Ion Creang

Ion Creang(1837 - 1889)

Ion Creang (n. 1 martie 1837, Humuleti, jud. Neamului - d. 31 decembrie 1889, Iai) a fost unul dintre marii scriitori romni. Recunoscut datorit miestriei basmelor, povetilor i povestirilor sale, Ion Creang este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii romne mai ales datorit operei sale autobiografice ,,Amintiri din copilrie".

Data naterii lui Creang este incert. El nsui afirm n Fragment de biografie c s-ar fi nscut la 1 martie 1837. O alt variant o reprezint data de 10 iunie 1839, conform unei mitrici de nou-nscui din Humuleti.

Casa memorial Ion Creang din Humuleti este un muzeu memorial nfiinat n casa n care s-a nscut i a copilrit povestitorul romn Ion Creang (1837-1889) n satul Humuleti (astzi suburbie a oraului Trgu Neam) din judeul Neam. Datarea casei dup cum se indic n LMI este 1833, ea fiind situat pe strada Ion Creang nr. 8. Ion Creang a locuit aici permanent de la natere pn n 1846, apoi cu ntreruperi pn n 1855. Casa memorial-muzeu se afl pe Lista Monumentelor Istorice din judeul Neam din anul 2004, avnd codul NT-IV-m-A-10763.[5] Construcia este format din dou ncperi micue i o tind. Atraca turistic deine o valoroas expoziie permanent, reorganizat tematic dup 1989, ce cuprinde documente de arhiv, scrisori, cri potale cu autograf, fotocopii ale manuscriselor, fotografii i 14 lucrri de grafic. Lng muzeu se gsete Parcul tematic Ion Creang, un loc n care vizitatorii se pot ntlni cu personaje ndrgite din povetile pentru copii scrise de Ion Creang.

Casa memorial Ion Creang din Humuleti

Creang a mai avut nc apte frai i surori: Zahei Maria EcaterinaIleanaTeodorVasile Petre Ultimii trei au murit n copilrie, iar Zahei, Maria i Ileana n 1919. Tinereea lui Creang este bine cunoscut publicului larg prin prisma operei sale capitale Amintiri din copilrie. n 1847 ncepe coala de pe lng biseric din satul natal. Fiu de ran, este pregtit mai nti de dasclul din sat, dup care mama sa l ncredineaz bunicului matern. n 1853 este nscris la coala Domneasc de la Trgu Neam sub numele tefnescu Ion, unde l are ca profesor pe printele Isaia Teodorescu. Dup dorina mamei, care voia s-l fac preot, este nscris la coala catihetic din Flticeni. Aici apare sub numele de Ion Creang, nume pe care l-a pstrat tot restul vieii. Dup desfiinarea colii din Flticeni, este silit s plece la Iai, absolvind cursul inferior al Seminarului teologic "Veniamin Costachi" de la Socola. S-a desprit cu greu de viaa rneasc, dup cum mrturisete n Amintiri:Dragi mi-erau tata i mama, fraii i surorile i bieii satului, tovarii mei de copilrie, cu cari, iarna, n zilele geroase, m desftam pe ghea i la sniu, iar vara n zile frumoase de srbtori, cntnd i chiuind, cutreieram dumbrvile i luncile umbroase, arinele cu holdele, cmpul cu florile i mndrele dealuri, de dup care mi zmbeau zorile, n zburdalnica vrst a tinereii! Asemenea, dragi mi-erau eztorile, clcile, horile i toate petrecerile din sat, la care luam parte cu cea mai mare nsufleire.

La 19 decembrie 1860 se nate fiul su Constantin Creanga.

Prsit de mam i crescut doar de tat, ncepnd cu vrsta de ase ani, biatul lui Creang a fost nscris la coala militar ntr-un moment de mare cumpn din viaa scriitorului. coala militar avea avantajul c era gratuit i promitea pentru micul Constantin o carier profesional respectabil, lipsit de grija zilei de mine, n rndurile Armatei Romne. Mult timp mai trziu, biatul avea s povesteasc felul deloc democratic n care tatl su hotrse s-l nscrie aici: "Militar am fost pentru c aa a voit tata. () Era el cum era cu alii, dar cu de-ai lui, de-ai casei i de-alde mine mai ales, pleosc una peste gur! i n-aveai cui te plnge, grevele nefiind nc inventate pe-atunci".

n 1864, Creang intr la coala preparandal vasilian de la Trei Ierarhi, unde l-a avut profesor pe Titu Maiorescu. Acesta l aprecia foarte mult i l-a numit nvtor la coala primar nr. 1 din Iai.

