Hoţii de piatrăÎn oraşul nostru s-a furat până şi piatra de

pavaj. Pentru că unii consideră că nu are decâto valoare sentimentală, nimeni nu face nimicpentru recuperarea ei, în ciuda faptului căorganele competente ştiu unde se află. Iar astaeste trist şi dovedeşte încă odată halul în carea ajuns ceea ce cândva era numită Perla VăiiMureşului.

Oraş cu rădăcini antice şi cu dezvoltaremedievală, Lipova a fost pietruită cu piatrăcubică de mari dimensiuni, egal tăiată şitemeinic aşezată pe străzile sale şerpuite.Secolele au trecut peste bătrâna urbe, iar care-le ţăranilor, trăsurile boierilor, copitele cailorşi - mai aproape de zilele noastre - roţile auto-vehiculelor de tot felul au adus prejudicii gravecaldarâmului. Micile cuburi de bazalt nu s-audistrus deloc, doar rostul lor în lutul uliţelor afost dislocat, apărând în timp gropi, şanţurisau dâmburi şi fiind necesară intervenţiaurgentă a drumarilor. Pe unele străzi (Meţianu,Bugariu, Matei Corvin) s-a turnat strat deasfalt direct peste dalele de piatră, pe altestrăzi (Sava Brancovici, Teiului, N. Bălcescu)piatra a fost scoasă şi urmează a fi asfaltatedin temelii.

Nu ştiu care metodă o fi mai bună, dar unefort asemănător am văzut la Sibiu. Aici, cuocazia alegerii oraşului transilvan drept„Capitală Culturală Europeană” în anul 2007,municipalitatea a modernizat drumurile dincentrul vechi, dar nu prin asfaltare, ci prin rea-şezarea aceloraşi pietre în rosturi bine întoc-mite, care nu împiedică circulaţia. Sibiul aratăacum foarte bine, străzile şi pieţele sale au unpavaj în aceiaşi măsură retro şi funcţional, iarlocalnicii şi turiştii sunt mulţumiţi de modulîn care Primăria a îmbinat cele două valenţeurbanistice.

Aşa ar fi fost bine şi la Lipova. Aici însăpiatra scoasă din caldarâm nu mai poate firevalorificată pentru că se pare că... a dispărut.Iniţial a fost depozitată pe organizarea de şan-tier a firmei constructoare, apoi la vechea uni-tate militară din Lipova, în faţa remizelor.Acum, nu-i mai de găsit. Unii spun că ar fi fostvândută cu trei euro bucata la un partenerînfrăţit din Ungaria, alţii spun că ar fi ajuns săpaveze curţile unor „băieţi deştepţi” care şi-auconstruit case prin Păuliş, Miniş, Şiştarovăţ,Zăbrani sau spre băi, alţii că s-ar fi dat laschimb pentru nu ştiu ce utilaje de carieră saubalastieră. Nu ştiu cât or fi de adevărate toateaceste bârfe, un lucru ştiu sigur: că lipovanii şituriştii care caută vestigiile trecutului medie-val nu mai calcă pe acele pietre care făceauparte din zestrea edilitară şi istorică a Lipovei.

Dar nu-i totul pierdut. Mai sunt multe pie-tre de pavaj pe străzile Lipovei, aşa cum maisunt multe străzi cu nevoi urgente de reparaţii.Ar fi bine ca actualii edili ai oraşului să folo-sească piatra veche (atât cea scoasă anterior -dacă o mai fi - cât şi cea încastrată încă în sol)pentru a da cel puţin străzii principale, NicolaeBălcescu, înfăţişarea de odinioară şi a oferiastfel oraşului măcar o parte din parfumul deepocă medievală care-l face atât de renumit.

Nicolae Radu

Iată în ce hal au ajuns străzile celui mai vechi oraş de pe Valea Mureşului

Centrul Lipovei, o ruşine

Cooperaţia încotro?!Publicaţie independentă de informaţie, atitudine şi spirit civic. Apare bilunar Anul 1 No. 2 Luna martie 2013

Comitetul de redacţie: Preşedinte de onoare: Av. Radu SCOROBETE, Redactor şef: Nicolae RADU,Redactori: Ana CHIRILĂ, Nicolae VASIESCU, Traian BRADU. Colaborator: Dorin OCNERIU

Adresa redacţiei: Str. Nicolae Bălcescu, nr. 33. Telefon: 0257-563361. e-mail: informatorullipova@yahoo.com

Din cei aproximativ 3000 de membrii cooperatori care au pus pe picioarefosta Coop de Consum Lipova creându- i o avere foarte mare, au mai

rămas 34. Ce s- a ales din patrimoniu, pe mânile cui a încăput?!(va urma)

Cu ocazia Mărţişorului dorim tuturor lipovaneloro primăvară frumoasă!

