ipo hondria

11
Ipohondria, cunoscută şi sub numele de hipocondrie, este o afecţiune mentală caracterizată prin teama constantă a persoanei afectate că suferă de o boală nediagnosticată care îi poate pune în pericol viaţa. Hipocondria este considerată o boală psihosomatică, ceea ce înseamnă că este o afecţiune psihică care se manifestă prin simptome fizice. Cu toate acestea, potrivit cercetătorilor americani de la Clinica Mayo, hipocondria poate fi considerată o formă a comportamentului obsesiv-compulsiv, care poate dispărea cu timpul. Ipohondricii consideră chiar şi cele mai mici senzaţii resimţite de organism, ca fiind semne ale unei afecţiuni grave. Este vorba despre anumite simptome duse la extrem: o persoană ipohondrică poate crede că uitarea cheilor de la maşină acasă este un semn al bolii Alzheimer, sau că apariţia unei aluniţe pe corp este semnul existenţei cancerului de piele. Aceste convingeri devin atât de puternice încât persoanele respective ajung să apeleze la numeroşi medici pentru a fi diagnosticaţi, iar în momentul în care diagnosticul medicului nu coincide cu propriile bănuieli vina este atribuită incompetenţei medicale. Ipohondria afectează viaţa socială a bolnavului Ipohondria este adesea caracterizată prin temeri constante că unele simptome minore resimţite de organism pot indica afecţiuni serioase. Ipohondricii, în general, sunt neîncrezători în diagnosticului pus de medic, motiv pentru care au în permanenţă nevoie de asigurări constante, fie din partea cadrelor medicale, fie din partea familiei. Din această cauză, ipohondria afectează viaţa socială şi familială a bolnavului, el fiind atât de preocupat de propria sănătate încât nu mai are timp pentru alte activităţi sociale. Există însă şi reversul acestei afecţiuni. Este vorba despre hipercondrie, boală în care o persoană consideră că este perfect sănătoasă deşi suferă de o afecţiune gravă. Simptomele ipohondriei Semnele care indică existenţa ipohondriei: • teama excesivă de a nu suferi de o anumită afecţiune; • teama că simptomele minore sugerează existenţa unei boli grave; • consultul medical repetat în vederea confirmării diagnosticului pe care îl aşteptaţi; • controale şi analize medicale repetate la mai mulţi medici; • interesul obsesiv pentru documentarea referitor la diverse boli; • palparea zilnică a corpului în vederea descoperirii unor probleme: iritaţii, noduli, erupţii; controlul periodic al semnelor vitale; • teama de a nu suferi de afecţiunile despre care aţi citit.

Upload: camelia-zagrean

Post on 08-Nov-2015

50 views

Category:

Documents


4 download

DESCRIPTION

ipohondria

TRANSCRIPT

Ipohondria, cunoscut i sub numele de hipocondrie, este o afeciune mental caracterizat prin teama constant a persoanei afectate c sufer de o boal nediagnosticat care i poate pune n pericol viaa. Hipocondria este considerat o boal psihosomatic, ceea ce nseamn c este o afeciune psihic care se manifest prin simptome fizice.Cu toate acestea, potrivit cercettorilor americani de la Clinica Mayo, hipocondria poate fi considerat o form a comportamentului obsesiv-compulsiv, care poate disprea cu timpul.Ipohondricii consider chiar i cele mai mici senzaii resimite de organism, ca fiind semne ale unei afeciuni grave. Este vorba despre anumite simptome duse la extrem: o persoan ipohondric poate crede c uitarea cheilor de la main acas este un semn al bolii Alzheimer, sau c apariia unei alunie pe corp este semnul existenei cancerului de piele. Aceste convingeri devin att de puternice nct persoanele respective ajung s apeleze la numeroi medici pentru a fi diagnosticai, iar n momentul n care diagnosticul medicului nu coincide cu propriile bnuieli vina este atribuit incompetenei medicale.Ipohondria afecteaz viaa social a bolnavuluiIpohondriaeste adesea caracterizat prin temeri constante c unele simptome minore resimite de organism pot indica afeciuni serioase. Ipohondricii, n general, sunt nencreztori n diagnosticului pus de medic, motiv pentru care au n permanen nevoie de asigurri constante, fie din partea cadrelor medicale, fie din partea familiei. Din aceast cauz, ipohondria afecteaz viaa social i familial a bolnavului, el fiind att de preocupat de propria sntate nct nu mai are timp pentru alte activiti sociale. Exist ns i reversul acestei afeciuni. Este vorba despre hipercondrie, boal n care o persoan consider c este perfect sntoas dei sufer de o afeciune grav.Simptomele ipohondrieiSemnele care indic existena ipohondriei: teama excesiv de a nu suferi de o anumit afeciune; teama c simptomele minore sugereaz existena unei boli grave; consultul medical repetat n vederea confirmrii diagnosticului pe care l ateptai; controale i analize medicale repetate la mai muli medici; interesul obsesiv pentru documentarea referitor la diverse boli; palparea zilnic a corpului n vederea descoperirii unor probleme: iritaii, noduli, erupii; controlul periodic al semnelor vitale; teama de a nu suferi de afeciunile despre care ai citit.Ipohondria poate varia n intensitate dar i n forma de manifestare. Persoanele care sufer de ipohondrie sunt absolut sigure c sufer de anumite afeciuni, iar obinerea unui diagnostic devine lucrul asupra cruia i concentreaz atenia. Ipohondricii caut opinia a numeroi doctori i specialiti, cer s li se fac teste costisitoare i vorbesc n permanen despre simptomele aa-zisei boli de care sufer. Pe de alt parte, o alt form de manifestare ntlnit la ipohondrici este teama de a merge la medic, tocmai pentru a nu primi o veste rea.Cauzele ipohondrieiCauzele apariiei ipohondriei sunt nc necunoscute, ns unii specialitii consider c aceasta este un tip de tulburare obsesiv-compulsiv. Persoanele ipohondre sunt adeseori anxioase, iar aceast anxietate provoac o cretere a btilor inimii, o respiraie precipitat, transpiraie, ameeal i stri de vom. O persoan ipohondr ajunge s confunde aceste semne ale anxietii cu simptome ale unor afeciuni, fapt ce conduce la instalarea unui cerc vicios.Factorii de risccare pot declana hipocondria sunt urmtorii: persoanele care au suferit de o anumit afeciune n timpul copilriei; existena n familie a unei persoane cu o afeciune grav, lucru care te face mai alert n privina propriei snti; moartea unei persoane dragi; existena unei probleme de anxietate; existena unei concepii rigide potrivit creia a fi sntos nseamn a nu avea vreun simptom sau senzaie fizic suspect; existena unor persoane apropiate n familie, care sufer de ipohondrie; existena unui sentiment de vulnerabilitate n faa bolilor.Ipohondriaeste o afeciune care apare, n egal msur, att al femei ct i la brbai. Se poate declana la orice vrst, chiar i la copii, dei de cele mai multe ori apare la maturitate. Ipohondria poate duce i la apariia altor complicaii legate de efectuarea unor tratamente medicale inutile, socializarea dificil, apariia anxietii, abuzul de anumite