1

Masa rotunda cu tema : Energetca cladirilor, organizata de Comitetul National al Consiliului Mondial al Energiei la Camera de comert si industrie a

României si a municipiului Bucuresti, sala Dacia, 27 noiembrie 2003

IMPORTANTA CLADIRILOR PILOT ÎN FUNDAMENTAREA STRATEGIEI DE REABILITARE SI MODERNIZARE TERMICA SI ENERGETICA A

CLADIRILOR DE LOCUIT

ing. Mihaela GEORGESCU – cercet st. gr I IPCT-SA- Bucuresti, lector univ UAUIM ing. Raluca CAZANESCU – cercet st. gr I IPCT-SA- Bucuresti

ing. Irina ANDRONACHE – IPCT-SA- Bucuresti ing. Dan BERBECARU – cercet st. gr I IPCT-SA- Bucuresti, Presedinte Executiv AIIR

1. DESCRIEREA STADIULUI DE ORGANIZARE A ACTIUNII DE REABILITARE TERMICA ÎN ROMÂNIA Cladirile bine izolate din punct de vedere termic, consuma mai putina energie, asigura conditii de confort mai bune si reduc gradul de poluare al mediului înconjurator. În tara noastra exista un fond de cladiri de locuit destul de mare, caracterizat prin diferite niveluri de izolare termica, niveluri determinate în principal de reglementarile termotehnice care erau în vigoare la data executarii lor si de nivelul tehnologic corespunzator acesteia. În prezent, în tara noastra, dupa cum se stie, în timpul iernii, în locuinte, conditiile de confort resimtite de populatie nu sunt multumitoare, desi sumele platite de locatari pentru energia termica sunt mari si reprezinta un procent important din veniturile lunare. Pe de alta parte, la o analiza a consumului de energie în sectorul locuintelor populatiei se constata ca acesta oc upa în România un loc important (al doilea dupa industrie), iar consumurile specifice de caldura si de apa calda menajera au valori aproximativ duble fata de cele din tarile Uniunii Europene; ca o consecinta directa si emisiile poluante sunt mai mari. Fondul de locuinte existent în România conform recensamântului populatiei si locuintelor din 18 martie 2002 este de 4.846.572 cladiri (8.110.407 locuinte), din care în mediul urban 1.141.687 cladiri ( 4.260.752 locuinte). Ca forma de proprietate, locuintele proprietate privata reprezinta 97% din totalul locuintelor (7.867.453), iar locuintele proprietate de stat reprezinta 2,7 % din totalul locuintelor ( 220.856). Majoritatea acestor locuinte sunt situate în cladiri cu vechimea cuprinsa între 15 si 55 ani, caracterizate printr-un grad redus de izolare termica în raport cu exigentele actuale. Consecintele imediate ale acestei situatii sunt urmatoarele: – risipa accentuata a caldurii; – import de resurse energetice (gaze, pacura) nejustificat; – costuri ridicate ale caldurii si eforturi din partea Statului pentru a le mentine în limitele suportabilitatii

prin utilizarea subventiilor; – poluarea mediului prin gaze cu efect de sera (în special CO2) peste limitele admise, în special în cazul

consumatorilor individuali. Analiza nivelului protectiei termice la cladirile de locuit construite pâna în anul 1985, atesta pe de o parte caracterul puternic disipativ al cladirilor existente dar si potentialul ridicat al solutiilor de modernizare energetica a cladirilor. Problema modernizarii blocurilor de locuinte existente s-a pus pentru prima data acum 15 ani, prin anii 1980-1982, când, drept urmare a crizei energetice, cantitatile de combustibil furnizat au fost reduse; pe fondul unor rezistente termice mici a elementelor perimetrale, temperaturile interioare în timpul iernii au scazut foarte mult în apartamente - sub 12oC, aparând pe scara larga fenomenul de condens.

2

O analiza efectuata pe baza coeficientilor globali de izolare termica G, a aratat ca necesarul anual de energie termica pentru încalzirea unui apartament mediu la cladirile existente executate în anii 1950-1985 este de cca 13,1 Gcal/an.ap. În cazul modernizarii termice complexe a cladirilor existente de tip bloc de locuit necesarul anual de energie termica pentru încalzirea unui apartament mediu devine 6,7 Gcal/an.ap. Reducerea rezultata este în medie de 6,4 Gcal/an.ap reprezentând cca 49 %. Situatia descrisa mai sus reclama introducerea, printre prioritatile politicilor guvernamentale, a politicii de crestere a eficientei energetice la scara întregii societati. Activitatea de reabilitare si modernizare termica a cladirilor urmareste îmbunatatirea performantelor de izolare termica a elementelor de constructie care delimiteaza de exterior spatiile interioare încalzite, precum si cresterea eficientei energetice a instalatiilor interioare de încalzire si de alimentare cu apa calda de consum. Prin aceasta actiune se urmareste corectarea pe cât posibil a deficientelor resimtite de cei 2 factori interesati: populatia - proprietara a majoritatii locuintelor si statul - atât ca proprietar cât si ca institutie: - obtinerea de economii de energie pe ansamblul cladirii, deci reducerea consumului de energie pentru

încalzire si pentru prepararea apei calde menajere, - scaderea costurilor efective pentru încalzire suportate de populatie deci reducerea facturii energetice

platite de locatari, - încadrarea în parametrii de confort impusi de reglementarile tehnice în vigoare - reducerea importului de combustibili, - cresterea eficientei energetice cu efecte în protectia mediului si a starii de sanatate a oamenilor, ca

urmare a reducerii emisiilor poluante generate de producerea, transformarea, transportul si consumul de energie,