Av. Radu Scorobete şi colectivul redacţional al Informatorului de lipova

Vorba lu’ TASE

Pagina doi INFORMATORUL DE LIPOVA martie 2013 � No. 2

Cică „Se fură ca în codru!”. O altă dovadă de conti-nuitate a poporului român pe meleagurile iubitei noastrepatrii – România.

Dacă pe vremea boierilor şi a grofilor un biet ţărancare îndrăznea să culeagă o surcică uscată cazută pe jossă-şi facă focul pentru pregătirea mâncării şi încălzireacopilaşilor, dacă pe vremea comunismului neaoş eraulegi foarte dure în acest sens, într-o singură expresie:„Frica păzeşte pădurea”, azi nu mai este de actualitate, cis-a revenit cu toată forţa revoluţionară post decembristăla maxima de la începutul articolului.

Până la revoluţie pădurea era a statului, cu miciexcepţii - pădurile comunale (care şi ele au fost trecute în1985 la stat) - azi sărmana pădure are o groază de stăpânicare se întrec în a o jefui:

� statul, reprezentat, atâta cât i-a mai rămas, prinRegia Naţionala a Pădurilor, ROMSILVA, îşi permite,fără nicio concurenţă, măcar făţisă, să-şi marcheze masalemnoasă, de cea mai buna calitate, exploatând-o înregim propriu - noii proprietari frustaţi de zeci de ani dedreptul sfânt al proprietăţii, garantat de constituţie, azisunt obsedaţi în a distruge fără niciun fel de scrupul ce emai valoros în arboretul stapânit, în condiţiile în carebunicii lor extrăgeau doar exemplarele nevaloroase, ca săramână urmaşilor lor lemn de valoare, acum se aplicădoar dictonul: „După noi potopul!”

� composesoratele, care au fost nişte forme indivizeale unor colectivităţi umane în cadrul cărora membrii loraveau anual dreptul gratuit la o anume cantitate de lemn,au ajuns pe mâna unor admistratori, indiferent că suntocoale de stat sau private, care le exploatează în interespropriu, bietul composesor fiind obligat să-şi plăteascăsingur taxele de exploatare pentru a intra în posesia uneiinfime cantităţi de lemn de foc care oricum nu le ajunge.

� consilile locale care îşi impun preţurile proprii, nucele care reies din calculator, la licitaţii.

� şi, încă o dată statul, care nu oferă o cale legală devalorificare a masei lemnoase, cum adică, eu proprieta-rul, n-am voie să tai mai mult de un mc/ an/ ha din pădu-rea proprietate personală, nu se mai fac amenajamente la

particulari decât peste 100 ha, nici din terenurile agricolepe care a crescut vegetaţie forestieră (măcar nu-mi facprobleme că nu vom avea în viitor fond forestier, toatedealurile şi munţii neîngrijiţi vor deveni păduri, naturaîşi va face singură legea) n-am dreptul să-mi duc lemneacasa. Mă mir ca în campania electorală nimeni nu şi-apropus mai presus de regionalizare revizuirea urgentă aCodului silvic, spre binele pădurii, a ţării şi a cetăţenilorsăi oneşti.

Aşa că dormiţi liniştiţi, se fură sub toate formele dincodru, de la Obîrşia până la Lipova, unde atinge crescentapogeul, sintagma de la început e perfect valabilă, pentrucă femeia şi pădurea nu vor putea fi păzite niciodată(eventual de eunuci, de toate categoriile).

Traian Bradu

Codrii de aramă au ruginit

Diriginta le spune elevilor despre fotografiile făcu-te la şcoală:

- Uite, peste 25 de ani o să vă uitaţi la fotografii şio să spuneţi: „Aceasta e Ileana - acum e medic, aces-ta e Alex - acum e om de afaceri...”

Bulă zice: „Asta e dira - a murit demult...”

