indrumator beton
DESCRIPTION
indrumatorTRANSCRIPT
PROIECT BETON ARMAT‐ ÎNDRUMĂTOR ‐
Elaborat deElaborat de Șl.dr.ing. NAGY‐GYÖRGY TamásDrd.ing. FLORUȚ Codruț
‐ 2011 v2a ‐
BIBLIOGRAFIE
SR EN 1992 1 1 2004 P i t t t il d b t P t 1 1 R li l t lădi iSR EN 1992-1-1: 2004, Proiectarea structurilor de beton, Partea 1-1: Reguli generale pentru clădiri(+AC:2008)
SR EN 1992-1-1/NB: 2008, Proiectarea structurilor de beton, Partea 1-1: Reguli generale pentru clădiri.Anexa Naționalăț
EN 1992-1-1: 2004, Design of concrete structures - Part 1-1: General rules and rules for buildings
SR EN 1991-1-1:2004, Acțiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Acțiuni generale (+ NA:2006)
P 100-1/2006, Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri
Cadar I., Clipii T., Tudor A., Beton Armat (ed. II), Ed. Orizonturi Universitare, 2004, ISBN 973-638-176-5
Kiss Z., Oneț T., Proiectarea structurilor de beton armat după SR EN 1992-1, Ed. Abel, 2008, ISBN973114070-0
Mosley W.H., Burgey J.H., Hulse R., Reinforced Concrete Design to Eurocode 2, Sixth Edition, 2007, ISBN:97802305007169780230500716
Nilson A., Darwin D., Dolan Ch., Design of Concrete Structures (13th Ed.), McGraw-Hill Co, 2004, ISBN 0-07-248305-9
Newman J., Choo B. S., Advanced Concrete Technology SET, Ed. Elsevier Science, 2003, ISBN-13:9780750656863
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
CĂ Ş1. ALCĂTUIREA PLANŞEULUI
- ELEMENTE STRUCTURALE CU ROL DE REZISTENŢĂ- ELEMENTE STRUCTURALE, CU ROL DE REZISTENŢĂ- PLACA ŞI GRINZILE (DISPUSE PE UNA SAU DOUĂ DIRECŢII, PE CARE REAZEMĂ PLACA)
- ELEMENTE NESTRUCTURALE, DE PROTECŢIE- FINISAJE, PARDOSELI, IZOLAȚII (TERMICE, ACUSTICE, HIDRO-).
GRINZI PRINCIPALE CONSTITUIE ÎN ACELAŞI TIMP GRINZI DE CADRU
GRINZI SECUNDARE SE DISPUN PERPENDICULAR PE GRINZILE PRINCIPALE, ASTFELÎNCÂT SĂ FIE ECHIDISTANTE (PE CÂT POSIBIL) ŞI DISTANŢADINTRE AXELE LOR SĂ FIE
ÎN CAZUL PLĂCII ARMATE PE O DIRECŢIE, RAPORTULĂ Ă
DIMENSIUNILOR UNUI OCHI DE PLACĂ RESPECTĂ CONDIŢIA:
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
1 ALCĂTUIREA PLANŞEULUI1. ALCĂTUIREA PLANŞEULUI
- Planşeul realizat monolit este o structură spaţială, deoarece, prin intermediulbetonului şi al armăturilor din oţel se creează o legătură între elementelebetonului şi al armăturilor din oţel, se creează o legătură între elementelecomponente.
C l l l i t t i ţi l t d t l d difi ilă d î i t- Calculul unei structuri spaţiale este destul de dificilă, de aceea în proiectare sepermite calculul separat al fiecărui element de rezistenţă, ţinând seama demodul în care se transmit încărcările verticale spre reazeme.Astfel se poate admite că placa (pl) se descarcă pe grinzile secundare (gs)Astfel, se poate admite că placa (pl) se descarcă pe grinzile secundare (gs),grinzile secundare se descarcă pe grinzile principale (GP) şi pe stâlpi (ST), iargrinzile principale împreună cu stâlpii formează cadre, care transmit încărcările lafundaţii (F) şi teren.ţ ( ) ş
Pl → gs → cadre = GP + ST → F → teren
Traseul încărcărilor indică ordinea în care trebuie calculate elementele de rezistenţă, adică se începe cucalculul plăcii, apoi se calculează grinzile secundare ş.a.m.d.
