istoria rominilor - upload.wikimedia.org_și... · cele mai insem-nate dintre ele sint acelea,...

OCUMENTE

CU PRIVIRE LA

ISTORIA ROMINILOR

VI.

Chji DOMNEUI, WISE 1 RÄVA5E

Tipirite in intregime sail ea regeste tj intovir4ite de note explicative

- PFIRTEN II -DE

N. IORGAPROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN BUOURESTT

31113rrurr,A_ .mEINIS-r]mr/au-L-uf D E zwsmauCTIE:

BUCURESTI

Stabilimentul grade I. V. SOCECÚ, Strada Berzel, 59

1904

STUDII I ,

,

f

STUDIi 1 DOCUMENTE

C11 PRIVIRE LA ISTORIA ROMINILOR

VI

AMINTIRII IUBITE A LU1

§TEFAN ORA§ANU.

PREFATA

Acest al doilea volum de documente interne cuprinde :T. Documentele mo,siilor M. S. Regelza. Cele mai insem-

nate dintre ele sint acelea, foarte multe si unele destul devechi, care aratä in ce chip s'a format din deosebite fäsiT

räzäsesti marea mosie a Slobozieit Zorlenilor de ling5. Birlad.Cartoanele si volumele cuprinzind actele mosiilor regale mi-atifost comunicate acask cu o incredere pe care, In bunä partedin causa tristului trecut al istoriografid romine de ieri, nuo arata totdeauna particularii ce poseda documente si tin,cu tot respectul lor pentru stiinO, s1. le poseadd si dupdcomunicarea lor.

2. Documentele D-lut P. P. ('arp. Ele corespund foartebine hirtiilor Sloboziei-Zorleni. Din urmarea lor se vede ace-Iasi proces de formare a mosiei intinse din räzäsiile märunte,färime ale celei mai vechi proprietäti mari din Moldova. inaceste cloud Tinuturi-ale Terii-de-jos, Tutova si Vasluiul, careati dat PrincipatuluI la sfirsitul veacului al XVII-lea o nou'd boie-rime, agerk indräzneatä si neastimpärat5. - Costächestil, Ra-covitestif, Miclestil, Pdládestii, Jorestii, Buhdiestii, BogdänestiI,Cuzestil -, imprejurdrile sint cu totul aceleasi, in veacurile alXVII-lea si al XVIII-lea, de unde vin mai toate actele cepublicám sail resumam in aceastä d'intaiti parte a cartii.

3. Documente d-lut Erma Pangrati. i colegul Pan-grati se coboard din Cuzesti, si hirtiile sale slut hirtiile...undramuri din familia Cuza, precum cele de supt 2) privescmai mult familia Carp, iar acele ale Slobozieb-Zorleni vin de

via PREFAT A.

la neamurile Sear lat, Bujoreanul, Costachi si Päladi. Legä-turile intre documentele cdrpesti ale Tibänestilor si cele cu-zesti ale Goliestilor, Glodenilor, Cráciunestilor si cum se maichemag petecele de pämint, de atitea ori smulse, cumpäratesi rdscumpárate, mostenite si pierdute, in sfirsit dezbätuteinnaintea tuturor judecätilor din Ord, care se numärati in jurulacelor mosíi, - sint din cele mai strinse.

4. in Biblioteca Academie Romlne se pástreazd un enormvolum, mai putin ferfenitos decit cum i s'ar ierta, dupd citeschimbäri de soartä a avut sä indure de cind 1-ati caligra-fiat diacii de Cdmard si de Vistierie ai lui Constantin-VodäMavrocordat, pänä ce si-a gäsit definitiva odihnä in mareleaddpost al urmelor trecutului nostru. il formeazd mai multecaiete, cusute la un loc, dintre care uncle cuprind tot felulde acte de administratie, altele, rubrici numai ale acestora ;cutare dd - ceia ce nu se mai poate gäsi aiurea - rapoar-tele slujbasilor care Domn, cu care, dupd obiceiul de atunci,stäteati inteo patriarhalä legdturá nemijlocitä. ; cutare altulcuprinde, pe citeva luni de zile, räspunsurile, de sfaturi, indemnsi mustrare, ale Domniei, care se ceartä in tonul cel mai Orin-tese. Nu numai atit : s'ati legat in aceastá condicd, din care sesträvede nemärgenita curiositate de om invätat a lui Constantin-Vodd Mavrocordat, foarte multe foi pe care s'aid insemnat,ciirg de ale Domnului de ddundzi, Grigore Ghica - un marenumär din poruncile acestuia, care, el, de si un Tarigrädean binecrescut, trlia cu ziva si n'avea patimd pentru nici-un fel decondici - , de ale stäpinitorilor mali vecki, asa de vechi, in-cit gäsesti, nu numai neasämänat de pretioase pagini din iz-voare de socoteli ale secolului al XVII-lea, ci si sureturt, tra-duceri, din strävechf hrisoave ca ale lui Alexandru-cel-Bun,aduse la cunostinta Domnului prin cine stie ce judecatä sirdpede prinse la condicä. in cit ni s'a transmis in slove dinvechile zile ale neamului nostril, nu existä o. culegere maiintinsä si din care sä: poatä räsäri mai multä viatä si luminädeck din aceastä infoiatá si venerabilä artulie.

Academia Romin 5. a luat de curind hotärirea de a tipäritreptat formidabilul material ce a strins. Spun de la inceput

PREPATI IX

cd publicatil integrale ar incurca tot asa de mult pe nit arajuta. Sint putine acte a caror fraseologie intreagä sd me-rite a fi redatä, din causa neobisnuiteI lor insemnatatl, Cele-lake cer regeste, adnotatiI si table, prin care ceia ce e fo-lositor in cuprinsul lor sa poata circula. Condica lut Constan-tin Mavrocordat, cu cele vre-o mie cincl sute de pagini inquarto ce are, s'ar preface la tipar in vre-o patru volume bu-nisoare. in locul lor - nu zic in asteptarea lor, fiind-cd, ininteresul economic! de timp a istoricilor viitorului, doresc dintoata inima ca tiparirea condiciI intregi sä nu se facd niciodata - dad aid, cu o orinduire tipografica care permite sase cuprindd foarte mutt material pe putin spatiu nu mai putinde 1703 acte pe pp. 209 -451 din acest volum.

N'am jertfit nimic din ce avea interes supt aceste treIraporturf : politic, cultural si linguistic. in orinduire, am ur_mat condica insasI, dar am scos de-o parte, pentru a le punela sfirsit, in ordine cronologica, documentele venite de la altiDomnI decit alcátuitorul condiciI. Aicl am pästrat datele,pentru el ele-sI aveaü folosul ; le-am inläturat fall pärere derail si de sigur färá paguba pentru cetitorii inteligenti, atuncIcind ele n'ar fi servit decit ca sä marturiseasca fatä deurmasI cá s'a rupt mina until' Tigan sad s'a ingaduit unuIArmean sä cumpere mate de oaie pentru coarde de vioard,in 1741 si nu in 1742, in Ianuar si nu in Februar, la 21 sinu la 22.

5. Sträduinta, vrednicl de o rasplata, pe care n'o va aveanicI-odata., a until' singur om, fara timp de cercetart faramijloace, fled indemnuri si ajutoare, a intemeiat in capitalacelui ma! minunat Tinut de mosnenI din Romania, in Tirgulde pe jiti al Gorjuliff, un bogat museti, care se imbogateste zide zi. D. Al. Stefulescu, care a si tiparit multe docu-mente, in cele cloud cartr ale sale asupra Tismene! si Tirgu-JiuluI si in deosebite reviste, a creat unica archiva docu men-tail a unui judet romänesc.

in calátoria prin tall ce am fäcut in vacanta cea mare aanuluI 1903, am trecut neaparat si pe la Tirgu-Jiü, si n'amgasit aid, cum ma puteam astepta, resistenta prepuielnica a

X PlIEFATI

omulut care adund pentru a ascunde sag cel mult a tipdriinsug, ci o deplinä dispositie de a indatori $i a impartag.Astfel, in citeva zile am putut copia $i resuma 320 de acte,mergind de la 1501 pänd la 1833. Multi vor pretui mai cusamä cele d'intaig pagini, care dag regeste de documentevechi (in care insa ochit met obosit n'ag prins in citevacasurI o data care sd ma lämureascä la studiarea notelormele, pe care, neputind controla insumi, le-am läsat cumerag, discutindu-le apol in observatip ; pentru mine insä parteacea mat pretioasä o formeazd actele nouä, pline de origina-litatea coloratä a vietit locale din acest unghig ferit de in-filtratil sträine : nume, amdnunte zilnice, datine.

6. Aveam de gind sa tipdresc tot in revista iEconomia Natio-nald» g unele registre de socotell fanariote dintr'o vreme mattirzie, care ajungindu-ml mai tärzig la cunostintd, nu $1-aii gäsitlocul in Documentele Callzmachi. Aicl le pot da insa, cu omat mare ingrijire stiintificd, g de aceia am fäcut din elecapitolul IV al acestut volum. Citeva persoane particulare,adeca mat mult d. George Popovici $i d-ra Tatos, mi-ag co-municat unele documente, care formeazä partea I din impärtireaActe diverse. Copiile d-lut Popovict fac parte din archiva fa-millet Goian, $i lumineazd un colt din vechea viatd bucovineanä.

*

Pe lingä notele din josul documentelor &Ai la sfir$itul cal-0iun mat mare numär de lamuriff, precum $i scurte disertati$1. documente accesorii scoase din Biblioteca Academiel Ro-mine.

La capät se va putea addugi, peste vre-o luna-cloud, tablade nume $i lucrurI a volumelor V si VI, la care lucrez acuma$i care iea proportif marl, asa cd n'a putut fi infati$ata inacelast timp cu aceastä. carte. Volumul VII e tipärit $i el inparte $i va cuprinde tot materiale interne. Abia mai tarzigvoig putea sd &A dictionariul de institutii ce am fägdcluit $icare, clacd e sa fie, trebuie sä se infatiseazd pe cit se poatede complect $i de trainic.

Cetitorit trebuie sail aminteascä totdeauna cä all a face cu

PREFATÁ XI

o colectie de materiale pentru istoria culturalá. Ce se maiaflä, e numai pe aláturi, si aceia pentru mine are numai ovaloare secundará. Cei ce vor intelege, vor pretui. Iar eel:-lalti vor face bundoarä ce a acut cutare genealogist la apa-ritia volumului al V-lea. Iar colectia, independent de apre-cierile neintelegátoare si pätimase, 41 va urma drumul innainte,räspunzind, pe cit stä in mijloacele mele, und nevoi ade-värate a studiilor istorice in starea de dezvoltare la care elean ajuns astazi.

N. IORGA.

L

DOCUMENTELE MO§IILOR M. S. REGELUI

68775. Vol. VI. 1

I. Bro§tenil.

1. Hir WI, 26 Octombre 7139 (1630). Moise-Vodd dä Vo-rone.OluI branistea mändstirii, arätind hotarele. Oprit < a cosä,Did' a väria fiiará, nicf a prindi peste, nicI a pasti dobitoacifiece dobitoc vara, undi vor gdsä calugárit in braniste svintifmänästiff, Cdmpulungera sag Vämenf, sag fiecini vor fi, c -sändu sag umbländ dupä fiiarä, sag pe vali dupä peste, casá aibä a li lua lor tot ce vor gäsd la dansif ; asijdire di savor gásá ol sau fiece dobitoaci varändu sau tomnându inhotarul svinti mändstiff ce esti maI sus scrisra], ca sá aibda le lua lor cäti 12 berbecI, cum esti obiceiu ). - Copie, le.galisatd, din 4 April 1805. .

2. Iasi', 30 Iulie 7209 (1700. Constantin Duca dá VoronquluI branistea mándstirif, de la vechif Domni, aratindu-Ihotarele. Opritá branistea pentru ea cosä, a väna fiiard, aprindi peti, a pasti dobitoaci ; fiece dobitoc vara, undi vorgäsä cdlugäril. in braniste svintei mändstirf, Cämpulungeni, sauVämenf, sau cini va fi, sá aibä a lua tot ce va gásá la dänsif ;asijdire H. va gäsä of sag fiece dobitoaci värändu sau tom-nändu in hotarul svinti mandstirf ..., ca sa aiba a le lua lorcdti 12 berbecf, cum esti obicina . - Copie, legalisatá, din 4April 1805.

3. 16 Maig 7247 (i739) « erban Cantacuzinu Stol[nicul'cAtre Domn, pentru märturia hotarnica ce a dat egumenuluf deVoroneV, in proces cu Moldavita. Adauge cä una din mändstirfe facutá de e tefan-Vod[ä] cel Bun, nepot lui Alexandru-Vod[ä;»,iar ceialaltd de cAlexandru-Vod[ä] cel Mari». Pomeneste actulde la Moise-Vpda din 26 Octombre 7139 [n° I], dupd altulde la Stefan, precum si actul Moldav4eI de la Alexandru-Voclä. Cälugäril moldav4enf nu pot descoperi actul de la

4 DOCUMENTELE MO§IILOR M. S. REGELLI

< Petre-Vodd», pe care se razimä. - Copie, legalisatä, din 4April 1805.

4. 30 Septembre 7255 (1746). Ioan Nicolae Mavrocordat,pentru vechia Ord dintre «Toda$co Stefänel Dornianul cu Chi-rila Late$, fiorul lui Crdciun Late$ Cämpulungianul, pentruo delnitá ce sä. chiamd Poiana Co$nei, unde sä tálne$te cuTepa, la hotarul tadi din Dorna; dzicdnd Chirila Late$ cdaa delnitd i impreund $i cu altu loc C-a.11 mai curait tan:-

$i el, impresurat-o Toda$co Stefänel cu strämbaate;araänd $1 o carte a Doranii Sale lui Grigorie-Vod[d], din let7238 [1729-30], scrise pricina, dupd jaloba lui, la Vornecif deCdmpul-lungu, ca ia sama pentru ac delnitd.». Se aratási un act de la «pré-iubit fratele nostru Constantin-Vod[d],din velet 7242 [1734], Fevruarie 4» : se dd. cercetarea «la rd-poosatul Saban Cantacuzino biv Vel Medelnicer», ca sä jure inbisericd pe marturii (dot la numär) ai lui Late$. Dacd nu jurd, elva pierde, «si sá intoarcd Toda$co Stefänel luI Chirila Late$ oiapd cu mdnzu, ce luat Ungurei pentru pricina ace( poeniCo$na». Cei doi aratá cd nu jurd., ne$tiind. Stefänel aduce9 oameni bdträni din Dorna» : Candre, Negre, Cozan Nacul,

Ghizdèle, Mazga, etc., pentru a märturisi in favoarea lui,n'ati avut Late$ triabl, fiind el ampulungian, dard nu Dor-nian». Pentru ce ati luat Ungurii, se tdd o iapá cu sträjnec$i o vacd cu vitel». La noua pill de acum a lui Late$, ju-

decá Andrei Rosa Logofät. Se rdspinge pira. Pecete marecu chinovar ; avind data de 1743'. Semneazd «AT Rt Vel Lo-gft» i «Tanasie Logft. de taind». - Original.

5. 13 Februar 7257 (1749). «Saeni din Dorna» dau ma-turie «la mäna Gherghitenilor» pentru muntele Pdltinis $1

dealul Omului $i cel «dintre Negre» Ltd.' de mänästirea Sla-tina «$i vale niagrd Säcuiasca». «Pentru sd-$ $tie cd acestelocuri sänt domnegf, $i in trecut[d vrem[e] le stäpän Ungurei,$1 sä fäcé multe pricin[i] si morti de om dintr'u Ungur anumeParu 6otat, care puses e] mäna pe aceste locuri $i, $ezinduun st[r]dmo$ in& ac parte de loc, a Ghiorghitenilor, s'aasculat $i ati ucis pe acel Ungur. Si, dup[d] ce 1-au ucis, in-$tiintindu-s[d] pe lcuitori Tnií Ungure$tf, pe la eel mai marl,

sdil, i-ail

s5.4

i-an

«$i

MATERIALE DE ISTORLE CULTURALA

au triimes artl $i la Domnul Moldov & pentru ac moartede om. Si, tremetindu Mdrie Sa Domnul MoldoviI, care s'ati fostutämplat Domnu la ac vrem[e], ispravnici de a Mdrii Sali deaü prinsu pe strdmo$ul acestor GhiorghitenI, si ducAndu-1 pela Domnie, s'ati dovedit cd locuril[e] acele sdntu a Moldovi,si dornne$tI, iar pentru moarte ac de om ati dat GhiorgheGhiorghitanul, strdmosul acestor Ghiorghiteni, triI sute deberbeci, $i at-1 rdmas mo$ie sá o std.pdneascd Ghiorghitanimpreun[d] cu neamul lui. Dar nol satul Dorna ne-am le-pädat de ac moarte de om, $i nice la locuril e] acele nune abatem a-I scoati.» Iscdlesc tref oamem earl tinemminte de o sum[d] de anI» : «Costantin Stefänel», «Vasil[e]Candre», «Lupul Mälde$», eNechita Nesutu$», «NecolaI Ur-sachi». Face márturie si Vasile Ba$otd. Medelnicer, cd $tiede «cdridu am fostu Vornic . Tot a$a si un DumitrascoMedelnicer, «cdndi.1 am fostu Vornic». Pecetea ampulungulur,deosebitä de cea veche : «Aasta pecete Cd[m]pulu[n guluI ...;It 7249».

6. Cimpulung, 12 Mart 7263 (1755). Dinu Cantacuzino,pentru treI neamuyl din Dorna: GheorghiteniI, Tdritenii $1

Chilsoenil. Porneneste hotárnicia VorniculuI Costachi si chel-tuiala, «afard de ioo leI -aii pus hatalm un Sämion Negrela Visterie gospod». «Loc dizbdtut de la UngurI.» Îi impartDornenif, adunindu-se «in casd la preotul Mihail din Dorna».Aid se face th:npdrtala bdtrdnilor». Aratá cc se cuvine celortrei «On in glodetu ci este in cotiste Dagoestií eelmarl», ope supt poala Bibiraucii, margine pdduril, pän in PlaiuVoivodesdIz , « Fäntdna VdmanuluID . Semneazd : CostandinCant. Paharnic».

7. ii Ianuar 7264 (1756). MateI Ghica dá VoronetuluI«mosie svintiI mänäst[irij ce esti impregurz, dupä hotarnicadin 7248 (1740) $i a Mitropolitului Iacob $i a luI Radul Ra-covitá Vel Logofdt din 2 August 7259 (1751). Dinul Canta-cuzino, ispravnic CdmpuluI-Lungu», sá iea de la alugdriI dela Moldavita cdrtile luf MateI $1 a lui Constantin Racovitd,de alt cuprins. - Copie, legalisatd, din 4 April 1805.

8. i Mart 7265 (1757). Constantin kacov4d, oarnenilor

farniliI:

I

6 DOCUMENTELE MOSILLOR M S. REGELU1

din Cinpul-Lungu moldovinescu ot Suavd, sd fie volnicia sá apdra de cdtrd oameni din Putila, anumi Chiseleten11,care s'ad obiènuit de la o vreme incoace de trec cu oile inhotarul Cdmpulungenilor moldovinescu, de $ pd$uniadzd oilepe munt'ff lor, $1 trag mare supdrare, cá le bat obanfiluat $1 oT caeva». Mai departe ordin : «oamenilor din Pu-tila, din satul Chisälienii >. - Pecete micä octogonald, cuchinovar, purtind armele ambelor terI $1 data de 1753. -Original.

9. -111 Octombre 7272 (1763). Manolachi Costachi Vel Lo-gofät, Andronachi Vel Vornic, Enachl Costandachi Veltar, Arg. Vel Ban, Andronic Vel Paharnic aratä cä s'a ju-decat innaintea lor donif. Negre Cdmpulungian de la Cdm-pulungu cu Neculair sän Tdnas[e] i Alecsandru, frate-saa, Tä-rae$tii, tot Cdmpulungeni», ce avead fii$tecare cate o hlizdde mo$ii in paluri, $1 pe hlizäle lor ad curäturI rácute dincodru, de la mo$iI $1 pärirrii lor, $i sdnt a fii$ticdruia hlizIosdbiti, $i fiisticarei sä hräne$ti pe hliza lui». Acum Tärd.-te$tiI g$'2.11 fIcut osdbite curdturI in capul hlizif lui Ionitd.Negre> , cuprinzindu-I glocul cel de hrand». Et aratä insd cäad tdet palure verde si ad destupat de $'ati fdcut curd-

turd». Decisie : ccä este cu dreptate fii$tecare sd.-$ facd cu-räturd in capul hliza sale, iar nu sd-$ facd in capul hlizaaltora . Deci, sd le facd. Negre altd curaurd in capulhliza lor, de potriva curauril lor, $i, pär li-a gai Negre cu-rdtura, sa fii de o potrivä cu a lor, ei tot sd.-$ stdpäneascdcuraura». Original.

io. (Condicd de toate scrisurile mo$iilor Dorna, Sarul $iPältini$u de la Tin[u]tu Sucevif, C-au dat daniia pr-innältatDomnul nostru, Mdria Sa Con[s]t[an]d[inj Alexandru IpsilantVoevoda, prè-iubit fiiulul innatimil Sale Alexandru Voevoda,prin luminat hrisovul innatimii Sale, $i apoi s'ati hotdra deboeri hotarnió ; a cdrora mdrturie hotarnicd cercetändu-s[d]de card Preosvintie Sa pdrint[e]le Mitropolit i de card lubi-toril de D[u]mnezed episcopf ai ScaunuluI, de card toatäboerime, s'au fdcut carte de incredintare, care s'au trecutaice asamine ; i8oi, Ghenar 28 d.

si li-an

Spi-

M

MATERIALE DE ISTORID CULTURADI 7

Hrisovul pr-innältat Domnului nostru, Márie Sa ConstantinAlexandru Ipsilant Voevoda, de danie pr-lubit fiiulta innäl-timil Sale, luminatului beizad Alexandru Ipsilant, pe trii mosii-aü fostu domnesti la Tinutul Sucevii, aldture una längäalta, anumi Dorna, Sarul si Pältinisul, la margine terif Mol-dovif, ce O. hotärdsc cu Tra[n]silvaniia si cu Bucovina Nem-tascd ; 1 800, Avgust 6 d.

[Si Domnii de innainte au däruit, nu numai la] bisärici siinänästiri, ce mai ales care fiii si rudeniile Domniilor Sale :adicd, atät mosil din hotardli domnestI si TiganI din Tiganiidomnesti, cät si alte mill' din insus veniturile Domnii, volnicifihid, ca niste Domni $ i stäpänitorl, cum mai pre larg do-vedesc aceles hrisoave ce sä väd pe toatä zioa, cari toatesa päzdsc ca un lucru läudat, si sä urmeazi intocma. . . Aflat-am O. la Tinutul SuceviI este o movie domniascd din cellvechi si drepte hotard domnesti, nedatä nimärui pärd acum,cari este aldturi cu hotaru tärii unguresti si al Bucovinil ; pecare mosie sä aflä si oamini läcuitori, adecd trii sate, anumeDorna, Sarul si Pältinis. De aastä mosie, cu tot hotarucät este domnescu $1 nedat nimärui de alti luminati Domni,cu toti muntii ce sá afiä pe dänsa, cu locuri de fänate, detarini, cu locuri de muthiff pentru päsunatul oilor, cu vaduride mori si de chlo dd sucmani si de hirisdia, cu tot.venituldin tot locul ; [o dä. lui Alexandru, fiu-säü :] de pe care sä èvechilu Lumindrii Sale tot venitul, din tot locul, dupa obiceiupamäntului si dupä ponturile ce skit in Visterie cu pecetegspod. Martorl: fiii Alexandru, Dimitrie, Gheorghie, Necolai; siboieriI : Costandin Bals Vel Logoat de Tara-de-jos, IanculRazul Vel Logofät de Tara-de-sus, Teodorasco Bals VelVornic de Tara-de-jos, Manolachi Conache biv Vel Vornic deTara-de-jos, oepistat Vornicil de aprozi», Vasili CostacheVel Vornic de Tara-de-jos, Costandin Paladi Vel Vornic deTara-de-sus, Dimitri Ralet Vel Vornic de Tara-de-sus, c SandulSturza Hat. i pärcälab Sucevschif», Iordache Rosät VelVistier, Costache Carag Vel Postelnic, Grigoras CaliiarhiVel Camaras, Iancul Negre Vel Agä, Costache Manu VelSpatar, Iordache Milo Vel Ban, Teodorache Vdcärescu Vel

DOCU1ENTELE MCVILOR M. S. REGELUI

Comis, Petrache Ritoridi Vel Caminar, Toadir Jora Vel Pa-harnic, Dimitrie Jora Vel Särdar, Constantin Cantacuzino VelStolnic. Serie Sdrban Botescu biv Vel Sulger. 6 August 1800.Copie iscdlitä de Domn. «MateI Costän, condicar.» Se spunecd. pecetea «adevdrat este spänzuratä in cutie de argint >.

I I. 23 August 1800. Constantin Ipsilanti, care Ion Negrebiv Vel Sulger, Gheorghie Tdutul Vomic de Poartd, pentrua hotanici «o mo$ie ce s'ag aflat driaptd domniascd, ne-data nirnärui», satele Dorna, Sam], Pdltini$.

12. 9 Septembre i800. «TotI Falcuitorif din Dorna» careDomn. ii chemase ispravnicul, pentru a li ceti «mila» dd-ruiriI lor care «beizedé Alexandru Voevod», «spre odihna$i ocrotire noastrd». Multdmesc pentru «nemärginita build.-tate» : «acum am dobändit bund ocdrmuire». Semneazd $i< Ion Cozan Vornicu ot Dorna», «Toader Ungurian», «Chi-rila Cdrsteiti», eNechita Sdminesculz. «$i noI tot satul Dornai Sam i Pältini$, ne$tiind carte, am pus degitile . Marturi :boierl, popI, cdlugdri. Parte din locuitori vin $i la Divan, dearatd cd a$a e.

13. 15 Novembre 1 800. Hotanicia celor treI sate ale lifibeizaded Alexandru. Se hotdresc «cu muntif Voronetului, aClirosuluI, anume Horda $i Cruce», «cu muntii mändstiriSlatina, anume Grentiiapl», «cu muntele Chetrosul, ce sastdpdne$ti de dum : Sulgeriul Toma Bal$». Se infai$eazd cavechili: «dumnealuI dragomanu Toma Moldovanul». Aratahotarele despre cei d'intdiü muntl, locuitorii : «din Niagra Se-cuilor pe Negrisoara in sus, pin Piatra Pinululf, $i tot Ne-gri$oara in sus Ord in gura Topli$oariI, $1 Toplipara la dialpad in oladr$ie el, $i din obdr$ie eI in dial, pin capul op-ciniI Ratii, in opcina TunzaiI, $i opcina Tunzdrii in sus, pinpiatra Tunzail $i pin vdrful TunzaiI, $i pi di-asupra fäntäniI Ia-loviioari1... $i de acolò intoarce opcina MihdiletuluI la dial, pandin värvul Sarulul. . . $i de acolò opcina Bddif pa in värvul Bo-suiuc[u]luI. . . $i de acolò plaiu la vale, pin Bäda $i pe la fäntanaBddif... $i de acol opcina $andrului, pin värvul SteviI $i in pri-log, unde sd intdlne$te cu muntele Petrosul» (acestea intre Holda$i Dorna). Bal$ aratd «cä acest munte este dupd. niamul

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÁ 9

Cantacuzinestilor si cä maica dumisale 1-au avut zdstre».Oamenii Dome insird. hotarele : < din prislop si dreptu pinCiungi, si in cracul Sundtoriulul, si de acolo in dialu Calugd-rului, si de acol in buza Bagolicului, si drept in apa Bistri%iT,drept gura Colbulub. AI lui Bals, «care ad tinut in cumpd-rdtura de la dum. acel munte cu anul> , aratd alte semne: pela «gura PdräuluI Rdii», «bdtca Palmesuluf». Chinn archiman-dritul Slatinef e chemat apoI pentru GrenVias : aratd un actde la 9 Iulie 1795, intärit de ispravnicul Sucevel, SpatarulDurnitrachi Ghica. Hotare : «Glodul Omului, si in vdrvul dia-luluf dintre Negre, si pogoard la vale, prin bdtca cu Dar-mocza, in buza dialului Bratulul». Pomenite «iadulurile ce säntintre Negre». Se aduce si o märturie a Dornenilor, din 13Februar 7257 (1749), ecu pecete CdmpulunguluI intdritd dupaobiceid vremil de atunce, dar este adeveritd si cu iscdliturilea doI boeri: rdposat Medelnicer Vasdli Basotd, MedelnicerDum[i trasco, care acestl 1lb e r 1 au fost in vremile trecute Vor-ni la Cdmp[u]lungu >. Altd märturie «de la rdposatul boeriuBanu Dinu Cantacuzino, fiind inteac vreme Paharnic si Vor-nic de Cdmpulungu, din velet 7263 (1755), Mai 12» : in acestact se pomeneste o veche hotarnicd, cce ar fi acut .. . unCostachi biv Vel Stolnic, ci era in vreme de atunci Vornicde Cdmpulungu intdid scris : Botoseni ». 0 hotärnicie n'orecunosc Dornenii: ar fi fäcut marturia «din sild si din in-chisoare», plingindu-se apof luI Alexandru-Vodd Calimah. 0anuleazd acum, ipentru eä eI sänt niste ldcuitorif ce sdd pemosie domneascä si nu avé putere niè sd d mosie, ni sdid mosie». eNisti oamenI ce numal din pdscutul bucatelorzic cd Sid.» Despre partea Bucovinef, «Cordonuluf», s'ar fiincdlcat cinci case. Se impresura si despre Ungaria. Noudhotare, intre care: «pärdul Serisorul», «lunca VándtoriuluI»,

varvul Lucaè[u][uI >, «tdetura ce este mal la vali di PietrileRosii> , «un piCor din mijloc, din trif pioare ce sd pogoarddin dialul Bonbii», «pärdu tdeturii >, <pardu haitei», «un pdrdutce vine de la dial, din Ciriboc >, «tin picior ce vine din mun.tele CAlimanu», «pdrdu Calimanului, ce sd numesti s'a Buci-nis u]luI», «Arsurile Omuluf .

10 DOCUMENTELE MOSIILOR M. S. REGELU1

14. 6 Ianuar i8oi. Márturie de la toti prelati $i boierifMoldove pentru donatia Dornef: Iacob Mitropolit, Veniaminde Roman, Gherasim de Hu$I, Necolai Roset Vel Logofdt,Costandin Bal$ Vel Logofát, Iordache Cant. Logofdt, De-paste Logofdt, Iancul Razu Vel Logofdt, MihaI Sturza Lo-gofát, Constantin Greceanu Logofdt, Iordache Bal$ Vistier,Costache Ghica Hatman, Teodor Bal$ Vel Vornic, ManolacheConache Vornic, Vasa' le Costache Vel Vornic, ConstantinPaladi Vel Vornic, Dimitrache Ralet Vel Vornic, Grigora$Sturza Vistier, Sandul Sturza Hatman, NecolaI Bal$ Vornic,Constantin Bal$ Vornic, Gavril Conache Vel Vornic, VasdleRoset Vornic, Raducan Roset Postelnic, Joan Cant. Spatar,Lupul Bal$ Spatar, Mihalache Luca Spatar, Costache Mavro-cordat Spatar, Stefan Sturza Spatar, Dimitrie Saul Spatar,Costache Crup[enschi] Ban, Grigore Ba$otd Ban, Ilie Cant.Ban, Iordache Crup{enschi] Ban, Arzhire Cuza Ban, IanachiMilo Paharnic, Alexandru Beld[imln] Paharnic, MateI NegelPaharnic.

15. 13 Octombre I8D). Divanul Cnejief Moldovei. CostandinBals blv Vel Logoat iea cele trei mo$if de la Hatmanul SandulSturza. Sardarul Gheorghi Tufeccibas[a nu dd alte acte decitcondica: restul, pdnd in clouä lunf. intdritd stdpdnirea luI Bal$,i fard ele.

16. 9 lulie 1832. Al. Bal$ cdtre Logofetia Dreptätif. Pentruni$te Turd', ce al-á voia lui s'ad suit la muntl, exploateazdcheresteaua, nu vreau sd. dea «zdciuialdi pentru adetiul mo$iiI»,-ait bdtut un vdtav, cs'au asezat acolò in sate, luind casdsi avänd tiitorI, $i in sild gonind si dispdrtind pe bärbatY detimei». Se plinge protopopul. il leagd $i-1 dd Vornicul peunul din el', spre a-1 trimete la isprdvnicie ; se roagd ceilaltITurd a-I da drumul. Era ordin de la Iasi a-I scoate de acolo.

17. Paris, 22 Octombre 1851. Catinca Conachi Vogoridiimputernice$te pe sotul el' NecolaI Conachi Vogoride a vinde:Mdrzd$tiI (Tinutul Ia$0, Lunganit (Tinutul Ia$1), Sucevenif (Ti-nutul Tutova), Putänil (Tinutul Tecuciu), Ci$melele $i Särbe$tilVechf (Tinutul Galati' [sic]), eavere rdmasd de la rdposatulpdrintele meti Logoatul Costachi Conachi ..., dreaptd $i ne-

MATERIALE DE ISTORIE GULTURALA 11

tägAduitä a m clironomie, iar nu zästre». in «Foae Säteascda principatuluI MoldavieI» (Ia, 22 April 185 ; an. XIII, n°16) se cuprinde plenipotenta pentru mosia Negrisoara, Bäl-tita (Tinutul Covurluiti), Särbestil. Vechi, crä'ma cu locul el,aflätoare aice in capitalia Iasi', la ulita tärguluI de sus», unloc din Muntenimea de mijloc, aice din capitalie, - ca o averede icsoprica, rdmasä de la rdposatul pärinte a Lurninarii Sale,Logofät si Cavaler Costachi Conachi».

II. Slobozia-Zorleril.

1. Stefan-Vodä aratä cd a venit Giurea Pänticea si frati-säu Petriman si sora lor Sofiia, fe6oril lui Ion JulicI», i vindocina «din uricul parintelui sati, lui Ion Julici, ce au avut elde la unchif nostril, di la Ilies-Vod[ä] si di la stefan-Voevoda ,

un sat in gura Horäetil, pe Bärladu, anumea Movila, undeaü fostu jude Bora, slugilor noastre glupänuluI Pätru Fruntes$i giupdnuluI Ion Fruntes Stolnecul, nepotul lul Pátru Fruntes,Bilavil] si SimiI 5i frätini-sää, lui Negrilä, pe 200 zloti tä-

täresti impart in patru cumpärätura. Marturi: u Domnulni:Alexandru si Bogdan; boieril: Zbera, Niagul, Duma, Gangur,Dragos Vornicul, Herman, Etco Hudicl, Dajbog, Stefan ph--cdlabul de Hotin. «Acestu uric 1-am sells eu, CostandinPärvul ot Vistierie.»

2. 2 Iunie 7030 (1522). Stefan-Vodd, pentru Ivancu RA-pede», ce avea uric de la «mosul Domnulul, Stefan-Vodä,pentru jumdtate din satul «Movild, unde cade drumul Horjiiin Bujor, partea de cAträ Närnova ; ce s'au fost cumpäratiiel de la Drägan Armasul». Marturf: fratele Domnului, Patru,

boierii, ce nu sint mnirai. Totrusan Logofät. - Traduceredin 1804..

3. 24 Mart 7031 (1523). Petru-Vodä. intdrire, in formaneobisnuitä, care Maria si ginerele ei, Costantin, a mosiei ceati de la «pdrintele» luI, Stefan-Vodä «o gumdtate de sat peaBujor, amändoi pärtile a Bujorului, ci este in gura vai cemerge din Cálmätuiii, anumi sälistea oilor». Marturi: fiul

,

12 DOCUMENTELE MOSIILOR M. S. REGELUI

Bogdan, boleriI: Vlad pircälab de Hotin, «Miciln pircalab deNeamt, Cret de Cetatea-Albä (sic), Mihul Portariu de Su-ceava, Drägsan Vel Spätar, eCiuvoc» Vistier, «Avom Postel-nic >, «Popäscu Paharnic», cComluc Vel Stolnic i Dracxin».- «7270 [1761-2. Tälmäcitura lul Ivloghiia dascalu de lascoala,

4. 16 Februar 7098 (1590). Jordan soltuzul si 12 pirgarfdin Birlad, pentru Andreiti Hurul din Bujoreani, ce avuse cacincea parte din fundaturd din hotarul Bujoreanilor». Seplätesc zloi tätärestI de cumpärätor. Traducere de GheorgheEvloghi, 19 Novembre 1782. - in origina], data e pusä asa:AT" 031m appuirm». Ruptä pecetea neagra a orasului,cu soarele si trel pesti.

5. 16 Mart 7099 (1591). Stefan soltuzul si 12 pirgari dinBirlad aratä pentru vinzarea facutd de filf Huruluf cu zlotItätärestI. - Traducere de Gheorghie Euloghi, 19 Novembre1782. - Si originalul slavon. Pecete pe hirtie, a orasuldf.

6. 28 Mart 7102 (1594). Aron-Vodä, pentru «Toader Chi-riiac Mare-Vames (muTiun:), dindu-I silistea Zorileanii pe apaBirladului. Dä sese cal buni in pret de 12.000 aspri, «pentrutreaba teril (S noTAKS 3EMCK010), candu au venit puterepäräteasca pänä la tirgul lasilor, cänd s'a rädicat acel lotruce-i zicea: Petra, as"pra tärii noastre a Moldovel . Credintaboierilor: Motoc Vornic de Tara-de-jos, Toma Vornic deTara-de-sus, Ion si Oprea pircAlabi de Hotin, Vasile si IliepircälabI de Neamt, Toma $1 Pdtru pircalabI de Roman,Rázvan Portar de Suceava, Brohni Spätar, Calughera Vis-tier, Enachie Postelnic, Eremia Ceasnic, Drägan Stolnic, Cos-tantin Comis ; Gligora Cräciunovic Logofät. Pergament slavon.Pecete ruptd. - Si traducere din 1814.

7. 13 - 7103 ('594-5). Aron-Voda aratä cä eMagdalinafata luI Ionascu, nepoata Marii, fata Mihului Medelnicerulnsi-a vindut mosia datá de «bätränul Stefan-Vod[ä]» luI Mihul:«a cincea parte din Bojoreani si din Pipárcadi si BätrenestI,ce sant pe Bärlad», lui «Efrim Visternicul», cu 3.000 de zlotitatärestI. Si alti nepotr aI MarieI îi vind partea. Bojen, adela dum nea]lni Gheorghie Vel Dvornic de Tara-de-jos, ram.

lin-

a-,

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÄ 13

la dum[nea]lui Tänasie Vel Comis». Scrie Logoatul GligorceaCráciun. -Traduce cEuloghie dascal».