Ofiţerul trece prin faţa rândului de recruţi şi întreabă:- Ce-ai fost în viaţa civilă, soldat?Unul brutar, altul măcelar, altul electrician, fiecare

după pregătire...Ajunge şi la Bulă:- Ce-ai fost în viaţa civilă?- Am fost fericit, să trăiţi!

UMOR sub... TRICOLOR

Indianul Prahlad Jani are 83 deani şi nu a mai mâncat şi nu a maibăut nimic de la vârsta de 8 ani,când, spune el, a fost binecuvântatde zeiţa Amba, care îl hrăneşte cuapă divină, ţinându-l în viaţă.

În anul 2010, Jani a fost supus

unei atente supravegheri medicale,la Spitalul Sterlin din Ahmedabad.Timp de zece zile, o echipă formatădin 30 de medici i-au monitorizatfuncţiile vitale. Lui Prahlad Jani i s-a interzis chiar şi să facă baie, pen-tru ca nu cumva apa să-l hidratezeprin piele

Rezultatele au fost năucitoare,deşi în India sunt mulţi yoghinicare fac tot felul de demonstraţii ceanulează legile fizicii, dar şi pe cele

fiziologice. În ciuda faptului că nuconsuma nimic, funcţiile vitale nuerau afectate, urina se forma învezică, dar, cu totul inexplicabilpentru medicii care l-au asistat, eraabsorbită ulterior de pereţii vezicii.Cât a durat experimentul, Jani nu amâncat, nu a băut şi nici nu a avutnecesităţi fiziologice.

Să fie Jani prototipul omuluicare va trebui să trăiască în curândîn România?

Marele lipovan Sever Bocu are toate moti-vele să se răsucească în groapa comună dela Sighet, unde a ajuns pentru că s-a jerfitpentru România. Piatra adusă de el pentrustrăzile oraşului nostru a fost furată şi vân-dută la preţul de 6 milioane lei vechi camio-

nul chiar de firma care a executat lucrărilede reabilitare stradale. Iar acum, după ce afost curăţată se vinde pe bani frumoşi înOccident. O parte din piatră furată se maiaflă la Şiştarovăţ, Păuliş ori Zăbrani, darnimeni nu face nimic pentru recuperarea ei,şi nici nu cere socoteală hoţilor.

Între timp, mizeria este la ea acasă pe stră-zile ce altădată erau mândria oraşului nostru...Asociaţia Caritas BSG -

mereu alăturide lipovaniÎn urmă cu mai bine de două decenii se înfiin-

ţa la Lipova Asociaţia „Caritas Banat SanctusGerhardus”, filială a federaţiei cu acelaşi nume aDiecezei Romano-Catolice de la Timişoara, carela rândul ei face parte din ConfederaţiaInternaţională „Caritas” cu sediul la Roma şi carefuncţionează cu înalta binecuvântare a SanctităţiiSale Papa.

„Scopul Asociaţiei Caritas BSG este unulumanitar, de ajutorare a persoanelor cu nevoisociale: copii, tineri, bătrâni, suferinzi, oamenifără venituri, fără locuinţă, fără familie sauaflaţi în orice altă formă de suferinţă sauneajuns. Nu facem nici un fel de discriminare,toţi cei care au nevoie de ajutor pot veni la noi şivom căuta să le acordăm tot sprijinul” aflăm dela dr. Imogen Tietze, director Asociaţiei CaritasBSG Lipova.

Printre activităţile umanitare pe care asociaţiale desfăşoară la Lipova putem aminti: cazarea înregim de internat şi hrănirea gratuită a 24 de elevidin alte localităţi, care învaţă la şcolile dinLipova; distribuirea zilnică a hranei calde pentrumulte persoane cu dizabilităţi din oraş şi dinlocalităţile apropiate, prin programul umanitar«Casa pe roţi»; oferirea gratuită de îmbrăcăminte,încălţăminte şi lenjerie persoanelor sărace, pebază de bonuri; asigurarea igienei, medicaţiei,asistenţei medicale şi a unor lucrări gospodăreştioamenior bătrâni, bolnavi, singuri şi nevoiaşi,care nu au nici un ajutor; diverse acţiuni devoluntariat în care sunt angrenaţi tinerii dininternat precum şi alţi binevoitori care vor să deao mână de ajutor celor în nevoie. Dorin Ocneriu

