isihastii sau sihastrii si rugaciunea lui iisus in traditia ortodoxiei romanesti

7/23/2019 Isihastii Sau Sihastrii Si Rugaciunea Lui Iisus in Traditia Ortodoxiei Romanesti

http://slidepdf.com/reader/full/isihastii-sau-sihastrii-si-rugaciunea-lui-iisus-in-traditia-ortodoxiei-romanesti 1/13

Isihastii sau sihastrii si rugaciunea lui Iisus in traditia ortodoxiei romanesti

Publicand in traducere germana Cele o suta de capete ale lui Calist si IgnatieXanthopol, AM. Ammann vorbeste de rolul avut de isihasti in Biserica greaca si rusa.El nu aminteste insa nimic de existenta isihasmului si a spiritualitatii flocalice siisihaste in viata ortodoxiei romanesti, desigur din lipsa de cunostinta a limbii romane.

ar, dupa !il "orschi #$%&&'$()*+, Ammann trebuie sa treaca direct la isihasmulreinnoit in usia la s-arsitul secolului al XIX'lea de catre Paisie e$icicovschi. Pentrutot acest rastimp el spune doar, in general, ca scrierile flocalice, care circulau inmanuscrise la Athos, /nu erau straine de asaritul greco'slav/.

ar, vorbind de renasterea spiritualitatii flocalice in usia, la s-arsitul secolului alXIII'lea, el observa0 /!u e de mirare ca 1ilocalia, indata ce a -ost tiparita la enetia#la $234+, si'a luat drumul raspandirii din Moldova, din Principatul -amilieiMavrocordat. Acolo traia in manastirea !eamt, nu departe de 5iraspol, calugarulPaisie elicicovschi, care petrecuse multi ani in Athos. Acest rus, cunoscator al limbiigrecesti, a tradus din cele &6 de bucati ale 1ilocaliei grecesti, 4% in slavonabisericeasca, si pe acestea le'a publicat sub titlul obrotoliubie, in anul $23%, in patru

parti si doua volume in "t. Petersburg/. Ecoul mare pe care l'a avut ea, a -acut ca in$*(2 sa se publice o a doua editie, in sase volume.

In secolul al XIII'lea, calugarul Paisie, venit de la Poltava, a gasit ast-el in Moldova unmonahism, care, prin numerosi repre7entanti ai lui, practica, in continuareaneintrerupta a acestei traditii, o viata isihasta #de sihastrii+, insu8etita de rugaciunealui Iisus. 5ocmai datorita acestei existente de sine a tarilor romane si unei de7voltari avietii manastiresti, pe care au putut'o mentine ele, si copierii bogate de manuscrisede spiritualitate ortodoxa, iar mai tar7iu tiparirii de carti cu acest continut, din careunele puteau f trimise si la celelalte popoare ortodoxe, s'a putut mentine neincetatspiritualitatea "fntilor Parinti in acest monahism. Aceasta, la randul ei, a -acut ca si increatia teologica romaneasca sa se mentina linia veche patristica, printr'un !eagoeBasarab, prin arlaam, oso-tei, imitrie Cantemir, in vreme ce teologia greaca si

rusa a oscilat intre in8uenta catolica si cea protestanta #de exemplu la greci, intretendinta catolici7anta a lui Meletie "irigul si patriarhul ositei al Ierusalimului si ceaprotestanti7anta a lui Chiril 9ucaris, Mitro-an Critopol, Ioan Cariofl: iar la rusi, intretendinta catolici7anta a "colii de la ;iev, pana la Petru cel Mare, si intre ceaprotestanti7anta care incepe de la Petru cel Mare prin 5eo-an Procopovici, pana ceprin imitrie Cantemir incepe sa se descopere linia ortodoxa In spiritualitate, intaritaapoi prin asile de la Poiana Marului si Paisie elicicovschi, traitori in Moldova, undeau venit -oarte probabil dupa ce au a8at de monahismul acesteia prin imitrieCantemir.

Mitropolitul 5it "imedrea a scos la iveala -aptul ca in <urul lui =rigorie "inaitul, printrecalugarii de alte natii ortodoxe, s'au a8at si calugari romani. Istoricul roman a7van

5heodorescu 7ice0 /Existenta unui monahism romanesc in perioda anterioara celei de

a doua <umatati a sec. al XI'lea, cu unele ecouri ale vietii calugaresti din PeninsulaBalcanica, din centre de seama, precum cel din Chalcidica #Athos+, sau de maiaproape, precum cele de la Paroria si ;eli-arevo ... poate f banuita cu temei, in unelemodeste schituri de lemn sau chiar de piatra, a caror amintire ni s'a pastrat, putandaduna laolalta, pe malul unarii sau sub munte, in intinsele regiuni paduroase, saucele colinare, pe calugarii care, departe de orase , isi vor f organi7at existenta dupacanoanele cinului monahal ortodox inaintea aparitiei primelor manastiri cunoscutedocumentar in Moldova si Muntenia/.



Existenta monahilor in 5ara omaneasca, alaturi de existenta unui cler de mir inaintede ase7area la $&(3 a primului mitropolit statornic la Curtea de Arges, e atestata si inactul sinodal din Constantinopol. Carmen 9aura umitrescu datea7a numai picturaunei biserici rupestre de langa Campulung #imbovita+ ca find de pe la s-arsitulsecolului al XIII'lea.

Pavel Chihaia pune inceputul acestor mici ase7ari isihaste in legatura cu in8uenta"colii "-antului 5eodosie, un ucenic bulgar al lui =rigorie "inaitul, de la ;eli-arevo #la$4 >m sud de 5arnovo, in munti+.

Emil 5urdeanu, afrma pre7enta unor romani atat in <urul lui =rigorie "inaitul cat si erala ;eli-arevo, in <urul "-antului 5eodosie, find deplin dovedita patrundereaspiritualitatii acestui centru la nordul unarii0 /5raditia culturala a Paroriei vapatrunde la nordul unarii catiiva ani mai tar7iu #dupa moartea lui =rigorie "inaitul,intamplata la $&%6+, prin intermediul unui alt centru isihast, manastirea de la;eli-arevo, intemeiata de 5eodosie, ucenicul lui =rigorie "inaitul, in apropiere de

5arnovo. om vedea mai tar7iu care a -ost rolul lui in -ormarea literaturii slave in 5arileomane. ar trebuie sa spunem inca aici ca datorita ucenicilor bulgari de la Paroria,cu 5eodosie in -runte, datorita mai ales -ocarului de spiritualitate isihasta aprins la

;eli-arevo, opera lui =rigorie "inaitul a -ost tradusa in bulgara si raspandita apoi innordul unarii/.