8. Brdlad, 30 Novembre [adaus 1 7104 (1595). Soltuzul $icei doisprezece pirgari, c$i multi oamenI, bätfini $i tinerI, dinBrälad >, pentru vinzarea fäcutä de Värvara, nepoata luI Huru,la Bujoreani, PipärcanT, BdcsdnestI, care Crästea biv VelVornic, pentru ezlotf tätäreSID. Slavon. Pecete neagrd, ruptä.

9. 24 Mart 7104 (1596). «Patra$co Huru Aprod $i Nasta-siia $i Mägdálina $i Marica si Agaftona, fetele lui CondreaHuru, nepoatele luT Pätra$co Huru», dati partea lor din Pi-pärcanI, Bojoreani $i Bdcsdne$tI, $1 parte din satul Mästäcan!lui Cr[d]stea biv Vel Vornic, pentru a zlotI tätäre$tID. Mar-tuff : cBurghea][e] $oltuz $i 12 prägar!», pan Cräganul, Jurje,Leca cupet, Gavril Mirca, lane ginerele luI Grozav, negustori,ci alti" oamenI bun!, bätrinT $i tined, tirgovet1 din tîrgul Bir-laduluI». E de fatä $i Efrim biv Vistiernic. Pecetea luT poartä :gEfrim». Slavon. - Traducere de Gheorghie Euloghi, 19 No-vembre 1782.

Io. Suceava, 14 Maiu 7104 (1596). Ieremia-Vodá, pentruPätrasco Huru aprod $i ce! de la 24 Mart, cu acela$I scop.eCrstia Cdmänar, biv Vel Vornic.» Semnátura DomnuluT.Pecete ro$ie pe hîrtie (ruptä.). (Pepelea» (uricar). Slavon. - Sitraducere din 1783.

I I. 5 April 7105 (1597). «Mihalce .- $i Vrabie dregatoriul$i Rodna Cäpita .. . Mare-Vätaj, $i $oltuz si pargaff din tärgulBárladu >, pentru cMalcoóu Spatarz, care a vindut partea-T dinBujoreni $i Bacsänest! luI Cristea Vornic, cu zloti tätäreKi. -Traducere indoitä din 1782, a luI Euloghi.

12. «Adec5. eu Nicorä di In Coliban[f] $i nepotu-mieti ToderColibanul ln$ine pre noi märturisim cu acest zapis al nostru,de nimene asupritl, nió impresurati, ci de bunä voia nosträam vändut al nosträ ociná $i mo$ie di in sat din Grijlivi, depre apa Bärladulul, la Fárämä, pärtile nostre : doI baltränT, $iam vändut lui Simion Portariul din Gre derep.ta 35 de ta-lerril batutI, ban[I] gata. De ca sä aibd el a tinea aceasteadol pärti a nostre cumu-I $i maI sus scris, doI bardnf, cätsä va aleage, cu vatra de sat $i cu vad de mor[d] Int.' apa

14 DOCUMENTELE MOIILOR M. S. REGELUI

Brdladului, $i din cumpu si de tutindinea, cdt se va aleagea,cu tot venitul ce iaste. Si o-m vändut in dzilele Eremiei-Vod

ati fost in tocmala nosträ Precop deregdtoriul din Brdlad$i Petrea din Banca si Coste de acolo $1 Toma din Gree $iBoet de acolo $1 Ionaco Bdtcovie, a$ijderea i Simion deacolea i Drägan din Zmiian[f] $1 Efrim de acolea d Albulde acolo, - acetea tot ad fost la aast[ä] tocmal[d], cdndd amvändut noi a nostrd direaptd ocind $1 mo$ie lui Simion Por-tariul din G[r]ee, derept 35 de taler[i] bdtut; $i i-am fdcutacest zapis si intdriturd pánd-$ va faC[e] zapis domnescd.De aeast[a] märturisim, $i ca sä n'aibd nimea a-1 intorceinnaintea acestui zapis al nostru. [De altd mind tirzie :] Vel.7105, Iunie 20. Patru pecetI.

13. Cdtre i66.4 «Costantin Bujoran, feeorul Anghelinei, nepotde sor[d] arsteI ce a fost Vornic-Marev , aratd «cá am rdmasdintr'o goptind de mascurI de la Tinutul Tecuului cu doaosute de lei, $i m'ad dat pe mdna lefeciilor, intr'o sdptdmänäsd dad aceI bani. Dee eü n'am avut de unde luoa, ce mis'a scos in vdndzare toatd partea mia de ocind din sat dinBujoreani., intreabd ..pe tot fratii miei $i nepotii miei $itoatd ruda mea, sd-m dea acei bani, sd-m scot capul dinnevoe, $i nice unii n'ad vrut ; ce am vandut dumisale luiPatra$co Log[o]fdtul al treile, dirept aceI barn' ..., de m'ampldtit de acea slujbd.» Marturf : «Bejan Gheuca Pitariul celMare $1 Neculal Buhu$ Medelniciariul cel Mare $i Buoc ceaü fostu Sulgiarid $i Andoca Pitar $i Bogdan Postelnic $1$i (sic) Paladie ce ad fostu Jicniciar $i Carstiian JitniciiarPanhilii ce aú fost Stolnic $i Dumitrasco pärcdlab $i Costan-tin Budacul $i Rugind. $i Dumitra$co $i Foc$a $i Ursu Vor-nicii de Poartä $i Apostol Uricariul, $i alti boiari multi $ivokini ...Märiei Sale lui Vodd ... Si ed Corlat Uric[ariul]...»Cinci iscäliturí. Rupt. Pe V° : «Dat-am noI Bullo]reanii du-misale lui din bani ce scrie in cestu zapis 25 ug. de aurpentru 50 taferI bit. $1 25 lei bdtutl. $i am pus zdlog la dum-nealuT 51 taled bdtuti p[o]l, facem dumisal e] lei bdtutl; indoad sdptämdni aducem dumisal[e] lei bdtutl, $i sä ne,luomtaleri, i vom 01 mäntuitl de dumnealui.» Semneazd trei Bujoren:.

ä],

$i

sä-i

-

sd4

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALA 15

14. Suceava, 15 Iu lie 7105 (1597). Ieremia-Vodd, pentruCrästea Dvornic, ce a infdti$at actul din Mr lad, naärturisindcumpärdtura de la Värvara $1 Anghelina, nepoatele «Hu-roael». intärire. eVel Logoat > Stroici (semnätura in mono-gramd). Pepelea. Slavon.

15. 15 Julie 7105 (1597). Ieremia-Vodä, pentru Cdrste Vor-nic, ce a adus zapisul din Birlad pentru cumpäräturd.- En° 14, tradus de Simion Chesco uricar, Iunie 7265 (1757).

16. Co 25 Ianuar 7108 (1598). «Simion Mare-Vätahde Tinutul Ia$ilor $i Barb ocea biv staroste de Chighecl(KurkticKou) $1 Bärnovschii Dvornic de Hu$I (Kkgnmiu) $1

Batin biv Medelnicer i Gheorghii biv Arma$ $i Dämiian bivstaroste) aratd cii neamul Bozunca a vindut satul Negoegiin Tinutul Birladultil luI Cr d]stea Vel Vornic, pe taleff. Sla-von. Traducere de Euloghi, 19 Novembre 1782.

17. BujoreanI, 27 Mart 7110 (1602). Gheanghea Dvornic*aratd cd Platon fiul lui Costin din Negoeg i 1-a dat ocinace o avea de la tatd, e la Mdgar, in hotarul Bojoreanilor> ,pentru 45 de taled, lui Cr[ä]stea Mare-Vornic de Tara-de-sus.Martuti: Simion biv Spätar, Onciul Sotropa biv Spätar, Märi-

drea Vatah, Silioan proegumen. Patru peceti cu furn. Actule scris cu cerneald albästrie. Slavon.

18. 9 Iunie 7110 (1602). Ieremia-Vodä. intdrege luI An-dreiu Chiriiac Vame$ul dania de la Aron-Voda. < Cdnd auvenit toatd puterea cinstitultd impdrat, cind s'au ridicat acellotru Cäzacul asupra tdrif noastre a MoldoveT, cind $1 insugel atunce aü perit.» Marturl: filI DomnuluI: Constantin $1Alexandru, Ureache Vornic de Tara-de-jos, Cr[d]stea Vornicde Tara-de-sus, Ghlorghie pircdlab de Hotin, Vasilie $i Hri-soverghie pircdlabl de Neamt, Veaverit[d $1 (7)ocrdlie pirca-lab de Roman, Ord$ Hatman, Trifan Postelnic, Bocioc Spa-tar, ardiman ()agile, Simion Vistier, Gligorie Stolnic, Apos-tolachie Comis. Domnul scrie, de-asupra iscalituriI: AO MI-KoTa gro H Kirkrmai Eo H HrkA0111 gro-. Pecete cu $nurro$u, ruptd.- traducere din 1814.

19.. Brdlad, 20 Iunie 7116 (1607). Precup, ureadnic al tir-guild Birlad, $1 $oltuzul $1 12 pirgari de acolo, $i ceilalti tot1

i-iti...lest!,

16 DOCUMENTELE MOSJILOR M. S. REGELUÌ

tirgovetii - HHHApH, - oameni bun!, si tineri», pentruoameniI din Bujorearg si Bälaia din BordstI, ce se coboarätot! din 61-MAKII", ce &Ai partea lor din satul Movila Bo-rästrf P,A,E EH" HCOVAEA[E] copa' pentru 300 Irr LIEORAMH", luIToader Chiriiac biv Vel Mitnic Baum Hpow en SA KMHK010Kf3110 H 6*AA 60 MT HA% V TATA1417 Hit Rk3HAAA/1 THK

runrks kVT pklVk OTEw,kopa Kupmuu". MarturI: eNofit i Ianiginerile luT Dorin, Rädea si Cräciun si Cernea biv voiut», siIon Carapotom si Necula Bärbos i Zani si Gheorghie Diiacsi Toma Rosca cemap" si ùornocuj. Scrie Pdtrasco diiac.Pecetea cu fum: TWA Foarte elegantä pe-cete, neinteleasä ca inscriptie, a lul Bftrbos. Alte cloud peceticu fum.

20.7117 (1609). S us : in zilele luiProcopu Negre, namestnic deBirlad: Kit KkTO CEAAIOTHC*HHOE CT0W,A111 HA ,I,EATOE

Iunie 5, «in zilele luI Cr[ä]stea Dänil[ä]prägarI».Cä înnaintea mea si innaintea intreguluf Sfat [KEC CklYkT] al

orasuluI , aü venit aTurcul fiul NeagdI, si Gligor, i sora luTStanca, fiiI luf Ionasco, nepoth de fiti ai luI Orbäscul, si Or-bäscul fiiul nepotul de fiü al luf Orbäscul, i Grosul,fiul JAW, nepotul de fill al luI Orbäscul», si dati a patraparte din «Negrest[I] luI Vasilie, ginerile luI Cr[ä]stea VelVornic» si a cneaghind » luI, Anghelina, drept 3.000 de talerf.ET dau a marturieo si aispisoc». Banif fusese dav apentru ascoate din robie pe M a]riica, fata Stancal, nepoata de fiti alui Orbäscul». aBirlad, 5 Iunie.» Pecetea orasuluI l peceteacu Sf. Gheorghe a lui Precup Negre : Hok.. iu. - Slavon.Vorbele subliniate slut asa in original. - Traducere de Eu-loghi, la 19 Novembre 1782.

21. IasI, 20 Iunie 7118 (i6io). Constantin Moghilä aratáea.* Toader Coliban din PäscanI isI dä ocina, partea luIRoman, fiul luI Väscan, nepotul de fit1 al luI Macsin, dinsatul Grij[u]livI, Tinutul Tutova, lui Vasilie, biv präcdlab,drept 2.000 de talerl. Vitolt Logofdt. Dumitru Tileviò scrie.Pecete de ceard rosie ruptd. Slavon. Tradus de Simion Chescouricarul la Iunie 7265 (i757).

22. Ia$19 19 April 7129 (16zI). EU Gavril fost

batrinT

,

,AATI

-i- whir" spivu,A,.

(

TEE:64BI',

Zbiiariii,

i-iiice-ati


Dvornic, $i Dodan, feorul sea», aratd c aü vindut Zori-leaniI, «derept $eapte sute $i cindzdcI de talere, banif cdtenoao bani un potronic, gupdnulu Scrä let $i gu[pd]neaseIdum,i]sale Mdrii si gupanulul Tuader, frätine-sea, $i den-tr'ace ban't ne-aa dat trel sute de talere, ins 5.] potro-nicul ate noao banI ; $i aü rdmas cu patru sute $i cindzAcIde talere, ca sä ni-I dea la Crdun. insä acestu sat [aii]

vändut pentru cdcI am fost noI ... de dänsul, $i el aü fugitbucatele lui pa ... tot deplin. Iar, cändu ar veni Dum[i]tra$cu,sä n'aibä treabd cu cesti boiarI...; ce, de va pärd stränbu, elsd-$I intreabe...Si pe märturie Apostol ce-aü fost präcdlab laHotin $i gupänul Pand negut[a]torul si Franta feorul Er[i-

gupdnul Miha Cupet». Semneazd '.47.76070).0.;

ayb Zótoç ÄopO-irri.; (Pp6:wrCn..

inch' o semndturd greceascd. «intr'aceastä tocmalä m'amtämplat $i Toader Diiac de Sdnislävest[i] de Neamtu. Si rd-rnd.$agul viilor nor am luat tot deplin, cum scrie in cestuzapis, deplin, $i s'au istovit; sd. se $tie. Az Vasilie Dinca,diiac at Bäne$t i], vlost Suav[a]. Si 'n deantr'acesti banI amluat $easedzdcl de talere, Iuli 20 : eü Dodan am scris. inzapisul cel gr ecescu ? n'am scris, cd n'am fost acicea.»

23. Sän Petrul, pis Pojoreni, vlt. 7130 [1612], Dech. 19.»«Iona$co Drace Dvornic glotnii» aratd cä aü venit innaintealuf «Dguta, fätneia luf Ursu, feciorul luI Ifrim Visternic, $i cufeciorif Drägutdi $i ai luI Ursu, nepotiI lui Ifrim Visternic,anume Toder $i Gligorie, $i co fata Drägutif $i a lift Ursu,nepotele luI Ifrim, ce aft' fostu mali sus scris anume Märiiasi Irina», \rind mosia: z parti den vad den Bärlad, loiVasilie ce au fosto staroste, si femelf sale, Anghelina, si fe-oriI ai säl; derept 70 de taleff bätutI. Si aú vändut dintribesic) termorile a BärladuluI, si s'aa tämplat denteac tocmeal[ä]

ce s'aa tocmit : Petrul ce au fostü staroste $i Ghine ce aafostu brdcalab $i Petre den Banca $i Pascu chehaia de cdlä-rasI si MacaveI feciorol Petruloi ce au fost staroste, $i multioment bord. Si a$ijdere au venit Märicuta, sura U[rsu]lul, fata lulIfrim Visterniculoli, pentru a vinde $i din partea el% «Preatea-ceia unchi eT sä n'aibfäl nic o trabfäl.»

69775.

!log

$i-$1

aponi.X2-

ls DOCUMENTELE M05,IILOR M. S. REGELI I

24. Iasi, Mart 7130 (1622). «Stefan Tomsa Voevod», lui -« Scärlet si sotia luf (Killiutia), Maria», pentru satul ce au cuuric de la cAlexandru Voevod», Zorileanif, in Tinutul Bir-ladului, «din sus de tirgul BirladuluI», de la Gavril MircaVornic si fiul lui, Dodan, ce o xrinduse cu 500 de talerf, «ban!bunI» si «banI potronici». Satul it avuse intäia Dumitrascofiul lui Andrei Chiriac. Se amestecase si un Turc, anutnePalauzoglu. «Cite 9 ban! potronicul», la platd. Boierf : Io-nasco Vel Vornic de Tara-de-jos, Nicorit ä Vel Vornic deTara-de-sus, Nplea, [Alexa si] Lutat pircalabi la Hotin, -(sic) pircdlab de Neamt, Panait pircalab de Roman, Miran«Barnoschi» Hatman si pircdlab de Suceava, -, - Ceasnic,Dumitrasco Stolnic, Mihäilachi Vistier, Ion Comis ; IonascoGhianghea Vel Logoffit. Semneazd az Ghianghea Vel Lo-gofet iscaal». Pecete atirnatá cu snururf rosii-albastre si le-genda : lw G-Te$cul Tomiva KOEKOA, etc. Pergament. Slavon.

25. IasT, 24 August 7134 (1626). «Ea Gavril Mirca Dvor-nic si feorul mieti Precopie, aratá cri at! vändut «satul nostruZorileaniT dumisale luf ScArlet si gupáneasef d[u]m[i]slajle ,

pentru 750 de talerl. < Si dupá acestea ban! mi-aa mai datgupiineasa Scdrletoae cindzäcf de talerf bani prosti, potroniculcäte noau bani, si s'aa implut optu sute de taterf prosti .

Marturi : «dumnealuf Furtuna Comisul cel Mare si Dima, sialtf boiarT multi; si ea Goga diiac am scris, sä-s stiez. Sem-neazA «Gavril al Meica» si Goga si Dima, cu pecete :Dima... an.

26. C. 1630. invoiald, cu Cristea se pare, pentru dresurilece s'ar mai putea gäsi asupra mosiei. De s'ar maT afia vreurml, «acela dires al nostru sd nu hie ni de o credintd, cisd hie mencinos, si-s him de gloabd Porte! cindze de bof...Si ea Dumitru Uricar am scris...»

27. 21 Septembre 7141 (1632). Alexandru-Vodä, pentrucumparatura lui Scherlet de la Bujoreanf si cumnatuluf sduTudorachi, cari aa cerut pentru o sutd de ugh! o siliste desat domneascd pe apa BirladuluI, din ocolul tirguluI. Li-o dä,«avind mare greutate de card. Poarta cinstituluI impärat side catra Vizir si de cdtra stäpinitoriul Han (ii wr Kit Kf3110,

MATERIALE DE 1STORIE CULTURAL& 19

ti WT Kix PCIIACKII Kan"), i vd.fändu cä tara noasträ au rdinasla lipsä i scdpAciuney, iar banii îl intrebuinteazd «in tre-buinta i agutoriul %drib>. Iscdlitura greceascd a Domnului(numele in romdneste, dar literele grecesti). «Crstea Damiian,(uricar). Pecete micd ruptd. - Si traducere din 1814.

28. 28 Iunie 7140 (1632). <Ion Carapotona soltuzul l cu12 pdrgar[i] de träg de Bitallad, si tot bard:nil urasului»aratd cd «Mdriica, fata lui Ifrim Vistiarnicul , si cnepotii» eiaCi vindut a cincea parte din Bujoreani, Pipdrcani, Bdcsdnesti,«de la Br[allad», ce o aveati de la Ifrim Vistiernicul,- «Päntei51 fratelui sda, Boului, dereptu o sutá de lei bdtuti». Mdr-turia se face pentru a li folosi cpd[n] cdnd s'or fa[ eiispisoc domnescu ). Pecetea cu cei treI pesti, pusä cufum.

29. 31 Decembre 7141 (1632). «...Logofdt i Lupul VelVornic de Tara-de-jos, Ionasco Cujbd Vel Vornic de Tara-de-sus, [PetraCco Basotd Hatman, Dumitrasco Soldan VelSpätar si Dumitrasco [Sonomon Vel Sluger cSiv.Kap), Du-mitru Buhus Logoat, Gheorghie Rosca Vistier, Vasilie Rosca,Dumitru Leoa Vornic de gloatd si alt boieri

de la Curtea Märiei Sale lui Vodd» (slavoneste acestinceput) aratd pentru «Mafteig Ro.sca de Bdrlaad», cu privirela silistea Bäldceani, lingd Zorileani. Semndturi.

30. Iasi, 30 August 7141 (1633). Moise Moghild, pentruPätrasco vtori Postelnic, ce are Popeanii, o siliste in TinutulBdrladului. I-o dd, din ocolul Birladului, pentru slujbd dreaptd.$1 bung.. Pecete micá octogonald pe hirtie. Semndtura Dom-nului. Slavon. Ionasco (uricar).

31. Fragment de socoteald din secolul al XVII-lea.t Io ug. de la dascalul.1- 17 ug. got[ovi] de la Ioia.t Ug. 16 pot[ronici), ce i-am dat iau.t Ug. ce ati luat de la ocol Corodului.

[Altd. bucatd. :]t 622 ug. por. (sic), Mart 9.t Ce aü luat dintr'acesti bani.t 26 ug. au luat din cei 80 ug.

ilirk1111.111

e]

R.1111111

DOCUMENTELE MMILOR M. S. REGELUI

± 35 ug., ce am luat din c sutä. $i cindzäö de galbenel..-1- 7 ug. aü luat 27 boI si 2 vó.32. Iasi. 15 Iu lie 7142 (1634). Vasile-Vodd, pentru Zamfita,

sotia luf Dumitrasco Chiriiac, si fiul lui, Toader, nepotii de-fiu ai lui Andr[ei], fratele luf Chiriiac, stränepotil luI Chiriiac«Vamds», - ce se judecd cu Scdrlet si sotia luI pentru Zori-leanY. Mirca si Dodan vinduse satul lui ScArlet, <pentru cdel ail fost chizesi pentru Dumitrasco Chiriiac, pentru una sutácincizdci de boI cu vacI si &pad sute de of ce el - unurTurc anume Palavozoglu, in zilele lui Gaspar-Vodd». Dumi-trasco moare «In täri streine». Acum Zamfira mai iea de laScdrlet 840 de ughi. Se pune flex-de de 24 de zloti. Pdtrasco

isotd Logofdt. Ionasco (uricar). Pecete mare rosie, pe hirtie.Slavon. Traducere din 1814.

33. Iasi, 25 Julie 7142 (1634). Pätrasco Basotä Vel Lo-gofdt, Savin Präjescul Vel Vornic de Tara-de-jos, DumitrascoSoldan Vel Vornic de Tara-de-sus, Gavril Hatmanul, GligorieUreache Vel Spätar, Gheorghie Vel C;asnic, Ghianghea bivVel Cujbd biv Vel Vornic, Dumitru Buhus Vel Vistier,Grama Vel Stolnic, Simion Mdlaitio Vel Comis, Lupul Pea.-,ascul Vel Cluönic (sic), Toma Vel Sulgar, Erali Vel Jitniöar,Caracas Vel Usilar], Rd.covitLd] Cehan vtori Logoat, Petri-ceaico Vel Armas, Toderasco treti Logofdt, Ropöanul Aga,Dumitrasco Vornic de glotd, Tdnasie, Ionasco Vornic degloatd, etc., pentru Zamfira lul Dumitrasco Chiriiac, care ddZorileanii lui Scdrlet. Iscdliturí. Slavon.

34. Iasi', 28 Novembre 7146 (1637). Vasile-Vodd, pentruDumitru Gheuca, fost Vornic de Poartd, si sorä-sa Anghelina,ce se judecä. cu cumnata lor Marica, sotia lui Sämion Gheucabiv Vel Medelnicer, pentru mostenirea acestuia : Bdcanil, peTutova, dat de Sämion lui Dumitru si surori-sa, in zileleluI Miron-Vodä, «cänd au fost vränd Simion Gheuca sá sdimpartá de gupdniasa lui, de Märica, pentru scdrubd cea i fost avändu impreunä, iar dupd aceia iar impdcat sia i läcuit depreund, de atunce si pänd acum, ce s'aCi sdvräsit ).Vdduva aratä un zapis at lui, innaintea unor boieri $1 «preotisi egumen1 de la sfänta mändstire de la Uspeniia Precistii

s'atl

.5

-

MATERIALE DE 1STORIE CULTURALÁ 21

si de la Santa Vineff», la moarte, cd lash' tot sotief. Aceastapentru comind, cum le va ldsa apol si ea pentru comindul ei.Nepotilor 11-a dat ce a vrut, in viatd. D omnul nu crede in cele

acte; fiind «fd.cute inteac scArbd, and ati fost vrändusd sd despartd Gheuca Medelnicer de ,;rupaniasa lui ). Ori-ginal slavon foarte $ters, cu pecete rosie; scris de Bordlcanul.

...Vel Logofdt. - Traducere din secolul al XVHI-lea, instil vechig ; pe care o reproducem.

35. Iasi', 16 Octombre 7154 (1645). Vasile-Vocid, lul do-na$co, nepotul luI Necorit[d] ce au fostu Hatrnan $1 luf Du-mitru Uricariul, pentru cearta de hotare dintre cfe6orii Bu-joranuluI de sat de Bujoreni» $i Scdrlet. Sá cerceteze. <NeiLogoat ucil. Scrie Mihäll t . Pecete cu chinovar.

36. Pela 1650-76. «Adec[d]te eü Popa Buguta de la Portdre$ff$i Neculaiu Cdpitanul de Zmiian i Toma brat popa Buguta,eü popa Iona$co de Coste$tI de Horiata $i Arsenie de-acol o

MihaT ot tam $i Gagul $i Gligora$ $i Gligori i BdlanescuiTodor Bujoranul $1 Necula Bele i Tdriasie $i Mihail

Bdzalca $i Ion» aratd zpentru rdndul cestor feCoff, precum aavut mosie, mo$ie lor, $i strdmosi lor, si pdrintii lor, precumag tinut cu noT, $i au arat si ag cosit cu nof, depreuna, $1 auluat si de-a dzeá[e] in sat, in Bordsti ...; $i nol nu $tim sä hieleptidatl de cineva, sau scot[d] cineva din mosie, sag sä.fie den svertdenici, cum dace acesta om Pdladie : noi n'amaudat in veta nostrd de cineva, $i ag tinut depreund, pand s'ausdvdtsit ; i, dupd sävär$dnie pdrintilor lor, aü tinut feciorii lor.Iar pre aiasta (sic) om, pe Pdladie, nof nu-1 stim, cine-I, sausä aibd mo$ie el cu noi in Bord$tI. Iar ace$tI feèoff a Tdra-nuf, a lui Ionasco, eT sintu omenI direpti de mosie, $i audireaptd ocin $i mo$ie de la mosif lor, si de la strdmo$hlor, cu noI depreund. Iar aesta out, Pdladie, el irnbld un orafär isprav[d] alci, purtän]du-s,d] far treab[d].» - Scrie foartefrumos, cu cerneald albdstrie, popa Iona$co.

37. 8 Iulie 7159 (1651). 1MAricuta, jupdniasa rdposatuldSitnion Gheuca 6-ag fost Medelnicer-Mare, Dumnezai sd-1porneniasa, scriu si mdrturisdscu insumf pre mine cu cestlapis al meg» cä dá esatul meg Bdcanil, ce mi-au rdmas de

Gavril

),

si

5.]

ni

st-1

22 DOCUMENTELE MOJILOR M. S. REGELUI

6updnul metí, fdcut depreund cu dfumnealluI, si vecini cu tot,si Curtile noastre, si cu bisericd in sat, si cu heleteil, si cumoard ce este in mijlocul satuluI, si cu tot venitul..., pre mdnadumisale lui Toad[e]r Pdlade sdn Made Visternic, Durn-nezdti sd-1 pomeniascd, ca sä-I fii drept sufletul meti si a All-pänuluT metí, Dumnezdii sd-1 erte; iar d[umnea]luI Toderascusä aibd a-I griji $1 a socoti pänd ce voI fi vie si a $dd cumini in Curti, iar dupd. -sävärsdnie mè d[umnea]luI sä aibda comända $1 a pune tare niI (?) gupánesd, cum sä punesi altor upd.nesd; iar din bucatile mele, ce voI avé etí, sdmd grijascd si sá aibä a-mi da pentru sufletu meu : cuI vol"ldsa eü cu limbd de moarte, acilora sä sd d, sá n'aibd ni-mini nicr-o triabd, nicl a sd sfddi.» MarturI si negustori dinBirlad esi slugi domnesti de la tar[ä]; si nainte Grasuld sol-tuzulni cu doisprezáce pdrgarf, si dinainte Dabijii Vor[ni]c detärgu ddln Bärlad, $i dinainte popiI luI Gavril de la bisdricace domniascd ot tarn, si dinnainte popii lui Chiriiac ot tarn,si dinnainte CopuluI brat Scdrlat, si dinainte Dingdr, bdtrdnuftärgulifi, $i dinnainte lUí Simion erna è-ati fost soltuz, si in-nainte lui Toad[e]r Davidescul fost $oltuz, si dinainteUrsuluI Väntul, si dinainte lui Hilofie fi6ortil Väntulta, sidinainte lui Miiro[nl, si dinainte arsteI -ati fost soltuz, $idinainte NeculiI Cualc, si dinainte lUI Ifrim ce ail fost vamesla Bärlad, si nainte lui Ionascu Precup, si denainte lui Crdstiizdt Vd.ntul, si dinainte luI Costandin Goian $i a feoruluNacului, Gavril $i Eni, st dinainte lui Hilip udin», si a oamenidomnesti din. vecindtate, intre cari : Iondscutd, «DumitrascuBuèurnas», Cdzacul, «Buoc, fiorul Cretului de Susdni,dinainte lul Iona$cu Sdlarul ot tam», Ionascu Turcan. TO'pun pecetile, eca sd fie de credintd dumisale $1 cuconasilordumisale, in veci». Iscdlete $i «popa lstrati, duhovnicu du-misale». - Copie din secolul al XVIII-lea.

38. Iasi, 8 Julie 7161 (1653). Vasile-Vodd aratä Cá < BejanGheuca» a pirit pe «Toader Pdladie Pitar», pentru Bdcanl.

ac märturie de pärd aü dat samd Pdladie Pit[a]r precuma fost intr'un secriiii a iaT, si fost dat la un neguttoriula targ la Bdrlad, la Costandin Goian, si acel secriiü 1-ail fost

...

efat

ci

; Si

I-at


pecetluit Scarlet si cu Bejan Gheuca, ca sä st pan va mergiPäladie Pitar, sä caute ce va fi inteacel secriiü. Iar BejanGheuca, fiind diregatoriu acolò la Bärlad, el n'afi asteptat prePaladie, ce aa mama de aü luat secriiul in tarie lui, si ailscos acele scrisori de li-ati luat. Pentru acestu lucru DomnieMe am socotit, cu tot Sfatul nostru, si i-am audecat dupa.lege Wei, ca sa miarga Bejan Gheuca, se-$ dè credinta preStae Evanghelie, la sfänta bisarica, precum n'au luat el acelescrisori dintr'acel secriiu. Si, dacä va aura, precurn i s'ati so-cotit gudetului, el sa tie gum[a]tate de sat, cari sat este scrismai sus, iar, dacal nu va aura Bejan Gheuca pre dupd .g udet,precum i s'aa ales gudetul, sä tae tot satul boerinul nostrucarele mai sus este scris: Toader Päladie Pit[a]r.» GheorgheSt[ef]an Vel Logofät. Tiron (uricar). - Traducere din secolulal XVIII-lea.

39. 14 Februar 7168 (I66o). tefan-Vodä intäreste <dui

Arsdnie Cdpitan de Curte si fratilor lul, fi6oril lui DumitrascoGroza, ginerilui Petrii celui batran, si Petrii, Rorul lui Nohii»(Petrea cel batrin era fiul lui Macovei), pe temeiul unui actde la Gheorghe Stefan, satul Banca (Tmutul Fälciti) $1 altebucati de sate. - Copie din secolul al XVIII-lea, dupa tradu-cerea, din i i Novembre 1765, a luI Evloghie Dascalul.

40. Iasi', 2 Maiu 7169 (166 r). Stefan-Voda, efiul raposa-tali Vasilie-Vodä», pentru dpoiarenul nostru Pätrasco Da-nolovi6, Log[o]fátul al treilea», ce aduce e un zapis de marturiefacut innaintia a multi boiari marl si fii3or de boiari», pentrucä « Constantin Bujtorjan», fiul Anghilinil, fata Vornicului-MareCr[d]stea, a ramas dator gintr'o gorstina de mascuri de laTinutul Tecuciuluf cu dot sut,e] de lei, $i Lair fost oränduitpe mäna lefeciilor sä dea banal, inteo saptämänd». Nea-vindu-i, vinde mosia din Bujoriani, lui Paitrasco. «RacovitaCehan Vel Logofdt.» e Tiron pis.» Pecete mare pe hirtie.Slavon, rupt. - Traducere din 1783.

41. Pe la 15 Septembre 7171 (1662). «Toader Nhodar»vinde lui Costantin Budacul partea lui din Borästi. Mar-turi : gpopa Gavril cel domneascu si popa Chiriiac de Bärlad

24 DOCUMENTELE 1101ILOR M S. REGELUI

si Costantin sdn Apostul si Simion Gheane si NeaculaiuBuiul si Gavril a Izmäralde Stratul».

42. 15 Septembre 7171 (1662). Evstratie Dabija, lui <ToaderC.;ohodarul ), ce are pird. cu Zdvantie, pentru cgumátate debdtrdn, ce iaste cu[m]pdrdturd in gura Hordetri», de la cmosu-

> Toader Chiriiac. Pecete cu chinovar.43. 8 Octombre 7172 (1664). «Apostul, ficiorul pope lul Si-

mion den Docolina», îí vinde mosia, cu «lei bautf», «dumisaleTodosiicde Joroe». Marturi : Botiscul, Benea de Luminatas,.

44. 13 April 7173 (1665). Niste räzdsT fac vinzare la satulStängaci- «lui Enachie Cdindrasule cele Mare, drept patru-zdci de lei baut, tot le gata». «Rdzdsil nostri» refusase sdcumpere. Marturi: Toader Vetras, Ionasco Carpaci Vornicde Poartd, Bogdan Comisul, Chirila Jäcnicer, Negre Stolnic,Postolachi Bojoranul. - Copie din secolul al XVIII-lea.

45. Iasi', 13 April 7173 ([665). Evstratie Dabija, lui StefanScirlet, pentru partea-i din Zorileani, «partea tätine-sdu, luíScirlet, cu vecini cu tot, dispre Isdroae». «Vecini cî va aviapre partea luI, sä aibi toti a as culta de dänsul intru tot cele va da invätäturi, iar carii dintru tidnsii nu vor asculta,sá aibi a-I certa dupî deala lor ; $ i care vecie vor fi fugitpre partea Isdroae, sd aibi a-s lua vecinii de la dänsa,due pre partea lui. Pentru aceaia nime sä nu cutiadze a tineasail a opri preste cartea Domniei Meale.» Lupul (pisar).Pecete rosd, ruptd..

46. 1- Izvod de telegar[i] : sd-s stie.-;- 6 telegaff galbeni la cardta lul Vod ä.

Giurgia sä Tudosii vez[etea].5 telegari murgi la cardta Doamnel.Profort i Stefan.

t 6 cal. peagi la Ramandi.Savin Sdbrian sä. cu Nuta ; fters.

t 2 cal peagi, cu Nuta tij pindul e adansJ.6 telegari murgi la Hatmanul Buhus.Dumitrasco Cojan sä Alesandru.6 telegari albi la Vasil[e] Mamie.Gligor[e] Talpd sd Gligor[e] Stringa.

sd-I

t

-;-

i

4


t 6 telegaff mart albi la Rdcovit[d] Logft.Ghelasie sá Vasilie.6 telegari roib la Gavrilit[d] Hatman.Andreiu sä Báljan.

t 6 telegari roibl la Vornic Ghianghe.Stefan sd Ursul.

t 6 telegar[f] negri la Sturdzia Pdharnic.[Costan ; fters] sä Toader Apostol.

t 6 telegari murgl la Enachl Club[erUrsul sä. Simion.

t [7 ; fters] 6 telegari murgit, la Roman.Floria sä. Vasilie.

t 6 cal: 4 surf, i argu, i murg la Roman,Irimie sá Vasili.

t 5 cal murgi $i t cal roibu.Irimie sd Vasili Cernica.[fters. Telegart de la Anton-Vod[d].]

t io cal ot Anton-Vodä frindul adausft Neculai sä Stefan Copa6u.ye V', socotelt cu cifre arabiced47.13 Ianuar7175 (1667). «Necola,ginerele Gutäl Ijintoe»,vindeupdneasät TodosilcdI Joroe partea-i de mo$1e, pentru «talent,

banf gata». Iscälete, foarte artistic, «az pop Chiriiac» din Birlad.48. 12 Mart 7175 (1667). « Adecäte not fiòorit luf Ionaco

Täranului, de tärgu de Bärlad, $i cu 66orit frätine-säti, a lufIsac din sat din Costestri de Horäiata, si cu fi6orif surori-saAnel Ursoe de la Elan din Raiu», vind mo$ia lor «la guraHordetal, unde podul cel de peatrá», gupäneasef TodosiicalJoroe, sora durnisal[e] Sárdaruluf Gavrilitä», edereptu patru -dzacl de talerl batutl». Marturi: Simion Cernea i arsteaGavrita $i Gavril Vornicul $i Gavril Väntul $i Iamandi $1 Can-ternir $1 Canolachi $i Bejan, dire-gAtoril de Bárlad, i multi oamenibunt. Iscäle$te mntáiú Cantimir»,

171 (\A V\apo aärvul de Popeani» cef-lalti; «Bejan Vornic».

«

n

ei

si

26 DOCUMENTELE MOSDLOR M. S. REGELUL

49. 25 Mart 7175 (1667). «Párvana, fii:or AngheliniI, nepotCdrstil Vel Vornic», dá zapis «frätini-meti, luI Crd6un», incasa cdruia zace de mult, esi nid unul dintri cielalti fratI

vrut ca sá m1 priimascd, ca s zac $1 in casa lor, cenumai frate-meil Crdain m'ati tinut in casd, si m'ati grijit, si,poate de la Durnnezeu, neavänd parte ca sd mä cdsätoresc,cu[m] si cunoscaindu-md cá s'ati apropiet asul ca se mäsevärsescu din lome aZastd mincinoase si inseldtoare», isI däpat-tile din hotarul «Busordnilor» si «dintfalt[d] säliste» fra-telui. Scrie erii Stefan duhovnicul», iscdlind si pe bolnav.Iscdlesc: Condre *Vornicul >, «Fetiul», «Batinu .

