influenŢa proximitĂŢii parentale asupra dezvoltĂrii intelectuale a Şcolar u l ui mic
DESCRIPTION
INFLUENŢA PROXIMITĂŢII PARENTALE ASUPRA DEZVOLTĂRII INTELECTUALE A ŞCOLAR U L UI MIC. p siholog şcolar: Delia DASCĂLU. ARGUMENT. - PowerPoint PPT PresentationTRANSCRIPT
INFLUENŢA PROXIMITĂŢII PARENTALE ASUPRA DEZVOLTĂRII INTELECTUALE A
ŞCOLARULUI MIC
psiholog şcolar: Delia DASCĂLUDelia DASCĂLU
ARGUMENT Migraţia forţei de muncă are consecinţe multiple
pe diferite planuri: economic, social, cultural. Una din aceste consecinţe se referă la modul în care sunt afectaţi şcolarii mici, în ceea ce priveşte achiziţiile intelectuale pe care ei trebuie să le facă.
Cercetarea îşi propune să demonstreze ştiinţific faptul că lipsa părinţilor de lângă copilul şcolar antrenează, pe lângă alte multe neajunsuri, rămâneri în urmă în ceea ce priveşte dezvoltarea intelectuală a acestora.
Importanţa şi rolul familiei rolul central în asigurarea
condiţiilor necesare trecerii prin stadiile de dezvoltare ale copilăriei;
este unul din cei mai importanţi factori educativi, alături de şcoală şi societate;
una dintre cele mai importante funcţii pe care trebuie să o îndeplinească este funcţia educativă;
realitatea timpurilor prezente a adus cu ele o modificare a rolurilor parentale, în raport cu îndeplinirea rolurilor educative;
Ipoteze
1. Nivelul achiziţiilor intelectuale al şcolarilor care cresc într-o familie cu ambii părinţi prezenţi, este diferit faţă de nivelul achiziţiilor intelectuale al copiilor şcolari care au unul / ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate.
2. Există diferenţe în funcţie de genul subiecţilor, în ceea ce priveşte nivelul achiziţiilor intelectuale la şcolarii mici.
3. Există o influenţă a variabilelor: tipul familiei şi genul subiecţilor, asupra rezultatelor obţinute la probele testului de inteligenţă W.I.S.C.-R.
4. Este o legătură între rezultatele la probele de performanţă din W.I.S.C. şi performanţa şcolară a subiecţilor.
Variabile independente:- tip familie: cu părinţi plecaţi / cu părinţi în ţară- genul: feminin / masculin- performanţa şcolară: ridicată / medie / slabă
Variabile dependente: 8 probe din testul de inteligenţă W.I.S.C. – R:- Informaţii generale - Completare de imagini- Aranjare de imagini - Aritmetică- Cuburi - Vocabular- Comprehensiune - Cod
Tip familie
cu părinţi plecaţi cu părinţi în ţară
Gen
feminin masculin feminin masculin
Performanţa
şcolară
ridicată 7 9 16 12
medie 11 7 4 7
slabă 2 4 0 1
Cercetarea s-a desfăşurat în luna mai, anul 2008.Lot de subiecţi80 elevi din clasele I-IV de la Şcoala cu Clasele I-VIII Numărul 4 din Suceava, împărţiţi în:
Grupa experimentală40 elevi cu părinţii plecaţi, câte
10 pentru fiecare nivel de clasă, împărţiţi în jumătate fete, respectiv jumătate băieţi
Grupa de control40 elevi cu părinţii în ţară, câte
10 pentru fiecare nivel de clasă, împărţiţi în jumătate fete, respectiv jumătate băieţi
Instrument8 probe selectate din Scala de Inteligenţă Wechsler pentru copii, varianta revizuită:- Informaţii generale - Aranjare de imagini- Completare de imagini - Aritmetică- Vocabular - Cuburi- Comprehensiune - Cod
Rezultatele cercetării:
1. Nivelul achiziţiilor intelectuale al şcolarilor care cresc într-o familie normală (cu ambii părinţi prezenţi) este diferit faţă de nivelul achiziţiilor intelectuale al copiilor şcolari care au unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate.