Acelasi autor mentionea7a un loc din iata "-antului 5eodosie, scrisa de patriarhulCalist al Constantinopolului0 /Indata ce s'a ase7at in locul muntos, numit vulgar;eli-arevo, vestea a 7burat peste tot, mai repede ca pasarea, nu numai la poporulbulgar: Ci si la sarbi, unguri #cred ca e vorba de romanii ardeleni, a8ati in ?ngaria,n.n.+ si romani, si chiar si la cei ce traiesc in <urul Mesimbriei/. Mentionand acest loc,Emil 5urdeanu 7ice0 /Popularitatea de care se bucura printre romani are ceva sansade a traduce realitatea/.

"piritualitatea isihasta a venit, -ara indoiala, si prin legaturile stranse ce le avea 5araomaneasca cu manastirea Cutlumus din "-antul Munte. A<utoarele date de voievodul

ladislav I pentru 7idirea din nou a acestei manastiri, sub staretul @ariton, au -acut cain aceasta manastire sa se ase7e mai multi calugari romani tocmai in aceastaperioada in care isihasmul se a8a in 8oare si era spri<init de patriarhii Calist si 1ilotei,ucenicii s-antului =rigorie Palama, dintre care primul a trimis, la cererea voievodului!icolae Alexandru Basarab, pe Iachint de icina ca prim Mitropolit al 5arii omanesti.Acesti calugari nu s'au inchis defnitiv in Athos. Ei veneau uneori acasa. Asa au venitinainte de $&2), pentru ca nu se puteau impaca cu viata de obste de acolo, findca in

5ara omaneasca dusesera o viata mai linistita in micile schituri din ea. upa cevoievodul ladislav obtine, prin corespondenta, de la staretul @ariton al Cutlumusului,ingaduinta ca calugarii plecati din 5ara omaneasca sa duca o viata mai de sine,acesti calugari se duc din nou in Cutlumus si unul din ei, Melchisedec, a<unge chiaregumenul manastirii #intre $&2)$&2(+. EI -usese in tara protopopul Mihai, deci era unom mai ridicat din punct de vedere cultural si spiritual. ?n altul era ieromonahul

Iacob.

9a $&24, insusi staretul @ariton din Cutlumus este adus de voievoduI ladislav camitropolit la Curtea de Arges, dupa moartea lui Iachint, intamplata in acelasi an. ar,la $&26 @ariton se retrage din nou la Athos, a<ungand protos al "-antului Munte. inaceasta calitate, la $&2*, el da calugarilor din Cutlumus o seama de s-aturi, careamintesc de invatatura isihasta.



?n alt impuls de viata calugareasca in duh isihast a venit in 5ara omaneasca prin!icodim, intemeietorul manastirilor cu viata de obste. E un /consens general asupra-aptului ca !icodim a -ost un adept al isihasmului .. Aceasta are corespondenta cupatriarhul E-timie de 5arnovo, un ucenic al "-antului 5eodosie. !icodim cerea raspunslui E-timie la anumite intrebari si primea raspuns la ele. Patriarhul E-timie era prietensi cu Antim, al treilea Mitropolit al 5arii omanesti, grec din Constantinopol, caruia ii

raspunde de asemenea la unele intrebari. Patriarhul E-timie a dat un si mai mareavant traducerilor de scrieri duhovnicesti din greceste, find el insusi un autor descrieri proprii de caracter duhovnicesc. "crierile lui au avut mare ecou in tarileromanesti. iata "fntei Paraschiva, scrisa de el, e redata de mitropolitul arlaam inCartea de invatatura a sa, iar din Panegiricul la "-antul Constantin si Elena scris deE-timie, !eagoe Basarab ia multe pasa<e in Invataturile sale.

In Moldova, incepand de la Alexandru cel Bun, care pune Mitropolia de Ia "uceava inlegaturi cu Constantinopolul, se aduc operele unor autori isihasti, ca =rigorie "inaitulsi patriarhul 1ilotei, care se traduc aici in slavona bisericeasca.

ar cu siguranta ca aceste scrieri isihaste ' ca si cele venite prin ;eli-arevo ', desi intraduceri slavone, nu au ramas -ara o rodire in viata calugareasca romaneasca. Alt-el

nu s'ar f simtit nevoia sa fe copiate si raspandite in tarile romane.

oada lor o vedem de -apt in bogata raspandire a tipului calugaresc de sihastru inaceste tari. Cuvantul /sihastru/ este transcrierea romaneasca a cuvantului /isihast/.Asa cum patriarhul Calist e numit in manuscrisele romanesti /Calistru/, asa cuvantulisihast a devenit in rostirea romanesca /sihastru/ .

Aproape pretutindeni unde s'au inaltat manastiri mai mari, au existat prin impre<urimiunul sau mai multi /sihastri/. Acesti /sihastri/ locuiau de multe ori in chilii sapate instanci sau in bordeie de lemn. In cartea citata a lui Pavel Chihaia sunt date in-otografe usile mai multor ast-el de chilii in stanci din muntii Bu7aului. 9angaManastirea Putna, intr'o stanca de deasupra unei vai din apropiere, dainuieste panaa7i chilia lui aniil "ihastru. "e poate presupune ca "te-an cel Mare a 7idit manastirea

Putna atras de acest loc prin viata ce o ducea in impre<urimi aniil "ihastru, care era,dupa traditie, duhovnicul lui. upa ce acesta s'a retras in partile oronetului, "te-ancel Mare a 7idit si acolo o manastire, oronetul, unde aniil "ihastru e si inmormanta.9a -el, langa 5ismana se a8a chilia in stanca unde se spune ca ar f petrecut uneori,ca sihastru, intemeietorul manastirii, !icodim. !eculce, care ne spune ca oronetul a-ost 7idit de "te-an cel Mare la indemnul lui aniil "ihastru, ne spune ca si Alexandru9apusneanu a 7idit "latina la indemnul unui alt sihastru.

ar o data ce se 7idea in apropiere o manastire, viata sihastreasca nu inceta inimpre<urimile mai greu accesibile ale ei. Pe valea Putnei, nu departe de manastire, s'ain 'fripat o /sihastrie/ pentru calugarii care voiau sa duca o viata de liniste, inchinatarugaciunii. /"ihastria/ aceasta a durat pana la ocuparea Bucovinei de catre Austria,mai precis pana Ia Iosi- II, care a desfintat o data cu manastirile din Bucovina si

aceasta sihastrie. Inca la $226, in $) ianuarie, =rigore =hica oda acorda niste scutiricalugarilor /sihastri/ de Ia Putna. Pocrovul e atestat inca de Ia $63$ cu numele de/"ihastria !eamtului/. !umele acesta e atestat de un alt manuscris din BibliotecaAcademiei omane, cu nr.$4*%. Manuscrisul cuprinde in traducere romaneascascrierea lui Agapie 9andos /Mantuirea pacatosilor/. Pahomie, episcop Ia oman,daruieste acest manuscris sihastriei din muntele Chiriac, adica Pocrovului. Mai stim side alte scrieri de literatura ascetica, scrieri care circulau in romaneste chiar de lainceputul sec. al XII'lea. In Biblioteca Academiei omane sunt Paterice din sec. alXII'lea #ms. nr. $%43 din anul $626, nr. &$6& din $2)6 etc.+.



