irigatie picatura

IRIGATIE SI LEGUMICULTURA SPECIALA

1. Economie de apa si energie: prin aducerea apei fix in locul in care este nevoie de ea, se poate face o mare economie de apa. Apa nu mai este purtata de vant, nu se mai evapora intr-o cantitate asa de mare, nu mai uda zone care nu ar trebuii irigate.2. Usor de instalat: usor de proiectat si instalat, implementarea unui sistem de irigatii prin picurare este in general mai ieftin decat un sistem traditional de udare prin aspersie.3. Plante mai frumoase si sananatoase: sistemul de irigare la radacina plantei creaza o cantitate optima de aer si apa in sol care asigura o dezvoltare perfecta a plantelor dvs. De asemena, apa astfel distribuita, alimenteaza in mod constant plantele cu subsante nutritive lucru care asigura un consum minim de energie pentru procurarea apei si a hranei4. Control aspura cresterii ierburilor si al buruienilor: prin aducerea apei unde este nevoie se reduce riscul cresterilor de ierburi daunatoare si al buruienilor.5. Cantitati de apa optime: Timpii de udare cat si debitul apei pot fi usor de setat, printr-un astfel de sistem orice utilizator putand avea un control precis asupra cantitatilor de apa folosite pentru plantatie.

Ghid pentru instalarea unui circuit de irigare prin picurare - date tehnice, piesele sistemului de irigat prin picurare.Schita de inceput pentru sistemul dvs. de udare prin picurare trebuie sa cuprinda toate zonele si plantele pe care le doriti irigate, sursa de apa si presiuna de care dispuneti precum si distantele pe care doriti sa aplicati sistemul. Sistemele de irigare prin picurare functioneaza la presiuni mai mici decat sistemele prin aspersie, presiunea optima fiind intre 1,5 si 2 bari.Dupa ce verficati la sursa dvs. de apa ce presiune exista, luati in considerare montarea unui regulator de presiune care sa reduca presiunea la parametrii ceruti. Alt aspect care trebuie luat in considerare este faptul ca sistemele de irigatii prin picurare sunt mult mai sensibile la infundarea cu impuritatile din apa motiv pentru care se poate bloca cu usurinta. Solutia pentru aceasta problema este achizitionarea unui filtru care sa opreasca astfel de impuritati iar circuitul apei sa nu fie blocat.Distributia apei catre vegetatie se va face prin cele 4 categorii de piese-componente ale sistemului de irigat prin picurare:1. Picuratoare-duze; 2. Micro-Spray-uri; 3.Tubulatura- tub picurare; 4.Picuratoarele cu fascicule.

Instalarea sistemului de irigat prin picurare, conexiunea la apa, asamblarea partilor componente, tubulatura.

Ansamblul de piese necesar pentru sistemul automatizat de irigare prin picurare. Acest ansamblu se conecteaza la o sursa de apa si va alimenta in mod corespunzator circuitul dvs. de irigare prin picurare.

Tubul de picurare: Este linia de distributie a apei si este folostit in zonele cu o vegetatie densa unde sursa de udare nu trebuie aliniata perfect la radacina plantelor.

Picurator: Este punctul de ditributie al apei unde trebuie ca vegetatia sa fie udata la baza aproape de radacina.

Micro -Spray: Acestea au acelasi sistem de udare ca al aspersoarelor statice obisnuite dar cu o raza si un debit mult mai mic.

Picurator cu facicule: Acestea redau apa prin facicule pe raze mici insa cu un debit mai mare de apa ca cel al micro-spray-urilor.

Montarea propriu-zisa

Folositi unelte de gaurit pentru pentru a monta picuratoarele pe teava de polietilena d20 sau pe tubul "orb" d16.

Picuratoarele pot fi montate pe tubulatura foarte usor.

Sistem montare tub capilar.

Circuitului de irigare prin picurare i se poate monta si un sistem de micro-tuburi "capilare" din polietilena care sunt foarte folositoare pentru a uda ghivecele sau jardinierele dvs. La fel se pot monta microspary-uri si alte accesorii foarte folositoare, aplicatiile unui astfel de circuit fiind multiple.

Sursa: Material furnizat de echipa INTTECH INDUSTRY - www.inttech.ro si www.irrishop.ro http://www.hortinform.ro/legumicultura.htm1. Particularitati - cultura de ardei

Cerintele fata de solCultura de ardei solicita soluri bine drenate, usor nisipoase, cu un pH 6.0 - 7.5, in functie de hibrid si caracteristicile radiculrae, tolereaza si soluri mai grele.

Cerintele fata de temperatura Plantele cresc, fructifica si se dezvolta bine la temperaturi cuprinse intre 26.7 - 32.2 ziua si 18.3 - 21.1 . Florile avorteaza atunci cand temperatura creste si se mentine o perioada mai lunga de timp peste 35 . Deasemenea temperaturile excesive, reduc dimensiunea fructului.

Infiintarea culturii

Metode de plantareSemanat direct - soiuri cu polenizare liberaTransplantare - hibrizi

Perioada optimaPrimavara - semanat direct cand temperatura creste peste 15.6 - 18.3 sau transplantareToamna (numai in conditii de clima controlata) - semanat direct cu aproximativ 120 de zile inainte de inghet sau or transplantare cu aproximativ 90 - 100 inainte de inghet.

Rata de semanat2.5 - 4.9 Kg / ha (semanatoare de precizie)

Nr. seminte/gram158

Adancimea de semanat0.6 - 1.3 cm

Spatii de plantare1-2 randuri la 76.2 - 101.6 cm pe paturi inaltate si 15.2 - 30.5 cm intre plante pe rand70000 plante/ha, 35-40 zile dupa rasarire

Fertilizarea culturii Ratele prezentate sunt exprimate in kg/ha N2, P2O5, and K2O (necesita obligatoriu testarea in prelabil a solului). Rata generala de aplicare: 175 - 75 - 125 kg/ha

N*30-35 kg pre-plantare15-25 kg la rasarire/transplantare10-15 kg dupa a doua recoltarePe soluri usoare se solicita 100-125 kg N

P**25-40 kg inainte de plantare

K40-50 kg aplicat impreuna cu N acolo unde analizele de sol indica deficienta

* Nitratul de amoniu este foarte stabil si putin predispus la evaporare. Ureea si sulfatul de amoniu se evapora daca nu sunt ncorporate.** Se aplica solutie starter la transplantare (ex. 2 parti lichid 10-34-0 / 200 litri apa (250 g/planta).

Apa de irigatii/Irigarea culturiiCerere mare de apa: pe adancimea 60-80 cm. Se aplica o cantitate uniforma de apa pe toata perioada de vegetatie. Perioadele critice sunt la infiintare si formarea florilor.

Bolile culturilor de ardei si denumirile substantelor active pentru combatere

AfectiuneaFungicid*Fotografia

Alternaria sau antracnoza

Pseudomonas spp.