50. 4 Iunie 7175 (1667). «Bejan Gheuca, C-ati fost Pit[ar]-Mare », cdtre Domn, pentru aleger ea satului Fru ntisdni « de spretärgul Bärladului: apoi, dacä orn stdlpi acela loc, sá alegemalt hotar, ce este danie Comisuluf Stefan de la Duca Voevodsi de la Mdrila Dumitali. Noi, dacd am v dzut cinstitä. carteMärii Dumitati. ni-am sdrit (sic) i am strdnsu preot si 131:ledde Curte Märil Dumitale, si ordsdnI bdträdi si oarninf de tard,bäträni si tined; si acestI oameni ati socotit de ati ales doioameni bdträni, si li-am pus brazda in cap, si au mersu in-nainte : pre unde a inut Matfteiti Rosca, am ales si amstälpit.) Pomenit : «podul lui Clifas), «pe Trestiiana pändin hotarul Cetätii, undi este o movilá, i längd movilä esteo välc, ce sd chiaamä Dumbrävita ; din yak& la dial trecepiste drumul ce mergi la tärgul Bärladuldi in sus, spre oddileVintestilor, pre längd oddile lor de spre Rdsdrit, si in suspärd in hotarul Popenilor, pärd in obärsie Värlezului, undieste un pdr, din gos de drumul tärgulur Acestesämne ce s'ati hotärät lu I Stefanu Cerchezul Comisul... Sicine ati umblat de au stalpit, anume incd is pus: ai1 fostpreutul Gavrild de la bisärica domneasca din tärgul Bärla-dulta, $1 preotul Chirilac, iar din tärg 1, si Bogdanu -ati fostComisu, si Cräste Gavrilit[d] si Sdmion Cerne si Gavril Vor-[nicul] din tärgul BärladuluI, si Miha $1 Proca, i Toma sta-roste, si Nicoarä Cdpitan de Covurluia, si alt1 multi ; am alessi am stälpit cu acestI boerI si oamenI de tail, dupd poroncaMdrii Dumitali.» Copie din 1804, dupd altd copie.

n'air

Falciiulut...


51. 20 Februar 7177 (1669). 4Dumitraco Epore Vornicol»aratd cd a vindut «treizäci de pdmántori din sat din Bordst[i]dumisale Todosiica Jorde». Marturi : «Dumitrasco RoscaVornic de Portd si Rosul si Gheorghi si Stefan Gherghel, iarVornici de Poartd». Iscdlituri.

52. Iasi, 17 Maiti 7178 (1670). «Nastasiia, fata lui Filip dinsat din Docolina», isT vinde ocina «dumisali, lui ScArlet Postial-nicul : 15 pämänturi din gura Hordetii, din sat din Bordsti) ,cu «12 lei bit[u]tl». Marturi : «multi bolarl din Curtia MdriiSali lui Vod[d], anume Gheorghi Armasul si Gavril Sdtrariulsi Dumitrasco Rosca Vornicul de Poartd, si Irimiea. Vornicul,si Mihulet Uricariull. Iscälituri.

53. Iasi, i-iii Iunie 7178 ([67o). Duca-Vodd, !La «GligorascoL'-ali fost Spätariti, si lui Postalachie Catargiul Postelnicul, säfie tari si putearnici cu cartea Dornnii Meali a opri satul Po-piani, ce iaste pre Bärlad ; iar cine sá va h[i] tiindu de acelasat si va avea nescari direase pre acela sat, sd aibd a vinila Domniia Mea sd-s intreabe si s'adu[e] si diriasdle ce vaavea.» Pecete cu chinovar.

54. 0-1- Ostahie slug[a] Post[el]nicului Stefan de Tinutul Fdl-ciiului s'aii cdutat in Visterie la tabla hdrtiilor, la sat la Td-mdseni, si nu s'au aflat ; de6 sá n'aibá val nici la o ränduiald,ca[ä] air esit pe tabla härtiilor de spre sätenil de acolo, si,eel' ce vor fi luat, s5.-T vártejascd. innapoi. Vasilie Vistier. UIas, lt 7179 [1670], Septemvrie 12. >

55. 14 Octombre 7179 (1671). Nasile sin Iazob, nepotullui Andrees din sat din Gurenesti, ce-s pe Horialta (?), in Ti-nutul Tutovei», vind partea lor din Borest, «ce-s la movil[d »,--- _«cu cdmpu de tarintal, i din feneat», eRupänesdi Todosiicdiii Joroe si coconilor dumtsal[e], dereptu 15 taler[i]». Marturi:«Vas[i]lie Soitul di Vestelesti si Corne starrostele din Costestisi Arsenie de-acol[o] si Bilasco de-acolligoras de acol[o],si Dändil[d] de-acolo, si alti oameni bluff si bdtráni». Iscd.liturisi semne cu degetuf.

56. Iasi, io Novembre 7180 (1671). «Anita, fata lui Cos-tantin Bujoranul, si cu fiiul rnieti Neculaiii», \rind «Rumdtatede bdträno la Borästi, de la Toader ùohodariul, iar acestuia

28 DOCUMENTELE MOSIILOR M. S. REGELUI

de la Bujoreni «din Tinutul Bärladului» (Bord$tif slut insd«in Tinutul Tutovei»), pentru 50 cde lei bdtutf». innainteaadumisale luf Vasilie Gheucdf Logofetuluf al treilea, $i StefanCerchezul Comisul $i Ursul $1 Durasco Vornicif de gloatd$i Straltulat uricariul $i Päválasco uricariul, $i multi boiarfde Curte. Si en pentru credinta ini-arn pus inelul, $i fiiul mieUau iscdlit.» Scrie «Enachi sin Stratulo. Iscdliturf : «StefanComisul , aVasilie Logofdt», si celelalte.

57. 20 Iunie 7183 (1675). «Ea Metitelul, snd. Mdricaf, fetellui Ion Fulger, nepoata Luca strdniapoata loi Pdtru Frunte$»,vinde «parte mdne-m» la BordstI, a si din baltd de pe$ti»,«fratilor» sal': dstratie $i Lupasco», pentru zece lei bdtutf;«pentru cdcf eI linf sintu mie yeti primari». Marturi: dona$covdr primare MititeluluI $i Ion viunc (vunc) de var[d primariMititeluluf, $i Agapie sor[a] linel Metiteluluf, $i Vasilie Bdrulot Zorileni, $i Gafton snd Simai tij, $i Toader snd Bilai, tijot tam». Iscalituff.

58. 30 Iunie 7183 (1675). «Gheorghitä Vornicul, iin (sic)Gheorghitd Biblea V--- ornicul de Poartd», aratd a au venit-.....-.---.------

Pdladie $i Istratie din Bord$tii de .gos, de s'ati jdluit preGavril $1 pre un frate al luT, carif sintd feorif Tdranului dintdroli din Bdrlad», pentru o parte din Borästi, vindutd. deace.;tia pimilor. «De, ca-nd au vdridut fiorir TdranuluI aaino$ie, s'afi fdcut cá sint si el din mo$ul lu IstratieThsi a lufPdladie; de Istratie $i Pdladie ad intrebat de oameni bd.-trdnl, si ad aflat oamen[i] bdtrdrif intr'acesta chip, cum aceffeorf a Tdranuluf sint din ne$te hiiastri a strdmo$uluf lufIstratie, $i zapis, de la acel strdino$, n'aii avut, O. ailad triabdla aa mosie. Dee Istratie $i Pdladie $1-aii luat dzi cu fioriiTdranului denaintea Vornicilor de Bdrlad. De Istratie $i Pd.-ladie au vinit la dzi, $1 ad a$teptat peste dzi phind a patradzi, iar fiorif Täranului n'a.iLyinit la dzi, ce ag rdmas dedzi $i din toatd leagea tdrdf. Pintru acesta lucru sä hie vol-nici Istratie $i Pdladie a tinea Aa mosie carea o aii vändutfiorif Tdranului, iar cumpardtorif sd.-$ ciae bard! de la feorifTdranuluf.» Pecete cu n il_

ti II

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALA

59. Ia$I, 28 Februar 7184 (1676). Antonie Rusät cdtre«Carpu Vornicul de Bärladu», pentru pira ce au avut la el«Alboe si cu nepoti sdr, cii Gavril fe6orul Täranului din tärgudin Bärladu, pentru o mo5ie din Bordsti din gos ), declarindcä «fiorif Täranului sintu dintru niste fiestri ; iarä Qorif Ta-ranului a$ aü datu saaml cum sintu $i eI dintr'un mo$ $idintru o sämintie, si aü i ef cu Alboe impreunä inteacialbdträn», arätind «märturie de la oameni buni, cu degitel[e]puse». if trimete Domnul la el: «sá mergi acolo $i sä strängloamin[I] bun[I] megiia$, sä socote (sze), foaarte cu direp-tate, fär suflet vätämat. Pre märturie ce ne-ag arätat aiceáiorii TäranuluI, iatä cä am socotit Domniia Mea $i cu totSvatul nostru de am ales dintru ceale märturi, carii sintscri$ intr' acea märturie care o aú ardtat Gavril fiZorul Tä-ranulul: de vor hi märturii diriapte, sd margd treI oamin[l]sA-$ dea credinta, anum[e] Necula Cäpitanul din Zmeeni$i Arsdnie din Costea$U si Bälänescul din Ceucani, ace$tItrei omini or hii din partea Alboaei, iarä treI omin[I] ifva pune Gavril onuI Täranului, sd fie $ease oamin[I, ;$i, deacd or giura aceI omin[l] dintr'aceae mdrturi, cumsint 6orif Täranulur, tot didatr'un mo$ $i de un sänge cuAlboe, $i nu sint din fiestri, el vor tiné impreunä cuAlboe si cu nepoti el; iarA, de nu or vrea sä giure inteacelachip, sä nu sä meastece in bdtränul cu Alboae. Pentru cacenepoti Alboel nu incdpu la giurämänt, cd aü fost räsdrit deatäta vreamia la Orheiti si n'au fost läcuindu acolo.» «IlieSturdzea Vel Vornic, netämpländu-s[d] Vel Logofät.» Ion(uricar). Pecete cu chinovar.

60. Iasi', 6 Mart 7184 (1676). Antonie Rusät, la CarpuVornicul», ecä ardtat boiariul nostru Apostol Catargiulne$te dirias[e] de danie de la Moisäi Movila-Vodi pre satpre PopianI, ce au fost din hotarul tárguluI Bärladului, danksocruluI säü, i acela sat acmu-1 tine Pärvol». SA ardte ea,ce acte are. «Ilie Sturdza Vel Vornic, netämpländu-s[e] VelLogofdt.» - Pecete cu chinovar..6i. F. d. fata lui Ion lui Fulger, nepoata Lucäl

lui Iurie», dä mo$ia el de la Borä$til-de (ros, «$i partea su-

2')

mi-aa

tGakia,

80 DOCUMENTELE M05.1ILOR M. S. RECTEMA

rori-mea Dobrei si a frät.i[ne]-mieti lui Ghiorghie», cu nepotirel si un «nepot de hiicä frátine-mieti», lui Istratie si Päladie.«Nepotilor mid $1 pleamei noastre.» «Balta mosu-mieu Luciilul Iurie, carea iaste osábitá dintealti bdtränT, pentru cdcf oa fäcut mo$[u]-mieti Luca Iurie in putearea lui, iar pentrucad aü scos mosu-mieti Hordiata de o aü indreptat in balti,carea sá cheaami balta lui I irie, l-ati pärät neste oläcari laPätru-Vodi, si inchis, si au dat trer ca.! si un armäsar $ipatrudzáci de galbeni ro5iI, iar altí rdzeasi dat la aceacheltulal[d], $1 n'ail treabd in baltd». Marturi: mai multi eoamenIbuni si räzea$1» : intre cari «Andonie Jupin», «Andrei snäCoreschi ot Orhei», «Naca snä. Panaghiei».

62. August 7184 (1676). «Gahiia Alboae, fata lui Fulger,nepoata Lucäi luf Iurie din gura Horietului». îi dä parteade mosie din Bordstil-de-jos «dumisali Vornicului Piladie

dreptu sufletul pärintilor me> . Marturi: «Tomastaroste din Bárlad $1 VasEillie Duca si dumnealui PandaziVornicul si Gavril Siva i Vasilie Siva si preutul Gavril, celdomnescu, i Vasilie soltuzul cu 12 pärgaff, si multi oaminibunt ce s'ati mai prilejit». Pecetea tirgului Birlad si

63. 1 2 Mart 7185 (1677). dockascu Rorul pope! Nechitef,nepotul pope! Gorcei, din sat din Costesti», vinde mosia sa< t a surorilor meale >, de la Bordsti, «gupäneasäi TodosiicatJoroae», pe «lei ban! de-argintu». Între marturi, «Arsenie Cur-teanul... si Mihoe" si Scdrlet ...si Gagul staroste si Andoniede Stresinesti si Corlat uricar ot Frunteseani-Hordiata, siGligorasie (sic) vätäman ot Costesti». Scrie «Costantin sinEftimie vätav».

64. 30 Mart 7185 (1677). < Vasilie, ginereli lui Vasilie dinGiurinesti, si cu fämeaia mea Nastasiia, fata lui Vasilie, frateie iCostächioae ($prrEm I KocThi:hvae)», vind partea «famed mealeNastasiid, fat[a] lui Vasilie si nepoatä i Costächioae», dinBordsti edumisale lui Istratie, nepotul Alboae». Marturi: eVa-silie Foali si dumnealui izbasea Istratie de Basta si dumnea-lui Vasilie Chemiet, pärcalab de la dumnealui Hatmanul, siToader slug al si Vas[i]lie Bändiiagadin Bárlad, $i dumnealui Istratie, feéorul Miron de Singureani

l-adn'ati

iscalituri.

s-ia

dum[ifOTLseare-VOrffiellor,


de la Orheiti». Semneazd ; i «Vasilie Bandiiaga» ' si (AbäzaVornic » .

65. i-iti Maid 7185 (1677). «Istratie si eti Naca, si eti Ion,nepotul luf Istratie si Nacäi, fiorii Panaghii, nepot de sor(ä'Alboae», dati «dumisal[e] fratelui nostru, lui" Päladie Vornicu-lui de Bärladu», mosia lor din Bordstil de gos si de la Chi-testi «de pm apa Bärladului», «gupánesil dumisal[e] si cuco-nilor dumisal[e] si nepotilor dumilor sali». Marturi: < Androniesi Ion Mäucä si Cerchezu si Necule si Furne, si ell Vas[illede Stoisäisti».

66. Birlad, 15 August 7186 (1678), istratie, cu nepotu-miea Lupul, si Ion, tij Ion, fiorul Tudosiei», dati «a noastridriaptä cumpärituri de la fratii nostri, de la riziasii nostri»,din Borastf, ce fusese a luT «popa Guguta» $. a., cdumisalilui Päladie Vornicul de Bärladu». Marturi: «Ulea de pe Ho-rdiata si Gligori de pe Horäiata si Arsánie de Cornesti depe Bogdana si Andonie Jiapiu si Cernailie fratel e] Ulei siFordis[a] sora Ulel». IscAlituff.

67. «Pärtile de Buj[o]reni ce s'au gäsät in märturiia ceade impärtald a Vornicului Gavrili[d], cu slova duml; careli-ati dat surori-sa Tudosäicäi Joroae, precum aratá impätIalace este la dum. $etrariul Toader Jora, din vleat 7188 [1679],SAptemvrie 8.

1 parte din Bujoräni, ce s'a vini, a unchiulul lor CostantinBujoranul ; ins[ä] ce s'ar veni pe fraV, si deosdbit.

2 bäträni din Grijliv[i], iarä de la Bärlad, din gura Epii;cage] i-aii dat iards surori-sa Tudosdicál Joroae.

[De aici autograf:] Tudor Jor[a] etrar : as sä aflä indiiata Vorniculuí Gavril4[5], cage] este la min[e], si sintu datemamii Saftif Vornicesif Rdcovitoe, de mama Joroe. TudorJol[a] biv Vel Setrar.»

68. «Mlstive 5 lum[i]nate Doamne, sä fii Märiia Dumitaalisändtos. Fac st[i]re Märiei Dumitaali c'ati vinit Alboae si cunepotif el cu cinstit[d] cartea Märiel Dumitaali, sä-f gudecä'mcu Gavril fiorul Tärariuluf din tärgu din Bärlad, pentru omosie din Bordstii-de-gos, 'din .gura Horietef, scriind sälg" udecitn si sä le luim sama _foarte _pe dreptate. [Aratä re-

32 DOCUMENTELE MO,IILOR M. S. REGELUI.

fusul de jurdmint , precum sint ei nepotl if Alboae, ce daüsami c'ati tinut; iar nu stifi cu ci treabi aü inut ; ce intfaltchip n'am avut cum faci, ce i-am trimis iar si la Märiia Du-mitaali. Vei socoti precum a hi m[i]la 1\M-id Dumitaal[e]: säfii Märiia Dumitaali sänätos ot He, amin. U Bärlad. RobiiMäriet Tali : Vornicii de Bárlado.

69. «g lac, RAW i'30111, oaxn.» Duca-Vodä, pentru «dum-neaei giupdniasa Todosiica Joroae», in Ord cu «Päladie ceaü fostu Vornic la tärgu la Bärlad», pentru tsälistia Bordstii .

<cDzicdnd Tudosiica Joroae cum, fiind Päladie bijenar de laOrhei, in dzilel[e lui Dumitrasco-Vodi, ati vinit si s'ati rugatusg-I last sá adzi doai-trel dzile pre acel loc, si 1-au läsat.Apoi el, dacd s'ati asedzat pre acel loc, i trecänd cdtivavreame, s'au fácut cä iaste nepot unii famei anume Alboae,caria au avut mosie acolò, intr'acel hotar, si s'au apucat de oparte de oihii a luT Ionasco TEä-ranul din tärgu din Bärlad;care parte ati fost vänduti la Tudosiica Joroae mai denaintevriame, de fe6orii lui Ionasco T[A]r[a]nul. Iar Päladie aü datsam[ä innaintia noastri cum fièorii T[ä]ranului skit din hiiastri,si nice o triabd cu rnosiia aciaia n'aft avut. Deci ôorii T[d]ranuluraü adus o märturie de la multi oameni buni mosinasf n° 36scriind precum Páladie n'are acolo nice-o triabi, nice de preo parte a rudenief saali, nice stiu ei ca sä hie avut pärintiilui mosie acolò inteacel hotar, saü vre-o cumpäräturi. Iarápre TEA ranul il titi si l-au apucatu avändu si tiindu mosiedinpreun[d_ cu pärintii lor, i fiCorii Tralranului 'filed au tinutdinpreun[A] cu dänsii. Deci Domnia Mia, socotindu, dinpreunicu tot Svatul nostru. am aflat cum pentr'acesta lucru îmbbäPäladie ca un orn färd ispravi, si pentr'aciaia 1-am dat sirdmas denaintia Divanului . Päladie mai aduce si neste za-pis? de danie > de la mal multi : däruitoril < sá adeveriia clvor si giura> pentru aceasta. dDeci Domniia Mia, vädzinducä dau saam[d] intr'acesta chip, ales-am pre credini;osicinstiti boiarii nostri, pre dumn[ea]lor Miron Costin Log[o]-f Ajtul cel Mare, Toader Iordachie fostu Vistiiar-Mare siPavel Contis Stolnicul cel Mare, si i-am pus ca sä li ia samapre amänuntul. Si, asia luindu-se sama de amänuntul, ail aflat

si

MATEIUALE DE ISTORIE CULTURALÀ 33

un zapis la Pdladie, scriind de la Istratie $1 de la nepoti lul,cum s'ati invoit el ande sdne $1 ati priimit pre Pdladie sddia el ban! pre aciale párti de oni si sd le hie oena din-preuni -, din care zapis s'ati aflat cu adevdrat cum nu an'fostu date danie aciale pärti lul. Pdladie, ce ail imblat cume$ter$ugurf pentru ca sd intre inteacel hotar.» Se decidee ca sd intoarci Tudosiica Joroe baniI lui' Pdladie, $i sd tie $iacealia pärtI de oni, iar Pdladie sä nu mal aibá nice-otriab[ä] intr' acel hotar, pentru odd' ati rdmas denaintia Diva-nuluI si din toad leagia t[d]rdI ; $i zapisdli -ati ardtat, 'hieds'ati luat $i s'ati ruptu innaintia Divanulul ; iar TudosiicaJoroae s'ati indireptat denaintia noastri.» intärire. eMironCostän Vel Logofdt.» cEnachie Diacul pi [sall.» Pecete cuchinovar.

70. Ia$Y, 8 Septembre 7188 (1679). cAdica ed Gavril Cos-tachi Vel Vor[ni]c dolnel zemli» märturise$te cd s' a toondgcu dI sord-mè Todosiica Joroae, pentru toate ocinile si mosiice avem de la räpousatiI pdrintif no$tri Costachi Slug[erul] simaica noasträ Tofana ; veniitu-mi-s'ati de satul Epurenif,cu toate pärtile $i säli$te de prin pregur, ljocäne$til' si Bar-lele$tii $i Soldenii si Botestií $1 jumätate de sat de Cotestipeste Prut, cu gumdtate de parte de Buido'l $i din a triaparte dintr'on bdtrin din Tomesti, de la Tutova, gumdtate, $idin RdscanI, cat a hi cumpärdtura pärintilor nostri, gumätate,pe cdt or scrie zapisäle cu Soca. Iar suroril tAele Tudosii, cdts'ati venit parte md[i]che-noasträ TofaniI, din BujordnI, de laBärlad, toatd, $1 iar din Tomesti, din cè a trie parte de bd.trän, gumdtate, $1 din Roscani iar gumItate de parte, pe cumscriti zapisdle pärintdlor no$tri, cu parte din Vale SäciI, cesä tini de Ro$canI, $i gumdtate de sat de Cote$tI peste Prut,in Ti[nu]tu Fälciti, $i jumdtate de parte de BudoI, $1 partenoastrd de pe pdrintT din IväscanI, $i parte luI Sd$man, cariimI este cumpdräturd ; iar din Ivd$cani $1 din GIurcanT, caream dat-o nepotului miti lui Scdrlet, fiorul TudosdicAI, a$Aj -dire $i o parti din Bujordnf, ce s'a vini a unchiuluI nostruCostandin Bujoranul, iar sä fii a surord-m Tudosdicd, ince s'ar veni la impärtald pe fratI, $1 2 bdtränI din GrijilivI,

68775. Vol. VI. 3

34 DOOUMENTELE mostmoR mt, S. REGELUÍ

iar de la Bdr lad, din gura Epil, iar sä fii a surori-m Todo-siicdi ; iar Un-ibrärestir pe 13-OTS71, la Tecuè, ce s'ar veni partepärintdlor nostri, sd fii la mini. A$dsdirile, fiind fratile nostruAntohie stärpu si fait fie' ori, nor parte nu i-am fäcut, ce anrOmas la noi; odd, tämpländu-sd de i-an fäcut Vasähi-Voddsild cu o femei din casd, färd voe lur, $i cu ac femei an fácutun fióor fär cununii, nor parte de mo$6.1 nu i-am fäcut, cadan fost färä voia noastrd a tuturor. Iar, de a zdci cinevacAndva, cá este cu cununii fäcut acel fior, nor, iatd, fratii, cdsäntem bdtränr, pentru acesta lucru sä fim supt blästem, - cänor asá $tim si märturisäm cä-I fär cununii ; iar, cini va zdcicd-T fäcut cu cununie, si or säli sä-1 bagi in ocinile noastre,acela sd d samá la Dumnezdn. Iar, de s'ar tämpla cändvasä avem v'o sdlä dispre acest fi6or, nor amändor frati säavem a da satnä ; a$Osdire si dintru fiorii nostri sail nepoti,cine s'ar ispiti sä sträce tocmala noastrd aasta ce am asä-zat, unif ca acii sd fii supt blOstdmul puternicului Dumnezäu$i afurisáti. Si pentru adiväratd credintd am isalit amändolfratii. [Adaus :] I de la Bozdesti de pe Bärlat, cät s'a alege,iar parte pärintälor nostri, si pe zapisd, iar sä fii a surori-mTudosäiar, si locul cel de prisacä de la Mosca, iar sd fii d''.Gavril Costachi Vel Vorc. Todosiica Jorai am scris cu mänamè, sä, sd stii.» - Copie din secolul al XVIII-lea.

71. Constantin Voevod [Cantemir], care «dumnealur Savince an fost Spätar-Mare, staroste de Putna» Lrestul lipse$te .

72. C. 1680. «Costantin feor Avrdmii, nepot[a] lur Anton,fat[a] lur Crästes», aratä «Todosiicdr Joroe si hiilur dumisale, luiAntiohii Marel[e]-Ciimdra, cd-i vinde partea ce are in Borästr.a Cd, vázändu 1 en a win murindu de fome si de bol[ä], amdat s[5.]-mi scot capul si sd-m socoteas[cd] la bol[5.]». Rudelesä nu se zspiteasai a strica dania. Scrie «Jane dascalul».

73. C. 1680. «MAriz&, fata Mdricdr, $i Ifrim, fiorul Märicdr,si Silion si Ariton si Vasilie> vind mosia lor din Bor4ti-de-gos si de sus < giupänesai Todosiicd1 Joroe», cu 1 2 «1erbatutr, ban[I gata». Marturi: «popa Sava de Tomiasti si dii-aconul si Costantin Armasul si Paväl Bojorianul».

74. C. 1680. «Ion si cu surorile meale liana $i Vasilca,

.4

MATERIALS DE ISTORIE CULTURALI 35

fiorii a lul Milili li $'a Chervasiial», vind «Todosiicif Joroaiai» $ifidor ei partea lor din Bore$ti, «din batranul Mier la», ce seva alege partea pärintilor lor. Marturi : «Gavril Vornicul otBärlad $i C.2.12anirrdill $i Costantin Arma$ul $i CorlatUricadul $i preutul Sava ot TomeaSI $i diiaconul Lazor ottamti» .

75. C. 1680. «Istrati $i Naca, fiCorii Panaghiii, i Ion, fiorTudosiei, nepot Panaghiii, $i cu toati sämänta nostrd», aratä«precum nol am avut pre Päladie omul nostru, iar mosie cunoi n'ati avut, iar, noi avand o mo$ie impresurat[d], in guraHoräetii, am volnicit Doi, cu tot( fratii no$tri, $i cu nepotilno$tri, de $'ati cumpärat $1. el o parte de ocini, pre cdt avemsi noi parte maicii nostrea». Alte pärti de cumpäräturä leimpart cu el. «Sementie noastri.»

76. C. 168o, 26 Novembre -. eArsenie de Costegi» aratácä aVas[i]lie sin Hilip» a venit cu porunc5. domneascá «$1 zapisde la boiarii cel mail», pentru a stringe megia$1 sd-I aleagápartea la Borä$ti, c de spre alti frati». Martur $i cArsenie sinCehänes[i]», .%1Dänäil[d] >, eVatavul Game». Cumpärd Dumi-tra$co Vornicul.

77. Ianuar 7189 (1681). «Vasilii fiorul lui Filip», cu filisäi, «Apostolachii $i Tánasii $i Irina $i Antoniia $i Ion $iSandul si Annita», aratä: cá a vindut «boerinulul Antiohiesin Jora» ocina sa, cumpäratä de Filip «de la Iona, fata Sax-lätoei, nepota lui Hilip, stränepota lui Negrilä ..., in guraHordiatil, la Movilä», pentru 26 de «lei bani gata». La «invoi-turd» asistä «multi oameni buni $i miagiiasi, anum[e] dum-nialui Corlat Uricariul $1 dumnialui Toader Bojoranul si dum-nialui Paväl Grecul de Coste$ti $i ScArlat ot tam $i Gligorieginerile lul Miho de Costesti $i Stefan nepotul lui Arseniiot Coste$ti, $i alt1 oameni buni». .

78. 3 Mart 7189 (1681). «Stefan fiorul Anghelinei, fiateiliiI Bobeiti, din sat din Coste$ti, de pre Horäiata», dä «parteamä. le-mia Anghelinei» din Bor5.$tY, «$i dinteapáz, cdumisalegiupdnului Antiohiei Jorg». Marturi: «Toader Bujoranul $1Scirlet $i Bostaca $i Gligora$ $i Ghiorghi Bologa, $i multioamini buni». Scrie: «Corlat Uricariul din Corläte$th.

36 DOCUMENTELE =SIMON M. S. REGELUt

79. Iasi, 25 Iunie 7196 (1688). Costandin Voevod, atre«dumnelul Miron Costin Logoatu», pentru pira intre «dum-neef Tudosiica Joroae si fiiul eI, dumneluI Antiohie ce-i1 fostCdmäras-Mare, si rudele dumilorsali: Paväll Bujoranul ce-ii fostSulger-Mare si Lupul Costachi vtori Sidger si Chiriiac Bu-joranul si frate-sdii Toader Bujoranul ce-ii fost Armas, strä-nepotif Cdrstif Ghionevii ce-ti fost Vornicu-Mare, cu boiarenulnostru dumneluI Stefan Scdrlat Vel Armas si cu fratele du-misale Dabija vtori Logorát, fiorii lui Scirlet de Zorileanr,pentru niste aliste ce sint in hotarul Bujorianilor». «Sarld-testif» aratä acte din 7152 (1643-4) si alte date : unul pentrucumpäräturd «de la fata luf Prebi Logofdtul ; iar strenepotifarstif Vornicul» aduc acte «de la mosul lor, de la arstiaGhione Vornicul». «Ad avut si moil acolo, fAcute de räpäu-satul Gavril Costachi Vornicul, carele le-ad tinut atäta vremeasi, de ail avut el mosie acolo, cdce nu 1-ad poprit» ? Creda actele celorlaltI gnu shit direpte, si sintu acute pe as-counsu » . Cercetarea se dä lui Miron, ales ca un «boiaren maresi de cinste, credinos». Sä facd apoI «o märturie incredin-tatä». «Tudos Dubdii Vel Logofät iscal.» Pecete rosie cuchinovar.

80. 7197 (1698-9). «Crdiun, februl ScotihaniI», dä «Cämd-rasuluI Antiohie» un zapis, cedindu-I: partea, «8 pdmánturi sigumdtate», la BordstY. Marturl: «preotul Miron si David Cárjdsi Bostaca si Comita si Ion diiacul si Coste si VasilacheCotofan». Scrie «lane dascalul». Mai dd., in P. S., §i «parteamäne-mè Nastasii», csi de in iazul lui Cdräbät».

81. eU BdcanI», 12 Iunie 7198 (1690). «Veliicu Costin VelVornic» iea sama «intre dumn[ea]lor ScdrlätestiI si intredumn[ea]lor Buj[o]renestiI».

82. F. d. «Velico Costän Vel Vornic» aratä cd Andoniiagan csi cu sämintiia luI» cad cersut gudet de la noi cu-Ilie Cluciariul, pentru sat, pentru Bordstb. «Decif nol 1-am intrebatu : stiut-ail el sad 01141 lui andu ail cumpärat EnachiClui.; deciI, dacd i-am dzis ca sd-s dia credinta cum n'atistiut el, apoI ad spus dirept si ad märturiat inteacesta chip.Dzis-aii: edirept oi spuni, dumneta Vornice, a tatd-med, and

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALI 37

ad cumpdratu Enache aa mo$ie, ad fostu in Ia$T de fatd, $1ad venitu aicia $i ni-ad spus noao, si ad märsu la Hordetiani$1 ad dzis : MAI, vol Hordetianilor, pentru Marti (?), sd $titic'ad vändut Bordstii 1111 Enachi Cluciariul ; deci, de avetiprilej, päsat de intoarcetb. Ei nici-unii n'ad mai intors, pre-cum ad mdrturisätu». Face $1 el mdrturie. Iscd.litura : «AzVelico Costän Vel Vornic».

83. Tome$ti, 8 Februar 7202 (1694). «Ilie Clu.» se too-me$te eu «dumn[ea]lui Antiohie Vel Pdharnic» pentru o«sehimbdturä» : iea «satul Comdne$tif, ci-ati fostu cumpdratdumn[ea]lui acest loc de la dumniaei gopinas[a] lui Alec-sandru Boho$ 6-ail fostu Hatman, ce-s pe apa Tutovii> ,pentru Bord$ti, ace vor fi cumpäräturile nenii», $i «o sotdde lei». if zice si «Antiohie Vel Ùapic». Martuff la aceastd.«asedzar[e]» mai multi boierl, ce nu se mai iscdlesc.

84. i-iii Maid 7203 (1695). «Mariia, fata lui Vasile starostelesi a Anghelini, nepotd Cdrstii Vel Vor.», dä zapis «nepotultifPavd1 Bujoranu Vel Sulger», vinzindu-1 partea el din Bujo-rani: «un bardn de mop, cba$tind de pe maicd-mè, An-ghelina» ; Paväl $i sotia lui, Elena, dad 230 de lei; «cucari bani fiind $i el datoari, $i apucdndu-md omul domnescuca sd md clued la E$i», face vinzarea, dupd ce intreabd rudelecelelalte, care nu voiesc a o scoate de la «aastd nevoi».

85. 29 Iulie 7206 (1698). «Ed Gavrila$ biv vtori Pdharnic,snd Gligore Pdharnicul», old a patra parte de Zorileani ceo avea de la «mo$A-mea Anghelu$ea Iseroae, datd usebide altY frat», luI «Ilie Enachi Vel Stolnic», in schimb pentruo parte din Chiriece$tf. dried, gum[d]tate de vecini sd fie adumisale Stolnicului, $i cdt or fi fat[d], si cdt or fi fugit.»Marturi : eNeculai Donici Vel Log[o]fdtu $i dumnialui Apos-tol Mitria Vel Vornic $i dumnialu Lupul Bogdan Hatmansi dumnialui Dumitra$co Caraged Vel Postelnic $i dumnialuiMihälachi Racovit[d] Vel Spdtar $i dumnialui Iordachi RusetVel Vist.». Iscälituri.

86. Ia$T, 13 April 7207 (1699). «Ilie Enachi Vel Stolnic»,pentru «giumdtate de sat de Zorileani, partea Isdroae», care,aceasta, o Mouse danie enepotului el' de filed, luI Gavrila$co

28 DOCUMENTELE MOSIILOR M. S. TIEGEVIA

ci-ad fostu Pdharnic al doile: Gavrilasco Päharnicul ad scosacia parte la vändzare, si o ad negotat cu dumnialor StefanScarlet 6-ad fostu Armas-Mare si cu fratele dumisali DabijiaCluceariul, drept patru sute de lei, cu vecini ce s'aii vinituin partea Isdroev. Pretul il impart in cloud; unul «n'aii avutintr'a un datä (sic), sd dea partia dumisali». Face decischimb cu Me pentru o parte din Chiriecesti, ice-1 pe valeaVasluiuliff». Cella lt, ainsämänd banii», cere in loc si aceastäparte: asd iati banii si [sd] dad d-luf mosiia»; ceia ce Ilie face,«socotind si el cd.-I cu cali ca-s hie la durnnialui». Martur:aNeculai Doni6 Vel Logofdt, Vasilie Costachi Vel Vornicdolnii zemni i Mitrea Apostol Vel Vornic visnei zemli iLupul Bogdan Hatman i pärcdlab Suciavschii i MihäilachiRdcovit[ä] Vel Spätar i Paväl Ciocärlan Vel Pdharnic, IordachiRuset Vel Vistiiarnic i Stefan Cerchezul Vel Comis IonBalse Vel Medelnicearid, Ion Päladie Vel Sulgear i SandutCrupensche Vel Jitniciar i Costa Adam vtori Logofät i PavälUrsulet Vel Armas i Paväl Rugin[ä] Vel Sätrar i StefanCdpoti vtori Postialnic i Vasili Pleasca 3 Logoat i StefanPilat i Gheorghiias i Vasili Jojni i Neculae Buta Vornicilde Poarta Mdrii Sale lui Vod[ä]). Iscälituri.

87. Pe la 1700. «Ionitä Bujoran» da sinet pentru 40 «delei noi», «pentru O. nu sä uite», a dumisal[e] badif AgIft..

88. Iasi, 15 Maid 7208 (I700). «Gavril biv vtori Pdharnic,fi6orul räpoasatuluI Gligorie ci-aii fost Pdharnic-Mare, nepotde fiicd Anghelusei Isdroae», pentru partea-i din Zorleani, cea vindut lui Stefan Scdrlet Armasul si lui Dabija fratele 14Marele-Clucer, «fiindu-m dumnialor si unchi, si fiind si räzias».Marturi: Neculai Donici Vel Logofdt, Vasili Costachi VelVornic de Tara-de-jos, Mitrea Apostol Vel Vornic de Tara-de-sus, Lupul Bogdan Hatman, Mihdlache Rdcovit[ä] VelSpätar, Paväl 6ocdrlan Vel Pdharnic, Iordachi Ruset VelVistier, Ilie Enachi Vel Stolnic, Stefan Cerchezul Vel Comis.Scrie Vasilii Neagul uricar. Mai semneazd «Ion PI Vel Sul-gear», aSandul Crupenschi Vel Jit.», a... staros Put[ni],Danul v. Sulgear, Silion biv Vel Clu6., Ion Sturdzea».

89. Iasi, 15 Iunie 7213 (1705). Constantin-Vodd, lui «Ion


Paladie biv Vel Vistearnic», intdrindu-I partea din Zorileani,luatd cu 50 de lei, «6 an luat Enachi Scarlet banI domnestide la maziliI de Harlan, din vertul -, $1 at fugit; $i dumnia-lui Vistearnicul an platit banii la Visterie, si an pus Scarletzdlog zapisdl[e] pe aa parte de ocina, -an cumparat tan',sag de la Gavrila$ Paharnicul, partea il Isdroae. Si iatä ca.punem $i dzi, de astadzi, Iunie in I5 dzil[e], pan la Santa-Marna-Mare, de n'a da baniI Enachi Scarlet Postälnicul, sd-$ rds-cumpere ocina, saa alp cine or hi sätnintiile lui, pan la dzi»,va fi mo5ia a luf Pdladie. in treI rindurf adause, de aká scri-soare, se repeta. hotarirea. Pecete mica, octogonald, cu chi-novar.

90. Iasi, 15 Maiti 7214 (1706). iTudosca cu fiorii mei,anume Vasil[e] si Paladle», dad partea lor din Salcuta, lagura Horaiatil, «dumisal[e] HatmanuluI Antiohi». «Pentru cd-ce ne a facut $i dumneluf un bin[e], de n'aa ridicat dia la onevoei mare : nu pläteste ace mo$ie acel bin[e] ce ni-aa facutdumneluf »

91. Antioh-Voda, cdtre Stefan Scarlet, pentru jalba «ce aprimit cprecum at1 fugit ne$ti oamenI din satul d .. . estIintr' o slob[o]dzii a dumitale, in Ghermane$tI, $1 pe [el] 1-aaapucat zlota$iI de banil stiaguluf in satul ...» Sä-I dea indä-rat la plata, $i sä nu mai iea, dupd cum spune si «cartea»ce are, «oamenif bolere$ti» ca strdie, «far cisla». Ia$1, -[pand la 1707 .