Mari sihastri au vietuit in schitul "ihla si in <urul lui, 7idit in apropierea manastirii"ihastria de a7i. "chitul propriu'7is a -ost cladit Ia $2&$, langa pestera "fntei 5eodora.Aceasta a vietuit mai inainte in pestera a8ata in apropierea schitului "ihla de a7i. Ea ecinstita pana a7i de evlavia poporului nostru ca o s-anta, pentru viata ei de sihastradesavarsita. upa mai multi ani de sihastrie in muntii Bu7aului, impreuna cu alte trei

surori de viata pustniceasca, a petrecut vreo patru7eci de ani in pestera langa care s'a ridicat mai tar7iu schitul "ihla, loc vestit pentru sihastrii ce'l locuiau inca din sec. alXII 'lea. "e spune de Cuvioasa 5eodora ca petrecea pururea cu rugaciunea lui Iisuspe bu7e si in minte si ducea o viata deosebit de aspra. "ihastru a -ost si Pavel,duhovnicul Cuvioasei 5eodora.

Parintele Ioanichie Balan, de la manastirea Bistrita din Moldova, care a cercetat multiani vietile sihastrilor romani incepand din secolul al X'lea pana in secolul al XX'lea,alcatuind mai multe volume cu descrierile lor, spune0 /In traditia manastirii 5a7lau#7idita la $%32+, ca si in ca7ul celorlalte manastiri, era obiceiul de a trai in <urul 9avreinumerosi sihastri. Acestia erau dintre vietuitorii manastirii cei mai intariti, careravneau o viata pustniceasca singuratica. Pentru aceasta erau obligati sa petreacaprimii ani in viata de obste, pentru a deprinde tainele vietii duhovnicesti. Cu

binecuvantare plecau apoi in munte, fe ca ucenici ai altor sihastri batrani, fe singuri,sau cu alti convietuitori. Acolo ocupau una din pesterile libere, sau isi construiausinguri bordeie de lemn, din piatra sau din pamant. 1iecare dintre ei pastra legaturacu manastirea din care -acea parte. in fecare sambata coborau din munte, isiprimeau /tainul/ acordat de egumen #paine, pesmeti, legume, -ructe, sare+, semarturiseau la duhovnicul manastirii, a doua 7i se Impartaseau si iarasi se urcau lachiliile lor. cupatia permanenta a sihastrilor era s-anta rugaciune a lui Iisus/./Batranii comunei 5a7lau povestesc si asta7i cele au7ite din gura inaintasilor lor, cumca acesti sihastri coborau in fecare noapte la utrenie in manastire, iar dupa mie7ulnoptii se urcau din nou catre chiliile lor. Ei povestesc ca acesti venerabili sihastri erau-oarte cuviosi, se rugau neincetat, citeau neintrerupt Psaltirea, rosteau rugaciunea luiIisus, -aceau mii de matanii pe noapte, privegheau si vorbeau numai de umne7eu/.

"ihastrii acestia au -ost de -apt -oarte populari in trecutul nostru. "'a recunoscut rolullor in sustinerea puterii de re7istenta a poporului nostru in vremuri grele. Am amintitde aniil "ihastru, cel care l'a s-atuit pe "te-an cel Mare, intarindu'l la lupta pentruapararea Moldovei crestine intr'un moment de descura<are. Ei nu erau niste reclusinepasatori de lume, in sensul reclusilor din ccident sau chiar din Muntele Athos. Eia<utau in tot -elul poporul in greutatile lui. Parintele Ioanichie Balan spune0 /Apoisihastrii veneau in a<utorul oamenilor cu s-atul, cu spovedania, cu mustrarea si cuindemnul. Calugarii, sihastrii, pustnicii acestia -ugiti de lume, au iubit cel mai multoamenii, s'au rugat neincetat pentru ei. Acesti pribegi ai muntilor, acesti prieteni aiCarpatilor, acesti locuitori ai codrilor au -ost in acelasi timp cei mai apropiati s-etniciai voievo7ilor ... toti voievo7ii au avut ca duhovnici si s-etnici de taina calugari sisihastri. In ei aveau cea mai mare incredere, cea mai mare nade<de, lor le destainuiauinima, s-atul lor iI pa7eau cu sfntenie, de la ei cereau rugaciune si binecuvantare,

cand plecau sa'si apere credinta si pamantul stramosesc/.

Popularitatea lor se vede si de acolo ca numele de sihastru, ca transcriere in limba<popular romanesc a numelui de isihast, a devenit si a ramas in viata poporului nostrucu intregul lui inteles din secolul al XI'lea, cand s'a raspandit din "-antul Munte, caun nume -amiliar, dar si ca o dovada ca modul isihast al calugariei s'a practicat in tottrecutul nostru, in va7ul poporului. upa cate stim, la nici un alt popor ortodoxnumele de sihastru n'a devenit atat de popular, nu s'a pastrat cu aceasta larga sipopulara re7onanta, pentru ca nici modul isihast al calugariei nu s'a pastrat la -el.



Parintele Ioanichie Balan a descris viata mai multor sute de ast-el de sihastri multvenerati in viata poporului nostru. 1irul lor s'a continuat neintrerupt din secolul al XI'lea pana in timpurile noastre. Aceasta descriere pune intr'o lumina noua, mai adanca,de o impresionanta serio7itate, rolul monahismului in trecutul nostru si temeliilere7istentei poporului nostru pe acest pamant, in -urtuna unei istorii de neincetate

greutati, ca si i7voarele spiritualitatii lui atat de intelepte si de echilibrate. Acestisihastri ne'au tinut pre7enti in muntii nostri alaturea cu ciobanii, in schiturile lor isigaseau adapost cei ce se re-ugiau in vremuri de grea cumpana, voievo7i, dar sioameni din popor. "ihastrii acestia se recrutau dintre romanii credinciosi de peambele laturi ale Carpatilor si constituiau o -orma de mentinere a unitatii noastre capopor in temeliile ei cele mai adanci.

am numele catorva as-el de sihastri din toate secolele, dupa pre7entarea lor deparintele Ioanichie Balan.

in secolul al X'lea, parintele Ioanichie ne da viata de sihastru a cuviosului Iosi-.Acesta, in tinerete, a in<ghebat o mica sihastrie romaneasca, impreuna cu cativaucenici ai sai, in pustia Iordanului. Apoi, dupa caderea Constantinopolei, s'a retras cu

ucenicii sai in muntele din vestul manastirii Bistrita, unde si'au 7idit chilii mici dinlespe7i de piatra, in tot muntele acela. /?cenicii sai se numeau "imion, Metodie,arnava, Petru, =herman, Pir si =recu. omnitorul Moldovei, Bogdan cel rb, le'a7idit la $($4 /schitul lui Iosi-/, care, mai tar7iu, s'a numit /Manastirea Bisericani/. Insecolul al XII'lea, traiau in <urul ei pana la %)) de schimnici/.