substane, existena furiei i a frustrrilor i apariia problemelor financiare ca rezultat al numeroaselor investigaii medicale efectuate.Atunci cnd medicul consider c un pacient este ipohondric, de regul, cere s se fac o serie de analize. Acestea pot ajuta la stabilirea unui diagnostic, la eliminarea unor afeciuni i la verificarea de posibile complicaii. Aceste analize presupun un control medical complet care s includ msurarea nlimii, a greutii corporale, controlarea semnelor vitale precum btile inimii, tensiunea arterial i temperatura, ascultarea inimii i a plmnilor i o examinare abdominal. De asemenea, se vor realiza i teste de laborator care s includ teste de snge i cele pentru depistarea problemelor tiroidei. Evaluarea psihologic este necesar n cazul existenei unei bnuieli de ipohondrie.Ce putem face n caz de ipohondrie?Tratamentul pentru ipohondrie trebuie administrat exact aa cum a fost prescris. Chiar dac v simii bine, rezistai tentaiei de a sri peste medicaie, deoarece, dac v oprii din tratament, simptomele pot reveni.nvai despre boala de care suferii. O persoan ipohondric trebuie s tie totul despre ipohondrie, deoarece, n acest fel, va ti cum s o in n fru.Fii ateni la semnele de avertizare. Vorbii cu medicul pentru a ti cu exactitate ce declaneaz temerile legate de starea de sntate. Stabilii un plan, astfel nct s tii ceea ce este de fcut atunci cnd simptomele revin.Fii ct mai activ. Exerciiile fizice v pot ajuta s combatei depresia i anxietatea specifice ipohondriei. Putei ncerca s mergei, s facei jogging, s notai sau s grdinrii pentru a v relaxa.Evitai consumul de alcool i de medicamente neprescrise de medicdeoarece acestea pot nrutii starea de depresie i anxietate i pot interaciona cu medicamentele prescrise de specialist.Omul, bunaoara, de par egzamplu, dintr-un nu-stiu-ce ori ceva, cum e nevricos, de curiozitate, intra la o idee; a intrat la o idee? Fandacsia e gata: ei! si dupa aia, din fandacsie cade in ipohondrie.Pasajul pe care, desigur, l-ai recunoscut, este din Caragiale (Conul Leonida fata cu reactiunea).Eu, autorul, m-am hotarat sa imbin, in acest articol, informatia bruta cu cea utila si sa-ti propun un articol practic, pe teme ipohondrice Astfel, articolul are 14 sectiuni, fiecare incepand cu o intrebare. Acestea sunt, de fapt, intrebari ale celui mai cunoscut test de ipohondrie utilizat la ora aceasta in cabinetele medicale sau psihologice Indexul Whiteley.Indexul Whiteley este un test auto-aplicat (persoana are intrebarile de mai jos in fata sa si raspunde conform unei scale de la 1 la 5). Intrebarile fac referire la o serie de preocupari intalnite frecvent in ipohondrie astfel, la intrebarea Iti faci frecvent griji in legatura cu propria ta sanatate? un raspuns cotat cu 1. semnifica aproape niciodata, 2. reprezinta uneori, 3. destul de des, 4. frecvent iar 5. mai tot timpul.Pe masura ce citesti articolul, poti sa completezi si indexul Whiteley, pe o foaie de hartie. Daca aduni rezultatele la cele 14 intrebari, vei obtine un scor care spune ceva despre ingrijorarile tale in legatura cu sanatatea. Un scor mare nu inseamna neaparat ca esti ipohondrica. Asa cum se mentioneaza in introducerea indexului Whiteley, un scor crescut la acest test semnifica doar ca ai putea beneficia de o discutie edificatoare cu medicul (sau cu psihologul) dumneavoastra.Hai, deci, sa incepem.Pe masura ce iti voi pune intrebarile din test, voi incerca sa aduc si unele lamuriri cu privire la conceptul de ipohondrie.Nu uita, daca vrei sa iti faci in paralel si testul Whiteley, pregateste-ti o hartie si un creion, iar pentru fiecare intrebare dintre cele 14 da-ti cate o nota de la 1 la 5, unde 1 semnifica faptul ca aproape niciodata nu te gandesti la aspectul mentionat in intrebare, iar 5 ca mai tot timpul te preocupa respectiva problema.Esti pregatita sa afli cum stai?1. Daca nu-ti este bine iar cineva iti spune ca nu arati chiar atat de bolnav, se intampla sa te superi?Persoana cu preocupari ipohondrice are convingerea ca este bolnava. Ea stie ceva ce altora nu le este clar corpul ei este amenintat in orice moment de o boala grava, iar simptomele sunt o dovada clara. Iar cei care neaga aceste evidente sunt de regula, fie rau-voitori, fie vor sa protejeze persoana de o serie de dezvaluiri