2

INTRODUCERE......................................................................................................4

Rezultate GIM..............................................................................................7Statistici........................................................................................................8

RAPORT DE BUNE PRACTICI.................................................................................9Argentina.....................................................................................................10Italia..............................................................................................................15Peru.............................................................................................................26România.....................................................................................................33

FORMAT DE CURS..............................................................................................46

Ziua 1..........................................................................................................49Ziua 2..........................................................................................................57Ziua 3..........................................................................................................62Ziua 4..........................................................................................................68Ziua 5..........................................................................................................73

INVĂȚARE REFLECTIVĂ........................................................................................77

Bibliografie, Toolbox, Contact............................................................................80

Cuprins

3

Mentiuni

Titlu: Growing in Insight-Ability of Mobility Subiect cheie: Manual pentru educație și educație nonformală prin sport pentru lucrătorii de tineret care lucrează cu tineri cu mai puține oportunități și care au deficiențe minoreCuvinte cheie: Muncă pentru tineri, deficiențe vizuale, educație, incluziune, an-treprenoriat, bune practici, curs de formare în format, colecția de activitățiCuEditura: Babilon Travel Association Drept de autor: Babilon Travel Association Design & Layout: Medeea Namolosanu, Liniar Design Bucharest Limba: engleză, română, spaniolă, italianăURL: www.GIM-project.eu Data si locul: martie 2020, Cluj-NapocaAutori: Babilon Travel & Liniar Design Colaboratori: Beldi Lugris Sonia; Coceres Santiago; Bellu Federico Lciano; Miss-es Denise; Demetrescu Leonard; Racatau Ionela; Isacu Alexandra; Nagy Gabri-el; Topan Oana; Romano Carlos; Tapia Piero; Galiano Marcia; Salazar Miriam; Sanchez Carlos Daniel; Elias Lourdes; Cadeddu Antonella; Idili Roberta; Sandu Bianca; Akyaz Sonat; Jarjue Pa ModouCoordonator de proiect: Gabriel Nagy

Publicația a fost un rezultat al Cursului de formare pentru lucrătorii de tineret, găzduit în Porto Conte, Sardinia, de către ONG-ul Mine Vaganti, că parte a unei serii de activități dedicate lucrătorilor de tineret implicăți în activități cu cei care au deficiențe motorii și vizuale minore și cei cu mai puține oportunități.

Acest proiect a fost co-finanțat cu sprijinul Comisiei Europene prin Programul Erasmus + (Acțiunea cheie 2 Proiectul de consolidare a capacității în domeniul tineretului, ACPALA). Această publicăție reflectă doar părerile autorului și Comis-ia nu poate fi făcută responsabilă pentru nicio utilizare care poate fi făcută din informațiile conținute de aceasta.

© Asociația Babilon Travel, 2020Sprijinul acordat de Comisia Europeană pentru elaborarea acestei publicații nu constituie o aprobare a conținutului, care reflectă doar opiniile autorilor, iar Comisia nu poate fi trasă la răspundere pentru orice utilizare a informațiilor conținute în aceasta.

4

01 INTRODUCERE

5

“Growing in Insight-ability of Mobility” (GIM) este un proiect de consolidare a capacității la care participă 4 parteneri din:

România - Asociatia Babilon Travel Italia - MVNGOArgentina - Circulo Raises SardaPeru - Brigada de Voluntarios Bolivarianos de Peru

Scopul specific al GIM este de a dezvolta competențe ale lucrătorilor de tineret, pentru a consolida incluziunea, participarea activă și abilitățile antreprenoriale ale tinerilor cu mai puține oportunități, precum și tinerii care au dizabilități mi-nore, excluși în numele deficienței lor, statut social, statut financiar sau educație, din America de Sud și Europa.

Obiective:

1. favorizarea împuternicirii - participarea activă și sentimentul antreprenori-atului cu mai puține oportunități pentru tineri și

2. promovarea incluziunii sociale a acestui grup țintă cu vârste cuprinse în-tre 18 și 25 de ani în țările lor prin dezvoltarea metodelor și tehnicilor ed-ucaționale complete NFE, prin implementarea unui set complementar decunoștințe, experiență și competențe specializate încorporate în diferiteleorganizații partenere și abordări regionale.

În același timp, punem la punct implicarea antreprenorilor de succes și a tinerilor / lucrătorilor de tineret și a tinerilor vizați, pentru a inspira dialogul antreprenori-al și acțiunile între ONG-uri și beneficiarii acestora. Solicitantul și ONG-ul peruan vor implică tineri cu deficiențe de vedere minore.

DESCRIEREA PROIECTULUI

6

Rezultatele după implementarea acestui proiect sunt următoarele:

Activități:

• Seminar• Curs de formare• Schimb de tineri• Job shadowing

Producție:

• Manual• Raport privind cele mai bune practici antreprenoriale• Platforma web• Tutoriale video

Metodologii aplicate proiectului general:

• Educatie non-formala• Tehnici de coaching și motivație• Abilități antreprenoriale• Metode de teatru și mișcare• Activități sportive / mișcare pentru dezvoltarea abilităților motrice

7

Rezultate GIM:

Creșterea gradului de conștientizare a problemelor globale în domeniul tineretului: abilități și bune practici în domeniul tineretului, motivație, sensibili-zarea la valori, conștientizarea de sine, conștientizarea corpului minții și metode practice de îmbunătățire a stărilor personale, perspectivei;

Stimularea consolidării capacităților, a gândirii antreprenoriale și a anga-jabilității în sectorul ONG pentru tineri;

Dezvoltare socială și participare prin stimularea abilităților (de tip soft skills) ale tinerilor / lucrătorilor de tineret. În acest fel, participanții învață despre metodele aplicate pentru abilitarea tinerilor cu dizabilități și cu mai puține o por-tunități care contribuie în continuare la participarea activă si duce la dezvoltarea socială.

Dezvoltarea instrumentelor de participare a comunității prin noi metode de îmbogățire a abilităților practice și a instrumentelor pentru a inspira cetățenia activă și implicarea comunității.

Stimularea capacității de angajare și a abilităților antreprenoriale prin susținerea transferului de cunoștințe, abilități și competențe în adoptarea atitu-dinilor și comportamentelor față de cerințele pieței de muncă actuale, a număru-lui de oportunități mai mici pentru tineri, cu sprijinul metodelor de educație non-formală.

Consolidarea capacităților, a gândirii antreprenoriale și a angajabilității în sectorul ONG-urilor pentru tineri;

Creșterea accesului direct la învățare antreprenorială și competențe de către tinerii și operatorii de tineret din întreaga lume printr-o platformă Web de învățare cu acces deschis

8

Câteva STATISTICI:

Șomajul în rândul tinerilorținând cont de statisticile Eurostat, ratele șomajului în rândul tinerilor în RO

sunt de 20,6% și în IT de 37,8%. La celălalt capăt al Peru-ului Mondial, ratele de 16,3%, iar Argentina 22,1%, în conformitate cu Banca Mondială.

Tineret cu risc de sărăcie și excluziune socială: Situația sărăciei în rândul tinerilor este critică în întreaga lume și ținând

cont de raportul OCDE 2016 proportiile sunt in Argentina la 17% și Peru la 20%, dar numerele pot fi mai mari datorită datelor statistice relative. În țările euro-pene, Eurostat a măsurat în 2014 riscul cu 44% în RO și 35,2% în IT.

Tinerii cu orice dizabilitate:Conform OMS, se estimează că peste un miliard de oameni (15% din pop-

ulația lumii) trăiesc cu o anumită formă de handicap. Potrivit Eurostat 2014, tinerii care au raportat o dizabilitate (între 15 și 34 de ani), care nu au un loc de muncă și nu au un nivel de educație, au o problemă de sănătate de lungă durată și o dizabilitate de activitate de bază: RO 75% / IT 48%, și limitarea activității de bază RO 62% / IT 40%.

Conform Raportului Băncii Mondiale privind Dizabilitățile din continentul latino-american în 2010, procentul persoanelor cu dizabilități este de 10% din populația de pe continent.

9

02 RAPORT DE BUNEPRACTICI

Bunele practici acoperă metodologia, instrumentele, activitățile care sunt utilizate în scopul împuternicirii tinerilor cu deficiențe de vedere și motorii (dizabilități minore). Prin „împuternicire” înțelegem dezvoltar-ea unor abilități și competențe de tipul soft skills.

10

BUNE PRACTICI I

NUME: Ghid pentru companii pentru includerea în muncă a persoanelor cu dizabilități

CÂND: 2015

UNDE: Buenos Aires, Argentina

CINE: R.E.D. de empresas por la diversidad (Companies for diversity network)

SITE WEB: http://ciapat.org/biblioteca/pdf/1219-Guia_de_inclusion_laboral_de_personas_discap_para_empresas.pdf

CONTACT: (54 11) 5169 7190comunicacion.red@utdt.edu

STAKEHOLDERS3M, Accenture, Artear, Cabelvisión-Fibertel, Coca-Cola, Dow, General Electric, Google, Hawlett Packard, HSBC, IBM, Level 3, Mercedes Benz, Monsanto, Pernod Ricard, Petrobras, Syngenta, Grupo Telecom, Tenaris, Unilever, Walmart, Ceads, FALGBT, Fundación Huésped, COPIDIS, Di Tella University.

BENEFICIARIToate companiile care doresc să aibă o viziune a incluziunii, precum și toți profe-sioniștii care lucrează în domeniile de recrutare, formare profesională, respons-abilitate socială corporativă, resurse umane în general și cei responsabili de do-menii gata să includă în echipele lor persoane cu un handicap.

DESCRIEREEste un instrument cuprinzător care împărtășește experiența acelor organizații care au o vastă traiectorie în includerea persoanelor cu dizabilități (PWD) și care salvează viziunile diferitelor părți interesate legate de incluziune, inclusiv OSC, sfera publica și privata si persoanele cu dizabilitati. În acest sens, are valoare strategică pentru companiile care doresc să încorporeze persoane cu dizabiliăți,

ARGENTINA

11

lărgindu-și opiniile asupra posibilităților de incluziune a forței de muncă.

OBIECTIVEÎncurajarea includerii persoanelor cu dizabilități ca persoane cu drepturi depline și în condiții egale pe piața muncii deschise și competitive. Pentru aceasta, este vorba de a face vizibilă problema, de a elucida și expune barierele și precon-cepțiile culturale care împiedică accesul PWD la ocuparea forței de muncă.

REZULTATE OBŢINUTECrearea unui ghid, cu includerea unor bune practici pentru incluziune atât în cadrul companiei, cât și în cadrul comunității în general. De asemenea, o analiză exhaustivă a barierelor în incluziunea forței de muncă este realizată pentru a le eradica.De asemenea, are detalii despre experiențele companiilor multinaționale cu se-diul în Argentina, precum și reglementările aplicabile.Rezultatul principal a fost diseminarea ghidului la nivel național.

INOVAREPrincipala inovație pe care acest proiect o aduce este să promoveze un punct de vedere diferit. Nu este vorba de bune practici pentru persoanele cu dizabilități, ci este despre a schimba abordarea și de a ajuta companiile să conștientizeze că sunt responsabile și de incluziunea persoanelor cu dizabilități.

BUNE PRACTICI II

NUME: CAECUS Lab

CÂND: Din 2016

UNDE: Córdoba, Argentina

CINE: CAECUS

SITE WEB: https://caecuslab.com

CONTACT: Telefon: 0351 601-6158m.me/902311306565828

12

proyectocaecus@gmail.comhttp://www.caecuslab.com

STAKEHOLDERS: Samsung Innova

BENEFICIARI: Persoane nevăzătoare sau persoane cu un grad considerabil de declin vizual.

DESCRIERE: Funcționalitatea autonomă a lentilelor de detectare (nu este nevoie să folos-iți aplicații pentru aceasta) care permite vibrațiile generate dintr-o parte sau în cealaltă parte a obiectivului, să detecteze prezența obstacolelor cu care POS-ul poate fi găsit în mișcare și care ar putea avea impact în zona lărgită, care nu este detectat de baston, permițând să alerteze apropierea ramurilor, afișelor, zidu-rilor, printre altele.Se declanșează din APP-ul PDV și conectează persoana cu dizabilitate vizuală (PDV) cu cei responsabili de accesarea acestora prin intermediul tutorelui APP sau a platformei web. PDV folosind o comandă vocală care va fi primită de mi-crofonul încorporat în obiectiv sau de alertă pe ecranul telefonului mobil, trimite o notificare către responsabilii care indică necesitatea asistenței către manage-mentul în care se află. După aceea unul dintre tutori ia avizul și are grijă de solic-itarea de a oferi asistență.

Difuzorul Bluetooth ultraportabil va putea să fie transprotat oriunde.

OBIECTIVE Urmăresc să genereze o societate mai incluzivă, să crească autonomia per-soanelor cu dizabilități vizuale, generând încredere și securitate.

REZULTATE OBŢINUTEDatele furnizate de OMS sunt 300.000.000 de persoane cu dizabilități, cea vizuala fiind unul dintre cele mai frecvente, observând trei grupuri de persoane nevăza-toare, cu deficiențe de vedere și persoane grav afectate. Caecus s-a concentrat pe aceste trei grupuri și a detectat patru probleme comune la persoanele cu dizabilități.

1- Suferă umflături de la talie în sus când sunt introduse în medii urbane.2- Lipsa de autonomie, încredere și securitate personală.3- Dezorientarea pe rutele obișnuite. CAECUS propune că soluție să ofere asistență la distanță persoanelor cu

13

Fdizabilități vizuale atunci când sunt inserate în medii urbane.

Pentru această, CAECUS a construit două aplicații mobile, una pentru asistent / îndrumător și altă pentru persoanele care trebuie asistate. Ochelari inteligenți și o platforma de administrare WEB.CAECUS în acest fel, cu comandă corectă, vă spune când doriți unde sunteți și locația exactă. Pentru a putea urmări CAECUS vă conectează cu prieteni sau rude care au nevoie de AJUTOR.CAECUS cunoaște, de asemenea, toate locurile unde te duci și te învață o Desti-nație Nouă, detectează obstacole astfel încât să le sustragă și să evite loviturile de la talie în sus.

INOVARE:Aplicația PDV

PDV PD pentru utilizarea de către persoane cu deficiențe de vedere, inter-acționează, de asemenea, fără fir prin Bluetooth cu lentilele senzorului. Oferă funcțiile de asistență cu accesibilitatea necesară pentru operarea de către PDV.

Unde sunt:Funcționalitatea care acționează în APP-ul PDV, oferă punctul de locație precis, alimentat prin identificarea vocală a obiectivului, apropierea de punctele cu-noscute și poate activa funcția Follow Me pentru marcarea traseului

Tutor de aplicații:Asistentul sau persoană responsabilă poate iniția un apel vocal, poate vedea adresa de pe hartă (geolocalizare), marca o destinație sau poate începe un apel video pentru a vedea mediul solicitantului de ajutor printr-o cameră introdusă în lentilă senzorului POS.(A fi capabil să-i fie ghid în acel moment, a fi capabil să-l îndrume și să-l scoată din situația de Urgență)

BUNE PRACTICI III

NUME: Libros táctiles

CÂND: 2016

14

UNDE: La Plata, Buenos Aires,, Argentina

CINE: Estudio Erizo

SITE WEB: http://www.estudioerizo.com

CONTACT: Hipólito Yrigoyen 2757Buenos Aires C1090ABD · Argentina[+54 911] 5960-8449info@estudioerizo.com

STAKEHOLDERS: Verónica Tejeiro and Paula Orrego. INADI

BENEFICIARI: People with visual disabilities, mainly children and adolescents

DESCRIEREEstudio Erizo este dedicat creării și editării de cărți ilustrate pentru populația văzătoare și nevăzătoare, realizate special de artiști și scriitori contemporani.Sunt cărți originale și inovatoare, care se caracterizează în principal prin tipărirea cu cerneală și reliefarea textelor și imaginilor, cu tehnici adecvate pentru citirea ambelor. Și din acest motiv sunt cărți incluzive.Crează cărți editoriale de înaltă calitate, concepute și produse pentru a satis-face cerințele lecturii tactile, facilitând accesul la acest segment al populației și mediului său la cultură contemporană, promovând în același timp diversitatea culturală.

OBJECTIVEMaterialitatea cărții răspunde cerințelor sistemului Braille și în același timp încearcă să răspundă nevoilor artistice și durabile. Tipărirea textului se face atât cu cerneală, cât și în Braille, astfel încât citirea să poată fi împărtășită de copiii orbi și orbi.

REZULTATENaturalia este o colecție de cărți conceptuale, este compusă din cărți care vorbesc despre mici și mari transformări ale naturii. Redactorii caută că imaginile să fie simple și, în același timp, poetice. Genoveva este prima carte lansată și po-vestește transformarea unei omizi într-un fluture. Marea și scoicile de conch, al doilea titlu al seriei, urmează să iasă de la tipar și sunt promise mai multe noutăți. Au vizitat deja mai multe târguri și expoziții internaționale, la care au fost invitați să arate ce fac. Acest nou proiect editorial finanțează producția acestor cărți prin prezentarea proiectelor lor în diferite competiții și / sau apeluri naționale și inter-naționale, care oferă subvenții pentru creație

15

INOVARE: Cărți tactile, astfel încât persoanele nevăzătoare sau cu un grad ridi-cat de deficiență vizuală să poată avea acces la lectură.