92. 8 Septembre 7216 (1708). «Gavril, fioru lui VasilachiPorci», da «un baträn > din B ijoräni luI Constantin fiul lin PavalBujoranu biv Vel Sulger : e hied si ma erte de un cal -at1dat intr'un put al meu, $i m'au dat gudecata ca se-1 platescu,si pretul calului t.-i fostü cindzi de le». Marturi : «preot $icalügäri: eü popa Cgliaru ot mandstire Niamtuluf ..., ea Illecdlugär ot mandstire Mägariului, $l ea Antiohie prisecariul».

93 14 Ianuar 7220 (1712). Nicolae Mavrocordat, pentrujudecata lui Ion Made Vel Spatar, care arata «cum. la vria-m[e] lui Miha-Vod[d], in Domniia d'intai, fiindu clumnialuiVistiarnic-Mar[e], aü mersu Enachi fiorul lui Stefan Scarlet`biv Vel Arma$ si s'ati rugat dumisali sa-I dia vr'o slujbä,

40 DOCUMENTELE MOVILOR M. S. REGELUI

sd-s prindze ceva, fiindu omul dumisali ; deci dumnialu i atidat fertul - pe mazil[i] la Tinutul HärlduluIt. Fuga lui «inT[a]ra Lesasca». Aduce Päladie ca martur «pe Toader Lo-goatul de Visterie». Supt Antioh-Vodd, revine fugarul, «sicu maica-sa Stefänias[a] Armdsoae», si cu frgil, si pune zdlogpartea lor din Zorleni. De Septe ani, si tot, n'a plätit, aceat1 stätut bani dumisali Spätariului inchis de atuncia pänd.acmu». Pecete octogonald cu bourul si coroanä. IscdlituraDomnului: do Nicolae Voevoda».

94. <U Tarigrad», i-iti Ianuar 7227 (1719). «F1Cori DabijiIPäharniculuf, anumia Mihälachi Post. $1 Dumitrasco», faczapis lui Darie Doni Vel Vornic de Tara-de-jos si lul IonSturdze, ctij Vel Vornic visnii z[e]mle»: ca., lipsänd noi dentar[d], $1 viind la Tarigrad, si tämpländu-s[ä] de n'ati fast pesocoteala noasträ, si vändzändu-ne noi call' de am cheltuit,am cddzut dupd dumnelor, dup[a] acestI 'hoed*, de ni-ati luatdä la un Turcu, anume -, 3 caI, drept 51 de lei, si ni-ati dat19 lei ban I] gata, de n'ati fost dd cheltuial[a], - carea s'ailfäcut pdste tot septedzä de lei, si not', pentru acestI ban[i]carif scriti mai sus, am pus zdlog la dumnialor a nostre dreptemosiI, anume (?) Bäläcenif si Zorilenii, cat este parte nosträ, sini-am pus zi in trei lunI ca-s därn noi acestI ban[i], sä-i dèdumnialor la Turcu». Doi al0 boierf se indatoresc a fi «plat-ni»: Darie Doni Vel Vor. si un altul.---95. Iasi', 26 Iulie 7228 (1720). Mihai Racovitä, pentru Ion,Sturdza Vel Vornic, ca sd tie Bäläcenif. Bann' fusese luatI dela < Hasan Chiurdolu Turcul». intorsI in tail, Scherletestii nuplätesc. Sturdza implineste lui Hassan, luind baniI «de la altIn_egutitorl, cu dobändd». Pecete octogonald cu chinovar.

- 96. 25 Iulie 7230 (1722). «Adic[d] eti Ion Sturdzea -amfostu Vornic-Marea» märturiseste «dumisale frat[e] lui nostruIon Pdladi -ati fostu Spätar-Marea» tea', fiindu noi la Tari-grad cu poronca Mdrii Sale Domn[u]luI nostru Mihai-Vodd»,ail venit la el firi DabijeI, < si all inceput a s[d] jälui cä pierde foarne, si s'au vändut si caul, dä i-ati mäncat, si n'ail nio fa[e]rea ; si mi s'ati rugat sä nu-T las sd piid, ci sd le iatide la niscaT neguOtori niscalva cal' si banI de chiltuial[d] ca-s

MATERIALE DE ISTORIE CULTORALÄ 41

viia in tar[d], deci eú, väzindu-I la atäta nevoia, li-am luattrif cal dreptu 51 lei $i i9 lei, ban, de la Scordolo, sifäcut zapisul mieU, clan baniI cu dobändd aid in tar[d],la omul lui, iar lai mi-aü fäcut zapis pe pärOl[e] lor de mo$iiaz,la Bäldceni $i Zorileni. Implinit Sturdza de omul lui Scor-dolu, iea banii «de la altu negutitor turcu $i pläte$te. «Sis'ati suit banii in 3 ani $i 7 lunT, s'ai1 fäcut 150 de la)Fiii Dabijel nu dati decit foarte putinf din bani. Deci Sturdzavinde lui Pdladie o parte din Zorileni. Altä parte li-o lasälor innapoi. «Si, cdndu am vändut $i am fäcut acestu zapis,li-am spus cd le vándu mo$iia pentru datoriia, si ei aü dzdssä vdndu, cä n'ati nici-o putereaj Semneazä: «Sturdzea Vor-nicul», Donici, Ion Bal$ $i attn.

97. Ia$1, 7 August 7230 (1722). MihaI RacoviVä, pentrubanii prelpeldig de fiii lui Stefan Scirliat Arma$ul, luareamo$ief lor de cAtre Pdladie : aceastä parte fusese a lui «Ga-vril Micliascul 6-ati fostu Vornic-Mare . . larä mai pe urmdiards, tampländu-sd feorilor Dabijil Pdharniculiff de au mersula Tarigrad cu ne$te fapte rele 6-ati vrut sä facä», impru-mutä de la Sturdzea, «fiind dumnealui $i cu alJ boiari trimi$cu trebile tärdix,. Acesta iea ce trebuie de la «Chiurduolu».«Si Chiurduolu ati scris aicia in tard, la omul 1111, sä ià baniide la dumnealuf ... Si, fiindii dumnealuI Gavril Vornicul ruddmar aproape, intrebat pe dumnealui, ori sá dia banii, orisd iscdliascd in zapis; iard dumnealuI n'ati vrut nicl sä diabaniI, nici sä iscdliascd.» AtuncI Sturdza vinde luf Päladie. Daracesta declard «cd nu sd bucurd la mo$iia ci e gata s'odea innapof pentru bani. Se dd.' termin rudelor pänd la sfirsitullui Septembre. 4Ca, de nu da banii nicl acmu la dzi, vitfi räma$I din toatä leage, sd nu mai aviati triabä de la dzuaaceaia innainte cu aciali 3 pärtl de sat de Zoriliani , sä numai aibd triabd de acmu nicl odändoard.» Pecete mare cuchinovar.

98. 5 Mart 7231 (1723). «Nastasie, gup[ä]nasa dumisalilui Avram Cdpitanul, fata lui Iona$co Bujoranulo, vinde parteael de mo$ie «dumisali Ion Pdl[a]di biv Vel Spätarb, la Bujoreni,«cari acestu satu au inblatu pe 8 fraV». Surorile lui (Avram ?)

i-amsd-f

1-aii

lor»,

i-ti

...

42 DOCUMENTELE MOSIILOR M. S. REGELIA

an'aü treb[ä] in mosie, cä li-ad indzdstrat, pecum arat[d] diatapärintilor». eUnchiu»-sda Chiriac $1 Toader, alt unchiti, vind«alte mosif, 2 sate intregi la Tinutul Vasluiuluf, längd Terestf,dumisali Saftif VornicesdI Rdcovitoae si, gg rämdindu micde pdrintli miel, dumnalor ail vändutu, $1 pe mini nu m'atiintrebatuz. Asa face si el acum. «Cu vii bdträne -or hi dela mos si de la pärintI». Iea asuprd-sf pira ce ar fi cu «un-chif ». Iscäleste si aStamatie pärcdlab».

99. Iasf, 2 IUnie 7231 (1723). «Mihälachi si CU frate-miefi Tacul, fiòorif Dabij[il Scärlet ò-ati fostu Pdharnic-Mare»,dati zapis luf Ion Pdladie biv Vel Spätar, cd, murind Dabija«de cdtdva vreame», «si trägändu-ne datornicif turd si altilla Divan, si neavänd ce lua de la nof, am cädzut la inchi-scare, Si, fiind datorI cu tref sute si dzeace lei unui Ahmet-Aga Särdenghesti, viind cu ferman de la Tarigrad la MdriaSa Vod[d] ca sd pliniascä de la noT, ni-ati pus la inchisoare»:cautä a-51 vinde mosiile, «sd ne plätim capetele». «Am cddzutdup.' dumneluf Spätariul Päladi . .. , fiindu-ne dumneluf siniam» : if daii jumdtate de Bäläciani: esi asia ni-am tocmitcu dumneliff, s'al ià mdsurat pämäntul, de 26 de pasf, si pa-sul de sias[e] palme, precum iaste obiceiul, cdte dof orti bä-tutf pämäntul; $1 asea ni-aü dat; si, de a trece pärnäntil maimultu, la mäsurdtoare, dumneluf sd ne mai dia, tot ale doforti bätutf pe pämäntu». Amintesc cealaltd vänzare careSturdze, ce-I imprumutase la Constantinopol, -a cd rämäsiasdmpediastri si fár[ä] de cheltuial[d], cd iara numaf sä ne präpddim acolo, de nu ni-ar fi SODS ',.? Si atund Ini-asi tras laDivan, si ni-aü inchi0 MenVonatf si eviarif nostri, feorifunchiiasuliff Stefan Scdrlet». Marturf : Ilie Catargiu, Darie Do-ni Vel Vornic, Savin biv Sardar, etc.

.

Racovitä,I00. Ii" Julie 7231 (1723). Mihai care eGhior-ghit[ä] Härmeziu Clu.» si altf doI, pentru a hotärnici la Bä-li.cenf si Zorileni. Pecete mare cu chinovar.

ICI. Iasi', 29 Octombre 7237 (1728). eFiCorif luf StefanPilat 'e-ati fost Vornic de Poartd, si a Nastasid fata luf Pos-tolache Bojoranul, anumea Ilie, NeculaT si Gavriil, si nof gi-nerif luf Hat, ahumea preaotul Joan si preaotul Lupasco»,


vind lui Ioan Pdladi biv Vel Spdtar mo$ia lor la Bujoreni.Iscdle$te $1 un Vornic de gloatä. «Eü Sdrindar dascal amscris.»

102. Ia$I, 18 Septembre 7239 (1730). «Ion Coruiti . .. sicu femeia mia Lupa, fatd. Ilintli», \rind la Bujoreni fiilor luiPav5.1 Bujoranul biv Vel Sulger, pentru o platá in lei. Mar-tuft' : o e soacrd» $i un asocru» 1, cari nu sint cei adevdrati :el se chiamd «Gligorie Bddros». Scrie «Pahomie od mänds-tiria Mdgariului». Martur $i eVasdlii Mdrzacul, $i «Vorniculde Bärlad» : lordachi (?).

103. Ia$T, 17 Decembre 7241 (1732). Dare de mo$ie pen-tru un cal : ddruitcrii fusese adu$I «la E$» sä se judece.Acum sd fie «oameni mäntuiti». Martuil $1 «Stralzdscul si

Lupul Ghenghe».104. t-iii Julie 7241 (1733). Vinzare la Bujoreni, de cdtre

Safta Cujbd, cdtre «Acsiniia Cornice, fata Schiivi, surorelsocru-meti arsteI lui Cujbd». Pomenitif : cfiorii badiT lu Pavd1Bujoranul». -

105. 20 Mart 7242 (1734). Vinzare la Bujoreni : marturic Ghiorghitä Zbantul, Vasile Urechi». ,- 106. Ia$T, to April 7247 (i739). «Et1 Bejan, fiorul luiStefänitd Scdrletti bivu Vel Arma$», dd. zapis «nepotului miefiToader Pdlade Vel Spdt[a]r, ca sd se $tie cd, intdmpländu-mi-sä patimd dispre fimie mè, di m'atn dispdrtit, $i dändu-mägudecata ca se dart fimei 20 lei $i doi boi $i o vacd $i oiapd, atländu-md eti la lipsd $1 la neputintd, sprijinind in casadumisale nepotuluT Pdlade, dispri carile avdnd toatd hrana$i imbrdcdminte mè de cdtva ani, rugatu-m'am dumisali dim'aii pldtit $i di aceste mai sus ardtate, ce m'ail oränduitgudecata sd dau fimei meli. Si, cu toate aceste, fiindil acmusi in värstd de bätränetä, $i socotind cá dupd viiatä avem aplini si op$tiasca datorie, $i, din vreme ce am avut mult bine$i folos dispre dumn[eallui, $i cunoscdndu-1 cu mild de asupra

I Ea, .soacra., e femeia räposatulul Sam fiul lui Crästea Cuj136 ; el, ..,o-crul., e czetä, al acestul. Crästea. Dar Uinta, adevärata soacrä a vluzätorulul,e «fat,. Tofanil, suroril arstii luf CujI:A..

44 DOCUMENTELE MOSTILOR M. S. REGELM

mè, neavänd e alt loc de sprijiniall si odihna batränetilormeli, fiind fratiT si nepoVI mei neputino$, ca si if däce mai are la Pärsäuti.. Pomeniti verif lui : «fibril Dabijil».«Nol am fost cincf fratl si trii suroti, si pe fratile cel mari,pe Iorjtä, cAsätorindu-1 pärintif, dat parte din mosii laGhermänesti, la Fälciiü, asäjdire $1 pe o sorä, Tudosca, märi-tándu-o pärintii nostri, dat zästre ei ce s'ai.1 cAzutu ; iarpe dol surori, anume Marie si Catrina, li-am mdritata noffratii, si Marief 1-am dat mosie Välenif . , iar CatrineI . . .

parte in Sähäinesti ; iar patru frati -am mal rämas, unul,Enachi, care este la Moscu, pänä aa fost aice in tarä, ativänduta o parte din mosie, din ZorilenI, parte Isäroae, si aúmai luat o mosie Räzina, si o pivnitä cu loc de casä, dintärgu din Bärlad, iar fratile me Antiohie $1 cu Stefan aaluat kumätate din parte de mosie din Zorilenf si ¡;,,umatatede parte de Báläcenl.» - Copie.

107. « Veleata- 7254 [1745-6]. -Tinutula - ocolulu - satul (.1- numele - anu - porecla - sina - fata - ochif - párulu -barba mustetile

Peaceatea anului al treile, di patru verturi : Avgusta,Noemrie, Feva., Maiú, dupä asädzämäntul ponturilora : adecäcäsariula 95 parale cu räsura zlotasiloru. Si, cisluindu-sä, vada fiestecare dup.' putinta luf, cäta il va ajunge cisla. Iaräalte cheltuiale sä: nu dea nia un bana ; iarä care nu s'arupazi peceatea i ar pierde, sau de-I va fi peceatea nescrisäpea fatä, o va pläti indoita, $1 fiestecare uncle if va fi siderea,acolo sä sä cisluiascd». Patru forme pe o coalä, compusetipografic altfel. Peceti cu totul nedistincte.

io8. 25 Maia 7256 (1748). «Costachi Razul Vel Vornic»judecd intre «Lupul Bujoreanul Med.» si «Velisco Dabija $1.cu Antofie apt > .

109. Cisle, dupä cum s'aa hotärät fac5. pe omerff pren-pejur, precum . 7257 [1748-9] . Cojocar präv. . Cojocarde cojoce proaste 2. Cojocar cärpau. Bogasier pray , carifnu sänt la briasla negutitorilor. Bogasierii cari fac.. . Croitorifpray. Croitorrf cdrpau. Postävarif cu rdsboiu. 2 vaci, - 2 of -,20 -, 2 pogone.- i boi-777:-Cd-pul omuIuTT. Omul slab de

mini»,

-

i-at

MATERIALE DE ISTORIE QULTURALI 45

bdtrd.nete pol(?), Vdduvile sdrace, sd nu fie supdrate . . ne-volniciI care n'or fi bunI nicI a sd hrdni, cap 1. . . Bdcalul dinprin mahalalele, cu prävälie mai u$oard 2. Cizmariul bun 2.Cizmariul cdrpau 1. Tdbacariul 3. Sálariul 2. Ciprägariul i.Dulghieriul 2. Lemnariul brosca$u 2. Lemnariul bärda$u 1.Butnariul ce faci buti nol, sad burii 2. Butnar legdtorid 1.Rotarid 1. Olariul i strächinariul 2. Bärbieriul i. Trdistariul i.Pdslariul 1. Cdr$mariul de ulitä, cu sermeoa Id, 3. Cdrsimariul demahala, cu silmeoa lid 2. Cdrsimar sinbriia$u 1. Brutariul 2.Brutariul calfd 1. Cavaful 3. Ldcdtu$ul 1. Sebierul I. Sdhdi-ddcarid 1. Pdscariul prospdtasu i sdräta$u 2.»

I IC). IO Maid 7260 (I75 2). Hotarnicd c la tärgul, o bucatd din locul domnescu a tärguluI Bdrladului»,

datd de Domn lui cDedul Codrianul Vel Arma$». Adund pectdrgovetli de Bärlad $i preotiI, $i pe alí megies, bdträni sitinerI». Valea viilor, drumul Fälciiului, cla matca vdi1 pändla putul Cimbalii, pe räpa Cimbalii . . . Coada rdpiI . . . CasaLupuluI Codrianu cel bdtrdnu, pdrintele dom. DeduluI . . .

Local mändstiri Grdjdenilor, 6-ad fost iar din locul domnescua tärgulu . Movila gdunoasd . .. Am mers . . . can chezd$ .

Drumul cel mare ...». Marturf : Atanasie egumen de Grdj-deni, $i «preotul loan de la bisdrica gspd. din tärgu, $ipreotul Vdrlanu de la bisdrica din PodenI, $i preotul Lupulde la bisdrica Sfeti Dimitru, $i Toader Bout Vor[ni]c, $i Ga-vriliä $i Vasilii Ghizdan si Dimitra$cu staroste deeubotari $i Gheorghii Moisdid staroste de olari $i Grozavzdt Chirilii $i Stefanu Rdzmerit[d] $i Ion sdn Moisdid$i Neculai Turiatcd i Moisäiü i Toader Moisdid $i Va-sale Tiultiuc $i Lupul Vdrgolk. din Cdräpce$tI $i StefanObrejd din Fidtdre$tI $i Samoild Vornic din Zorleni $i

Lupul Ticdd Vor[ni]c de FruntignI $i Iordachl dascdlul, $i

altif .» Isedlesc : Toader Jora biv Vel Stolnic $i CostandinCoriuid hotarnicl, Stefan Pop[d]scul Vornic glotniI $i Cim-bald. - Copie din 1814, dupá una adeveritd de c Banu IoanTäutul, fiind atunce Sulger». intdre$te $i Spdtarul loan Sturza.

Pani aid am putut ceti numal In care, actul fiind lipit peste altul.

.,

Bärla-duld. ..

..

Tudori

..dol

i

46 DOCUMENTELE MOS,11LOR M. S. REGELUI

i 1 1 . Dup5. 1750. a Gheuca sän Med. Lupul Bujoran» seplinge Domnului pentru impresurarea mosiei sale BujordniI,«care mosii o am .bastind de pe Gavrilitásti». Are de vecinipe Post. Marie Arghiroai si pe Pah. Costandin Made, cucalti impregirasi». - in altä jalbä, el scrie, in loc de Arghiroaia,intdiii g Päld[doala.]», si numeste Agä pe Paladi. Pomenit «It-posatul Visternicul Toader Päladi».- in o a treia, spune cáet il fägdduise alegerea, dar n'o fäcuse, ci-1 tot «tin cu ur-nelf». Aga Päladie incepe «a mä ocarl cum i-ail venit lagurä, si ail als sä nu-1 mai supär, a a intra inteun päcat».A cheltuit in asteptare «mal bini de 500 lei, pe sfänta drep-tate, si sänt pdgubas si de venitu mosii de cincl aril». - Peo alta, Logofätul scrie: <N[6.]t[ave] za apr., sä scot de la Div[an]velitii boieff; Iun. 20». - Pe alta : edum. Hat. Ilie Catargiule.Dumnealuf Aga Palade puind vechil, sä cercetezi aastä pri-cilia impreunä cu dum. velitii boiarii, $i sä indreptat». - inalta, Gheuca se roagd a fi judecat de Mitropolit si de boieriice aratä. Resolutia : «mere la dum. Hat. Ilie Catargiu, si seva face tiduld gpod».

112. 19 April 7262 (i754). «Ghiorghiá Zbantu diiacon»face märturie pentru hotarele Sarlätestilor. «Si 'Ina dzicèsocru-mieti Bogos cä, fiind copilandren (sic), 1-ati luat unhotarnicu de aceie de pia., si ail das : sä tii, mdi copile,mente hotarile».

113. 22 August 7263 (1755). Matei Ghica porunceste luiIon Bogdan Vel Logofät si Manolache Costachi Vel Vornicsä cerceteze intre Costantin Jora biv Vel Sulger si Gavrilegumen de Rächitoasa, la Bordstii de jos. Pecete mare octo-gonalä, cu chinovar.

114. 24 Iunie 7264 (1756) eNeculaiii sän Postolache»vinde partea-I din Bujoreni, de la cmoasä-sa».

115. 2 Iunie 7266 (1758). Scarlat Ghica, lui Lupul Cos-tache biv Vel Stolnic, ispravnic de Tutova, pentru plingerealui Lupul Bujoranu, al caruf socru era Gheuca Topa. ASAscoalä Isariil sin Costandin si cu alti, si sä fac mosinaIacold In Puesti.» SA' cerceteze. Pecete mare, rotundä, cu chi-novar.

MATERIALE DE 1STORIE CULTURALÄ 47

116. 20 Julie 7267 (1759). Hotdrnicie la Mastatici, Iapa,Grijulivi : unde mai fusese a si mai innainte, la venire IVIdri-Sale id Vodd, din poronca dumilorsale cdimdcanilor». ;Pänäla un izvor cu oale, ce sd numeste Fäntdna Vornicesdi Pd-ddoai. » - Copie.

117. 26 Novembre 7268 (1759). loan Teodor-Vodd, cdtreRadu Racovit[d] biv Vel Logofdt, Stefan Rusät Vel Logofdt,Costantin Balsu biv Vel Vornic, Mihdlachi Sturza Vel Voi-nic, ca sd judece intre Lupul Bujoranul biv Vel Medelnicersi Antohi Scarlet Cdpitan. Pecete octogonalä cu chinovar,purtind data de 1758 si initialele.

118. 3 Decembre 7268 (1759). Ioan Teodor-Vodd, atreStefan Popdscul Vornic de Poartd si Vasdle Talpes «Cru.»,pentru acelasi proces. Sd cerceteze la fata locului. '«Un vadde suhat.» Pecetea de mai. sus.D 119. 18 Maiii 7268 (1760). Hotdrnicie. «Perind de mult[piatra], si arändu-sä locul cu hp.....LaLrile, s'au asämänat load,de nu-s poate cunoaste .. . in malul Bdrladului, längd maimind.» Hotdresc, < cu dreptate, pe cdt ni-aii luminat Dumn[e]-dzdti, nefäcdnd hatär ni la o parte.» Marturi : «Neculai Bu-ciumas, mazil ot Ontesti, si Ion aprodul ot Es, si Ghiorghit[d]Toflea din Zorileani, si altii din megiesi.» -- 0 alta e din 19ale lunii.

120. 3 Mart 7269 (1761). Ioan Teodor-Vodd, care Cos-tantin Sturdza Vel Medelnicer si Enachi biv Vel Clucer, is-pravnici de Tin. Tutova, pentru o incdlcare de cercetat inaceleasi pärtl. Pecetea cunoscutd.

121. 15 Ianuar 1765. Grigoze Ghica-Vodd, cdtre ToaderBuhus biv Vel Sulger si Costandin Gindul biv Vel Sdtrar,pentru pira dintre egumenul de la Agapia si Ionitd. ManolePostelnic, cu privire la un loc la Bdra (Tin. Roman). Manolearatä un act de la Stefan-Vodd, din 6972, (pe doi sate, Fun-denif si Litcanil, ce sä numescu acumu Bdra, si alte partf deSävereni, ce cuprindu toate in hotarul Bärdi», altele de laIeremia Movild, dind Negrestii care Agapia, precum si « nisteträtaji vechi de hotarnice». - Copie legalisatd. in 1846.0 122. 2 Ianuar 1777. Grigorie Ghica-Vodd hotdreste in pira

48 DOCUMENTELE MOWILOR M. S. REGELUÍ

«intre dumnealuT loan Cant. Vel Vornic, vechil fiind din partegupaneasil sale Anastasiica, maica copild Mariei, fiica den trupusi clironomä raposatuluT Stol. Manolache Costache, fiiii dentrupu a raposatulur Pah. Iordache Costache, si intre dum.Manolache Bogdan biv Vel Spat., vechil despre parte suroriTdumisale, Saftif Med[e]Iniceroae, gupdnioasa raposatuluT Med.Costache, fior Pah. Iordache Costache, si dum. Banul San-dul Miclescul, vechil despre parte gupäneasii sale Safta, fiicaraposatuluT Pali, Iordache Costache, si dum. Pah. Gligoras,fior raposatului Pah. Iordache, - pentru clironomiia raposa-tuluT Logf. Manolache Costache». Se decisese la Divan, dupädiata, sä mosteneasca Maria toate. Se face apel. ET fac insa. la17 Maid 1776 invoiala «frateste», iscalind si Vasilie Razul VelLog. si iordache Vel Clu. Se vor pläti datorille (epitrop almostenirii era Gheorghie Beldiman, Ban) ; restul, in patru parV.egale. Marturi : Mitropolitul Gavriil si boieriI. Confirma Dom nul.Scrie «Ioan Ursoianul Logofat de taind». Pecete foarte fru-moasä, octogonala, cu data de 1777, cu sabie sus la dreapta,din trofele ce incunjurä bourul incoronat, cu steaua. Iscali-tura DomnuluI.

123. 23 Novembre 1778. «Fiul luT Grigoras Hermezeu»,pentru o datorie a acestuia fa.a de Vor. Ioan Cantacuzino :cesiune la BujorenT.

124. I I Septembre 1779. Hotarnicie la Banca, pentru«dumnei Todosdica, fiica räpuusatuluT Banulid ScarlatachiCostachi», de spre razasT si Pah. Iordachi Lambrinó. intrerazasT, treI Stamatin, Vasali Tacu, a Constandin diiaconu ».Vechilul eT, este «Vasäli Agraciü». Se aratä o marturiedin 7183 si de la un «Päscan» si fiul «Drangului». Acestia5i altd facuse acolo, la io Novembre, o danie grapousatulufGavrilit[ä] Costachi ce ad fost Vornic-Mare». in aka hotar-nica, «nicT palma Cu care s'ad facut stänj. in hotarnicä nueste pusä».

125. 23 Ianuar-.«Ilie Herm[eziu]», catre Gavril biv Vel Stol.[Conachi]. Aratd cä a luat Bujorenil, pentru datoria luT Gheuca.«Altif dad banI cu dobanda si cer la pungä cdti 20 lei laloc sigur.» if oferd mosia. «Le lasä aceste toati, cucoani


Gavrili, si socotesti odihna ce pot sä. aibi ; fiind-cA in parteaceia totdiauna iasti grijA de oamini MI, si dumnata estiboier marl si cu nume : acole pot sä see, in Bárlad, si toatitrebile sä-s caute ; O., fiind aproapi, in tot as[ul] pot a mergi,si lipsästi toatá grija ce pot sA aibi la alt loc». Cere 2 leipe stinjin. Ar fi vrut s'o lea si Iordachi Bals [fters: Cer-chez]. De vrea, O. trimeatä zapisul, «ca sä-1 iscälesc de toatirudeniile si de boeriI Divan[u]luT».

126. 25 Februar 1780. Constantin Moruzi, care CostinNegre biv Vel Stol., ispravnic de Tutova, si Stefan Abazä.biv Vel Med., si Ionitä Neagre Capt., pentru jalba lui GavrillConachi biv Vel Pit., ce are parte la Bujoreni. SA hotäreascdPecete octogonalä, cu bourul, coroana, initialele si data : 1777.o 127. 14 April 1782. Constantin Moruzi, cätre Ianachi bivVel Pah., Vasilachi biv Vel Pah., ispravnicl de Tutova, siIordachi Iamandi biv Vel Stol., pentru a hotdri la Bujorenisi pe Postelniceasa Maria Arghiroaia si pe Pah. CostandinPAladi. Copie. .

128. 14 Novembre 1782. Vinzare cdtre Gavril ConachiStolnicul la Bujoren. Semneaz5. si MjÄ TCEptiCts.

129. 23 Decembre 1783. Hotdrire a lui Al. ConstandinMavrocordat 'in procesul lui Lupul Bujoranul. Iscälit Domnul :do Alecsandru Voevoda». Pecete ovalä, cu coroana princiard,cu cruce, sabie si topuz si, inteun cadru ca al märciI tern'de astäzi, intre doI leI (?), bourul si vulturul. Jos, data : 1782.Initiale : do Al. Co. VV.».

130. 17 Iunie 1784. Alexandru Constantin-Vorld, cAtreGavril Conachi biv Vel Stol., Ianachi biv Vel Stol., isprav-nicl de Tutova, si Iordachi Lambrinò biv Vel Päh., Gheor-ghie Costandachi biv Vel Stol., pentru hotárnicia lui Gheucafiul lui Lupul Bujoranu.- 131. 2 April 1786. Alexandru Ion Mavrocordat, cdtre LupulBals biv Vel Serdar si Gheorghie Costandache biv Vel Stol.,ispravnicil de Tutova, si un Vornic de PoartA, tot pentruhotArnicia de la Bujorani. Pecete ovald, cu coroana micd, sus,bourul in mijloc si ornamente in rest.

132. 1787. Mostenitorii lui Gheuca Bujoranul vind 2.138

68775. Vol. VI. 4

50 DOCUMENTELE Mq11LOR M. S. REGELUI

de stinjeni luI Gavril Conachi biv Vel Stolnic. Semneazd si«Nafim monah Hermeziu».

133. 29 Iu lie 1787. «Alexandru loanu Ipsilanto, catre Mano-lachi Conache biv Vel Ban si Costache Crupenschi biv VelClucer, ispravnicI de Tutova, pentru hotdrnicie la BordstI. Pe-cete ovald, cu sterna aminduror terilor si data de 1787.

134. Septembre 1798. Cdminarul Ionitä Sturza se plingec.a. «o tnosie a dumisale, Popenif, la Tinutul TutoviI, ce oare zdstre de pe sotul dumisali, de cdtrd mosdia. Fruntisdnii,a dumisali Särdar Panaite Cazamir», i se impresurd. Sturdzaaratd «ea' rdposat Med. Iorga, socrul socruluI dumisali, ailardtat cd. Popenii mergu Ord intre doai fäntdnI». «Cárbu-noasa, privalul Popenilor, podul lui Clefas, poiana luI Dra-gomir, drutnul Iriascd.I, coada valI Bolomirestilor, fundul vdifStänciI, mosiia Bdrlezul, a dumisali Spatar Gavril Conachi ...Vale BärlezuluI are trif obärsiir si fundurl.» - Copie dupdaltd copie.

135. 14 Mart 180o. Constantin Alexandru Ipsilanti, cdtreispravnicii de Tutova, färd a-I nunii, peniru plingerea luIDimitrii Jora, biv Vel Särdar, «rdindind niste mosdni a ulnaunchig al sdg».

136. 27 August 1805. Procesul Bänesel Maria Sturza cu Eca-terina «a sdvdrsitului Sulger Grigoras». Aceasta a fost iscdlitäla o vinzare, de bdrbatul eI. «Pentru care s'ati märturisit inDivan de Preosfintie Sa Mitropolitul, cum si de dum[neallorboeriI, cd ag fost in stare ca aceia de a rdslui zdstrile sotdisale.»

137. 9 Februar 18o6. Decisie dornneascd in procesul «Eca-terineI, fiica Salle Mitroai si sotie rdposatulul Surg[e]r Gri-goras» : acesta amaneteazd mosia ei la NegoestI, in 1793,cdtre Vornicul Gavril Conachi. 0 rdscumpärd «rdposata Pos-telniiasä Mariia Pdladi ; care acum sdi stdpdnesti de dumneiBdneasa Manila Sturza». Pentru cd. «jäluitoarea se vedi iscd-MA. cu condeiul bärbatuluI sag, dinteaastd dal a sd intdlegicd vdnzarea n'a fost cu voia el', pentru cd ia stie a sd iscdlisingurd, si la zapis n'ag iscdlit . . . De cdnd MI murit bdrbatulsäti, nefiind la mijloc decdt numal un an.»


138. 12 Februar i81o. eDe la Divanul Cnejid Moldavia»«Dior cinstitd boeri sturdzdsti, nepotii rdposatului boerid San-

-edul Sturza biv Vel Logofdt», se judecd «cu dumnealor boerilPdläde$ti, pentru clironomie ce ad a trage, parte bunel dumilorsale, de pe fratii sdl, fill. räpOsatului Vornic Joan Palade, Ne-culai, Costandinu $i Marie, carei s'ad mutat din viiatä färäa ldsa leguit fii clironomi din trupul lor» : ibuna» lor nu-sicap= partea «ca o soil». Gavriil Conachi biv Vel Vornic,fiind eclironomul räposatului boerid Dumitra$co Palade», tiindcea mal mare parte din mostenire, sä se presinte, ca sä sedea hotdrire, edupd cuprindire sfintilor pravili si dupä pämin-testile obiceiuri».

139. 14 Decembre 1813. Manolachi Radu Särdar se inte-lege cu «dum. Aga Alecul Calimah», dindu-i jumdtatedin Negoe$ti, in hotar epe din .gos ... cu mosiia Bujordnifsi cu alte mosii ale dumisale AO, iar pe din sus O.'

hotärd$te cu altd giumätate de sat Negoestil, a dumisaleBänesiI Mardi Sturzoai», in schimb pentru «drept acaretuldumisale, un ratos de piatrd, in tirgul Botosenii, cu locul lui,a cdruia lungime si lätime fiestecare ieste cite de 40 stlnjeni,cu opt oddi de piatrd si cu ingräditura ogräzii, intriagd».Mai multe iscAlituri.-- /ntdrire in Divan, la 15 Decembre 1813.

kin. 27 April 1814. Scarlat-Vodd. Apare biv Vel AgaeAlexandru Calimah», cu schimbul ce a fIcut. intärire. Pecetecu chinovar si isalitura Domnului.

141. Io Junk 1814. Scarlat-Vodd, cdtre Neculaid Dimachibiv Vel Spätar si Iordachi Lozonschi biv Vel Pdharnic, pentruhotärirea mosiei esloboziia Zorlenii», a lui 'Aga Alecul Cali-mah». Sd se facä si ehartd inchipuitoare si arätätoare stdriIloculuT si tuturor sámnilor, de edtrd ingineriul ce iaste spreaasta ränduit». Pecete mijlocie, octogonald.

142. i Cu frätascä drag[o]ste md inchinu d-tale. Am priiry.zitfrätasca scrisoari, m'am bucurat cd te Ai sän[d]tos, am vdzutsi celi scrisä : frätdcd, a'eastä hotdräturd de mult o astept cucè mal mari nerdbdari, dar acum ni6 un chip nu esti ; intdiO.' vätafi cari I am, sä aflä in triabd aice, si a scdpa chip nueste ; deosäbit de aCasta, la rädicatul planului, era de tre-

52 DOCUMENTELE 110§11LOR M. S. REGELT.If

buintä a mä afla di insumi la fata locului, $i mai värtos hiedduml: Pol. Codrianul, care sd aflä la Ia$T. Pentru acee itfac rugdminte ca-s prelungesti vreme aasta Ord de toamnd,cdnd $i eü voiii fi e$it din pärcäldbii, $i Pol. Codrianul acasd,ca-s sd facd un lucru uncle ate trei sd rämänem multdmiti.Nu voesc a asupri, dar ni priimesc a fi asuprit, cd apoiii sämnu de mi$dlii. Sänt incredintat cd, fiind toti impreunkne vom giudeca noi intre noi, si vom rämänè in c mai in-triagd multämiri. Acest bine il a$tept, $i II pretindarisäsc.

Findal dum. ca un frate $i slugd:

Beldiman A gd1.1814, Iuli 18.Cinstit al meti ca un frate, dumnealta arh : Aga Alecu Ca-

limah, cu frátascd. dragoste.»143. 14 Novembre 1814. Somatie pentru ca Ioan Codria-

nul sd vie la judecatä cu «Aga Alecu Calimah».144. 19 Novembre 1814. Scarlat-Vodd dä poruncä pentru

hotärnicia lui «Aga Alecu Calimah», ce are «poi sat Mästaticii,a 4-a parte din Iapa, sat intreg Grijälivif si sat intreg Bäc-sänestiI», - in care se amestecd $i «Casa rdp. Vornic CostachiSturza». Pecete octogonall.

143. 2 Novembre 1817. Dimitrie Jora Vornic face schimbcu «Alexandru Calimah biv Vel Postelnic», dindu-i Bord$tri dejos, primind cimpotriva» satuluf 0i-tile «din mo$iia Hogine$tii,clironomii de pe soacra dumisale; cari sänt din a stinga Pru-tului, la Tint. Orheiului, lingá mo$iia m Tapiridaz, $i 16.0oode lei. Marturi: Mitropolitul $i fratele acestuia, Negel VelVornic.

146. 30 Ianuar 1818. Mihdlachi Banu aratä cd a dat lui«Postelnicul Alexandru Calimah» partea-I din Bujoreni $i.dicsdnestf pentru, mo$ia Ciorice$U, la Fälciiii, cu bältile LA-pupa $i Ldpusnita.

147. 26 Februar 1818. «Calimah Postelnic» aratä cd. dd

1 Din hotarnica de la 30 Ellie se vede a el era proprietarul Popenilor(«Aga Alecu Beldimanr). De acolo se mai vede cä. yid el n'a venit, Melvechil n'a trimes.


parte din Suruce$ti, la FA. lciid, eBanului Mihalache». AlteSill le avea de la so0a lui Manolache Criste, luate tot dela Postelnic, pentru a $asea parte din mosia Ru$iI, ce o a-vuse ea de la tatäl ei, Pitariul Soroanul. Dacd Banul nu vafi multämit, e gata sd anuleze.

