Într-o primăvară, un moşneag a pus în pământ seminţe de ridichi
DESCRIPTION
Într-o primăvară, un moşneag a pus în pământ seminţe de ridichi. ...şi le-a uda t în fiecare zi. După ce au răsărit ridichile, moşul a avut grijă să plivească buruienile din jurul lor. După un timp, moşul a observat că una dintre ridichi a crescut mai mare decât celelalte. - PowerPoint PPT PresentationTRANSCRIPT
Într-o primăvară, un moşneag a pus în pământ seminţe de ridichi...
...şi le-a udat în fiecare zi.
După ce au răsărit ridichile, moşul a avut grijă să plivească buruienile din jurul lor.
După un timp, moşul a observat că una dintre ridichi a crescut mai mare decât celelalte.
Ridichea creştea din ce în ce mai mare şi moşul se bucura.
Când a văzut ce mare a crescut ridichea, moşul s-a hotărât să o scoată din pământ.
A apucat ridichea de frunze, a tras, a tras, dar nu a reuşit să o scoată din pământ.
Atunci, moşul s-a gândit să o cheme pe babă:- Babă, babă, ajută-mă să scot ridichea!
- Vin acum! a răspuns baba.
L-a prins baba pe moş de mijloc, moşul de ridiche şi au tras, au tras, dar nu au reuşit.
-S-o chemăm şi pe nepoţică, zice baba.Nepoţică, nepoţică, ajută-ne să scoatem ridichea!
-Vin acum! a răspuns nepoţica şi a alergat să îi ajute.
S-a prins nepoţica de babă, baba de moş şi moşul de ridiche...
...şi au tras ei împreună, au tras, dar degeaba. Tot nu au putut scoate ridichea.
-Să chemăm căţelul, a zis nepoţica.Cuţu, cuţu! Ajută-ne să scoatem ridichea!
-Vin acum! a răspuns căţelul şi a alergat să îi ajute să scoată ridichea.
Căţelul s-a prins cu dinţii de rochia nepoatei, nepoata de babă, baba de moş, moşul de ridiche...
... şi au tras, au tras împreună, dar tot nu au reuşit să scoată ridichea.
-Să chemăm pisica, a spus căţelul. Pis, pis, ajută-ne să scoatem ridichea!
- Vin acum! a răspuns pisica şi a alergat în ajutorul celorlalţi.
A apucat pisica pe căţel, căţelul pe nepoţică, nepoţica pe babă, baba pe moş, moşul a apucat bine ridichea...
... şi au tras, au tras împreună, dar tot nu au putut scoate ridichea din pământ.
- Să-l chemăm şi pe şoricel, a spus pisica.Chiţ, chiţ! Vino să ne ajuţi!
-Vin acum! a răspuns şoricelul şi a alergat să îi ajute pe ceilalţi.
S-a prins şoricelul de pisică, pisica de căţel, căţelul de nepoţică, nepoţica de babă, baba de moş, moşul de ridiche,S-au prins unul de altul şi au tras...
... şi au tras, şi au tras...
... şi iată că au scos ridichea. Atât de tare au tras, încât s-au rostogolit la pământ.
- Ce ridiche uriaşă! s-au mirat ei... doar unindu-ne toţi am reuşit să o scoatem din pământ.
MIHAI VITEAZUL
C. A. RosettiMihail Kogălniceanu
Nicolae Balcescu
Al. Ioan Cuza
Grigore Alexandrescu
Vasile Alecsandri
Ion Roată
Ţărani
Vasile Alecsandri
Vasile Alecsandri – poetul naturii
Vasile Alecsandri – poetul Unirii
Poezie scrisă în anul 1856
Hai să dăm mână cu mânăCei cu inima română,Să-nvârtim hora frățieiPe pământul României!
Iarba rea din holde piară!Piară dușmănia-n țară!Între noi să nu mai fieDecât flori și omenie!
Măi muntene, măi vecineVino să te prinzi cu mineȘi la viață cu unireȘi la moarte cu-nfrățire!
Unde-i unul nu-i putereLa nevoi și la durereUnde-s doi puterea creșteȘi dușmanul nu sporește!
Amândoi suntem de-o mamăDe-o făptură si de-o samă,Ca doi brazi într-o tulpinăCa doi ochi într-o lumină.
Amândoi avem un nume,Amândoi o faimă-n lume.Eu ți-s frate, tu mi-ești frate,În noi doi un suflet bate!
Vin' la Milcov cu grăbireSă-l secăm dintr-o sorbire,Ca să treacă drumul marePeste-a noastre vechi hotare,
Și să vadă sfântul soareÎntr-o zi de sărbătoareHora noastră cea frățeascaPe câmpia româneasca!
Trei ani mai târziu
24 ianuarie 1859
Unirea Moldovei cu
Ţara Românească
Alexandru Ioan Cuza
59 de ani mai târziu
1 Decembrie 1918Marea Unire
a tuturor românilor
Unirea întăreşte oamenii
şi ţările.