- degrevarea bugetului tarii de o mare parte a cheltuielilor actuale. În vederea desfasurarii unei actiuni de o amploare atât de mare, cum este reabilitarea termica a cladirilor existente, construite în perioada 1950-1985, a fost necesara, în primul rând, realizarea unui cadru legislativ coerent. În acest sens, au fost elaborate o serie de acte legislative dintre care cele mai importante sunt:

- Ordonanta Guvernului nr. 29/ 2000 privind reabilitarea termica a fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice si Legea nr. 325/ 2002 pentru aprobarea aces teia;

- Ordonanta de Urgenta nr. 174/2002 privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a unor cladiri de locuit multietajate si Legea nr 211/16 mai 2003 pentru aprobarea acesteia

Ca urmare a prevederilor din OG 29/2000 a fost creat cadrul normativ-tehnic, pentru aceasta activitate si s-a instituit cadrul legal pentru reabilitarea si modernizarea termica a tuturor cladirilor existente si instalatiilor aferente acestora, cu scopul de a îmbunatatii conditiile de igiena si confort termic si de a reduce pierderile de caldura, consumurile energetice, costurile de întretinere pentru încalzire si alimentare cu apa calda menajera si de reducere a emisiilor poluante generate de producerea, transportul si consumul de energie. Este vorba de cladirile din mediul urban si rural (locuinte, cladiri publice, cladiri de productie etc.) în cadrul carora se desfasoara activitati ce necesita asigurarea unui anumit grad de confort termic, potrivit reglementarilor tehnice în vigoare. OG 29/2000 instituie obligativitatea întocmirii certificatului energetic al cladirii ca act oficial prin care se atesta performanta cladirii într-un anumit moment (nivelul de izolare termica dar si randamentul instalatiei de încalzire, consumul de apa calda menajera etc.). Acest document probabil, în viitor, ca si în alte tari, va putea fi utilizat si la stabilirea valorii cladirii în relatiile de vânzare-cumparare si de asigurare, la diferentierea tarifelor pentru energie termica, a taxelor de mediu etc. OG 29/2000 prevede o serie de surse de finantare si de facilitati fiscale, precum: § alocatii din bugetele locale în limita prevederilor aprobate de consiliile locale, consiliile judetene si

Consiliul General al Mumicipiului Bucuresti, în conditiile legii; § fonduri proprii ale proprietarilor cladirilor care se reabiliteaza; § atragere de fonduri de la firme sau societati comerciale de management si servicii energetice; § atragere de fonduri de la regiile si firmele sau companiile pentru servicii energetice; § atragere de fonduri de la regiile si firmele de alimentare cu caldura si apa calda de consum pentru

reabilitarea retelelor de distributie din subsolul cladirilor de locuit ti pentru montarea de contoare; § fonduri proprii ale agentilor economici care au în proprietate sau în administrare cladiri de interes

public

3

Proprietarii persoane fizice si/sau juridice române, care reabiliteaza sau modernizeaza termic cladirile de locuit aflate în proprietate, beneficiaza de : - scutire de taxe la eliberarea certificatului energetic al cladirii si a autorizatiei de construire pentru

lucrarile de reabilitare termica; - scutire de impozit pe locuinta pe care o detin, pe perioada de rambursare a creditului obtinut pentru

reabilitarea termica.

Finantarea lucrarilor de reabilitare se asigura, conform OUG 174/2002, astfel:

- expertiza si auditul energetic, proiectarea lucrarilor de reabilitare termica – bugetul de stat (în limita fondurilor aprobate anual cu aceasta destinatie în bugetul MLPTL)

- executia lucrarilor de reabilitare: 25% subventie de la bugetul de stat, 15% fondul de reparatii al asociatiei de proprietari, 60% credite (cu o dobanda de 5% pe an si o durata de rambursare de 10 ani)

Programul de reabilitare termica si energetica a unei cladiri de locuit cuprinde urmatoarele etape: - Expertiza energetica a unei cladiri care se realizeaza potrivit prevederilor normativului NP 048-2000.

Expertizarea termica si energetica a cladirilor de locuit existente consta în determinarea eficientei energetice a cladirii si instalatiei aferente acesteia, respectiv cuantificarea gradului de utilizare a caldurii;

- Auditul energetic se realizeaza conform normativului NP 047-2000. Auditul energetic al cladirilor existente reprezinta activitatea de identificare a solutiilor tehnice de reabilitare/modernizare energetica a cladirilor si instalatiilor aferente acestora, pe baza caracteristicilor reale ale sistemului constructie -

BB

CERTIFICAT Nr. B2-0024-01

ENERGETIC Din 20-10-2001 Cladire de locuit_______________________________________

Date identificare cladire: Date identificare expert energetic:Proprietar: Natalia Gavrila Nume, prenume:Adresa: str. I.C.Frimu nr.13 Firma / organizatie:Oras, judet: Bucuresti Telefon:Cod postal: Nr. certificat expert:Telefon: 332.12.19Anul/perioada construirii : 1965 Indice de necesar deSuprafata încalzita [ m2]: 59,66 caldura pentru încalzire 378,4Volumul cladirii [ m2]: 164,15 aferent constructiei: kWh/ m 2anMotivuleliberariicertificatuluienergetic:

informativ asigurare vânzare/cumparare alt motiv

Consum de caldura(încalzire + a.c.m.) 534,1 kWh/m2an

Nota:

50,7 G

Clasificare energeticaÎNCALZIREA SPATIILOR APA CALDA MENAJERA

Cladire foarte eficienta energetic Cladire foarte eficienta energetic A A

B B

C C

D D

E E

F F

G G

H H

I

G

I

E

J J

Cladire cu eficienta energetica foarte redusa Cladire cu eficienta energetica foarte redusa

424,6 kWh/m2an 109,5 kWh/m2an Consum anual existent Consum anual existent Primaria mun. Bucuresti- DirectiaEliberat de: de Urbanism si Amenajarea Teritoriului Data: _________________

4

instalatie de utilizare a energiei termice, precum si optimizarea solutiilor tehnice prin analiza eficientei economice a acestora.

- Certificatul energeti c se elaboreaza potrivit normativului NP 049 -2000. Certificatul energetic al cladirilor existente reprezinta un document care contine informatii privind: starea actuala a cladirilor si a instalatiilor aferente acestora din punct de vedere termic si energet ic, gradul de utilizare a caldurii, precum si indici specifici vizând utilizarea rationala si eficienta a caldurii urmare aplicarii unor solutii de reabilitare/modernizare energetica. Obiectivul principal este de a oferi proprietarului sau utilizatorului cladirii, precum si persoanelor interesate în cumpararea sau asigurarea cladirii, informatii despre performanta energetica a cladirii si instalatiilor interioare aferente acesteia. Notarea din punct de vedere energetic a unei cladiri existente se efectueaza functie de consumul specific anual de caldura estimat pe baza expertizei energetice a cladirii.

- Studiul de fezabilitate prin care se stabilesc indicatorii economici necesari pentru promovarea investitiei.

- Caietele de sarcini se elaboreaza în cadrul proiectului tehnic, în colaborare cu potentiale firme de constructii, care furnizeaza detalii privind tehnologia de executie, etapele de realizare a lucrarilor, preturi estimative, detalii de executie;

- Proiectul tehnic – se realizeaza pe baza pachetelor de solutii de reabilitare stabilite la auditul energetic; se ia legatura cu beneficiarul si de comun acord cu acesta se stabileste pachetul de masuri definitiv, pe baza caruia se întocmesc piesele desenate ale proiectului, documentatia pentru obtinerea avizelor necesare pentru autorizatia de constructie si devizul general definitiv;

- Documentatia de licitatie de executie – cuprinde caietele de sarcini, devizele generale si pe obiect; - Detaliile de executie – se detaliaza elementele tratate la nivel de solutii de principiu în cadrul

proiectului tehnic, se stabilesc fazele determinate în evolutia obiectivului de investitii. Reabilitarea cladirilor existente, sub toate aspectele pe care le presupune aceasta (structural, higrotermic, energetic, acustic, arhitectural si functional, protectia mediului, etc), consta în aducerea acestora la parametri care sa satisfaca cel putin exigentele esentiale specificate în Legea calitatii în constructii. Se urmareste, nu numai readucerea cladirilor la parametrii lor initiali de proiect, corespunzatori standardelor în vigoare la data executiei, ci chiar realizarea unor parametri superiori corespunzând prevederilor din reglementarile normative care sunt în prezent în vigoare, reglementari care au evoluat de-a lungul anilor, tinând cont de perfectionarea cunostintelor tehnice, cresterea exigentelor utilizatorilor si schimbarea contextului economic si energetic care a impus introducerea în prezent a unor criterii de exigenta sporite pentru cladiri si instalatii. Reabilitarea termotehnica a anvelopei unei cladiri vechi înseamna restabilirea unei anumite valori normate minime admisibile a rezistentelor termice specifice si globale pe ansamblul anvelopei cladirii si eliminarea consecintelor unor fenomene (ex: condensul în structurile de închidere, degradarea izolatiei termice si hidrofuge a teraselor, lipsa etanseitatii rosturilor la tâmplaria exterioara) care au influentat negativ calitatile termoizolatoare conferite prin proiectarea si executia initiala. Rezultatul va fi o ameliorare a confortului interior si a consumului de energie. Expertiza termotehnica a partilor de constructie (anvelopa), cuplata cu analiza comportarii în exploatare a instalatiei de încalzire aferenta, impune evaluarea prin masuratori a nivelului existent de protectie termica a unei cladiri si respectiv a caracteristicii globale operationale a sistemului actual de încalzire, urmata de compararea si calculul pe baza standardelor în baza carora au fost proiectate si respectiv în baza carora urmeaza ca acestea sa fie reabilitate termotehnic si modernizate arhitectural si functional, fiind ameliorata si eficienta energetica. Cladirea – anvelopa si subsistemele tehnice energetice din dotare – trebuie investigate si diagnosticate atât pe componente cât si global, în scopul stabilirii pachetului optim de masuri tehnico-economice destinate modernizarii din punct de vedere energetic pentru reducerea consumului de energie, conservarea energiei în cladire si aducerea acesteia cel putin la nivelul standardelor si exigentelor în materie de confort. Modernizarea termotehnica si energetica a unei cladiri se va face asociat cu modernizarea acustica si mai ales cu consolidarea structurii de rezistenta, precum si cu modernizarea arhitecturala si functionala. În perioada care urmeaza este necesara elaborarea unui program national amplu de desfasurare esalonata a operatiunii de reabilitare termo-higro-energetica a cladirilor existente (partea de constructie si partea de instalatii). Aceasta va presupune un important efort tehnic, tehnologic, organizatoric si financiar.