?nul din marii sihastri a -ost in secolul al X'lea ieromonahul "isoe. e origine dinpartile Bucovinei, s'a -acut ucenicul lui aniil "ihastru in <urul oronetului. Apoi, cubinecuvantarea lui aniil "ihastru, se retrage in Muntii araului, nevoindu'se multiani singur. Mai tar7iu, strangand cativa ucenici in <urul sau, intemeia7a /"ihastriaaraului/ sau /"chitul lui "isoe/. ?nii voievo7i, de dupa aceea, au 7idit pe arau altedoua /sihastrii/.

Calugari de mare in-ranare au existat de timpuriu si in 5ransilvania, din care unii feca se intorceau ca sihastri in locurile lor de origine din sihastriiie Moldovei, fe ca se-ormau intai in schiturile din 5ransilvania si apoi se duceau in muntii Moldovei. "estie, apoi, ca multi din sihastrii din padurile Moldovei se recrutau din ciobaniitransilvaneni care isi pasteau oile pe acolo.

In secolul al X'lea, un mare nevoitor a -ost cuviosul =helasie, staretul manastiriiamet, de la intrarea in Muntii Apuseni. E o manastire care se crede ca datea7a de pela $4$( si e probabil ca existenta ei la cativa >ilometri de =eoagiu de "us a -ost un-actor hotarator pentru stabilirea unei episcopii romanesti la =eoagiu. =helasie a avutun mare rol in 5ransilvania, -ormand numerosi calugari, aparatori ai ortodoxiei.

Multimea de sihastri care vietuiau in muntii din impre<urimi au avut un rol hotarator siin intemeierea manastirii Agapia de catre Petru ares, la $(42 sau la $(%4'$((4, lapoalele acestor munti. Parintele Ioanichie Balan afrma ca inca cu cateva sute de aniinainte vietuiau in acesti munti multi sihastri. upa Condica "-anta a manastiriiAgapia, ei erau mai ales ciobani transilvaneni.

ar-urile de munti din <urul Agapiei #"erghia, Pahomia, Eu-rosin, "ihastria+ isi aunumele de la sihastrii care au vietuit in ei. Pe unul din aceste var-uri exista si osihastrie. Mai <os erau chiliarchii, care, spre deosebire de sihastri, aveau cate ochiliuta. mica ase7are manastireasca s'a ridicat in /9ivada Parintilor/, unde se vad



si a7i temeliile bisericii si ale altor cladiri mai mici. 9ocul e numit pana a7i /"caunele/,probabil pentru ca acolo dormeau doua'trei ore pe noapte calugarii, potrivit uneipractici a schimnicilor de a nu dormi in pat, ci numai pe scaun.

"chitul mai vechi din /9ivada Parintilor/ se mai numeste pana a7i si /manastirea luiAgapie/, de la un sihastru numit Agapie, care a ur7it'o prin secolul al XI'lea. Mai la

vale, s'a 7idit, prin secolul al X'lea, schitul de pe muntele Eu-rosin. In /9ivadaParintilor/ s'au descoperit morminte cu sicrie -acute din butuci grosi de ste<ar, avandin ele oseminte ale caror cranii sunt ase7ate pe o caramida, cum se inhumea7acalugarii. Agapia din eal, de a7i, datea7a de dupa $()). Ea poarta hramul/"chimbarea la 1ata/, care iarasi arata caracterul ei isihast, dat find ca in invataturaisihasta se afrma ca toate nevointele cu rugaciunea lui Iisus duc pe practicant lavederea luminii taborice.

Manastirea Agapia insasi, fe cea din /9ivada Parintilor/, fe cea de pe munteleEu-rosin, fe una antecesoara actualei ase7ari, e atestata inca din secolul al X'lea. Inarhiva manastirii !eamt se pastrea7a o hotarare data de I$ies oda la $%&2, intr'unproces pe care manastirea Agapia il avea pentru un teritoriu cu manastirea !eamt.9a $%6$, Arsenie, staretul Agapiei, avea un alt proces cu manastirea !eamtului. 5ot

asa, un alt staret, Isaia, avea la $%*) un proces cu manastirea "ecui.

5ot la indemnul a doi sihastri a -ost intemeiata in a doua <umatate a secolului al XII'lea, de arlaam, mitropolitul 5arii omanesti, manastirea 5urnu din <udetul alcea.Acesti pustnici se numeau Misail si aniil si pesterile lor se vad pana a7i in ogradamanastirii.

In muntii din prea<ma manastirii Co7ia se nevoiau alti sihastri care au dat numele loracelor locuri0 Piraul lui Antim, Muntele lui 5eofl, sau 5eofla etc. 5raditia vietiisihastresti se continua la 5a7lau si in secolul al XII'lea. Intr'un hrisov domnesc din$6$2 sunt amintiti mai multi calugari sihastri din padurile seculare din <urul acesteiminastiri. Cel mai renumit dintre ei era nu-rie "ihastrul, care s'a nevoit aproape o

<umatate de veac in padurea de pe /ealul lui nu-rie/. 5ot pe acest /eal/ s'au

nevoit si urmasii lui0 "erafm "ihastrul si Pavel "ihastrul. Pana a7i se vad ruinelevechilor chilii si pesteri ale sihasirilor de acolol. multime de pustnici s'au nevoit inpesterile de pe muntele Ceahlau.

Exista acolo chiar un schit, numit /"chitul "ihastru/, sau /"ihastria Ceahlaului/,intemeiata, dupa traditie, inca din vremea lui Bogdan escalecatorul, apoi /"chitul lui"ilvestru/, intemeiat de pustnicul cu acelasi nume, in secolul al XI'lea. Intr'o pesteradin Ceahlau se nevoia in secolul al XII'lea pustnicul ucol. Pana a7i ea se numeste/Pestera lui ucol/. Mai sus in alta pestera se nevoia in secolul al XI'lea pustnicul=hedeon, poate cel mai vestit pustnic din Ceahlau. In a-ara de ei se mai pomenesc insecolele XI'XII inca alti pustnici, care au dat nume unor poieni, unor paraie, unorpesteri0 Pestera lui =herman, Poiana lui =henadie, Paraul lui Patapie, Paraul lui!icandru, Paraul lui Bucur, "chitul Casiana etc. Ceahlaul era un adevarat Munte Athos

romanesc.