Surpriză în CL:Radu Scorobeteîl bate la vot pe

Viorel SuciuPentru reprezentarea Consiliului Local Lipova

în Consiliul de Administraţie al SC ECO SRL –ope-ratorul zonal de salubritate – s-au făcut două pro-puneri: conservatorul Viorel Suciu (cel care ocupa-se anterior funcţia respectivă) şi liberalul RaduScorobete (foto). Deşi Suciu era convins că va fireales, votul consilierilor nu i-a dat câştig de cauză.Astfel, av. Radu Scorobete va fi reprezentantulacţionarului majoritar (peste 52% din capitalulsocial), din C.A. mai făcând parte reprezentanţiiconsiliilor locale din Ghioroc, Păuliş şi Zăbrani.

„SC ECO SRL a avut o activitate îndoielnicăîn cele circa 16 luni de când funcţionează, toatălumea apreciind că activitatea de colectare adeşeurilor menajere din oraşul Lipova şi dincomunele partenere fiind abia satisfăcătoare.Sunt totuşi unele aspecte pe care cele douăaudituri de până acum le-au relevat, şi se parecă sunt probleme serioase la SC ECO SRL. Înceea ce mă priveşte voi acorda o atenţie deose-bită respectării legii, în special aspectelor juri-dice din contractele încheiate de societate cupersoane fizice sau juridice pentru a şti de undepornim la drum”, a declarat av. Radu Scorobete.

Dorin Ocneriu

Zvonul Lipovei

Pagina trei INFORMATORUL DE LIPOVA martie 2013 � No. 2

Sâmbătă, 17.02.2013, a avut locprima acţiune de ecologizare dinacest an în oraşul Lipova. Apro -ximativ 25 de voluntari au răspunsprovocării de a incepe primăvaraintr-un mediu mai curat . Acţiuneas-a desfăşurat in curtea şcolii cu cla-sele I-IV a Liceului „Atanasie Ma -rie nescu” de pe strada Iancu Jianu.

Această acţiune a fost posibilădatorită voluntarilor de la ProPrietenia Arad, voluntarilor de laCentrul Judeţean de VoluntariatArad - Filiala Lipova dar şi asocia-ţiei AMC Betleem Lipova, care a

pus la dispoziţie ustensile, sacimenajeri şi mănuşi, prilej princare-i mulţumim domnului ing.Pop Moise, preşedintele asociaţiei.Prin aceasta acţiune ne-am dorit săfim alături de elevii care-şi desfă-şoară cursurile în acest local, să-iajutăm să-şi petreacă timpul derecreaţie într-un mediu curat.

La acţiune au mai participat maimulţi elevi ai şcolii sub îndrumareaînv. Mirela Tămâian.

Monica Urs,coordonator CJVA, filiala

Lipova

Pentru că mulţi concetăţeni îmi reproşează faptulcă nu scot mai mult în evidenţă locurile frumoase dinoraşul nostru şi din împrejurimi, m-am înarmatdeunăzi cu aparatul foto şi am plecat în căutarea fru-museţilor ascunse ale Lipovei.

Primul obiectiv vizat a fost centrul „istoric” adicăde la „Vânătorul” şi până la Biserica Germană, ba maimult, până la Enel (sau până la „Baumann”, cum i semai spune acelui loc).

Ei bine, ce frumuseţi urbanistice credeţi că amgăsit? Str. Făgetului este desfundată complet, spredisperarea locuitorilor, clădirile şi curtea restaurantu-lui „Vânătorul” (o, tempora!) tind să se transforme înruine, Bazarul Turcesc este un conglomerat pestriţ şi

inestetic de gherete, care cu greu poate fi denumitobiectiv cultural-istoric, Parcul Mic a devenit loc deceartă şi de împăcare pentru câinii vagabonzi şi pen-tru persoane dubioase, care se apelează gutural de pebăncile scorojite şi de pe treptele monumentului neîn-grijit, în mirosul arăbesc de kebab şi de shaorma, str.N.Bălcescu (cândva Corso-ul oraşului) rivalizează lagropi şi la băltoace cu vecina Făgetului, iar magazine-le lugubre de pe centru, cu chinezismele şi gioarselesecond-hand oferite, mai mult alungă decât atragpuţinii cumpărători. Aici, ca şi pe strada Haşdeu - lafel de prost pavată, cele mai multe clădiri sunt neîn-grijite, igrasioase, cu tencuiala căzută şi acoperişurilemâncate de mucegai, unele chiar lipsesc din peisaj,