148. Petitie romino-greacd. cätre Domn a lui 'AXi.xoq Ka.),Xt-Acqq, pentru vadurile de moard ce are pe Birlad. aAcumtirgovetii tirgulul Birladului ad urzät sä- facä o moard incapátul vadulul med celui mai din gosu, ce este pe mo$iiaZorlenii, cu care negre$it cä trebue sd-m innece vadul celmai din frunte, $i sä inniacä unul din altul toate vadurilemele .

149. Fdrä datä. «A. Calimah Postelnic» cdtre Domn. ChirLuca, egumenul de la Flore$tI, «voe$ti a mä tragi in giudecäti,pretinderisind legiuita parte a ieromonahului Ionichie dupdcuprindire dietif pdrintelui sú, rdpousatului Vornic Gavril Co-nachi, $i cu cuvint cg la ace mindstire i-ar fi fost tundiresa $1 metaniia». Sä iea parte la cercetare $1 Logoatul Ior-dachi Canta, Costandin Bal$ Logofdt, Grigori Sturza Lo-goat, Iordachi Catargiu Vornic, Mihälachi Sturza Vornic.Cere a se constata cä diata a fost stricatä tocmai pentruacest motiv. La urmd, el cere sä fie si NeculaI Stratulat VelLogofät. - Se admite la 25 Mart 1818.

150. 2 1 Decembre 1820. Mihai-Vociä Sutu. Preambul desprefolosul culturii. 4Domniia Mea cunoscdtori fiind cät este de tre-buin6oasd. $1 de folositoare lucrarea invätäturilor, $i dorind cutoatá rávna sufletului de a inlesni pämäntul acesta in a6astä priin-oasä trebuinO, luat-am aminte la arätarea ce ni-au fäcut prinjalobä al nostru cinstit $i credin'eos boer dum[n]al[ul] AlecoCalimah biv Vel Vornic, cd la mo$ie dumisale Sloboziia dela Tinutul Tutovii, cu sängurd a dumisale cheltulalä, $i färdvre-o altä mijlocire de agutor, ad alcdtult o $coalä de trii-%Ad ucenia ca sd inveyä in dar $i färd nici-o platd ; la care§coalä ad a$dzat $i dascal sistematicesc, adus innadins dinTransilvanie, ca sil d in limba patriei invätäturd de grama-ticä, de aritmeticä, de theologhie, si mai in urmä $i de oscurtä gheografie,- fäcänd rugäminte dumisal[e] ca, spre ti-

54 DOCUMENTELE MOSILLOR M. S. REalitif

nerea acestif scoale, care numaf prin rdvna si chipurile du-misale nu sd poate inlesni de ag'uns, sd binevoim de a sdface si oarescare agutor de domniascd cuprindere, härd-zindu-sd adecd acestif scoale o leguire de privileghia, ca sä.aibd o velnitd de zdci cäldär, in care sä lucrezi numaT rodurfde acele ce nu sänt in pämäntul acesta de obstiascd intre-buintare, precum : hriscd, sdcard, cartofli si altele ca aceste,afard de päinile cele cunoscute ale hränii, adecd de grdii,pdpusof si orz, despre care sd fie cu totul opritâ lucrarea,si ac velnitä sä o aibd scutitd, färd a fi supusä vre unifp1ät1 de avaet, cfit sari vre-o altd dare, neavänd a urmä lu-crul iar in rdnduiala aceia precum a celoralalte velnitä dintart. Si, dar, Domniia Mea, incredintandu-ne pentru alcdtuireaacestif scoale, care este acum de trii anT asázatd pe mosiedumisale, si läudänd rdvna cea iubitoare de patrie ce atiardtat prin aasta, iatd prin acest al nostru domnesc hrisovintocma dupd cerirea dumisale, care o am gäsit intru tot cucale si cu cuviintä, hotärdm si facim scoalif acestie a dumi-sale statornicä si nesmintitd leguire de privileghiti si miluire,ca sä aibd o asämine velnitä de zäci cäldärf, din care cincicliddri sä le aibd pe mosie pomenitä Slobozie, iar cincl säle aibd pe movie Stäncestif de la Tinutul Botosani, ce estetot a dumisale Vornic... Supt legaurd insd ca si dumnealufVornicul sä fie pururea särguitoriti si cu toatd silinta ca sä O.pdzascd aastä scoald in stare, cu dascal de invätäturIleardtate si cu numdrul insämnat de ucenicI, färd vre-o scdderesati imputinare.» Isalitura si pecetea cea mare a Domnului,cu judetele si : «Ioanu Mihail Grigorie Sutul VV., cu mila lufDumnezeä Domn a toatä tam Moldovif, 1819».

151. 5 Iunie 1823. Ioan-Vodd Sturdza intdreste scu-tirea pentru Alecu Calimah biv Vel Vornic a celor «60liudi oamen1 sträidb, scutelnici la ZorlenT, «pentru agiutoriulsi slujba mosiif, precum si 12 cäldärI de velnitä, ci li-ar al-cdtui dumnialuf pe aastas mosie, de a le scuti de platacfitului, pentru agiutoriul scoalii asäzati de dumnealuf pe aastämosie, spre dare de oarescare invätdturd färd platä pentrucef säraci si fárd puteri de a cheltui spre cdstigare acestif

MATERTALE DE ISTORIE CULTURAL& 55

folosintI». ScutelniciI ar fi «adusI de piste hotar», cu «mär-turiia dregAtorilor marginii». Cä ldärile vor fi toate la Zor-

Pecete mare, cu coroana, leul si bourul, legenda : cutro-que clarescere pulchrum ; 1822» si inscriptia : «Ioan SanduSturza VV., Domn türlI Moldavii».

152. 20 Mart 1837. «A. Calimah», «cinstitulul, celul almeü ca un flü, dumisale ginerelui Alecu Roset RoznovanuHatman». Cere stiff dacd are un nepot de la «Ruxanda».Pentru procesul sä.ü cu mänästirea FlorestI. Pomeniti copiiIlui Marioara si Toderitä.

Adaus.

153. Pricop Negrea nemesnic si Anton soltuz cu 12 pirgaride Birlad aratä cä. Macsim si Necoarä Spat. si Movila otNicanI vin la eI pentru o vinzare la Ghermäne$tf, cdtre «Va-silie ginerile Crästif», cu 8 taleff.- Traducere de Euloghl, la20 Novembre 1782.

154. 30 Mart 7114 (1606). Ieremia Movilä, pentru o vinzarela MastaticI $1 PiciganI, cu «taler! argint», la «Bor4tI,unde at' fost Bora gud[e]». Vind $i «Tetiul feorul StefuluI$1 Anghelina fata Mälanii. $i Drago$ feor luI Echim, nepotiluI Färäm, stränepoti luI Oana Juliè». Vinzarea se face cdtreToader Chiriiac Cdminar. MarturI : fiii Domnuld, Constantin,Alexandru, Bogdan, si boieri, nein$irati. Stroicl Vel Logo-fdt. - «La scola sloviniascd in Sfäntfu] Savva s'ati tälmäcit»,la 1759.

III. Poieni.I. 6 Octombre 7011 (1502). Stefan-Vodd, pentru «Crdstina

fata luI Voislav $1 nepota de sor[ä] a sa, Nastasie, $1 rudenialor Vasutca, fata MihuluI, nepoatele luf Ivan Damianovid»,ce vind ocina lor de la «mosul nostru Alecsandru Voevod,mänästire ce-I di-asupra Dobrovä4ului, si cincI sate pe Dobro-vät» : Fete$tI, Alecsd$U, «unde aü fost Radul», MuntenI, Costi-cenI, «uncle ati fost Andries», «Ostrovenb, - Dom nului, pentru1.500 de zlotT tätäresti. Acesta le dd, pentru sufletul sail 5i al«DoamneI noastriI Marid», mänästirli sus-zise, unde e egumen

lent.

56 DOCUMENTELE nammoR M. S. REGELUt

Pahomie. Fiul: Bogdan. Boieri nein$iratl. Traducere deGheorghi Evloghi, 8 Ianuar 1781.

2. 13 April 7068 (1560). Alexandru-Vod5. däruie$te, «fin-preun[d] cu pr-iubita Doamna a Domnii Mele, Rucsanda),mAndstirii R.A$ca, «a noasträ din noti ziditá sfäntä rugg2,satul Pope$tii, c$i cu mAndstire ce sd nume$te Trestilanacu moard», care cati fost a Lupului biv Paharnic, fiôor Dio-nisii cä1ugáriiY, nepot TäutuluI, $1 perdut in vreme vi-clenii sale, cänd s'ati rddicat Domnu asupra capuluI DomniiMete, $1 cu alt vicleni, cdnd aü 1 perit intru vinovatiile sale».Marturf : fiiI, Iona$cu, Bogdan $1 Petru, $1 boieriI, neinOrati.-Traducere din 1813, de Clucerul Paväl [Debrici].

3. 6 Iulie 7078 (1570. Boo-dan-Vodä dä mänästiriI R.d$casatul Pope$U, luat de Alexandru Läpu$neanu de la «Lupulfeorul Dionisli calugäritif, nepot TäutuluI, in vreme eiisale, cänd s'ati fost rädicat Domn asupra capuluComniiMele(sic), Alecsandru Voevod; cl.nd ati $1 perib. - Traduceredin io Julie 1813 de Clucerul Pavel Debrief, dup.' originalulafidtor la räzd$11 din Pope$tf.

4. 12 April 7091 (1583). Petru-Vodd. Cdlugäritile de laSocola se pling de pierderea actelor mo$Hlor ce ati de laAlexandru Voevod : Ezereni, etc., si a Tiganilor: Ciurina,Banul : «ati perit in zilele luI Ioan Voevod, cind ati prädatTurciI i Tätarri tara toatd, cind $1 el ati perib. intäre$te.StroicI Vel Logofdt. - Traducere din secolul al XVIII-lea.

5. 8 Maiti 7095 (1587). Petru-Voa, pentru «gupaniasa soraAgahia Macsdniasa, fiica cdlugäritäl Dionisäia Huhuloaia, ne-pota luI Toader Log[o]fät, stränepoatâ a luI Täutu Logofdt»,care vinde o prisacd, hotäritá de «Gheorghii LogofdtulCaracuzel cel bdträn» $i Micul «Marele-Vätav de Tän[u]t[ul]VasluiuluI», cdtre «monahul Teodor», pentru 500 «galbenItätäre$tID. Boieri ca in Hurmuzaki, X, p. 901. - Traduceredin secolul al XVIII-lea.

6. Iasi, 13 Ianuar 16-. «Pavel Cdpitanul $i Todica $1Teanöul i popa Mdteitiv aratd cä csd svddiia Isac de Pri-be$t[I] cu Pdtra$co aprodul de Ia$, pentru un loc de priseacd».

7. Ia$T, 8 Februar 7150 (1642). Vasile-Vodd, pentru «Gri-

-

si

l-aü

si


gorie Hurmeziu i cu fAmeaia lui, cu Candachiia, si cu fatalor, cu Märicutaz, ce-sT vind prisaca de la Popesti, «si cupoianä de fän», lui «Pätrasco Miescul, aprodul de träg de Ls,.«ToderasCO Vel Logofät.» Dumitrasco (pisar). Pecete de ceará.

8. Iasi, 7 Iu lie 7153 (164.5). Vasile-Vodd, lui «PätrascoM[ie]scul aprodul», pentru «a tin un loc de prisaca si opoian[4] de fän, la sat Popesti». Pecete cu chinovar.

9. 3 Novembre 7154 (164.5). Vasile-Vodä, «lui Pätrascoap[rodul]», «ca sä fie tare si putiarnic ... a chema si a sorocipre Gligorie Hermeziu si pre popa Mäteiii si Petrisor si preIsac de Pribesti», sä vie, si cu actul pentru Popesti. Corlat[scriel. Pecete cu chinovar.

IO. 12 Mart 7155 (47). Vasile-Vodä. Pentru GrigoriiHermeziu si sosia lui, uandachlia, fata Nastasiei, nepoataInuiT Ghenghioae, stränepota Agahief fost fan'. a DochieTcälugäritäl, nepoata bdtränului Täutului Logofät», ce vindpartea lor, impärtitä supt Petru-Vodä între Agahiia si «verilsäl, Ionasco Huhulia si cu surora lui Magdalina si Varvara,fiorii Petrif Huhulei, nepot si stränepot Täutuld Logofätbätränul si a lui Toadir pisariù», la PopestI (Tinutul Vas-luiù). - «Am izvodit eü Acsintii Uricariul de pe särbii roml-neste, ca-s stie.»

I. 15 Octombre 7168 (1659). Neculai, fiul lui Ifrim Rosca,si surorile lui Parasca si Maria îi vind partea din Popestl«dumisali lui Darii fost Spat[a]r-Marip, pentru 40 degalberif. Marturi: ePetre uncu nostru, din Pribesti, si Dum.brava ot tam .. si loan Vornic bt PribestI si Märitqa Nros.$tefanRanguo. Copie:- Altä vinzare la 15 Iunie 7168 (1660).

12. Iasi, 24 Februar 7175 (1667). Bias Alexandru-Vodä.Lui Dark biv Vel Spätar, pentru Popesti. Neculal BuhusLogofät. Copie.

.13. 26 Mart 7 i77 (1669). cPätrascu Miscu ci am fost aprodde träg de Iasi» isI vinde partea din Popesti, «cu casa gata

cu zämnic gata cu pornet», cgiupänuluI Päun ce esteVames-Mare). Martur încä un aprod, «§i Ionascu Petrisorce aü fost vatav de aproz de tärg . Petrilä». - Copie.

14. August 718o (1672). «Paun Vamesul» isi face diata:

...

6-ati

.. . si

si $1

.. sii-iii

58 DOCUMENTELE 110IILOR M. S. REGELIII

cDescAlicat-am $i noI o m[A]n[ä]stire in Bucium, la piatra amidi, ce sä. chiami Clatie», dindu-I «sate, moiI $i viI $i altefialiuri de bucate : stup, vite». Satul Trohäne$U, cumpärat «dela Dima Spodeul de T[a]ra-Rumäneasci, pre zapise -aii avutde la Enachie Postialnicul si de la räzia$ii lor, anume Näs-tasie de DurästI $i de la Gligori Ihnat de TrohänetI $i dela Gligori Rati $1 de la Furdui de Umbräre$tI, $1 de la alterude $1 semintif a lor. ..., si cu treI moil gata, inteo casl, cuamändoT tärmurif in apa Bärladulul ..., de la Candachiia giu-päneasa Vorniculul Goa ..., si cu treI vii, ce sint 2 in sat,iard una In lunci». Apo! Tätärianii (Hirlaa), «in sus de Sipote»,«care sat ne iaste noao de la Vasilie Uriache». Silistea Co-mändäre$tI, pe Jijie (Hirláti), cumpäratä «de la iuzba$a Mu$at$i de la soacrä-sa Chirana», «si cu read in carel[e] iaste pri-sad, $i cu pomi». Uärätil pe Prut (Läpusna), «de la Ianifratel[e] luI Trohin Vamesul». Jumätate de Bärläte$ll «$i cubald de piate . «Opt fälcI de vii la Hu$, in dric» ; tma $ijumätate «la Cotnar, in rändul tärguluI», alta, «in dealul Män-druluI, in fati». 0 prisacä la Popesti, de la « nepot'a luI Ti-gan». Alte cloud poienI: una «pre soare apune, intre Vasluiate».40 pivniti in tárgu In Ia$, cu casi $i tu cerdac $1 cu trefdughian[I] gata, ce iaste in Cizmärie ; asijderia $iase du-ghiane impotriva acestor dughiane, iaräsi in Cizmärie, pestepod, $i iarä$ alti pivniti, cu cast $1 cu doao dughiane, tij inCizmárie. Aijderia si casi, cu loc cu tot, ce iaste schimbäturicu Livar, $i cu treI locurI de casä in fundul ogrädzil, $i cualtä casi, - ce sintu diriaptä cumpärätur[ä] de la ArmianI, $i unhäletea ce 1-am fäcut din paji$te. Iho6vrig Billsa. 6e6sciw(o.)

15. 5 Maiti 7184. (1676). Duca-Vodä, pentru «Salta stareta,fata luf Fulger, $i tot sAborul de la sf[ä]nta mänästire So-cola», in pirä cu «vätämanul $i cu tot! säteniI din sat dinBuciumi», pentru hotarul mändstirif, ce-1 ail de la Alexandru$i Petru-Vodd. Duca poruncete a se hotärnici de cdtre Gheor-ghitä SäptelicI Logofat al doilea $i Stratulat Uricariul; Ni-colae Buhu$ Vel Logoat trimete $i el «pe sluga sa, PirvulVatavul». Mentionat «un stilp de piiatrá ce iaste pus in-naintea casif vätämanului de Buciumi . . . Gura drumuluI luI

MATERIALE DE ISTOME CULTURAL/I 59

Panco Drumul cel mare al Ia$ilor, unde cade in grädi-nari ... Pe unde s'aii pus stilpI acum noi, s'aii pus de desupt$1 cärbunI pe supt piatra... Si &aft pus si hilard.» - Copie.

16. 3 Ianuar 7202 (1694). «Apostol Blidariul, fe'éorul luIftimii Blidariului», i$i vinde poiana cdtre mänästirea Socola.Marturi $i al doI «blidari», c$i Gheorgh4d CAldare otto$ani, $1 Chira fratele pope( luf Pentilii Solcovschii, $1 Chi-riiac din Roman». Scrie «popa Pentelii ot Socola». - Copiedin 1806.

f7. 8 Iulie 7206 (1698). Vasilei Darei face un imprumutde la c Vel Cdpitan Costin», puind zdlog partea-I din Po-pe$tr, ce o are de la «Adam Camarasul». - Copie.o t8. 15 Iunie 7220 (1712). Nicolae Mavrocordat, «la räzäsiide Pope$ti». S'a plins cboeriul nostru Ioan Satrariul peVasilii Corne Päcurariul ... cum máncat cätiva of». «VA-zum $i un rava$ de la voi, de la räzä$, scriind la Ioan Sa-trariul, cum voi nu-1 priimi sä fii cu V01 mo$an, pecum IIscrii zapisul ci ari de la Corne; deci, di vreme cd voi nu-Ipriimi sä äe mosäe Come', sä plátit voi oile Sätrariuluf, $1sä tänet vol mo$de Cornii», - in termin de $esprezece zile,«pänä la Sän-Petriu». Or sä se judece la Divan. Altfel, «sä.$ti cä va veni un om domnesc, de v'a aduce, $1 vqj da $1ciubote». - Copie.

19. 7222 (i713-4). Mihai Racovitä, pentru «Andrei pisáriulunguresc», dindu-I co bucatä de loc in locuhl domnesc, incodrul Iasilor», hotärit de Grigora$ Cucoranul Vornicul dePoartá $1 Vasilie Popa UricaruI, cu «Joan Vatavul de co-cieriz $i fratele acestuia. «Drumul bejeniilor pentre Ursoaiacea Mare $1 pentre Ursoaia cea Micd.» - Copie.

20. 14 Octombre 7224 (1715). Mihai Racovitä, ILA ToaderCo$äscul, pentru o jalbl: ezicänd cá dat doä vasä devin, cAte de o sutd vedri $1 mai bini, cäti un ort bätut vadra,si dintri acei banl dat 14 lei poi si doi boI drept 10lei». Copie.

21. Ia$Y, 30 April 7225 (1717). Mihal Racovitä, pentru piralui «Hrisanth igumenul de la Sfeti Ioan Zlataust» cu «Nicodimigumenul de la Dancul, care iaste inchinatä mitoh la Xiro-

Bo-

i-ati

i-ail

i-ail- ,

60 DOCIIMENTELE MOS.IILOR M. S. REGELII1

potamu de la Sfeta Gora», pentru mosiile de la «Prisdd, dinolatul tärguld Iasilor, ... si pentru vindriul de la Buóum sidin dealul Bränzif, si pentru Poiana lu'i Tigan, si pentru altepoeni din codrif Iasuld». Cel d'intliti zice ca ele ati fost datela Sf. loan, de ctitor, tbdtränul Duca-Vodd, apol si de fiiul&du, de Costandin Duca-Vodä». in a doua Domnie a luiNicolae-Vodä, se ridica «Iezechiil igumenul de Copoti, fiindpus atuncea epitrop de la Xiropotamu si sfintei mänästiffld Dancu, si, avänd trecire, le-aü luat mosiile cu nedreptatesi le-ati luat si dresele toate, cdte ati avut de la Domni, din-täriturd». Nicodim si Iezechiil oblecteazä cd mosiile eati fosta lor mai innainte, date de la räposatul Duca-Vodä mänds-tirii ci sä chiema Clatiia carea era ziditä de Hun Va-mesul si inchinatä metoh la Xiropotamu, si, räsipindu-sämänästirea Clatiia, si fiind räscoale in tarä multi ad, n'atiputut veni calugärif de la Xiropotamu ca sä-s cerce mosiile,si le-aü impresurat callugärii de la Sfeti Ioan Zlatoust, cu maresträmbatate». Supt Nicolae-Vodd insä, cle-ati luat cu jude-cata Divanului si cu pravila». Ar fi avut «intre alalte dresea lor si ispisoc pe acele mosii de darde, de la rdposatulDuca-Vodä, si numai acel ispisoc aü perit, si ati prepus cumsá fie la mäna lui Hrisanth..., apucat cu mestesuguriv . EltägAduieste. Cerindu-i-se si lui act de la Duca, «ci el ail datsamá, cal, de ati si fost, s'aü rdsdrit si nu iaste». Se face,de Domn, «multä cercäturd», cu Mitropolitul si cu Sfatul,cdutind si «la sf[ä]nta pravilá». N'are nici-o parte acte alelui Duca, si nu se crede hotdritura arätaa de egumenul dela Dancu. «Am poruncit Sfintii Sale pärintelui chir GhedeoanMitropolitul» a face carte de blestem pentru actul ce se zicea fi täinuit. g Si asa s'ati sfetit intif de la pärintele DionisieAroneanul, care au márturisit de fat[ä] §i innainte DomnidMeale, precum l-aü vdzut cu ochif lui, si l-aü tinut in miinileId, si l-ati cetit cu gura lui, si iaste la veleat de 45 de anI;si ail mai märturisit si dumnealui Alexandru Vel User. Ded,dindu-sä scrisoare cu carte de blästäm si igumenului de SfetiIoan, l-ati scos de fata, acel ispisoc de la Duca-Vodá bd-trinul, din veleat 7180 [1671-2], in care s'ati aflat scriind taote


mosiile cdte ad dat män[d]stirii ClatieT, din seamne In seamne,cu mare bldstdm legat». DecT cälugäriT de la Sf. Joan se

dart r1naf. Iscdleste Domnul, «Ghedeoan Mitropolit Moldo-vlahieT», «Calistru episcop Radautschii. Axentie Uricar». -Copie, intdritä in 1814.

22. 19 Decembre 7225 (1716). MihaT Racovitd, 'la sluganoastrá Acsänti Uricariul», ordonindu-I sä facd o cercetarela PopestI. - Copie. - Urmeazd raportul luT, din 4 Ianuar.

23. 24 Februar 7227 (1719). «loan vatavul di cocierT gos-pod dá zapis <dui Costandin vändtoru gospod, carile Onepi Tofana, fata LupuluT, [si] Lupu esti frati Märii, ima Costu-lui Clucerul», pentru inrudirea si averea lui. «DumitrascuMuste (sic), diiac de Cdmard, am scris». - Copie.

24. 9 Ianuar 7252 (sic) (i744). MihaT Racovitd, pentru va-duri de moard la PopestI, unde a fdlcut cercetare «sluganoastrd. Acsdntii Uricarid, de ad cercat cu oaminT bunT, rdizdsde acolö, cu doT moraff ..., de ad socotit cum curd apapi acoló, prin 0146». Semneazd i Axintie. - Copie.

25. 17 Octombre 7270 (1761). Hotarnicd pentru Joan Bog-dan Vel Logofdt, ce se plinsese de niste vecini, intre caricAndreid sin Sildvdstru, porunic». Aratd ef csi un zapis,din velet 7160 [1652], Avgust 22, de la Chesarie ce ad fostVlddicd si egumen la Galata, si de la Meletie ot tam si Atha-nasie ot tam, ce ad fost, de sdmintiia luT, Arap», ce vind cunloc de hrand» pe Vasluiet, «supt poalele codruluI», etc., «luTPdtrasc[o] rotariul din Braniste, si le-ad dat niste cocil si card,si 20 stupT de treaba mändstiriT». - Copie.

26. «invoiala de impärtalä ce am fdcut de mosi[i]le ce mi-adrämas de la räpdosatul Iordachi Ruset Vornicul, care ad fostneimpärtite, alai-A din cele numite la diiatd . ; 1765, Oc-tomvrie.» impdrtesc : Costandin Ruset Vornicul, Ionit[d] RusetBanul, Andries Ruset Logofaul, Stefdnitä Ruset Vel Logordtsi patru surorT: Logofeteasa Catrina, Jicnicereasa Nastasiica,Vitoria si Bdneasa Ruxanda.

27. 16 Februar 1786. Judecata lui Hortolomeid. Pomenitä.scrisoarea de la Faun Vamesul, din I-ia August 7180 (1672),pentru ctitoria sa, co mänästire la BuumT, la peatra c micd,

si

$ i

62 DOCUMENTELE MOSIILOR M. S. REGELUX

-ce s'd chiamd Clatie». «Pe culme Or di-asupra Ddlbinif, ce sd-chiamd. Dialul Cdneluf.» cObdr$iaStärminosuld... Glodul popiIlui Iona$cu. »

28. 17 Februar 1786. Pentru judecata la Divan a luI cGri-goras Hortolomieti mazil i Stefan Bogdaproste rupta$, etc.»,1-5241' de la Popesti $i Pocreaca, cu star4a de la Socola. Cerce-tase Banul Sandul Miciescul. Aratä starita un act de la Petru-Vodd, din 12 April 7091 (1583), $i pentru satul AzdpenI; apoiun zapis al lui Apostol sin Iftime Blidariul (7202=1693-4).«0 poiand in codrul Esului, pe Vasluet, unde s'a' chiamd laBlidati, zicdnd cä ar fi fdcut-o insu$ cu toporul din codrulintreg, cu multä osteneald.» «Cd ati fost acel Iftimie Scdfa-riul, - fiind bejdnar, aCi rdmas acolo in Poeni cu $idere, cdtvaanI, $i lucra la strug, $i s'ati numit aceli Poeni pe nu mele lui,de le zic Poenile Blidarilor.» Cererea Socolef se judecd drept«o rea acolisire si fär de dreptate».

29. 28 Septembre 1813. Scarlat-Vodd, luI Dimitrie Beldi-man Vel Ban, pentru a hotärnici la Pope$ti.

IV. Acte nouä privitoare la mo§ia Bro§tenl 1.

1. c Sm[e]renie ermonah Ghenadie egumen i ves sdbor otstaa mändstir[e] NeamOl. Cdträ aCast[a] mdrturisim noi precumam vändut partea noasträ. din Bro$tieani, ce ati fost dreaptämo$ie $i deaanie dat svVnte besearici de Bärlince$tI, de strd.-mo$iI lor ; de apoi noi, valzindu nevoia noastrd, noI ne-amsculat si o am dat iard.$1' rdzea$ilor pre banI gata, - ce ati fostgumdtate de sat. De(1', cdndu acmu, sä scoal[d] un orn anumeMihalcia, ce ati fost pre mosiia noasträ, de dzi[e] cd o curd-turd a luI Toader, den deaal de spre Hornita, dzie'[e] cd-I aWI; $i noI stim cd el n'ati fost rdzeas cu noI; ce incd, cine aafost cdlugdr mänat de noi, sä ià de a dzeacia, el ati pldtitcdlugdruluT pentru aa poian[d]. Da pentr' aesta lucru mär-

1 Ele ail fost cump5.rate de curind numal, si de aceia n'ail putut fi cu-prinse Impreuta cu ode de supt n1 i.

MATERIALE DE ISTORIE CULTURAL/ 63

turisim $i noi cd am vändut (am vändut); iar noi rdzea$In'am avut pre nime cu noi pre loclul nostru ; iar, unde va hiintrebare, fie la ce gudet, Mihalcia sd n'aibd nfe o credintd.Si pentru mal mare credintd ne-am pus $i peciatia sv[i]nteimändstiri, ca sd-s $tie. [Adaus :] Vdlet 7125 (1616-7). Peceteneagrd, cu Cklif HPILITA . . . .

2. 7221 (1712-3). Márturie a lui «monah Dosoftei Bd[r]li».«Ca sd $tie pentr'un zapis 6-ail luat Tätardi cu alte zapis[e];cdndu ail luat pe cumnatul GoroveY, ne-ü luat $i zapisdi[e]mosiilor, a Bro$tenilor $i a Bärgdenilor, s'a abujilei, $i

alte zapis[e] -ati fostu. Di, fiindu s'un zapis a lui Andrie$fiorul luf Savin, a unchiu-meù, de Bdrgäeni, ce-1 pusesä zolog(sic) 4. locuri de cas[d], parte luI ot Bdrgdeni, la tata-meù,$i i-aii dat tatd-mieti un cal», drept 20 de lei.

3. 30 August 7221 (1713). eMonah Dosoftei Bd[r]li» facemárturie pentru mosiile Brosteni $i Bdrgdeni : esd-s $tie cuminbld,- cd. zapisile s'ati prdpädit cdndu aù e$it cdtanele dintam unguriascd la Mihaiiil-Vod[d], $' ail virlit Tätari, i-aii adusMihar-Vod[d], s'a prädat tara, muntele, pang. in Siretu ; atunceni s'ail prdpddit $i uricele mo$ielor». Jumdtate din Bro$tenifusese «a td[td]ne-meti, Iona$cu Bdrli, $'altui frate, Lupul, iargumkate de sat de Bro$teni ati fostu dat-o de o mo$e anostrd mändstirii Niamtului, $'apoi, mai in trecute zile, e$induo nevoe gr pe mandsti[ri], aü scos ai-,.a gum[a]tate de sat deBro$tenT» Iona$cu, cu 150 ede lei». «Die., acum din Bro$tenieü tri trii pärti, si vdru-meü Ion, fi'eorul unchiu:meii, tine apatra parte de Bro$ten1"». La Bärgdeni, ai Cap$ei, «parte dingos este piatrd, cu pämänturi de arat si cu loc de fän, iarparte din sus, cele 2 pdrti ce sintu a celor 2 frati Savin $iGavril», etc. El dá partea sa lui Constantin, care-I este gi-nere. Mai are «$i o mo$1, anume ce este la Tinutul Orheiu-luI, anume Ca$erniti, in gura Ichelului, unde dd Ichelul inNistru ; sd-s $tie $i pentru aa mo$ii, inbld in 3 bdträni.D[a.r] dintr'un bdträn am fostu eù ... cu soru-mé Dochita, careail tinut parcdlabul Gligora$ Gorovei, iar un bdträn Ion Bärli,vdrul meü, un bdtrán, Cdp$e$til. lard pentru parte vdru-meil,lui Ion Bdrli, sd-s $tie cd iard este la sama mè, cdci cd

64 DOCUMENTELE MOSIILOR M. S. REGSLUI

avem noi amändoi socotiald intre noi.» GoroveI pierduse oparte la «Comisul Costan[tin], -aa fostu Comis-Mare, &did-tanul, -aa fost la Mihai-Vodd». Pe urmd insä el o cedasecdlugärului.

4. 17 April 7243 (i735). «Adicdte ea Ion Bärli fácut-amzapisul mea la mdna cumnatd-mei Ursit si fiorilor d[uhni-sale, precum sa-s stie cä li-am dat ea mosiea mè, anumeBrosteniT, earn' sintu pe apa Moklovii, in Tinutul Sucevii ; cieste parte mea, a patra partia de loc, cu gumdtate de hd-lestea, cu doo livedzi de mere in coda hdlesteului, cu pufmiperil in dial, cu tot vinitul ce s'ar alege din a patra parte:din cdmpu, din fang si din pdduria, din vatra satului. i aastämosie o daü ea pentru patrudzici de lei ; carii banl s'aapretuit niste borfe a femei meli, a Sandii, carif le am scosea de pin Snetin, vändute de niste fülhar[i], si li am prdpd-dit; si, niavdndu ea cu ci pläti, am dat aastá mosie.» Mar-turf: «väru-meil cdlugäru Dumitrasco Bdrli», «pdrintele Du-mitrasco Pardü, si denainte a dumisale Dvornic de Portd,lui Mihdilachie Pdträti .. . Iar, pentru vecinii meI, sd n'ai(sic) a-1 trage nim[e] la aastä mosie, cdci m'am milostivitsi i-am ertat ; carii sintu : pe Ionasco Tiul, cu fiorii lui, peGligor[e] Tiul, cu fiori la pe Iftimie Blende, cu fiorii lor,cu nepoVi, cu stränepoti, cu tot rodul bor.» Iscdliturile. Pepagina a doua: «I-am ertat pe toff cdti-s parte in, iar cinei-ar trage, din nepotii mel, sä fie afurisip'.»

5. 21 Maid 7268 (1760). «Chiric[a] Capse», cu «sotul mietiNastasie», dd. zapis «la mdna dumisale mai mare fratelui mieü*tefan Capsil si gupdnesil dumisale, Mariii», pentru cd-I ce-deazd «a patra parte din sat din Brosteni», «afard. de 115.-ldstee». 0 avea si el «de la Marie Cdpitdnita, fata lui Du-mitrascu Bdrli, pentru sufletul fiicd-sa Ani;iI». Iea acum pemosie 70 de de bani noi». «Denainte a preuti si a multiomeni buni.» Iscdleste si «ere." Theodor ot Brustur»,

6. I I Februar 1766. Mitropolitul Gavriil, pentru «Mariefata lui Dum[i]trascu Bärlet din Brost[elni ot Suav[a], si cunepotu-säa Chirica Capp», intdrind zapisul Mariei de danie,a «ulna bdtrdn, cdt sd va alege den sat den Brosteni, parte

MATERIALE DE ISTORIE CULTURAL& 65

fiicil. sale Anita : care parte de mosie, ce mai sus s'ati ardtat,Chirica Capp au dat-o mai prea urmá danie una biserici cesä zidestea acmu din not'', la numitul sat Brostena, de StefanCapp ; iar acmu s'aa sculat numita Maria : .. dinpreaund cufeCorul a Costachi, cersind ca sd. Intoarcg ace danie de labisearicd.» Maria se Induplecd knaintea Mitropolitului a läsatot bisericii mosia.

7. 18 Maiü 1768. Grigore kan-Vodd, cdtre Stefan Capp,«mazil ot Suav[a]», pentru «tin loc de casä din sat dinLätcani ot Suav[a], de pe apa Moldova», ccu vad de moardsi de chiuo de sucmani ... ; ce l-ati cumpärat de la neamulsäti, anume de la Toader si Vasdle si Stefan si Than Veli-ibani si Parascheva si Anita, surorilor, Incredintat cu iscgli-turd a niamurilor vänzdtorilor si a preuti si Vornicei dinsate si altora de acolo, cum si mgrturie a Vornicului Dande acolo, -aü fost fatd intdi si pänä la sfärsit tocmela, sipreuti, si Nathanail septelid ot Pocorova». intgrire. Pecetefärg Inscriptie, cu doi le tinind bourul supt coroand ; cuchinovar.

8. i-iii Mart 7280 (1772). Maria, fata lea' Dosofta Bärliciü,dd zapis lui Stefan Capp «0 la pgrinta caluggri ce sg afläla schitul Brostenilor», cedind partea fiicii. sale Anita cdtremängstire. «Care ea o am dat dinainte Preosfintii Sale pdrin-telui Mitropolitul, iarg acum, vgzind si ea cu ochii mii ed.'sg slujeste sfgnta leturghie in& acestä sfäntä bisgricd. la Bros-teni, am dat si al a mea patra parte de mosie . . . ». Fiul,Costachie, si fata, Ursa, vinduse partea kr Id Capp. eFiind-cd eü aicea voiü sä mä edlugdrese si aicea sg fie si moartem.» Cine va eglca dania, sg fie neiertat, si «de prècuratafioarg Marie, care sd si prgznueste la aastä sfäntä bisericg».Iscgleste si «eroshimonah Semeaon di la schit Brosteni»,precum si cermonah Climentü, erilmonah Sarapion, ermonahSelevestru i ves sobor», apoi trei preotl si keg un monah.

9. 15 Mart 1772. «Boerif Divanului a Cnej[ien Moldovei»,care ispravnicii de Suceava, Iordache «Balse» biv Vel Pa-harnic si Mihai Sturza Comis. Pentru «Costache Brostianul,mazgl de la acel Tinut», ce pireste pe Stefan Capp, pentru

68775. Vol. VI. 5

66 DOCUMENTELE MOSTILOR M. S. REGELIA

«un ladträn de mosie din Brostenh. Acesta aduce si act dela Divan, prin care Costachi «si muma luT» se vdd cdatTrdmasT». La noua judecatd, Capsa e adus de aprod, iar cel-lalt sculat si aü fugit, si ati dat si 2 le! cibotele apro-duluT . . . Capsa pe gura luT adus cu omul DivanuluT, siati dat si cibote . S implinitT de la dänsul [Costachielcibotele si cheltuiala, de vreme cd ail imblat ca un tälpiz, sisd o datT CapsiT ; si, fiindcä el n'are nie o triab[d] la aceamosie, sä lipsascd de acolo, sd-s margd la alibi mosie.»

IO. 7284 (1775-6). Vasile Pdsat dä zapis «la mäna Preo-sfintii Sale pdrinteluT staretuluT Simion si la Indna ucenicilorSfintii Sale, aneme (sic) Serapeon preutu si Ghinadie mo-nahu i Clinaintu erumonahu, Eosafia ermonahu, Larion ermo-nahu, Larion monahu, Tofil monahu, Calistru monahu, Sele-vestru monahu, - aceestie top' sintu slujitor[f] pe aeastä vremela aastä sfä[n]tá bisericd a Brostenilor», vinzindu- 57 destinjenT, «stänjdnu cdte trif lei».

I I. 28 Iulie 1793. ;Marie Cdpsoe, sótu räposatului StefanCapsa», face diatä, läsînd clironomi pe «bdtränul cumnatd-ma,Chirica Capsa . nepotul mieti Gavril Capsa, fior Chiricäi. .