Multi si mari sihastri au vietuit si in <urul manastirii "ecu. E de presupus ca in primulrand pentru ei a tradus arlaam in romaneste "cara "-antului Ioan "cararul, pe candera calugar la "ecu, inainte de $6$*, sau chiar inainte de $6)4, pe cand era elev lascoala dascalului oso-tei din schitul lui osim, anterior manastirii "ecu #A. $. =onta,?n ase7amant de cultura de la Alexandrn 9apusneanu pe alea "ecului inainte dectitoria lui !estor ?reche, "chitul lui osim, In /Mitropolia Moldovei si "ucevei/, $364,nr. 3'$4, p. 63%'2$4+. Caci "cara e cel mai bun manual pentru isihasti, sau sihastri.



marturie a extinsei vieti calugaresti de tip isihast in tinutul Bu7aului suntnumeroasele pesteri si urmele unor tot atat de mici schituri din aceasta regiune.Pavel Chihaia a insirat multe din aceste schituri, urmand lui Alexandru dobescu, luiB. Iorgulescu si !. "toicescul. Ast-el insira0 bisericuta 1undatura, atestata la $623,Pestera lui Iosi-, "chitul lui Agaton, mai vechi de $(4$, cu o pestera in -ata lui, unde

se a8a un altar, "chitul Alunisului #$6%3'$66*+, Chilia 1undul Pesterii, in care locuiausihastri la $2*4, Pestera lui ionisie, deasupra Pesterii lui Iosi-, manastirea "-antul=heorghe, ctitorie a lui Mihai itea7ul, manastirea Paraul, aproape de Alunisul'!ucu,despre care un document din $63% spune ca la inceput -usese un /schitisor prost/#simplu+, ca si alte schitisoare ce se a8a impre<urul ei si se tin de la dansele calugariisihastri/, dar ca Matei Basarab o -acuse manastire de piatra, mama tuturorschitisoarelor de acolo.

In prima <umatate a secolului al XIII'lea se nevoia intr'o pestera din apropiere deschitul Ie7erul #<ud. alcea+, pustnicul Antonie, de origine din 5eius #5ransilvania+.Cand episcopul I$arion al amnicului re-ace la $2$% schitul Ie7erul, primeste multa<utor de la schimonahul Antonie.

?n calugar de mare in-ranare si neincetata rugaciune a -ost ieroschimonahul Irodion,staretul manastirii 9ainici, pe care insusi "-antul Calinic, cand era episcop la amnic,si l'a ales duhovnic. "lu<ea "-anta 9iturghie in fecare 7i si totdeauna cu siroaie delacrimi pe obra7. eneau la el 7eci de mii de oameni de pe ambele laturi aleCarpatilor, caci cunostea gandurile oamenilor si savarsea vindecari minunate. "-antulCalinic l'a numit /9ucea-arul de la 9ainici/. A trecut din lumea aceasta in $3$), lavarsta de 3( de ani. dovada a sfnteniei sale e ca i s'au gasit oseminteleneputre7ite in mormant.

!u mai vorbim de alti calugari vestiti pentru viata lor de rugaciune, pentru marca lorin-ranare, pentru darul cunoastcrii oamenilor si al vindecarilor. Amintim doar deIoanichie Moroiu, staretul manastirii "ihastria, de ichentie MaIau din manastirea"ecu, care nu dormea decat trei ore pe noapte pe o lavita -ara asternut: el avea

rugaciunea neincetata, -acea orice ascultare cu bucurie, spunand ca cine -aceascultare cu dragoste /liturghie savarseste/: gusta din mancari, din apa, din vin, din-ructe, din toate roadele pamantului, dupa binecuvantare, cu bucurie, ca dintr'o/impartasanie/: de Atanasie Pavaluca, venit pe la $3&3 impreuna cu -ratele sau Chiril#in viata civila0 Ioan si Anania+, de la Bretcu, in manastirea !eamt, cu cele cinci sutede oi ale lor. amas la !eamt, spre deosebire de -ratele sau Chiril, care a plecat la"-antul Munte, unde muri tanar, Atanasie Malau a dus o vietuire de mare in-ranare,mancand toata viata o singura data pe 7i, paine, legume si -ructe, citind 7ilnic toataPsaltirea sau spunand'o pe de rost, dormind numai se7and in scaun doua, trei ore penoapte, umbland descult vara si iarna, find un sarguincios implinitor al rugaciunii luiIisus, nelasandu'si gandurile sa porneasca spre cele pamantesti: cand un -rate ilintreba ce -apta trebuie sa -aca pentru a se mantui, parintele Atanasie ii spuse0 /"a aipe @ristos in minte si ai sa te mantuiesti/. Intreband acela, in continuare0 /"i cum pot

sa primesc pe @ristos in minte/, parintele Atanasie i'a raspuns0 /Prin neincetatarugaciune si pa7a a mintii. i mereu rugaciunea lui Iisus, -ugi de oameni si nu te invoicu mintea la nici un lucru rau/. 5oata viata a ramas cu oile prin padure, nevrand sa'siia o chilie in manastire nici macar iarna, ci ramanand totdeauna la stana. !umai canda simtit ca'i vine s-arsitul s'a retras in manastire. A incetat din viata in $3((, in varstade 2* de ani.

Pe langa acestia mai amintim de cativa sihastri din secolul al XIX'lea, care au avut unmare rol in viata monahismului ortodox, chiar dincolo de hotarele tarii noastre.



Amintim, intre altii, de Irinarh oset, ucenicul schimonahului Iosi- din prea<mamanastirii aratec. upa moartea parintelui sau duhovnicesc, Irinarh s'a -acutsihastru in padurile din <urul schitului !echit #aproape de manastirea !eamt+, unde a-ost vreme de $4 ani mare lucrator a rugaciunii lui Iisus. Mai tar7iu -undea7amanastirea @oraita, apoi pleaca la Muntele 5abor, unde traieste $6 ani in desavarsita

sihastrie in pesterile din acel munte, iar la $*(3 incepe sa 7ideasca marea bisericaortodoxa de pe acel munte, care exista si acum, ca singura biserica ortodoxa. Eracautat si acolo de multa lume, pentru rugaciunile lui care aduceau vindecari de boligrele. 5oata viata a practicat rugaciunea lui Iisus, dar se -erea sa a8e cineva deaceasta. In privinta aceasta, ucenicul lui, !ectarie, istoriseste ca intrebandu'l odata0/Cinstite Parinte, mi'a spus batranul =herasim sihastrul , ca sfntia ta ai rugaciuneamintii/, acela i'a raspuns0 /1iule, cu adevarat am avut'o putina vreme, dar am lasat'o.Caci pe cand sedeam in pustia aceea $4 ani, ma rugam lui umne7eu si Prea Curatei9ui Maice, ca sa'mi daruiasca si mie acest s-ant dar, se7and eu la rugaciune intr'onoapte, la mie7ul noptii, de naprasna s'a luminat chilia mea unde sedeam si m'aimpresurat impre<ur o vapaie de -oc, dar nu ma ardea: si a inceput inima mea saspuna tare0 oamne Iisuse @ristoase, 1iul lui umne7eu, miluieste'ma pe minepacatosul/. Iar eu m'am inspaimantat si m'am temut ca nu cumva sa fe o

inselaciune draceasca. A doua 7i m'am dus la duhovnicul meu, parintele Iosi- #evorba de schimonahul Iosi-, duhovnicul manastirii aratec+, care avea rugaciuneamintii si a -acut si minuni, si m'am marturisit. Iar el mi'a dat canon ca sa nu dormculcat in pat, ci se7and in scaun si numai un ceas in 4% de ceasuri. Intorcandu'ma inchilia mea, m'am ispitit ca sa urme7 dupa porunca duhovnicului meu, dar n'am putut.Atunci, va7and eu ca nu pot, m'am lasat de rugaciuneD.