BUNE PRACTICI I

NUME: Joacă, descoperă, experimentează: proiect de art-terapie la un centru de zi pentru persoanele cu dizabilități

CÂND: Februarie 2009

UNDE: Non Ti Scordar Di Me – Orașul Sassuolo

CINE: Giada Barbi – Specialist

SITE WEB: https://www.nuoveartiterapie.net/giocare-scoprire-sperimentare/

CONTACT:Via Costantino Morin 2400195 – Roma06 3725626nuoveartiterapie@gmail.com

BENEFICIARI: Beneficiarii au vârste cuprinse între 16 și 50 de ani și au diverse tipuri de patol-ogie:- deficite cognitive datorate retardului mental sau unor sindroame particulare;- deficite senzoriale: surditate centrală, mutism surd, pierderea auzului și orbire;- deficite motorii: • datorită bolilor perinatale cu spasticitate în consecință;• simptome psihiatrice;• autism;• sindrom epileptic

ITALIA

16

DESCRIEREUn proiect specific pentru unii tineri, menit să dezvolte tema figurii umane. Pen-tru mulți dintre copiii noștri, a fi om este un concept dificil; unora le este greu să facă distincția între bărbat și femeie, alții având probleme de percepție combi-nate cu afecțiunile psihiatrice le este greu să distingă sinele de celălalt; încă alții au mari dificultăți de relaționare între ei. Prin urmare, mi s-a părut interesant să încerc să dezvolt tema, tot prin jocuri de relații și socializare. Prima problemă provocatoare a fost capacitatea de a-i reprezenta pe copii, pe care încă testăm. După câteva ședințe de proces am reușit să trag primele concluzii: capacitatea reprezentativă a copiilor a fost practic absentă, în afară de unele excepții; unul a observat o absență aproape totală de forme, o lipsă de obișnuință de a folosi desenul liber că formă de exprimare. Nefolosind formularele, comunicarea a avut loc mai ales prin culoare și acesta a fost canalul în care să investim, într-un proiect de muncă personalizat bazat pe conformația specifică a handicapului, care avea drept scop îmbunătățirea abil-ităților grafo-motorii și extinderea în caz de disfuncție motorie și care, în schimb, s-a concentrat pe aspectul ideatic, în cazurile de retard mental. Activitatea s-a desfășurat săptămânal începând din februarie 2009, iar din douăzeci de participanți pe care i-am identificat, opt au fost selectați în cadrul proiectului. Întâlnirile individuale au fost însă propuse de către patru participanți simultan. Unii dintre copii au de fapt nevoie de atenție în special, datorită patol-ogiei. Grupul a inclus tineri cu:• autism;• întârziere mentală medie până la severă;• sindromul Cornelia De Lange;• spasticitate severă;• psihoză și surditate centrală;• surdo-mutism Activități: • Desenul în perechi• Planificarea grupului• Activități de grup: utile pentru experimentarea cu așteptarea, comunicarea

prin desen, încrederea în încrederea cuiva altcineva, pentru găsirea comple-tată și modificată;

17

• Autoportretul și portretul unui însoțitor: autoportretul a fost propus unui grup de cinci copii; copii pe care i-am ales pentru activitate au de fapt mari dificultăți în a-și reproduce figura umană în general, nu sunt capabili să o reprezinte, așa că am facilitat totul cu utilizarea a două instrumente: am tăiat împreună cu copiii câteva foi cu care s-au acoperit de la cap la piept, i-am in-vitat lângă perete și s-au sprijinit pe el, am desenat conturul fiecăruia, iar în afară de fiecare foaie am atașat fotografii că o întărire.

• Pictură corporală: După ce au ales culorile și au început cu o temă liberă, tin-erii s-au prezentat și și-au aplicat culorile cu mâinile, pictându-se reciproc, pe scurt, o mare sărbătoare a culorilor.

REZULTATE OBŢINUTE

Activitatea autoportretului a fost foarte pozitivă; săptămâna următoare am propus următorul pas, portretul unui însoțitor. Procedura aleasă a fost aceeași; Am împărțit copiii pe perechi, aleși pe baza calității relațiionarii lor zilnice; ceea ce înseamnă că nu i-am pus în perechi urmând simpatiile lor, ci mai degrabă nemulțumirile și rivalitățile lor, astfel încât să poată înfrunta relația într-un mod nou, necompetitiv. În comparație cu autoportretul, diferențele principale sunt: Cantitatea de detalii: în desenul de la sine, fiecare copil a trasat cel puțîn ochii și gură și a diferențiat culorile capului și bustului. În portretul însoțitorului celălalt arată că un blob nediferențiat, nu există ochi sau gură, culorile nu disting părțile corpului, în unele cazuri, conturul corpului a fost șters. Celălalt nu este introdus și diferențiat.Atitudinea menținută în timpul și după desfășurarea activității; în timpul autopor-tretului, participanții erau vizibil fericiți, relaxați. În portretizarea celuilalt erau mai încordati; Odată ce activitatea s-a terminat, după ce am identificat acest disconfort, am renunțat la timp și decis să facă un alt design tematic. Copiii au luat markerele (controlul) și s-a atras cu o anumită tensiune, că și cum să iasă din nediferențierea și dispersia pe care o provoacă celălalt.

Pictură corporală: după aproximativ un an de activitate, se pot trage câteva concluzii despre beneficiile și aspectele pozitive pe care activitatea le-a avut asupra copiilor:

• mulțumire dovedită, pentru că a văzut un produs artistic plăcut,

18

• plăcerea de a găși un nou mod de comunicare și socializare și un nou mod de a relaționa într-un mod creativ și non-competitiv;

• tinerii s-au familiarizat cu activitatea, obțînând o bună autonomie în pregătirea spațiului, a materialelor și o spontaneitate mai mare în execuție;

• trăsătura a devenit mai sigură, subiectele sunt variate și detaliate;• posibilitatea de a exprimă anxietăți și stări de spirit, manifestarea unei iz-

bucniri tăcute;• posibilitatea de a crea un hobby care să fie folosit chiar și în momentele ne-

structurate și acasă;• o îmbunătățire a capacităților grafico-picturale, o reabilitare a funcțiilor psi-

ho-motorii necesare desfășurării activității, cu o creștere considerabilă a au-tonomiilor necesare;

• posibilitatea utilizării în scopuri recreative și educaționale;• permite experimentarea și să descoperirea resurselor și părților sănătoase și

funcționale

BUNE PRACTICI II

NUME: „Activitate profesională”

CÂND: Serviciul continuu - care este împărțit în 30 de ore pe săptămână, dis-tribuit pe 5 zile pe săptămână (de la 9.00 la 15.00)

UNDE: Grosseto (GR), Italy

CINE: FONDAZIONE IL SOLE ONLUS “Per il durante e il dopo di noi”

SITE WEB: https://www.fondazioneilsole.it/servizi/attivita-occupazionale/?fb-clid=IwAR197QPP2XEduX-SXsoJpvflr1gemSmzYTNgj_4g9I2ApSP4IpbPqQF0lfs

CONTACT:Roberto Marcucci (coordinator) – Cell. 338 8260557Mail: coordinatore@fondazioneilsole.it

BENEFICIARI Adulți și adulți tineri (peste 18 ani) cu dizabilități fizice și intelectuale medii si severe, care au terminat studiile

19

DESCRIEREActivitatea ocupațională este un spatiu amplu în care sunt organizate 12 labo-ratoare (număr care variază de la an la an), care au ca obiectiv dezvoltarea au-tonomiei personale prin oportunități de socializare, dobândirea de competențe și căi educaționale care îmbunătățesc înclinațiile personale. Cu alte cuvinte, o activitate inspirată din protocolul ICF (Clasificarea internațională a funcționării), un instrument dezvoltat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pentru a de-scrie starea de sănătate a persoanelor în raport cu aspectele sociale, familiale și de muncă, pentru a înțelege dificultățile care în contextul lor socio-cultural pot cauza dizabilități Acest serviciu - care este împărțit în 30 de ore pe săptămână, distribuit în 5 zile pe săptămână (între orele 9.00 și 15.00) - se adresează adulților cu dizabilități fizice și intelectuale medii-severe, care au terminat școala. În prezent participă 38 de persoane, împărțite în grupuri mici care rotesc diferitele activități. Activități:

A. Teatru fizicFolosind tehnicile de teatru fizic, dans și contact improvisation, cursul dezvoltă un proces în care persoanele cu și fără dizabilități se întâlnesc pentru o explorare a cunoștințelor personale; recunoscând tuturor posibilitatea de a dansa la pro-priile limite, neconsiderând mai multe granițe, ci mai degrabă un teritoriu de descoperit.Teatru fizic: Teatrul fizic este folosit pentru a descrie orice mod de performanță care urmărește povestirea sau drama prin mijloace fizice și mentale în primul rând și secundar. Există mai multe tradiții de performanță destul de distincte, dar indistincte, care se descriu toate folosind termenul „teatru fizic”, ceea ce a dus la o confuzie cu privire la definiția teatrului fizic. Mijloacele de exprimare, par a fi în primul rând fizice și nu textuale, adesea cu accent pe elementele muzicale. Câteva lucruri pe care multe dintre aceste diverse tradiții ale Teatrului fizic le împărtășesc reprezintă o abordare colaborativă a dezvoltării și creării teatrale: diverse grupuri precum DV8, Frantic Assembly și Forced Divertisment folosesc toate diferite procese bazate pe concepere.

Unii analiști cred că teatrul fizic a fost influențat de Bertolt Brecht. Dympha Call-ery sugerează că, în ciuda definiției problematice a teatrului fizic, pot apărea unele caracteristici - deși se subliniază că acestea ar trebui considerate fie ex-haustive, fie toate necesare.

20

Acestea includ:

• Lucrarea este deseori concepută, mai degrabă decât originară dintr-un script preexistent

• Munca are origini interdisciplinare - se încrucișează între muzică, dans, artă vizuală precum și teatru.

• Munca provoacă relația tradițională, realizatorul / publicul.• Munca sărbătorește publicul nepasiv.• Lucrează cu imaginația publicului împreună cu imaginația interpreților• Dans: Dansul este o tehnică care permite persoanelor calificate și cu handicap

să se întâlnească pentru a dansa împreună, printr-o cale de cercetare care exploatează abilitățile fizice și expresive individuale. Scopul este de a face limbajul dansului accesibil tuturor persoanelor interesate, fără excluderea vârstei, experiență sau condiție fizică și psihică.

• Dansul se dezvoltă prin tehnica improvizației, bazată pe conștientizarea de sine, pe relație și încredere reciprocă, se pot realiza experiențe noi, cu abilități proprii, în mișcarea cu alții care depășesc limitele la care este obișnuit.

• S-a dezvoltat în Statele Unite, folosind principiile Contact Improvisation, da-torită lui Alito Alessi, dansator și coregraf. Nu este o „terapie” și nici o „terapie de dans”, ci o adevărată expresie artistică și creativă.

• Contact improvisation: (CI) este o practică de dans în care punctele de con-tact fizic între cel puțin doi dansatori si devin punctul de plecare al unei ex-plorări realizate din mișcări improvizate.

Dincolo de punctele simple de contact fizic, contactul global (auditiv, cinetic, per-ceptiv / energetic și chiar emoțional) al dansatorului intră în joc cu partenerii săi și cu ceea ce este în jur (pământul, spațiul, forța gravitațională etc.)

Cunoscut și sub denumirea de dance-contact, este un gen de dans improvizat, unul dintre cele mai cunoscute personaje si forme rustice de dans postmodern. În timpul repetițiilor sau atelierelor, improvizația dansului de contact se numește blocaje..

B. Laboratorul de artă a circuluiObiectivul acestei activități, desfășurat în colaborare cu atelierul de arte ale cir-cului „Mantica”, este de a implica copiii prin joc în exerciții de echilibru și jonglat. Provocarea de a efectua mișcări complexe îi împinge să-și depășească limitele și temerile fizice, câștigând încredere și eliberându-și emoțiile

21

C. Piscină și activități recreative / motoriiActivitatea fizică este unul dintre cele mai tipice deficite pentru persoanele cu dizabilități. Mișcarea în aer liber și în apă ajută la menținerea în formă și stimu-lează reactivitatea, contribuind la echilibrul general. Activitățile se desfășoară în tabăra școlară Zauli și în piscina municipală a Via Veterani dello sport. D. Atelier de gătitÎn fiecare zi, un grup decide meniul zilnic urmând o masă de dietă, are grijă de cumpărături, de gătit și de pregătirea mesei comune, la care participă toți ocu-panții, operatorii, cursanții și voluntarii. E. Laborator pentru înțelegerea textului și scriere creativăEste un laborator care își propune să dezvolte și să perfecționeze abilitățile cogni-tive pentru a dobândi respect de sine și inițiativă: citiți textul unei povești, al unei melodii sau al unei poezii, pentru a face o analiză critică și a inspira din ea pentru a produce alte texte testându-le abilități de scriere creativă. Sau să studieze puțin engleza. F. Laboratorul de obiecteAbilitățile manuale ale tinerilor sunt stimulate să creeze obiecte de diferite tipuri, apoi destinate vânzărilor directe pe piețe. Important în acest proces de producție artizanală este stimulul de concepere și realizare a artefactelor, dar și momentul vânzării lor în care relația umană cu cumpărătorii intră în joc.

G. Laboratorul de fizică și chimieUn grup de tineri participă săptămânal la laboratoarele de fizică și chimie la In-stitutul Tehnic și Industrial „Manetti” din Grosseto. Împreună cu studenții insti-tutului participă astfel la experimente de laborator, dobândind abilități și intrand în relații cu lumea școlii.

H. Atelier de expresie artisticăUn grup cu atitudini creative participă la atelierul de pictură împreună cu elevii Școlii de Artă din centrul „Bianciardi”, experimentând sub îndrumarea profeso-rilor în diferitele tehnici de pictură. Tot în acest caz dobândind abilități tehnice și relaționale.

I. Laborator de expresii muzicaleOrganizat în colaborare cu Fundația Grosseto Cultura, cursul de expresie muzi-cală se desfășoară la Institutul Municipal de Muzică Palmiero Giannetti.

22

Băieții, urmați de un profesor specializat în terapie muzicală, experimentează cu diferite tehnici de exprimare muzicală și participă la un eseu final. J. Întreținerea parcului și a grădiniiGrija de parcul și grădina de legume a Fundației este o modalitate de a te face util și are o valoare educațională. Tăierea gazonului, tăierea plantelor, curățarea parcului și cultivarea grădinii de legume sunt activități utile pentru petrecerea timpului și menținerea decorului. K. ExcursiiUna dintre mantrele fundației este că activitățile se desfășoară pe cât posibil în afara mediilor instituționalizate și în rândul oamenilor. Prin urmare, fiecare oca-zie este buna să mergi în excursii: la piață și nu în jurul magazinelor, la plajă sau în parc, la un concert sau să mănânci o pizza. Doar organizează-te.

L. Laboratoare cu grădinițe, grădinițe și școli elementareDin 2011 organizăm activități educaționale în comun cu grădinițele, școlile el-ementare și medii. Copiii și adolescenții vin în contact cu realitatea noastră, iar copiii fundației se simt împuterniciți. Schimbul de experiențe este principala valoare adăugată a acestor activități.

M. Atelier de patiserie Nu în fiecare zi ai ocazia să înveți secretele de patiserie direct într-un labora-tor. Asta fac copiii o dată pe săptămână participând la "Forno-Pasticceria da Lu-cia" din Braccagni, unde datorită disponibilității Luciei Mariani au o experiență minunată și învață ceva.

N. Laborator de ceramicăRealizeaza obiecte din ceramică și teracotă cu propriile mâini, învățând tehni-cile de bază pentru utilizarea, gătirea și decorarea lutului. Aceasta este ceea ce învățătorii de activitate profesională învață să facă în atelierul artizanal al lui Mi-chele, o ceramică tânără și pricepută, care își are propria afacere în via del Uni-one din Grosseto. O. Atelier de ciorapi și croșetatBile din lână și bumbac, ace de tricotat și croșetat. Laboratorul de tricotat, trico-tat, tăiat și cusut care are loc la magazinul La Gomitolaia, din Via Adige 23/25 din Grosseto, unde prietena noastră Federica Petri învață un grup de fete ale Soare-lui să facă lucruri frumoase.

23

OBIECTIVEScopul - cu logica „în zilele noastre” - este îmbunătățirea calității vieții per-soanelor cu dizabilități, folosind timpul liber in mod activ si constructiv, eliberând membrii familiei de sarcinile zilnice ale unei munci constante și con-tinue și contribuind la seninătatea menajului familial.

BUNE PRACTICI III

NUME: Insieme nel buio - Book

CÂND: 2016 - în derulare

UNDE: Milan si Genova

CINE: Didattica Inclusiva

SITE WEB: https://www.loescher.it/

CONTACT:Roberto Marcucci (coordinator) – Cell. 338 8260557Mail: coordinatore@fondazioneilsole.it

BENEFICIARIclasă cu studenți BES și / sau cu deficiențe de vedere

DESCRIERESubiectele prezentate în acest manual vor fi un ajutor valabil pentru profesorul de educație fizică care predă într-o clasă unde există un elev cu deficiențe de ve-dere. Un proiect de incluziune va fi prezentat pentru a fi realizat cu întreaga clasă, atât de transversal încât poate fi aplicat și în clase cu alte tipuri de studenți BES, pentru a încuraja socializarea și incluziunea, pentru a descoperi sala de sport nu folosind simțul vederii, ci alte simțuri vicare.Acest proiect analizează specificul celor cinci simțuri, reflectând dificultățile și potențialele legate de dizabilitatea vizuală și cum, în întuneric, este posibil să obțineți mai multe informații de la celelalte simțuri.

24

Sesiuni:

1. Pre-întunericAceasta este faza de pregătire și pregătire înainte de experiența practică, pent-ru a face studenții mai conștienți de calea pe care o vor experimenta, printr-un brainstorming.

Spuneți-le elevilor să stea pe pământ într-un cerc și întrebați:„Ce este întunericul pentru tine și ce aștepți de la munca pe care o vom face cu ochii închiși? Cine îl simte, își spune sentimentele despre întuneric (dezorientare, frică, bunăstare, goliciune ...) ».

Apoi, invitati elevii să isi acopere ochii și să-i îndrume percepția lor cu această pistă:

• Concentrează-te pe tine, pe ceea ce simți, pe cum te simți în tăcere. Lucrăm asupra sentimentelor și emoțiilor noastre în întuneric.

• Ascultăm sunetele și zgomotele din jurul nostru și apoi le înregistrăm.• Luăm mâinile însoțitorilor și apoi fiecare, la rândul său, verbalizează cum sim-

te mâna vecinului în dreapta: fierbinte, rece, transpirat, neted, puternic, mare ...

