INFORMAREA COMPLETA,CORECTA SI PRECISA un drept si o necessitate pentru consumatori

INFORMAREA COMPLETA,CORECTA SI PRECISA un drept si o necessitate pentru consumatori

Scopul oricarui agent economic,scopul productiei in general, este satisfacerea nevoilor de consum.Orice anteprenor stie ca sansele de prosperitate ale firmei sale depind de masura in care produsele pe care le ofera au capacitatea de a satisface nevoile consumatorilor.

Practica economica demonstreaza insa ca nu orice intreprinzator este constient de obligatiile morale si legale care ii revin,de necesitatea ca bunurile sau serviciile pe care le ofera sa corespunda standardelor de calitate, sa nu pericliteze sanatatea sau siguranta consumatorului, sa nu incalce drepturile si interesele legitime ale acestuia. Ca urmare,prin mijloacele prevazute de lege,statul protejeaz cetenii n calitatea lor de consumatori, asigurnd cadrul necesar accesului nengrdit la produse i servicii, informrii lor complete despre caracteristicile eseniale ale acestora, aprrii i asigurrii drepturilor i intereselor legitime ale persoanelor fizice mpotriva unor practici incorecte, participrii acestora la fundamentarea i luarea deciziilor ce i intereseaz n calitate de consumatori.

Principalele legi si acte normative care vizeaza protectia consumatorului sunt:

Legea nr. 11/1994 privind protectia consumatorilor; Hotararea Guvernului nr. 394/1995 privind obligatiile ce revin agentilor economici - persoane fizice sau juridice in comercializarea bunurilor de folosinta indelungata destinate consumatorilor;

Hotararea Guvernului nr.665/1995 privind inlocuirea, remedierea sau restutuirea contravalorii produselor care prezinta deficiente;

Legea nr. 98/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele de igiena si sanatatea publica;

Hotararea Guvernului nr. 784/1996 pentru aprobarea normelor metodologice privind etichetarea produselor alimentare;

Hotararea Guvernului nr. 785/1996 pentru aprobarea normelor metodologice privind denumirea, marcarea si etichetarea produselor destinate populatiei;

Hotararea Guvernului nr.168/1997 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune in pericol viata,sanatatea,securitatea persoanelor si protectia mediului inconjurator; Ordonanta de Guvern nr. 62 din 5 iulie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor.

In conformitate cu Ordonanta de Guvern nr. 21/1992, principalele drepturi ale consumatorilor sunt: de a fi protejai mpotriva riscului de a achiziiona un produs sau de a li se presta un serviciu care ar putea s le prejudicieze viaa, sntatea sau securitatea, ori s le afecteze drepturile i interesele legitime;

de a fi informai complet, corect i precis asupra caracteristicilor eseniale ale produselor i serviciilor, astfel nct decizia pe care o adopt n legtur cu acestea s corespund ct mai bine nevoilor lor, precum i de a fi educai n calitatea lor de consumatori;

de a avea acces la piee care le asigur o gam variat de produse i servicii de calitate;

de a fi despgubii pentru pagubele generate de calitatea necorespunztoare a produselor i serviciilor, folosind n acest scop mijloace prevzute de lege;

de a se organiza n asociaii de consumatori, n scopul aprrii intereselor lor.

La incheierea contractelor,consumatorii au dreptul:

libertatea de a lua decizii la achiziionarea de produse i servicii, fr a li se impune n contracte clauze abuzive sau care pot favoriza folosirea unor practici comerciale incorecte n vnzare, de natur a influena opiunea acestora;

de a beneficia de o redactare clar i precis a clauzelor contractuale, indicarea exact a preurilor i tarifelor i, dup caz, a condiiilor de garanie;

de a fi exonerai de plata produselor i serviciilor care nu au fost solicitate, precum i de achitarea preurilor, tarifelor, taxelor, comisioanelor, dobnzilor i penalitilor care nu au fost stipulate iniial n contracte sau n alte documente aferente contractelor;

de a fi despgubii pentru daunele provocate de produsele sau serviciile care nu corespund clauzelor contractuale;

de a li se asigura service-ul necesar i piese de schimb pe toat durata medie de utilizare a produsului, stabilit n documentele tehnice normative sau declarat de ctre productor ori convenit de pri;

de a plti, pentru produsele sau serviciile de care beneficiaz, sume stabilite cu exactitate, n prealabil; majorarea preului, tarifului, taxelor, comisioanelor, dobnzilor, penalitilor i a altor eventuale costuri stabilite iniial este posibil numai cu acordul scris al consumatorului;

de a sesiza asociaiile de consumatori i organele administraiei publice asupra nclcrii drepturilor i intereselor lor legitime, n calitate de consumatori, i de a face propuneri referitoare la mbuntirea calitii produselor i serviciilor;

de a fi notificai n scris cu privire la orice modificare ca urmare a prevederilor contractuale referitoare la valoarea dobnzilor, comisioanelor, penalitilor sau oricror altor costuri, cu cel puin 30 de zile nainte de aplicarea noilor valori;

de a fi notificai cu 30 de zile nainte de data la care contractul se prelungete n mod automat pentru o perioad de timp determinat sau nedeterminat, n vederea formulrii n scris de ctre consumator a unei opiuni de prelungire a valabilitii acestuia.