dureroase (poate ca ei stiu despre boala grava a persoanei, dar nu vor sa-i comunice acesteia).2. Ti se intampla sa fii, in mod frecvent, constient de diferite senzatii din corpul tau?Apropo, daca te concentrezi in acest moment asupra mainii tale stangi, nici nu trebuie sa inchizi ochii, ci doar sa ramai concentrata pret de un minut, nu-i asa ca simti o vaga senzatie, fie furnicaturi, poate o impunsatura, o tresarire, nu se poate sa nu simti nimic! Gandeste-te ca ai fi concentrat aproape tot timpul pe senzatiile din corp.3. Ti se intampla sa suferi de nenumarate dureri si impunsaturi?Daca te concentrezi asupra tamplelor si cefei, timp de douazeci minute, iti garantez ca senzatia va fi din ce in ce mai neplacuta poate va incepe chiar sa te doara capul, iar daca continui doua-trei ore, s-ar putea sa ajungi la concluzia ca exista posibilitatea sa faci un infarct cerebral Prea multa concentrare strica!4. Te gandesti frecvent la posibilitatea de a avea o boala grava?Cred ca sunt foarte putini aceia care nu-si doresc sa ajunga la o varsta venerabila, suferind de cat mai putine boli. Dar spectrul imbolnavirii ne ameninta pe toti. Unii dintre noi suntem mai vulnerabili (sau ne consideram mai vulnerabili), si ne simtim extrem de amenintati. Acestia din urma au sansa sa dezvolte preocupari ipohondrice.5. Te gandesti ca ceva rau se intampla in corpul tau?Multi specialisti considera ipohondria ca o forma speciala de anxietate. Exista persoane carora le este frica de spatii deschise sau de a vorbi in public, altora le este frica de serpi sau paianjeni. Unora, pur si simplu le este frica ca au o boala grava. Anxietatea ne semnaleaza, de obicei, un pericol.Pericolul poate veni din exterior (sa ramanem blocati intr-un lift sau sa fim muscati de un sarpe veninos), sau din interior, din corpul nostru (sa ne plezneasca un vas, sa ni se dezvolte o tumoare sau sa ne atace un virus nevazut si perfid).In general, persoana care are preocupari ipohondrice isi pune corpul in prim-planul atentiei, il scaneaza, monitorizeaza si il observa in permanenta6. Iti faci frecvent griji in legatura cu propria sanatate?Ipohondria este definita ca o preocupare excesiva, o frica sau o convingere ferma a persoanei ca are o boala grava, bazata pe o interpretare exagerata a unor simptome corporale, in absenta, insa, a unor evidente medicale clare. Multora dintre noi ni se intampla, relativ frecvent, sa avem dureri de cap. Putini sunt aceia care au convingerea ca durerile de cap au o cauza organica grava, cum ar fi, de exemplu, o tumoare cerebrala sau riscul unui accident vascular cerebral. Daca acestia din urma, chiar dupa ce un specialist a exclus existenta unei afectiuni grave, vor persista in a fi infricosati de spectrul imbolnavirii, putem vorbi despre o preocupare de tip ipohondric.7. Iti este greu sa uiti de tine si sa te gandeste la alte lucruri?Aceasta auto-monitorizare excesiva a corpului este una dintre caracteristicile persoanei cu probleme de anxietate somatica. Iar o persoana in permanenta la panda cu privire la corpul ei ajunge sa fie in dificultate atunci cand trebuie sa uite de ea. Gandeste-te ca exista situatii in care ne vine sa ne lasam purtati de lectura unei carti sau de un film bun sa uitam de noi, sa ne scufundam in actiunea personajelor si, brusc, sa ne simtim aruncati in corpul nostru, pentru ca o mica intepatura, un junghi, o tresarire sau o balonare ne aminteste ca trebuie sa fim vigilenti, pentru ca boala ne pandeste la tot pasul, pentru ca suntem vulnerabili.8. Iti este frica ca te vei imbolnavi?Tuturor ne este, mai mult sau mai putin intens, frica de imbolnavire. Preocuparea de a nu contacta cine stie ce afectiune face parte din viata noastra de zi cu zi ne spalam grijulii pe maini, mai trecem din cand in cand pe la medic, de cate ori apare un simptom ingrijorator ne gandim la o aspirina sau la o penicilina Exista, insa persoane care sunt terorizate de boala. Si nu de bolile curente, ci de cele grave infarctul, cancerul, SIDA.9. Daca auzi despre o boala (la radio, TV, din reviste sau de la vreun cunoscut), te ingrijorezi ca ai putea-o contracta?Pentru a dezvolta un astfel de tip de preocupare, trebuie sa avem si o anumita cunostinta despre boala. Gandeste-te la anecdota care spune ca