• Îndepărtăm esarfa și impartasim sentimentele și emoțiile pe care le-am ex-perimentat.

2. Orientare și explorare spațială• Explorați sala de sport în mod liber: puneți elevii în perechi, unul are funcția de a conduce, în timp ce celălalt legat la ochi se lasă ghidat de la vocea însoți-torului (și / sau prin ase tine de maini) și descrie tot ceea ce cu ei intra in contact in mediu. Elevul cu ochii închiși explorează tot ce întâlnește cu mâinile sale (pe-rimetru, scule, teren, obstacole, mobilier ...). Apoi schimbă roluri.• Joc de scaun: aliniați clasa și așezați un scau la 20-30 de metri distanță. Invi-

tați-i pe elevi, la rândul lor și individual, să se bandajeze pentru a ajunge pe scaun plimbându-se, în liniște absolută.

• Amplasati sursa de sunet: “orbește-ți” elevii și roagă-i să stea în sala de sport. Apoi, produceți sunete și zgomote, modificându-vă poziția în spațiu (batut din palme, maracas, tamburină ...): elevii vor trebui să se deplaseze în urma sursei de sunet.

• Nave în ceață: formează mai multe grupuri de trei / patru elevi care vor reprezenta „rocile” împrăștiate în mare și vor pune patru / cinci elevi cu ochii

25

la rând, în contact unul cu celălalt, cu mâinile pe umerii unui coleg pentru a forma o „navă”. La început nava se mișcă în ceață, iar rocile emit sunete și zgomote pentru a semnala pericolul atunci când nava se apropie de ele (spre pescăruș, sunetul farului, sirena, valurile de pe stâncă ...).

• Joc de abandon: aranjați elevii în cercuri mici de patru sau cinci, iar în centru puneți un elev legat cu ochi, care va fi împins ușor pe toate părțile, de către colegii din jur.

• Jocul ritmurilor: desfășurați în mod liber studenții cu ochii închiși. La rândul său, toată lumea propune un ritm realizat cu mâinile și / sau picioarele la fața locului, iar colegii îl repetă imediat după aceea.

3. Argila și întunericulStudenții clasei dvs. pot modela lutul păstrând ochii închiși sau cu ochii închiși, alegând liber să o manipuleze, explorându-i calitățile, ghidați de senzațiile in-spirate din material, indiferent de rezultatul final. Experiența tactilă are o im-portanță fundamentală în viața unei persoane cu deficiențe de vedere, ea este cea care îi permite să cunoască și să recunoască tot ceea ce are o formă și o consecvență, într-un fel de lectură în care se află instrumentele care permit acți-unea “vezi” unde sunt mâinile. Ele oferă informații despre aspectul obiectelor, temperatura, duritatea lor, rugozitatea mai mare sau mai mică, forța care trebuie aplicată pentru a exercita o presiune adecvată.

OBIECTIVE• favorizarea incluziunii și socializării între elevii BES și colegii de clasă;• îmbunătățirea percepției tactile, auditive și kinestezice;• cunoaște-ți corpul și funcționalitatea acestuia fără să folosești vederea;• extindeți capacitățile de coordonare și spațiu-timp folosind alte simțuri;• csă creeze un climat de complicitate și încredere reciprocă, de empatie de

grup puternică și un moment exploratoriu fără utilizarea vederii;• faceți elevul cu deficiențe de vedere sau BES protagonistul, încredințându-i

un rol activ în distribuirea programului de activități;• obțineți o mai bună conștientizare a clasei despre care sunt dificultățile, ob-

stacolele și in limite obiective în prezența unei situații de orbire, dar și a re-surselor și strategiilor care pot fi puse în aplicare tocmai pentru a depăși lim-ita.

26

BUNE PRACTICI I

NUME: Special Education - Volunteering

CÂND: în curs - martie-decembrie 2020

UNDE: Cusco, Peru

CINE: Peru Volunteer

SITE WEB: https://peru-volunteer.com/volunteer-work/special-education/

CONTACT:INFO@PERU-VOLUNTEER.COM

BENEFICIARI: Studenții care întârzie mental, fizic, social și / sau emoțional

DESCRIERE: Relativ rapid studenții se vor obișnui cu prezența voluntarilor și vor începe să aibă încredere și să îi aprecieze.Este important să aveți cunoștințe la nivel de bază a condițiilor copiilor, deoarece aceștia au diferite tipuri de nevoi. De exemplu, există copii cu dizabilități men-tale, sindrom down, autism și dizabilități motorii. Evident, fiecărui copil trebuie abordat în mod special.Severitatea dizabilității și grupurile de vârstă împart studenții și există 5 clase. Copiii cu nevoi diferite sunt împreună într-o sală de clasă, ceea ce îngreunează profesorul. Voluntarii vor ajuta în clasă, dar și în activitățile zilnice. Pe lângă îngrijirea fizică, ei desenează, cântă, dansează și fac muzică cu copiii și adolescenții. De aseme-nea, în funcție de grup, învață copiii abilități de bază de matematică și lectură.Cu toate acestea, componenta creativității este importantă, deoarece variațiile (mici) pot crește enorm curba de învățare.

PERU

27

În coordonare cu profesorii și personalul, voluntarii pot întreprinde noi activități. De exemplu, exerciții de limbă și lingvistică, astfel încât copiii să învețe pronun-tare și vocabular nou. Provocarea constă în găsirea unei abordări corecte pentru fiecare elev.

OBIECTIVE

• Oferirerea dragostei și atenție și ajutor pentru ca elevii să se dezvolte în ritmul lor

• Asistarea personalul cu volumul lor mare de muncă zilnic• Studenții/elevii vor fi foarte fericiți de prezența și eforturile voluntarilor• Un proiect minunat pentru a câștiga experiență în educația specială

REZULTATE & IMPACT ((împărtășite de voluntari)

„Este un mod foarte frumos de a cunoaște cultura și de a face parte din ea. Aș recomanda, de asemenea, Volunteers Peru pentru lecțiile de spaniolă. Marcelo, coordonatorul Voluntarului Peru, este într-adevăr implicat cu toți voluntarii și are grijă de noi. Este important să fii cu mintea deschisă dacă vrei să mergi în Peru, pentru că modul de viață peruvian este desigur foarte diferit, deci trebuie să fii deschis pentru asta. ”

„Din această cauză este și mai important ca voluntarii să ajute profesorii și elevii să-și îmbunătățească abilitățile de engleză - ei apreciază cu adevărat acest lucru. Din păcate, școala se află în Poroy, așa că trebuie să călătoresc o oră pentru a ajunge la școală. Proiectul de fotbal a fost diferit de cel așteptat, deoarece partic-ipă la o cușcă foarte mică și mulți dintre copii nu au mai mult de șase sau șapte. Cu toate acestea, toată lumea este motivată, în special antrenorul."

INOVAREProceduri și aspecte care sunt puse în aplicare pentru a face procesul de volun-tariat de la recrutare la activități de desfășurare, accesibil și ușor.

28

BUNE PRACTICI II

NUME: RightsNow!

CÂND: iulie 2016 - în derulare

UNDE: Peru

CINE: Drepturile globale ale dizabilității

SITE WEB: https://www.globaldisabilityrightsnow.org/peru

CONTACT: https://www.globaldisabilityrightsnow.org/contact

STAKEHOLDERS Consiliul Național pentru Integrarea Persoanelor cu Dizabilități (CONADIS), Min-isterul Femeilor și Dezvoltării Sociale, Organizații pentru persoane cu dizabilități.

BENEFICIARI Persoanele cu dizabilități din Peru

DESCRIERE RightsNow! proiectul este onorat să colaboreze cu lideri in lucrul du disabilitatile, avocați și aliați din Peru pentru a consolida comunitățile prin implementarea drepturilor de invaliditate.

Drepturile persoanelor cu dizabilități din Peru sunt recunoscute prin Legea gen-erală a persoanelor cu dizabilități din 2012 (29973). Peru a fost prima țară lati-no-americană care a ratificat Convenția privind drepturile persoanelor cu diz-abilități (CRPD) - în decembrie 2007 - și a ratificat Tratatul de la Marrakech la începutul anului 2016, care a intrat recent în vigoare. Consiliul Național pentru Integrarea Persoanelor cu Dizabilități (CONADIS), împreună cu Ministerul Fe-meilor și Dezvoltării Sociale, au publicat un plan pe 10 ani pentru echilibrarea oportunităților pentru persoanele cu dizabilități (2009-2018). Acest plan are o abordare intersecțională, prin urmare, a fost implementată o comisie multisec-torială pentru monitorizarea și urmărirea acestui plan național. Este format din

29

reprezentanți ai ministerului pentru femei și dezvoltare socială, sănătate, edu-cație, ocuparea forței de muncă, afaceri externe și finanțe.Organizațiile pentru persoane cu dizabilități (DPO) lucrează pentru promovarea drepturilor de invaliditate și au jucat un rol activ în negocierile guvernamentale și în revizuirea politicilor. Peru a fost prima țară latino-americană care a furnizat o revizuire a CRPD pe plan intern. DPO-urile au participat activ la raportul CRPD din țară, în special prin CONFENADIP (NatiConfederația onală a Persoanelor cu Handicap din Peru). O serie de DPO-uri sunt reprezentate, alături de alte organi-zații ale societății civile în Masa rotundă privind handicapul și drepturile. Această masă rotundă este organizata de coordonatorul național pentru drepturile omu-lui (CNDDHH) și lucrează activ împreună pentru a da prioritate problemelor leg-ate de drepturile de dizabilitate pe agenda guvernului. Aceste probleme includ advocacy în sectoarele sănătății, guvernanței și accesului, educației și forței de muncă.

OBIECTIVE

• Multe persoane cu dizabilități, în special în zonele rurale, nu sunt conștiente de drepturile lor sau de modul de asigurare a drepturilor lor. Există încă multe de făcut în legătură cu punerea în aplicare și aplicarea legilor locale, regionale și naționale.

• Organizațiile au responsabilitatea și provocarea de a împărtăși bune practici și experiențe de succes atunci a persoanelor cu dizabilități care sunt angajate cu succes. Există, de asemenea, inițiative de creștere a conștientizării în co-munitatea de afaceri din Peru în jurul conceptului de responsabilitate socială corporativă.

REZULTATE & IMPACT

• Un workshop despre abilități sociale din Peru s-a dovedit a fi un mediu în care tinerii s-ar putea exprima liber, învăța și consolida planul lor de viață

• Când aveți un cadru legal favorabil și aveți mijloacele tehnice de apărare adec-vate, nu există un sistem judiciar care să poată ignora drepturile fundamen-tale ale persoanei umane.

• Adaptări la tehnologie, comunicare și accesibilitate legală

INOVAREAcest site se bazează pe experiența mișcării drepturilor de invaliditate din SUA și Legea Americanilor cu Dizabilități (ADA) și a altor activiști pentru drepturile de

30

invaliditate din RightsNow! țări de proiect și alte regiuni, pentru a oferi:• Instrumente practice• Analiza juridică• Studii de caz și strategii• Principiile din spatele legislației de referință privind drepturile de handicap• Serviciul de informare și trimitere

BUNE PRACTICI III

NUME: I Am Capable Model

CÂND: 2012 - în derulare

UNDE: Peru

CINE: Ministerul Femeilor și Populațiile Vulnerabile

SITE WEB: https://zeroproject.org/policy/model-promoting-decent-work-for-persons-with-all-kinds-of-disabilities/

CONTACT:mhonoresi@yahoo.comhttp://www.conadisperu.gob.pe

STAKEHOLDERS Consiliul Național pentru Integrarea Persoanelor cu Dizabilități (CONADIS), Min-isterul Femeilor și Dezvoltării Sociale, Organizații pentru persoane cu dizabilități.

BENEFICIARIPersoanele cu dizabilități din Peru

DESCRIEREPe baza unei abordări a capabilității, „I Am Capable Model” din Peru este un model pilot la nivel național care promovează formarea competențelor și intermedierea muncii pentru persoanele cu dizabilități, pentru a-și îmbunătăți oportunitățile de angajare pe piața forței de muncă deschise atât în sectorul privat cât și în sec-torul public. Până în prezent, modelul a facilitat angajarea a 3.015 persoane cu dizabilități. În iulie 2016, a fost plasat în Ministerul Muncii și Promovării Forței de Muncă, iar acum este planificat să devină un program național.

31

În Peru, există puține oportunități egale de acces la piața muncii, în special pent-ru persoanele cu dizabilități, care tind să sufere de discriminare și au adesea cali-ficări limitate. Pentru a consolida incluziunea lor în muncă, I Am Capable Model” a fost dezvoltat prin Departamentul de Promovare și Dezvoltare Socială al Con-siliului Național pentru Incluziunea Persoanelor cu Handicap (CONADIS), care face parte din Ministerul Femeilor și Populațiilor Vulnerabile. Important, a fost inițiată în colaborare strategică cu sectorul de afaceri în conformitate cu Planul egal pentru șanse de persoane cu dizabilități din Peru (2009-2018). În 2012 a fost lansat cu scopul de a angaja 1.000 de persoane cu dizabilități atât în sectorul privat, cât și în sectorul public, iar CONADIS a adoptat programul prin Rezoluția prezidențială nr. 107.

OBIECTIVE• Multe persoane cu dizabilități, în special în zonele rurale, nu sunt conștiente

de drepturile lor sau de modul de asigurare a drepturilor lor. Există încă multe de făcut în legătură cu punerea în aplicare și aplicarea legilor locale, regionale și naționale.

• Organizațiile au responsabilitatea și provocarea de a împărtăși bune practici și experiențe de succes atunci când persoanele cu dizabilități sunt angajate cu succes. Există, de asemenea, inițiative de creștere a conștientizării în co-munitatea de afaceri din Peru în jurul conceptului de responsabilitate socială corporativă.

RESULTATE & IMPACT • Proiectul “I Am Capable” a fost lansat în 2012.• Dintre cele 2.800 persoane care lucrează în prezent, 63% au avut o dizabilitate

fizică, 18 la sută o deficiență de auz și 10 la sută o deficiență de vedere, 6% o dizabilitate intelectuală, 3 la sută o problemă de sănătate mintală.

• Începând cu 2016, 81 de angajatori din sectorul public și privat erau recu-noscuți ca fiind incluzivi, incluzând Îmbrăcăminte Lancaster SA, Monark Perú SA, Industrial Gorak SA și Municipiul Metropolitan din Lima.

INOVAREAbordare bazată pe drepturi• Munca dintre diverși actori este concentrată pe capacități și drepturi și este

coordonată într-un mod în care sensibilizarea cu privire la incluziunea forței de muncă nu se bazează pe caritate.

Deprinderea relevantă a pieței• Pregătirea competenței în muncă transmite, totodata, un set de comporta-

32

mente, îmbunătățește capacitatea de a analiza și de a lua decizii și facilitează transmiterea informațiilor Dialogul stat-afaceri• Modelul este, de asemenea, un instrument de coordonare între sectorul pub-

lic și cel privat, facilitând instruirea în competențe adecvate cererii.

33

ROMANIA

BUNE PRACTICI I

NUME: Împuternicirea tinerilor cu deficiențe de vedere pentru a fi prezenti reformelor de politică incluzivă (EMVISION)

CÂND: 2017-2018 (proiectul este terminat)

UNDE: Cluj-Napoca, România

CINE: Asociatia Babilon Travel

SITE WEB: http://english.babilontravel.ro/projects/emvision-first-erasmus-ka-3-project-in-cluj/

CONTACT: office@babilontravel.net

STAKEHOLDERS• Centrul de Activism pentru Tineret CYA KRIK, Macedonia de Nord;• Unique Projects, Lituania;• Polski Zwiazek Niewidomych, Polonia;• Tineretul Europei, Polonia;• Autonomia e Descoberta CRL, Portugalia;• Directia de Asistenta Sociala si Medicala Cluj-Napoca, Romania

BENEFICIARIBeneficiari direcți, din cinci țări europene:- 10 tineri nevazatori;- 22 de tineri cu dizabilități;- 5 factori de decizie (activi în primării sau consilii locale / regionale)

Grupul țintă indirect:- Toate persoanele cu dizabilități care locuiesc, muncesc sau vizitează Cluj-Na-poca.

34

DESCRIERE

Mod de pregatire

Înainte de a începe activitatea principală, cei cinci factori de decizie au pregătit un rezumat al politicii locale / naționale, implementat în propriile țări, privind includerea tinerilor / persoanelor cu dizabilități

Activitate principala

1. Masă rotundă, în care factorii de decizie au prezentat rezumatul, iar tinerii cu sau fără dizabilități au avut posibilitatea de a pune întrebări relevante și de a se informa combate politici de tineret inclusiv în toată Europa.Vizită de studiu în centrul istoric din Cluj-Napoca.Participanții, împărțiți în 5 grupuri, incluzând tineri cu dizabilități și non-hand-icap și un singur factor de decizie, au avut sarcina de a analiza:- Infrastructura urbană- Clădiri;- Institutii publice- Magazine, hoteluri și restaurante;In ceea ce privește accesibilitatea, nu numai pentru persoanele nevăzatoare, ci și pentru alte tipuri de dizabilități, cum ar fi utilizatorii de scaune cu rotile.

3. Dezbatere / masă rotundă, care implică toți participanții și managerii superi-ori ai Primăriei, punând accent pe provocările descoperite în timpul vizitei de studiu și pe modul în care Primăria intenționează să le rezolve.

4. Două ateliere și sesiuni de brainstorming pentru a dezvolta unul dintre rezu-ltatele proiectului EMVISION: o listă de propuneri către Primărie și Consiliul Local.

Împărțiți în aceleași 5 grupuri mixte, ca în vizita de studiu, participanții vor par-curge procesul de documentare și întocmire a unei liste de propuneri pentru Primărie și Consiliul Local, privind accesibilitatea și o infrastructură mai inclu-zivă a municipiului Cluj-Napoca (de ex. starea câinilor ghizi din Cluj-Napoca și situația semafoarelor acustice și a covoarelor tactile stradale etc.).

5. Ceremonia la Primărie, unde participanții vor înmâna primarului versiunea finală a listei de propuneri.

În cazul în care în această zi are loc o ședință a consiliului local (se ține de două ori pe lună, dar pe date care nu pot fi prezise), propunerea va fi transmisă în cadrul acestei ședințe.