Daca consumatorul este nemultumit de calitatea produsului achizitionat,viata sau sanatatea i-au fost puse in pericol,considera ca interesele sale economice au fost afectate,acesta se poate adresa Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului (ANPC) sau oficiilor teritoriale(judetene).

Firmele care au adoptat Standardele ISO inscriu protectia consumatorilor pentru obiectivele lor prioritare.Exista insa firme ale caror produse nu se ridica insa la nivelul standardelor europene si internationale; unii antreprenori considera ca profitul imediat este mai important decat bunul renume al firmei sau respectarea drepturilor consumatorilor.

Interventia organismelor abilitate ale statului pentru sanctionarea lor trebuie dublata de vigilenta consumatorilor insisi.Un consummator informat, educat, atent si exigent are capacitatea de a se autoproteja, de a evita situatiile in care interesele lui sunt prejudiciate.El poate contruibui efficient la salubrizarea mediului economic, la eliminarea de pe piata a marfurilor de proasta calitate si a firmelor care le produc.

MODALITATI DE INDICARE A PRETULUI

Pretul de vanzare si pretul pe unitatea de masura se exprima in lei.In cazul in care vanzatorii ofera informatii privind preturile in alte valute, acestea trebuie sa fie clare si usor de inteles.

Cheltuielile privind serviciul de livrare - ambalare si transport - pot fi mentionate separat, cu conditia ca acestea sa fie clare, usor de identificat si lizibile.

Responsabilitatea indicarii pretului de vanzare si a pretului pe unitatea de masura revine vanzatorului.Pretul de vanzare si pretul pe unitatea de masura se indica intr-o forma clara, lizibila si usor de indentificat.Indicarea preturilor se face astfel incat consumatorul aflat in suprafata de vanzare sa le poata vedea in locurile de prezentare fara a intreba vanzatorul.Preturile se indica pe produse sau langa acestea ori pot fi cuprinse intr-o lista sau intr-un catalog, impreuna cu preturile altor produse, in imediata apropiere a acestora.In cazul utilizarii cataloagelor vanzatorul trebuie sa asigure un numar suficient de exemplare la dispozitia consumatorilor.

In cazul in care preturile se afla in vitrinele exterioare, acestea se indica astfel incat consumatorul sa le poata vedea cu usurinta fara a intra in suprafata de vanzare.La produsele preambalate se indica pretul pe unitatea de masura si pretul de vanzare corespunzator cantitatii preambalate.

In cazul in care pretul pe unitatea de masura este identic cu pretul de vanzare se indica numai pretul de vanzare.

In cazul produselor preambalate pentru care reglementarile in vigoare prevad indicarea atat a cantitatii nominale, cat si a masei componentei solide, este suficient sa seindice pretul pe unitatea de masura al componentei solide.Pentru produsele vandute in vrac prin cantarire sau masurare este obligatorie indicarea numai a pretului pe unitatea de masura.Indicarea pretului de vanzare si/sau a pretului pe unitatea de masura este obligatorie pentru orice tip de publicitate in care se face referire la pret.In cazul publicitatii destinate vanzarii la distanta este obligatorie informarea asupra pretului de vanzare si asupra pretului pe unitatea de masura.Prezenta hotarare nu se aplica in cazul vanzarilor prin licitatie, al vanzarilor de obiecte de arta sau de antichitati si nici in cazul produselor furnizate cu ocazia unei prestari de serviciu.