5

Un pas necesar ar fi inventarierea fondului existent de locuinte si încadrarea acestuia în câteva categorii , dupa criterii dinainte stabilite (regim de înaltime, sistem structural, perioada de executie - corespunzând unui anumit nivel al exigentelor, etc). Desi redresarea situatiei economice existente, reprezinta elementul determinant al declansarii efective a actiunii de ameliorare a protectiei termice, intervalul imediat urmator trebuie folosit pentru pregatirea si organizarea ei, în primul rând prin: § Realizarea în fiecare capitala de judet a unor cladiri pilot promotionale, care sa demonstreze celor

interesati, eficienta modernizarii cladirilor ai caror proprietari sunt. Aceasta actiune ar contribui totodata, la lamurirea unor probleme tehnice, ar evidentia costurile reale ale investitiei, precum si economiile reale obtinute în exploatare (urmarind cheltuielile de exploatare în decursul a 2-3 ani dupa executare). Realizarea acestor cladiri trebuie sa se faca cu o contributie majoritara a statului.

§ Sensibilizarea atât a specialistilor, cât si a populatiei care se poate realiza prin: - mini-conferinte; - studii de caz; - buletine informative; - ghiduri de popularizare, - propaganda radio-TV.

§ Activitatea de formare a specialistilor în domeniu, prin organizarea de: - cursuri scurte de pregatire a specialistilor si pentru însusirea actelor normative; - ateliere tematice; - seminarii; § Creerea unei baze de date cuprinzând toate informatiile în domeniu. La nivel national trebuie infiintata

o retea de calculatoare pe baza caruia sa se întocmeasca o banca de date în care se aduna datele transmise din fiecare capitala de judet, privind atât locuintele noi, cat si cele ce urmeaza a fi reabilitate energetic. Banca de date trebuie sa contina informatii privind nivelul de izolare termica si starea instalatiilor de încalzire.

2. EXEMPLE DE CLADIRI PILOT Cunoasterea starii reale a fondului de cladiri existent si respectiv a instalatiilor si echipamentelor din dotarea acestora, constituie baza de plecare atât pentru elaborarea strategiilor si politicilor energetice, cât si pentru activitatea de reabilitare/modernizare a constructiilor. Pe de alta parte, numai aplicarea in situ a unor solutii de interventie propuse în reglementari este în masura sa probeze viabilitatea acestora. Reabilitarea termica a doua blocuri de locuinte sociale din municipiul Piatra Neamt, (blocul 122, P+4E, 100 garsoniere în strada Progresului si blocul D3, P+4E, 50 apartamente, în strada Tiparului) reprezinta 2 astfel de studii facute pe cladiri pilot/prototip care sunt în masura sa conduca la colectarea unor date tehnice si economice necesare aparatului reglementar destinat reabilitarii energetice a cladirilor. Realizarea acestor cladiri pilot poate avea si un rol de educare si de stimulare a interesului locatarilor blocurilor pentru eficientizarea termica si energetica cladirilor în care locuiesc. Obiectivul realizarii celor doua studii pe cladiri pilot a constat în realizarea unor proiecte de reabilitare/modernizare energetica, aplicând legislatia si reglementarile tehnice în vigoare (aplicarea procedurilor de expertizare si de interventie în vederea modernizarii energetice a constructiilor si respectiv instalatiilor si echipamentelor din dotarea acestora, inclusiv analiza eficientei economice a solutiilor în scopul optimizarii solutiilor tehnice si a verificarii acestora în practica) si urmarind colectarea de date tehnice si economice necesare perfectionarii cunostintelor în domeniu si completarii reglementarilor. Pe baza concluziilor studiilor va fi posibila stabilirea unei strategii mai aproape de realitate pentru desfasurarea unei actiuni de masa în domeniul modernizarii energetice a fondului existent de locuinte, care cuprinde o anumita tipologie de cladiri. În lucrarea de fata se prezinta reabilitarea termica a blocului 122 - cladire aflata în administrarea Primariei Municipiului Piatra Neamt având apartamentele închiriate.