35

OBIECTIVE

EMVISION propune crearea / schimbarea politicilor incluzive, prin intermediul cărora se poate crește mobilitatea tinerilor / persoanelor cu dizabilități, ceea ce conduce implicit la creșterea gradului de implicare a acestora în viața socială a comunității, la o mai bună inserție pe piața muncii și la o multiplicare a acestora inițiative antreprenoriale. Acest obiectiv principal poate fi găsit în componenta „Tineret în mișcare” a strategiei „Europa 2020”.

De aceea, proiectul propune organizarea unei întâlniri transnaționale de dialog structurat, cu un grup de 37 de participanți din 5 țări europene: 32 de tineri, 10 cu și 22 fără dizabilități și 5 factori de decizie / experți din domeniul tineretului și incluziunii.

Obiectivele proiectului se suprapun într-o mare măsură cu:

1. Documentele UE care se referă la: Participarea societății civile, incluziunea socială și creativitatea și cultura:

• pregătirea și dezvoltarea unui dialog structurat, care să conțină ateliere, sem-inarii, mese rotunde, dezbateri, jocuri de rol și vizite de studiu la Primăria și Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca, în perioada 21-27 octombrie 2017, pentru 10 tineri nevăzători, împreună cu 22 de tineri fără dizabilități și 5 factori de decizie sau experți în domeniul politicilor pentru tineret și in-cluziunea socială din 5 țări europene. Acest dialog structurat se va încheia cu redactarea unei liste de propuneri care vor fi înaintate Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca.

• sensibilizarea cu privire la necesitatea dezvoltării unor politici incluzive pent-ru tineret pentru 5 decidenți

• dezvoltarea competențelor de comunicare, dialog și cooperare cu tineri cu și fără dizabilități și cu 5 factori de decizie.

2. Domeniul Tineretului din Ghidul Erasmus + 2017 și din Strategia UE pentru Tineret:

• participarea a 10 tineri cu dizabilități la viața democratică și civică europeană, prin implicarea directă și activă în activitățile de dialog structurat;

• dezvoltarea laturii trans-sectoriale a cooperării internaționale, în domeniul reformelor de politică incluzivă pentru tineri, prin implicarea în proiect a 7 ONG-uri din 5 țări europene și a 2 instituții publice române (Primăria și Con-siliul Local);

• dezvoltarea, într-un context nonformal, a unui dialog direct între 32 de tineri participanți la proiect și factorii de decizie și experți locali, naționali și inter-

36

naționali în domeniul politicilor incluzive pentru tineret;• îmbunătățirea cooperării pentru dezvoltarea unei mobilități transnaționale

între 7 ONG-uri din 5 țări.

RESULTATECei 37 de participanți la proiectul EMVISION (32 de tineri și 5 factori de decizie), veniți din 5 țări europene, se vor familiariza cu conceptul de dialog structural și vor dobândi abilitățile necesare dezvoltării acestuia.

Parcurgând fiecare etapă a proiectului, toți participanții (37) vor:• să învețe să utilizeze diferite metode și instrumente de educație nonformală

datorită metodologiei utilizate în cadrul activităților principale;• au șansa de a dezvolta și de a îmbunătăți, în prezența / cu ajutorul tinerilor cu

dizabilități, unele abilități legate de planificarea și implicarea în activitățile și evenimentele legate de aceștia;

• să participe activ la subiectele și politicile tinerilor, în special la cele incluzive, dezvoltate pentru tineri cu dizabilități, în urma vizitelor de la Primărie și Con-siliul Local din Cluj-Napoca etc

• să înțeleagă și să exerseze eficient dialogul structural, prin implicarea împre-ună, tinerii și factorii de decizie, în crearea unei liste de propuneri pentru consiliul local;

• practicarea procesului democratic de elaborare a proiectelor de lege în gen-eral și cele destinate tinerilor cu dizabilități în special;

• să dezvolte abilitățile necesare pentru întocmirea și prezentarea unei liste de propuneri pentru consiliul local;

• să înțeleagă mai bine locul și rolul factorilor implicați în procedurile legisla-tive, și anume: politicieni, experți, opinia publică / societatea civilă, mass-me-dia, lucrătorii de tineret;

• dezvoltă abilități de relaționare, lucru în echipă, gândire logică și de sinteză și respect față de abilități de opinie divergente;

• obține abilități de vorbire publică / prezentări și cele necesare participării ac-tive la dezbateri;

• să-și îmbunătățească abilitățile comunicative în engleză, limba oficială a proiectului.

Tinerii care nu au handicap (22):• prin participarea la activitățile comune, va avea o mai bună abordare a lumii

tinerilor cu dizabilități, cu speranțele, așteptările și nevoile lor;• vor învăța să relaționeze, să interacționeze și să socializeze cu tineri cu diz-

abilități, rupând stereotipurile inerente, luptând împreună prejudecățile care s-au născut din acestea;

37

• având activități comune cu factorii de decizie, vor reuși să înțeleagă mai bine punctele lor de vedere, mecanica de lucru a unor instituții publice și modul în care se iau deciziile la diferite niveluri (acest lucru este valabil și pentru par-ticipanții cu dizabilități);

• vor deveni ambasadori ai incluziunii în comunitatea locală, națională și inter-națională, pentru colegii cu dizabilități

Participanți cu handicap (10):• prin întocmirea listei de propuneri pentru Primărie și Consiliul Local, tinerii cu

dizabilități își vor crește șansele de inserare pe piața muncii și de a-și dezvolta propriile inițiative antreprenoriale;

• își vor dezvolta și îmbunătăți stima de sine, conștiința valorii lor și spiritul de inițiativă;

• va fi încurajat să se implice tot mai profund în acțiuni civice și sociale;• va elimina barierele virtuale care le separă de celelalte și vor dobândi abil-

itățile necesare pentru munca în grup mixt;• vor învăța cum să iasă din zona lor de confort, devenind factori activi atât în

comunitatea celor orbi (care este în prezent cvasi-închisă), cât și în societate în general.

Factorii de decizie și experții implicați (5):• prin dialog, schimb de idei și experiențe, ei vor dezvolta și îmbunătăți prin-

cipiile abordării situației tinerilor cu dizabilități în context legal, atât la nivel local, cât și la scară europeană;

• vor învăța să creeze diferite activități, chiar și pentru crearea de politici locale sau internaționale, în care tinerii din comunitate, cu sau fără dizabilități, ar trebui să fie hotărâți să aibă o poziție activă, creativă și, în același timp, critică;

• va vedea întregul proces legislativ și efectele acestuia din perspectiva tineril-or, deoarece acestia sunt adesea atinsi direct de acesta;

• vor învăța să aplice elemente din dialogul structural în activitățile lor profesio-nale.

INOVAREConsiderăm că includerea tinerilor cu dizabilități, ca contribuitori egali, la proce-sul complex de dezvoltare a politicilor incluzive pentru tineret, la nivel local, în cazul proiectului EMVISION, este o abordare inovatoare în creșterea mobilității, angajabilității și simțului antreprenoriatului.

Un alt aspect inovator este conceperea de activități care implică grupuri mixte de tineri cu dizabilități și non-handicap și factorii de decizie.

38

Imputernicire:

a) Impact asupra tuturor participanților: 10 tineri nevăzători sau cu deficiențe de vedere, împreună cu 22 de tineri fără dizabilități și 5 factori de decizie sau experți în politici pentru tineret și în incluziunea socială a persoanelor cu nevoi speciale, adică 37 de participanți din 5 țări europene, vor:• să participe la o întâlnire transnațională de dialog structural la Cluj-Napoca,

România;• cooperează la întocmirea și transmiterea unei liste de propuneri către consili-

ul local, care va avea un impact direct asupra creșterii mobilității tinerilor cu dizabilități din Cluj-Napoca;

• să utilizeze diferite metode și instrumente de educație nonformală;• să se angajeze într-un dialog direct cu factorii de decizie și experții locali din

domeniul politicilor incluzive pentru tineri;• să dezvolte competențele și abilitățile necesare pentru participarea la con-

ferințe, mese de lucru rotunde și intervenții publice cu accent pe tineret, in-cluziune și politici sociale;

• să înțeleagă mai bine poziția și rolul factorilor implicați în procedurile legisla-tive: politicieni, opinia publică / societatea civilă, presa / mass-media, lucrăto-rii sociali;

• dezvoltarea și îmbunătățirea competențelor legate de participarea la activi-tăți și evenimente care necesită prezența tinerilor cu dizabilități;

• să devină ambasadori pentru tinerii cu dizabilități, pentru nevoile și sper-anțele lor, atât în comunitățile locale cât și internaționale;

• dezvolta abilități de conectare, abilități de lucru în echipă, gândirea lor logică și de sinteză și respectarea altor opinii;

• să-și îmbunătățească abilitățile de comunicare într-o limbă străină (engleza), ceea ce le va permite să dezvolte noi relații sociale și chiar o rețea de contacte / parteneri internaționali.

b) Pentru cei 22 de tineri cu dizabilități, impactul constă în:- o mai bună înțelegere a lumii în care trăiesc persoanele cu dizabilități, a nev-oilor lor, în special a celor cu deficiențe de vedere;

c) Pentru cei 10 tineri cu deficiențe de vedere, impactul va consta în:-dezvoltarea și îmbunătățirea stimei de sine, conștientizarea propriei lor valori, dezvoltarea simțului inițiativei;- încurajarea unei implicări mai active în acțiuni civice și sociale și în inserția pe piața muncii;

39

- creșterea gradului de mobilitate și implicit a inserției lor pe piața muncii;- creșterea gradului de ocupare a forței de muncă și a inițiativelor lor antrepreno-riale;- creșterea mobilității tuturor nevăzătorilor din Cluj-Napoca într-un mod indirect, când proiectul de lege privind starea câinilor ghid și punerea în aplicare a sema-foarelor acustice și a covoarelor tactile va fi adoptat de Consiliul local.

d) Impactul asupra celor 5 factori de decizie / experți care participă la proiect constă din:- dezvoltarea și îmbunătățirea abordărilor pentru politicile incluzive pentru tin-eri, atât la nivel local, cât și la nivel european;- o mai bună înțelegere a necesității de a îmbunătăți cadrul legal necesar pentru creșterea mobilității tinerilor cu dizabilități, ca factor esențial în creșterea gradu-lui de angajare;- dezvoltarea sau îmbunătățirea competențelor lor de relaționare și cooperare cu tinerii;riale;- creșterea mobilității tuturor nevăzătorilor din Cluj-Napoca într-un mod indirect, când proiectul de lege privind starea câinilor ghid și punerea în aplicare a sema-foarelor acustice și a covoarelor tactile va fi adoptat de Consiliul local.

d) Impactul asupra celor 5 factori de decizie / experți care participă la proiect constă din:- dezvoltarea și îmbunătățirea abordărilor pentru politicile incluzive pentru tin-eri, atât la nivel local, cât și la nivel european;- o mai bună înțelegere a necesității de a îmbunătăți cadrul legal necesar pentru creșterea mobilității tinerilor cu dizabilități, ca factor esențial în creșterea gradu-lui de angajare;- dezvoltarea sau îmbunătățirea competențelor lor de relaționare și cooperare cu tinerii;

40

BUNE PRACTICI II

NUME: Radio Internet Inclusiv (InRadio)

CÂND: 2018-2019 (proiectul s-a încheiat pe 31 mai 2019)

UNDE: Cluj-Napoca, Romania

CINE: Asociatia Babilon Travel

SITE WEB: http://english.babilontravel.ro/projects/inclusive-internet-ra-dio-our-next-challange/

CONTACT: office@babilontravel.net

STAKEHOLDERS• Asociacija Apkabink Europą - Lituania• Associazione Attiva-Mente - Italia• CRL Autonomia e Descoberta - Portugalia• Liceul Special pentru Deficienti de Vedere Cluj-Napoca – Romania;• Polski Związek Niewidomych – Poland.

BENEFICIARIBeneficiari direcți:35 de participanți, 15 tineri cu deficiențe de vedere, 15 persoane cu dizabilități și 5 lideri de tineret. Pentru fiecare din cele cinci grupuri de țări există o per-soană care însoțește participanții cu deficiențe de vedere / nevăzători. Partici-panții sunt tineri care acționează ca voluntari sau sunt implicați activ în organi-zațiile partenere sau în comunitățile lor locale.

Beneficiari indirecti:Aproximativ 200 de tineri cu dizabilități și fără dizabilități, ascultând transmisiile live și înregistrate ale postului de radio pe Internet.

DESCRIEREActivitățile vor crea și menține un radio comunitar pe Internet, care va fi folos-it ca instrument de incluziune socială.Datorită cerințelor specifice ale acestor activități, este nevoie de 3 facilitatori / formatori cu experiență: unul priceput în tehnologie hardware / tehnologie

41

conexă la radio TIC și Internet (în cazul nostru Vincenzo Giannone), un alt facilita-tor cu competențe non-formale de învățare (în cazul nostru Ionela Racatau) și cel de-al treilea specializat în crearea de programe radio, jingles etc. (Andrea Nagy).

Principalele activități necesare pentru a dezvolta un post de radio comunitar cu costuri reduse (de fapt gratuit) și pentru a produce programe conexe sunt:

1. Radio pe Internet.Un atelier de 2 părți pentru care facilitatorul ICT va pregăti un studio de bază Internet Radio într-o cameră / unitate (dedicată).

2. Radio Internet: conținutul Pentru a face viabil un radio pe Internet, este important să identificăm ce

conținut poate fi difuzat fără a încălca drepturile de autor și fără a semna con-tracte costisitoare cu autoritatea de copyright. Crearea Jingles-urilor (două sesiuni)

Jingle-urile sunt importante pentru strângerea de fonduri, precum și pentru creșterea vizibilității programelor, inițiativelor și oportunităților.

3. Emisiune participativa (două sesiuni) În timpul primei sesiuni, fiecare dintre cele cinci grupuri de lucru, urmând

strategia dezvoltată în cadrul sesiunilor anterioare, își va imagina un program de radio pe Internet.

În cadrul celei de-a doua sesiuni, grupurile de lucru vor prezenta programul nu „online”, ci sub forma unei schițe teatrale. În acest fel, ei pot învăța să vor-bească în public, să gestioneze o audiență

4. Pentru această sesiune, partenerul nostru local, Radio România Cluj, va furni-

za infrastructura (microfoane, căști, mixere audio, echipamente de înregistra-re etc.), necesare pentru o transmisie online / on-line. Partenerul nostru va oferi, de asemenea, personalul tehnic necesar pentru a ghida participanții în întreaga „junglă”.

5. InRadio: On-Air Fiecare dintre cele 5 grupuri de lucru vor transmite timp de 15 minute, pro-

gram dezvoltat în zilele precedente. Aceste programe vor fi înregistrate și vor servi drept material de învățare.

OBIECTIVEObiectivele proiectului / activităților:• 30 de tineri, 15 persoane cu dizabilități și 15 persoane cu dizabilități, din 5 țări

europene, pe parcursul a 5 zile de activități, vor învăța să elimine barierele

42

dintre tinerii cu dizabilități și cei cu dizabilități, împuternicindu-i să conștien-tizeze că lumile în care trăiesc nu sunt diferite deloc, cu speranțe și așteptări similare.

• 5 tineri cu dizabilități, își vor dezvolta și consolida stima de sine, încrederea și mai multe capacități de viață independentă;

• 15 tineri care nu au dizabilități vor deveni ambasadori ai semenilor cu dizabil-ități în întreaga organizație, comunitate și întreaga lume.

• 30 de tineri, 15 persoane cu dizabilități (nevăzute / cu deficiențe de vedere) și 15 fara dizabilități din 5 țări europene, pe parcursul a 5 zile de activități co-mune (schimb de tineri)

REZULTATELa nivel individual, impactul pentru participanții la proiect:

Datorită faptului că majoritatea activităților InRadio se bazează pe grupuri mix-te de participanți DV și non-DV care lucrează împreună:• Toți cei 35 de participanți, 15 nevăzători / deficienți de vedere (DV) și 15 tineri

non-DV și 5 lideri de tineret își vor dezvolta și își vor îmbunătăți abilitățile de a se înțelege reciproc, de a interacționa mai eficient, de a înlătura stereotipuri-le, care au acționat ca bariere și de a realiza că lumea în care DV și non-DV nu sunt deloc diferite, cu speranțe și așteptări similare;

• Toți cei 35 de participanți vor îmbunătăți abilitățile de comunicare în limba engleză, limba oficială a proiectului;

• 15 tineri DV își vor spori încrederea și stima de sine și își vor spori mobilitatea și capacitățile de viață independentă. Își vor ridica nivelul de incluziune în co-munitatea locală și internațională;

• 15 tineri non-DV și 5 Lideri de tineret vor deveni ambasadori ai incluziunii la nivel național și european.

Pe parcursul a 5 zile de activități, toți cei 35 de participanți, 15 (DV) și 15 tineri non-DV și 5 lideri de tineret:• Vor dezvolta competențe în utilizarea radioului comunitar pe Internet ca in-

strument de comunicare și incluziune socială;• Vor dobândi abilități tehnice și cunoștințe cu privire la posturile de radio In-

ternet;• Obtinerea de abilități pentru a crea un jingle, un playlist sau o grila de pro-

grame pentru postul de radio Internet;• Vor fi mai experimentat în limbi / dialecte noi (slang-uri radio), devenind mai

43

eficient în comunicare și mai atractiv pentru ascultători;• vor fi mai încrezători să vorbească în public și mai prolifici în influențarea co-

munității lor la toate nivelurile;• își vor crește conștientizarea asupra altor culturi, învățând să relaționeze cu

alte grupuri naționale implicate, descompunerea stereotipurilor și creșterea gradului de conștientizare a altor țări și tradiții europene.

INOVARECel mai inovativ aspect este utilizarea radioului comunitar pe Internet ca instru-ment de incluziune socială. Programul difuzat și conținutul său este creat de un grup mixt de tineri cu dizabilități și fara.