Dup ce timp de 12 ani este dascl i diacon la diferite biserici din Iai, este exclus definitiv din rndurile clerului, deoarece i-a prsit nevasta, a tras cu puca n ciorile care murdreau Biserica Golia i s-a tuns ca un mirean, lucruri considerate incompatibile cu statutul de diacon.

Dedic din ce n ce mai mult timp literaturii i muncii de elaborare a manualelor colare.

n anul 1867 apare primul abecedar conceput de Ion Creang, intitulat Metod nou de scriere i citire. n 1871 apare n Columna lui Traian articolul Misiunea preotului la sate, semnat de preotul Ion Creang. n acelai an este exclus din rndurile bisericii , fiind acuzat de a fi frecventat teatrul. Public acum un manual de citire intitulat nvtorul copiilor , unde insereaz trei povestiri: Acul i barosul , Prostia omeneasc i Inul i cmea. Un an mai trziu este exclus i din nvmnt i, n ciuda plngerilor i protestelor sale, situaia rmne aceeai. i ctig existena ca mandatar al unui debit de tutun.

n 1873 se ncheie procesul su de divor, copilul su de 12 ani fiindu-i dat n ngrijire. A cutat o cas n care s se mute, alegnd o locuin n mahalaua icu.

n aceast perioad l cunoate pe Mihai Eminescu, atunci revizor colar la Iai i Vaslui, cu care se mprietenete. La ndemnul lui Eminescu frecventeaz societatea Junimea, unde citete din scrierile sale.

Dupa numirea sa, in 1875, ca revizor scolar, Eminescu a intreprins inspectii scolare in mai multe zone. Cu acest prilej, Eminescu l-a descoperit pe invatatorul Creanga. Prietenia intre ei s-a legat imediat. Eminescu a trimis ministrului un elogios raport prin care-i aducea la cunostinta opera acestui modest dascal. Apoi, tot el il va lua mai cu vorba, mai cu forta, pe Creanga, la Junimea, unde a citit Soacra cu trei nurori.

La randul sau, Creanga avea fata de Eminescu o admiratie deosebita. Pe un manual de geografie primit in dar de la Eminescu, pastrat cu sfintenie, Creanga va scrie: Daruit mie de d. Mihail Eminescu, eminentul scriitor si cel mai mare poet al romanilor 1878. Cand Eminescu este destituit din functia de revizor, cel care ii sare in ajutor este Creanga, care-l gazduieste in bojdeuca sa din Ticau. Amandoi vor petrece toamna si iarna, Eminescu cizelandu-si versurile redesteptand trecutul si trezind la viata noua limba veche si inteleapta a cronicarilor. In schimb, Creanga va termina Mos Nechifor Cotcarul.

S-au despartit cu greu, dat fiind faptul ca Eminescu a fost numit redactor la ziarul Timpul. Indurerat, Creanga ii scrie acolo:

Badie Mihai, aceasta epistola ti-o scriu in cerdacul unde de atatea ori am stat impreuna; unde mata uitandu-te pe cerul plin de luminatii, imi povesteai atatea lucruri frumoase. Badie Mihai, nu pot uita acele nopti albe, cand hoinaream prin Ciric si AroneanuDespre o prietenie adevarata: I. Creanga si M. Eminiescu

Intre dansii, Eminescu si Creanga isi spuneau badita, asa, ca o dezmierdare: badita Ioane, badita Mihai. Badita Ion era om voinic, corpolent, cu ochi patrunzatori, deosebit de vioi, de ageri. Purta barba, iar parul ii era des si cam aspru; vorba lui era toata plina de talc, de intelesuri adanci si adesea incarcata de haz, chiar atunci cand povestea lucruri nu prea vesele. Stia de minune sa faca haz de necaz. Era ceea ce se cheama un povestitor iscusit, fara pereche de iscusit. In preajma lui nu ti se ura niciodata. Sa tot stai si sa-l asculti, sa-l asculti cum depana firul fara capat al celor mai minunate si mai nastrusnice povesti si povestiri. Potrivea asa de bine vorbele, incat tot ce spunea despre imparati, despre Feti-Frumosi, despre Ilene Cosanzene ori zmei-paralei parea aievea. Ii si vedeai trecand prin fata ta.