dezvelind incinte insalubre, pline de bălării.Aspectul neîngrijit, de bătrâneţe săracă şi de

pustiu, îl au şi construcţiile de epocă, aşa cum suntclădirea Muzeului Orăşenesc (cândva podoabaLipovei-casa lui Sever Bocu), Primăria, clădireaPoştei şi Telefoanelor, şcoala şi Biserica Germană(spoită superficial la exterior), în general totul pareun decor de film din alte vremuri, poate mai bune,dar sigur de mult apuse.

Sunt totuşi câteva elemente de cultură şi de perenita-te istorică pe care le-am reţinut: crucile teutonice rămasepe frontispiciile unor clădiri, statuile lui S. Bocu şi N.Bălcescu (singurele statui din oraş!), intenţia binevenităa unor proprietari de a moderniza faţadele cu păstrareacât de cât a aspectului iniţial... Puţin, foarte puţin. Dacănoi, locuitorii de azi, suntem resemnaţi şi înţelegători înce priveşte aspectul şi gospodărirea oraşului, ce să lespunem turiştilor pe care îi chemăm mereu să ne vizite-ze? Ei nu vor înţelege niciodată de ce nu sunt bani, de ceadministraţiile care se succed dau vina una pe alta, de cealături de limuzine trebuie să circule pe acelaşi drumbascule cu pietriş şi căruţe cu fier vechi, de ce gunoaiele,câinii vagabonzi şi cerşetorii îi fac să se creadă nu înEuropa, ci într-un bazar din Kabul? Vor mai reveni ei,după o experienţă neplăcută la Lipova? Nu cred.

Iar noi, locuitorii, câţi ani de viaţă trebuie să avempentru a ajunge să trăim în condiţii de civilizaţie,compatibile cu timpul şi spaţiul ce ne sunt contem-porane?

Cu astfel de gânduri am ajuns, pe trotuare sparte,până la Baumann. De aici trebuie să mă întorc. Dar cetraseu să aleg: pe Matei Corvin, Teiului şi SavaBrancovici, sau pe Timişorii, Vânătu şi Bugariu? Peunde-o fi mai frumos? Dacă vă interesează, veţi aflacitind numerele viitoare.

Dorin Ocneriu

Am vrut să fotografiez ceva frumos în Lipova...

A început curăţenia de primăvară

Perioada daco-romană (106 – 271) alăsat moștenire lipovenilor mai multeurme materiale: monede, monumentefunerare, portul din centrul orașului,activitate economică de antrepozit,pavaje. Drumul de la Topolovăţ prinCuvejdia-Șiștarovăţ-Lipova a fost pavatde meșteri romani cu piatră din CarieraLucareţ. Produsul care reprezintă ese-nţa traficului comercial era sarea,exploatată din Sacimele din Ardeal careajungea în Europa Centrală: Cehia,Moravia, Slovacia și Italia romană.Transportul se fălea cu plute și cu vasemici de comerţ. În partea de sud-vest aLipovei a fost un castru roman, undemai târziu s-a ridicat Bastionul CetăţiiLipova, iar în partea de sud-est a extra-vilanului Lipova, în locul numit„Coasta Rea”- către hotarul comuneiUsusău, a fost un punct de observaţiecare supraveghea transportul pe Mureșși păzea defileul Șoimoș – Lipova. Un

alt castru, sau poate tot un punct deobservaţie, era și în localitatea Chelmac,în locul numit Cetăţuie. Aceste castre șipuncte de observaţie erau construite șicoordonate de Legiunea a XIII-aGemina, care staţiona în localitateaBulci, pe malul stâng al Mureșului.Această legiune trebuia să întreţină și săsupravegheze transportul pe râulMureș și toate construcţiile din zonaVăii Mureșului inferior.

Portul comercial Lipova, construitpe ambele maluri ale Mureșului în cen-trul natural al Lipovei de astăzi, de lafostul cinematograf până la fosta piaţăagroalimentară (demolate), a fost func-tional până în secolul al XVIII-lea. Înlocul lui au apărut: Gara Radna – pemalul drept al Mureșului și clădirileGrupului Școlar „Sever Bocu”, alăturide „Casa Armatei” pe malul stâng alrâului. Alte urme importante rămase dela romani, descoperite în vatra orașului

Lipova, sunt sigiliile vechi, cu denumi-rea de Lipva și Lipva (cuvinte de origi-ne romană).