BUNE PRACTICI III

NUME: Value the Difference

CÂND: 2015-2016 (proiectul este terminat)

UNDE: Cluj-Napoca, Romania

WHO: Asociatia Babilon Travel

SITE WEB: http://english.babilontravel.ro/events/tcs/value-the-difference-in-clusion-sport-and-much-more/

CONTACT: office@babilontravel.net

STAKEHOLDERS• Youth of Europe – Poland• Mine Vaganti NGO – Italy• VIEWS International – Belgium• Social Care Network HELP – Greece• Special High School for Visually Impaired Cluj-Napoca – Romania• Municipality of Cluj-Napoca – Romania

BENEFICIARIBeneficiari direcți, din cinci țări europene:- 24 de lucrători tineri cu dizabilități și fara dizabiltati;

44

- 12 tineri nevazatori;- 23 de tineri cu dizabilități

DESCRIEREVIP Squares este o activitate de teambuilding, implicând participanți cu dizabil-

ități (nevăzători) și fara dizabilitati.

Scopul jocului este de a construi un pătrat perfect, folosind o funie.

Număr de participanți: 15-40

Materiale necesare:• O singură funie / echipă, cel puțin 12 metri lungime;• O masca de ochi/ esarfa pentru fiecare participant;• Un smartphone sau o cameră foto;• 25 de metri pătrați de spațiu exterior sau interior, fără obstacole, pentru fie-

care echipă.

Timp total necesar 40 de minute.• 10 minute de pregătire;• 20 de minute pentru joc;• 10 minute debriefing.

Jocul: Participanții sunt împărțiți în grupuri mixte (persoane cu dizabilități și fara diz-abilități) de 5-6. Fiecare grup va primi o frânghie, esarfe/masti ochi și o listă cu următoarele instrucțiuni:• Scopul jocului este de a construi, cât mai rapid, un pătrat perfect, folosind

întreaga funie (nu este permisă plierea);• La începutul jocului, toți participanții vor fi legați la ochi;• În timpul jocului, toți participanții, cu excepția liderului de grup (de aseme-

nea, cu ochii închiși), trebuie să țină cel puțin o mână pe frânghie;• Liderul de grup se poate deplasa liber;• Fiecare grup va avea 2 minute înainte de a începe jocul, pentru a discuta de-

spre o strategie, pentru a alege un lider de grup și pentru a solicita clarificări, dacă este nevoie. Frânghiile rămân pe podea;

• Dacă liderul grupului consideră că grupul a format un pătrat perfect, el / ea trebuie să meargă exact în mijlocul grupului și să atraga atentia facilitatorilor, spunând cu voce tare VIP Square

• Toți membrii grupului, inclusiv liderul grupului, rămân legati la ochi. Facilita-

45

torii vor face o poză și vor decide dacă pătratul este perfect sau trebuie îm-bunătățit. Dacă este cazul, va exista o sancțiune de 30 de secunde, după care grupul continuă activitatea.• În cazul în care un grup a terminat cu succes, ei își pot da jos mastile de ochi

și rămân complet tăcuți, observând munca celorlalte grupuri

Debriefing:

Facilitatorii vor pune întrebări deschise precum:- Cum a fost jocul?- Cum te-ai simțit?- Care a fost strategia ta?- Cum ți-ai ales liderul?- De ce credeți ca facilitatorii aleg acest joc?- Există ceva, te-ai schimba, dacă vei juca din nou jocul?

OBIECTIVEObiectivul general al acestei activități este actiunea de grup. Alte obiective:• Dezvoltarea abilităților de comunicare, fără contact vizual;• Crearea de strategii, pentru sarcini specifice;• Înțelegerea lumii persoanelor cu deficiențe de vedere, identificarea nevoilor

și provocărilor acestora;• Cooperarea în grup;• Îmbunătățirea leadershipului.

46

03 FORMAT DE CURS

Format-ul de curs pe care l-am dezvoltat se bazează pe caracteristici cheie care cuprind, în esență, educația nonformală adusa alaturi de vastele cunoștințe practice ale experților și formatorilor implicați în proces. Înainte de a gandi Format TC (Format-ul de curs), tinerii și for-matorii implicați au efectuat o cercetare.

47

În timpul cursului de formare pentru lucrătorii tineri, acestia au fost instruiți în abordări de educație nonformală (teoretice și practice) și metode specifice care au fost planificate în timpul Seminarului și chiar perfecționate în timpul cursului de formare:

• Activități de team building, creșterea încrederii, crearea de conexiuni și înțelegere, jocuri de spargere a gheții și alte instrumente de învățare non-for-male

• Mișcarea corpului și activități sportive menite să creeze conexiuni, legături, dialog intercultural, abilități de comunicare și de viață

• Instrumente video, foto și digitale ca mijloc de comunicare cu părțile intere-sate de la nivel local și organizațional și până la nivel global pentru sensibiliza-rea practicilor incluzive și nediscriminatorii

• Jocuri de rol adaptabile care permit participanților să utilizeze abilitățile dobândite în situații reale

• Creșterea capacității de a lucra în contexte de grup și individuale cu tineri cu dizabilități și mai puține oportunități

48

• Sesiuni susținute de experți și facil-itatori internaționali, care implică, de asemenea, experți de mare cali-bru în lucrul cu tineri cu dizabilități și cu mai puține oportunități, dar, de asemenea, care invită antreprenori consacrați la discuții și discursuri (și acolo unde este dificil din cauza organizării, la distanță a conferinței video live)

• Lucrul în echipă, brainstorming, mese rotunde, dezbateri, ateliere creative pentru proiectarea in-strumentelor și metodelor, schimb de opinii, noi perspective, noi puncte de înțelegere și învățare, servind, de asemenea, ca indicator al calității impactului TC

• Instrumente și resurse pentru monitorizarea și evaluarea continuă a rezul-tatelor și îmbunătățirii grupurilor de tineret vizate

• Ședințe de reflecție care valorifică procesul de învățare, precum și intro-specția rezultatelor auto-descoperirii

49

Înainte de a trece la detaliile Format TC-ului, introducem acest model simplu de învățare care cuprinde o abordare ușoară a explicării ciclurilor de învățare, indiferent de preferințele personale ale cursantului.

Cele patru etape sunt:

1. Incompetență inconș-tientăIndividul nu înțelege și nu știe să facă ceva și nu recunoaște neapărat starea de nestiin-ta. Aceștia pot nega utilitatea deprinderii. Individul trebuie să-și recunoască propria in-competență și valoarea noii abilități, înainte de a trece la etapa următoare. Durata de timp pe care o persoană o pe-trece în această etapă depin-de de puterea stimulului de a învăța.

2. Incompetență conștientăDeși individul nu înțelege și nu știe să facă ceva, ei recunosc deficitul, precum și valoarea unei noi abilități în abordarea deficitului. Greseala poate fi integrala in procesul de invatare in aceasta etapa.

3. Competența conștientăIndividul înțelege sau știe să facă ceva. Cu toate acestea, demonstrarea abilității sau a cunoștințelor necesită concentrare. Poate fi defalcat în pași și există o im-plicare conștientă puternică în executarea noii abilități.

4. Competența inconștientăIndividul a practicat atât de mult o abilitate încât a devenit „a doua natură” și poate fi efectuata cu ușurință. Ca urmare, abilitatea poate fi efectuată în timpul executării unei alte sarcini. Individul poate fi capabil să-l predea altora, în funcție de cum și de când a fost învățat

50

FORMAT TRAINING COURSE

Următoarea structură pentru Format TC poate fi pusă în aplicare de orice orga-nizație care dorește să capaciteze tinerii cu deficiențe vizuale și motorii, minore.

Toate activitățile au o secțiune detaliată, cu imagini vizuale, iar pentru unele veți găsi chiar și link-uri pentru tutoriale video. Pentru a face lucrurile ușor de înțeles și clare pentru toată lumea, facem note simple în care activitățile au nevoie de o atenție specială din partea facilitatorilor sau chiar a persoanelor sprijin.

51

ZIUA 1

Sesiunea I

Team BuildingSCUTUL DE LEADERSHIP

Teme/scop: Pentru a explora subiectul de leadership și a ajuta la exprimarea oamenilor ce este import-ant pentru ei să învețe mai multe despre ei înșiși

Materiale: hârtie A4, marker color, flipchart

Competențe: autoevaluare, auto-reflecție, comunicare, schimb de idei

Mărimea grupului: Oricare

Complexitate: 2 din 10

Interval de vârstă: 12+

Timp: 1- 1,5 h

INSTRUCȚIUNI

INSTRUCȚIUNI

DEBRIEFING

SFATURI PTR FACILITATORI

Pasul 1: Facilitatorul întreabă participanții dacă au un scut al familiei și prezinta un ex-emplu. Facilitatorul explică rolul scutului și al conducerii. Pasul 2: Distribuiti câte o foaie A4 și mark-ere colorate fiecărui participant. Rugați-i să deseneze pe hârtie conturul unui scut. Adăugați că scutul este o reprezentare vizual care poate arăta valorile, credințele și ideile unei persoane. Pasul 3: Explicați că au fost selectate patru categorii de informații pentru reprezentare pe scut. Anunțati o categorie la un moment dat și reamintiti-le participanților să lase spațiu pe scutul lor pentru toate cele patru. Permiteți-le aproximativ două minute pent-ru fiecare răspuns.

Scutul trebuie împărțit în 4 părți:• Două dintre abilitățile dvs. de leadership• Partea din activitatea dvs. actuală / uni-versitate / hobby• Două valori care influențează modul în care îi conduci pe ceilalți• Succes sau realizare recentăPasul 4: rugați participanții să își comple-teze scutul cu numele de familie, motto-ul personal. Apoi instruiți-i să adauge grafică și design.Pasul 5: rugați participanții să facă perechi cu persoana cu care au vorbit cel mai puțin. Cereți perechilor să discute rapid ce au in-clus pe scutul lor. (10 minute).Pasul 6: Fiecare participant ar trebui să spună ceva interesant sau ce a aflat despre partenerul său. (1 min pe pereche).

• Care cadran a fost cel mai ușor de com-pletat și de ce? Care a fost cel mai dificil?

• Ce cadran, dacă este cazul, dezvăluie ceva despre tine pe care alții (familie / prieteni) s-ar putea să nu-l cunoască?

• Sarcina te-a făcut să te gândești la tine ca lider?

Puneți scuturile gata pe pereți.

52

Sesiunea II

Prezentarea provocărilor de incluzi-une și participare activă

Teme/scop: este vorba despre ce este provocarea incluzi-unii și participării active a tinerilor

Materiale: hârtie A4, marker color / stilouri

Competențe: dezbatere, schimb de idei, in-cluziune, elemente

Mărimea grupului: Oricare

Complexitate: 2 din 10

Interval de vârstă: 10+

Timp: 1- 1,5 h

INSTRUCȚIUNI

INSTRUCȚIUNI

DEBRIEFING

Joc de declarații (Da-Nu)

Participanții scriu individual declarații despre participarea activă și provocările incluziunii, fiecare declarație într-o singură lucrare, for-matorul poate da un exemplu.

Exemple:● Utilizarea metodelor de educație non-for-mală poate determina participarea activă a tinerilor la procesul de învățare● Școlile educaționale speciale sunt cea mai bună soluție pentru includerea elevilor cu mai puține oportunități● Există deja multe moduri în care tinerii pot fi participanți activi la societateOfera-le câteva exemple și lămurește că vei discuta ulterior aceste afirmații, astfel încât acestea să fie cât mai clare posibil. Evitați utilizarea cuvintelor de genul „mai degrabă”

sau „un pic” și puneți afirmațiile într-un mod afimativ (de exemplu, dependenții de droguri sunt infractori, în loc de depen-denții de droguri nu sunt infractori).Colecteaza toate afirmațiile într-o pălărie sau bol, scoate-o pe prima și citeste cu voce tare. Notează pe un flipchart, astfel încât oamenii să poată face referire la el atunci când au uitat declarația completă. Ofera participanților un minut să se gândească și rugați-i să ia parte. A nu sta în mijloc este da sau nu. Apoi, începe discuția. Partici-pantii ar putea încerca să ii convingă pe cei din cealaltă parte că parerea lor este cea corectă. Dacă discuția nu începe spontan, ei întreabă una dintre persoane de ce stau în această parte. Dacă nu există nicio dis-cuție, deoarece toată lumea este deja pe o parte, ajustați puțin afirmatia sau contin-uați la următoarea afirmație. Încercați să mențineți discuțiile limitate la aproximativ cinci minute, cu excepția cazului în care (toți) oamenii sunt cu adevărat implicati.

• Reflexie și evaluare: Ar trebui să se per-mită argumente emoționale în discuții?

• Toți au participat?• Ai trecut vreodată în cealaltă parte?• Ai trecut vreodată în cealaltă parte din

cauza a spus cineva din partea ta?• Ai reușit să îți formulezi clar părerea?• Te-ai trezit vreodată în cealaltă parte

doar pentru că erai (aproape) singur de partea ta?

• Ați încercat să acționați ca avocatul diavolului?

• Ai reușit să convingi oamenii să vină de partea ta?

53

Doar pentru a fi clar, este vorba despre ceea ce este provocator pentru includerea și par-ticiparea activă a tinerilor.

Dacă observați că participanții sunt puțin dispuși să discute, faceți câteva comentarii / dați exemple care le-ar declanșa răspunsul.

În cazul în care grupurile sunt într-adevăr vorbarete, asigurați-vă că vă amintiți care este scopul și interveniți oriunde / ori de câte ori este nevoie pentru a clarifica scopul sau pentru a opri orice dezbatere care nu se duce nicăieri.

SFATURI PTR FACILITATORI

54

Sesiunea III

MIȘCAREA CORPULUI. CONTACT IMPROVISATION

Teme/scop: explorarea mișcării, conștientizarea corpu-lui, conștientizarea mișcării, conștientizarea spațiului, explorarea cu ochii închiși, corpul de încălzire, interacțiunea în perechi / grupuri

Materiale: muzică, sunet, spațiu mare, po-dea / covor din lemn, bile, recuzită moale pentru a fi utilizate

Competențe: abilități motorii, leadership personal / de grup

Mărimea grupului: 6 - 30

Complexitate: 5 din 10

Interval de vârstă: 12+

Timp: 1- 1,5 h

INSTRUCȚIUNI

INSTRUCȚIUNI

Prezentat la portalul Ido - creator If MOVE-MENT. „Orice tip de mișcare este bună pentru organism. Avem opțiuni infinite de mișcare a corpului. Folosirea spațiului și a tuturor echipamentelor disponibile (podea, bile, scări, partener etc.) ”

Mobilizarea coloanei vertebrale (15 min-ute)Construiți o secvență repetitivă pentru co-loana vertebrală care lucrează prin cele trei planuri diferite (a se vedea mai jos). Începeți lent și permiteți participantilor să lucreze în timpul lor cu spațiu pentru a se concentra pe ceea ce au nevoie. Progresați spre a vă deplasa puțin mai repede cu numărătoarea stabilita.

Săgetari: o secvență de curbe înainte și

derulareFrontal: o secvență de diferite înclinare și curbe lateraleTransverse: O secvență de diferite răsuciriRezultate: Încălzirea coloanei vertebrale în diferite câmpii.

Joc de instrucțiuni (10 minute)Vă rog să selectati melodii plăcute. Partic-ipantii încep să se miște în jurul spațiului, creand contact unul cu celălalt. Liderul (facilitatorul) striga diverse instrucțiuni la care răspund dansatorii.

Exemple:Mergeți - deplasați-vă în jurul spațiului.Stop - Stop, ascuțit și instant.Eliberati - deplasați-vă în părțile laterale ale camerei.Schimbare - Încercați să călătoriți într-o linie cât mai dreaptă spre cealaltă parte a camerei.Coadă - Creați o coadă dintr-o parte în alta, asigurându-vă că sunteți distanțați uni-form.Persoana - Găsiți un partener și nu lăsați niciun spațiu între voi.Centru - Puneți-vă în centrul camerei și apoi așezați-vă capul pe altcineva.Rezultate: Cardio, crește concentrarea și răspunde

Oglindă (10 min) Scopul este de a vedea cum alte persoane se mișcă și își repetă mișcarea ca și cum ar fi o oglindă. Acest lucru îi ajută pe partici-panți să se simtă mai confortabil în grup.Notă: Pregateste niste muzica, schimbă perechile.

Input (10 min) Acum, participanții au șansa de a reduce

55

DEBRIEFING

INSTRUCȚIUNI

• Care au fost provocările în mișcare?• Cum ai experimentat activitatea?• Cum ai răspuns la diferitele etape?• Ce ai observat despre tine?• Ce ai observat în grup?

distanța între ei. „Input” este o atingere ușoară pe care partenerii o dau reciproc, pe diverse părți ale corpului. Asigurați-vă că acoperiți instrucțiunile de utilizare a atingerilor pe părțile corpului în care este păstrată decența (mâini, brațe, picioare, pi-cioare, brațe, umeri). În acest atelier participanții sunt introdusi instrumentelor pentru improvizația dansu-lui în perechi. Au o misiune pentru a lucra la o improvizație de bază în perechi. Un part-ener oferă stimuli (atingeri moi asupra cor-pului) asupra părților corpului celuilalt part-ener pe care acesta trebuie să le miste. La început, partenerul care urmează pentru a creste nivelul experientei își poate menține ochii închiși sau nu în timp ce se mișcă încet la fața locului. Urmările input-ului înseamnă că se mișcă diferite părți ale corpului acolo unde atingerea este dată de partenerul lor.

Împerechează participanții cu deficiențe minore cu participanții fără deficiențe.