Eminescu, badita Mihai, avea o cu totul alta fire: era mai tacut, mai ganditor si, de multe ori, chiar trist. Frumos cum rar se afla: smead la fata, cu par negru, bogat, cu ochi mari, adanci, melancolici, cu zambet bun, cu glas placut, melodios, cald si bland, cumpanit, mangaios, cand vorbea despre lucruri frumoase si furtunos cand povestea fapte savarsite de oameni rai si netrebnici.

n cadrul revistei Convorbiri literare public Soacra cu trei nurori i Capra cu 3 iezi.ntre 1875 i 1883, la ndemnul poetului, scrie cele mai importante opere ale sale. La 1878 , pentru activitatea sa didactica, este decorat cu ordinul Bene-merenti. Public basmul Ivan Turbinc.Civa ani mai trziu a fost bolnav de epilepsie i a suferit foarte mult la aflarea bolii i apoi a decesului lui Eminescu, i al Veronici Micle.Ion Creang cltorete la Slnicul Moldovei pentru a-i ngriji sntatea,l viziteaz pe Mihai Eminescu la Mnstirea Neamului.

Umorul lui Creang este nsui umorul vieii, al acestui fenomen organic, n care durerea i bucuria, rul i binele, prostia i inteligena, umbra i lumina se mbrieaz alternativ, ca s-o exprime n toata realitatea.

La 31 decembrie 1889 se stinge din via n urma unui atac cerebral. Ion Creang este nmormntat la 2 ianuarie 1890 la cimitirul Eternitatea din Iai.

"n Ion Creanga vedem astazi pe primul romancier al literaturii noastre, pe primul creator de epos, nu n timpul istorico-literar, ci ntr-o durat spiritual, fiindc romnul lui Filimon anticipeaz cu dou decenii Amintirile.(Pompiliu Constantinescu)

O fotografie inedit cu Ion Creang a fost descoperit de specialitii Muzeului Literaturii Romne din Iai. Acetia au gsit-o, recent, n patrimoniul instituiei. n imagine sunt: scriitorul Ion Creang, A.C. Cuza (stnga) i N.A. Bogdan (dreapta). Este vorba de o copie dup o ferotipie realizat la Slnic Moldova n anul 1885, cnd Ion Creang se afla acolo pentru tratament, i reprezint una dintre puinele fotografii ce l nfieaz pe marele povestitor. ne spun reprezentanii muzeului.

Amintiri din copilarie :Amintiri din copilarie partea I ( 1881) Amintiri din copilarie partea II (1881) Amintiri din copilarie partea III (1882) Amintiri din copilarie partea IV publicata postum (1892) Fragment de biografie Amintirile din copilrie reprezint partea cea mai personal a operei lui Creang. Acestea i-au stabilit reputaia de mare prozator. ntr-adevr, alctuirea meteugit a frazei, n care se vede totui tonul poporan, - scoaterea la iveal a multor provincialisme cu o putere de expresie deosebit, vivacitatea naraiunii i sinceritatea cu care povestete cele mai intime detalii ale vieii lui de copil, toate acestea fac din opera lui Creang una din cele mai nsemnate opere ale literaturii romne.Opere literareAnecdote:Mos Ion Roata si Unirea (1880) Taranul si Unirea (1881) Cinci pani (1882) Ioan Roata si Voda Cuza (1882) Mos Ion Roata si boierul (1885) Articole :Misiunea preotului la sate (1872) Iezuitismul in Romania (1872) Intampinare la critica domnului I.Nadejde asupra partei stiintifice din cartea de cetire "Invatatorul copiilor" (1881) O intrebare d-lui A.Gorjan, autorul mai multor carti de georgrafie (1886) Purtare nedemna (1887) Raspuns la criticele nedrepte si calomniile inversunate indreptate contra cartilor noastre de scoala de catre domnul Ioan Pop Florentin (1888)

Basme :Povestea lui Harap Alb (1877) Manuale scolare :Metoda noua de scriere si cetire pentru uzul clasei I primare (1868) Invatatoriul copiilor - carte de cetit in clasele primare de ambele sexe cu litere, slove si buchi, cuprinzand invataturi morale si instructive (1871) Invatoriul copiilor - editia a II-a (1872) Invatoriul copiilor - editia a III-a (1874) Povatuitoriu la cetire prin scriere dupa sistema fonetica (1876) Invatoriul copiilor - editia a V-a (1878) Geografia judetului Iasi (1879)

Poezii :Pasarica in timpul iernei (1868) Nu lucrezi n-ai ce manca (1874) Ia, clopotelul suna (1874) Olteni la Iasi (1892)

Poezii populare :Cand eram in floarea mea (1881) Mielusica (1881) Lina Catalina (1882) Bratu (1882) Azi am bani azi am paraleCunoaste-te pre tine insuti!Poezii populare