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
CĂ Ş1. ALCĂTUIREA PLANŞEULUIL
n x B
L
PLAN COFRAJ PLANȘEU
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
CĂ Ş1. ALCĂTUIREA PLANŞEULUI
ETAPELE PROIECTĂRIIETAPELE PROIECTĂRII- PREDIMENSIONAREA: alegerea dimensiunilor secţiunii elementelor derezistenţă pe baza recomandărilor, astfel încât să corespundă şi altor criteriidecât cele de rezistenţă;decât cele de rezistenţă;
- CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR: determinarea încărcărilor de calcul,cunoscând dimensiunile elementelor de rezistenţă şi alcătuirea părţilorcunoscând dimensiunile elementelor de rezistenţă şi alcătuirea părţilornestructurale, destinaţia şi amplasarea construcţiei;
STABILIREA SCHEMEI STATICE DE CALCUL b d hid il d- STABILIREA SCHEMEI STATICE DE CALCUL pe baza deschiderilor decalcul ale elementelor;
- CALCULUL STATIC: determinarea efectelor celor mai defavorabile aleîncărcărilor de calcul ce acţionează pe schema statică admisă. Se poate facecu programe de calcul automat sau manual, cu metode aproximative;
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
CĂ Ş1. ALCĂTUIREA PLANŞEULUI
ETAPELE PROIECTĂRIIETAPELE PROIECTĂRII-PROIECTAREA PROPRIU-ZISĂ, prin următoarele etape:
d fi iti ţi ii d b t l t l i b- definitivarea secţiunii de beton a elementului, pe bazarezultatelor calculului static şi a caracteristicilor materialelor folosite;
- calculul ariilor de armătură şi stabilirea dispunerii acestorarmături;
- desenul de execuţie, care cuprinde planul cofraj (conturul interioral cofrajului) şi dispunerea armăturilor, detaliile de armare, consumulde materiale (volum de beton şi extras de armătură).
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
2 PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR PLANŞEULUI2. PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR PLANŞEULUI
PALCA
DACĂ DA PLACĂ ARMATĂ PE O SINGURĂ DIRECȚIE
C f 100 1/2006
/35 80
Conf. P100-1/2006hpl
hpl = M x 10 mm
l = interax
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
2 PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR PLANŞEULUI2. PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR PLANŞEULUI
GRINZI
DIMENSIUNI RECOMANDARE
L/(12 15) ‐ grinzi princilape
ÎNĂLȚIME
Minim, hmin
L/(12…15) ‐ grinzi princilape
L/20 ‐ grinzi secundare
Optim, hoptL/(8…12) ‐ grinzi princilape
Optim, hopt L/(12…15) ‐ grinzi secundare
LĂȚIME h/b = 1.5 … 3 ‐ secțiune dreptunghiulară
b i = 200 mmbmin = 200 mm
h, b = M x 50 mm
L = interax
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
2 PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR PLANŞEULUI2. PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR PLANŞEULUI
STÂLPI (se alege)
bST = (bGP +5cm) ≥ 350 mm
hST ≈ 1,2 bST
h, b = M x 50 mm
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
3 CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR3. CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR
ACȚIUNE CARACTERISTICI EXEMPLE
PERMANENTE Variația în timp este neglijabilă
Greutate proprie: elemente structurale,finisaje, etc.
V i i î iÎncărcări rezultate din utilizarea clădirii (utile)
VARIABILEVariația în timp este importantă
Vânt
Zăpadă
Intensitate mare timp SeismACCIDENTAL
Intensitate mare, timp redus de acțiune
Seism
Explozii
Valoarea Valoarea de calcul Coeficient
parțial de siguranță
caracteristică a acțiunii
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
3 CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR3. CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR
ÎN GENERAL, ACESTE ÎNCĂRCĂRI POT FI CONSIDERATE UNIFORMDISTRIBUITE PE SUPRAFAŢA PLĂCII ŞI SUNT EXPRIMATE ÎN kN/m2.
SE DETERMINĂ VALORILE CARACTERISTICE (k) ALE ÎNCĂRCĂRILOR,SE DETERMINĂ VALORILE CARACTERISTICE (k) ALE ÎNCĂRCĂRILOR,APOI CELE DE CALCUL (d).