Nematozi1,3-dichloropropene, metam-potassiu, chloropicrin, metam-sodium

Phytophthora infestans1,3-dichloropropene, chloropicrin, fluopicolide, metam-sodium, metam-sodium, potassium phosphite

Virusimidacloprid, ulei parafinic

Daunatorii culturilor de ardei si denumirile substantelor active pentru combatere

DaunatorulSubstanta activa*Fotografie

AfideAcetamiprid, Deltamethrin, Dimethoate, Dinotefuran, Imidacloprid, Lambdacyhalothrin, Malathion, Naled, Oxydemeton-methyl, Pyriproxyfen, Sodium tetraborohydrate decahydrate, Spirotetramat, Thiamethoxam, Zeta-cypermethrin

Spodoptera sppBifenthrin, Cryolite, Deltamethrin, Endosulfan, Flubendiamide, Methomyl, Spinetoram

Heliothis ZeaBeta-cyfluthrin, Bifenthrin, Cyfluthrin, Deltamethrin, Esfenvalerate, Permethrin, Zeta-cypermethrin

Feltia subteraneaBifenthrin, Carbaryl, Deltamethrin, Diazinon, Flubendiamide, Gamma-cyhalothrin, Lambdacyhalothrin, Permethrin, Zeta-cypermethrin

Epitrix hirtipennisBeta-cyfluthrin, Bifenthrin, Carbaryl, Cryolite, Cyfluthrin, Deltamethrin, Dinotefuran Endosulfan, Esfenvalerate, Gamma-cyhalothrin, Imidacloprid, Kaolin, Lambdacyhalothrin, Naled, Permethrin, Thiamethoxam, Zeta-cypermethrin

Liriomyza brasicaeChlorantraniliprole, Deltamethrin, Bifenthrin, Naled, Dimethoate, Lambdacyhalothrin, Paraffinic oil, Imidacloprid, Thiamethoxam, Gamma-cyhalothrin, Cyfluthrin, Dinotefuran, Cyromazine

Anthonomus eugeniiAcetamiprid, Beta-cyfluthrin, Bifenthrin, Cryolite, Cyfluthrin, Deltamethrin, Diflubenzuron, Esfenvalerate, Gamma-cyhalothrin, Imidacloprid, Lambdacyhalothrin, Oxamyl, Permethrin, Spinetoram, Thiamethoxam, Zeta-cypermethrin

Tetranichus urticaeAbamectin, Gamma-cyhalothrin, Lambdacyhalothrin, Naled, Sare de potasiu

TripsiAcetamiprid, Beta-cyfluthrin, Bifenthrin, Carbaryl, Cyfluthrin, Deltamethrin, Dinotefuran, Gamma-cyhalothrin, Imidacloprid, Kaolin, Lambdacyhalothrin, Oxamyl, Thiamethoxam, Zeta-cypermethrin

Factori cheie de productie la cultura de ardei Stresul umiditatii pe o perioada de 25-30 de zile afecteaza dezvoltarea radacinilor; In timpul lucrarilor de ingrijire aveti grija la protejarea intregii plante impotriva afectiunilor mecanice; Evitati stresul hidric in perioada infloririi si formarii fructelor; Cultura raspunde foarte bine la protectii antavant, mulcire cu materiale plastice, irigare prin picurare, fertirigare.2. Particularitati - cultura de tomate

Cerintele fata de solTomatele se comporta bine pe solurile bine drenate, cu pH 5.5 - 7.3, evitati solurile grele sau cu expozitie depresionara, care au o predispunere la saraturare.

Cerintele fata de temperatura si umiditateCultura este sensibila la frig, se comporta bine la temperaturi cuprinse intre 26.7-29.5 ziua si 15.6-21.1 noaptea, umiditatea recomandandu-se sa fie cat mai scazuta.

Infiintarea culturii Infiintarea propriu-zisaConsum in stare proaspata - transplantatProcesare - semanat direct

Temperatura optimaSemanat direct - temperatura minima a solului 12.8Transplantare - dupa trecerea pericolului inghetului tarziu

Rata de semanat2.5-3.8 kg/ha

Nr de seminte/gram247-424

Adancimea de semanat1.3-1.9 cm

Spatii de semanat45-60 cm intre plante pe rand

Fertilizarea Ratele prezentate sunt exprimate in kg/ha N2, P2O5, and K2O (necesita obligatoriu testarea in prelabil a solului). Rata generala: 188-100-125 kg/ha

N*63-100 kg/ha inainte de plantare si 32 kg/ha langa planta cand fructul are 1.5 cm in diametru + 3-4 saptamani dupa aceea.

P100-125 kg/ha la 5 cm sub samanta sau sub punctul de plantat.

K100-125 kg/ha aplicat inainte de plantare odata cu azotul

* Nitratul de amoniu este foarte stabil si putin predispus la evaporare. Ureea si sulfatul de amoniu se evapora daca nu sunt ncorporate.

Irigarea culturii 50-63 cm/sezon, aplicat uniform de la aparitia primului boboc pana la recoltare. Irigarea excesiva sau fluctuatiile de udare, determina afectiuni fiziologice si/sau craparea stemului/pielii.

Afectiuni ale plantelor - boli, daunatori, buruieni Bolile culturilor de tomate si denumirile substantelor active pentru combatere AfectiuneaSubstanta activa*Fotografia

Xanthomonas campestrisacibenzolar-s-methyl, copper sulfate, cymoxanil, dimethomorph, fenamidone, fluopicolide, fosetyl-Al, mandpropamid, maneb, mefenoxam, potassium phosphite, azoxystrobin, propamocarb hydrochloride, pyraclostrobin, sodium tetraborohydrate decahydrate

Alternaria solaniDCNA dicloran, Iprodione

Phytophthora infestans1,3-dichloropropene, metam-potassium, chloropicrin, sesame oil, metam-sodium

Nematozimetam-potassium, metam-sodium

Leveillula tauricaulei parafinic

Verticillium dahliaeulei parafinic

Daunatorii culturilor de tomate si denumirile substantelor active pentru combatere DaunatorulSubstanta activaFotografia

Spodoptera sppBifenthrin, Cryolite, Deltamethrin, Flubendiamide , Methomyl, Novaluron, Spinetoram

Feltia subteraneaBifenthrin, Carbaryl, Deltamethrin, Diazinon, Esfenvalerate, Flubendiamide, Gamma-cyhalothrin, Lambdacyhalothrin, Zeta-cypermethrin

Heliothis zeaBifenthrin, Cryolite, Deltamethrin, Flubendiamide, Methomyl, Novaluron, Spinetoram

Feltia subterraneaChlorantraniliprole, Chlorfenapyr, Cryolite, Gamma-cyhalothrin, Indoxacarb, Lambdacyhalothrin, Methamidophos, Methomyl, Permethrin, Zeta-cypermethrin

Liriomyza brasicaeCyfluthrin, Cyromazine, Deltamethrin, Dimethoate, Dinotefuran, Gamma-cyhalothrin, Imidacloprid, Lambdacyhalothrin, Methamidophos, Paraffinic oil, Thiamethoxam

Trichoplusia niBifenthrin, Chlorantraniliprole, Indoxacarb, Methomyl, Novaluron, Spinetoram

Tetranychus urticaeParaffinic oil, Sodium tetraborohydrate decahydrate, Soybean Oil

Nezara viridulaBeta-cyfluthrin, Bifenthrin, Carbaryl, Cyfluthrin, Deltamethrin, Endosulfan, Fenpropathrin, Gamma-cyhalothrin, Lambdacyhalothrin, Methamidophos, Novaluron, Thiamethoxam

TripsiAcetamiprid, Beta-cyfluthrin, Bifenthrin, Carbaryl, Cyfluthrin, Deltamethrin, Dinotefuran, Fenpropathrin, Gamma-cyhalothrin, Imidacloprid, Lambdacyhalothrin, Methamidophos, Novaluron, Petroleum oil, Potassium salts of fatty acids, Soybean Oil, Thiamethoxam, Zeta-cypermethrin