Povesti :Capra cu trei iezi (1875) Soacra cu trei nurori (1875) Punguta cu doi bani (1876) Danila Prepeleac (1876) Povestea porcului (1876) Povestea lui Stan Patitul (1877) Fata mosului si fata babei (1877) Ivan Turbinca (1878) Ursul pacalit de vulpe (1878) Povestea unui om lenes (1878) Prefata la povestile meleFat-Frumos, fiul iepei - postumDragoste chioara si amoriu ghebos -postum

Povesti licentioase :Povestea lui Ionica cel prost (1876) Povestea povestilor sau Povestea p.lei (1877)

Povestiri :Pacala (1874) Inul si camesa (1874) Acul si barosul (1874) A fost, a fost, ca de n-ar fi fost nu s-ar povesti sau Prostia omeneasca (1874) Popa Duhu (1881) Mos Nichifor Cotcariul - povestire glumeata(1877)Mare este blagoslovenia Domnului

Povestiri didactice :Pacala Inul si camesa Acul si barosul Usul pacalit de vulpe

Scrisori :De la Ion Creanga catre Gheorghe Creanga (septembrie 1865) De la Ion Creanga catre Titu Maiorescu (10 noiemvrie 1876)De la Ion Creanga catre Iacob Negruzzi ( 6 martie 1877)De la Ion Creanga catre Mihai Eminescu (decemvrie 1877)De la Ion Creanga catre Ioan Slavici (21 octombrie 1878)De la Ion Creanga catre Mihai Eminescu (1878)De la Ion Creanga catre Vasile Conta (septembrie 1879)De la Ion Creanga catre Mihai Eminescu (11 august 1879)De la Ion Creanga catre Titu Maiorescu (11 iunie 1881)De la Ion Creanga catre Titu Maiorescu (17 iunie 1881)De la Ion Creanga catre Titu Maiorescu (16 decemvrie 1881)De la Ion Creanga catre Ioan Slavici (8 fevruarie 1882)De la Ion Creanga catre Titu Maiorescu (13 noiemvrie 1882)De la Ion Creanga catre Societatea academica "Romania Juna" (14 noiemvrie 1882)De la Ion Creanga catre Societatea academica "Romania Juna" (28 decembr. 1882)De la Ion Creanga catre Titu Maiorescu (25 maiu 1883)De la Ion Creanga catre Elena Creanga (30 august 1883)De la Ion Creanga catre Ecaterina Vartic (16 iuniu 1884)De la Ion Creanga catre Zahei Creanga (24 iunie 1884)De la Ion Creanga catre Tinca Vartic (12 iulie 1884)De la Ion Creanga catre Iacob Negruzzi (22 fevruarie 1885)De la Ion Creanga catre Iacob Negruzzi (15 maiu 1885)De la Ion Creanga catre A.C. Cuza (5/17 noiemvrie 1885)De la Ion Creanga catre Victor Zaharovschi (8/20 octomvrie 1886)De la Ion Creanga catre Primarie (17 septembrie 1887)

De la Ion Creanga catre Titu Maiorescu (19 septemvrie 1887)De la Ion Creanga catre Nicolae Gane (28 noiemvrie 1887)De la Ion Creanga catre Gheorghe Creanga (19 maiu 1888)De la Ion Creanga catre Gheorghe Creanga (5 iunie 1888)De la Ion Creanga catre Ioan Pop Florantin (24 iunie 1888)De la Ion Creanga catre Primarie (9 septembrie 1888)

De la Ion Creanga catre Mihail Kogalniceanu (7 noiemvrie 1888)De la Ion Creanga catre Gheorghe Creanga (2 iulie 1889)

Badie Mihai,

Ce-i cu Bucurestiul, de ai uitat cu totul Iesul nostru cel oropsit si plin de jidani? O fi musai viata burlaceasca pe acolo, dar nu se cade sa ne uiti prea de tot. Veronica a fost azi pe la mine si mi-a spus ca si cu dansa faci ca si cu mine. De ce? Ce rau ti-am facut noi?! De Craciun te asteptam sa vii. Tinca a pregatit de toate si mai ales sarmalele, care tie iti placeau foarte mult. Eu am inceput, de, ca prostul, sa scriu, draga Doamne, o comedie. Cand voi ispravi-o, nu stiu. Atata stiu, ca subiectul e copiat, asa cum prea bine stii ca pot copia, e luat din viata de mahala, unde stau de cand am parasit Humulestii. M-am intalnit cu fratele Conta. La Iesi ninge frumos de ast-noapte, incat s-a facut drum de sanie. Ciricul e mai frumos acum. Vino, frate Mihai, vino, caci fara tine sunt strain. Te sarut pe frunte, Ion Creanga

