inegalitatea sanselor in spatiul muncii

8/10/2019 Inegalitatea Sanselor in Spatiul Muncii

1/8

INEGALITATEA ANSELOR NSPAIUL MUNCII


2/8


3/8

Accesul la informare, consiliere profesional, calificare i perfecionare,

specializare i recalifici profesionale,

"ondiiile de munc trebuie s respecte normele de sntate i securitate nmunc, conform legilor n vigoare,

Posibilitatea primiri unor beneficii, altele dec#t cele salariale, msuri de

protecie i asigurri sociale,

Anga$atorii sunt obligai s asigure egalitatea de anse i tratament ntre

anga$aii femei i brbai, acetia av#nd obligaia s i afieze n locuri vizibile,liste cu dreptrurile pe care acetia le au n diferitele situaii la locul de munc.

%esigur c pe l#ng aceste enumerri mai sunt multe care pot fi zise n legtur

cu obligaiile anga$atorului. &e interzice folosirea de catre acetia discriminarea

prin utilizarea anumitor procedee care dezavanta$eaz personele de anumit sex,

n legtur cu relaiile de munc.

'n exemplu de discriminare ar fi pentru femei ca la anga$are s li se cear

un test de gravitate. &unt exceptate de la regul acele locuri de munc interzise

femeilor gravide datorit naturii ori condiiilor particulare de prestare a muncii.

*+M )-*'IM A/IAA ) A-

"itind Ghidul egalitii de anse, un material interesant care susine

"ampania pentru informarea femeilor4 uropa este important pentru tine4

publicat de (inisterul )ntegrrii *uropene am aflat lucruri interesante despre

rolul pe care+ l va avea *uropa pentru societate i impactul asupra muncitorilor

de pe teritoriul rii.Autorii pun accentul pe credibilitatea subiecilor n

drepturile lor, pe informare i ncura$area principiului egalitii de anse.

%repturile devin o realitate doar n momentul n care le recunoti, dac crezi n


4/8

ele iar traiul ntre femei i brbai devine ecitabil atunci c#nd ne mpotrivim

inegalitii i discriminrii.

%in punct de vedere $uridic, legislaia rom#neasc definete egalitatea de

anse pentru femei i brbai, drept luarea n considerare a capacitilor i

aspirailor diferite de sex masculin i feminin i tratamentul egal al acestora-.

Acest principui al egalitii este dezvoltat n legislaia rom#neasc n

urmtoarele domenii: munc, accesul la educaie, sntate, cultur i

informare, participarea la luarea decizie.

n sistemul educa%ionalo persoan se poate lovi de excluderea saulimitarea accesului la anumite programe educaionale, aprecieri /etero+0sexiste

si sancionri consecutive ale acestor aprecieri din partea profesorilor, ruire

sexual si1sau anta$ prin rtuire sexual.

Alte impedimente pe care le poate ntalni o persoan in viaa social ar putea fi

$mprumuturile bancare si creditele sau cumprarea5inc6irierea unei

locuinte, datorit sexului persoanei, cu at#t mai mult cu c#t respectiva persoaneste necsatorit sau are un statut marital incert. &tandardele i normele

societii patriarale incearc sa ne demonstreze c o femeie necstorit are

implicit o situaie financiar vulnerabil, provenit din incapacitatea de a se

intreine singur i de a avea un statut social+economic stabil.

2 altfel de discriminare care nu este la fel de uor de perceput si blamat,

deoarece nu se petrece intr+o institutie publica ci intr+o institutie domestica 3 si

anume familia, aspect ce ii confera o nuanta de intangibilitate, este acea

discriminare pe care o cunoaste femeia in viata domestic.

2presiunea secundar, adica cea care se deruleaza in viata privata se

manifesta prin persecutii verbale, morale si fizice si1sau exploatare, promovate

de practicile si standardele familiei traditionale+patriarale, care isi gasesc

originea si inerena ,la randul lor, in canoanele religioase.


5/8

)n societatea romaneasca actuala femeile sufera cel mai adesea de pe

urma violenei directe si indirecte careia ii cad victima involuntar, de cele mai

multe ori agresorii fiind persoane sex opus.