Bemisia tabaciBeta-cyfluthrin, Bifenthrin, Cyfluthrin, Deltamethrin, Dinotefuran, Endosulfan, Esfenvalerate, Fenpyroximate, Gamma-cyhalothrin, Imidacloprid, Lambdacyhalothrin, Novaluron, Paraffinic oil, Petroleum oil, Potassium salts of fatty acids, Pyridaben, Sodium tetraborohydrate decahydrate, Soybean Oil, Spiromesifen, Spirotetramat, Thiamethoxam, Zeta-cypermethrin

Combaterea burienilor Perioada de aplicareSubstanta activa*

Inainte de semanat/plantat - incorporatDCPA, napropamide, s-metolachlor, pendimethalin, trifluralin

PreemergentaDCPA, napropamide, s-metolachlor, rimsulfuron, pendimethalin, metribuzin

Postemergentacarfentrazone, oxyfluorfen, paraquat, rimsulfuron, halosulfuron, sethoxydim, glyphosate, pelargonic acid, clethodim, metribuzin

Factori cheie de productie la cultura de tomate Cultura raspunde bine la mulcire cu materiale plastice si irigare prin picurare; tomatele sunt sensibile la curentii de aer; Fertilizarea excesiva cu azot intarzie coacerea fructelor; Spalierea productiei reduce putrezirea fructelor si faciliteaza recoltarea; Temperaturile mai mari de 33.4 conduc la avortarea bobocilor, slaba legare a fructelor, deformarea fructelo, datorita slabei polenizari, mai ales cand aceasta este corelata cu umiditatea relativa ridicata; Pentru transport pe distante lungi, se recomanda recoltarea tomatelor/rosiilor in stadiul de fruct verde, iar pentru piata locala in stadiul de fruct roz/rosii; Recoltarea se efectueaza de 2-3 ori pe saptaman; Fortarea maturarii fructelor se efectueaza expunand fructele la o temperatura de 20-25, umiditate 85-95% si o concentratie de etilen de 100-150 ppm, pentru o perioada de 24 ore; In cultura, fortarea coacerii se efectueaza cu Ethrel conform indicatiilor de pe eticheta produsului;3. Particularitati - cultura de castraveti

Cerintele fata de solCastravetii se comporta bine pe majoritatea solurilor dar prefera solurile bine drenate, usor nisipoase, cu pH 6.3 - 7.5, tolereaza solurile acide cu pH 5.5.

Cerintele fata de temperaturaCultura se comporta bine la temperaturi cuprinse intre 26.7 - 32.2 ziua si 15.6 - 21.1 noaptea. In special pentru productiile irigate, se recoomnda o umiditate scazuta a atmosferei.

Infiintarea culturii Infiintarea propriu-zisaSemanat direct sau transplantat

Temperatura optimaPrimavara - temperatura solului 18.3 - 21.1

Rata de semanat2850 g/ha cu semanatoare de precizie; 5700 g/ha

Nr de seminte/gram38


Spatii de plantareRecoltat manual - 10 - 30 cm intre plante pe rand, pe paturi de 100 cm latime (1 rand/pat)Recoltat mecanizat - 15 cm intre plante pe rand, 3 randuri 30 - 36 cm intre randuri, pe paturi de 200 cm.


N*Recoltat mecanizat - 75-250 kg/ha aplicat inainte de infiintareRecoltat manual - 50-75 kg/ha aplicat inainte de infiintare

P50-100 kg/ha la cuib la o distanta de 15-20 cm de planta/samanta

K75-100 kg/ha aplicat odata cu N inainte de infiintare


Irigarea culturii Cerere mare de apa: pe adancimea 60-80 cm depinzand de numarul de recoltari. Se aplica o cantitate uniforma de apa pe toata perioada de vegetatie. Perioadele critice sunt la infiintare, cresterea plantelor si dezvoltarea fructelor.

Afectiuni ale plantelor - boli, daunatori, buruieni Bolile culturilor de castraveti si denumirile substantelor active pentru combatere AfectiuneaSubstanta activa*Fotografia

AnthracnozaColletotrichum-orbiculareazoxystrobin, chlorothalonil, sulfat de cupru, mancozeb, maneb, potassium phosphite, pyraclostrobin, thiophanate-methyl

Pseudoperonospora cubensisacibenzolar-s-methyl, azoxystrobin, chlorothalonil, sulfat de cupru, cymoxanil, dimethomorph, fenamidone, fluopicolide, fosetyl-Al, mancozeb, mandpropamid, maneb, potassium phosphite, propamocarb hydrochloride, cyazofamid, pyraclostrobin, sodium tetraborohydrate decahydrate, trifloxystrobin

Rhizoctonia solani mancozeb, potassium phosphite,

Nematozi1,3-dichloropropene, chloropicrin, ethoprop, metam-potassium, metam-sodium

Podosphaera fuligineaacibenzolar-s-methyl, azoxystrobin, sulfat de cupru, kaolin, kresoxim-methyl, myclobutanil, ulei parafinic, potassium phosphite, sare de potasiu a acizilor grasi, polyoxin D zinc salt, pyraclostrobin, sodium tetraborohydrate decahydrate, sulfur, tebuconazole, thiophanate-methyl, trifloxystrobin,

Virusiulei parafinic

Daunatorii culturilor de castraveti si denumirile substantelor active pentru combatere DaunatorulSubstanta activaFotografia

AfideAcetamiprid, Bifenthrin, Dinotefuran, Endosulfan, Fenpropathrin, Imidacloprid, Lambdacyhalothrin, Malathion, Oxydemeton-methyl, Permethrin, Potassium salts of fatty acids, Sodium tetraborohydrate decahydrate, Thiamethoxam, Zeta-cypermethrin

Feltia subteraneaBeta-cyfluthrin, Bifenthrin, Carbaryl, Cyfluthrin, Deltamethrin, Diazinon, Esfenvalerate, Flubendiamide, Lambdacyhalothrin, Malathion, Permethrin, Zeta-cypermethrin

Liriomyza brasicaeAbamectin, Cyromazine, Deltamethrin, Dinotefuran, Lambdacyhalothrin, Malathion, paraffinic oil, Permethrin, petroleum oil, Soybean Oil, Spinetoram, Thiamethoxam, Zeta-cypermethrin

Trichoplusia niMethomyl

Diaphania hyalinataAcetamiprid, Beta-cyfluthrin, Bifenthrin, Carbaryl, Chlorantraniliprole, Cryolite, Cyfluthrin, Deltamethrin, Endosulfan, Flubendiamide, Indoxacarb, Lambdacyhalothrin, Methomyl, Methoxyfenozide, Permethrin, Spinetoram, Zeta-cypermethrin

Tetranychus urticaeOxydemeton-methyl, paraffinic oil, petroleum oil, Sodium tetraborohydrate decahydrate, Soybean Oil

Diaphania nitidalis Acetamiprid, Beta-cyfluthrin, Bifenthrin, Carbaryl, Chlorantraniliprole, Cryolite, Cyfluthrin, Deltamethrin, Endosulfan, Esfenvalerate, Indoxacarb, Lambdacyhalothrin, Malathion, Methomyl, Methoxyfenozide, Permethrin, Spinetoram, Zeta-cypermethrin

Bemisia tabaciBeta-cyfluthrin, Bifenthrin, Cyfluthrin, Deltamethrin, Dinotefuran, Endosulfan, Fosetyl-Al, Imidacloprid, Lambdacyhalothrin, paraffinic oil, petroleum oil, Potassium salts of fatty acids, Spiromesifen, Thiamethoxam


Inainte de semanat/plantat - incorporatclomazone, ethalfluralin, DCPA, bensulide, trifluralin

Preemergentaethalfluralin, DCPA

Postemergentacarfentrazone, oxyfluorfen, paraquat, halosulfuron, sethoxydim, glyphosate, pelargonic acid, clethodim

* Cele de mai sus reprezinta o lista partiala a substantelor active folosite in combatere si sunt prezentate ca exemlu. Respectati cu strictete eticheta producatorului. Asigurati-va ca produsul este recomandat pentru cultura tinta. Un esec in ce priveste aplicarea produsului poate cauza vatamarea culturii, vatamari corporale, decese, sau citatii pentru incalcarea legilor.