Scrisoarea trimisa de Ion Creanga lui Mihai Eminescu la Bucuresti

Catre Ecaterina Vartic- domnisoarei Ecaterina Vartic, peste drum de scoala evreiasca din Sararie (devale) la Iasi, 1884, iunie 16, Slanic. Tinca, Am ajuns joi n 14 la Slanic, m-am asezat la locul destinat si am nceput a be apele hotarite de dr.Bai nca nu mi-a hotarit pina acum. Hrana este scumpa aici, si se gaseste cam greu ce-ti trebuie. Eu am mai avut de citeva ori ametele usoare; sper nsa ca cu timpul vor ncepe a dispare. Va salut pe toti cu drag si va doresc sanatate. Complemente lui Musnitanu si la toti prietenii. Al vostru sincer prieten, I.Creanga.Scrisori pe care Creang le-a expediat de la Slanic, lui Zahei Creanga si Tincai Vartic Catre Zahei Creanga, Domnului Zahei Creanga, La debitul de tutun I.Creanga, din strada Bancei, Iasi, Grabnic Slanic, 1884, iunie 24. Frate Zahei, Mercuri n 13 a curentei, sara, am ramas n Tirgul-Ocna, si joi, n 14, pe la 2 dupa ameaza am ajuns la Slanic. Pe drum si la Slanic, vro citeva zile, am avut ametele; iar mai ales simbata noaptea spre duminica (n16) mi-a fost foarte rau; perdusem chiar cunostinta. nsa d-l dr.Aronovici grabnic mi-a dat ajutorul cuvenit, si mi-am revenit n sine. De ape am fost oprit a be pina astazi n 24 si bai calde numai 3 am fcut pina acum; dupa care ma simt mai bine, si ametele nu mai am de vreo 4 zile. Sper ca-mi voiu face bine cu ajutorul lui D-zeu. Am primit amindoua scrisorile tale, cea din brosura si asta din 22, si-ti multumesc din tot sufletul. V-am scris si eu o carte de posta, dar se vede ca s-a ratacit! Pe aici au fost ploi si un pohoiu grozav, care a facut mare stricaciune tuturor. Va salut cu drag, Ion Creanga.

Citate celebre

Mai vino pe la noi, bdi Creang! Ne este dor s ne mai spui povetii amintiri hazlii i buclucae Din bojdeuca ta din Humuleti.C azi povetile sunt cam pe dos, Nu mai au graiul blnd, moldovenesc,Sunt ncrcate de picanterii, C-mi este jen s-i mai povestesc.S tii bdie, c acum Pcal, Nu mai e fle ca-n basmu-i ugub,S-a nhitat cu multe haimanale i umbl s ne pun pielea-n b.Nici ursul nu mai e certat cu vulpea, A devenit mai diplomat i el,A racolat-o-ntr-un harem de "dame" i-ncing "afaceri la nalt nivel".Scrisoare lui Bdia Creang

Cocoul are astzi punga plin i badigarzi -a luat de la Ivan,Vreo douzeci de draci, s l pzeascLa vil, la chermeze, la volan.Iar fata moului, att de bun,Ce-n vremea ta trudea cu-atta chin,Azi n-are chef s dea la ortnii,Dorete s se fac manechin.Nici lupul nu mai bate-n poarta caprei, La ua noastr bate i cere s-i pltimFacturi tot mai umflate, impozite i taxe, De unde-om scoate banii, bdi, nu mai tim!Scrisoarea mea, bdie, s te gseasc-n pace!mi pare ru c-i dau veti triste, asta este.n fiecare zi ne este dor de tine, Cnd ai puin vreme, mai scrie o poveste!

poezie de Mariana Dobrin din Jurnal cu arom de pamflet

,,Ion Creang: copac povestitor redus la esen.Definiie aforistic de Costel Zgan din Definiii eretice

,,Creang este o expresie monumental a naturii n ipostaza ei istoric ce se numete poporul romn sau, mai simplu, este poporul romn nsui, surprins ntr-un moment de genial expansiune... de George ClinescuIon Creang

1837-1889

Proiect realizat de : Anton Andreea-CrinaBosinceanu Raluca-ElenaCreanga Bianca-ElenaSasu EmiliaSaftian Anamaria