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
3 CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR3. CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR
ÎNCĂRCĂRILE PERMANENTE CARACTERISTICE : gkgk
‐ GREUTĂȚILE PROPRIIP ,
- PLACA B.A. ,
- TENCUIALA
- PARDOSEALA
,
PARDOSEALA- Asfalt
- Mozaic
,2
,2 2
- Dale
- Plăci bet.
,2
,2
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
3 CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR3. CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR
SPECIFIC WEIGHTMATERIALE
SPECIFIC WEIGHT ρ [kN/m3]
BETOANE
Beton armat 25.0
FINISAJE
M t d i t 21 0Mortar de ciment 21.0
Mortar ciment‐var 19.0
Mortar de var 17.0
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
3 CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR3. CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR
ÎNCĂRCĂRILE VARIABILE CARACTERISTICE : qkk
‐ UTILEQ ,
‐ CATEGORIA DE UTILIZARE
Ă
,
‐ PEREȚI DESPĂRȚITORI
(din SR EN 1991‐1‐1:2004)
,
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
3 CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR3. CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR
ÎNCĂRCĂRILE PERMANENTE DE CALCUL
ÎNCĂRCĂRILE VARIABILE DE CALCUL
TIPUL ÎNCĂRCĂRIICOEFICIENȚII PARȚIALI DE SIGURANȚĂ AI ACȚIUNILOR
TIPUL ÎNCĂRCĂRIIγF
ÎNCĂRCĂRI PERMANENTE
γg = 1.35PERMANENTE
ÎNCĂRCĂRI VARIABILE γq = 1.50
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
3 CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR3. CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR
GRUPAREA ÎNCĂRCĂRILOR
-În proiectare, acţiunile de calcul se grupează astfel încăt să producă efectelecele mai defavorabile asupra structurii.cele mai defavorabile asupra structurii.
-Grupările sunt specifice stărilor limită la care se face verificarea.
- Pentru dimensionarea secţiunilor de beton şi de armătură, verificarea se facela stările limită ultime (SLU)
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
4 CALCULUL STATIC AL PLĂCII4. CALCULUL STATIC AL PLĂCII
STABILIREA SCHEMEI STATICE
- Placa armată pe o direcţie poate fi înlocuită pentru determinarea eforturilor (încazul de faţă momente încovoietoare şi forţe tăietoare) cu o fâşie de placă decazul de faţă momente încovoietoare şi forţe tăietoare) cu o fâşie de placă de1,0 m lăţime, decupată pe direcţia scurtă a plăcii, adică direcţia pe care sedescarcă placa. Din punct de vedere static, această fâşie se asimileazăcu o grindă continuă.
- Reazemele plăcii sunt grinzile secundare, deschiderile plăcii :
d hid i t- deschiderea interax:
- deschiderea de calcul, utilizată la calculul static : 0
Unde (lumina) este distanţa măsurată între feţele interioare alereazemelor ce delimitează o deschidere.
0
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
4 CALCULUL STATIC AL PLĂCII4. CALCULUL STATIC AL PLĂCII
STABILIREA SCHEMEI STATICE
‐ Placa reală se înlocuieşte cu o grindă continuă cu deschiderile , încărcată
cu o încărcare liniară [kN/m]
1414
← curbe înfășurătoare
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
5 DIMENSIONAREA PLĂCII5. DIMENSIONAREA PLĂCII
REZISTENŢE CARACTERISTICE ŞI DE CALCULŢ Ş
BETONULCalitatea betonului este definită de clasa de rezistenţă a betonului care esteCalitatea betonului este definită de clasa de rezistenţă a betonului, care este
rezistenţa caracteristică la compresiune pe cilindri
CClasa betonului
Rezistenţa de calcul la compresiune a betonului
ARMĂTURA
Rezistenţa de calcul al oțelului
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
Ă5. DIMENSIONAREA PLĂCII
REZISTENŢE CARACTERISTICE ŞI DE CALCULREZISTENŢE CARACTERISTICE ŞI DE CALCUL
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
Ă5. DIMENSIONAREA PLĂCII
DEFINITIVAREA GROSIMII PLĂCIIDEFINITIVAREA GROSIMII PLĂCII
Secţiunea de calcul a plăcii
Modul de armare al plăciipopt (%) pentru armături cu