Factori cheie de productie la cultura de castraveti Majoritatea hibrizilor produc flori femele; Polenizarea cu albine/bondari este recomandata mai ales in saptii protejate. Plasati stupii in grupuri in jurul culturii la aparitia primului boboc Evitati tratamentele intre orele 08 - 11 dimineata (perioada de zbor intens al albinelor); Vantul si ploile reduc activitatea albinelor, afecteaza cantitatea de fructe pe planta; Avortarea fructelor sau formarea de fructe noduroase este un indicator al slabei polenizari; Excesul de azot sau apa intarzie maturarea fructelor sau o crestere excesiva a acestora; Controlul buruienilor este esential pentru perioada de recoltare; Temperaturile mai mari de 35-37 , precum si alte conditii de stres, provoca mutatii de sex a florilor si o reducere ulterioara de randament; Temperaturile mai mici de 15.6 intarzie maturarea cu pana la 15 zile; Temperaturile mai mici de 10 reduc dezvoltarea plantelor.

4. Particularitati - cultura de varza

Cerintele fata de solCultura de varza se comporta bine pe solurile bine drenate, cu textura medie, pH 6.0-7.5. Varza se adapteaza bine si pe solurile grele, dar mai greu pe cele usor nisipoase.

Cerintele fata de temperatura si umiditateCultura se comporta bine la temperaturi cuprinse intre 16-21 ziua si 4.5-10 noaptea, suporta bine si temperaturi scazute uundeva pana la -6.5.


Temperatura optimaCultura de primavara: temperatura minima a solului 10 Cultura de toamna: temperatura in zona punctului de semanat 38.

Rata de semanatSemanat in randuri: 0.6-1.9 kg/ha la o adancime de 0.6 cmmSeminte drajate: 7.5-10 kg/ha la o adancime de 1-1.2 cm


Spatii de semanatConsum in stare proaspata: 15-30 cm intre plante pe rand si 60-100 intre randuri, infiintat pe paturi inaltateProcesare: 23-40 cm intre plante pe rand


N*125-160 kg/ha aplicat inainte de semanat30-40 kg/ha (aplicat linga planta) in faza de 4 frunze adevarate sau la transplantare

P75-100 kg/ha la 5 cm sub samanta sau sub punctul/randul de semanat.

K100-125 kg/ha


Irigarea culturii Cultura prezinta nevoi ridicate fata de apa si anume 50-75 cm/sezon. Se recomanda irigarea uniforma pe toata perioada de vegetatie.

Afectiuni ale plantelor - boli, daunatori, buruieni Bolile culturilor de varza si denumirile substantelor active pentru combatere AfectiuneaSubstanta activa*Fotografia

Alternaria sp

Erwinia carotovora

Xanthomonas campestrisacibenzolar-s-methyl, copper sulfate, PCNB

Peronospora parasiticaacibenzolar-s-methyl, Bacillus subtillus, chlorothalonil, copper sulfate, dimethomorph, fenamidone, fluopicolide, fosetyl-Al, mandpropamid, maneb, mefenoxam, potassium phosphite, azoxystrobin, pyraclostrobin

Nematozi1,3-dichloropropene, chloropicrin, ethoprop, metam-potassium, metam-sodium

Daunatorii culturilor de varza si denumirile substantelor active pentru combatere DaunatorulSubstanta activaFotografia

AfideAcetamiprid, Bifenthrin, Cypermethrin, Diazinon, Dinotefuran, Disulfoton, Gamma-cyhalothrin, Imidacloprid, Lambdacyhalothrin, Malathion, Methyl parathion, Naled, Oxydemeton-methyl, Sodium tetraborohydrate decahydrate, Spirotetramat, Thiamethoxam, Zeta-cypermethrin

Spodoptera sppBeta-cyfluthrin, Bifenthrin, Carbaryl, Chlorpyrifos, Cyfluthrin, Cypermethrin, Endosulfan, Flubendiamide, Gamma-cyhalothrin, Lambdacyhalothrin, Methyl parathion, Novaluron, Permethrin, Zeta-cypermethrin

Epitrix hirtepennis

Feltia subterraneaBeta-cyfluthrin, Bifenthrin, Carbaryl, Chlorpyrifos, Cryolite, Cyfluthrin, Cypermethrin, Diazinon, Endosulfan, Esfenvalerate, Flubendiamide, Gamma-cyhalothrin, Lambdacyhalothrin, Methoxyfenozide, Permethrin, Zeta-cypermethrin

Trichoplusia niBifenthrin, Cypermethrin, Methomyl, Naled

TripsiAcetamiprid, Beta-cyfluthrin, Bifenthrin, Dinotefuran, Gamma-cyhalothrin, imidacloprid, Lambdacyhalothrin, Novaluron, Oxydemeton-methyl, Spinotoram, Thiamethoxam

Bemisia tabaciBeta-cyfluthrin, Bifenthrin, Cyfluthrin, Cypermethrin, Dinotefuran, Endosulfan, Gamma-cyhalothrin, Imidacloprid, Lambdacyhalothrin, Novaluron, ulei parafinic, Sodium tetraborohydrate decahydrate, Spiromesifen, Spirotetramat, Thiamethoxam, Zeta-cypermethrin


Inainte de semanat - incorporatclomazone, DCPA, napropamide, bensulide, trifluralin

PreemergentaDCPA, napropamide

Postemergentacarfentrazone, oxyfluorfen, paraquat, sethoxydim, glyphosate, pelargonic acid, clethodim

Stadiul optim de recoltare (unitati minime)Consum in stare proaspata: capatana solida in proportie de 50-60%; 15-20 cm in diametru; greutatea mai mare de 0.5kgProcesare: capatana solida in proportie de 50-60%; 15-20 cm in diametru; greutatea mai mare de 2 kg

Conditii de pastrare si transport 0 si umiditate 98-100% (punct de inghet - -0.9). Perioada de pastrare: 3 saptamani - 6 luni. .

Factori cheie de productie la cultura de varza Temperaturile mari asociate cu lungimea zilei, determina inflorirea timpurie a capatanii; Un pH mai mare de 7.8 determina inegrirea capatanii; Solicita nevoi ridicate fata de fertilizarea cu azot; Infiintarea culturii pe soluri usoare necesita un grad inalt de management al culturii; Cultura solicita un necesar mare de apa.