"e vede si din aceasta istorisire nota deosebita a spiritualitatii ortodoxe romanesti,care, pe de o parte, afrma necesitatea unei aspre nevointe de pregatire prindespatimire in vederea rugaciunii lui Iisus, pe de alta parte, recomanda o marediscretie, pentru ca nu cumva lucratorul acestei rugaciuni sa fe luat in stapanire deslava desarta care e o patima ce intinea7a grav pe om.

?n alt mare sihastru roman in secolul al XIX'lea a -ost !ectarie proptopsaltul. EI s'apustnicit incepand de la anul $*%(, vreme de $6 ani, intr'o coliba din apropierealocului unde s'a cladit schitul Prodromul din Athos, la locul numit igla. Acolo a dus oviata de post, de priveghere si de lucrare tainica a rugaciunii lui Iisus. 9a anul $*64,dupa sfntirea bisericii schitului Prodromul, Cuviosul !ectarie s'a ase7at in schit, undemoare in $3)&. A -ost, in vremea sa, cel mai vestit psalt din "-antul Munte. Cu el s'apustnicit si a trait apoi la Prodromul si -ratele sau Atanasie.

?n alt mare lucrator al rugaciunii lui Iisus a -ost ieroschimonahul Iustin, plecat pe la$*$) din manastirea !eamt la "-antul Munte, cu ucenicii sai Patapie si =rigorie. Acoloa cumparat de la manastirea 9avra locul numit /igla Ianicopolei/ si a 7idit %) de chiliiin <urul unei bisericute ce exista de mai inainte, adunand in ele pe calugarii romani cese nevoiau prin pesteri si prin alte manastiri. upa $*4), Cuviosul Iustin s'a retras

intr'o pestera, petrecand in post, priveghere si in rugaciunea lui Iisus vreme de 4) deani, pana la s-arsitul sau, in $*%(.

1orma de vietuire calugareasca in mici schituri, potrivite unei practicari a rugaciuniilui Iisus intr'un cadru de liniste, era, pana in secolul al XIII'lea, extinsa si in

5ransilvania, mai ales in sudul ei si in partile Bistritei, la poalele Carpatilor, de unde se-acea usor comunicarea cu schiturile din sudul si rasaritul Carpatilor. Intre Brasov si"ibiu existau in secolul al XIII'lea vreo $4) de ast-el de mici schituri. Aceste schiturisi legaturile sihastrilor din ele cu sihastrii din schiturile din sudul si rasaritul Carpatilor



a -ost cea mai mare piedica in calea latirii uniatismului in 5ransilvania dupa $2)).ocumentele austriece nu mai incetea7a sa se planga de acesti calugari care treceaugranita de la sudul si rasaritul Carpatilor la nordul lor. e aceea, la ordinul curtiiimperiale din iena, generalul Bucov darama cu tunurile schiturile din sudul sirasaritul 5ransilvaniei.

Existenta neintrerupta a miilor de sihastri si a sutelor de schitulete cu viatasihastreasca din codrii tarilor romane, deci si din muntii Bu7aului, explica de cecalugarul ucrainean asile vine la inceputul secolului al XIII'lea in acest tinut si seasa7a in unul din aceste schituri, ca apoi sa intemeie7e unul propriu, caruia i se -acestaret. EI a8a aici o viata monahala mult mai intensa decat in tara sa, care, dupa cetrecuse teologic printr'o accentuata in8uenta catolica, se a8a acum sub in8uentaprotestanta, -apt care adusese si o racire a vietii monahale. Chiar despre Paisie carevine in aceeasi regiune, dupa asile de la Poiana Marului, . @idarin spune0 /"taretulPaisie a -ost innoitorul vietii monahale rusesti si indrumatorul si educatorul ei inlecturile ascetice ... Caci, in acea vreme, usia nu avea asemenea scrieri.

asile, dupa 4) de ani petrecuti la alhauti, unde exista o puternica viatasihastreasca, in care el s'a putut introduce, cum am va7ut din viata lui Irinarh oset,

se asa7a la $2&& tocmai in regiunea atat de bogata in mici schituri din muntiiBu7aului, langa schiturile 5raisteni si Carnu, intemeind schitul de la Poiana Marului, %)>m la apus de amnicu "arat. Era, de alt-el, o traditie mai veche ca monahi rusi savina in manastirile din Moldova, unde puteau gasi multumirea unei vieti calugarestide mai mare adancime duhovniceasca.

Cu siguranta ca asile de la Poiana Marului a -ost inspirat de practica sihastreascasau isihasta a calugarilor din aceste schituri cand a alcatuit acele Cuvinte inainte la1ilotei "inaitul, Isichie "inaitul, =rigorie "inaitul si !il "orschi. "e poate ca el sa f scrisaceste Cuvinte inainte in slavoneste. ar avand in obste calugari romani pentru carele scria, ele vor f -ost traduse imediat in romaneste, sau probabil ca le'a scris elinsusi paralel in ambele limbi. Caci traind 7eci de ani intre romani, a putut invataromaneste destul de bine ca sa le scrie in romaneste sau atat in slavoneste cat si in

romaneste. Eventualitatea aceasta pare a f intemeiata si pe -aptul ca limbaromaneasca a acestor traduceri e -oarte greoaie.

e alt-el, continutul acestor Cuvinte inainte e -oarte apropiat. Il publicam, mai multpentru a pune in relie- deosebirea intre asile de la Poiana Marului si ucenicul sauPaisie si intre trextele alcatuite de romani in ce priveste conditiile ce se cer pentrupracticarea rugaciunii lui Iisus. Cata vreme calugarii romani cer o pregatire prealabila-oarte serioasa inainte de practicarea acestei rugaciuni, asile si Paisie ii indeamnape toti sa inceapa practicarea ei direct.