SFATURI PTR FACILITATORI

56

Sesiunea IV

CONȘTIENTIZAREA CORPULUI PRIN DANS

Teme/scop: explorarea mișcării, conștientizarea corpu-lui, conștientizarea mișcării, conștientizarea spațiului, explorarea cu ochii închiși, corpul de încălzire, interacțiunea în perechi / grupuri

Materiale: muzică, sunet, spațiu mare, po-dea din lemn / covor, bile, recuzite moi care vor fi utilizate

Competențe: altruism, conștientizare de sine, corelație

Mărimea grupului: 6 - 30

Complexitate: 6 din 10

Interval de vârstă: 12+

Timp: 1- 1,5 h

INSTRUCȚIUNI

INSTRUCȚIUNI

Înregistrare (10 minute)Respirația este foarte importantă pentru dansatori. Nu numai că ajută la exercitarea și dansul bine, dar se ocupă și de stresul di-naintea spectacolului. Participanții parcurg următoarele elemente:Concentrați-vă: observați cum vă simțiți astăzi - cum este corpul vostru? Dacă aveți locuri de tensiune sau rigiditate, încercați să vă trimiteți respirația în acel loc, imag-inați-vă respirația umplând zona și creând un pic de spațiu de fiecare dată când inspi-rați.Respirați împreună: inspirați și imaginați respirația călătorind în cifră de opt. Pe mă-sură ce inspirați, acesta se deplasează pe partea din față a corpului, prin piept și pes-te partea din spate a capului. Pe măsură ce respirați, acesta se deplasează pe partea din față a capului, prin piept și în spatele

corpului.Întinzându-vă cu respirația: găsiți diferite întinderi, începând de la cele mici și con-struind până la întinderi ale întregului corp, potrivindu-vă respirația cu fiecare în-tindere.Rezultat: Timp de concentrare asupra pro-priului corp și minte.Dans și mișcare: explorați spațiul mișcând corpul prin diferite ritmuri - facilitatorii selectează un arsenal de melodii pentru un timp de 60 de minute, cu 5 posibilități diferite de curgere, staccato, haos, liric, liniște, au oferit participanților posibili-tatea de a explora spațiul, corpul și grupul într-o succesiune de mișcări.

Materiale utilizate:Creați un ambient pentru dans, lumină scăzută, unele improvizații cu hârtie color-ată și lanterne. Suprafața este importantă, așa că putem alege o locație în interior, deoarece le oferă participanților posibili-tatea de a se exprima liber și fără gândurile pe care le verifică cineva.http://www.ecstasyradio.net/wave-detail.

DEBRIEFING• Care au fost provocările în mișcare?• Cum ai experimentat activitatea?• Cum ai răspuns la diferitele etape?• Ce ai observat despre tine?• Ce ai observat în grup?

Împerechează participanții cu deficiențe mi-nore cu participanții fără deficiențe.Asigurați-vă că toți participanții se simt con-fortabil, chiar dacă veți întâmpina unele provocări din partea lor. Alegeți bine când să folosiți această activitate și cu ce grup și cum îl încadrați.

SFATURI PTR FACILITATORI

57

ZIUA 2

Sesiunea I

ȘARPELE

Teme/scop: Competențe de incluziune și discriminare

Materiale: 20 de esarfe, un spatiu in care se poate alerga in functie de dimensiunea gru-pului

Competențe: Comunicare în limbi străine,Lucru în echipă, cooperare, gândire strategica

Mărimea grupului: 12 - 20

Complexitate: 3 din 10

Interval de vârstă: 12 - 40

Timp: 90 minute

INSTRUCȚIUNI

INSTRUCȚIUNI

Exercițiul este o activitate fizică în trei etape care își propune să fie ochi pentru partici-panți la conceptul de Educație prin Sport, arătând diferența dintre educație pentru și prin sport. Arbitrul va face astfel încât să poată fi un exercițiu care să crească conști-entizarea subiectului discriminării.Obiective• Introducerea conceptului de educație prin sport.• Pentru a sublinia diferențele dintre edu-cația pentru, prin și prin sport.• Dezvoltarea abilităților de comunicare șicooperare.• Sensibilizarea pe tema discriminării.materiale• 20 de maieuri sau eșarfe;• Un spațiu sigur pentru desfășurarea activi-tății în funcție de mărimea grupului,• Hârtii de flipchart și markere.

PregatireMarcați spațiul activității (dacă este nece-sar).Pregătiți maieurile / eșarfele pentru echipe.Explicați regulile și indicați-le clar sau afișate pe un flipchart.Pregătiți întrebări de debriefing.Pregătirea arbitrului.

Cozi - Fiecare participant va primi un maieu sau o eșarfă și va încerca să-l fure de la ceil-alți, fără să-l piarda pe al lui. Maieurile sunt ascunse în pantaloni sau pantaloni scurți, la spatele fiecărei persoane. Jocul poate fi folosit ca exercițiu de încălzire. Explicați-le participanților că trebuie să aibă cel puțin jumătate din maieu la vedere pentru ca alții să o prindă (5 minute)Șarpe - Separați grupul în 3-4 echipe (echi-pele ar trebui să fie de aproximativ 4-5 per-soane).Dă-le instrucțiunile. Se presupune că vor acționa ca un șarpe cu scopul de a fura maieul / eșarfa care este atașată de ultimul membru al celeilalte echipe (exemplu înfun-dat în pantaloni scurți).Prinderea maieului / eșarfei va fi acordată puncte numai dacă lanțul de oameni nu este rupt.Introduceți arbitrul.Jucați activitatea (15 minute)

Exercițiu de discriminare - Opriți jocul și anunțați participanții că, pentru a obține re-zultate mai bune, li se permite 2-3 minute să decidă asupra unei strategii în cadrul echi-pelor lor.Lasă-i să se joace din nou; de data aceasta arbitrul trebuie să acționeze în conformitate cu instrucțiunile oferite în sfaturile pentru facilitare. (15 minute)

58

DEBRIEFING• Cereți-le să descrie activitatea și senti-

mentele, învățaturile lor.• Ce s-a întâmplat în timpul jocului?• Cum te-ai simțit în timpul exercițiului?• Dacă există, care au fost diferențele din-

tre cele trei etape / runde?• Ai învățat ceva nou despre tine?• Ai reușit să lucrezi împreună?• Ajutați grupul să analizeze modul în care

au lucrat împreună și ce anume face săfuncționeze bine grupul.

• Ce probleme ai intampinat?• Ce responsabilitate a avut fiecare mem-

bru al grupului?• Cum le-ar putea îmbunătăți perfor-

manța?• Ce abilități aveau nevoie? Responsabil-

itate? Abilități de ascultare și răspuns?Cooperare?

• Ce altceva?• Rezultatele învățării• Cine a obținut cel mai mare scor din

toate echipele? Cum ai jucat pentru acâștiga?

• Cine are scorul cel mai mic? Cum te sim-ti? Ce s-a întâmplat?

• Unde se încheie acorduri între echipepentru a coopera? De ce?

• Cum s-au simțit ceilalți (cei rămași dinacord)?

• Feedback despre exercițiu• Ți-a plăcut jocul? Ce ți-a plăcut / nu ți-a

plăcut?• Este o activitate pe care ai folosi / adapta

pentru alții?

• Rolul arbitrului (introdus de la început)este acela de a discrimina una dintreechipele din a treia parte a exercițiului.Acest lucru poate fi oriunde de la lucru-ri subtile, cum ar fi înlăturarea celor-lalte echipe și ignorarea celei discrimi-nate, oferind puncte pentru înveselirea/ încurajarea celorlalți / a spiritului deechipă doar echipei privilegiate, luândpuncte din diferite motive de la echipadiscriminată.

• Cu toate acestea, ar trebui să existe otrecere treptată de la imparțial la o aju-tare clară a unor echipe în timp ce de-zavantajează pe cealaltă, astfel încât săse asigure că rolul arbitrului este acordatunei persoane care poate rămâne în per-sonaj pe toată durata sesiunii, păstrân-du-l astfel realist.

• Întrucât această activitate necesită ade-sea un nivel de implicare emoțională,ar trebui să existe suficient timp pentruca participanții să iasă din caracter - maiales membrii echipei discriminate.

• Petreceți timp la sfârșitul activitățiivorbind despre ceea ce au învățatoamenii și despre cum o văd în legăturăcu propriile vieți și cu comunitățile lor.

• Asigurați-vă că toată lumea are șansa dea vorbi astfel încât să știe că opinia și par-ticiparea lor sunt apreciate / apreciate

SFATURI PTR FACILITATORI

59

Sesiunea II

VOCEA ȘI MIȘCAREA - SESIUNE DE TEATRU DE IMPROVIZATIE

Teme/scop: Lucrul cu voce și sunet, munca în echipă, par-ticiparea, incluziunea

Materiale: spațiu larg/ amplu, suprafață moale, loc pentru a improviza o scenă

Competențe: a acționa, a improviza, a te contesta a acționa, a improviza, a te contesta

Mărimea grupului: 12 - 30

Complexitate: 6 din 10

Interval de vârstă: 12+

Timp: 1,5 h

INSTRUCȚIUNI

INSTRUCTIONS

Un grup de participanți vocalizează un anu-mit sunet (sunetul unui animal, al frunzelor, al unui drum, al unei fabrici) în timp ce un alt grup face mișcări care corespund zgo-motelor, într-un fel „vizualizând” sunetele. Dacă zgomotul este „miaow”, reprezentarea nu trebuie să fie neapărat o pisică, ci orice vizualizare pe care actorul o asociază cu acel sunet.

Sunetul ritual (1 oră)Același lucru, cu excepția faptului că grupul care scoate sunetele trebuie să se limiteze la sunetele unui anumit ritual - trezindu-mă di-mineața, plecând acasă, ajungând la muncă, o sală de clasă, fabrică etc.

Pasul 1: Împărțiți participantii în 4 grupuri. Cereți să vă gândiți la ritual așa cum este enumerat mai sus. Mai întâi în grupul mare. Adună cât mai multe idei.

Apoi rugați-i să decidă în cadrul grupului pe o scenă.

Pasul 2: Dă-le 20 de minute să se gândească la modul de prezentare a scenei. Ce sunete și mișcări poți experimenta. Incurajează-i să fie exacti și detaliate.

Pasul 3: Fiecare grup are 5 minute să prez-inte, să audă feedback-ul și să exprime cum este abordarea lor la exercițiu și dacă este greu / ușor.

DEBRIEFING• Ți-ai dat seama câte sunete sunt în jurul

nostru chiar și în situații simple, cotidi-ene?

• Cum se simte dacă nu există sunet?• Vedeți importanța producătorilor de

sunet în filme?

Grupați participanții cu deficiențe minore cu participanți fără deficiențe.

Asigurați-vă că toți participanții se simt con-fortabil, chiar dacă veți întâmpina unele provocări din partea lor.

SFATURI PTR FACILITATORI

60

Sesiunea III

INTRODUCERE ȊN COACHING - mod-el de comunicare și arta construirii raportului

Teme/scop: împărtășiți povești personale, reflectați asupra experiențelor / amintirilor personale de viață, înțelegeți un mod de a privi modul în care funcționează oamenii

Materiale: hârtie, hârtie de culoare, marca-je, stilouri, creioane, stilouri, lipici, vopsea, perii, foarfece, frânghie, autocolante

Competențe: toleranță, acceptare, ascul-tare, prezentare, lucrare de artă, povestire

Mărimea grupului: 6 - 30

Complexitate: 7 din 10

Interval de vârstă: 16+

Timp: 1,5 h

INSTRUCȚIUNI

INSTRUCȚIUNI

Pasul 1. Întrebați participanții: Ați fost vre-odată la un eveniment cu un prieten și apoi ați vorbit despre el mai târziu, doar pentru a afla că ați avut impresii complet diferite despre acel eveniment? Este posibil să împărtășim același spațiu, însă realitățile no-astre sunt adesea foarte diferite.

Modelul de comunicare NLP oferă o expli-cație a diferitelor moduri în care percepem lumea și modul în care „harta pe care o ve-

dem unii despre alții nu este teritoriul”. - 5 minute

Pasul 2: Introduceți modelul de comunicare NLP care este legat de percepția senzorială de mai jos - făcând din aceasta o hartă a modului în care ne creăm „lumea noastră internă” și a modului în care ne raportăm la „lumea externă” ca fundament al înțelege-rii modului în care ne formăm acțiunile. - 10 minute Pasul 3. Explorați împreună cu participanții percepțiile senzoriale, concentrându-vă pe fiecare în parte (Visual Auditory Kinaes-thetic Olfactive Gustatory) pentru a crea o „hartă” a modului în care ne construim percepția despre lume. Concentrați-vă pe explorarea ghidată (cu ochii închiși) ofer-ind tuturor 20-30 de secunde pentru a împărtăși / crea o poveste scurtă folosind cuvinte care se referă la utilizarea percepției senzoriale (folosind cuvinte precum: auzi, vezi, miros, simte, picant, etc.). - 10 minute Pasul 4. Participanții să lucreze individual/ în perechi și să își creeze povestea pe baza a ceea ce sunt: experiențele lor de viață cele mai importante pentru ei, valorile și cred-ințele lor, amintirile lor cele mai valoroase. Participanții pot folosi materialele furniza-te, pot scrie, desena, picta, crea afișe, real-iza colaje. Organizați toate creațiile și invi-tați participanții care doresc, să le prezinte celorlalți, ducându-le printr-o poveste. - 45 de minute

61

Pentru a sublinia Pasul 3, puteți utiliza o va-rietate de instrumente precum: realizarea listelor de cuvinte care sunt legate de per-ceptiile senzoriale (V, A, K, O, G) care servesc folosind cele din povești.

DEBRIEFING• Ce ai descoperit / re-descoperit despre

tine?• Care au fost cele mai importante desco-

periri despre alții?• A fost ușor să-ți explorezi propriul tre-

cut?• A fost ușor să asculți pe alții?

SFATURI PTR FACILITATORI

62

Sesiunea IV

ÎNȚELEGEREA CELORLALȚI SI CON-STRUIREA RAPORTULUI (Manage-mentul Starilor)

Teme/scop: crearea încrederii cu tinere-tul, folosirea limbajului și a corpului pentru conectare

Materiale: script format în format tipărit sau electronic, sigur și spațiu deschis

Competențe: comunicare, ascultare, em-patie

Mărimea grupului: 6 - 30

Complexitate: 5 din 10

Interval de vârstă: 14+

Timp: 1 - 1,5 h

INSTRUCȚIUNI

INSTRUCȚIUNI

Definiția raportului: receptivitate inconș-tientă

Una dintre cele mai puternice abilități pe care le poate avea cineva este abilitatea de a crea raport. Raport nu este neapărat despre a fi plăcut. Aceasta este o concepție greșită. Două persoane în mijlocul unui ar-gument aprins pot fi în raport perfect.Cu raportul puteți influența, negocia, media

,forma legături puternice și atinge rezul-tatele dorite.Acest lucru este esențial în munca person-ală, profesională a tinerilor, în colaborarea cu tinerii cu mai puține oportunități, relații de afaceri și terapeutice.Este posibil să creăm raport cu oricine; un-eori poate trebuie să muncești mai mult pentru asta.

Oglindirea: Procesul de oglindire a mișcărilor unei alte persoane, de exem-plu, dacă ridică mâna dreaptă, ridicați mâna stângă, „oglindind” ceea ce fac. Mi-cro-oglindirea mușchilor este același lucru la nivel micro-macro.

Potrivire: procesul de potrivire a mișcărilor unei alte persoane, de exemplu, dacă rid-ică mâna dreaptă, ridicați mâna dreaptă, „potrivind” ceea ce fac.Oglindirea cuvintelor pe care le folosește cineva creează și raport. Dacă redați unele din aceleași cuvinte pe care le folosește ci-neva, se vor simți foarte confortabil. Dacă interpretați ce spune cineva și redați cuvin-te pe care cealaltă persoană nu le-a însem-nat, acest lucru nu se va potrivi și va încălca raportul.Potrivirea sistemului reprezentativ preferat pe care o folosește o persoană va constitui, de asemenea, un puternic simț al raportu-lui. „Puteți vedea ce spun”?, „Da, este clar” (vizual la vizual) - spre deosebire de „Puteți vedea ce spun” ?, „nu, nu o pot înțelege” (vizual până la kinestezie ).

Câștigăm raport verbal și non-verbal prin:- Gesturi de fiziologie clipind- Modele de respirație Postura- Tonalitate- Ton Tempo / viteză Timbre / calitatea vo-cii Volum:• Cuvinte

63

INSTRUCȚIUNI• Cuvinte cheie• Afișarea unui interes pentru ceea ce spune cealaltă persoană Împărtășirea ex-periențelor / gândurilor / credințelor co-mune• Ritmuri de vorbire

Activitate1. Participanții lucrează în grupuri de 3 -

A, B, C. 3 minute pe rundă (x 3 runde, permit aproximativ 15 minute inclusiv feedback).

2. A discută cu B și simulează o întâlnire: aflați ce aveți în comun. Procesul men-tal vă va ajuta să vă raportați. Testați ce se întâmplă. C observă și oferă feed-back cu privire la modul de desfășurare a activității.

3. Luați câteva secunde pentru a observa postura lor. Lăsați-vă să va potriviti cu ceva aspect al posturii lor într-una sau două situatii (adică sunt netezindu-și, îndoind brațele?)

4. Când aveti îndoieli presupuneti că aveti raport.

5. Exersați ruperea raportului (de exem-plu, schimbând subiectul unei con-versații în ceva care ar putea să nu le intereseze.) Și apoi restabiliți-l rapid după aceea.

Activitățile de grup, precum cântatul sau jocurile care îi determină pe oameni să se sincronizeze, îmbunătățesc munca în echipăMarile prietenii au adesea nevoie de raport, un angajament în timp și dezvăluire.

DEBRIEFING• Cum ați experimentat raportul de con-

struire?• Ați făcut deja unele dintre acele acțiuni?• Ce a funcționat și cum? Ce era provoca-

tor?• Ce instrumente de raport ați folosit?• Ce poți face pentru a-ți îmbunătăți ca-

pacitatea de raportare?