5. Particularitati - cultura de ceapaCerintele fata de solCultura de ceapa necesita sol fertil, foarte bine drenat, usor nisipos, cu capacitate mare de retinere a apei si pH cuprins intre 6.0-8.4. Evitati infiintarea culturii pe soluri grele, cu capacitate slaba de retinere si inclinare spre formare a crustei.

Cerintele fata de temperaturaCulturile de ceapa se comporta foarte bine in conditii pedoclimatice uscate si racoroase (media temperaturilor 15.6 ). In perioada de maturitate a plantei si bulbului/bulbilor, este ideal ca, clima sa fie calda si uscata (21.1-26.7 ). Bulbii nu se formeaza la temperaturi sub 10-15.6 , in stransa legatura cu lungimea zilei.

Infiintarea culturii Infiintarea propriu-zisaSemanat direct, rar transplantare

Temperatura optimaPrimavara - temperatura solului 10

Rata de semanatRaw - 2.5-5 kg/haPeletizate - 12.5-25 kg/ha


Adancimea de semanat0.6-1.9 cm

Spatii de semanat5-10 cm in randuri; 2 randuri pe paturi inaltate cu latime de 90-100 cm; 5-7 randuri pe paturi inaltate cu latime 200 cm

Fertilizarea culturii Ratele prezentate sunt exprimate in kg/ha N2, P2O5, and K2O (necesita obligatoriu testarea in prelabil a solului). Generalized rate: 150 - 100 - 100 kg/ha

N*88-190; 25 kg inainte de semanat + 30-50 kg in apropierea plantelor la intervale de 3 saptamani pana la cu 40 de zile inainte de maturitatea de recoltare.

P75-100 kg/ha in benzi de 5 cm inainte de plantare

K75-100 kg/ha


Apa de irigatii/Irigarea culturii High demand (65-75 cm/sezon sau 2.5-7.5 cm/saptamana). Perioadele critice sunt la crestere si dezvoltarea bulbului pana la maturitate. Irigarea discontinua are ca prim semn frangerea frunzelor/plantelor. Stresul hidric poate induce si dublarea bulbilor.

Afectiuni ale plantelor - boli, daunatori, buruieni AfectiuneaSubstanta activa*Fotografie

Botrytis-alliiazoxystrobin, chlorothalonil, fluopicolide, iprodione, pyrimethanil, sodium tetraborohydrate decahydrate,

Peronospora destructoracibenzolar-s-methyl, azoxystrobin, chlorothalonil, sulfat de cupru, decahydrate, dimethomorph, fenamidone, fluopicolide, fosetyl-Al, mancozeb, mandpropamid, maneb, potassium phosphite, pyraclostrobin, sodium tetraborohydrate

Nematozi1,3-dichloropropene, chloropicrin, metam-potassium, metam-sodium,

Alternaria poriiazoxystrobin, boscalid, chlorothalonil, sulfat de cupru, fenamidone, fosetyl-Al, iprodione, mancozeb, maneb, potassium phosphite, propiconazole, pyraclostrobin, pyrimethanil, tebuconazole,

Daunatorii culturilor de ceapa si denumirile substantelor active pentru combatere DaunatorulSubstanta activa*Fotografie

Spodoptera exiguaCypermethrin, Deltamethrin, Gamma-cyhalothrin, Lambdacyhalothrin, Permethrin, Zeta-cypermethrin

Feltia subteraneaCypermethrin, Deltamethrin, Gamma-cyhalothrin, Lambdacyhalothrin, Permethrin, Zeta-cypermethrin

Thrips tabaciAcetamiprid, Deltamethrin, Imidacloprid, Malathion, Methomyl, Methyl parathion, Oxydemeton-methyl, Petroleum oil, Potassium salts of fatty acids, Sodium tetraborohydrate decahydrate, Spinetoram

Combaterea buruienilor Perioada de aplicareSubstanta activa*

Incorporat inainte de semanat/plantareflumioxazin, DCPA, bensulide, pendimethalin, trifluralin

PreemergentDCPA, pendimethalin

Postemergentcarfentrazone, Buctril, flumioxazin, fluazifop, oxyfluorfen, paraquat, sethoxydim, glyphosate, pelargonic acid, clethodim

Recoltare Zile dupa semanat/plantatSemanat direct - 120-210 zileTransplantat - 85-95 zileRecoltarea se incepe cand 50-80% din frunze incep sa se franga

Metoda de recoltareManual sau mecanizatIn mod normal bulii se lasa la uscat in camp dar se poate face si uscarea fortata la 30-35 timp de 8-16 ore.

AmbalareSe sorteaza si se ambaleaza la saci de 50 kg

Conditii de pastrare si transport 0-1 la umiditate de 65-70% RH; perioada pastrare 1-8 luni; Bulbii sufera vatamari la temperaturi ma scazute de -0.5

Factori cheie de productie la cultura de ceapa Spre deosebire de alte legume, inflorirea la ceapa depinde de temperatura si nu de durata zilei. Daca atunci cand ceapa are dimensiunea unui creion este expusa la temperaturi mai joase de 4.5 pentru o perioada mai lunga poate creste riscul frangerii frunzelor. Aceasta se intampla special cand are loc o crestere rapida urmata de o perioada de frig. Succesul productiei depinde de lungimea zilei si varietatea aleasa in cultura. Cresterea si dezvoltarea bulbului depinde de lungimea zilei si temperatura, nu de marimea sau varsta plantei. Bulbii cresc si se dezvolta mai bine la temperaturi mai ridicate decat la unele mai scazute. Excesul de ingrasaminte, in special N, poate duce la maturarea cu intarziere a plantelor, poate reduce calitatea bulbilor si afecta rezistenta la transport si pastrare. Iuteala bulbului este influentata de genetica, conditiile de crestere si continutul de nutrienti din sol. Continutul mare de sulf poate creste intensitatea iutelii.6. Particularitati - cultura de dovlecel

Cerintele fata de solCultura de dovlecel se comporta bine pe majoritatea solurilor dar prefera solurile bine drenate, fertile, cu pH 6.0 - 7.5, nu tolereaza solurile umede si lipsa de aer.

Cerintele fata de temperaturaCultura se comporta bine la temperaturi cuprinse intre 10 - 21 ziua si 7.2 - 12.8 noaptea. Nu tolereaza temperaturile ridicate.


Temperatura optimaTemperatura solului - minim 16

Rata de semanatHibrizi cu crestere in tufa: 2.5-3.75 kg/haHibrizi cu crestere in vrej: 1.25-2.5 kg/ha

Nr de seminte/gram4-14


Spatii de plantareHibrizi cu crestere in tufa: 30 - 90 cm intre plante pe rand, 86 - 100 cm intre randuri Hibrizi cu crestere in vrej: 180 - 300 cm


N*75-87 kg/ha50-62 kg/ha inainte de plantare25 kg/ha aplicat in apropierea plantelor, la aparitia bobocului

P87-150 kg/ha in apropierea randurilor la o distanta de 5 cm de plante

K100-125 kg/ha inainte de plantare


Irigarea culturii 18-25 cm aplicat uniform pe toata perioada culturii / 3-5 aplicari.