6

Cladirea analizata, cu un regim de înaltime P+4, a fost proiectata ca bloc de 100 garsoniere, în anul 1975, si dat în exploatare în 1978 (rezulta o vechime a cladirii de cca 25 ani). Cladirea a fost proiectata initial pentru functiunea de locuinte, având 100 garsoniere prevazute cu o camera, bucatarie si grup sanitar, desfasurate în numar de câte 20 pe fiecare nivel. Suprafetele specifice sunt : A desfasurata = 2746 mp; A locuibila =1486,00 mp. Volumul total al constructie = 9179,80 mc iar volumul util încalzit = 5063,00 mc Structura de rezistenta este integral executata din panouri mari din beton armat prefabricat Bc20 dispuse în sistem fagure. Într-o anumita etapa, cladirea a fost degradata pâna la compromiterea functionalitatii proiectate. Datorita starii de degradare s-a impus întocmirea unui proiect de reamenajare a cladirii, precedata de întocmirea unui raport de expertiza structurala. Totodata, în locul terasei, s-a amenajat un pod nelocuit cu sarpanta din lemn pe scaune si învelitoare din placi de azbociment ondulat pe sipci. Cu ocazia investigarii in situ, în interiorul camerelor adiacente calcanelor s-a constatat aparitia fenomenului de condens superficial însotit de aparitia mucegaiului, desi cladirea a fost recent reamenajata. Locatarii, pentru a atenua senzatia de disconfort în apropierea peretelui de calcan au asezat dulapuri în aceasta zona, accentuând fenomenul de stagnare a aerului. Cladirea este prevazuta cu instalatie de încalzire centrala, cu agent termic apa calda 95/75oC. Distributia agentului termic se realizeaza, printr-un sistem bitubular cu distributie inferioara în canal tehnic si coloane verticale care strabat planseele. Încalzirea încaperilor de locuit si a bucatariilor se realizeaza cu corpuri statice - radiatoare din fonta STAS 7363 tip 500/2, iar în camerele de baie sunt montate câte 2 serpentine verticale φ1 1/4” cu înaltimea de 2 m la parter si etajele 1, 2, 3 în baile de la etajul 4 sunt montate câte 2 serpentine φ1 1/2” cu înaltimea de 1,5 m. Instalatia de încalzire a blocului 122 este alimentata cu energie termica din centrala termica de cvartal amplasata în vecinatatea blocului, care deserveste si alte blocuri învecinate. Consumul de energie termica al blocului este contorizat la plecarea din centrala termica, blocul avand o ramura separata. Cladirea este prevazuta cu instalatie de apa calda de consum a carei preparare se face în centrala termica de cvartal, în sistem cu schimbator de caldura cu placi si cu acumulator de 5000l. Pe conducta de apa calda de consum care pleaca din centrala termica si alimenteaza blocul 122 este montat un contor de energie termica care masoara consumul aferent blocului. Instalatia de distributie este amplasata în canalul tehnic din pardoseala parterului si este din teava de otel zincata neizolata, iar alimentarea coloanelor de apa rece si calda se face prin ramificatii ale distributiei din planul parterului. Consumul de apa rece este contorizat în caminul de apometru de la intrarea în bloc. Bransamentul de apa rece este DN 80 - teava de otel zincata neizolata, iar bransamentul de apa calda este DN 65 - teava de otel zincata neizolata. Rezistentele termice corectate ale elementelor de constructie care alcatuiesc anvelopa cladirii existente, stabilite la expertiza termica sunt urmatoarele:

A j R’mj Nr. crt. Elementul de constructie

m2 m2K/W 1 Pereti exteriori 1208,45 0.75 2 Tâmplarie exterioara 322,02 0,39 3 Planseu de pod 513,90 0.73 4 Planseu peste subsol 80,98 0,37 5 Placa pe sol 432,92 2,62

Total 2558,27 -

Rezistenta medie a anvelopei Rmed = 0,751 m2K/W. Coeficientul global de izolare termica G=0,74 W/m3K Consumurile anual e de energie termica (Qan) si consumurile specifice (qînc si qac, obtinute prin raportarea consumurilor anuale la aria desfasurata) ale cladirii nereabilitate, la nivelul racordului la sistemul de alimentare cu caldura (stabilit prin expertiza tehnica) fata de care se vor evidentia economiile de caldura ca urmare a aplicarii solutiilor de modernizare energetica, sunt urmatoarele:

- pentru încalzire: QanSînc = 300.400 kWh/an ; qan

înc = 109,4 kWh/an. mp - pentru apa calda de consum: Qan

Sacm = 215.724 kWh/an; qanac = 78,56 kWh/an. mp

- total, încalzire si apa calda: QanSînc+ Qan

Sacm = 516.124 kWh/an; qan = 188 kWh/an.mp

7

Pornind de la rezultatele expertizei si auditului energetic, au rezultat necesare urmatoarele solutii de reabilitare si modernizare energetica a anvelopei si/sau a instalatiei de încalzire si de apa calda de consum: 1) Izolarea termica suplimentara a peretilor exteriori - Îmbunatatirea protectiei termice la nivelul peretilor exteriori ai cladirii s-a propus a se face prin montarea unui strat termoizolant suplimentar din polistiren expandat ignifugat de 8 cm grosime, amplasat pe suprafata exterioara a peretilor exteriori existenti, protejat cu o tencuiala subtire de 5...10 mm grosime, cu compozitie speciala, armata cu o tesatura deasa din fibre de sticla. Solutia prezinta urmatoarele avantaje: - realizeaza în conditii optime corectarea majoritatii puntilor termice; - conduce la o alcatuire favorabila sub aspectul difuziei la vaporii de apa si al stabilitatii termice; - protejeaza elementele de constructie structurale precum si structura în ansamblu, de efectele

variatiei de temperatura; - nu conduce la micsorarea ariilor locuibile si utile; - permite realizarea, prin aceiasi operatie, a renovarii fatadelor; - nu necesita modificarea pozitiei corpurilor de încalzire si a conductelor instalatiei de încalzire; - permite locuirea apartamentelor în timpul executarii lucrarilor de reabilitare si modernizare; - nu afecteaza finisajele (pardoselile, tencuielile, zugravelile si vopsitoriile interioare) existente etc. 2) Izolarea termica a planseului de la pod – Se propune urmatoarea solutie: - executarea unei bariere contra vaporilor de calitate corespunzatoare pe fata superioara a planseului

existent dintr-un strat împâslitura de sticla, cu marginile suprapuse cca 10 cm, între 2 straturi de mastic bituminos;

- montarea unui nou strat termoizolant din polistiren expandat ignifugat, cu grosimea de 12 cm. - realizarea stratului de protectie în grosime de 15 cm, utilizând o parte din umplutura din zgura de

cazan obtinuta din recuperarea stratului existent; - dispunerea pe conturul parapetelui, pe înaltimea de 27 cm de la fata superioara a planseului, a unei

fâsii termoizolante din polistiren expandat de 12 cm grosime si de 27 cm latime, în scopul reducerii substantiale a efectelor defavorabile ale puntilor termice de pe conturul planseului de peste ultimul nivel.