SFATURI PTR FACILITATORI

64

ZIUA 3

Sesiunea I

ARTA ÎNTREBARILOR RELEVANTE ȘI ASCULTAREA

Teme/scop: crearea încrederii cu tinere-tul, folosirea limbajului și a corpului pentru conectare

Materiale: scaune, listă tipărită de întrebări / pdf distribuit, spațiu pentru ca participanții să aibă loc pentru a discuta

Competențe: comunicare, ascultare, em-patie, întrebări

Mărimea grupului: 6 - 30

Complexitate: 5 din 10

Interval de vârstă: 14+

Timp: 1 - 1,5 h

INSTRUCȚIUNIcelui care intreaba, cât și interlocutorului.Întrebările servesc mai multe scopuri, aces-tea fiind:

• Demonstrați că ascultăm.• Demonstrați un nivel de înțelegere dacă

se pune întrebarea corectă.• Deschideți noi posibilități.• Aduceti interlocutorul mai aproape de

obiectivele sale: contestați presupuner-ile interlocutorului. Nimic nu are sens în sine și adăugăm sensul.

Magia se întâmplă în linișteEste important să se acorde timp interlocu-torului pentru procesarea întrebărilor. Dacă cel care conduce discutia nu permite acest timp, puterea întrebării poate fi pierdută și interlocutorul poate simți presiune să răspundă rapid - modificând astfel răspunsul.

Întrebări de acțiune:• Ce urmeaza?• Care este primul lucru pe care îl poți face

pentru a schimba asta?• Când vei face asta?• Ce ai de gand sa faci?

Acționează „Ca și cum”:• Dacă x ar fi aici, ce ar face?• Dacă vă imaginați că ați realizat deja

acest lucru, privind înapoi, ce ați fi făcut pentru a ajunge aici?

A fi creativ:• Care ar fi zece moduri diferite de a schim-

ba această situație? Ce ai putea face?• Care sunt posibilitățile la care vă puteți

gândi?• Ce s-ar putea întâmpla dacă ai face x?

Valori și credințe:• Deci, ce este important pentru tine?• Și ce este important pentru tine despre

asta?

INSTRUCȚIUNIÎntrebarea potrivită la momentul potriv-it poate fi schimbarea vieții. Când ne con-fruntăm cu o întrebare, căutăm în mod nat-ural răspunsul.Uneori, răspunsul poate dezvălui mult atât

65

INSTRUCȚIUNIO listă de întrebări de bază:• Ce vrei?• De ce îl vrei?• Ce ar face asta pentru tine?• Ce veți vedea, auzi, simți când îl veți

obține?• De unde stii ca? Care este primul pas?• Ce te împiedică?• Ce s-ar întâmpla dacă ai putea?• Știți de cineva care a făcut asta înainte?• Am observat ... ce înseamnă asta?• Există un alt mod de a face acest lucru?• La o scară de la 1 la 10…. unde aparține

asta?• Dacă ai fi o muscă pe perete, cum ar ară-

ta asta?• Dacă te afli în pantofii lor, cum crezi că

s-ar simți?

Exercițiu:

Ascultare cu cap, inimă și stomac. 40 de minute (asigurați-vă că modificați virajele)Acest exercițiu este cel mai bine condus cu 4 sau mai multe persoane.

- O persoană stă pe „scaunul fierbinte” și vorbește timp de 2 minute despre unele dileme personale sau decizii pe care trebuie să le ia.

- Celelalte persoane li se alocă diferite sarci-ni de ascultare:O persoană este să asculte cu capul - pentru fapte și date.O persoană este să asculte cu inima - pentru conținutul emoționalO persoană este să asculte cu zona viscerala - pentru ceea ce înseamnă intuiția generală despre ceea ce poate face persoana.

Comparați cele trei tipuri de informații culese și stabiliti cât de diferite pot fi aces-tea.

Asigurați-vă că participanții își păstrează tim-pul, fac schimb de roluri și intrați pe „scau-nul fierbinte”.Este important ca mediul să fie în siguranță, participanții să fie în siguranță, așa că verifi-cați cu ei că se simt confortabil să vorbească despre orice dileme.

DEBRIEFING• Cum ai experimentat ascultarea?• Ce a funcționat și cum? Ce era provoca-

tor?• Care au fost cele mai utile întrebări pe

care le-ați adresat / vi s-au pus• Ce puteți face pentru a vă îmbunătăți as-

cultarea / întrebarea?

SFATURI PTR FACILITATORI

66

Sesiunea II

CONGRUENȚA LIMBAJULUI ȘI ALINIEREA INTERNA

Teme/scop: alinierea de sine cu gândurile, cuvintele și acțiunile

Materiale: hârtie / jurnale, pixuri, creioane, culori

Competențe: comunicare, ascultare, au-to-reflecție, observare

Mărimea grupului: 6 - 30

Complexitate: 7 din 10

Interval de vârstă: 16+

Timp: 1 - 1,5 h

INSTRUCȚIUNI

INSTRUCȚIUNI

Congruența este atunci când cuvintele no-astre, tonalitatea, fiziologia și acțiunile sunt toate aliniate, adică „toți spun aceeași po-veste”. Dacă cineva spune „Îmi place de ține”, cuvintele pot fi înlocuite cu meta-me-saje, mesaje în ton și fiziologie care par să funcționeze împotriva cuvintelor și indică un sens diferit. În acest caz, „adevărul” este adesea în ton și fiziologie.

Adesea incongruența este inconștientă, permițând observatorului să înțeleagă ceea ce se poate întâmpla în interiorul subiect-ului. Graficul se aplică vorbirii care are conținut emoțional, cum ar fi like și dislike, decât să transmită informațîi care nu au conținut emoțional, cum ar fi date faptice. Când cineva vorbește, dacă cuvintele lor nu par să spună același lucru cu fiziologia și tonalitatea lor, instinctul nostru tinde să „creadă” informațiile din nuanțele verbale. Acest lucru se datorează faptului că driver-ul pentru indicii non-verbale tind să fie in-conștient și, prin urmare, operează la un nivel mai profund.

Activitate

Pasul 1. Cereți fiecărei persoane să scrie sau să deseneze ceea ce simbolizează cea mai mare realizare a acesteia (3-4 minute)

Pasul 2. Invită-i să se gândească la ceva ce doresc să obțînă sau să aibă în plan să real-izeze în carieră lor. (3-5 minute).

Pasul 3. Scrieți tot ceea ce faceți pentru a obține ceea ce doriți: gânduri, acțiuni, planuri, unde doriți să realizați acest lucru, ce sunteți?Ce faci, ce ar trebui să faci, ce abilități ai / ce abilități îți lipsesc, care sunt convingerile tale (în ceea ce privește acest aspect) / ce credințe noi ar trebui să adopți, ce îți spui, care sunt valorile tale în ceea ce privește acest lucru? / ce valori vă servesc sau nu vă servesc, cum vă va ajută acest lucru. Răspundeți la toate aceste întrebări (20-25 de minute)

67

DEBRIEFING• Care sunt cele mai importante abilități

pe care le aveți și cele pe care le doriți?• Ce a funcționat și cum? Ce era provoca-

tor?• Ce ai descoperit / recunoscut despre

ține?• Ce puteți face pentru a vă îmbunătăți as-

cultarea / întrebarea?

Asigurați-vă că participanțîi își păstrează timpul, schimbă rolurile atunci când ascultă realizările planificate ale celuilalt. Sfătuiți-i să fie concentrați pe părțile tehnice - obser-vație decât să rămână prinși în poveste (este vorba de altcineva) și trebuie să dea feed-back - FĂRĂ CONSULTAȚII și SFATURI.

Este important că mediul să fie unul de sigu-ranță, participanțîi să fie în siguranță, așa că verificați cu ei că se simt confortabil să vor-bească despre ei înșiși.

INSTRUCȚIUNIPasul 4. Împărtășește cu o persoană cu care te simți confortabil. Ascultați-vă recip-roc și observați cum sunt: vocea (calmă, cu-tremurătoare, rapidă, lentă, încrezătoare, murmurând, limpede, nesigură), respirația (rapidă, lentă, calmă, relaxată), fața este re-laxată / încordată, corpul deschis / închise, gesturile sunt deschise / închise, mișcare în-crezătoare a corpului, mișcare rapidă / ezi-tantă. Oferiți feedback persoanei care și-a împărtășit povestea / ceea ce ați observat. (10 minute - 5 minute fiecare persoană).

SFATURI PTR FACILITATORI

68

Sesiunile III & IV

BUSINESS MODEL CANVAS INTRO & PROIECTAREA UNEI AFACERI

Teme/scop: dezvoltați o idee care răspunde nevoilor unui grup țintă

Materiale: flipchart (unul pentru fiecare grup de 5 persoane, și unul pentru antrenor) note lipicioase - 2 până la 5 culori diferite, markere, proiector și laptop

Competențe: creativitate, strategie, gândire vizuală, interogare

Mărimea grupului: 6 - 30

Complexitate: 5 din 10

Interval de vârstă: 14+

Timp: 3 h

INSTRUCȚIUNI

INSTRUCȚIUNI

Pregătire: imaginați-vă afacerea. Utilizați Business Model Canvas atașat și urmăriți scurtă prezentare video a conceptului

Business Model Canvas aici: https://www.youtube.com/

watch?v=QoAOzMTLP5s

• pregătiți un flipchart utilizând Panoul modelului de business disponibil la acest link: http://www.businessmodelgener-ation.com/downloads/business_mod-el_canvas_poster.pdf sau pe yourkite. org / set de instrumente / business-model pânză.• folosind post-it, pregătește o prezentare a unui proiect / idee de afaceri (alege una simplă cu care oamenii din grupul tău ar putea fi familiarizați!). Urmează cele nouă zone ale pânzei. Utilizați cel puțîn două tipuri de clienți pentru că publicul dvs. să înțeleagă cum cliențîi pot deveni parteneri cheie sau pentru a oferi resurse cheie.

Prezentare:1. Brainstorm cu participanțîi principalele componente ale oricărui proiect (obiectiv, obiective, problemă, grup țintă, activități, metodologie, rezultate previzionate, buget

69

INSTRUCȚIUNIetc.) sau ale oricărei idei de afaceri (pro-duse, clienți, canale de distribuție, prețuri, costuri, promovare etc.).2. Prezentați modelul de afaceri că un instrument pentru a avea fiecare compo-nentă a unui proiect / idee de afaceri pe o singură pagină.3. Aplicați modelul Business Canvas pe proiectul / ideea de afaceri pe care ați pregătit-o înainte de atelier, că exemp-lu. Prezentați cum funcționează modelul pentru cel puțîn două segmente de clienți diferiți. Arătați cum sunt legate cele nouă elemente și explicați fiecare componentă: segmente de clienți / clienți, propuneri de valoare, relațîi cu cliențîi, canale, fluxuri de venituri, activități cheie, resurse cheie, parteneri cheie și structura costurilor. 4. Împărțiți participanțîi în grupuri de cinci și dați fiecărui grup un flipchart.5. Cereți fiecărui grup să pregătească hârtia flipchart cu un model de Business Canvas.6. Cereți fiecărui grup să-și facă o idee de-spre un proiect pe care ar dori să-l înceapă în comunitatea, școala sau cartierul lor și să pregătească o prezentare a proiectului folosind modelul de business Canvas.7. Fiecare grup trebuie să prezinte o prez-entare de 5 până la 7 minute a proiectului său.

DEBRIEFING• Cum s-a dezvoltat ideea de proiect în

timpul exercițiului? • Ce idei noi sau întrebări noi ați apărut cu

privire la proiectul dvs. atunci când uti-lizați Business Model Canvas?

• Ce puteți spune despre sustenabilitatea proiectului dvs. pe baza modelului de af-aceri pe care l-ați dezvoltat?

70

ZIUA 4

Sesiunea I

EDUCAȚIE PRIN SPORT - FUSSBALL UMAN

Teme/scop: Introducerea controlului de stat și adaptarea la diverse roluri.Introducerea temelor: incluziunea, empatia, distanța de rol și toleranța ambiguitățîi față de participanți.

Materiale: teren de joc; footballs; Conuri de marker; Salopete pentru a separă echipele; 6 funii lungi, obiective

Competențe: creativitate, strategie, sincron-izare, muncă în echipă, comunicare

Mărimea grupului: 16 - 28

Complexitate: 7 din 10

Interval de vârstă: 12+

Timp: 1,5h - 2,5h

INSTRUCȚIUNIMod de pregătire:Asigurați-vă că zona de joc este în siguranță. Marcați suprafața de joc cu conuri de marcaj dacă nu este folosit un teren de fotbal core-spunzător. Marchează apărarea, mijlocul și linia de atac pentru participanți, cu funii.Explicați participanților regulile jocului. Joacă jocul: două runde de 15 minute. Două echipe de zece jucători și un portar. Setați echipele că 1 portar, 3 fundași, 4 mijlocași, 3 atacanți (adaptați la numărul de participanți din grup).Jucătorii se pot deplasa doar într-o linie, de la dreapta la stânga și de la stânga la dreapta încercând să înscrie un gol.Distanța de rol: fiecărui jucător i se va da o carte care limitează sau îmbunătățește ceea ce poate face în timpul jocului, cum ar fi, numai sărituri, poate trece doar la dreapta, poate trece doar la stânga, trebuie să uti-lizeze mâinile etc.Toleranța ambiguitățîi: Odată ce jucătorii și-au primit cartea, jocul va începe. Regulile aleatorii se vor schimbă, cum ar fi marcar-ea unui gol acum vor fi de 2 puncte, se vor adăuga mai multe mingi sau se vor schimbă golurile.Empatie: Odată în timpul jocului, jucătorii vor fi instruiți să schimbe cărțile cu un alt jucător din echipa lor și să își asume rolul.* IMPORTANT (1) atunci când persoanele din echipe au deficiențe de vedere îi plim-bați pe teren, îi invitați să atingă elemente/ decor asta îi ajută să construiască o hartă vizuală a acestuia înainte de începerea activ-itățîi. Asigurați-vă că există persoane care îi susțîn și că stau aproape de aceștia. Stabiliți orice semnal care îi ajută să răspundă. Veri-ficați constant în timpul primelor jocuri până când devin confortabile. (2) atunci când oamenii au deficiențe moto-rii, asigurați-vă că adaptați un sistem de asis-tență care le servește. Discutați și întrebați ce i-ar face confortabili în timpul jocului.

71

DEBRIEFING• Menționează un singur cuvânt pentru a

descrie cum te-ai simțit în timpul jocului• Ce emoțîi ai trăit și ce roluri ai jucat?• Au fost probleme sau conflicte majore în

timpul jocului?• Ce ați observat despre rolurile celorlalți

jucători?• Când ai jucat, ce ai făcut? Te-ai adaptat?

Ai negociat?• Cum au comunicat alțîi cu ține? Cum

te-au afectat tehnicile de comunicare pentru ține și joc? Cum v-ați gestionat resursele fizice? Ai observat cum te-ai motivat (de unul singur, de alțîi)?

• Ce decizii ai luat individual și ce colectiv? Cum poți folosi aceste abilități pentru a fi un antreprenor de succes?

72

Sesiunea II

TIC TAC SHUTTLE

Teme/scop: Introducerea controlului de stat și adaptarea la diverse roluri.

Materiale: câmp, conuri de plastic (3x3buc), maieuri pentru joc 2x3 și pentru fiecare mem-bru din echipa, zonă de tic-tac-toe

Competențe: creativitate, strategie, sincron-izare, muncă în echipă, gândire critică, luarea deciziilor

Mărimea grupului: 6 - 20

Complexitate: 5 din 10

Interval de vârstă: 10+

Timp: 1,5h - 2,5h

INSTRUCȚIUNI

INSTRUCȚIUNI

Pregătire: Împărțiți grupul în două echipe. Fiecare echipă primește 1 set de maieuri.

Încălzire: In timpul activitățîi, facilitatorul va atribui roluri diferite unora dintre participanți (îi motivează pe ceilalți, face o strategie pentru echipă, începe să se concentreze mai mult pe propria performanță, se concentrează pe performanța echipei, se încurajează) - aces-te roluri vor fi utilizate că exercițiu de încăl-zire înainte de activitatea principală. Fiecare echipă merge la un capăt al zonei de joc.

Pentru a începe jocul, primul membru ale-argă spre zona de sus a spațiului de joc și trebuie să plaseze un maieu acolo și să se întoarcă la linia să.El da ștafeta unui coechipier carea aleargă către zona de joc și plasează un alt maieu.Când sunt așezate toate cele 3 maieuri, următoarea persoană de pe linie va alerga către zona Tic Tac/ spațiul de joc și va mută maieul într-un alt slot cu scopul de a face o linie similară cu cea de X și 0.Obiectivul este de a formă un model drept echivalent cu un punct [1].O echipă are nevoie de cinci [5] puncte pentru a câștiga jocul.*IMPORTANT (1) atunci când persoanele din echipe au deficiențe de vedere îi plim-bați pe teren, îi invitați să atingă elemente/ decor asta îi ajută să construiască o hartă vizuală a acestuia înainte de începerea ac-tivitățîi. Asigurați-vă că există persoane care îi susțîn și că stau aproape de aceștia. Sta-biliți orice semnal care îi ajută să răspundă. Verificați constant în timpul primelor jocuri până când devin confortabile. (2) atunci când oamenii au deficiențe mo-torii, asigurați-vă că adaptați un sistem de asistență care le servește. Discutați și între-bați ce i-ar face confortabili în timpul jocu-lui.

DEBRIEFING

• Cum ai experimentat simțul realizării scopului (individual / echipă)?

• A existat cineva în echipă care a fost op-timist și care a motivat echipa?

• Cum ați lucrat colectiv și individual?• Care au fost momentele critice pentru

ține / echipa? Cum ai folosit propriile tale resurse fizice, mentale?

• Care sunt principalele învățăturila ce te iei din această activitate?

73

Când organizați fiecare grup, încercați să atingeți echilibrul între nivelul de abilități fizice din echipă, pentru a nu alimenta senti-mente de frustrare și izolare.

Variante (1) Jucătorii nevăzători din fiecare echipă, îi plimbați pe teren, îi încurajați să atingă decorul și îi ajutăți să construiască o hartă vizuală a acesteia înainte de începerea ac-tivitățîi. Asigurați-vă că există o persoană care să îi sprijine și să stea aproape de acești oameni.(2) Pe parcursul activitățîi, facilitatorul va atribui roluri diferite unora dintre partici-panți (îi motivează pe ceilalți, face o strate-gie pentru echipă, începe să se concentreze mai mult pe propria performanță, se con-centrează pe performanț

SFATURI PTR FACILITATORI

74

Sesiunea III

LUCRUL CU VALORILE & CREZURILE UNUI ANTREPRENOR

Teme/scop: Pentru a conecta viața de zi cu zi și antreprenoriatul; Familiarizarea tineril-or în cultura antreprenorială; Cartografierea problemelor cu care se confruntă tinerii an-treprenori

Materiale: hârtie pentru flipchart, markere, sală plenară pentru discuțîi în grup și lucru.