Afectiuni ale plantelor - boli, daunatori, buruieni Bolile culturilor de dovlecel si denumirile substantelor active pentru combatere AfectiuneaSubstanta activa*Fotografia

Choanephora cucurbitarummancozeb, potassium phosphite,

Podosphaera fuligineaacibenzolar-s-methyl, azoxystrobin, chlorothalonil, copper sulfate, cyazofamid, fenamidone, cymoxanil, dimethomorph, fluopicolide, fosetyl-Al, mancozeb, mandpropamid, maneb, potassium phosphite, propamocarb hydrochloride, pyraclostrobin, sodium tetraborohydrate decahydrate, trifloxystrobin

Didymella bryoniaeazoxystrobin, chlorothalonil, copper sulfate, kresoxim-methyl, Ulei parafinic, polyoxin D zinc salt, potassium phosphite, pyraclostrobin, tebuconazole, thiophanate-methyl

Nematozi1,3-dichloropropene, chloropicrin, metam-potassium, metam-sodium

Podosphaera xanthiiacibenzolar-s-methyl, azoxystrobin, kaolin, kresoxim-methyl, myclobutanil, potassium phosphite, pyraclostrobin, tebuconazole, thiophanate-methyl, triflumizole

Virusiulei parafinic

Daunatorii culturilor de dovlecel si denumirile substantelor active pentru combatere DaunatorulSubstanta activaFotografia

AfideAcetamiprid, Bifenthrin, Dinotefuran, Endosulfan, Fenpropathrin, Imidacloprid, Lambdacyhalothrin, Malathion, Naled, Oxamyl, Oxydemeton-methyl, Permethrin, Sodium tetraborohydrate decahydrate, Thiamethoxam, Zeta-cypermethrin

Liriomiza trifoliiAbamectin, Cyromazine, Deltamethrin, Dinotefuran, Lambdacyhalothrin, Malathion, Naled, Ulei parafinic, Permethrin, Thiamethoxam, Zeta-cypermethrin

Trichoplusia ni.Methomyl, Naled

Diaphania hyalinataAcetamiprid, Beta-cyfluthrin, Bifenthrin, Carbaryl, Chlorantraniliprole, Cryolite, Cyfluthrin, Deltamethrin, Endosulfan, Flubendiamide, Indoxacarb, Lambdacyhalothrin, Methomyl, Permethrin, Spinetoram, Zeta-cypermethrin

Tetranychus urticaeAbamectin, Fenpropathrin, Lambdacyhalothrin, Malathion, Naled

Melittia satyriniformisAcetamiprid, Bifenthrin, Endosulfan, Esfenvalerate, Flubendiamide, Lambdacyhalothrin, Malathion, Permethrin, Zeta-cypermethrin

Bemisia tabaciBifenthrin, Cyfluthrin, Deltamethrin, Dinotefuran, Endosulfan, Fosetyl-Al, Imidacloprid, Lambdacyhalothrin, Ulei parafinic, Sodium tetraborohydrate decahydrate, Spiromesifen, Thiamethoxam


Inainte de semanat/plantat - incorporatclomazone, ethalfluralin, bensulide, trifluralin

Preemergentaethalfluralin

Postemergentacarfentrazone, oxyfluorfen, paraquat, halosulfuron, sethoxydim, glyphosate, pelargonic acid, clethodim

Recoltare Nr zile dupa semanat/plantatSemanat direct: 40-45 zileTransplantat: 30-35 zile

Metoda de recoltareManual sau mecanizat, dupa ce fructul a atins dimeniunea dorita, iar semintele sunt inca moi

AmbalajeStare proaspata - laditeProcesare - remorci

AmbalareLadite 10-12 kg

Factori cheie de productie la cultura de dovlecel/dovlecei Cultura raspunde foarte bine la irigare prin picurare si mulcire cu materiale plastice; Se impune irigare uniforma pe toata perioada culturii; Fructifica pe flori femele, asadar daca avveti stupi in zona, aceasta reprezinta un mare avantaj; exiista si hibrizi care produc doar flori femele; Temperaturile ridicate si umiditatea cresc riscul aparitiei bolilor in cultura; Virusii limiteaza succesul culturii, de aceea este indicat sa infiintati cultura cat mai devreme, atunci cand afidele purtatoare de virusi au activitate scazuta; Utilizarea mulciului si a materialelor care protejeaza cultura, s-au dovedit eficace in preveniirea virusilor; Fructele sunt destul de fragile, deci aveti grija in momentul recoltarii si transportului; Fiind o cultura prolifica, este necesar recoltarea zilnica.