Sämion Aramd, ginere-meii Ioniä Berul. Acestipatru oameni sd fie purtätori de griji rämds[i]tdlor sotuluTcdt si a celor ce vor rämân dupá sävärsire vietii mele.» Rugasepe un boier «ca sá fii ostenitor i epitrop a sävärsiT o sfäntäbisdricä de piatrd la o mosie a noasträ, Brostenii, hramul luTSfeti Nicola!, cu toatä cheltuiala noastrd ; unde aú fost adu-nat toate cele trebuinoasd, adicä : treizdcI cosuri de pletra,sapti varnit var, cincIzAcT si cincT mil de cdrämidd, patruzdcTlei lemnu, zdci le! funif i covätile, patruzddi leT s'aa dat ar-vund mesterilor. . . . Cari era si ziditä de sotul mieg temeliebisdricii.» in schimb pentru osteneald, fusese vorba a i seda «mosiia Cäbuji». Mándstirea va avea Stroestif, Letcanif,si Altfel, «sd fie lipsät din epitropie, ca unul ce nueste neamu cu nof Dupd moartea sotului eT, boierul,Vistierul Iordachi, iea actele de la vdduvd, «zicänd vremede rdzmiritd», dar dind sdnet. «Si, cum mie-ail luat scriso-rile, ducandu-sä la casa dumisali, indatä aü început a md

«s'atis'ati

$i

mieti,

.$

1

I

ginri-met,

Tigant.

cdd


infrica si a Ind gura si a md faci sä sdrut icoana Precistifcum cd nu mä voi mai scula nici odatd la gudicatä asupradumisali, $i indatä a triimes o Can. de TiganI in aboji, lä[n]gdcasa m, si 'aü flcut totl casä ; $i ati luat toati lastäpdnire, vänzänd oränzile, $i tot venitul lor il lua dum[nea]-lui ; $i eü, cu sdnetul, priviem.» De bisericd n'are nic-o grijä.LI face si «intdriturl domne$ti, Párd stire nosträ). Lasá acumprin diatá ca el sá dea indärät ce a hräpit. Ea mai are bani«la nepo0i mei Costandin i frati-sáti, Stahe$ti, ot Boto$Anl»$i la «Sava Bolfosul, Arman ; cari ace$tI bani nu sänt dinzdstrele mele, ce sänt de pe epile $1 boi räposatuluI, so-tuluT mied». Cele din casd, sd se intrebuinteze pentru pome-nire. cIar dum[nea]lui Vistierul sä nu O. mai amestici nicila un cap de atd, fiindcd m'am säturat de epitropie dumi-sali, - in& atäta ani $'ati fost epitrop dumisali; cä toates'ati prdpäditu . Iar un sfäntu paraclis, ce este fäcut pemosie Brosteni, iards de räposatul sotul mieti, a AdormiriiPrecistiI, sd fiie numal pänd s'a zädi bisdrica Sfete NicolaI.Si, pentru cä i s'ati botezat dumisall de cdtrd noi, li s'ati datcele ce bini $tie dumnealu, iar nu pärti din mo$iile acestede aice.»

12. io Maiti 1801. DoI boierl (un Bal$) aratä cd: diataMarie «Cdp$oae», ce «sä vede la mäna CdpOstilor», e ceaadeväratd. Ea venise atund $i la eI cu diata, crugändu-sdca sd o adiverim si cu iseäliturile noastre, arätänd prin cu-vänt multá nemultdmire di spre rdposatul Vistier Ianache Cant.,cä nu-$ implinesti fdgdduintile, ni o socotesti ca pe o std-pänd lucrurilor sali, ce cu totul aú depdrtat-o. De noI, sprea nu fi in bdnatul räpousatului Vistier, n'am vrutzicändu-I cd indestui marturl era iscdliti.»

I 3. 27 Ianuar 1805. Mitropolitul Veniamin märturiseste pentruschitul Bro$teni, al Adormirii, fdcut de lemn de Stefan Cap$a $ipus apoi csupt epitropie räposatului VisteriuluI Ianachi Cantap ,pentru a face abisearicd de piatrá» «sä facä ogradd de zd-plaji $1 chilif pentru säderea cAlugärasilor ce vor fiv. Nu seface nimic insä «pdnd mai in anul trecutp. Cdp$e$tii se ju-decd. la Alexandru Moruzi cu «dum[ne]e Visteriasa Marie

mo$iile

cä.

sá iscälim,

:

68 DOCUMENTELE MO§IILOR M. S. REG ELUI

Canta, a rdposatului boeriti», ce iea asuprI-$I 'in scris inda-toririle mortului. Schitul se da de Domn osupt povdtuire $ipurtare de grijd a Mitropoliei, la care, dupd a insu0 a lorrugdminte, ränduindu-sd naalnic pe unul din niamul lor, ffindalugdr». Se face apoi cerere ca schitul sä fie inchinat md-nästirib Slatina, care e cea mai apropiatd, $i, «peritru cd siaastä sfäntd män[d]stire sä aflä tot supt povätuire Mitropo-lieb», se incuviinteazä, dindu-se la Slatina $i toate actele.Slatina va rindui «nacialnic», $i-I va lua apoi socoteala pcfiecare an. - Pecete ovalä, cu Sf. Gheorghe $i legenda : «Pe-cete a sfintei Mitropolif Moldaviel».

14. 24 Februar i8o6. Lupul Päträti, in cälugärie Loghin,«räze$ din mo$ie LäticaniI», dd.' partea-I din Lätcani, 11110a fratilor (unuia i se zice : «Nicolaä»), mändstirii Bro$teni.«Pentru Marie, sotiia mè, ce am avut-o, luatd cu cununii, dinpdcateale meale n'am avut roadd de copii, - ii las $i ei case-$ facd case in Litcani . . ., spre odibna el', pänd ce-$ va md-rita dooa fetea, ce le avea, a ef». Marturi: $i un Ro$ca. Is-cdleste $i «Chiril arhimandrit, proin egumfe]n Rd$cdi», «Da-maschin duhovnicul, pre (sic) care 1-am $i cdlugdritt, $i chiarMitropolitul Veniamin.

15. 19 Ellie 1814. Märturie a Mitropolitului Veniamin pen-tru pira lui «Ghenadie Tolontan monahul, car[elle din mireniis'ati numit Andronachi», $i Mihdlachi Tolontan, preot, dinTinutul Fälciiului, cu schitul Brostenl. Pomenitä hotarnica luiNeculai Canta ispravnic. Judecata se Meuse $i supt GrigoreCallimachi: «i-ati dat dreptate, sd intoarcd treIzdci $i $asdvedri mieri lui Naftanail Säptilici, pe cariia i-ati dat treizdci$i $ase lei, Ole un lea vadra». Preotul protestd : «ca sdaibá protimisis a räscumpdra, nefiind la zapis iscAlit». Seaduce impotrivd insä : «cad, intdi, pentru protimisis, fiindtrecuti patruzdci $i sapte ant' $i, al doile, cd ia ati vändutdrept lucrul el, ce 1-ati avut de la pdrintl, $i n'ail fost in-datoritd de a intrebat pe bärbat si pe fil spre a isali». In-tdrire pentru patru locuri de casd cdtre schit. Isalituri.

- 16. 6 August 1814. Hotgrnicie pentru mo$la schituluiBro$teni, dupd cererea lui Timofteiii, arhimandritul de Sla-

MATERIALE DE ISTOR1E CULTURALA 69

tina. Se aratä : un act din 12 Septembre 7257 (1748), prin.care ieromonahul Naftanail Sgptilici cu sora sa, Paraschiva, vindpartea lor din Letcani, etrif locurT de case, parte mamii lorIriniT, fata lui Päträä din Letcani», si alte locuri de casä,tot de acolo, ,<nepotului lor Stefan Capp» ; actul din 6 Fe-bruar 7276 (1768), prin care o asemenea vinzare se face,tot acolo, aceluiasi, de Maria Tgroae, vara lui Naftanail ;actul din 9 Iulie 1786, pentru judecata rdzesilor cu IanachiCanta Vistierul, cu privire la LetcanT. «S'ail aflat intru acestchip, a din 24 locurl de casi, pe care sl impgrtg tot sat[ul]LetcaniT, giurngtate de sat, adecä. 12 locurl, ar fi vändute ladum[nea]lui Dimitrie Sturza biv Vel Logofät» ; Canta aduceapentru cealaltg jumätate gun zapis räsuflat» de la Naftanailsi sora lui.

17. i-iii Novembre 1825. Hotarnicg pentru mängstirea Sla-tina, la Brosteni : se aratg acte din 5 Septembre 7277 (1768),de la gAntohi Luti, Vornic de Poartg, si Ghiorghi Carp, pol-covnic». cFiindca toate hotarnicile a acestui Antohi Lutisint anerisite si räsuflate cu carte domneascg de la DomnulGrigori Joan Calimah Voevod, spre a nu sä tinea nici intr'osamg, dovedindu-se toate hotgriturile lui a ati fost netreb-nice si färg nicl o rinduiald, $1 aducgtoare de pricini $i tur-buräri Divanulu, - precum aCasta este stiutá multor boeri.»E rea si pentru cä face hotare imposibile, cläsind mai alesun clin de loc intre Birgdeni si Brostenf, ca cind ar fi animgruTp. Din potrivg, se tine in totul samg de hotarnicaLogofätultd Dimitrie Sturza. «Cg aastä mosie Bro$teni, cumcg este siliste intreagg, sä dovideste din uricul vechiü a Domnu-lui Costandin Movilä Voevod, din ann. 7117 (1609), Maiti 6,cuprinzetor cg ati miluit pe Pgtrasco, Vel Vornic de Tara-de sus, cu dog sate, anume Stroestii la Tin[u]tu Hirlgului, $iBrosteni la Tinutu Sucevvif, - care aceste mo$1I ati fost dorn-ne$ti,- pentru cg ail slujitù cu credintä Domniei Sale, $i i-aildat si opt cal invg4i, pretuiV drept 400 galbini ungure$tI,$i Ionc . aü mai datü 450 galbini in Vistierie, pe amindod sa-tele acestea ; care acel cai $i banii s'ati intrebuintatti in ne-voile tern', in vreamea cindü tara sg afla in mare greutáte,

70 DOCUMENTELE MOWILOR M. S. REGIELUf

si s'ail fäcut pace in tarà. DecI mo§iia aasta Brostenii, prin .cumpäraturT si danif ail intratù la stgpinirea lni Stefan Capp.»,care face epitrop schituluí s60, la 6 Mart 1774, pe Vistieruldanachi Cantacozin6», dindu-I §i <qInateriia adunatl» pentrulucru. in rindul intäiù, iscAleste Andronachi Donici, apt:A unc... Ghica Spatar».

11.

DOCUMENTE

RELATIVE LA MO§IILE TIBÄNE§TI §I GÄNE§T1

ale dial P. P. CARP.

I. «Uricul cel vechiii de la barinul Stefan Voevod.» Färädatd. Hotarul Moinestilor. «135.rdul Dragusala.» - Copie pentruDimitrachi Sturdza.

2. Suceava, Ianuar 6975 (1467). Stefan-Vocld, pentruMoica si Coste, fratI, ce ati MEMH : Gänestii, Ruscani, Co-testii, cumpdrati. acestia de la Costea, fratele [mow drept125 de zloti tätärestI. Marturl: fiul, Alexandru, boierif : Man aill,Stanciul, g-kpa Ki1e1111<t1 OVEIKA HAIBEr0, Goian de Hotin,KpacHowa Vornic, Zbiarea EMOrpaAcici, Coste Danovi, TomaCoinde, Isaia, Buhte pircdlabi WT Albu, Lazia Pitic,Sandro Toloca, Buorean de Nearnt, Stetco Ddmdcus, HodcoCretevici, Gangur, Petrico si fratele, Vasco lacoenovid, CA-

KOWA Spdtar, Iuga Vistier, Pasco Postelnic, Luca Stolnic,Negrill Ceasnic, Neagu Comis. Dobrulu (AospoyAS) Logofdt.Scrie Ioan Vladoicin (sAmolLum). - Pergament färd pecete.

3. 6 Iunie 6977 (1469). Stefan-Vodd, pentru «pan OandPdscu se frate-sdii Ivascu Pdscu», cdrora li dä pentru slujbabund Lipovdtul pe Birlad, cu moard, si Suhule;ii si «Nego-testa ori NepotestiI» (Tinutul Sucevii). «Pentru cd Ivascu atirdscumpärat pe sord-sa, pe Stana, de la T...,d.tari precum siia sdngurd dat si s'ai1 läsat fratini-sdii-lalVascu ; pentrucd ia copii avut.» - Traducere din 1804.

4. Suceava, 14 Februar 7009 01500. Stefan-Vorld, pentruGiurgea Sdnescul cu fraiT, Mänäilä si Isaiü, fia StanciuluI,nepotii lui Ioan Sänescul, cari \rind «uricul lor, din uric al mo-suluT lor $i a tatäluT lor. . . un sat pe CArligaura, anumeSänestif, unde aü fost casa a mosuluI lor. . . . $1 a tatäluI lor ;

care 1-aii vändut Domniff Mele drept 200 zlotl tätdrestl».ApoI vine Giurgea Palme$, fiul lui Ilias, nepotul Onical «dinCArligdturd», si vinde ocina sa «din Cdrligäturd», cu ispisocde la «Alexandru Voevod» : «un sat tot pe arligaurd, anume

1'4

KONA,

naHa

KM11-1,

s'atin'aü

74 DOCUMENTELE MOSIILOR P. P. CARP

Onicanii, längd Sänesti», tot Domnulur, cu acelag pret. MI$i actul, de la «mosul nostru, de la Alexandru Voevod».Pentru pomenirea sa, a Doamnei Mariei si a fiilor, Domnul dä sa-tele mänästirii Adormirii (Putna), unde e egumen Paisie. «R.5.-diul Neagului . . . La Sdráturd . . . Moila SApatä . . . Via Tälpura-riului . .. Vártoapa ... Päräul Batire$tilor .. .» Drept de a facesate $i prisäci. Boierii nu sint notatl. - Traducere din 1804.

5. Hirldü, 8 Decembre (?) 7025 (1517). $tefan-Vodd [celtindr]. Vin «gupánul Gänescul, pärcälabul de Niamtu, $i giu-pänul Cozma Postelnicul, $i sora lor Mägdälina» si impartmosiile lor. Credinta fratelui. Boierii nenumiti. - Traducere dinsecolul al XVIII".

6. 22 Mart 7016 (1518). Bogdan-Vol:Id, pentru «One Itä-voiti (sic), feor lui Giurge OtAvoiti», ce a vindut ocina lor lui,<Petru Suhulet $i frätäni-säü, lui Marco,. Täutul Logofdt. -Traducere din secolul al XIX'''.

7. 14 Februar 7060 (1552). Stefan Voevoci dd lui Anton$1 sotiei lui, Ileana, $i fiului lor, (1)Emi, a patra parte din Glo-deanI, ce o ati de la Gherasim, drept 120 de zloti tätäre$tY. -«in Ia$1» (de cloud ori). Jos, supt pecetea micá, de cearä ro$ieruptd, se adauge O. Ion Gherasim e fiul Anghelinei, ne-poata lui Mile, stränepoata lui Sima Logofát : darul i s'armai fi fäcut e de doI Domni».

Actul e scris pe hirtie de format mic, Inteo scrisoare cume de reguld numaT supt Petru Schiopul sail Iancu Sasul. -Si traducere de Gheorghe Euloghie; 1765, 14 Decembre.

8. «X Bacmili», im August 7061 (1553). Alexandru-Vodäaratá ca a vindut Väscan $i sotia lull' Värvara «din giumä-tate a patra parte a satului, a cince parte, ce aü cumpäratei de la Dumitru feorul FidiI, drept säsä sute de zloti tätä-r4t, din dres ce asi avut muma lor Fidca din impärtala dela Pátru Voevod. Si iards am dat lor $i iarä$ din giumätatea patra parte de sat de Glodeni, a zdce parte, ce ad cum-párat ei de la Flore fiorul AngheliniI, nepot Fedil, dintruacela$ dres, drept 300 de zlot tätärd$ti.z. - Traducere deGheorghe Euloghie (14 Decembre 1765), dupá originalul scrispe un petec de hirtie. In titlu, indatä dupd cruce [v. n° 7], se

MATERIALE DE ISTORTE CULTURALI '75

vede : «Alexandru», etc. (fdrd io; la actul asämänätor, de la.Stefan-Voclä, acest capät e rupt). Pecete rosie ruptä

9. zo Mart 7062 (1554). Alexandru-Vodä, pentru satelede «supt ascultarea» PobrateI : Negomire$ti, IurcestiI, Bo-de$tif («la Pobrata»), Grabovtii, Ciulinestif, Berestif («la Prut»),Ritestif, «ce sä chiamä acum RäpicentI, i moard 03. Telitä»,

Ceri$caniy, Radovg «ce sd chiamä acum Rädenii», dlänestif,«$i uncle ail fost Sandri, anurne pe Besäti (sic), la capul Cdr.-pinisuluf, si Obicenil pe Jäjä.e, i Drägu$anif la Tinutul Cernätt-tulur, si HLul, 1 Dreptatala Sireate, $i Tecu$anif, - dindresuri de danie $i de intäriturä ce ati de la mo$ul DotnniefMele, - Stefan Voevod». ÎI intäreste $i Tiganf : Ivanca, Ciunce,Hrin, Munte, Tänasä., (2unac, Stefänel, Tulea. «A$5.jderia dätn$i intärim sfintei mänästiff, dupd uricul ce ail de la mosulDomniei Mele Stefan Voevod, ca nime din ispravnicf sd nuumble prin satile mänästiri, nicI globnici, nici prip4ari, $1,de s'ar tämpla vre-o gälciavä, ori mare, ori micd, innainteegumenuluf sd vie. Asäjdire $i preotif care vor fi in sateleacele, sä nu d dajdie la Mitropolitul, ce la mänästire, devreme cd am dat acel venit tot sfinteí mänästiff.» Si cloudsate «la Siretiil» : Pärto$5.niI $i Negoe$tiI, cu acte de la c un-

chiul Domnief Mele, Pätru Voevod». Tot a$a, Curlucenii, «dela Tinutul Läpusnif ; care acel sat 1-ati dat sfintei mänästirfsoacra lui Fratiian pärcdlabul, pentru sufletul ei). ApoI jumdtatedin Sträsanf, tot de acolo ; «pre care dat giupäniasa luíFrätiian, pentru sufletul ei» ; Cräste$tif, in Tinutul CArligätura,dat de Anghelina, Nastasia $i Todosia (sorá si nepoatä), $ipentru sufletul «surorilor sale»: Maria, Sofia ; «care acel sat atifost cumpäräturd tatuluf lor, Cozmef Vel Postelnic». ApoiMircenif, la Tinutul Suceava ; «care acel sat l-ati dat sfintefmänästiff räposatul chir Mitrofan, episcopul Rädäutulnf».Marturi: Neagoe pärcdlab de Hotin, Sändrescu Vel Spatar,Ioan Vel Vistier, Movila Vel Postelnic, Toader Vel Paharnic,Medelian Vel Stolnic, Plosca [.Plaxa] Vel Comis, Movilä V elLogofdt. - Traducere din 1821, dupd «o scrisoare ce sä afläla sf[än]ta mänästire Pobrata».

io. Brälad, 24 April 7063 (1555). Alexandru-Vodd, pentru Ion

-,

hat

76 DOCUMENTELE MOWILOR P. P. CARP

Gherasim, ce-$I dá mosia ce o avea de la Domnif Ilie $1 Stefan,Glodeni nton $1 IleaniT $1 fiuluI lor, *opt, cu 2.000 deaspri tätäres Boieri"... Petr[ea CrAncovici] ... [Väscjan, [Sen-drescu patar, loan [Vistier] . .., Movilä Postelnic, IMAM-hi&Stolnic. - Pergament foarte sters ; pecete mare, atirnatä cu $nurro$u. Pe dos, resumat slavon.

I I. 20 April -. Petru-Vodä, pentru Tätliana lui IancuStolnicul $1 fratele ei, Tätarul. - Resumat din 1816.

1 2. Ia§, 25 Mart 7093 (1585). Petru-Vodd, pentru Gheorghiebiv Vel Logofät, dindu-T, pentru slujbe ce se continuä incä,satul Ivänestif pe Sacovät, cu moard; «care sat ati fost a luIdriaptä ocinä, din ispisocul de danie ce ati avut el de laIoan Voevod», $i chiar de la Petru. MarturI: fii, Vlad $iStefan, $1 boierl nenumiti. - Traducere din secolul al XIX-lea.

13. MC OV maTo, 8 Iunie 7099 (1591). Petru-Vodä. (färä«io »), pentru vinzarea, cu zlotl tätäreW, a uneI parti dinGlodeni. Stroicl Logofätul. Dumitru. Pecete de ceard rosieruptä, $1 traducere de Gheorghe Euloghie.

14. Iasi', 31 Mart.- «Crustea» (Cristea), Mare-Vornic de Tara-de-jos, pentru Bebesti. - Pecete ruptä. Slavon. Supt IeremiaMovilä.

15. lag, 20,10 (sic) Septembre. - Eremiia Moghilä. IscälitStroici. Pecete rosie, micä ruptl. Dumitra$co Mälai (?).

16. Secolul al XVII-lea. «Tomina» vinde partea so dinOläsei pe galbeni. Pecetl.

17. Secolul al XVII-lea. a Gavril Bumbeitil aratä el «mi-am puspartea mea de ocind din Oläsef popel din Lo$el (sic), pentrupatru galbenl bani bunT, denaintea luI Gänscä ot Armene$U».

18. 28 April 7110 (1602). «Stefan Vicol, nepot Bärzulufp,$1 altii \rind partea lor din «sat Bältatif (care sä chiamd Po-piscanil)», lui Stefan Vrajäscu (sic) Comis, cu 350 de zloti.- Resumat din 1816.

19. Iasi, 14 Mart 7117 (1609). Constantin Movilä, pentruUliana, fata luf Petru Stolnicel, $1 alte rude, impártindu-li cum-pärätura ILA Petru la Glodeni, de la nepotii Fetal, $1. altepärtf, de la altii. Stroici Vel Logofät. Scrie Costantin. Pecetemicá, pe hirtie, foarte frumoasä.


20. Ial, 24 Iu lie 7117 (1609). Constantin Movilá. Pentru«Dimitru, fe'Corul luI Crästea Buhu$, nepot luI Pdtra$co, strd-nepot a Mdriedl $i a lui Bran $i prestrdnepot a lui Casta (sic)Giurge Stravici pe temeiul actelor lui ePetru-Voevod -ati fost maI innainte de noi», a patra parte dinsatul Strunga $i a patra din sili$tea GdurenI $i a patra dinRdvdcanI $i din Hotlee$tI $i parte din Gdne$tI (impLIealá aemo$uluI» lui, supt ebdtränul *tefan Voevod»). Lupul StroicILogofdt. Scrie Arsdnie Nebojatco. - Traducere de pe lai800.

21. i-ia Novembre 7141 (1632). Alexandru Ilia intdre$telui Dumitru Buhu$ treti Logofdt Gddintil pe Siret, «l cuizvorul apii satuluI, si cu bält de piesti. . cu pod in Sd-retiti a, Crive$til, esupt Strungd», sili$tea RdvdeaniI, epe dingosu de petrip, Gdurenif, HoAce$tiI, parte din Movilitd,

Pdde$tI, «pe Sdrea», parte din sili$tea Plutune$tI, dinsatul Cdcdrestl «$i o bucatd de loc din hotaru Tdrguluf-Fru-mos», parte din Tälhdre$ti, din Chicira, satul Vasie$til, ecarisä chiamd Bärle$tiI», Spinoata.: pe Bahlui», parte din Idthi-Celli, din Totoe$U, locul de la PuricenI, Jiuenia (sic), sateleCopdcenI, Brdte$6.nI, «pe Ciuhur», parte din Tribisdutl, dinCoste$ti, din Dumeni, din Buzovit, satul Rdsteul, parff dinTalmacin pe Nistru (Tinutul Hotin), satul Mdne$ti, jumdtatedin Grozd$ti, «$i cu loc de pio $i de ferested in apa Oituzu-lu1.2Munceicei (sic) (Tinutul Trotu$), parte din Mdstacdn,satul Nicule$U, eci sd chiamd Trife$Cf», Rombine$ti, Protopo-pe$tI, parte din 014d(n)i, din Bobote$tI $i poiana Mdstacan. -Copie din Mart 7230 (1722).

22. Mart 7143 (1635). Márturie, cerutd de Andronic, pen-tru un Savul, despre care se zicea «cum sd fie fostu Zavul,mo$ul Cdmdra$uluI Andronicu, dat vecin cu zapisu lui Std.-mati Postelnicul D. El aratd cd «1-am apucat Curten, $alzdnduin Cjunce$ti, pe mo$ia luI, $i, dupd ce s'ad imprd$tiet oameniidin (7)unce$tI, ati venit apol ScorV4t[i] $i ad $5.dzut in casa

$i n'ati audzdt sä dzdcä nimi nimic».23. Ia$I, I0 Februar eVasilie Banul ce ad fost Vornicu»

eam ddruit finului mied, jupdnulta Ion, fiiul dumisale Lupului

intdrindu-I,

si

si-listea

Otani-mill,-.

'78 DOCUMENTELE MOVILOR P. P. CARP

Vornicul cel Mare de Tara-de-gos o prisacä cu doaodzedde mate, ce iaste in hotarul Cäcäcestilor» (Tinutul CArligä-tura), «ca sä.-I hie de la noI dumisale pomanä $i ocinä necla-titá nice dändoar[ä] ... Nol i-am däruit dumisale dintru pri-lejul nostru putin, iar D[u]mn[e]dzeil s6.-I däruiascá dumisal[e]dintr'unul sä se facá o mie. Acest dar 1-am däruit dinnainteamulti boiarl mail, carii s'aii tämplat la cinstita masa dumi-sal[e) Vorniculd, in träg in Ia$1' . .. Ea Stefan Moimäscul amscris [foarte mare $i frumos].» IscAlesc : Ghianghea Vel Lo-gofät, Savin, I-Mve:4 ..., Eustratie Logofät, Belica . .. (?), 13ä-otä (?) ...» Si pecetl.

24. Ia$T, 6 Maia 7145 (i637). Vasile-Vodä. Vin Iona$co Curea$i Iona$co däräban, «$i cu cumnatu-sda, cu Vasilie däräban,.$i cu alta curnnat, Dobo$eariul, fe6oril ArvasieI, nepotii luiVäsiiü», din Glodeani. Se aduce martur Vasilie Cäpracea dinArmene$ti $i «Gavril Bolea de Jigoreani $i Mirátä. de-acolea».Se vede «cum aa dat Petrea Curea, tatäl lui Iona$co Curea,pentru Väsiiii din Glodeara. de l-afi plätit de bir nemi$escu,$1 l-aa ras $i din nerni$ie. Deci nof am socotit, cumu-I leageatäräf, de-aa .gurat Iona$co Curea pre cal banI afi dat tatd-sAa pentru Väsiiu neamisul, den sat din GlodeanI, doodzäcide taleff bani bunI $i un boa, dereptu dzeace taleff ban! bun! ;$i le-am pus dzi sä. dea Iona$co Däräban cu cumnatif sAYban!! intru mánule lui Iona$co Curd, de astädzi in doo sAp-Omani», - pierzind altfel mo$ia. Scrie Moldovan. Pecete cuchinovar.. 25. 22 Mart 7146 (1638). Vasile-Vodä, pentru Tanasie fostVornic, ce vinde Avräme$tiI, sat «drept domnesc, ascultändde ocolul Tärgului-Frunaos >, luI Iordachie biv Vistier, cu 500 detalerl de argint. «Flotarul luI Urechi . . . Drumul Cotnaru-lui . . . Drumul Ia$ului.» Gavrila$ Vel Logofät. - Traducerede pe la 1800.

26. Ia$1, 7 April 7150 (1642). Vasile-Vodä, pentru VasäliBanul biv Medelnicer, ce avea uric de la Stefan cel Mare laMoice$ti, din Cirliglturä. Pomenit Ioan Präjäscul, SalmonMihdilescul, Zberoaia, copiiI la CarachiuzAl. Boieff : Tode-ra$cu Vel Vornic de Tara-dejos, Petriceicu V el Vornic de


Tara-de-sus, Gavril Hatmanul, Md la! (?) $i Apostol pdr-cd.lab de Hotin, Savin Prdjäscu, pärcdlab de eTinutul» Niarn-tului, Gheorghitä pdircdlab de Roman, Apostol Postelnicul,Urechi Spatarul, Ghiorghi Paharnicul, Iordachi Vistierul, TomsStolnicul, Coste Cos . . ., etc. Scrie Saidir. - Copie dinsecolul al XIX-lea.

27. 25 Mart 7154 (1646). intdrire pentru Lungul biv Arma$, pe( a luI driaptd. ocind $i cumpärdturd, den ispisocu de Ord side fierde L-ati avut de la Moisei Movila-Vodd : gumdtate desat de TibdnestI . . ., ce el 5'ati cumpdrat de la EnachiVisternicul drept Ioo ughi, iar lui Enachi Visternicul i-adfostd lui driaptd cumpd.rdturd de la popa Iona$co ot Tdbd-ne$te $i de la frate-sdd Gligorie $i de la surorile lui, Dochei$1 Anu$ca si Nastasde si Antemeia, feor[i] Moise, iar lor li-atifostd curnpdräturd de la Huhule vd.tav, pentru cdó au fostdpusd zdlog de la Gavril IIuhule». Alta a patra parte o cum-pdrase el < de la Costin sdn Iremii Bdesanul (sic) Urecarid, drept50 ughI, din ispisoc de cumpdrdturd ce ad avut BdesanulUrecarI de la Constantin Movila-Vodd, iar Iremie 13desanuUrecare i-ad fostd driaptd cumpärdturd. da (sic) la Gheorghifi'eorul lui. Iona$co, nepot Sava». Altd a patra parte o are < dela Toader Teale $i de la frate-sdd Neaniul si de la sora lorAnghelina, feor[f] -, drept 50 ughI, din zapis de mdrturii, ceni-ad ardtat de la multi oamini buni $5." bdtrdni». Apol atreia parte din Armdne$tI, cu vad de moard ; «cumpdrat deNeniul sdn Marco Motre, drept 20 ughi». Alta a treia partede acolo, «cumpärat 5.] de la Petre Man, drept un cal pretäluitdrept 80 de lei ; tij din zapis de märturie». «A patra partede vad de moar[dj, ce este in gura BdrazdluluI, unde ad fostilmoara lui Marco, dinteacela$ hotar a satuluI ArmbiOneI; ceel ad cumpärat de la Miron de la GdrcenI, drept zece zlot ;iard$ din zapis de märturie de la oamini buni.» in fine,a ne$te 041 de ocind din sat din Gdurend . . ., cdte se voralege partea VascdI, fetiI lul Marco, $i partea DumitriT, fataAndroniceseI, nepoata Ráfdiasel ; ce ial s'ad cumpdrat dela -, drept 30 zlot bdtut ; iards den zapis de märturie». I seintdresc apof $i «a lul dreptI Tigani». - La urmd, «acestu su-

.

80 DOCUMENTELE IMULOR P. P. CARP

retu 1-am scos ea de pe suretul lul Axintie Uricariul, si 1-amdat lui badea NecolaT Gherghel Medelnicer, pentru Tibdnestil,ce se afld acmu cu totul la mdna dumisale. Iar suretul acelaad rdmas la mdna dumisale Iordache Hrisosculeo biv vel Ban,pentru alte mosiT dentr'acel ispisocu, ce are cumpdraurdpdrintele dumisal[e] ; si am iscdlit : Iordache Arhipu. Lt 7272[1764], Tulle 9, 1766 [arabice].» - Traducerea luT Axintie eradin 20 Ianuar 7227 (1719).

28. Ia$T, 31 Mart 7155 (1647). «Adecd ea Marcoóu, fi 'do-

riul luT Dumitru [din] Todere$ti», vinde mo$ia sa. Pomenit«Murgoó de Marcoviciani». Vinzare de jumeitate de Mt/in<dreptu o vacd cu vital si un boa tändr». Martur si «ToaderTrdnbièoiul $i Vlasie Fächiarul, fratile luT Bdtcd». Scrie «Io-na$co Anghel diiacul za Cd.mar[d]».

29. Ia$T, 23 Maia 7155 (1647). Vasile-Vodd, pentru satulJigorenT. Slavon. Todera$co Vel Logofdt. Dumitru. Pecetepeste hirtie.

30. lag, 20 April 7156 (1648). Vasile Lupu, pentru Jigo-renT. Slavon. Pecete mare, ruptd. Todera$co Vel Logofdt.«Dumitra$co.»

31. Pe la 1650. Hotarnicd pentru Vornicul Neaniul, la «Pri-goreni pre Plotonita, la vad ; ce i-ati fost luf danie de la Ale-xandru Voevod», - in Ord fiind cu «Vornicul Tdnasie», ce im-presurase e cu doi sate $i satul luT, anume cu Ruscanil $i

Avrdme$tiT». Se chiamd «tdrgovetT din Tärgul Frumos«, pentrua stabili e dup. uricul TärguluT». «0 cdrare ce este improtivaHorpazuluT, pánd in drumul PärjoliteT, ce merge acel drumin gos, pre längd matca viiI Lupului . . ., pdnd la un iaz b5.-&dn., NumaT inteun loc era incälcat hotarul TirguluT. Iscälesc :«Urechie Spatarul cel Mare, Ro$ca Vistier, $tefan pdralab,Värlanu din Ciunce$tI, Buturca de FrdtenT, Iona$co ot tam,Ili ot Cudre$tI, Machedon ot tam, Chilila din Bldtat, Ando-nie ot Madrägeai, Iona$co Händrescul, Pdtra$co ; a$ijderea preot

tefan din Tärg $i diiaconul deacolea, $i altiT».Pe altd foaie: t$cheiT lui Constandin Ruset. Märturie

hotarnica de la Vasilie Eldb4escu1 Vel Arma$ $i $tefan Bran$i Miron Stdrce $i Pilat Vornicu de Poartd, cum aa hotärät


satul Scheia», in hotar cu MicIduseniI. «La häle$tee 6 ad tinutPr6jäscul. n'aii avut triabd . . . Moara StdrceI . . . Bolovanulcel bdträn . . . Wildsteu cel domnesc pgrid in punte Berche-zoae . . . Pomir lin Maftei . .. Gloduff, uncle s'ad pus acumbolovanu de spre hotarul Scheil. ulitilor . . . Pe din gos detdatesimul besdriciI S cheif ulitilor . . . Unde ad fost datdanie Mdria Sa räposat Vasilie-Vod[d] .. . Ati pus [S]cheianilzdlog la cálugárI, iar cdlugd.rii vor merge de vor lua baniI dela cine 1-ad dat.» - Copie pe la 1750.

32. Maid 7160 (1652). «Mihdila cu fiorol FrantiI insomimärtorisescü pre mene co cesto zapis al met'', de neme nevoit$i neasoprit, ce de bond voe mè am vändot StratoloI $1 fe-mie loI, Steanie ot Glodeni», partea sa de acolo, cumparatd$1 de la «Cräste Cdmäriarol . . ., $1 denainte PdrvoloI Coliva-roloI .. ., $i denainte fi6orolor Gddie ot tam».

33. Ia$1, 16 Mart 7161 (1653). Vasilie-Vodd aratb." c.a.* (Banul-ad fost Jitnicear» «ad intorsu cindzeci de talerl bätuti intrumina sluger noastre, lui Trofin diiacul, pentru o parte de ocini6-ad fost cumpdrat Trohin diiacul de la ne$te nepoti a Ba-nului Jitniceariul, anume Gligorie, si de la frate-sai Gutul, fe-'Cord Trofanei, den gumätate de sat de Gdne$ti, gumätate . . .

Si, cAndu ati intorsu aceI bani lid' Trohin, $'ad intrebat prealte rude, pre toate, $1 ei n'ad avut sb." intoarci niel un ban.»Scrie «Poiani». - Pecete mare pe hirtie.

34. Ia$1, 24 April 7164 (1656). Gheorghe Stefan-Vodd. Pentrusatul Soholet. Iona$co Rusul Vel Logoat. Dumitra$co.

35. Ia$1, 6 Octombre 7167 (1658). «Ed Carpu Lungul, ceam fost Arma$, fi6orul lul Gavril Lungul», aratd cá a vindutasatul Tdbäne$tI, ce-s la Thutul Vasluiulin pre Sacovät, intreGärbe$tI $1 intre Oli$eI», «Meculif al triilia Vistiarnic», cu 600de talerl bdtutl. Marturi: «pópa din Dume$tI .. . $1 popa Ere-miia cel bdtrdn de träg de Ia$I $1 popa Darie $1 Dimaa den011$el $1 Pgntiliid feorul PopoliciI $1. frate-sdd Zahariia», etc.c$1 Gddea ot taam», «$i Mihdlachie fiorul lui Hagi-Aivaat $iBejan sdraciul, fiCorul liff Coste»; Semndturi : cLungul Ar-ma$» , cu o pecete neinteligibild. Si alte iscdliturI $1 peceti

36. 9 Decembre 7167 (1658). c Cdrstea Cdmdnariul de tdrgu

68775. Vol vT. 6

82 DOCUMENTELE MO§I[LOR P. P. CARP

de Ia$» vinde partea-I la Jigoreani (de la nepota 4 Hordi-oae») luT Stratul de Glodearff. Si partea de la «Bogosie»,«Samoil», «Dräguta», e Costul», « Bereiul», «Gligorie Scopul»,« Crdstea snd. Vasilie Tiuiald, nepotul Roscdf», - pe lei bdtutl.

37. 9 Decembre 7167 (1658). «Mihdlachi feorul Frantäde tärgu de Ia$, vinde partea so din Jigoreani ($i partea luatdde la «Chelsiia») «StratuluI de Glodeani si femei dumisale,Stefdnief ». intre marturl : «Bdcild, Sirbul, snd Mdil[d]».

38. Ia$I, 28 Mart 7167 (1659). Gheorghe Ghica. Hotdre$teintinderea Brdestilor (Tinutul Carligdtura): «de la fäntd.na dinboor!, unde cade in Poiana lui Cerchez . .. Pär la coasta Bli-daruluI , . . Hele$teul Turlil . . . Piscul ùunc5.4 . . . De la Tirin-cutd la dial la Ostoae . . . Drumul satu (LIT . .. Prisaca Ivdnesd.I...De-asupra gloduluI, in dial, la o movilitä . . . Love$te in coastaBlidariului $i la glodul uncdi . . . Hotarul UrechlI pe de-asupra zdpodiiI in deal ... Dialul Rusanulul.» - Copie folcutd.de Dimitrachi Sturza Vomic, pe la 1750.

39. 28 Mart 7168 (i66o). «Carp Lungul biv Armas» däpartea-i din Old$eI, «partea lui Chirvasie, dumisale MeculilVistierniculuf, cu tot locul $i cu tot venitul ce sa, vaalege», pentru 20 de galbenI . . ., «precum am vändut $isatul dumisale, Tabbinestif». MarturI : g Ghin ea negutitorul $iPaväl Hagi ce ail fost staroste $i popa Darii. Si al Unlit amscris zapisul.» Iscdlesc grece$te Ghinea $i Kiosobsofixa.g. Copiedin 'secolul al XIV".