9a $2%4 vine, tot in regiunea aceea monahala, calugarul ucrainean Platon, viitorulPaisie. EI trecu prin alhauti, care se a8a sub autoritatea duhovniceasca a lui asile,compatriotul sau. Prinsese dorul sa vina in Moldova de la mitropolitul moldovean

Antonie, re-ugiat in usia in timpul ra7boiului ruso'turc #$2&('$2&3+, de la care a8amulte despre Moldova si bisericile sale. Istoricul rus Cet-ericov, care a scris viata luiPaisie, scrie despre starea monahismului romanesc la sosirea lui Platon #Paisie+0/Platon intra pe pamantul Moldovei cu simtamantul celei mai mari bucurii si cudragoste sincera pentru el. El stia ca aici in8oreste monahismul, ca aici vin din usiamulti asceti, care cauta un adapost pasnic si -avorabil pentru viata singuratica sitacuta si el dorea din tot su8etul sa se lipeasca de sihastrii de aici, sa vietuiascaimpreuna cu ei in singuratate si tacere si ast-el sa'si reali7e7e visul sau statornic dincopilarie si tinerete. In vremea aceea, Moldova se pre7enta ca unul din cele mai



in8oritoare coltisoare ale lumii ortodoxe. In rientul grec, rtodoxia stramtorata siimpilata de turci nu se putea bucura de libertatea trebuitoare. In usia viatamonahala incerca o stramtorare din partea guvernului/. espre alhauti, unde Platon #Paisie+ se opri prima data, Cet-ericov spune0 /Egumenal schitului era un ucenic al staretului asile. Aici erau multi asceti insemnati. Asa era,

bunaoara, parintele a-ail, care se indeletnicea cu transcrierea cartilor sfnte/. #Cumare probabilitate se transcriau si in romaneste, caci calugarii romani nu le'ar fputut -olosi alt-el pentru viata lor duhovniceasca+. /?n alt nevoitor era monahuloso-tei, care locuia departe de schit, si schimonahul 5imo-tei care era iscusit inconvorbiri duhovnicesti si in talcuirea cartilor sfnte #trebuia sa le talcuiasca inromaneste, ca sa inteleaga calugarii romani+. Acesti doi monahi traiau retrasi intr'ovale adanca/. /Ei -acura asupra lui Paisie o pro-unda impresie/. Aici descoperea Paisievietuirea isihasta.

5recand apoi la 5raisteni, /aici Platon #Paisie+ au7i pentru prima data pravila sirugaciunile dupa randuiala "-antului Munte Athos, savarsite cu mare evlavie si cu-rica lui umne7eu. In schit erau pana la 4) monahi, care duceau o viata de obste, sivreo $( pustnici care traiau prin apropierea schitului, procurandu'si hrana siimbracamintea cu mainile lor. Aici Platon #Paisie+ intalni multi sihastri insemnati/. Peunul din ei se ase7au pasarile pe umar si'l insoteau oriunde se ducea, pana ce intra inbiserica. enind la 5raisteni vestitul sihastru nu-rie de la schitul mu, Platon #Paisie+se duse cu el la Carnu, care se a8a pe valea Bu7aului in sus, in munti. Parintele PaulMihail spune, -olosind autobiografa lui Paisie0 /Acolo, intr'o chilie sihastreasca, Platona inteles tainele adevaratului monahism si ascetism, a inteles si a simtit mai pro-unde-ectul bine-acator al rugaciunii/. /Paisie cunoscu aici alti sihastri de mare putereduhovniceasca. Cunoscu pe ieromonahul Alexe, care le citea din scrierile "fntilorParinti, talcuind sensul celor spuse. Cunoscu mai bine pe marele sihastru nu-rie,care vietuise inainte multa vreme in pustie, apoi in ?ngrovlahia prin muntii cei mari,iar acum traia nu departe de numitul schit, intr'o chilie singuratica/. II vi7ita impreunacu alti calugari la chilia lui. /rumul spre ca trecea prin paduri minunate, iar chilia luise a8a pe spranceana unui munte, de unde se deschidea o priveliste -ermecatoareasupra vailor, muntilor si valcelelor incon<uratoare, acoperite de padurinestrabatute ... Batranul nu-rie isi petrecea vremea in rugaciune, in citire, cantari depsalmi si lucru de mana, -acand linguri, talere de lemn de tei cu mare iscusinta. El eracu mare dar in a da s-aturi/. /Cu parintele Alexe vorbea mult despre patimile trupestisi su8etesti si despre lupta cu gandurile, cu dracii, despre ispitele lor neinchipuite,despre mestesugurile lor/. /Ascultand aceste cuvinte ale batranului nu-rie, Platon#Paisie+ se aprindea din ce in ce mai mult de dragostea de viata pustniceasca/. Iataunde si'a -acut Paisie ucenicia in viata isihasta.

5recem peste activitatea lui Paisie la Athos si apoi in Moldova, caci ar insemna saintindem prea mult expunerea aceasta.

espre Paisie s'a scris -oarte mult si in ruseste si in romaneste. ar credem ca olatura, asupra careia ar trebui sa se insiste mai mult, ar f incadrarea lucrariiduhovnicesti si organi7atorice a lui in ambianta romaneasca in care a trait, aratandu'se, pe langa ceea ce a dat el monahismului romanesc, si ceea ce a primit el, cu multmai mult, de la acesta.

Ceea ce ni se pare ca a adus el in monahismul romanesc nu e preocuparea derugaciunea lui Iisus ' caci aceasta s'a mentinut mereu intre miile de sihastri dinmuntii tarilor romane ', ci o introducere a acestei rugaciuni in viata de obste si, prinaceasta, o inviorare a spiritualitatii isihaste in ea si prin ea, o inviorare a vietii deobste. Paisie a venit din "-antul Munte cu o obste romano'rusa preocupata de



aceasta rugaciune, si la aceasta s'au adaugat si unii calugari din Moldova. ar incaasile de la Poiana Marului afrma cu insistenta ca rugaciunea inimii nu e numaipentru sihastri, ci si pentru cei din viata de obste. oare nu e aceasta o in8uenta aunui mod de practicarea acestei rugaciuni pe pamantul romanesc, care a luat o simai mare de7voltare in manastirea Cernica Insa marea ma<oritate a sihastrilor dintarile romane au ramas si mai departe in viata lor isihasta superioara.

?n al doilea lucru adus de Paisie a -ost stimulentul dat celor din <urul lui pentru otraducere a scrierilor flocalice din limba greaca, traduceri dintre care cele mai multeerau mai curand o revi7uire a unor traduceri mai vechi in lumina textelor grecesti,revi7uire -acuta adesea, cand era vorba de vechile traduceri slavone, nu numai dupatexte grecesti, ci si dupa traduceri romanesti. Paisie insusi a luat parte la aceastamunca de traducere. Propriu'7is, contributia lui a -ost nu atat una de innoire sau deadancire a vietii duhovnicesti, ci mai mult una de ordin cultural, de multiplicare, derevi7uire si de di-u7are a scrierilor duhovnicesti. In orice ca7, din intalnirea intre traditia romaneasca sihastreasca de mare adancimesi introducerea ei in cadrul obstii mari prin Paisie, a rasarit echilibrata viataduhovniceasca din manastirile Cernica si Caldarusani. estauratorul Cernicai si

initiatorul marelui clan de viata duhovniceasca imprimata acesteia, a -osttransilvaneanul =heorghe, care a insotit pe Paisie 4% de ani in Athos si in Moldova sise declara uceniculuilui.

ar staretul =heorghe aduce in viata duhovniceasca insu8ata de el Cernicai catevatrasaturi deosebite, care se resimt poate de niste caracteristici ale su8etuluiromanesc si intr'o mai mare masura de necesitatile locale. El accentuea7a, mai multdecat Paisie, latura practica a vietii duhovnicesti. Aceasta, nu numai pentru a a<utape monahi sa'si dobandeasca in mod mai sigur desavarsirea nepatimirii, ci si pentrua'i -ace -olositori obstii manastiresti si chiar altor oameni care au nevoie de a<utor. Inacest sens, "-antul Calinic, 8oarea cea mai aleasa a spiritualitatii cernicane, uneste inproflul lui duhovnicesc, in mod uimitor, rugaciunea si in-ranarea cea mai severa, pe

de o parte, cu ascultarea cea mai deplina in obste si cu gri<a de saraci, iar pe de altaparte, cu activitatea de ctitor si 7iditor de biserici. El cere in Povatuirile lui scrise, inprimul rand, implinirea poruncilor lui umne7eu si -apte de smerenie, de ascultare,dar mai spune si ca rugaciunea lui Iisus sa o avem neincetat in gura, in minte siinima/. Am putea spune ca avem aici o /spiritualitate integrala/.