Altoirea pe PeireskiopsisDe ce altoim ?O ntrebare a crui rspuns s-ar putea s nu mulumeasc pe toat lumea!. Un motiv pentru care recurgem la acest metod este satisfacerea dorinei de a obine ct mai repede plante florifere, n cazul speciilor cu o dezvoltare lent. Un alt motiv l constiuie greutatea i cantitile mici de semine care pot fi procurate la anumite specii. Altoirea plantelor din aceste semine ofer o dezvoltare sigur a acestora. Plantele rezultate din altoire, ntr-un timp foarte scurt, comparat cu stadiul normal de dezvoltare, aduc semine.nsmnarea din care rezult plantele de altoit o execut n luna aprilie. La dou-trei sptmni de la germinare pe plante apar primi spini, moment n care acestea devin apte pentru altoire.Portaltoiul utilizat, Peireskiopsis spatulata sau Peireskiopsis velutina, l pregtesc la sfritul verii. n acest perioad tai vrful plantelor, butaii obinui i pun la nrdcinat pentru anul urmtor. Pn la primvar planta mam va dezvolta lstari de 15 - 17 cm. Lstarii, primvara devreme i pun la nrdcinat n ghivece separate, acestea devenind portaltoii pe care i utilizez. O condiie esenial n reuita operaiei este ca portaltoiul s aib o rdcin viguroas, deas. nainte de altoire, portaltoii i cresc ntr-un loc semi ntunecat al serei, asigurndu-le ap din belug i cldur. Acest cretere forat va determina dezvoltarea unui vrf de cretere de 1,5 cm, fraged uor de tiat.Operaia de tiere a plantelor i a portaltoiului o execut cu dou lame de brbierit noi. Una o utilizez pentru plantule, cealalt pentru portaltoi, avnd grij s nu amestec cele dou lame. Dup fiecare tiere dezinfectez lamele cu spirt. Plantulele le tai n poriunea mai groas i dup tiere le acopr cu un pahar mic, pentru a preveni uscarea rapid a tieturii. Poriunea de pe portaltoi unde voi executa tierea, n prealabil o dezinfectez cu spirt, cu ajutorul unei pensule, pentru a preveni posibilitatea apariiei unei infecii. Dup executarea tieturilor aez plantula pe Peireskiopsis, executnd o uoar rsucire a acesteia pentru a elimina eventualele bule de aer. n cazul altoirii pe Peireskiopsis nu este necesar presare altoiului pe portaltoi.O alt metod folosesc n cazul altoirii butailor mai mari. n acest caz portaltoiul l ascuesc iar n altoi fac o scobitur. Aez altoiul pe portaltoi apsnd i rsucind uor n acelai timp altoiul. Altoiul l fixez de portaltoi cu un spin de la o plant mare. Trebuie inut cont de faptul c Peireskiopsis are vasele capilare situate n epiderma plantei i nu n mijlocul tulpinei. Altoiul se aeaz n aa fel pe portaltoi ca vasele capilare a celor dou plante s se suprapun. Este un factor de care depinde reuita aciunii (i n cazul altor tipuri de portaltoi). Altoirea pe alte genuri de portaltoin afara motivaiilor ce justific altoirea pe Pereskiopsis, pot aprea situaii cnd suntem pui n faa unei posibile pierderi a unei plante fie ca urmare a unui nceput de putrezire, cnd prin ndeprtarea poriunii afectate uneori salvm planta, fie datorit unei mai limitate posibiliti de nmulire pe cale sexuat, determinat de maturarea foarte trzie a plantei (ex. plantele columnare), sau determinat de calitile biologice a unor genuri, specii sau forme ca: formele clorofilo-deficitare, formele cristate, sensibilitate la nivelul coletului la umezeal, sau pur i simplu pentru a realiza o mai rapid nmulire pe cale vegetativ prin realizarea de lstari mai numeroi - specific plantelor altoite.Ca i n cazul altoirii pe Pereskiopsis, principala problem o constituie obinerea i formatarea portaltoiului.Cei mai viguroi portaltoi se obin din plante provenind din genurille: Eriocereus, Helianthocereus, Pachycereus, Cereus, Trichocereus, Myrtillocactus, Cleistocactus, Echinopsis, Opuntia Selenicereus, Corryocactus, Hylocereus.La altoirea pe genuri de plante altele dect Pereskiopsis - care are o via biologic de portaltoi mai redus, determinat de creterea intens a altoiului i deci o suprasolicitare a sistemului - se pot distinge dou situaii, care solicit portaltoi diferii : altoirea intermediar, cnd se vor folosi portaltoi tineri, de 8-10 cm. nlime i cu un diametru de cca. 1 cm., din speciile: Eriocereus jusbertii, Selenicereus grandiflorus, Myrtillocactus geometrizans, Trichocereus pachanoi, candicans, schickendantzii, thelegonoides, spachianus, macrogonus, Cleistocactus baumannii, candelilla, smaragdiflorus, Corryocactus melanotricus, pachycladus, Cereus dayamii, jamacaru, Echinopsis eyresii, sau special pentru speciile clorofilo-deficitare ca: Hylocereus trigonus i Hylocereusundatus , iar n cazul Opuntiilor, specii de Opuntia ficus-indica, triacantha, robusta; altoirea definitiv, cnd vom utiliza portaltoi cu caracter de compatibilitate, de genul Eriocereus jusbertii, Pachycereus pringlei i Echinopsis, pentru genuri i specii ca: Mammillaria poselgeri, halei, maritima, pondii, setispina, schumannii, tetrancistra, goldii, haudeana, saboae, theresae, perezdelarosa, solisoides, dodsonii, barbata, carmenae, dehertiana, herrerae, humboldtii, lasiacantha, lenta, morricalli, olivae, wilcoxii, stella-de-tacubaya, viescensis, Ariocarpus, Ortegocactus, Pelecyphora, Encephalocarpus, Aztekium, Turbinicarpus, Pilocanthus, Pediocactus, Sclerocactus, Discocactus, Buiningia, Uebelmannia, Cintia, Coleocephalocereus, Austrocephalocereus, Micranthocereus, Copiapoa, Eriosyce, Reicheocactus, Delaetia, Rodentiophila, Gymnocalycium, Blossfeldia, Frailea, Sulcorebutia, Rebutia, Chamaecereus, formele clorofilo-deficitare sau cristate.Pentru a concretiza situaiile de compatibilitate altoi - portaltoi subliniem: - portaltoii realizai din Echinopsis se vor utiliza pentru toate tipurile de altoi pitice i ncet cresctoare, sau mai rar pentru specii aparinnd genurilor: Echinocereus, Sclerocactus, Pediocactus (inclusiv Utahia), ct i pentru speciile ce se ierneaz la temperaturi mai sczute (5-10C);- portaltoii realizai pe Eriocereus jusbertii, cruia i corespunde un sol umed i cald, care este uor de iernat, fiind un portaltoi deosebit de rezistent, se preteaz altoirii de repicaturi;- portaltoiul de Hylocereus i hibrizi ai acestuia are o cretere rapid i se preteaz altoirii de epifite ce ierneaz la temperatur ridicat i umezeal precum i pentru altoirea de repicturi, avnd dezavantajul c nu pstreaz corespunztor i un timp mai ndelungat altoiul; deasemenea este pretabil pentru altoirea de cactui dependeni ca: Gymnocalycium mihanovichii var. friedrichii cu cele dou forme ale sale : aurea i rubra i Chamaecereus silvestris, formele cristatus i aureus;- portaltoiul de Selenicereus (grandiflorus i macdonaldiae), ce se ierneaz la loc cald, este potrivit pentru Schlumbergera i repicat;- portaltoiul de Trichocereus (bridgesii, pachanoi, spachianus,etc.), ce se ierneaz la rece i uscat , asigur o dezvoltare deosebit n volum a altoiului, are dezavantajul de a lstri puternic, necesitnd o continu supraveghere n vederea nlturrii acestora.Apartanena, altoiului i a portaltoiului, la aceiai subfamilie i eventual zon geografic condiioneaz reuita altoirii.Ca principiu general, altoirea se execut doar n perioada aprilie septembrie, deci n perioada de vegetaie activ a plantelor. Dei este posibil ca viitorul portaltoi s fie nrdcinat n anul executrii operaiunii de altoire, este indicat, pentru a asigura un sistem radicular ce s susin dou plante, obinerea acestuia cu un an nainte.Portaltoiul poate fi realizat pe seama unei plante mature sau pe seama unui buta.Pentru obinerea butaului se procedeaz astfel:Cu ajutorul unei lame, a unui bisturiu, sau a unui cuit bine ascuit, n prealabil dezinfectat cu alcool (i nu prin flambare pentru a nu reduce duritatea metalului), se procedeaz la separarea lstarului de pe planta mam, lstar ce trebuie s aibe o lungime de 10-15 cm. Pentru a nu compromite planta mam tietura trebuie s fie ct mai mic i fr suprafee sfiate i se va pudra cu un fungicid (nu cu alcool ntruct arde esutul viu) sau cu praf de crbune care este sicativ.Lstarul obinut se va ascui n partea proximal, n form de pan, dinspre exterior spre cilindrul central, cu grij a nu-l leza. Suprafaa tiat se pudreaz cu un fungicid sau cu un hormon de nrdcinare, iar vrful cu praf de gips ce s previn o uscare rapid.