Se excepteaza de la indicarea pretului pe unitatea de masura: a) alimentele care fac obiectul consumului pe loc in: unitati de alimentatie publica, structuri de primire turistice, cinematografe, teatre, institutii de invatamant, spitale, camine si tabere pentru copii si tineret;b) produsele preambalate in cantitati mai mici de 50 grame sau mililitri, precum si cele mai mari de 10 kilograme sau litri;c) produsele preambalate vandute de vanzatorii itineranti prin intermediul carucioarelor, rulotelor, al tuturor tipurilor de mijloace de transport;d) produsele vandute prin distribuitor automat;e) in cazul in care informatia asupra pretului pe unitatea de masura nu ar folosi consumatorului sau ar crea confuzii, respectiv:- publicitatea cu timp scurt de expunere, in care informatia poate crea confuzii;- ofertele promotionale in care pretul a fost redus datorita deteriorarii produsului si/sau pericolului ca acesta sa se deterioreze;- produsele asortate vandute intr-un singur ambalaj, la care pretul pe unitatea de masura al fiecarui produs ar crea confuzie, iar indicarea pretului unui singur produs ar fi inselatoare Indicarea pretului pe unitatea de masura este obligatorie la produsele alimentare preambalate pentru care reglementarile specifice impun indicarea cantitatii nominale sau comercializarea in cantitati prescrise.

Neindicarea pretului pe unitatea de masura potrivit art. 4-7, 10 si 11 constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 50 lei pana la 100 lei.

Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de inspectorii Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, precum si de reprezentantii imputerniciti ai altor organe ale administratiei publice, potrivit competentelor.Calitatea Serviciilor

Calitatea se judec in funcie de promisiuni i rezultate. Potrivit acestei idei calitatea unui serviciu este o calitate de rezultat. Serviciul este rezultatul unui sistem de prestare ale crui elemente principale sunt: clientul, suportul material, personalul n contact, sistemul de organizare intern i ali clieni. Evident n aceast varianta managerul nu are nici un mijloc de a verifica nivelul calitii nainte ca serviciul s fie prestat.Chiar dac este limitativ acest concepie sugereaz un alt mod de abordare, pornind de la analiz elementelor sistemului de prestare deja menionat.

O analiz detaliat a permis identificarea a zece aspecte n evaluarea calitii: tanginbilitatea, fiabilitatea, rapiditatea, competena, curtoazia, securitatea, accesibilitatea, comunicarea, cunoaterea consumatorului, credibilitatea.

Studiile de pia au pus n eviden patru mari grupe de deficine: ignorarea ateptrilor clientelei, absena normelor, discordana ntre serviciul oferit i norme, i extragerea promisiunilor fcute clientelei.

Un model de analiz ar putea fi conformat cu urmtoarea clasificare: calitatea spaial, calitatea temporal, calitatea alegerii, calitatea propriu zis, extensibilitatea, calitatea relaionar.

Studii de caz McDonald's, dat n judecat din cauza Happy Meal

Centrul pentru tiin n Interesul Comunitii (CSIP) din Statele Unite a dat n judecat lanul de restaurante McDonald's, motivnd c jucriile coninute n pachetele Happy Meal i fac pe copii s consume produse nesntoase.

CSIP, grupul din Washington care militeaz pentru o alimentaie sntoas, i-a avertizat n luna iunie pe cei de la McDonald's Corp. c i va aciona in instan dac nu scot jucriile din pachetele de tipul Happy Meal. Aceasta, deoarece, susin membrii grupului, produsele promovate astfel conin cantiti mari de zahr, multe calorii, grsimi si sare.

Procesul se afl pe rolul Curii Superioare din San Francisco.

igrile confiscate de Fisc, ct drumul din Romnia pn n Peru

Fiscul a confiscat, n primele nou luni ale acestui an, 131,8 milioane de igri ilegale. Puse cap la cap, acestea sunt echivalente cu de 20 de ori distana dintre Bucureti i Arad, cu distana dintre Bucureti i Lima, capitala Peru, sau cu aproximativ un sfert din lungimea Ecuatorului.

Avnd n vedere c un romn fumeaz, n medie, cte 15 igri pe zi, aceast cantitate ar fi suficient pentru a satisface nevoia de nicotin a tuturor fumtorilor din Romnia pentru o zi.

Potrivit ultimelor statistici europene, 36% din populaia Romniei este fumtoare. Agenia Naional de Administrare Fiscal (ANAF) a capturat aceste igarete prin instituiile sale subordonate Garda Financiar i Autoritatea Naional a Vmilor (ANV).

Astfel, Fiscul a capturat n primele nou luni din 2010 mai multe igri de contraband dect n ntreg anul 2009.

Mai multe igri n 9 luni dect n tot anul 2009

"Pe ntreaga perioad a anului trecut, la nivelul ntregii ri, comisarii Grzii Financiare i inspectorii vamali ai ANV au reinut n total aproximativ 130.000.000 de igarete", se arat ntr-un comunicat al Fiscului.

igaretele au fost reinute i confiscate n urma controalelor efectuate att n ar, pe cile rutiere, n depozite, piee, trguri, centre comerciale en-gros, magazine, ct i la grania Romniei, pe frontiera extern UE.