studentul la medicina, in sesiune, pe masura ce citeste cursurile, are convingerea ca sufera de cel putin jumatate dintre bolile despre care citeste. Pentru ca avem talentul de a gasi ceea ce cautam mai ales daca ne indreptam atentia asupra corpului, care ne va trimite, docil, exact semnalele pe care le solicitam.10. Ti s-a intamplat sa ai impresia ca cei din jur nu trateaza cu seriozitate problemeletale de sanatate?Preocuparile excesive ale persoanei cu ipohondrie sunt sesizate de cei din jur. Iar daca initial simptomele sunt privite cu seriozitate, anturajul cedeaza la un moment dat si reactioneaza fie cu indiferenta (asa este X, face din tantar armasar) sau cu iritare. Aceste reactii ii dau persoanei un sentiment suplimentar de vulnerabilitate atunci cand voi avea intr-adevar ceva serios, ei nu ma vor crede.11. Te preocupa problemele legate de sanatate mai mult decat pe cei din jur?De multe ori, aceste preocupari legate de probleme de sanatate ajung sa interfereze cu functionarea de zi cu zi. Exista persoane care ajung sa devina adevarati consumatori de servicii medicale, cu vizite frecvente la medicul de familie, la specialisti diversi, cu descinderi furtunoase la serviciile de urgenta ale spitalelor, persoane care pentru o durere de cap mai intensa cheama salvarea.12. Ti s-a intamplat sa-ti vina greu sa-l crezi pe medicul tau atunci cand el/ea spune ca nu trebuie sa-ti faci nici un fel de griji?Ca urmare, persoana va face apel la din ce in ce mai multi specialisti. Intervine aici o mare problema cu cat consulti mai multi specialisti, cu atat este mai probabil ca macar unul dintre ei sa-ti gaseasca ceva, chiar daca minor. Si sa-ti dea un tratament, care va confirma faptul ca exista o boala. Astfel, persoana cu preocupari ipohondrice va discredita incetul cu incetul pe cei care ii vor spune ca nu are nimic si ii va cauta pe acei specialisti (care nu sunt in mod neaparat medici, ci pot sa aiba variate profesii, inclusiv reflexoterapeuti sau energoterapeuti), care ii vor confirma prezenta unei tulburari.13. Consideri ca ai simptomele unei boli grave?Simptomele unei boli foarte grave sunt suficient de zgomotoase ca sa fie remarcate de la sine, fara sa fie nevoie sa te monitorizezi intensiv.Ajunge un consult periodic (o data pe an la medicul de familie) sa poti identifica majoritatea bolilor cronice care ti-ar putea ameninta serios sanatatea.Daca, insa, esti convinsa ca ai simptomele unei boli foarte grave, fara ca medicii sa se fi pus in mod definitiv de acord cu aceasta, iti recomand cu seriozitate sa revezi intrebarile de mai sus si sa-ti calculezi scorul la indexul Whiteley.14. Consideri ca suferi de multe simptome diferite?Astfel, ca sa continui ceea ce am spus mai sus, daca solicitam corpului un junghi in torace, junghiul este gata ca la comanda, nu trebuie decat putin antrenament pentru a-l produce, iar daca vrem o greutate in respiratie sau o vaga senzatie de ameteala sau o intepatura in spatele urechii sau o simpla senzatie de balonare, toate ne pot fi servite intr-o clipita. Incearca, vei observa ca este foarte simplu, nu trebuie decat sa dedici acestei activitati un sfert de ora pe zi, iar intr-o saptamana vei putea produce aproape orice simptom vei dori.Rezultatul testuluiDaca ai un scor mai mare de 30, poate nu ar fi rau sa discuti cu un psiholog sau un psihiatru. Pentru ca, asa cum am mai sugerat in text, ipohondria este mai degraba o tulburare de anxietate. Persoana nu sufera de o boala grava, ci de ideea si convingerea ca are o boala. Asta nu inseamna, insa, ca persoana se preface sau ca suferinta este mai putin adevarata. Si, ceea ce este destul de interesant de mentionat, este ca medicamentele antidepresive pot sa ajute uneori la tratamentul ipohondriei. Ce mai fandacsie, nu?Atentie!De obicei, persoanele care sufera de ipohondrie iau medicamente fara prescriptie medicala, crezand ca astfel, bolile inchipuite se vor vindeca.Riscurile automedicatiei sunt: imbolnavirea grava a altor organe, cresterea rezistentei organismului la anumite medicamente (de exemplu, la antibiotice, in cazul administrarii acestora fara avizul medicului) si in unele cazuri, chiar moartea. Asadar, uneori ipohondria poate fi intr-adevar periculoasa. Din fericire, ea se trateaza prin psihoterapie.