40. 8 August 7168 (1661). Stefan-Vodd, «MeculeI -ati fostVistiarnic», intdrindu-I «tot satul Tibdnestii,, «intre Gdrbesti$i intre Ole$el», «care sat iaste cumpdrdtur[d] de la sluganoastri Carpu Lungul -aii fost Arma$, feorul lui GavrilLungul, dereptu [sa]se sute de taleri, ban! gata.» gRacovitäCehan Vel Logofa.» ePoiani.) Pecete peste hirtie.

41. Iasi, 20 Mart 7169 (1661). Rdc[o]vit[d] Cehan Vel Lo-gofdt, Toma Cantacozinò Vel Vornic de Tara-de-jos, Ion Prdjes-cul Vel Vornic de Tara-de-sus, Ilie Septeli Hatman, Niculal Rd-covit[ä] Vel Postelnic, Gligorie Vel Spdtar, Iordachi Vel Vistier,Solomon Vistier, Dabijia biv Vornic, Neculat Buhu$ Vel Medel-nicer, Statie Vel Jitnicer, Neaniul 2 Logofdt, Andoca Pitar, Du-

MATERIALE DE ISTORIE OULTURALÁ 83

mitra$co Ro$ca $i Gligorie Hläpäscul $i Ursul VornicI deglotä aratd «pentru rändul MeculeI -ad fost Vistearnic, deun sat anume Tibäne$tiI, la Vasluid, pre Sdcovät, care satiaste lui cumpardtur[d] de la Carpu Lungul Arma$, feorulluf Gavril Lungul, dereptu $ asd sute de galbini, cu curtI, casigata $i cu hdli$teae $i vadurI de mo ar[d], $i cu locorI de a-n eat $i cu locurI de prisAcI, si cu tot vinitul, ce iaste prehotarul acelui sat. DecI, cAnd ad venit acel du$man Costan-tin-Vodi cu CázaciI aid in taxi, pänd la Ia$I, aü triinais preascunsu sd prindzi pre Mecula Vistiarnic ; $i 1.aü lovit Cdzaciffár[d] veaste, $i i-ad luat aur $i pietri scumpe $i ban! $i alteaceaste de mult pret; luatu-i-ad $i zapise, derease ce ad avutde la Lungul Arma$, fäcut[e] pre acest sat, pre Tibäne$tI. Sicdte i-ad dat Lungul Arma$ derease a luI -ad fost bätränespuind pre acel sat, toate ad perit atunci; numaI -ati scipatMeculel Vistiarnic doai derease carile ad fost intealt loc :unul de la Ghica-Vodi Di altul] de la Märiia Sa Domnunostru $tefan Voevod, scriindu pre acel sat, pre Tibänegf.»BoieriI, $tiind de «ace! azad de i-aii luat derease, ce aüavut $i incd $1 alti avutie», iI fac adeverintd. Actele ce arapärea, «sd nu sd 'ncreadzi, cdd le-ati luat CäzaciI atuncI» ;iar, dacd ar fi bune, sä se dea Meculd «pre leage dereapti».

42. Ia$1, 12 Ianuar 7170 (1662). Evstratie Dabija iartä c preDuraac ce ad fostu Cdpitaan, caarele ad fostu peibegitu printr'alte WI striine, de scrdba $i de urgiia lui Gheorghie Ghicaa-Vod[d], $i, dupá acela lucru, iar Ghica-Vodd i-ad luatu un saatuanume Ivdne$tif, ce sintu la Tinutul Vasluiului, $il-ati fostu daatudumisaale luI Gligorie Pdharnicul cel Maare. Acmu, daacd ad vi-nitu in t[a]rd $i ad plecatu capul la Domniia Mea, $i vddzändu$i noi cä n'ad fostu nemäruI nid cu o gre$aald, de caare lucruel ad slujitu la Domnu ce ad fostu guraatu cu dreptaate, -am luatu saatul cu o prisacd ce ad fostu de la dumn[ea]luIPdharnicul, si 1-am daatu slugiI noastre luI Duraac, cu totvenitul .. . Iar, de va ardta Gligorie Pdharnicul cdndva vre'ntr'o vreame nescaI drease pre acel saatu, ca sä nu fie nielde o credintd.» IscAlitura cu negru a Domnului. Pecete rouie,mica', cu totul ruptd. Fdrä Logofdt. «Andrei' Mihul» scrie

84 DOCUMENTELE MO§,IILOR P. P. CARP

43. Iasi, 17 Decembre 7171 (1662). «Ion Häbäsescul -arafost pärcälab» vinde un loc de prisacd «in hotarul Cdcä-ccstilor» (Tinutul Cirligätura), edanie de la näriasu-meir BanulVistiarnicul, cändu m'ail botedzat», lui «Neculaiù Buhus Ma-rel[e]-Medelnicer», cu 20 de galbeni. Mai dä alt loc de pri-sacd gin Tinutul Agiudului», «cumpdräturd pdrintelui rnieüLupului HäbäsesculuI de la -» . «innaintea a mai multi fii1,:oride boiad din Divanul Mdrii Sale ha Vodi.»

44. Pe la 1663. Vinzare la «Volosei» lui Stati Abägeriul.Martur si «NicolaI Abägeriul» si mai multi «Balet», un cl\Te-7°W1C71q).

45. Pe la 1663. eNastasiia, fata lui Breajie de Spi-neani», vinde partea el din OlosäT, «partea tatäne-meü, luiObreajie fost sulitas, din stälpul Oidei dinna patraparte . lui Statie abdgeariului si femei sale Zotinei direptu4 lei baut, denaintea popeI lui Tänasie de Griesti si Nichiulde Drägest[I] si Apostol Sosia si Simion de Olosei; $1 ne-ampus sosea (sic) si becetile, casä sä stie». «Si aasta vändzar[e]s'aii vändut in dzilele DabijeI-Vodä.»

46. 25 April 7171 (1663). «KK ANN NW ElICTOATIE MEHNiaROEKOAd, Kit HATO rCHATKA Er0.» «Eü Ionasco Chihaia si CU

fernee si cu fiairul lui Vas[i]lie Giurcä si cu mäsa» vind partealor la Oldsei cu 20 «de lei bätut dumisale lui Statie

ce este parte maicdi . Si ea Mdrzea, dascal Märzea,am scris.» intre peceti, una foarte frumoasd, cu-SrMeorghe.

47. Iasi, 7 Maia 7171 (1663). Evstratie Dabije, «la totoamen[i] den Gänesd pentru o samd de oameni ce aavinitu aice la Domniia Mea de ni 1.-aa jeluit cd läsatuBanul la moarte lui din vecin[d]taate si ertatu ; deci siDomniia Mea, dupd cuväntul Banului, lea-am acut cartia sáiasd de acolè, i cislä in satu este. Pentr'aceaia, dacd yetivedea cartia Domnii Meale, cariI vor esi de acolo den satu,färd cisld sd nu iasä; sä le aruncati cislä dupd dänsii, si sl-s.stii care unde sä ducu. larä cari vor vrè sd-s asedzä acolo laGänestii, s5.-s les[e] de altele, de toate, si sd-s apuce de hrandsi de agonisitä. lard* de la Dornniia Mea încä, dacd ornved cd vä asedzati, voi socoti-vd de nevoil[e] voastre. Si sd

-ati --...., .,

abl-gierului,

.. .,i-aa

i-ati

MATERIALE DE ISTORIE CULTURAIA 85

vä a$edzati acole pentru indemäna voasträ. De iasta vlscriem.»- Pecete mare, cu chinovar negricios.

48. 22 Ianuar 7172 (1664). Nastasia fata «Lupului Copilu-lui de Romänestb, cu fiul ei Pintelie, %rind o prisacd la Cräste$tI,luI dordachi Marele-Spatar», de fatä cu Miron Costin pärcdlabde Hotin, Prodan Drägu$äscu biv pircálab, Ursul Vornic degloatä, Dumitra5co Ro$ca Vornic de gloatä, Gheorghi0. Ciolpan,Vasäli Ciolpan, Dura$co feZ.nrul lui Isac de Sanihäti». Bann'if dá cu «mäna lui» Velicico Costin. - Resumat de pe la 1800

49. Ia$1", 21 Maia 7172 (1664). Istratie Dabija dä lui «Ileadin Mire$ti» sarcina de a hotärnici la 01ä$6.i, partea lui «Va-silie fee' orul Dasovanul ; $i o aü fost vändut . . . mai nainteboerinului nostru lui Neculai Buhu$ ; apoi el ilicä o ail fostdäruit lui NcdrlieD ; acesta dind-o la urmä mändstirif de laDealul Mare. - Copie din secolul al XIX'.---A5o. Iasi, 22 April 7174 (1666). Duca-Vodä, lui «NicolaiBuhus Log[o]f[ä]tul cel Mare $i diregitoriului $i vätimanului sdddin Gine$ti, la Tinutul CirligätureI . . ca-s aibi a chetnaoameni streini dintr'alte fie ce limbi vor hi». EI vorfi scutiti $ese ani «de dajde $i de zloti $i de lei $i de taleri$i de galbini de cas[a] $i de ili$ $i de sulgiti $i de unt $1 dearî i alte lucrul Domnii Meale nu vor lucra,$i cisla a viache -ati fost mai denainte vreame acolia insat, Inca s'ati ras din catastiv din Visterie. Pentr'aceia $ialT oameni calif ati fost mai denainte vreame de acolo, $iaceia ca sä se strängä iaris la urmg acolia in sat, $i aceiavor hi in pace . Si voi, pärcdlabi de acel Tinut $i oldcari

podvodari $i globnici si de$ugubinari, nime intru nirnicä sä.nu-1 inväluiti.» Iscalitura Domnului : Io Duca Voevod. Pecetede ceard neagrä, $tearsä.

51. t 7 Iulie 7174 (1666). «Mecula Visternicul» vinde cunsatu anume Tibäne$tie» «dumisal[el lui Eni Burnaz si suroreisal[e] Carstini $i nepotilor meT, lui Enii i ProcAi», pe 1.400de lei. Asista popa din Grie$ti $i alti vecini. Scrie [unit] Dimadin Marcoviceni. Mecula iscAle$te in grece$te 1.16:vo; Mat-

zo6Ä2 gypoctpot.

52. Ia.§Y, 21 April 7175 (1667). Alexandru-Voda, «giupd-

..

.,

tali . . .,

&xi. «Niel

$i

:

.

86 DOCUMESTELE movnLOR P P. CARP

neasei a rdpdosatului Buhu$ -ad fost Logofdtu-Mare ), pentru«a opri ni,te bucate a oamenilor din sat din Gäne$ti prinde(sic) doo sute galbeni ; care bani ad dat $i ad cheltuit BuhusLogofätul pentru ddrile $i nevoile a au avut acei oamenipre izvod ce s'au socotit, sd aibä a le tinea dumnead acealebucate [And vor da ei banii ... A$ijderea $i pentru cisli cead ei in sat, sä nu hie oameni slobodzi a e$irea de acolodin sat pánd nu-$ vor rädica el' cisla lor din sat, $i de-aclsd fie slobodzi a esi unde le va hi voia.» Pecete micd octo-gonalä. cVel Logofät.»

53. 27 Iunie 7175 (1667). «Iona$co Hlubi, fiorul lui ToderRäbedi, fratele popei de Olo$ei», vinde partea lui de mosiecu cleI bätuti). Între marturi, «Pa$ul, Ilisie fiCorul lui Simion,Scantiae » .

54. 17 Julie 7175 (1667). Ilia$ Alexandru-Vodd dd «lui An-ghelachi, fioruluf Crdstif Brdilianului, $i fimeii sale, CatriniI»parte din Popi$canl (Tinutul Cirligdtura), ce-0 este dar de laVasäle Banul, fost Jicnicer. - Resumat de pe la 1 800.

55. 14 Septembre 7176 (1667). Pintilie fiul lui Costandindin Cräste$ti, iea zece lei de la Miron Costin Vel Vornic,cca sd sd tocmascd cu dumnealui cu o mo$ie ce li esti cum-päräturd : Goiana, ci O. chiamd Cdlugárul, $i sä o vándä. dum-nealui Vornicultd». - Resumat de pe la i800.

56. Ia$1, 15 Ianuar 1668. «Gavrila$ Neaniul ce ad fostuLogofdt al doilea» face o declaratie in Ora lui pentru Tibd-ne$ti cu Proca Postelnicul (mo$ia fusese a lui «Lungul Ar-ma$uly). «Mdriia Sa Vodd ne-a aflat giudetul», impuindu-Ica, la luarea mo$iei, sd facd fatd de Proca restitutie de chel-tuieli ; ceia ce el nu vole$te. Renuntd deci. Marturi: «Gavrilitäce au fostu Särdar $i Dumitrasco Rosca Vornicul de Poartä».

57. Iasi', 30 Ianuar 7176 (1668). Ilia$ Alexandru. ApareProca Postelnicul cu Gavril Neaniul biv Logofält, in pirdpentru TibAnesti ; «care sat ad fost mai nainte a LunguluIArma$ul, $i Lungul l-aii vindut Meculei Vistiarnicul», iaracesta $i la unul $i la altul dintre eel' do!. Neaniul 600.,dar nu vrea sä restituie toate cheltuielile fäcute pe movie. Is-cdlitura Domnului. Pecete peste hirtie. Scrie «Eftimie».


58. 5 Februar 7176 (1668). Ghedeon Mitropolit, Dosofteiepiscop de Roman, Vasilie Vel Vornic de Tara-de-sus, Ne-culai Raacovit[d] Hatman, Stamatie Vel Postelnic, ToaderIorgache Vel Spatar, Ursachie Vel Vistier, Ilie Sturdzea VelStolnic, Iona$co Vel Pitar, Alexandru Vel Usiar, Conti§ tretiLogoat, Avram Halepliul Postelnic, Zatic Polog Postelnic,Stefan Postelnic, Dumitra$co Rosca, Toader ÒocArlie, StefanGhliarghel, Silion, toti Vornici de Poartä, aratd cá ProcaPostelnicul a avut proces cu «Gavrilas Neaniul cea ati fostuLog[o]fity, pentru Tibdne$ti ; «care sat ail fostu mai edenaintevreame a Lungului Armasul, $i Lungul Armasul vändutMeculii Vistiiarnicul, iar Mecula Vistiiarnicul aü vándut Pro-cal . . iar mai denainte vreame aú fostu fäcut Mecula Vis-tiiarnicul un zapis lui Gavril Neaniul Logofaul, scriind cum,cdnd va vrea Mecula Vistliarnicul sá scoatä acele saate lavändzare, sä nu incapl altul al cumpdra färd Gavrilas Nea-niul Log[ofaltul].» Se decide de Domn «sd. intoarcd Gavrila$. . . Procdf . . . banii ce an dat . . . $i toad cheltuiala cadaü cheltuit pre mori $i pre yid $i pre stupi, cdce cá asia aücumpärat $i el de la Mecula . . . Iar Gavrila$ . . dacä. aúvddzut cd sd face atäta somi de bani, n'ai1 vrut sd intoarcdcheltuiala $1 sd-$ ia saatul», ci face zapis pentru päräsire. Pe-cetea celor doi prelati rgworia Ml1mp0110A111 C8,1AFICK01

FINAT nclume VAUIICKOE. Semnäturi.59. 13 Februar 7176 (1668). e Ghedeon archiepiscop si mitro-

polit suaaschii, Solomon Bärlädianul Vel Logofdt $i MironCostin Vel Vornic de Tara-de-gos si Vasdli Vel Vornic de Tara-de-sus $i NeculaI Racovitä Hatman $i pärcdlabu de Suava siStamatie Vel Postelnic iToader Iorvachii Vel Spatar i PostolachiVel Paharnic i Ursaachi Vel i Jill Sturza Vel Stolnic i Io-nascu Bräncd Vel Pitar i Lupascu Buhus Vel Satrar i A lexandruRamandi Vel Usär i Ioan Racovitä vtori ("Jasnic i Contdstretii Logoat i Stefan tretii Postelnic i Dimitrascu Ro$ca iSilion i Stefan Gherghel Dvornic[i] glotnii» aratá cd. ProcaPostelnic si «Athanail egumenul de la svänta mändstire cisä grdesti Dialul Mare $i cu Ghiorghi Hadämbul ci este laacia monas[tire]» fac eschimbu el in de ei» intre co vie de

1-ail

.,

.,

: ng 4". . .

i MAMIE

88 DOCUMENTELE MOQIILOR P. P. CARP

aice de la Ia§, ci este la Ur§ulä» (de la «Eni Hagiul») §i partedin 016.§Al pe $acovät (luatä de la Grigora§ (.3ocArlie, ce oavea de la «Neculai Buhu§, ce ati fost Logofät-Mare», 0 a-cesta de la fiul NaculuI). - Copie din secolul al XIX-lea.

60. Ia§I, 26 Mart 7176 (1668). Ilia§ Alexandru-Vocid, la mairaulti rázä§I, pentru a alege pärtile lui David Chirvasie «§ia Dä§tovanulub. - Copie din secolul al XIX-lea.

61. Ia§i, 12 Octombre 7177 (1668). «Tudoscaa fata lui 'Marmure Uricariul din saat din Todire§ti» vinde partea-i dinIväne§tf, cumpäratä de Marmure de la Vas[i]lie Huhulea, luIApostol Durac, cu 80 de lel bátuti. MarturI: Sandal Buhu§Vel Pitar, Lupa§co Vel $ätrar, Dumitra§co Ro§ca, Roman,Gheorghitä, Ursul Vornici de Poartä, Iordachie Arma§, Mi-hälachie Cäpitan. Scrie Tiron diacul.

62. i-iii April 7177 (1669). Hotarnicä de la DumitrachiRo§ca Vornic, pentru hotarul mosiei date de Alexandru Ilia§lui Solomon Bärlädeanul, Marele-Logofät, pe Sacovät.

63. Ia.0, i i Novembre 7179 (167o). «Apostol Durac, -amfost Medelniciar-Mare», dá ocina sa de la Olä§eI, cumpáratäde la Sofiica Dimoae, «SchiveI fiatii Dimoae». MarturI : Co-liv[ä] Cäpitanul de Curteanii de Tänutul Vasluiuluir §i Vreatne§6-ati fost Cäpitan de Curteanii de Fälciiii, §i Vas[i]lie P... ticde Corni de la Tänutul SuceaveI i Costantin Beldiman vä-tavul dumisal[e] PostelniculuI celui Mare §i Gavrila§ snä luPan vä (sic)».

,64. Iasi, 8 Maid 7179 (1671). aaraschiva fata DimeI deOlo§Ai» dä partea ei de mo§ie, «ce me-ail fostu §i mie dä-ruintä. de la Apostolachi Dura[c] ce ail fostu Medelnicear»,pe «lei bätutl».

65. 20 Novembre 718o (1671). «Manolachi al doilea Co-mis» se invoie§te cu «Petra§cu Buznea nepotul lui VasiliBanul Vel Medelnicer §i cu altI frati a lui», pentru partealor din Gäne§ti, unde hotärnicise Iremice Vornic de Poartd.Acesta asistä, ca si «Costandin pärcAlab ot Popi§cani», «A-lexandra Buhu§ Hatman». - Resumat din 1816.

66. 1 -i0 April 7180 (1672). cal Stratina, fata Uleiane, ne-poata Curii, cu genere-meii Gavrilä», \rind partea lor la Glo-

.


denI pe bani bdtutl. «Jail dentr' alti" fiorI al mi, de va aviacineva puteare ca sd-I d band ce mai sus scrie, si sd teimosiia ... Si di popa de Miregf am scris zapisul, sd sä $tie.,Peceti cu degetele.

67. Ia$T, 20 April 7180 (1672). Androsie din GänestI $i

altul de acolo cdatu-nea-am viecini dumisale Id ManolachieComisul sd fim viecini drepti in Gäne$ti, de unde am fostviecini de movie, cáce nea-ati pldtit dumnealui de zloti bi-ruld -ati fost parte noastrá in Tärgul-Frumos, cd am pdtitmultd nevoe de tdrgovetI, de ne lua vitele si ne bdt6; iarddumnealui ne-ati plátitu, $i ne-ati ras $i cisla, cdt ail fost par-tea noastrd den tärgu. Pente aceaia ca sd fim dumisale di-repti viecini, noI $i fiorii nostri, in satu in Gäne$ti, sä numai imbldmu ispitindu-ne cu alte pove$t1; iard, dentru noicari se vor ispiti sd-s ducl de acolo, - Comisul O. trimatdsä ne 6 de grumadzi $i sd ne ducd lard. in Gäne$ti.» Mar-tuff : cIonitä. Bucim Postelnicul, Dumitra$co Rosca Vorniculde Poartd $i Costantin Pelin de RuvorI $i Gavril lidjddisi Dumitra$co Bonta. $i Poogan de Pletud $i alV oamenibuni». El' pun degetele.

68. Gäne$ti, 23 Novembre 7181 (1672). Hotdrnicie la GA"-ne$ti, a lui Irimiice.

69. Old$0, io Maiä 7183 (1675). 4 Stefana femeia lui Du-mitra$co $i cucoanel[e] mial[e] Mdrie $i Ioana» vind partealor cu «lei* bätuti».

70. I-ia Julie 7183 (1675). Dumitra$co Cantacuzino, pentruAnghelachi $i Costandin de la Popi$canI, ce se pling decgiupdneasa räposatului Tälma Paharnic» pentru o prisacdde acolo : ea $i pune stupii el' lingd, q3este, ai bor. Domnula trimes «la cinst. si credinos boerinul nostru, la MironVorc., prelejindu-sd la tail), O. cerceteze. Acesta intdre$te re-sultatul, contra PähärnicesiI. - Extras pe la i800.

71. 9 Julie 7183 (1675). Märturie hotarnicd a luI MironCostin Vornic. - Resumat din 1816.

72. 9 Februar 7184 (1676). cMihdild Ti$nea, fdorul luiObriajie, nepotul Päntei de GlodianI», vinde go livadá -aiifostu in fundäturd la sat la Glodiani .. . dumisale Stratulul

90 DOCUMENTELE MO§IILOR P. P. CARP

(sic) de GlodeanI, pre un boa de gug bun». intre marturI:«Toadel Ilea de Miresti . Si ea Stratul ce am fosti parnic(sic) am scris» [foarte elegant]. «Stratul iscal.» Cellattl pundegetele.

73. Iasi, 25 Februar 7184 (1676). «Chiriiac Durac, frateleluI Apostol Durac», vinde ocina sa din Ivänestl, «din cencebätränT, ce sá Imparte satul, dintr'un bdträn a cincia parte»,«dum[i]sale cumnati-mea Mariei Medelnicerooai Durdcias[i],drept 20 lel bätutl ). Marturl : «Velicico Costän Marele-Comissi GoroveI Log[olfet si Pätrasco Postelnic si cumnatu-mieaLupan si soru-mia Märicuta si Gheorghiqä] sin Goroveb.

74. Iasi, 24 Iunie 7186 (1678). Niste razdsi Vind mosie laGlodeani «Stratului si femeil luI Stefänii si cuconilor dumisale,dreptu 28 leI Dinaintea preutuluI Toader din CrdestI si

a luI Ghiorghie de acualea si a luI Räzmiri (sic) de acoleasi a lui Simion fioru ala lui Rázmirite . si dinaintia lufZafir negutitoriulul din IasI si Apostul Bldnariul din Roman.Si ea Gligorasa fi'orula popeI din CräestI am scris aicia acestazapis.» Semne cu degetul.

75. Iasi, 29 Decembre 7187 (1678). «Toader snä Lucode Voväräesti» (Vasluiti) vinde partea-I din Jigoreani luI An-dronic de Visterie. MarturI: «Nacul de Visterie si Stefan deVisterie». Pomenit zapisul Iorgäi Vamesul.

76. Iasi, 3 Ianuar 7187 (1679). Duca-Vodä, lui Toader Ilea,pentru Ora Stratului asupra lui Vasilie Cuea Curä] din Bordstf,«cd iaste dator Stratulul cu ii ug. i pol pentru nisti dájdi cur-tinestI ce l-aa plätit, pe cum are si pecetluitur[I] de la IonascoColiv[d], cdpitanul, . . . SA socotesti pe pecetlui-tuff f ... hi asia, numaI sä plinestI banil Stratuluit de pe Va-s[i]lie Curea si sä daI pre mäna Stratulur.» Pecete cu chi-novar.

77. 17 Ianaar 7187 (1679). «Pänteleia ziat Crd6un Curia» seindatoreste «sä intorcu neste banI StratuluI de Godeani depe o parte de ocinä -aa dat Stratul bani pentru socru-mieaVasilie Curá, optu galbenl si sa[sä]sprädzäci potronici, bardbunI, la dajde curteniascä», puindu-i-se mosia zälog. ScriecLupul of Visterie). Semne cu degetul.

...

..

cd l-aa plätit

MATERIALE DE ISTORI E CULTURALÁ 91

78. Februar 7187 (1679). «Cinstit boiaff dumneavoastri. Säfit dumneavoasträ sanato$. Alta, facem $t[i]ire dumilor voastriprecum aci vinit Stratul ot Glodenii cu carte Marie Sale lufVoade (sic), jäluindu-s[d] pa Vas[i]lie Cure ot Bore$tii», pentrudatorie de «8 galbänii vi 6 potronici, ce 1-aü platit de j_dc.IT

aii pus o movie in zalog». Stringe pe veciniedán pampredziur». Se pune termin, «si apoi ail asteptat $1

patru dzile, $1 baniT tot n'ati dat». Face märturie pentruaceasta. Semnat: «Robu Mariei Sale lui Voad1a] : Toader Ileaot Mirestrij».

79. 1a$1, 15 Februar 7187 (1679). «Vas[i]lie sail Gandea ofGlodeani $1 cu verii mei Istratie si Dräguna, fe'eorli matusa-mea Nastasii», \rind partea lor «din mo$e noastri Uliiana,pentru cad ati cumparat $1 Stratul intäi dintr'acest mo$,partea Stratinii». Marturf : «Nacul de Visterie $i Toader Vor-nicul de Dumevti $1 Chirita de Gärcin[a D. Scrie «Lupul otVisterie».

80. Iasi, 21 Maid 7187 (1679). Vinzare la Jigoreani. Mar-turi : diaci de Vistierie e$i Chirita biv capitan de Gärcin [a]$1 Lupul de Visterie, nepot Mihalcii de sor[ä]».

81. 14', 7188 (1679-80). Mai multi razd$I din Jigoreaniaratä ca aa facut vinzare «Cluciarului EnachiI, si apoi, hiindAndronic de Visterie om de mo$ie de acolia, ati inciput el lacumparatur[6]».

82. C. 1680. Proca se impacä cu räze$ii, se uitä scirbelevi se decide a se pläti impreuna ciubotele.

83. Iasi, I-ia Iunie 7188 (168o). Vinzare la jigoreani. Marturi$1 «Elias Drägutdscui Arma$ul cel Mare .. ., popa Axentie dintärgul bastor . . vi Toader -ati fostu Vornic din Dumevti».

84. Ia$Y, 23 Septembre 7189 (1680). Duca-Voda, pentruToader a Ili din Miresti, ca O. i se aleaga la Jigoreani. MironVel Logofát. - Pecete cu chinovar, mare.

85. 12 eFeur.» 7189 (1681). Vinzare la Jigoreni. Marturvi «Pante Sätrariul din Procelnici de la Cariigaturav.

86. Iasi, 20 Februar 7189 (1681). Un raza$ din Jigorentface vinzare lui Andronic. Marturi $1 «Enachie Postialniculsnä. Toader Päladie Vistiarnic ... $1 Toader slid Ilia den Mi.

cf_x_teLrata,1 - - si

92 DOCUMENTELE MCqIILOR P. P. CARP

resti si Gligorasco snä Iloae din CodrestI ... si Gavril Cobi-leanul».

87. IO April 7189 (1681). «Glegorasco snä Mieräut dinJigoriani» vinde ocina sa, «cu mänule miale curätiti», lui An-dronic diiacul. Marturi si c Stogul», «Gligorie Berul».

88. Iasi, 12 April 7189 (1681). «Stefana fata lui VasilieOltianul, nepoata lui Vlad, stränepoata Bolii, si cu fiorii miel,Vlasie si Ghiorghiti», vind partea lor din Jigoreani lui An-dronic diiacul, cu lei bätuti.

89. c1.1 Tas, lt 7189 (1681), April 25. » «Uliiana ail fostu f(r)atelui Ionas[co] Curi, si Uliiana ail avut fior pre Stratina si peUrita si pe Dumitru, tatul lui Vasilie Gindi.» La Curestlei ati apämänturi». Si «femiaia lui Vas[i]lie Rosa"» are pämintacolo. Pomenitä «Pdscilina fata Mutely.

90. 4 Iunie 7189 (1681). Miron Costin Vel Logofdt careflit lui Simion pircälab : Anghelachi, «Chiosi», Costandin.Gheorghe si Ion, pentru Popiscani. - Resumat din anul i800.

91. Iasi, 22 Mart 7190 (1682). «Ioana fata 6urdiias[i]»vinde partea-I din Jigoriani lui Andronic. intre marturi iscd-lesc : «Toader Albotä Vel Armas, 1682 (cu cifre arabice),Ghiorghie Stärce ot Vel Vist. (?), Iordachi Thoma (?) Ar-mas».

92. 13 April 7192 (1684). Nepoatele «Stärcului» \find par-tea lor din Jigoriani lui Andronic. intre martori, TänasieBurgh el [e].

93. io Iulie 7192 (1684). «Anghiniia fämeaia lui VasilieRosa' din GlodeanI» si altd persoanä \rind mosie la Glodeani.Marturi: «Fräncul Vornicul de Poartä . . ., Elias Ghetiä siBäsan Gavriliti».

94. Iasi, 26 Ianuar 7193 (1685). lane Burnaz si «cu cu-coanele miale Märiia si Cärstäna» vind jumätate de Tibänesti:«gineri mieä lui Stefan de Visterie si fimei dumisale Märiii»,cu 250 de lei. Marturi : « Alixandru Ramandi -aii fosu Postel-nic-Mare si Ion Apostolachi vtori Logofdt si Andronic diia-cul din cas[d] de la Märiia Sa Vod[ä] si Lupul de Visteriesi Toader Ilia de Miresti si Lupul Cozme ot Jigoriani otVaslui si Ionitä. Despinian si Apostolachi ot tam». Semnä-


turi grece$tI ale vinzdtorilor. «Eii Ianachi cumnat lui EndBurnaz m'am prilejit.»

95. i-iii Februar 7193 (1685). Iane Burnaz e$i cu cucoanelemele», Maria $i Cdrstäna, vind jumdtate din Tibäne$ti, - pre:curn s'a acut vinzarea Id Stefan de Visterie,- egumenului deGalata, cu 150 de lei. Marturi : Tudosie Dubäü Vel Logoat,Zosim Ba$otd. Hatmanul, Velico Vel Spatar, Ion Rdcovit6.Vel Pdharnic, Todera$co Vel Vistier. Fetele se iscdlesc gre-ceste de tatdl lor, care $i el, semnind grece$te : M7coopvn.Cwq,

pune $i degetul.96. i-iii Februar 1685 (arabic). Ioanichie egumenul de Galata

aratd cd a cumpdrat jumdtate din Tiblne$ti cu banii luiButd (M7ro6u), care nu putea negocia singur. Pecete greceascd.Jos : 'Iwavybstog To5 Fa.)oirou, Arównog ispop.6votzw To5 `A-(Eot)

97. Iasi, la Maiii 7193 (1685). e GligoraKo feorul lui Mie-r5114, ginerele Holmului», dd ocina sa la jigoriani, ce o are de la«MierduV», $i «o parte . . . de la Blehan, din bätrdnul LupuluI»,luT Andronic. Marturi : «Vdtavul Golie, aprod de tdrgu de'la Fole$ti, de la VasluI, $i Gänsci, cdlugdrul de la mdn[d]stireaSurduluf ot Sacov4 . . . $i Frdncul . . .». Andrei Vornicsemneazd intre marturi (pecete cu un om avind un bdtin mind).

98. Iasi, 8 Iunie 7193 (1685). Dumitra$cu Cantacozono (sic),pentru Ionichii arhimandritul si soborul «de la Geata dindeal», care se pire$te «cu Stefan diiacul de Visterie», ail-tind cum s'a acut cumpdrarea de la Eni Burnazu, de cdtreegumen $i de cdtre Stefan, a jurndtdtil' Tibäne$tilor, cu «omoar[1] gata, ce-I dzi[e] la Foros». Zapisul lui Stefan «s'aüaflat cä iaste adevdr» $i mai vechiü. «Zapisul egumenuluIs'aü aflat c'aü cumparat mai pre urmd, $i fácutu $i cu me$-ter$uguri.» «Tudos[e] Dubdti Log[o]f[d]t.» Scrie i Gligori».Pecete mare, peste hirtie.

99. Ia$I, 2 Novembre 7194 (1685). «Toader fiorul luiGalerie cdlugdrul i-aü fostu preot in Dume$ti lui IordachiVistiarnicul, ce-s la Tinutul Vasluiului, in fund, pre Bdrlädzel»vinde partea-I de la Jigoriani, «de la fäntdna Oni$cdi», cu

IdE6a.

94 DOCUMENTELE MOWILOR P. P. CARP

opt lei. Marturf : «Todos[ie] Dubäü Vel Logofat, FranculVornicul de Poartä, Pahomie Vornicul, Dumitrasco IsacesculCapitanul si alt1 bolarf de Curte».

- too. 5 Iulie 7196 (1688). «Costin Grecul de Cruce» däzapis luT ePatrasco 6-ati fost budac» pentru un loc de pri-saca la JigoreanT. Marturf : Ion Vatavul de Carlestf de laMuntenf si pop Runtea de pe Grate si Valce vatav de half-sari . . .» si Grecii 'Avacyck si Hboq. Iscaleste si epopaRiantia».

101. Iasi', 22 Iulie 7196 (1688). Constantin-Voda, pentru01ä5eit luT Stefan Barca diacul de Vistierie.

102. Iasi', 5 Februar 7198 (1690). Costandin-Voda, pentru«Andronic Logofatul de Vistieriel, intarind cumparatura luTdin GlodenT. Pecete mare, ruptd. Tudose Dubati Vel Logofät.

103. Iasi, 17 Februar 7199 (1691). Costandin-Voclä. Saftasi Ilinca si Maria, fetele luf Gheorghi Bute, arata zapisul luTIonichie egumen de Galata, care cumparase luf Bute cu 250de lei jumatate din satul gTibänete», de la Jane Burnaz si de lafetele luT, cealaltä parte fiind vindutä luT Stefan de Visterie.Domnul intareste. eLupul Bogdan Hatman, netampländu-säVel Log[o]f[a]t.» Scrie «Neculai Cerchez». Pecete mare, pestehirtie.

104. IasT, 27 April 7199 (1691). Fetele lui «Ghiorghie Butenegustoriul din targu din IasT» vind partea lor din Tit:411qt'(Bute o luase de la Iani Burnaz si de la fetele luT : «Mariasi Carstana», epitrop fiind Ionichie arhimandritul, egumen deGalata) luT «Stefan de Visterie». Marturi : Leontie egumen deGalata, Erimie egumen de Trei-Sfetitele, eZuza Vornicul degloatt, NeculaT negustoriuI, Glieuca bulucbasa, ziat GhiorghieBute . . ., si Lozanschii Duratco . . . si Gligorasco Pastrav».

105. IasT, 17 Maid 7199 (1691). Neculaf Morianul si sotiasa [pecete octogonalä a acesteia] vind partea din Jigorianfce ati de la tatal et, Iane Medelniciarul. Marturl : eIordachiPostialnicul si Ilie Catargiul si Lupul si Toader de Visteriesi Gavril Cobälianul». Semneaza dordachi C.» si «Die Ca-targiol», «Ion Botedzu».

106. Iasf, 15 Octombre 7200 (1691). Costantin Voevod,

MATERIALE DE ISTORLE CULTURALI 95

in favoarea luI Andronic, in proces cu Apostol nepotul Nas-culuI din ToderestI». «Tudos[e] Dubäü Vel Logofát.» «Du-mitrascu Uricar.» Pecete mare, cu totul cdzutd.

107. GlodeanI, 18 Iunie 7200 (1692). Declaratie a undi Nascul.«SA' ne lasd sä sedem pän in toamni, cad am fostu apucatu-ne deam sämänat päpusoi si de alte legumi, iard in toamnd sd iesim,cá n'avdm nicI o triab[ä], cá am fostu inbldndu nesti oamenifär[ä] triab[d].» Semneazd : «Costantin Bantds Vornicul dePoartd, ce am fostu socotitor», «hie a am fostu pácurar ».

108. IasT, 28 Iunie 7200 (1692). FiiI lul Gavril Bordia facvinzare lui Andronic la Jigoriani. Marturi : «Tudosie DubdaVel Logoat, Dumitrasco òaurul biv Vel Stolnic, Ion Cdm[á]-rasul de lumini, Costantin Bantds Vornicul de Poarti, GoldeVornicul de Poartd, Lupul de Vistierie». Scrie donasco An-ghel diiacul».

109. Iai, 24 Ianuar 7201 (1693). Lupul fiul. Stratului isivinde partea din GlodenI lui Andronic Cämärasul. Martursi «Stefan Milescul Spätarul si Márdarie Vornicul de Poartisi dumnaluI Golde Vornicul de Poarti si Gavril Mugildiasi Vas[i]lie Banqul si Bdra ot Visterie».

I TO. Iasi, 23 Novembre 7203 (1694). Costandin Duca, pen-tru «Stefan fostu Cliuciarid al doilia», ginerele luI IaniBurnaz, intárindu-I «satul intreg» TibänestI, ce l-a cumpärat.Tudose Dubdii Logorát. Pecete peste hirtie.

III. Iasl, 23 Maiù 7204 (1696). Antioh Constantin Voevod,lui Pilat Vornicul de gloatd, pentru a hotdrnici la GlodeanIpartea lui Andronic de Visterie si Lupul de Visterie. «Asij-derea sá mergi si la Prigoreani, ce sint iar la cela Tinut, säalegi pdrtile lui Andronic de spre alt¡ räziasi.» SA facä. ace-lal < la sdliste la Marcoviciani..., si-s muff stälpiI preunde aü mai enmpärat Andranic, dupd ce ati hotdrät acoloboiarii nostri Ionasco Cluciariul i Bleablea Vornicul». Pecetemare cu chinovar. Vel Vornicul semneazd in lipsa Vel Lo-gofdtuluI (notita e in slavoneste).