fyk = 400 … 500 N/mm2 fyk = 300 … 400 N/mm2
P di ți 0 25 0 50 0 30 0 60‐ Pe o direcție 0,25 … 0,50 0,30 … 0,60
‐ Pe două direcții 0,20 … 0,50 0,25 … 0,50
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
Ă5. DIMENSIONAREA PLĂCII
DEFINITIVAREA GROSIMII PLĂCIIDEFINITIVAREA GROSIMII PLĂCII
Verificarea înălțimii alese (necesare)
MEd ‐momentul încovoietormaxim rezultat din calculul static
b = 1000 mm
μ = f(ω) tabel
, în funcție de popt100
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
Ă5. DIMENSIONAREA PLĂCII
DEFINITIVAREA GROSIMII PLĂCIIDEFINITIVAREA GROSIMII PLĂCII
Calculul grosimii plăcii necesare
unde
/2
∆
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
Ă5. DIMENSIONAREA PLĂCII
DEFINITIVAREA GROSIMII PLĂCIIDEFINITIVAREA GROSIMII PLĂCII
Calculul grosimii plăcii necesare
max , ; , ; 10 din aderență
din durabilitate,
0.1 2
din durabilitate
, 15
∆ 5
hp = M x 10 mm
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
Ă5. DIMENSIONAREA PLĂCII
DEFINITIVAREA GROSIMII PLĂCIIDEFINITIVAREA GROSIMII PLĂCII
Dacă
OK, ,
Dacă
RECALCULARE ÎNCĂRCĂRI MOMENTE
DEFINITIVARE GROSIME PLACĂ
, ,
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
Ă5. DIMENSIONAREA PLĂCII
CALCULUL ARIILOR DE ARMĂTURĂCALCULUL ARIILOR DE ARMĂTURĂ
Înălţimea utilă efectivă:
ω 2
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
5 DIMENSIONAREA PLĂCII5. DIMENSIONAREA PLĂCII
REGULI CONSTRUCTIVE – armături principale cu bare legatep p g(SR EN 1992-1-1/ Cap. 9)
, 0.26 0.0013
, 0.04
1 5 2001.5 200 . .80
bare drepte
0.1 2
6
plase sudate5
ngyt1
Slide 37
ngyt1 !!!! MODIFICAT CF. A.N.tamas.nagygyorgy; 01.03.2011
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
Ă5. DIMENSIONAREA PLĂCII
REGULI CONSTRUCTIVE – armături principale cu bare legateREGULI CONSTRUCTIVE – armături principale cu bare legate(SR EN 1992-1-1/ Cap. 9)
- La marginea plăcii
, 25% ,
- Perpendicular pe grinda principală, 6/ . .
logsgs
lo /4
GP gsgs
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
Ă5. DIMENSIONAREA PLĂCII
REGULI CONSTRUCTIVE – armături secundare (repartiție)REGULI CONSTRUCTIVE – armături secundare (repartiție)(SR EN 1992-1-1/ Cap. 9)
= min 20% As
2.5 300 . . ngyt2
Slide 39
ngyt2 !!!! MODIFICAT CF. A.N.tamas.nagygyorgy; 01.03.2011
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
Ă5. DIMENSIONAREA PLĂCII
REGULI CONSTRUCTIVE – plase sudateREGULI CONSTRUCTIVE – plase sudate(SR EN 1992-1-1/ Cap. 9)
- La marginea plăcii
, 50% ,
- Perpendicular pe grinda principală
, , 5/150logsgs
lo /4
GP gsgs
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
Ă5. DIMENSIONAREA PLĂCIIALCĂTUIREA PLĂCII – cu bare legate ridicate
4.52cm2 3.50cm2
5.58cm2 3.50cm2
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
Ă5. DIMENSIONAREA PLĂCIIALCĂTUIREA PLĂCII – cu bare legate ridicate
4.52cm2 3.50cm2
5.58cm2 3.50cm2
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
Ă5. DIMENSIONAREA PLĂCIIALCĂTUIREA PLĂCII – cu bare legate drepte
4.52cm2 3.50cm2
5.58cm2 3.50cm2
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
Ă5. DIMENSIONAREA PLĂCIIALCĂTUIREA PLĂCII – cu plase sudate
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
Ă5. DIMENSIONAREA PLĂCII
VERIFICAREA PLĂCII LA FORȚĂ TĂIETOAREVERIFICAREA PLĂCII LA FORȚĂ TĂIETOARE
În general, în cazul plăcilor subţiri obişnuite, armarea rezultă din calculul laîncovoiere nefiind nevoie de armături la forță tăietoareîncovoiere, nefiind nevoie de armături la forță tăietoare.Pentru verificarea acesteia,
,
, , 100 1/3 0.035 · 3/2 · 1/2 ·
, 0.18/
1200
2.00 0.02
II. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE
Î Ă Ă1. CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR
gsgs
gs
GPgs
GP
lo gsbGP bGP
B
bgs
II. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE
Î Ă Ă1. CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR
gs
gs
GPgs
GP
lo gsbGP bGPbgs
B
P , ,
ESTE ÎNCĂRCARE TOTALĂ !!!