Cnd te simi bolnav, mai are vreo importan dac suferi cu adevrat de ceva sau doar i se pare? Teoretic, da. Practic, i ipohondria este o boal. Vezi dac ai motive de ngrijorare!Ipohondriase caracterizeaz prin nelinite continu, team i preocupare obsesiv fa de starea sntii proprii. Cel n cauz se concentreaz prea mult asupra schimbrilor care se petrec n organism, se consider mereu ameninat de boli i chiar ajunge s aib simptomele unui bolnav adevrat. n spatele simptomelor unor afeciuni uoare, el citete boli grave, incurabile. Dac aude undeva de vreo boal, ncepe s se team c i-ar putea cdea victim. Vestea proast este c o persoan ipohondr e greu de convins c boala sa e nchipuit. Vestea bun e c ipohondria se trateaz cu psihoterapie.1. Crezi c ceva nu e n regul cu corpul tu?a. aproape niciodat 1b. uneori 2c. destul de des 3d. frecvent 4e. mai tot timpul 52. Ai impresia c i faci mai multe griji legate de sntatea ta dect cei din jur?a. aproape niciodat 1b. uneori 2c. destul de des 3d. frecvent 4e. mai tot timpul 53. Se ntmpl ca rudele i apropiaii s nu-i ia n serios boala?a. aproape niciodat 1b. uneori 2c. destul de des 3d. frecvent 4e. mai tot timpul 54. Mergi la medic, iar acesta i spune c nu ai motive s-i faci griji pentru c stai bine cu sntatea. Te ndoieti de ce-i spune?a. aproape niciodat 1b. uneori 2c. destul de des 3d. frecvent 4e. mai tot timpul 55. Dac citeti ceva despre o boal sau o cunotin povestete c sufer de ceva, i faci griji c ai putea avea i tu acelai lucru?a. aproape niciodat 1b. uneori 2c. destul de des 3d. frecvent 4e. mai tot timpul 56. i vine greu s te gndeti la lucruri care nu te privesc?a. aproape niciodat 1b. uneori 2c. destul de des 3d. frecvent 4e. mai tot timpul 57. Recunoti la tine simptome ale multor afeciuni?a. aproape niciodat 1b. uneori 2c. destul de des 3d. frecvent 4e. mai tot timpul 58. Dac te simi bolnav i i se spune c ari bine, te deranjeaz asta?a. aproape niciodat 1b. uneori 2c. destul de des 3d. frecvent 4e. mai tot timpul 59. Te temi de boli?a. aproape niciodat 1b. uneori 2c. destul de des 3d. frecvent 4e. mai tot timpul 510. Regseti adesea la tine semne ale unei boli grave?a. aproape niciodat 1b. uneori 2c. destul de des 3d. frecvent 4e. mai tot timpul 511. Eti atent la fiecare schimbare care se petrece cu corpul tu?a. aproape niciodat 1b. uneori 2c. destul de des 3d. frecvent 4e. mai tot timpul 512. Resimi adesea dureri n organism sub forma nepturilor?a. aproape niciodat 1b. uneori 2c. destul de des 3d. frecvent 4e. mai tot timpul 513. Te ngrijoreaz n mod deosebit starea sntii tale i vorbeti des despre asta?a. aproape niciodat 1b. uneori 2c. destul de des 3d. frecvent 4e. mai tot timpul 514. Te gndeti adesea c ai putea cdea i tu victim a unei boli incurabile?a. aproape niciodat 1b. uneori 2c. destul de des 3d. frecvent 4INTERPRETAREA REZULTATELORntre 14 i 28 puncteDac punctajul este mai mare, cu att e mai mare i predispoziia la un comportament ipohondric. Oricum, dac te ncadrezi la aceast categorie, nu manifeti tendine ipohondre. Dac ai acumulat numai 14 puncte poate fi ntrezrit chiar o lips de interes fa de propria sntate, lucru care, n anumite condiii, risc s devin periculos. Persoanele care se raporteaz normal la sntatea lor trebuie s acumuleze la acest test ntre 16 i 28 de puncte.ntre 29 i 70 puncteUn punctaj ntre 29 i 55 de puncte denot o predispoziie spre ipohondrie, care poate fi combtut printr-o atitudine raional i ancorat n realitate. Nu i mai face griji din orice i nu dramatiza fiecare uoar durere. Dac ai acumulat mai mult de 55 de puncte trebuie s mergi la doctor i s discutai deschis aceast problem. Dac nu scapi de ea, ipohondria i poate transforma viaa n calvar.