In-ranarea, ascultarea si smerenia nu sunt numai niste valori ale desavarsiriiindividuale, ci si valori creatoare de buna comuniune si -ratietate. Calugarii trebuie safe si in privinta aceasta soli cu -apta ai Imparatiei lui umne7eu, Imparatie acomuniunii desavarsite. "i mai ales in aceasta se verifca -ota reala a amintitelorvalori. aca sihastrii individuali sau sihastriile, ca mici grupuri, promovea7a mai multconcentrarea mintii in unirea cu umne7eu, prin Cernica, spiritualitatea flocalica isiactuali7a -orta ei de coe7iune -rateasca intre oamenii duhovnicesti.

e aceea, staretul =heorghe da ca o alta norma pentru obstea sa, ca niciodatanumarul monahilor din ca sa nu treaca de $)&, pentru ca indrumatorii ei duhovnicestisa poata lucra neintrerupt la desavarsirea fecarui membru si pentru ca sa se -acaposibila reali7area unei -ratietati concrete intre toti membrii ei. Aplicarea spiritualitatiiisihaste pe plan de obste o promovase si Paisie. ar el nu pusese o limita numaruluimembrilor in manastire. "taretul =heorghe mani-esta totodata un spirit realist inprivinta rugaciunii inimii. In 5estamentul sau el cere calugarului din obste sa nucreada ca poate vedea rodind in el /degraba/, /simplu si in scurta vreme lucrarea



mintii/. !oi suntem, 7ice el, inca oameni patimasi, nu ca membrii obstii parinteluiPaisie. "i pana nu ne curatim de patimi, nu putem in-aptui lucrarea rugaciunii ininima. Aceasta nu insemna, desigur, o inter7icere a rugaciunii lui Iisus. Am va7ut ca"-antul Calinic cere calugarilor sa aiba neincetat in gura, in minte si in inimarugaciunea lui Iisus. Prin /lucrarea mintii/ staretul =heorghe intelege o scu-undaretotala si neintrerupta in contemplarea lui umne7eu si in unirea cu EI, asa cum o

intelegeau Parintii de demult si cum o practicau unii din sihastrii din pesterile si micilesihastrii din trecutul romanesc, nu simpla rugaciune a lui Iisus #pomenirea deasa anumelui 9ui+, care se poate -ace la di-erite nivele de concentrare. "taretul =heorgheaverti7a impotriva parerii despre a<ungerea rapida la desavarsirea trairii inumne7eu, atragand atentia la pericolul inselaciuniior la care este expus cel ceporneste la aceasta lucrare -ara o indelungata intarire in starea de nepatimire.

In -elul acesta, staretul =heorghe si urmasii lui la conducerea Cernicai voiesc sa sereali7e7e un echilibru intre straduinta de in-aptuire a -ratietatii intre toti membriiobstii si straduinta de reala desavarsire. 5ot pentru reali7area unei -ratietati cat maiintarite in obste, staretul =heorghe recomanda evitarea tuturor mani-estarilorindividualiste in obste, punand cel mai mare pret pe ascultare, apoi pe spovedania dedoua ori pe saptamana la duhovnicul indicat fecaruia de staret si pe impartasirea o

data pe luna.

ugaciunea lui Iisus insasi si'a gasit in aceasta vointa de incadrare a calugarului inviata de obste si in viata de rugaciune a Bisericii in general, cu evitarea oricarui duhindividualist, o incadrare a ei in rugaciunile si in 9audele celelalte ale Bisericii.ugaciunea lui Iisus nu trebuie sa -aca pe monah sa se de7interese7e de continutulrugaciunilor cultului public al Bisericii. Prin incadrarea rugaciunii lui Iisus in acesterugaciuni de bste ale Bisericii, insesi aceste rugaciuni sunt -erite de pericolul uneirostiri mecanice -ormale a lor, umplandu'se de luarea aminte la continutul lor si decaldura duhovniceasca ce re7ulta din aceasta.

om da pentru ilustrarea acestui -el de a -ace rugaciunea lui Iisus, mai ales de catreincepatori, doua metode ale ei, alcatuite una de schimonahul Iosi- si alta de un

monah necunoscut, -oarte probabil din Cernica, intrucat pomeneste pe staretii Paisiesi =heorghe ca dascali ai sai. Ea -ace parte dintr 'o expunere mai larga despre stareamonahismului din tarile romane si din "-antul Munte, de unde se vede ca autorul avietuit mult si in Athos. Aceste metode nu inviorea7a numai celelalte rugaciuni aleBisericii cerute monahului in pravila lor 7ilnica, ci prin ele devine si rugaciunea luiIisus o parte din pravila obligatorie 7ilnica a monahului. esigur, aceasta nuinseamna ca monahul nu poate spune si in cealalta vreme #in timpul di-eritelorascultari, la masa, inainte de adormire etc.+ aceasta rugaciune. impotriva, acestlucru i se recomanda in toate textele duhovnicesti romanesti.

e asemenea, aceasta nu inseamna ca nu pot -ace aceasta rugaciune si mirenii caren'au vreme sa implineasca toata pravila calugareasca a rugaciunilor.

Mai amintim ca schimonahul Iosi-, autorul uneia din aceste /Metode/ a -ost el insusiun om de mare experienta in practicarea rugaciunii lui Iisus. EI este identic cuieroschimonahul Iosi- si duhovnicul manastirii aratec, cu a carui binecuvantarestareta acelei manastiri, !a7aria, schimnica din Brasov, a copiat la $*$$ manuscrisul-. ()) din acea manastire, cuprin7and scrierea espre rugaciune a patriarhuluiCalist. EI a -ost /unul din cei mai vestiti sihastri/ in muntele Pocrovului, din partile!eamtului, la care alergau crestinii din toate partile sa se spovedeasca. El a a<utat la7idirea Manastirii aratec, avea darul cuvantului si al vindecarii bolnavilor, avand simai multi ucenici vestiti, ca Irinarh oset, 7iditorul bisericii de pe 5abor.



Parintele Dumitru Staniloae

isihastii sau sihastrii si rugaciunea lui iisus in traditia ortodoxiei romanesti

Documents