Competențe: introspecție, autoevaluare, re-flecție

Mărimea grupului: 6 - 30

Complexitate: 7 din 10

Interval de vârstă: 10+

Timp: 1h - 1,5h

INSTRUCȚIUNI

INSTRUCȚIUNI

- Informațîi despre subiect- mai multe de-talii despre subiectul atelierului - explicând în detalii despre conexiunea atelierului în-tre cultură antreprenorului și viața privată. Definiția stilului de viață;- Explicarea modului de viață al antrepreno-riatului;- Metodă barometrului cu următoarea afir-mație:1. Guvernul meu sprijină antreprenorii;2. Știu să fiu antreprenor;3. Mi-ar plăcea să fiu antreprenor;4. Există suficiente resurse pentru inițierea unei întreprinderi;

- Discuție de grup: participanțîi sunt împărțiți în patru grupuri cu 3-5 participanți și sunt in-vitați să discute următoarea întrebare;1. Cât de mult influențează spiritul de viață și invers?

2. Cu ce probleme se confruntă tinerii an-treprenori în zilele noastre?3. De ce tinerii astăzi ezită să-și asume un risc? Lăsăți grupul 15 minute pentru discuțîi - Metodă Fishbowl: prezentarea de idei de grup în formatul discuției cu Fishbowl, cu îndrumarea facilitatorului / formatorului; (20 de minute)

DEBRIEFINGÎntrebând ce au învățat, cum se simt, conclu-zie, întrebare și răspunsuri pentru a închide atelierul. (20 de minute)

Rezultate ale înțelegerii conexiunii dintre an-treprenoriat și stilul de viață zilnic.

75

ZIUA 5

Sesiunea I

LEADERSHIP PRIN SPORT - CROSS FIRE

Teme/scop: Să implice activ participanțîi la joc; să se distreze; Dezvoltarea abilităților mo-torii; și să lucreze la abilități de leadership.

Materiale: Un teren de baschet, o minge, sa-lopete pentru a distinge cele două echipe

Competențe: lucru în echipă, coordonare, comunicare, strategie, focus

Mărimea grupului: 16 - 36

Complexitate: 4 din 10

Interval de vârstă: 10+

Timp: 1h - 1,5h

INSTRUCȚIUNIPregătire: Verificați dacă terenul este în sig-uranță

Asigurați-vă că menționați și atingeți abil-itățile de leadership care sunt relevante pentru antreprenori. În acest fel, în timp ce facilitatorul ascultă participanțîi, scrie pe un flipchart. În timpul jocului, acesta din urmă se va concentra pe preluarea diverselor aceste abilități și le va acționa în timpul joc-ului. Sau în funcție de grup, facilitatorul îi va enumeră deja pe cei din flipchart.Două [2] echipe formate din 12 (sau mai puțîn - 8) jucători fiecare sunt împărțite în 2 părți (4 + 4)Cei 4 jucători sunt numiți jucători „norma-li” în interiorul terenului. Cei 6 jucători ai fiecărei echipe trebuie să joace un joc de handbal „normal”, iar obiectivul lor este să facă un gol în poartă opusă. Fiecare obiectiv este de 1 punct.

INSTRUCȚIUNICeilalți 4 jucători servesc că „portari” și vor trebui să rămână în linia finală, la fel de largă precum terenul și la înălțimea medie a jucătorilor.Fiecare jucător își poate folosi mâinile și nu picioarele.Fiecare jucător nu poate lovi mingea, poate trece sau aruncă.Fiecare jucător nu poate alerga cu mingea, dar are voie să facă maximum 3 pași în timp ce ține mingea, dar trebuie să treacă mingea unui coechipier.Când o echipă înscrie un gol, cei 4 jucăto-ri din interiorul terenului schimbă și joacă pozițîi cu portarii.Echipa care marchează cele mai multe goluri câștigă meciul.

DEBRIEFINGExaminați ce s-a întâmplat în timpul activi-tățîi, puneți întrebări despre:• Cum ai găsit activitatea? Ce provocări ai

întâmpinat? Cum ai reușit să le depășeș-ti? A fost ușor să treceți prin diferite abil-ități ale liderilor?

• Care au fost cele mai memorabile lucruri despre ține și echipa ta?

• La câte lucruri te-ai gândit?• Care a fost strategia ta? Ce ați aplică în

contextul conducerii unei întreprinderi? • Cum gășiți această activitate sportivă

pentru a vă ajută să dobândiți abilități de leadership?

• Cum ați folosi această activitate cu un grup de tineri pentru a le învăța abilități de leadership?

76

Sesiunea II

FRISBEE PENTRU TOTI “10 PASE”

Teme/scop: Aceasta este o activitate de construire a grupului care promovează jocul corect, cooperarea și aspectul incluziv al lu-crului în echipă. Incluziune socială și discrim-inare. Pentru a încuraja jocul corect, srealiza-rea portului, munca în echipă și comunicare. Pentru a dezvolta empatia și auto-reflecția. Pentru a discuta diferite aspecte ale incluzi-unii

Materiale: Frisbee (1 la 5 participanți); maieuri; flip-chart; conuri

Competențe: lucru în echipă, coordonare, comunicare, strategie, focus

Mărimea grupului: 12 - 36

Complexitate: 2 din 10

Interval de vârstă: 12+

Timp: 1,5h

INSTRUCȚIUNI

INSTRUCȚIUNI

Pregătire: Verificați siguranța. Examinați proporția dintre mărimea pasului și dimen-siunea grupului. Întrebați grupul dacă are cineva răni sau îngrijorări cu privire la joc.

Această activitate poate fi jucată fie cu reg-uli simple, similar cu un joc real de Ultimate Frisbee. Depinde de abilitățile atât ale facili-tatorului, cât și ale participanților.Introduceți activitatea. Explicați tehnicile de bază ale Frisbee, cum ar fi aruncarea și prin-derea.1. Împărțiți participanții în grupuri mai mici

și lăsați-i să exerseze cu Frisbee (10-15 min.).

2. Explicați regulile jocului: nici o alergare cu Frisbee, nici un contact fizic, niciun arbitru (spiritul jocului, totul trebuie dis-

cutat în cadrul grupului), echipele mar-cheaza pasand Frisbee de 10 ori între jucatorii aceleiasi echipe (acesta poate fi redus în funcție de nivelul de în-demânare al grupului), pasele trebuie să fie numărate cu voce tare, Frisbee trebuie trecut în 5/10 secunde altfel o altă echipă primește Frisbee, în cazul în care Frisbee cade cealaltă echipă il primește, luarea Frisbee ( chiar dacă va cădea ulterior) este permisa și Frisbee rămâne cu echipa respectivă.

3. Prima rundă începe. (10/15 minute)Opriți primul joc și dați următoarele in-

strucțiuni: două reguli noi, toți cei din echipă trebuie să atingă Frisbee cel puțin o dată pentru a înscrie, nu înainte și înapoi

4. Se joacă runda a doua. (10/15 minute)Opriți al doilea joc și dați următoarele in-

strucțiuni: distribuiți roluri diferiților participanți. Rolurile pot fi, de exemplu: fiind hiperactiv, cu ochii închiși, neinte-resat, folosiți doar mâna slabă, jucați cum ați jucat înainte. (Vezi informații suplimentare)

5. A treia rundă se joacă. (10/15 minute)

77

DEBRIEFINGÎncepeți să identificați ce roluri au avut par-ticipanții și să-i întrebați ce s-a întâmplat în diferitele faze ale jocului. Cel mai ușor început ar putea fi să-i întrebati dacă le-a plăcut jocul și cum se simt. Spuneți partic-ipanților să își dezvăluie rolul atunci când răspund la întrebări dacă nu o fac singuri.

Puteți pune următoarele întrebări: • Ce ați experimentat? • Cum ai reacționat? • Ce ati simtit? • Cum ai făcut față rolului tău? Te-ai gândit

la alții? • Cât de ușor / dificil a fost să vă jucați

rolul? Cât de ușor / dificil a fost să vă identificați cu rolul dvs.?

Desenați o legătură cu viața de zi cu zi între-bând dacă activitatea reflectă societatea și dacă au întâlnit situații similare în viața lor de zi cu zi, oferind și exemple. Te-ai com-portat diferit în jocul opus vieții tale zilnice și poți vedea o legătură între exercițiu și re-alitatea ta?

Ultima parte a debriefingului este concluz-ia. Ce primii pași ar putea fi făcuți pentru a acționa mai incluziv în viața ta? Ce poți face ca individ, ca grup și ca societate pentru a fi mai incluziv?

La începutul sesiunii de debriefing, începe prin a vorbi despre conexiunea cu realitatea și apoi vine la discuția despre roluri. În mod alternativ, puteți începe prin a discuta de-spre roluri și apoi a trage conexiunea la viața de zi cu zi a participantului. Asigurați-vă că se potrivește grupului dvs. țintă.

Practică a abilităților tehnice de bază ale Frisbee. Această secțiune ar trebui să fie în-totdeauna realizată astfel încât să puteți mă-sura nivelurile de abilități ale participanților.Dacă grupul dvs. este mai mare de 15 per-soane, le puteți împărți în două subgrupuri, care joacă simultan pe terenuri diferite.

Luați în considerare faptul că rolurile ar putea fi jignitoare și folosiți-le la discreția dumneavoastră.

INFORMAȚII SUPLIMENTAREÎn loc să joci 10 pase poți juca și însuși Ulti-mate Frisbee. Asigurați-vă că studiați reguli-le și le aplicați exercițiului dvs.

Roluri pentru pasul 3: fiți hiperactivi; orbind un ochi; nu este interesat de joc; folosiți doar mâna slabă pentru a arunca și a prinde; joacă la fel de normal.

SFATURI PTR FACILITATORI

78

Sesiunea III

STABILIREA SCOPULUI SI PLANIFI-CAREA ACTIUNILOR

Teme/scop: Participanții creează planuri de acțiuni ale activităților pe care le-ar dori să le facă în comunitatea lor. Urmează instrucțiu-nile pentru a-și face ideile clare și bine orga-nizate.

Materiale: hârtie A4, creioane, pixuri, culori, markere.

Competențe: planificare, vizualizare, clari-tate

Mărimea grupului: 12 - 32

Complexitate: 4 din 10

Interval de vârstă: 14+

Timp: 1,5h

INSTRUCȚIUNI

INSTRUCȚIUNI

Visul atingerii unui obiectiv sau obiective este un pas important în realizarea acestor obiective. Visarea presupune vizualizarea și simțirea emoțiilor legate de succes și apoi luarea de măsuri pentru ca aceste vise să devină realitate.

Conditiile bine formate este un proces pen-tru atingerea obiectivelor. Conditiile bine formate folosesc sisteme reprezentative pentru a acționa ca motivatori.

Condiții bine formate pentru rezultate

1. Mentionat într-o nota pozitiva. Ce vreau? Ce aș avea mai degrabă?2. Inițiat și întreținut de sine. Eu fac asta pentru mine?Pot împinge asta înainte?3. Descrierea senzorială specifică bazată pe

rezultat și în pași.De unde știu că mă îndrept spre rezultatul

meu?Cum voi ști când îmi voi atinge obiectivul?Ce voi vedea, auzi și simți când îl voi obține?4. Identifică resursele. Am timp, bani și en-

ergie?Am abilitățile necesare sau le pot dobândi?5. Primul pas este specific și realizabil. Prim-

ul pas este bine definit și posibil?6. Cresteti posibilitatile. Ce voi putea să fac

odată ce îmi voi atinge scopul?7. Este ecologic?Cum îmi vor atinge obiectivele mele și cei

din jurul meu?Cum stă acest obiectiv cu valorile și cred-

ințele mele?

DEBRIEFINGCare este primul pas pe care îl faci astăzi, spre obiectivul tău?

Care este primul pas pe care îl faci în prima zi când te întorci în organizație / comunitate?

79

Învățare reflectivă

Invatarea reflectiva este conceputa pentru a vă ajuta și consolida învățarea, per-mițându-vă să reflectați asupra învățării, a muncii, a valorilor credințelor și a vi-ziunii asupra lumii și să vă gândiți în mod critic la aplicație și dezvoltare personală. Promovarea învățării reflective încurajează dezvoltarea personală și profesională continuă, astfel încât aceste abilități sunt utile pe parcursul vieții, nu doar în cur-surile de formare. Vă recomandăm să păstrați un jurnal personal de reflectie, indiferent dacă trebuie să trimiteți unul pentru marcaj sau dacă sunt în întregime pentru uz propriu.

Ce este învățarea reflectiva?

Dezvoltarea personală se bazează pe teoria învățării reflective, care subliniază fap-tul că învățarea derivă din experiențele noastre și poate fi actualizată constant prin procesul de înregistrare și gândire despre experiențele pe care le avem. Un aspect foarte important al învățării reflective este faptul că este un proces în care putem învăța despre noi înșine. Ciclul reflectiv al lui Gibb identifică 6 etape de re-flecție, care îi ajută pe elevi să înțeleagă experiențele lor de învățare. În lumea coaching-ului, o valoare ridicată este pusă pe abilitatea de a fi un în-vățător reflectant. Aceasta înseamnă că participantii pot: • evalua critic învățarea lor• Identifica domeniile învățării lor care necesită o dezvoltare ulterioară• Sa fie mai independenți in invatare Această secțiune oferă prompturi și chestionare pentru a vă introduce în practica zilnică a reflecției.

80

ÎN CE DIRECȚIE? • Priviți o hartă, calculați unde vă aflați, care este direcția spre nord, sud etc

• Așteptați să vină un autobuz cu aceeași locație pe placă de destinație și apoi urmați-l - imitație.

• Solicitați indicații unui trecător - pentru a fi îndrumat

• Urmați orice cale și vedeți dacă vă duce acolo; dacă nu întoarceți-vă la inter-secție și apoi urmați un alt drum și așa mai departe până ajungeți la destinație - încercare și eroare.

MODELE DE REFLEXIE Lawrence Wilkes - modelul „REFLECT” al practicii reflective R - Amintiți-vă: priviți înapoi, revizuiți, asigurați-vă că experiențele intense sunt revizuite „la rece”E - Experiență: Ce s-a întâmplat? Ce a fost important?F - Focus: Cine, ce, unde, etc. Rolul, responsabilitățile etc.L - Aflați: Întrebare: De ce, motive, perspective, sentimente?E - Evaluare: Cauze, rezultate, puncte forțe, puncte slabe, sentimenteC - Ia în considerare: Ce se întâmplă dacă ?, nevoie / posibilitate de schimbare, necesități de dezvoltare,T - Trial: Integrați idei noi, experimentați, luați măsuri, faceți schimbări

PATRU MODURI DEINVAȚARE

GândireImitaţie

Fiind îndrumat Încercare și eroare

81

MODELUL CICLULUI REFLECTORIZANT AL LUI GIBB (1988)

1. Descriere - Ce s-a întâmplat?2. Sentimente - Ce gândeai și simțeai?

3. Evaluare - Ce a fost bun și care a fost în legătură cu experiența?4. Analiză - Ce sens poți avea asupra situației?

5. Conștient - Ce altceva ai fi putut face?6. Plan de acțiune - Dacă ar apărea din nou, ce ai face?

ROLFE SI COLAB. (2001)

1. Ce? - Ce s-a întâmplat?2. Și ce dacă? - Ce înseamnă?

3. Acum ce? - Ce trebuie să se întâmple în continuare?

Jurnal de reflecție

82

Toolbox

BSTI Adaptive Sports and Good Practices: http://gim-project.eu/wp-content/uploads/2020/06/BSTI-Adaptive-Tools-and-Good-Practices-RS.pdfMove&Learn: http://gim-project.eu/wp-content/uploads/2020/04/MoveLearn.pdfITS Activities Training: http://gim-project.eu/wp-content/uploads/2020/04/ITS-Activties-Training.pdfThe Artist Within Toolkit: http://gim-project.eu/wp-content/uploads/2020/06/The-Artist-Within-Toolkit.pdfEU Disability Strategy 2020: http://gim-project.eu/wp-content/up-loads/2020/06/EU-Disability-Strategy-2020.pdfLAC Statistics World Bank: http://gim-project.eu/wp-content/up-loads/2020/06/LAC-statistics-World-Bank.pdfEuro Blind Statistics: http://gim-project.eu/wp-content/uploads/2020/06/Eu-ro-Blind-Statistics.pdfon Disabilities: http://gim-project.eu/wp-content/uploads/2020/06/Eu-ro-Blind-Statistics.pdf

Tutoriale Video: http://gim-project.eu/ro/video-tutorials/ WHO

Credite: proiecte, organizații și autori care au lucrat la dezvoltarea conținutului disponibil pentru a fi

utilizat în activități de formare (vezi link-urile atașate).

Rapoarte

EU Disability StrategyEuro Blind StatisticsLAC Statistics World BankWHO Report - Disabilities

Bibliografie & Credite

NLP Practitioner Manual (NLP Dynamics Ltd)Professional Coaching Manual (NLP Dynamics Ltd)

83

Move & Learn Manual (ISCA) https://www.moveandlearn.org/Inclusion Through Sport Manual (Mine Vaganti NGO) https://www.its-project. com/Contact Improv Workshop adaption https://www.contactimprov.com/work-shopdescriptions.html5Rhythms https://www.5rhythms.com/

Contact & detalii:office@babilontravel.eu

© Asociatia Babilon Travel, 2020Sprijinul acordat de Comisia Europeană pentru elaborarea acestei publicații nu constituie o aprobare a conținutului, care reflectă doar opiniile autorilor, iar Comisia nu poate fi trasă la răspundere pentru orice utilizare a informațiilor conținute în aceasta.