După retragerea administraţieiromane din Dacia, peste populaţiadaco-romană, au trecut mai multevaluri de popoare migratoare. Prezenţalor pe teritoriul Daciei este dovedită decâteva descoperiri arheologice, printrecare cea mai importantă este Tezaurulde la Pietroasa, bogăţie ce aparţineavizigoţilor. Sub presiunea hunilor, vizi-goţii trec Dunărea și se așează înMoesia (Bulgaria de astăzi). Din postu-ra de aliaţi ai Imperiului Roman, vizi-goţii devin dușmani și după ce cucerescRoma (în anul 410), se instalează înGalia sudică. Prin secolul al VI-lea, aparși sclavii, care convieţuiesc vreme înde-lungată cu populaţia daco-romană.Sclavii au avut o puternică influenţăasupra limbii daco-romane și asupraorganizării statale a acestora. În timpulstăpânirii romane, limba latină înlocu-iește limba dacilor, dar nu în totalitate.Se păstrează în vocabularul limbii

române și în zona Lipovei, până în zile-le noastre, mai multe cuvinte din limbadacă (barză, mânz, grumaz, plug, gre-blă, opincă, căciulă, gurgui); din limbalatină s-au preluat o serie de cuvintecare au îmbogăţit vocabularul dacilor:om, femei, bărbat, soră, fiu, frate, biseri-că, înger, câmp; din limba slavilor sepreiau o serie de cuvinte noi, de origineslavă, cum ar fi numiri de ape, munţi,sate, orașe, nume de persoane (voievo-date, cnezate, stăpân, colac, clopot, sta-reţ, Vlad, vecernie, cladova, Lipova etc).

Prof. Nicolae Vasiescu

Scurt istoric al Lipovei

� Cumpăr teren arabil, păşuni şi fâneţe. tel. 0727368104.� Cumpăr maşini indiferent de acte ori stare la preţ mai mare decât la fier vechi. tel. 0727368104.

Pagina patru INFORMATORUL DE LIPOVA martie 2013 � No. 2

SPORTCupa Alehin Junior a debutat cu succes la Lipova

Sâmbătă 16.02.2013 a avut loc în sala de sport aLiceului „Atanasie Marienescu” o importantă competiţiede şah, sub numele Cupa Alehin Junior. Numele compe-tiţiei provine dintr-o perioadă foarte importantă a începu-tului de secol XX, făcând trimitere la campionul mondialrus Alexandr Alehin, unul dintre cei mai buni strategi pecare i-a cunoscut istoria şahului.

Participarea la acest concurs a fost deschisă tuturorcopiilor între 7 şi 14 ani, legitimaţi sau nu la secţia de şaha Clubului Şoimii Lipova, scopul competiţiei fiind acela dea desemna cel mai bun şahist junior din Lipova. Au parti-cipat 22 de copii, reprezentând toate clasele din ciclul pri-mar şi gimnazial, iar la finele competiţiei s-au acordatcupe şi premii pe diferite categorii de vârstă, după cumurmează:

Locul I general şi câştigătorul concursului a fost junio-rul Sergiu Pătruţ (12 ani). El a acumulat 6 puncte din 7posibile, pierzând o singură partidă în faţa ju nioareiBancoş Ileana (13 ani). Aceasta s-a clasat pe locul II în cla-samentul general, pierzând o partidă cu un adversar carea acumulat mai puţine puncte şi astfel ratând de puţin tro-feul. Bancoş Ileana, jucătoare a clubului Şoimii, a fost cla-sată pe Locul I la fete, luând cupa destinată acestei catgo-rii şi uimind pe toată lumea prin victoriile importante cuprimii trei jucători de top ai secţiei de şah din cadrul clu-bului Şoimii.

Locul I la categoria 12-14 ani a fost obţinut de LeiserEmanuel cu 5 puncte, locul I cat. 10-11 ani de către GuţiuBogdan, locul I cat. 8-9 ani de către Mihai Şupială şi loculI la cat. 7 ani de către Pop David. De apreciat jocul foartebun al micuţului Mihai Şupială care a acumulat 4,5 punc-te din 7 posibile, reuşind performanţa de a juca ultimarundă cu favoritul nr.1 al concursului, Pătruţ Sergiu şi cla-sându-se pe un onorabil loc 5 în clasamentul general!