2. Există diferenţe în funcţie de genul subiecţilor, în ceea ce priveşte nivelul achiziţiilor intelectuale la şcolarii mici.
s-a folosit Testul t pentru eşantioane independente, pentru fiecare din cele 8 probe aplicate
proba Informaţii generale
1. diferenţă semnificativă: t(78)=-2,73; p=0,008
2. diferenţă semnificativă: t(78)=-3,18; p=0,002
Tip familie gen
10,87 < 13,90 10,65 < 14,12
TIPFAM
familie cu pãrinþiifamilie cu unul sau
Me
an
IN
FG
EN
15
14
13
12
11
10
14
11
GEN
masculinfeminin
Me
an
IN
FG
EN
15
14
13
12
11
10
14
11
proba Completare de imagini
1. diferenţă semnificativă: t(78)=-2,82; p=0,006
2. diferenţă semnificativă: t(78)=-2,75; p=0,007
Tip familie gen
13,67 < 15,82 13,70 < 15,80
TIPFAM
familie cu pãrinþiifamilie cu unul sau
Me
an
CO
MP
IMA
G
16,0
15,5
15,0
14,5
14,0
13,5
13,0
15,8
13,7
GEN
masculinfeminin
Me
an
CO
MP
IMA
G
16,0
15,5
15,0
14,5
14,0
13,5
13,0
15,8
13,7
proba Aranjare de imagini
1. diferenţă semnificativă: t(78)=-2,04; p=0,04
2. diferenţă nesemnificativă: t(78)=-1,41; p=0,16
Tip familie gen
26,82 < 30,85 27,42 < 30,25
TIPFAM
familie cu pãrinþiifamilie cu unul sau
Me
an
AR
AN
JIM
A
32
31
30
29
28
27
26
31
27
GEN
masculinfeminin
Me
an
AR
AN
JIM
A
30,5
30,0
29,5
29,0
28,5
28,0
27,5
27,0
30,3
27,4
proba Aritmetică
1. diferenţă nesemnificativă: t(78)=-1,31; p=0,19
2. diferenţă semnificativă: t(78)=-2,29; p=0,02
Tip familie gen
10,00 < 10,85 9,70 < 11,15
TIPFAM
familie cu pãrinþiifamilie cu unul sau
Me
an
AR
ITM
11,0
10,8
10,6
10,4
10,2
10,0
9,8
10,9
10,0
GEN
masculinfeminin
Me
an
AR
ITM
11,5
11,0
10,5
10,0
9,5
11,1
9,7
proba Cuburi
1. diferenţă nesemnificativă: t(78)=-2,73; p=0,05
2. diferenţă nesemnificativă: t(78)=-1,33; p=0,18
Tip familie gen
35,30 < 40,32 36,10 < 39,52
TIPFAM
familie cu pãrinþiifamilie cu unul sau
Me
an
CU
BU
RI
41
40
39
38
37
36
35
34
40
35
GEN
masculinfeminin
Me
an
CU
BU
RI
40
39
38
37
36
35
40
36
proba Vocabular
1. diferenţă semnificativă: t(78)=-5,36; p<0,001
2. diferenţă nesemnificativă: t(78)= 0,25; p=0,80
Tip familie gen
17,50 < 25,27 21,60 > 21,17
TIPFAM
familie cu pãrinþiifamilie cu unul sau
Me
an
VO
CA
B
26
24
22
20
18
16
25
18
GEN
masculinfeminin
Me
an
VO
CA
B
21,7
21,6
21,5
21,4
21,3
21,2
21,1
21,2
21,6
proba Comprehensiune
1. diferenţă semnificativă: t(78)=-4,46; p<0,001
2. diferenţă nesemnificativă: t(78)=-1,79; p=0,07
Tip familie gen
12,10 < 16,22 13,25 < 15,07
TIPFAM
familie cu pãrinþiifamilie cu unul sau
Me
an
CO
MP
RE
H
17
16
15
14
13
12
11
16
12
GEN
masculinfeminin
Me
an
CO
MP
RE
H
15,5
15,0
14,5
14,0
13,5
13,0
15,1
13,3
proba Cod
1. diferenţă semnificativă: t(78)=-2,92; p=0,004
2. diferenţă nesemnificativă: t(78)= 1,18; p=0,23
Tip familie gen
36,80 < 43,12 41,30 > 38,62
TIPFAM
familie cu pãrinþiifamilie cu unul sau
Me
an
CO
D
44
42
40
38
36
43
37
GEN
masculinfeminin
Me
an
CO
D
41,5
41,0
40,5
40,0
39,5
39,0
38,5
38,0
38,6
41,3
3. Există o influenţă a variabilelor: tip familie şi genul subiecţilor, asupra rezultatelor obţinute la probele W.I.S.C. – R.