)nsa trebuie sa luam in considerare faptul ca o mare contributie la

perpetuarea situatiei existente o au atat mass4media/ex: publicaiile n care

femeia este prezentat ca o marf de divertisment i nu ca o fiin uman0 c#t i

diferitele institutii care promoveaza inegalitatea sanselor dintre femei si barbati.

)n acest context, miscarile feministe sunt binevenite oferind accesul la

informatii care contribuie la constientizarea unor aspecte si la diminuarea

discriminarii impotriva femeilor. &ingura greseala care poate fi sesizata incadrul anumitor miscari feministe este data de tendinta de a cadea in extrema,

considerand femeile ca fiind superioare barbatilor sau a izolandu+se fata de cei

de sex opus. "onsideram ca intr+o societate in care diversitatea este promovata,

femeile si barbatii ar trebui sa dispuna de drepturi si sanse egale pentru a se

putea dezvolta ca indivizi i pentru a putea interaciona intr+un mod armonios.

Potrivit arivei )ntegrarea european, Europa i Egalitatea de anse,*galitatea se anse ncepe acas-. "onform 4arometrului rural 5667.......

69%dintre respondentii considera ca o mama care lucreaza poate fi la fel degrijulie fata de copii ei ca si una care nu lucreaza,

71%cred ca cea mai una modalitate pentru ca o femeie sa de!inaindependenta economic este un loc de munca,

63%au raspuns ca studiile uni!ersitare sunt in mai mica masura importantepentru fete,

62%sunt de parere ca aratii conduc mai ine afacerile dec"t femeile,97%au electricitate in gospodarii,doar 9%au gaze,16%au canalizare,0%au f"nt"na cu galeata in curte,1!%procura apa de la o cismea pulica,16%au instalatie cu apa curenta in casa,!%au closetul in curte,2%nu au deloc closet#. $


6/8

)I'*I7/ +'OP )OMI+/ A/I9II )

A- I ) 'AAM P PIAA M+*II.

%espre aceste %irective europene am aflat tot din %&idul egaliti de

anse, Acestea sunt anumite anga$amente care trebuiesc ndeplinite de 8om#nia,

ca stat membru al '*: %irectivele *uropene sunt acte normative, cu putere

$uridic, obligatorie pentru statele n cele din urm, ele devin legi naionale.

%irectivele europene n domeniul egalitii de anse i de tratament pe piaa

muncii pentru femei i brbai corespunde uneia sau mai multor teme i anume:

Plat egal pentru munc de valoare egal 1

9ratament egal la locul de munc, precum i n legtur cu sistemul

de asigurri sociale,

9ratament egal pentru anga$aii care desfoar activiti

independente,

"oncediul parental de care poate beneficia oricare dintre prini,

ediscriminarea anga$ailor cu norm redus.

n prezent, legislaia care reglementeaz egalitatea de anse pentru femei

i brbai cuprinde ;5 directive pe teme ca, participarea femeilor la procesul de

luare a deciziilor, prevenirea li combaterea viloenei domestice, combaterea i

prevenirea traficului de femei i nu n ultimul r#nd reprezentarea femeilor nmass+ media.

Principuil egalitii ntre femei i brbai este cuprins n mai multe acte

normative, cum ar fi "onstituia 8om#niei.

1. Directiva Consiliului 75/117/EEC din 10 februarie 1975 privind armonizarealegislaiilor statelormembre cu privire la aplicarea principiului pii egale pentru b!rbai "i femei


7/8


8/8

)L*BAL. *ste tot )legal s fi refuzat la anga$are pe motivul c eti brbat1

femeie.

"u toate acestea femeia c#tig cu 56 C mai puin dec#t brbaii, cele mai

multe lucr#nd n sectoarele de producie i servicii n care salariile sunt mai

mici, de exemplu, n industria de confecii, textile, nvm#nt, sntate.

:ibliorafie;

o ARHIVA INTEGRARE EUROPEANA Europa i egalitatea de sanse

o GHIDUL EGALITATE DE ?ANSE, inisterul Integrrii europene, !""#

o LEGEA NR !"!$ %& apr !""! pri'ind Egalitatea de ?anse (ntre )e*ei

i +r+ai

inegalitatea sanselor in spatiul muncii

Documents