3) Modernizarea tâmplariei exterioare - tâmplaria cuplata, din lemn, existenta se va înlocui cu tâmplarie din profile PVC cu tocurile si

cercevelele prevazute cu 3 camere de aer si cu profile metalice galvanizate de ranforsare Uf = 1,7 W/(m 2K). Tâmplaria este prevazuta cu o foaie de geam termoizolant dublu (4+16+4 mm) si cu câte doua garnituri de etansare atât între toc si cercevele, cât si pe conturul geamurilor termoizolante. Geamul termoizolant dublu are o foaie tratata cu un strat reflectant al razelor infrarosii (e-low) e ≤ 0,10 si cu spatiul dintre foile de geam umplut cu gaz inert (argon) având Ug = 1,4 W/(m2K). Rezulta Ro = 0,550 m2K/W; asigurarea ventilarii corespunzatoare a încaperilor se realizeaza prin prevederea unor prize cu clapete mobile în profilele de tamplarie si prin corecta functionare a canalelor verticale de ventilatie existente în grupurile sanitare si în bucatarii;

- usa metalica de la intrare se prevede înloc uirea geamului simplu actual, de 3 mm grosime, cu un geam termoizolant dublu (4+9+4 mm) cu o suprafata tratata cu un strat reflectant al razelor infrarosii (e-low) e ≤ 0,10 si cu spatiul dintre foile de geam umplut cu aer, având Ug = 1,7 W/(m2K). Rezulta Ro = 0,394 m2K/W.

În urma acestor masuri de reabilitare termica a anvelopei cladirii, se obtin : Rezistenta medie a anvelopei Rmed=1,54 m2K/W; Coeficientul global de izolare termica G=0,413W/m3K 4) Termoizolarea conductelor de distributie de încalzire si apa calda de consum. Scopul solutiei consta în reducerea fluxului termic disipat prin conductele de distributie ale agentului termic si apei calde de consum. Solutia consta în termoizolarea conductelor de agent termic tur-retur si de apa calda de consum, atât cele exterioare montate în canalul termic care leaga blocul de centrala termica de cvartal cât si cele interioare de distributie, montate în canalul tehnic din pardoseala parterului, cu cochilii din vata minerala cu grosimea de 4 cm conductele de încalzire si 3 cm conductele de apa calda. Protectia termoizolatiei conductelor exterioare este din tabla zincata, iar a celor interioare din folie de aluminiu. 5) Spalarea instalatiei de încalzire interioara (corpuri de încalzire si coloane). Tratamentul de curatire chimica si protectie anticoroziva a instalatiilor de încalzire centrala implica în mod obligatoriu 3 actiuni: - actiune chimica - operatie de curatire având drept scop obtinerea unor instalatii curate fara depuneri

înainte de clatire si protectie;

8

- actiune mecanica hidraulica - spalarea si clatirea au drept scop eliminarea namolului si a altor resturi aparute dupa actiunea chimica;

- actiune preventiva de protectie - adaugarea unui protector (inhibator) de coroziune în adaosul de apa de umplere finala pentru protejarea instalatiei contra actiunilor nefaste ale coroziunii si depunerilor de calcar în scopul economisirii energiei si cresterii randamentului corpurilor de încalzire.

6) Montarea de robinete cu cap termostatic pe corpurile de încalzire si reechilibrarea instalatiei Robinetele cu cap termostatic permit: - masurarea si reglarea debitului de agent termic la intrarea în corpul de încalzire. - inviolabilitatea si monitorizarea reglajului. - oprirea independenta a reglajului. - echilibrarea instalatiei de încalzire prin masurarea si reglarea debitului pe fiecare corp de încalzire

(echilibrare integrala). Echilibrarea termica si hidraulica a instalatiilor de încalzire centrala din cladire în cadrul actiunii de reabilitare a acesteia este indispensabila deoarece nu se poate imagina o reabilitare termica fara reechilibrare. 7) Montarea de repartitoare electronice de costuri pe corpurile de încalzire. Repartitorul de costuri este un aparat care se monteazã pe fiecare radiator în parte si are functia de a evidentia consumul de cãldurã al radiatorului pe care este montat. Înregistrarea depinde direct de temperatura si durata de functionare a radiatorului, precum si de caracteristicile proprii ale radiatoarelor si reprezintã cota-parte din consumul total de cãldurã pe imobil. Repartitorul electronic permite citiri si decontãri lunare sau anuale si poate fi montat în orice perioadã a anului, inclusiv iarna. 8) Introducerea unor armaturi cu consum redus de apa la obiectele sanitare (baterii cu perlator)