Q , ,
, , ,
II. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE
2. CALCULUL STATIC AL GRINZII SECUNDARE
STABILIREA SCHEMEI STATICESTABILIREA SCHEMEI STATICE
‐ Grinda secundară se va calcula ca o grindă continuă, cu deschiderile deg ,
calcul , reazeme fiind grinzile principale.0,
1111
II. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE
3. DIMENSIONAREA GRINZII SECUNDARE
As1 ‐ Pas 2 As1 ‐ Pas 2
A minimum dintreAs2 = minimum dintrearmăturile obținute încâmpurile adiacente dinPas 1 (aici din M1 și M2)1 2
As1 ‐ Pas 1 As1 ‐ Pas 1
II. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE
3. DIMENSIONAREA GRINZII SECUNDARE
DEFINITIVAREA ÎNĂLȚIMII GRINZII SECUNDAREDEFINITIVAREA ÎNĂLȚIMII GRINZII SECUNDARE
Verificarea înălțimii alese (necesare)
MEd ‐momentul încovoietormaxim rezultat din calculul static
bgs ‐ din predimensionare
μ = f(ω) tabel
, în funcție de popt ≈ 1.2 … 1.8100
II. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE
3. DIMENSIONAREA GRINZII SECUNDARE
DEFINITIVAREA ÎNĂLȚIMII GRINZII SECUNDAREDEFINITIVAREA ÎNĂLȚIMII GRINZII SECUNDARE
Calculul înălțimii necesare
/2
∆
II. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE
3. DIMENSIONAREA GRINZII SECUNDARE
DEFINITIVAREA ÎNĂLȚIMII GRINZII SECUNDAREDEFINITIVAREA ÎNĂLȚIMII GRINZII SECUNDARE
Calculul înălțimii necesaredin aderență
max , ; , ; 10
din aderență
,
20 …25
din durabilitate
, 15
∆ 10
hgs = M x 50 mm după care verificare hgs /bgs =1,5 … 3,0 ???
II. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE
3. DIMENSIONAREA GRINZII SECUNDARE
DEFINITIVAREA ÎNĂLȚIMII GRINZII SECUNDAREDEFINITIVAREA ÎNĂLȚIMII GRINZII SECUNDARE
Dacă
OK, ,
Dacă
RECALCULARE ÎNCĂRCĂRI MOMENTE
DEFINITIVARE ÎNĂLȚIME GRINDĂ
, ,
DEFINITIVARE ÎNĂLȚIME GRINDĂ
II. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE
3. DIMENSIONAREA GRINZII SECUNDARE
CALCULUL ARIILOR DE ARMĂTURĂ ÎN CÂMPCALCULUL ARIILOR DE ARMĂTURĂ ÎN CÂMP
secțiune T simplu armată
Lă i i ă lă il i (b ) d i d d di i il i i ii i l lă iiLățimea activă a plăcilor comprimate (beff ) depinde de dimensiunile inimii și ale plăcii,de tipul de încărcare considerat, de deschidere, de condițiile de reazem și de armareatransversală.
Lățimea acti ă a plăcilor comprimate (b ) se stabilește în f ncție de distanțaLățimea activă a plăcilor comprimate (beff ) se stabilește în funcție de distanța
l0 dintre punctele de moment nul.
II. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE
3. DIMENSIONAREA GRINZII SECUNDARE
CALCULUL ARIILOR DE ARMĂTURĂ ÎN CÂMPCALCULUL ARIILOR DE ARMĂTURĂ ÎN CÂMP secțiune T simplu armată
beff
,
0 2 0 1 0 2, 0,2 0,1 0 0,2 0
,
II. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE
3. DIMENSIONAREA GRINZII SECUNDARE
CALCULUL ARIILOR DE ARMĂTURĂ ÎN CÂMPCALCULUL ARIILOR DE ARMĂTURĂ ÎN CÂMP
secțiune T simplu armată
d b l ăMetoda tabelară
/
ω /
22
Dacă μ > μlim redimensionarea secțiunii
II. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE
3. DIMENSIONAREA GRINZII SECUNDARE
REGULI CONSTRUCTIVEREGULI CONSTRUCTIVE(SR EN 1992-1-1/ Cap. 9 și P100-1/2006, Cap.5)
t ă i i ă0 26 0 0013 - pt zonă neseismică, 0.26 0.0013
- pt zonă seismică (b = bw)
0 04
, 0.50 0.0013
- cf. P100-1/2006
, 0.04
2514
25
II. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE
3. DIMENSIONAREA GRINZII SECUNDARE
REGULI CONSTRUCTIVEREGULI CONSTRUCTIVE(SR EN 1992-1-1/ Cap. 9 și P100-1/2006, Cap.5)- La marginea grinzii
, 15% ,
- Ancorarea armăturilor pe reazemele marginale
- Ancorarea armăturilor pe reazemele intermediare
II. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE
3. DIMENSIONAREA GRINZII SECUNDARE
REGULI CONSTRUCTIVEREGULI CONSTRUCTIVE>0.3lo >0.3lo >0.3lo
~10cm ~10cm ~10cm
A B
l≥10d
A B
lbdmin 2ø
2ø8 montaj
min 2ø
lbd min 2ømin 2ø
II. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE
3. DIMENSIONAREA GRINZII SECUNDARE
REGULI CONSTRUCTIVEREGULI CONSTRUCTIVE
(cap. 8.4.4)1 2 3 4 5 , ,
, /4 /
pentru ancoraje în întindere
pentru ancoraje în compresiune
, 0.3 , ; 10 ; 100
0.6 ; 10 ; 100 pentru ancoraje în compresiune, 0.6 , ; 10 ; 100
II. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE
3. DIMENSIONAREA GRINZII SECUNDARE
CALCULUL ARIILOR DE ARMĂTURĂ PE REAZEMCALCULUL ARIILOR DE ARMĂTURĂ PE REAZEM secțiune dreptunghiulară dublu armată
As1 necunoscut
As2(din armarea câmpului)
II. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE
3. DIMENSIONAREA GRINZII SECUNDARE
CALCULUL ARIILOR DE ARMĂTURĂ PE REAZEMCALCULUL ARIILOR DE ARMĂTURĂ PE REAZEM
secțiune dreptunghiulară dublu armată
l l ă 2 2ESTE ARIAEFECTIVĂ
Se calculează
‐ Dacă μa > μlim redimensionarea secțiunii
2 22 MINIMĂ!!!
μa μlim ț
‐ Dacă μa < 0 12
‐ Dacă 0 < μa < μlim , din μa ωa
2
a lim a a
As1 = Aa + As2
II. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE
3. DIMENSIONAREA GRINZII SECUNDARE
CALCULUL LA FORȚĂ TĂIETOARECALCULUL LA FORȚĂ TĂIETOARECalculul capacității betonului la forță tăietoare
100 1/3 0 035 · 3/2 · 1/2 ·
0 18/ 200
, , 100 0.035
, 0.18/ 1200
2.00
0.020.02
II. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE
3. DIMENSIONAREA GRINZII SECUNDARE
CALCULUL LA FORȚĂ TĂIETOARECALCULUL LA FORȚĂ TĂIETOARE
Dacă armare constructivă cu,
· · , 0.08
, 0.75 1 300
Pentru armare cu etrieri dubli400
II. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE
3. DIMENSIONAREA GRINZII SECUNDARE
CALCULUL LA FORȚĂ TĂIETOARECALCULUL LA FORȚĂ TĂIETOARE
Dacă se impune θ = 45o (fisura),α = 90o (etrieri)
unde z ≈ 0,9d
·
se impune øsw Asw = n x Aøsw s
·
apoi se verifică dacă
II. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE
3. DIMENSIONAREA GRINZII SECUNDARE
CALCULUL LA FORȚĂ TĂIETOARECALCULUL LA FORȚĂ TĂIETOARE
REGULI CONSTRUCTIVE
P t d d tilă Pentru a avea cedare ductilă , ,
0.5 1
Unde 1 0.6 1250