Lstarul fasonat, potrivit celor de mai sus, se poziioneaz vertical timp de cteva zile , pn cnd pe suprafaa tiat se formeaz o pelicul uscat. Astfel pregtit, lstarul este aezat deasupra unei site sub care este ap (deci se creiaz un mediu umed), sau pe un suport ce s-l in ridicat peste nivelul mesei sau, se planteaz ntr-un ghiveci de dimensiune corespunztoare, n care dup ce s-a aezat peste orificiile de eliminare a excesului de ap sprturi ceramice sau pietri, se introduce amestecul de sol specific genului pn la aproximativ 5-6 cm. de la buza superioar urmat de 4-5 cm. de nisip.Lstarul fasonat prin tiere i apoi cicatrizat, devenit buta, indiferent de soluia adoptat v-a forma rdcini pe conturul tieturii.n situaia n care dup cteva zile se constat c a nceput un proces de putrezire se v-a proceda la o nou tiere, pn la esutul sntos, la uscarea sub form de pelicul i la o nou nrdcinare.Dup aproximativ 2-3 sptmni apar primele rdcini, cnd n situaia n care s-a folosit procedeul de nrdcinare deasupra apei sau acea de suspendat, butaul se va planta fie n tvi de butire, fie n ghiveci, unde timp de un sezon i continu formarea sistemului radicular.Personal optez pentru nrdcinarea direct n nisip, procedeu care-mi asigur o continuitate n procesul de nrdcinare, noile rdcini nu vor mai fi deranjate putnd trece direct n stratul inferior, nutritiv.Consider procedeul de sterilizare prin nclzire pn la punctul de fierbere a amestecului de sol ca fr fundament tiinific i un exces de zel. Solul este un complex viu, cu o structur granular specific, care-i dau proprieti de suport pentru via, pentru cultura plantelor. Prin nclzire solul i pierde granulaia i microflora favorabil dezvoltrii vegetale, devine o mas amorf!. Deasemenea, adaosul de crbune n sol nu poate fi tratat ca dezinfectant, este doar un element higroscopic, ce menine un timp mai ndelungat umiditatea amestecului i fixeaz bule de aer, deci asigur o mai mare porozitate.Dup formarea sistemului radicular suficient de dezvoltat pentru a susine altoiul i portaltoiul se procedeaz la altoire, care aa cum am mai spus se execut numai n sezonul de activitate vegetativ a plantelor i numai pe timp clduros. Dac urmrim altoirea unei plante delicate, vom opta pentru un portaltoi cu un sistem radicular robust i alegem tipul de altoire permanent - care se realizeaz mai aproape de baza plantei. Dac dorim s stimulm vegetaia unei plante, chiar cu riscul de a nu nflori i de a se desprinde ulterior de portaltoi, atunci vom prefera altoirea temporar - care se face ctre vrful portaltoiului.nainte cu 2-3 sptmni de efectuarea altoirii butaii vor trebui pregtii, pregtire ce const n aezarea lor la un loc mai puin luminat, la un loc cald i la udarea lor moderat, operaiune ce va determina etiolarea vrfului. De fapt prin acest procedeu form vrful de cretere al plantei,ceea ce duce la formarea de esut tnr.Tehnica de altoire depinde de metoda adoptat:- fie altoirea plat, cnd suprafaa de tiere a portaltoiului i al altoiului sunt plate,- fie altoirea n V, cnd ambele plante se taie n V.

n cazul aplicrii metodei de altoire plat, indiferent de faptul c este o altoire intermediar sau definitiv, a cror condiii le-am descris mai sus, portaltoiul va fi secionat cu ajutorul unuia dintre instrumentele descrise la separarea lstarului de ctre planta mam. Suprafaa secionat a plantei nrdcinate trebuie protejat pentru a nu se infecta/infesta i a nu pierde sev, care n general este de consisten cleioas la portaltoii bine pregtii, prin secionare unei foie ce se v-a lsa pe locul su. Pentru ca dup altoire, la cteva sptmni, portaltoiul s nu elimine altoiul ca urmare a uscrii suprafeei de altoit, se va proceda la tierea oblic a marginilor poriunii secionate.

Fazele pregtirii portaltoiului

Pasul urmtor este cel al pregtirii altoiului : altoiul, desprins de pe planta mam, sau poriunea unei plante ce trebuie salvat, se va seciona identic portaltoiului, adic, pentru a nu crea mediu de dezvoltare a diverilor fungi, pentru a crea condiii de aerisire, se taie oblic pe margini i perfect plan la baz. Reuita altoirii const n suprapunerea perfect a vaselor liberiene ale altoiului peste cele ale portaltoiului, creind o continuitate.

Fazele pregtirii altoiului

Pentru a realiza un contact intim ntre cele dou suprafee create de ctre portaltoi i altoi se va proceda la efetuarea unei presiuni (care nu trebuie s fie att de mare nct s deformeze altoiul), fie cu ajutorul unor benzi cauciucate elastice (elasticul se trece pe sub ghiveci i peste poriunea apical a altoiului), fie cu fire de a/sfoar ce au la capete mici greuti (uruburi, piulie), fie cu lame elastice fixate ntr-un suport fix dar care pot efectua o presiune continu i perpendicular pe vrful altoiului. Dup 3-5 zile de la efectuarea altoirii se vor ndeprta mijloacele de presare, planta se va aeza la un loc cald, luminos dar nu n btaia direct a razelor solare. Noua plant se va crete identic componenteloravndu-se ns n vedere ca apa de udare s nu ajung pe suprafaa de contact altoi-portaltoi.La efectuarea acestui tip de altoire trebuie avut n vedere ca poriunile de portaltoi rezultate n urma secionrii s se utilizeze n continuare la formarea de noi portaltoi prin nrdcinare i cretere. Altoire n V, sau n despictur, se aplic n mod deosebit plantelor cu port pendent : Zygocactus, Rhipsalidopsis, Schlumbergera, .a., mai mult cu scop estetic, utiliznd portaltoi nali de 15-20 cm. Aceast metod const n tierea aproximativ a 2-3 cm. din vrful portaltoiului, dup care se efectuiaz o tiere n V, care elibereaz att o poriune din cilindrul central ct i din parenchim. Altoiul se taie sub form de pan, pe ambele fee, dup care se introduce n despictura portaltoiului. Apoi, se leag strns portaltoiul peste altoi. Reuita operaiunii const n rapiditatea execuiei.Obinerea ndemnrii n efectuarea acestor manevre poate asigura reuita total, poate da posibilitatea de a spori numrul indivizilor din colecie, mai ales cnd vorbim de plante rare, valoroase i nu n ultimul rnd a da un plus de form i culoare deosebit de apreciate n peisajul ambiental.

Fazele altoirii pe Pereskiopsis

Dup executarea operaiei de altoire, ghivecele le aez ntr-un acvariu acoperit, pregtit dinainte. Acesta are o nlime de 45 cm i permite aezarea unui numr de 16 ghivece cu latura de 8 cm i a unui borcan de un litru. Borcanul l umplu cu ap distilat i l nclzesc cu un nclzitor de acvariu, astfel ca temperatura apei s fie de 30 - 40C. Acest borcan asigur mediul umed din acvariu. Mediul umed i cald trebuie meninut timp de 48 de ore. Altoirile executate n acest fel se lipesc n dou- trei zile i dup o sptmn, dou se poate deja observa dezvoltarea altoilor.

Altoirea se va executa numai pe portaltoi care au frunze, pentru a prelungi ct mai mult viaa acestora. n cazul altoirii pe Peireskiopsis, dup o perioad de 3-4 ani se ridic problema mbtrnirii portaltoiului, care se manifest prin pierderea frunzelor i apariia unei scoare lemnoase pe corpul acesteia i ncetinirea ritmului de cretere al altoiului. La apariia acestor semne altoiul trebuie desprit. Acest operaie o fac prin tierea portaltoiului, la 4-5 cm sub altoi i nrdcinarea acestui ciot ntr-o soluie cu substan nutritiv pn apar primele rdcini. Acestea apar dup 3-4 sptmni, dup care plantez planta n amestec de pmnt. Se poate recurge i la tierea altoiului, n poriunea cea mai groas i nrdcinarea butaului astfel obinut sau realtoirea acestuia pe un alt portaltoi. Poriunea rmas pe portaltoiul vechi va aduce lstari care la rndul lor pot fi nrdcinai sau altoii

59

irigatie picatura

Documents