si repararea instalatiilor interioare de apa calda. Pentru reducerea consumului de apa, la chiuvetele din bucatarii se înlocuiesc bateriile existente cu baterii stative cu perlator. Se vor verifica toate traseele de apa calda si acolo unde sunt necesare interventii pentru remedierea unor defectiuni, acestea se vor realiza de echipa de instalatori. 9) Contorizarea apei calde de consum si a apei reci la nivelul punctelor de consum din

apartamente si amenajari ale instalatiilor interioare în vederea montarii contoarelor. Pentru contorizarea individuala la punctele de consum s-a ales o solutie prin care sa se realizeze contorizarea tuturor obiectelor sanitare dintr-o garsoniera printr-un singur contor pentru apa rece si unul pentru apa calda. Prin aplicarea masurilor susmentionate, a rezultat o reducere a consumului anual de energie termica de 322.733 kWh/an, ceea ce reprezinta 62,5% din consumul cladirii, ponderea aplicarii masurilor de reabilitare în costul de investitie si în economia de energie fiind prezentate în tabelulul urmator.

PONDEREA MASURILOR DE REABILITARE ÎN COSTUL INVESTITIEI SI ÎN ECONOMIA DE ENERGIE

Costul investitie* Economie de energie Nr.

crt. Masuri de reabilitare termica (Euro) % (KWh/an) %

Durata de recuperare a investitiei**

(ani) 1. Termoizolare pereti 43.678 34,7 83.361 25,8 21,8 2. Termoizolare planseu pod 6.511 5,2 36.796 11,4 7,4 3. Reabilitare tâmplarie exterioara 36.040 28,7 58.257 18,0 25,7 4. Spalarea chimica a instalatiei de

încalzire 4.178 3,3 15.020 4,7 11,6

5. Rob. termostat + repartitoare 8.528 6,8 24.522 7,6 14,5 6. Termoizolare conducte distributie 1.991 1,6 27.278 8,5 3,0 7. Armaturi sanitare+ contorizare 24.804 19,7 77.499 24,0 13,3 TOTAL MASURI REABILITARE 125.730 100 322.733 100 16,2 *Costuri Deviz pe obiect (exclusiv TVA) **stabilita pentru un cost al energiei termice de 0,024 Euro/kWh În privinta costurilor au putut fi determinati urmatorii indicatori: • Investitia specifica (valori deviz general rezultate din primele proiecte) - masuri complexe, constructii + instalatii 60…80 €/m2 arie desfasurata 1300…3800 €/apart

• Costuri de proiectare 2,5…3,5 €/m2

9

• Expertiza energetica + audit 0,7…1,5 €/m2

• Durata de recuperare a investitiei prin economia de energie (din valori deviz pe obiect): - masuri de constructii 10…20 ani - masuri de instalatii 4…12 ani - ansamblul cladirii (constructii + instalatii) 8…15 ani Prima faza a Programului national de reabilitare termica a unor cladiri de locuit multietajate, realizate dupa proiecte tip în perioada 1950-1985 o constituie implementarea in perioada 2003-2004 a unor pachete de masuri de reabilitare termica pentru cladiri de locuit multietajate, ce se gasesc în proprietatea statului si în administrarea consiliilor locale. O data reabilitate, aceste cladiri pilot vor constitui o dovada concreta a beneficiilor programului si vor crea posibilitatea transformarii acestora în modele de urmat. Programul pilot de reabilitare termica pentru perioada 2003-2004 va continua in perioada urmatoare cu realizarea, intr-o prima faza, a reabilitarii a 12 cladiri de locuit multietajate, ce se gasesc in administrarea consiliilor locale in 12 judete ale tarii: Buhusi, Botosani, Braila, Sfântu Gheorghe, Târgu Jiu, Iasi, Târgu Mures, Câmpulung Moldovenesc, Zimnicea, Bârlad, Baia Mare, Slatina. Acestea au fost selectate din numarul total la nivel national de 37 de cladiri de locuit multietajate aflate în proprietatea statului si în administrarea autoritatilor publice locale, care se gasesc in 24 de localitati din 21 de judete. Finantarea investitiei pentru cele 12 cladiri este propusa a se realiza din urmatoarele surse:

- în proportie de 22-25 % din alocari de fonduri din bugetul de stat prin MTCT, ce reprezinta cheltuieli totale ale lucrarilor de proiectare, expertizelor si audit -urilor energetice necesare, taxe si TVA;

- 75-78 % din Fondul de Contrapartida Elvetian, ce reprezinta cheltuieli ale lucrarilor de executie, constructii si instalatii.