Mulţumită sprijinului Primăriei, concursul a fost pre-miat cu 6 cupe, 17 medalii şi un ceas de şah profesional,ceas aprobat de FIDE la competiţii de nivel mondial, acestultim premiu fiind oferit câştigătorului Cupei AlehinJunior 2013 - Sergiu Pătruţ.

Felicităm toţi participanţii şi totodată părinţii care auîncurajat participarea copiiilor la acest concurs şi nădăj-duim ca pe viitor mai mulţi şahişti lipovani juniori să aibăcurajul de a se întrece în frumoasele şi captivantele bătăliiale minţii. Şahul este dovedit ştiinţific ca fiind foarte bene-fic în dezvoltatea intelectuală şi psihologică a copiilor şi deacea vă aşteptăm să ne căutaţi la antrenamente în fiecare zide miercuri de la orele 16:00 la sala de şah situată la etajulI al Casei de Cultură Lipova. Pentru mai multe detalii sauînscrieri, ne puteţi contacta la tel. 0756-056-777.

Marius Gabriel Lucan,organizator şi arbitru al competiţiei.

TALON PUBLICITATENUME __________________________________________________________

PRENUME______________________________________________________

TEXT ANUNŢ _________________________________________________

_________________________________________________________________

_________________________________________________________________

_________________________________________________________________

_________________________________________________________________

_________________________________________________________________

În INFORMATORUL de Lipovaanunţurile sunt

gratuite şi se pot lăsa la adresaredacţiei sau pe e-mail

informatorullipova@yahoo.com

Sâmbătă, 2 martieMinim:-1°CMaxim:8°CCer noros

Duminică, 3 martieMinim:-2°CMaxim:7°CSoare, noros

Luni, 4 martieMinim:-4°CMaxim:8°CSoare, noros

Marţi, 5 martieMinim:-8°CMaxim:5°CSoare

Miercuri, 6 martieMinim:0°CMaxim:5°CSoare

Joi, 7 martieMinim:5°CMaxim:9°CCer noros

Vineri, 8 martieMinim:-4°CMaxim:11°CPloaie

Sâmbătă, 9 martieMinim:-2°CMaxim:8°CSoare

Duminică, 10 martieMinim:5°CMaxim:9°CSoare, noros

Luni, 11 martieMinim:1°CMaxim:9°CPloaie

Marţi, 12 martieMinim:-2°CMaxim:2°CNinsoare

Miercuri, 13 martieMinim:-3°CMaxim:3°CCer noros

Vremea în următoarele zile

� Vând urgent maşină de spălat automată, frigider, tele-vizor, trei corpuri de vitrină, colţar, dormitor cu saltele. Tel.:0755277245; 0257561128.

� Vând apartament str. A. Vlaicu nr. 4A, parter, 2 camere,55 mp, renovat, preţ 18.000 euro. Tel.: 0756476807.

� Vând casă din cărămidă în Radna, pe DN7, bucătărie,cămară alimente, fântână, apă de la reţea, anexe, preţ 17.000

euro. Tel.: 0756476807.� Vând apartament două camere, decomandate, str.

Oborului, bl. D2, et. 2, ap.10. Preţ 18.000 euro neg. Tel.:0729620309.

� Vând (schimb cu apartament în Arad sau Timişoara)casă de vacanţă la Odvoş, P+M, patru camere, teren 1700 mp.Preţ 32.000 euro neg. Tel.: 0729620309.

M I C A P U B L I C I T A T E

Anamaria este copilul cu idealuri înalte, cu o viziu-ne artistică impresionantă și cu un spirit de condu-cere inegalabil. Are nenumărate diplome pentrupicturile sale și pentru alte proiecte școlare și extra-școlare. Este pasionată de istorie și își dorește sădevină avocat.

Avocat Costin Camelia tel.: 0744597403.

S.C. Dorgoşan S.R.L.

produce mobilă la comandă.

CALITATE

ŞI SERIOZITATE!

S.C. Dezderat S.R.L.

Vinde lemne de foc

tel.: 0744-885710