- s-a folosit ANOVA univariate
tip familie gen tip f. X genInformaţii generale F=8,37; p=0,005 F=11,05; p=0,001 F=0,55; p=0,46
Completare de imagini
F=8,69; p=0,004 F=8,29; p=0,005 F=0,79; p=0,37
Aranjare de imagini F=4,28; p=0,04 F=2,11; p=0,15 F=2,26; p=0,13
Aritmetică F=1,83; p=0,17 F=5,34; p=0,02 F=1,43; p=0,23
Cuburi F=3,95; p=0,05 F=1,83; p=0,17 F=0,14; p=0,70
Vocabular F=28,09; p<0,001 F=0,08; p=0,77 F=0,049; p=0,82
Comprehensiune
generală
F=20,51; p<0,001 F=4,01; p=0,04 F=0,33; p=0,56
Cod F=8,77; p=0,004 F=1,56; p=0,21 F=2,21; p=0,14
4. Există o legătură între rezultatele la probele de performanţă din W.I.S.C. – R. şi performanţa şcolară a subiecţilor
- s-a folosit analiza corelaţională
Informaţii generale
Completare de imagini
Aranjare de imagini
Aritmetică
Cuburi
Vocabular
Comprehensiune
Cod
r=0,107; r<0,30; p=0,34
corelaţie pozitivă, slabă, nesemnificativă
r=0,04; 0,04<0,30; p=0,72
corelaţie pozitivă, slabă, nesemnificativă
r=0,08; 0,08<0,30; p=0,47
corelaţie pozitivă, slabă, nesemnificativă
r=0,15; 0,15<0,30; p=0,16
corelaţie pozitivă, slabă, nesemnificativă
r=-0,06; r<0,30; p=0,59
corelaţie negativă, slabă, nesemnificativă
r=-0,11; r<0,30; p=0,29
corelaţie negativă, slabă, nesemnificativă
r=-0,04; r<0,30; p=0,66
corelaţie negativă, slabă, nesemnificativă
r=-0,19; r<0,30; p=0,08
corelaţie negativă, slabă, nesemnificativă
CONCLUZII ŞI PERSPECTIVERezultatele obţinute confirmă în parte ipotezele lansate:
1. Atât tipul familiei cât şi genul subiecţilor influenţează nivelul achiziţiilor intelectuale pe care le dobândesc copiii şcolari din clasele primare:
influenţa tipului familiei asupra achiziţiilor intelectuale la copii se remarcă la 6 din cele 8 probe aplicate;
influenţa genului asupra achiziţiilor copiilor se confirmă în sensul că performanţa băieţilor e semnificativ mai bună faţă de cea a fetelor şi distanţa se egalează pe măsură ce vârsta creşte;
2. La nici o probă nu s-au semnalat efecte de interacţiune ale celor două variabile, ceea ce înseamnă că ele influenţează doar separat.
3. Nu există nici o legătură între rezultatele obţinute de şcolari la probele aplicate şi performanţa şcolară a acestora.
în loc de CONCLUZII...
Cercetarea a pus în evidenţă una din consecinţele negative ale fenomenului migraţiei forţei de muncă în străinătate: lipsa suportului afectiv parental reprezintă o frână în calea dezvoltării intelectuale a micului şcolar.
este o temă de actualitate; reprezintă un teren încă
insuficient cercetat; deschide calea unei varietăţi
de probleme care ar putea face obiectul unor cercetări ulterioare;