Se preconizeaza ca ultima faza a programului pilot se va derula în perioada 2005-2006, cu realizarea a altor cladiri aflate în proprietatea statului din lista celor 37 de cladiri de locuit multietajate, care nu au fost incluse în prima faza de reabilitare. Avand în vedere ponderea covârsitoare de 97% pe care proprietatea privata o reprezinta în structura fondului construit de locuit existent, în cea de-a doua faza a Programului national de reabilitare termica a unor cladiri de locuit multietajate, care se poate derula în paralel cu faza pilot, se urmareste generalizarea programului la nivelul proprietatii private. Având ca baza de pornire a campaniei de mediatizare a programului rezultatele pozitive înregistrate în urma aplicarii masurilor de reabilitare termica în faza pilot, se urmareste pe termen lung, popularizarea si constientizarea cetatenilor asupra necesitati i initierii actiunilor de reabilitare termica în vederea antrenarii a cât mai multor asociatii de proprietari în implementarea pe viitor a programului. 3. CONCLUZII Actiunea de reabilitare complexa a fondului existent de locuinte este de mare anvergura si necesita un fond de investitie considerabil. Deoarece redresarea situatiei economice existente reprezinta elementul determinant al declansarii efective a actiunii de ameliorare a protectiei termice, intervalul imediat urmator trebuie folosit pentru aplicarea cadrului legislativ si reglementar pe cladiri reprezentative, cap de serie – cladiri pilot. Cunoasterea starii reale a fondului de cladiri existent si respectiv a instalatiilor si echipamentelor din dotarea acestora, constituie baza de plecare atât pe ntru elaborarea strategiilor si politicilor energetice, cât si pentru activitatea de reabilitare/modernizare a constructiilor. Pe de alta parte, numai aplicarea in situ a unor solutii de interventie propuse în documentari este în masura sa probeze viabilitatea acestora. Studiile facute pe cladiri pilot / prototip sunt în masura sa conduca la colectarea unor date tehnice si economice necesare aparatului documentar destinat reabilitarii energetice a cladirilor. Realizarea unor cladiri pilot poate avea si un rol de educare si de stimulare a interesului locatarilor blocurilor pentru eficientizarea termica si energetica a cladirilor în care locuiesc. Obiectivul realizarii studiului pe o cladire pilot / prototip consta în realizarea unui proiect de reabilitare/modernizare energetica, aplicând legislatia si documentarile tehnice în vigoare (aplicarea procedurilor de expertizare si de interventie în vederea modernizarii energetice a constructiilor si respectiv instalatiilor si echipamentelor din dotarea acestora, inclusiv analiza eficientei economice a solutiilor în

10

scopul optimizarii solutiilor tehnice si a verificarii acestora în practica) si urmarind colectarea de date tehnice si economice necesare perfectionarii cunostintelor în domeniu si completarii documentarilor. Stabilirea solutiilor de îmbunatatire a protectiei termice se va face numai dupa ce s-a stabilit capacitatea portanta a structurii de rezistenta la sarcini orizontale si verticale, încât structura sa poata prelua sarcinile suplimentare care apar în urma modernizarii sau schimbarii functiunii spatiilor. Efectuarea expertizei termotehnice necesita o strânsa colaborare cu locatarii, având în vedere în mare masura optiunile acestora. Este important ca proprietarii apartamentelor sa fie lamuriti si convinsi, prin diverse metode, de importanta actiunii de reabilitare energetica, aceasta fiind calea corecta care poate conduce la reduceri ale facturilor energetice. În scopul pastrarii demnitatii umane va trebui pus la punct sistemul de acordare a subventiilor pentru categoriile populatiei cu venituri reduse. Expertizele termotehnice trebuie conduse de experti tehnici atestati si facute de personal calificat, cu experienta în domeniu, deoarece selectarea metodelor de investigare, credibilitatea si corectitudinea observatiilor, judecatilor si calculelor depinde mult de acuratetea si maniera prestarilor în etapele care se impun a fi parcurse. Va trebui creata o banca de date cuprinzând toate informatiile în domeniu. Banca de date va trebui sa contina informati i privind nivelul de izolare termica si starea instalatiilor de încalzire. BIBLIOGRAFIE - Ordonanta guvernamentala nr. 29 din 31.01.2000 privind reabilitarea termica a fondului construit existent si

stimularea economisirii energiei termice, publicata în Monitorul Oficial al României nr 41/31.01.2000. - Ordonanta de urgenta nr. 174 din 9 decembrie 2002 privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea

termica a unor cladiri multietajate (publicata în Monitorul Oficial nr. 890 din 9 decembrie 2002). - Hotarâre a Guvernului nr. 1070/18 septembrie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a

Ordonantei de urgenta nr. 174 din 9 decembrie 2002 privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a unor cladiri multietajate (publicata în Monitorul Oficial nr. 661 din 18 septembrie 2003).

- NP 048 Normativ pentru expertizarea termica si energetica a cladirilor existente si a instalatiilor de încalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora (BC nr.4-2001).

- NP 049 Normativ pentru elaborarea si acordarea certificatului energetic al cladirilor existente (BC nr.5 -2001). - NP 047 Normativ pentru realizarea auditului energetic al cladirilor existente si al instalatiilor de încalzire si

preparare a apei calde de consum aferente acestora (BC nr.5-2001). - GT 036-02 Ghid pentru efectuarea expertizei termice si energetice a cladirilor de locuit existente si a instalatiilor

de încalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora (B.C. nr.3 -2003). - MP 024-02 Metodologie privind efectuarea auditului energetic al cladirilor existente si a instalatiilor de încalzire si

preparare a apei calde de consum aferente acestora (Buletinul Constructiilor nr.10-11/2002). - GT 037-02 Ghid pentru elaborarea si acordarea certificatului energetic al cladirilor existente (B.C.nr.2-2003). - NP 060 - 02 Normativ privind stabilirea performantelor termo-higro-energetice ale anvelopei cladirilor de locuit

existente, în vederea reabilitarii si modernizarii lor termice indicativ (Buletinul Constructiilor nr.18 -2003) - SC 007 - 02 Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetice a anvelopei cladirilor de locuit existente

(Buletinul Constructiilor nr.18-2003) - SC 006 - 01 Solutii cadru pentru reabilitarea si modernizarea instalatiilor de încalzire din cladiri de locuit,

(Buletinul Constructiilor nr. 5-2002)