112. 7 Iunie 7204 (1696). Antioh Cantemir dd dreptuldijmeI luI Gavrild i Toader fiiiI lui Anghelachi, la Popiscani :«si din präsild si din grädini». - Resumat de pe la 1750.

...

-aü

lucru

96 DOCUMENTELE MOVILOR P. P. CARP

113. Jigoriani, 9 lunie 7204 (1696). «Simion $1 Gavril, fi-sorii AnicäI feateI oroae, $1 Toader fior Portasieb din Ji-goreani vind Cämdra$uluI Andronic päminturt. - Ace$d <me-pop' tí Nroe» sint pomenitI $i in alt act din acelas an.

114. 1a$1, 3 August 7204 (1696). Constantin-Vodä. Pentruposesiile lta Andronic. «Necolai Donfe Vel Logoat.» Scrie« Vas [i] li e Rugin [5.] ».

115. 8 Septembre 7205 (1696). Vinzare la GlodenI. Mar-tur : NicolaI Donicf Vel Logofät. Scrie un ecliiac de Cdmard.».Märturrf cu degetele.

116. 5 Maia 7207 (1699). Zapis cdtre Cdmära$ul An-dronic, pentru Glodeni, ece iaste din stälpitura ce s'aastälpit cu Pilat Vornicul ... : 20 pämäntuti pdmántul, cdtei lea, pot. (?) bun». Marturn e Pilat $i Buta $i Ghiorghiia$Vorni de Poartä $1 Tänas[e] Burghiale $1. Enachi Ilia ot Mi-re$tI $1 LupUl Cozma $1 Simion Viiariul».

117. Ia$I, i i Octombre 72 to (17o t). eIonitä Coltea si CUfemeaia mia Ioana, fata luf Cräun Curea», vinde ecloaodzäcI$1 doao de pdminturI den sat din. GlodeanI» dui. Andronicarnärasul $i kupineasiI dumisale, drepta doaodzdzI $1 dol. deleI». Marturn apärintele Ursu protopopa de pre poartd $1Matheias preutul ce slujaste la besearica domneascd pre poartdsi dumnealul Ghiorghi Stredzdscul Vornic de Poartä .. . Si eaPaväl diiacul am scris». - Noud vinzare la 17 Maia 7207 (1699).«Si ni-aa dat dumnaluI pe pdmäntu cdte un lea bätut.» Mar-turf : «Stefan Pilat Vornicul de Poartä $i Ghiorghiia$ Vor-nicul $i Rojnite Vornicul $i Ghiorghit[d] Stredzescul Vor-nicul $i Golde Vornicul». Punere de degete $1 iscáliturl.

118. Iag, 6 Januar ;213 (1705). 4Toader $1 cu femeia meaRubina», lui eAndronic Vistearnicul», care li imprumutäbanI ; «care ban! $i dumnealuI iaa luat de la un Turcu cucamitd». VeciniI, «fratiI» , «n'ati vrut sd ni fac[1] bine la greulnostru». MarturI: eboiarI de Curte $1 oameni bun!, bdtränI det[a]rd.H.

119. IO August 7217 (1709). «Stefan I-16.1345.scu pärcalab,cu sotia sa Axinia», \rind luI Iordachi Ruset Vel Vornic jumd-tate din 1-1ä1345.$tI $i jumätate din Giurge$tI, cu casä, cu pivnitä


de piatrd, cu helestea si cu moard gata, cu vecini si cu lo-cuff de prisdci si cu pometl, «cu 500 lei bani de argint», -locul fiind «la Strungd, in pinutul RomanuluI ; si le-ati fost rdmasde la pdrintele lor Ion Hdbdsäscu». - Resumat de pe la 1750

120. 3 Ianuar 7218 (1710). Maria 6.ogoloae, fata luI MironStärce, vinde lui Iordachi Ruset jumdtate din GiurgestI, tceeste la Strunga a mare in Tdinutul Romanulul, ce i-ati fostde pe maicd-sa Roxanda fata lui Ion Präjäscu; si este is-cdlit dumnealuT (?) Manolachi Ruset Vornic». - Resumat depe la 1750.

121. Iasi', 6 Iulie 7223 (1715). «Bunita fata lui Vas[i]lie Gre-cului din ArmenestI, nepoata TisniI si a Zanculta», dd zapis Inmina lui «NeculaI feorul luf Enache Covrig, -aii fosta diactide Cdmar[d], si nepotu-miei1 lui Iftemie, fiorul lui VastillieFocsa», dindu-li pdmint la ArmenestI. Marturi: Crd'eun che-haia ot Teleajina, Chiriiac Plordil[d] ot TatomirestM, ConeaSfecld ot Stemnic-Mare, Enache snd Costul Vas[i Ile ot Ta-toiniresti, Andrei trämbitas lesesc.» Scrie «Statie diac otGavril Miclescu Vel Logofdt».

122. 20 April 7225 (1717). DoT rdzdsi din Ivdnesti vindpartea lor «de pre maicd-mea Iuresta», intrebind intdia «nea-mul mat, care sdntem clintru bdträn, pecum sd-m Intoar[cd]si 0, VA eT, si n'afi vrut sd. cumpere ; apoi eil am vrut sdvándu a strein, iar dumn[ea]lui TheodosieI Lipan s'ail sculat,si ne-am tocmit biriisor, frdteaste, intre tot fratif». Li se dápentru mosie cun cal inbldtor, care s'ati preteluit pe eftindreptu treidzAci de lei, si o vacd cu vitel, de me-am luatinteales, si doi sad mall de päne, si o mdscuroaei cu prdsdldsi cincisprädzeaci lei, bani».

123. I I Ianuar 7226 (1718). Tudorascu sdn Miron Stärceface schimb cu Vornicul Iordachi Ruset : acesta dá jumdtatedin EldbäsestI, «care s'aii chiemat maI de mult Sdrbil», debastinä, care ati fost partea lul de pe mosu-sn Ion Prdjäseubiv Paharnicul» ; Vornicul avea si cealaltd parte, cumpdratäde la Stefan Fabdsdscul. in schimb, «pdrtl din sat din Mo-vileni, de la Tdnutul Esilor, pe Jijia» si 40 de lei. - Resu-mat de pe la 1750.

68775. Vol. VI. 7

98 DOCUMENTELE MO§IILOR P. P. CARP

124. 13 Iu lie 7228 (1720). MihaI Racovitd, «Lupulul bivVel Vistiarnic», ce are mo$ie la Glodiani $i Sohuliati, pentrua-sf lua drepturile de «a dzeacia». Pecete mare cu chinovar.Vel Logofdt iscdle$te.

0 125. la$I, 14 Maiu 7230 (1722). «Miha Rdcoviti Voevod»,pentru Ora luI Stefan Hermeziu ot Vistierie cu CostantinCucoranul vtori Medelnicer. Ei tinean «doal surori, featele luiStefan de Visterie, -an fost frate lui Andronic». Se ceartd $ipentru Tibänestf, «care an fost casdle pdrint5.5ti, $i tine Cos-tantin Cucoranul ; carele i s'ar cdd luI [Stefan] sä l[e] tie, tlindpe fata cia mai mica». Se afld la judecatd cd «Stefan de Visterietrei feori an avut : 2 feate $i un copil, care pe copil 'inch'

pdrintii l-an deosdbit, $i, -an fost parte lui, $'au luat, $i a$i$s'ati dus de alcia». Averea rämdsese deci «impdrtitoare» fe-telor Judecata, «dupd obiceaiul pdmäntuluI $i dupä leage td-rdl», hotdreste ca: epentru satul Tibane$tif, fiind casdle pd-rintd$ti, sä fie a featif acestii mai mici ..., iard Costantin Cu-coranul sä.-$ iä dintr'alt satu, ca sä fie $i la ddinsul de pro-tivi, lard din celelalte mo$if -or mai rdindn, asea s'an so-cotit sd. scoatd $i cheltuiala nuntri featii aciastii maI mid,cari an cheltuit Costantin Cucoranul .. . Ù-or maI rdmäné dinmo$1I, sd aibd a li tinea frdtea$te.» - Pecete mare, cu chi-novar.

126. Ia$T, 29 Iulie 7230 (1722). Zapis, isailit de «Mihaizugravu» $i «Enachi Arapul». Semndturd. greceascd.

127. 17 Decembre 7240 (1732). Danie care Anita fiicaluf Manolachi Ruset Vornicul.

128. Ia$1, 14 Ianuar 7241 (1733). Grigore Ghica dä dijmade la Händre$tI liff Stefan Vornicul, fiul luf Manolachi RusetVornicul. - Pecete mare, cu chinovar.

129. 7 Decembre 7242 (1733). Un popd din Gäne$Ci de-clarä cä a iscdlit pe un act de la EldrboI Sturza färä a-1 ceti,cg. l-a cerut inddrdt $i a cdpdtat rdspuns cd-1 va rupe Sturdzachiar, gäsindu-l.

130. Io Iunie 7245 (1737). Grigore Ghica, fill «Ion Neculcibiv Vel Vornico, Stefan Tabdrtg. Jitnicer $i Toader StärceVornic de Poartd. Ion Silion s'a plins de «dumnealui 135.rboi

MATERIALE DE ISTORIE OULTURALI 99

Sturclza» ed. la Moicesti ('finutul Cdrligdturei) oaü intrat cuplugul in hotarul luI, $d i-ar fi stricat cdteva plmänturi degrdii : arändu hotaru in curmezi$u, i-aü fäcut multd pagubd».Sg. cerceteze - Pecete mare cu chinovar, cu ambele märcale terilor.

131. 20 Decembre 7245 (1736). Ordin de hotärnicie de laGrigore-Vodd Ghica. Adausul e de mina Logofaului-Mare.

132. 20 August 7245 (1737). Grigore Ghica-Vodd, «la bo-eriul nostru Vasili Carpd biv Vornic glotnif 2. : sá aleagd iard$Ilui Andronic, cäruia-I malt' hotdrnicise odatd cu Gheorghitd.Racle$, la eJigdreni». Ldsase ef la o parte co cas[d] $i vie aunul rdze$ de acol[o], anume Andrei Vdrcd, $i incd acmu,in iastä var[d], ar fi pus $i o prisac[a] ominiascd tot acolo,pe parte lui Andronic Cam., $i, trimitindu omul sda sá dijmui-eased din stup[i] $1 dentr' altel[e] ce ar fi pe acel loc, iar acelAndrei Vdrcä ar fi sdrit sá bad pe omul lui Andronic, $in'ati ldsat sd dijmuiascd.». Pecete octogonald, cu armele am-belor terf (vulturul in stinga), cu chinovar.

133. 21 Iunie 7248 (I740). «Costandin Roset biv Vel Clucer»dd partea-I din Gdnesti. «dumisal[e] mamif Anita, surorii tatd-ne-mié». Semneazd $i «Costantin Costachi Vel Clucer».

13i1-. Iasi, 14 August 7250 (1742). Constantin Mavrocordat ddvoie mändstirii Gdlatei a dijmui satul Popii $i un loc de pri-sacd cu livadd la «Tälpdre$tl, $i alt locu de prisacd. la Honzed, $ialt locu de prisacd cu pomet1 la Spineni, pe Rece», etc. «A$ij-dere $i pintru oaminii ce ar side pe mosie mándstiriI, sä aibda sä a$edza cu egumenul, sd facd slujbd, dup.' hotärdre ces'ail fdcut, 12 dzile pe anu , iar, cine ari aye a rdspunde, sd.margd la diregaoriul TinutuluT, cu scrisoff 6-or avé, sd le iasama $i, cum s'a gdsi cu dreptate, sd. giudice $i [sdl dea $imarturie.»

135. Io Octobre 7251 (1742) Hotarnica Brde$tilor, deCostandin Cucoranu ispravnic de Cirligdturd, Gavril PilatVornic de Poartd, Postolachi Scortäscu hotarnic. Se mentio--neazd eraposatul Toader Pdladi Vistierul». - Copie din 1797.

136. 14 Iulie 7251 (1743). «Toader Volcenschii », cu fratele sda,Ion, si cu o femeie, vind partea lor din Ivänea$ti «Visternicului

...-...._.---

100 DOCUMENTELE IN9.[ILOR. P. P. CARP

Stefan Hermezdu» cu 1 1 lei [va fi revindutd cu 40 de-lei].o 137. 20 April 7257 (i749). eStefan Hermezdu Jitnicer»dä escrisoare» ela mäna fiiü-meti Sandul, pentru satul TA-bänetil ..., care satu fiind a rdpoosatif Ilinc5.1, maica copii-lor meI acestor maf marl», il imparte intre Sandu $1 Catrina.Moara din sat, fácutd de el, O. se «tie fräteste». dar, cdtpentru alte pärtl, ce snit cumpäratul de socru-miet1 Stefan deVisterii, din satu din Olä$el. $i din Armen[e]$tI, a$ijderele $io livadd cu loc de prisacd, - carea aast[ea] sänt afard dinhotarul Täb[d]ne$tilor», - le dd Sanduluf. Toader, cel malmic frate, efiindu un copil $1 can prost de minte», nu-I faceparte. eDapr-vränd Dumn[e]zdä O. facä mild cu dänsul ca sd-stocmascd a minte», if va da din altele.

138. lag, 30 Ianuar 7258 (1750). Stefan Hermeziu biv VelJätnicer dd eginereluI midi Nicolae Gherghel biv vtori Me-delnicer $i fiicif meale Catrini» jumdtate din Tibäne$tI, cu jumdtatedin moard, ca zestre; restul fiindalfiului säti Sandul. Avea mosie«di peräpdosata soata mè Ilinca, fata lui Stefan Cluceriul, maicafiilor miei acestor maI sus numitf». Lui Toader i se dail 0111 dinHodereni, Soholet, Boghice, tot de la sotia moartd. cToaderCarp biv vtori Jitnicer martur; $'am scris $i zapisul.»

139. 5 Iunie 7261 (1753). eCostandin Mihail Cehan Ra-c[o]vit[ä]» Voevod da carte lui Ion Andro[ni]c, ea-$ lua dea dzäcia di pe ni$tea mo$1I a luf, anume Glodenif, Marcovi-cenif, Jigärenil ...: din päine, din fän, din prisda cu stupl, dingrädinI, din toate, dupd obiceiii». Pecete cu chinovar : octo-gonald, cu bourul. «Cant. Vel Logofdt.»

140. 5 Septembre 7262 (1753). MateI Ghica, lui e Aridrie$negutitoriul din EsI», ce are mo$ie de la socrul sää Enächitäla Glodeani, Sohuletu, Tansa, ein fundu la Cärtu $i la Bdlo-$e$tI», cu toate ale lor : e $i .din grädin[f] cu legumi». Pecetecu chinovar. Semneazd Vel Logofdt. ,

141. 29 Novembre 7263 (f754). MateI Ghica-Vodd, cdtreGheorghi Belditnan Vel Slit-an ispravnic de Vaslui. Ail venitRadii Ricovitä Vel Logoat, eEne $i maicd-sa Zdnica, ciati tänut-o Dumitrachi, $i 'cu.; Gheorghl Carp ot Vistieriei ;

MATERIALE Lr-ISTCYRTE-01.115TITIVMA MIX-

Zdnica aratd «cä eI sänt bastinä, mosani in Gärbestii Vas-lui0). Alt bätrin II are cMateiti Hurmuz», altul GheorgheCarp, cfiindu-I cumpäräturä». Ea e opritä de Carp de lacosit si dijmd. Carp se oferä a-s1 primi baniI indärät, cea-laltä fiind cbastind räzäs ». Ea se plinge cd el a pus prisäcar.Carp pretinde eel ar fi a luT, plätit de tatd-säü, tot acel omprisdcar, de l-aü fäcut ; si el i-ati zis de s'ad pus stupiT acolo».- Se decide ca el, primindu-sI banii, sä. plece. - Copie.

142. August 7268 (1760). Ioan Teodor-Vodä intärestelui dlie Gändul zet Andronic» ocinile din Glodeni si Jigo-reni. Pecete octogonalä, cu chinovar.

143. 17 Maiii 7269 (1761). Judecata hil_ Sandul Härmezdücu Neculai Gherghel pentru TibänestI. Sandu zicea cd i s'adat tot, si el l-a cedat nevestef pentru lipsd in zestre. Lacererea de acte de la tatd, spune cä cnumai cu gura i-aildat». Gherghel aratd zapis. Atunci Sandu oblecteazda.Gherghelcall vändut venitul mosii pe parte lui .. . luT Gheorghe Carpot Vistier[ie], s'ad cerut O. nu vándä lui Carpu, ce O. cumpereel cu pretul ce dati altii». Gherghel aratä cd intäiü läsasemosia gpe sama cumnatului säti Sandul», dar nu luase decit50 de leI in 8 anT, si se stricase si moara ; a fost silit avinde. in ambele, i se dä. dreptate.

144. 1 1 Septembre 7272 (1763). Grigore Ioan-Vocld, luidonitä Cuze biv Vel Stolnic, ispravnic de Tinut[ul] Vaslu-iului», pentru plingerea Saftei, fata Cämärasului Andronic, dela Glodeni. cAcel cumnat al WI, Serban Gändu, s'ar fi sculatin täriia lui, si fär de stirea jäluitoarei ar fi miersu (sic) penumita mosie . . ., si s'aü asäzat cu toatä sederea luf acolò,si cu vitele ce are.» Sä cerceteze. Pecetea cu eel doi leitiind bourul cu coroand si insemnele Domniel; jos : do Gr.Io. VV. 1761».

145. 7 Maid 7272 (1764). Sandul Hermeziu biv vtori Logoat,impreund cu «sotul» säti, Zoita, si fiiT, Mihai si Catrina, dä zapislui Ioanichie episcop de Roman, cä-i vinde jumätate din Tälpd-nesti si ce mai are pe acolo : e din OldsäT, ci sá chiamd parteboeriascä». Mersese cu carte de la Logofdtul Ioan Bogdanla Neculai Gherghel in Suceava, sä.-I dea de stire. Promite a

ION 130CarliKNTELE 31l1§-111,0W-17- P. UMW

iscáli $i el, sail a da banif la Iasi ; dar trec cinci anl in zd-dar. Episcopul dä 350 de ler tsi un cal». Fratil sd nu seamestece, «de vreme ce tatd.-meü aü avut doao gupdnese».-La I I Iunie 7272 (1764), episcopul aratä cá Gherghel a restituitbaniT. Semneazd acum : Stefan Buhdescul biv Vel Comis,Sandul Bosie ot Vistierie, $i multi boierl marl $1.

146. 4 Februar 1765. Grigorie Alexandru Ghica-Vodd,intäreste lui Stefan Mera $i frateluI säü Neculaiti jumdtate deIvänestI, ce se afla, in parte, in minile familiei 'hied din vre-mea lui Stefan Tomsa. Pecete octogonall, cu chinovar.

147. 6 Ianuar 1766. Grigore Alexandru Ghica, pentru«dumnealui Enachi Hrisoverghi biv Vel Stolnic» i IonitàBurghele Postelnic e din Tinutul Vasluiului», pentru un pro-ces privitor la Glodenf $i JägoreanI. SA* facd hotärnicie. Pe,cete micä cu chinovar. Semneazd Vel Logofdtul.

148. 28 Ianuar 1766. Judecatd intre Ilie Gändul si fratelelui, Serban ; «jäluind Serban cä, fiind el pe längd gramaticulTeofil, fäcut rädicdturd pe 25 viti : adecd 15 viti la unvdcdrit $i IO viti la o conitä, $i i-ar fi tinut in samd banifce s'ati fäcut pe acesti viti din sinbrie luI, cum $i mo stupf

ralicat din desätind ; $i zici Serban cä a luI ati fostnumal 7 viti, adicd 5 la vdcdrit $i 2 la conitd, $i 50 stupi iaraü fost a lui». Restul, ale frate-sdü, care trebuie sä pläteascddecI. Acesta dd alte cifre : «socotind facire de binè, ca de laun frate, iar nu ca plätiascd». «Iar nor am giudecat, deva rädica Serban cu sufletul säti precum cd din sinbrie luii-aü tinut in samd Theofil gramaticul, sl-I intoarcd baniI Ilielui Serban pe cdte viti s'ar dovedi c'ati fost a lui. Mai ceriSerban 3 leI pentru 120 cdpiff de rogoz 6-a.ü fost cosit cubanI, sd-$ facd $urd la cas[d], sd-$ Led $ura,

putrezit rogoz[ul] ; iar Ilie aü rdspuns cá, fiind-cd Ser-ban n'are mosie acold, $i intränd $i vrajbd intre dän$H, nu1-ati läsat sä facd. surd.» Se decide platd Dakar cä Serbann'are mo$ie acoló, dar, fiind-cd singur Ilie dat voi de$'ati fäcut cas[d], s5.-1 fi läsat sd-$I facd $i sura, $i, dacd nu1-ar fi mal putut suferi sd $add, 1-ar fi scos de acolò, $i acèlear fi rdmas fäcuti ; ce, cum ar fi hotarät giudecata, asa ar fi

i-aü

tad

sä-f

neläsindu-1 fie

tad

5,tad

MATERIALE DE ISTORIE CULTITRAIa Ng

rdmas. Iar pentru 2 leI ce aratd Serban ea' art pdscut unargat a lui vitile lui Hie, ati dat samd. Ilie c'ati avut tocmaldcu argatul sd-i d 20 par[i] . . . Mai aratä Serban cd. i-ar fifdcut vitile lui Ilie niste ispag in päine . . . Mai aratd Ser-ban c'ati avut 9 nuci pe parte de mosie ce iaste in samaluI si, bätändu-I Ilie, ati luat 18.000 mid*, cu care 1-aü datplatnic dum. Stolnic Cuza sd i le pldtiascd ; iar Ilie aü rds-puns cd el i-ati baut, iar, cdt ati luat dintr'dn$ii, nu $tie ;ce, $tiind el nucii sint pe parte lui, pentru aceia i-aü bätut,dar acum, macar cá s'aü ales cá nu-s pe parte lui, dar nicltotI nu sint a luT Toader Etco, a celui cu mo$1e: cdce (?) sintsä Impartd. in 4 pärti, $1 din 4 pärtI o parti are triabrt ToaderEtco, carile aü dat mo$ie luI Serban. Pentru aasta am so-cotit cd räti $i Mr de cali esti cerirea luI Serban, cdci aceInucI On la o vremi il mdnca toti, cine cum put, iar de lao vremi incoaci i-ati stäpánit Serban $i Hie, fiind-cd n'ati fosthotdrdti, $i mai värtos ca. Serban are a tragi numai a patraparte.» Ceartd apoI pentru amid gospod adus de Serban.Se judecl : «de vremi ed. Serban esti frati mai mic si, cdndn'av unde O. $add $i era izgonit de top', atuncea Ilie 1-aü

priimit la casa sa $i la mo$ie sa, $i i-aü purtat de grijd firneilui, lipsind el pe la Tarigrad, $i acmu, in loc de multämitdce i sd cadi sd-I multámascd, ca unui frati maI marl, el ilocdrd5ti si-1 supdrd cu fel de fel de chipurI, am socotit ciu-botile omuluI gospod sd le d [adaus: amändoI fiind 0. 1-atiadus nesorocit], $i, fiind-cd unde $edi Serban nu esti mo5iea luf, $i pentru ca sd lipsascä vrdjbile si traiul cel rdti dintreddn$II, sd-s rddice Serban de acolo in primdvard, la luna luiMai, si Ilie sd-I pldtiascd casa $i altile ce sint fdcute pe langdcas[d], cu pretul lor, si a$ vor rämln odihnitl ; $i ToaderEtco, cel cu mo5ie, sd-$.1 cauti alt mu$tireti s5.-$ vända mo$ie,orI sd d tot in sama lui Ilie, $i sal' prätiascd Ilie venitulmosii dupd tocmala C-ati avut cu Serban.» Domnul aprobl.

149. 8 Maiti 7274 (1766). Hotarnicd pentru Toderascu Etcubiv is[pravnic] de copiI, ginerile lul Endchitä ce ati fost vtoriVistiarnic, pentru niste parti de mo$H, bastind si cumpärd-turd, a ati avut socrul lui Enächitd, ginerile Lupului ci-ati

DUCUMENTELE- MOTIO1CP7-13. CARP

fost Visternicu-Mari, la sat, la Glodeni». «La vreme Musca-lilor i s'ar fi präpädit scrisorile», Impresoard dun Ion fi-orul lui Andronic fost Cämära$ de izvoadea». Cerce-tarea se dä lui «Ionit[ä] Cuza biv Vel Stolnic, ispravniculVasluiuluf», sati csä oränduiascd mazdli». Marturi : «Ion An-dronic $i cu cumnatd-säti liii Gändul». Se aratä un act de laIancu-Vodä, 7086 (1577-8), altul de la Constantin Movild,7118 (1609-I0).

150. 13 Iunie 1766. Vel Logofät cdtre Stolnicul Ionitä Cuza(«Ioniti Cuzo»), cu privire la o plingere a Safte Ginduleasa,pentru o prisacd fd.cutd pe Glodeni, (Tonal* fäcänd $i hultoanI».Fill prisdcaruld cer mostenirea, i, Safta luind poatnele,

cpentru poame o iapd cu mänzu.» Sä cercetez1 dumneata,de vreme ce prisdcariul acela, tatul lui Ion, hacul lui $i-aaluat pe prisäcdrit, $1, de aa pus pomI acolo la ac prisacd., pemo$ie SaftiI, nu incape el a rdmän mo$tinitoria pe pomiice va fi pus ; cdcI $tiut iaste aasta, mäcara dom. sd toc-me$ti prisäcaria cu hac la prisaca dom. $i pe mo$ie dum.,pomiI ce-I va pune el acolò, - läsindu-sä de prisäcärit, n'ar[e]nici o triabä cu pomil ; ce dum. sä daI poroncd ca sä nusä amestici, nicI sä superi pe Safta acel Ion $i cu fratii lui,fiorii LupuluI Täroia, intru nimicd la aceI pomi, $i sä.-I diapa cu mänzu innapoi. » Altfel, sä li puie zi de sorac la Divan.cA dum. ca un pärinte» Adresa : d cinstitului al mea ca un áiiüdum. nepotului Ioniti Cuza biv Vel Stolnic, ispravnic deTinutu Vasluiului» [adaus : Glodenib].

151. 15 Iunie 1766. Judecatd a luI Costandin Festilä cualti räzä$I de la Iväne$I. Se aratd. cä Miera Uricariul a avutpatru fil. «Si Gligorcea Duracu, fiind ginere UricariuluI, aüavut cdtre a patra parte . . $i, avänd cincI feori, anume :Postolache $i Chiriiac i Alixandra $i Anusca $i Stanca . .

Nicolae Lozinschie Durac sän Postolache Durac $'aa vändutupartea lui din Tudore$ti . . Unul aratä ccä zapise ce ailavut, s'ati rdsdrit (sic) la prada Tatarilor».

152. 20 Iume 1766. Grigore Alexandru Ghica, luI Ion Cuzabiv Vel Stolnic, ispravnic de Vasluiti, Costandin Grecul biv3-ti Comis, Vasäle Buhle, Andrunachi Carpu, mazil din Ti-

$i-1

ci-all

ii impli-ne$te:

.,

au%


nutul Vasluid, pentru procesul ridicat de Fe$tild, cu privirela Iväne$tI. - Pecete micd octogonald, cu chinovar.

153. 28 Iunie 7274 (1766). Hoarnicie la Iväne$ti. «S'adgdsit un cdlugdr monah, ce-I zdc Blcum (sic), om ca de $es-zde de an!, ce a fost traitor la acel locii, $i ad márturisät cd,ardndd tatálti lui mdlaid la poen4a din sus de hotar, $i viindumo$Ana$ii pentru dijmd, $i cdutändd pe hotar, ati luat dijmdpe k' umdtate de poian[d] : la vale ad luat Iväne$tiI, iar pe gu-mätate ad luat Mire$tii.»

154. I-id Iunie 1768. Hotärnicie la 0146.1. Medelnicerul Ne-culaiü Gherghel are Tibäne$tii: parte ca zestre de la socru-säti Stefan Hemezdu biv Vel Jitnicear, care $1 el o avusein jumdtate zestre, iar jumdtate rdscumpdratä de la Eoni-chie (sir) episcopul de Roman, cdruia i se vinduse de San-dul Hermeziu biv vtori Logofdt, cumnatul lui Gherghel. Socrullui Stefan Hermeziu fusese «Stefan de Visterii, -ad fost siVel Clucer». Acesta o cumpdrase supt Constantin Duca, la7203 (1694), 23 Novembre, de la «socru-säti Jane Burnazu$i dea la fetile lui, Marie $i Cdrstdna». Avuse parte si aButdnegustoriul din Ia$[1]». Se intreabd acum «Sava Carpu cdlu-gdrul de la 'mänästirea CdscoestiI $i pe nepotii lui : Lupascu$i Ionift $i Andrunachi $i Iordache si Ndstasd si Hrumu-zachi Mucul, vdr[ul] lor, $i Jane sin Dumitrache». Pomenitde mosiia Gärbestil a Cdrpe$tilor de maI sus ardtati» $i a altorrdzd$I. 0 moard, «ce ad fost fi.cut-o Jane Burnaz» ined dela 7193 (1684-5). «Piste bahnd de pddure.» an doI stejdrIbuor ... Pe buza piscultif, On in zarea dialuluI, di-asupraporniturilor.» g A$ijderea am mai cercetat $i o a trie partece este dinteo a patra parte din Old$41., ce sä nutneste parteboeriascä; cari ad cumpdrat-o Stefan dea Visterii dea la Gher-vasdi ; cari $i luI iI este cumpdratd de Necola (sic) Vistierde la Carpu Lungu Arma$u, dupd cuni aratd zapisul Lun-guluI Arma$u din let 7168 (1660), Mart 28 . . . 0 livaddanume Bra$ovenita, ce esti la GdurenI . . . 0 Irina Brevene-gias[a].» Semneazd si «Carpu Brenevig», räzd.$.

155. Iulie 1771. eNecolaI Gherghel biv vtori Medelnicer», cufill, dd cnepot[u]lui mied Gheorghi Carpu,Log[o]fdt ot Visterie»,

106 DOCUMENTELE MO§I[LOR P. P. CARP

esat lntreg Tibdnestif de la Tinutul Vasluiultd, pe Sacovdt,si cu parte din Oldse si cu un loc de prisacd ce sd. chiam5.Brasovenita, cu pomdt, cu locul laf in hotarul Gdurenilor»,pentru 1000 de «lei noi».

156. 29 Iu lie 1771. Listd, fdcutd de Nicolae Gherghel, adocumentelor de mosie ce dd «la nepotul Gheorghii CarpuLog[ojat ot Visterie», cdruia if cedase si mosia.

157. Ianuar 1775. Grigore Alexandru Ghica, luf «GheorghieCarpu Logofdt de Visterie», «ca se fie volnic . . . a-$ lua venitulboerii sale, a Logofetii de Visteriia, dupd hotärdre condicifce iaste in Visterie cu pecete Domnii Mele». - Pecete cuchinovar, ovald.

158. 3 August 1776. Hotärnicie a mosiilor lui «Ionichieieromonah Cogälnianul». Marturf : «Costandin Cuza Postelnici fratele sat"' Vasdle Cuza» $i dol diaconi. - Copie.

159. 3 August 1776. «Iermonah Ioanich[ie] Cog , fiiul rd-poosatuluf Stolnic Constandin Cog.», vinde «dum. Postelni-culul Constantin Cuza i frate-sn Vasile» partea lor din Oldsdi :«de la pdrintele mieü, si pärintele mieti 'hied if sint de la pd.-rintif lui, den mos, den stramos». Si Cuza era insä crdzessi bastind cu mosiia dumisale». if dd 250 de let - Adaus princare se aratá cá banii aü fost restituitf de «Gheorghii CarpuLogofdt ot Visterie..., trágánd dumnealuf sd rdscumpereaastä mosii, mai avänd dumnealuf mosie In Ordsdf». Sem-neazd : «Costa. Cus. (sic) Pdh.». - La 3 Ianuar, acelasi seindatoreste sá aducd' pänd la «mezpdresif» actele ce are«de la Cogdinian».

160. 17 Februar 1777. Stefan Mera se imparte la Ivdnesticu onepotif sdi de yard a doilea : dumnealul cdpitanul IonCalmutche si Necolae Calmutche». Scrie «Stefan atreanu,diiac de Divan».

161. zo Iulie 1777. Grigore Alexandru Ghica, lui GrigoreBeldiman Vornic de Poartd, pentru procesul, innaintea lui Va-Ole Razul Vel Logoat, al luf Ionichie egumen de Doljesti,cu privire la o parte din Oldsdf. Pecete ovald, cu chinovar.

162. «Izvod de zestre ce s'aü dat Anita, fiici dumisale Ste-fan Silionu Postelnic, nepotii dumisal[e] Todiru (sic) Silion


biv Vel Medelnicer ; 7286 [1777], Sdptemvrie 23 ... Strächinutide argintu, cu hngurita ef de argint ..., 1 scatuscd... ., ibriccu lighin, cu ministergurf cu hiru, .. . malot cu jderf,.

163. August 1778. Stefan Festild biv Vel Medelnicer faceschimb cu «Gheorghiia Carpu biv Logoat de Visterie» : if dáo parte din Ivänestf, pentru «o dughiand cu locul laf inTärgul de .g o s in Ias, in capul ulitif disprea Sfeti Nicolaiü,cum si, din dosul, locul acestii dugheni iaste ca si al altordugheni ce maf are dum[nea][lui] Logoat Gheorghiia ; caredughiand a dum[nea][lu]í, ce aii fost cafin ... Scrisorile celevechf sint pe opt dugheni.» - intdrire domneascä, din 12 Sep-tembre 1778, a luf Constantin Muruzi.

164. 5 Maiii 1779. Constantin Muruzi cdtre Sandul Mi-clescul biv Vel Paharnic, Iordachi Darii biv Vel Paharnic,ispravnici de Vasluf, pentru jalba Saftef Gänduliasd, vdduva luiIlie Gändul, cu privire la päminturile ei din Locsenf, Marcoviceni,Jigordnr, Glodeni, Malinesti, Slobozienf. Cere a i se hotdri.Pecete octogoriald cu marca, niste crinf si initialele : cIoC. A. M. VV. 17 ..» ; cu chinovar.

165. 21 Iunie 1779. Gheorghe Carp aratd MitropolituluiGavriil cum a cumpdrat mosia lui Ianache Cogälniceanu.Acum, dupd ce a acut daz si moarä 2, «s'a instiintat cd Sa-trariul Petrea Chescu ar fi mers impreund cu MedelniceriulIanache Cogälniceanu de ail vdzut mosiia aceaia, si dintea-asta prepuind cd. Satrariul Petrea Chescu, fiind cumnat cuMedelniceriul Cogälniceariu, are scopos O. intoarcä banif sisä ià in stdpdnirea sa acea parte de movie, ca unul ce n'aüstiut de vänzarea si rdscumpdrarea ce s'aii zis», el scrie luiChescu si altuf cumnat, Toader Isdcescu Sätrar, sä se inte-leagä, dacd ail acest gind. De la Toader aflä cd venirea a fostprovocatd. de Cogälniceanu, dar cd, altfel, Chescu nu e dispusa pläti, si se socoate indatorit fatd de Cdrpesti.

166. 28 Mart 1780. «Nastasie, ce am fost sot luf Lupasc[oICarp mazil, care sänt fatd luf Ion Miera, stränepoatd luiMerra (sic) Marmuri Uricariü», vinde partea ei din IvdnestfIdumnealuf Gheorghie Carp biv Logolät de Visterie», cu 5ode lef. Nastasia pune degetul.

108 DOCUMENTELE MOVILOR P. P. CAR15

167. 23 Novembre 1781. Hotarnica a Gänestilor. Se chiaralmegia0 : Rotilä, Anbrofie, Stefan a Dada'. «Pe drum penCurechiT rosiI . . . Fäntäria Boröului . . . Cuiübul Stärcu-luI . . . Dealul lul Arventei . . . La Sdrüpäturi . . . PrisacaluI Tälma . . . Pre Härpazu . . .» - Copie.

168. 13 Iulie 1783. Ion Hermeziu biv Vel Jicnicer vindelid «Gheorghie Carpu biv Logofät ot Vist[ierie]» partea-I dinIvänestI : tatäl lid o cumpärase de la «Toader Volcenschi siIon Volcenschi . . . Maica dum[i]sale Logofät Gheorghiemi-ati fostu driaptä yard al doile.» Scrie «Stefan Hermeziuot Vistierie».

169. 1786. «Salta Gänduliasa, fata lui Andronec Cätn[ä]-rasul, sotul Id Ilie Gändului», lasä pärtile ei de mosie, ( patruboi, doal vaci cu vitdi lor si zece stupi cu roil loru, ce O.vor naste, si patruzbici of, mall cu mici, si un rädvänasu si cudol cal, cu hamurl, cu toate ale eärutäT, si rämätorii, maxi cumici». Pentru pomenirea el, lasä «patru bol si o vacä cu yip:1uial si dol mänzatil si triizäcI de ol si zece stupi cu roll lorsi un calu, care va hi mai de pretu». Ponzenit Spatarul Io-nitä Cuza. «Cersind gumaate din copilul de Täganu Ionu.»Patru din TiganI vor mai sluji numaI septe anI. intre mar-turf : «dohodnecul» «si dol frat, fi6orI de boeri : dumnaluiCostandin Cuza si cu fratele dumisale, Vasile Postelnicul».

170. cManolachi Roset Vornic ail avut treI fete si un fi6or,anume Nästasiia care ail tänut-o Sulgerul NeculaI Lazu, AnitaSälioneasa I;sters : Deana], Costächioai si Stefan Roset Vor-nic.» [Notä de pe la 1816.]

171. 1786. Costachi Rusät Vel Postelnic dd luI GheorghieCarp Vel Medelnicer, «carile, in cdte ränduri mi s'aü tämplatde am vinit la Moldova, totdiauna s'a0 aflat slujind la tre-buintäle mele cu credintä si cu dreptate si cu ostenele mail»,treI sälase de Tiganl, ce-I avea de la Alexandru loan Ma-vrocordat.

172. 18 Mart 1786. «Costandin Cogälnianu [indreptat ;fusese «Gogälnianuz], fior preutuluI Nicolai Cogälni6anu,mazal de la Tän[u]t[ul] Vasluiului, din satul Dänesti», däzapis ccuconuluI Gheorghi Carp biv Logofát de Vistirii»,

MATERIALE DE ISTORIE CULTORALI 113

iascd, $i, mdcar cd sd apdra cd, nefiind alti died cari sápoatd face a6astä slujbd, ati fost sdlit a te orändui pe dumneata,neavänd pe a1ií, cdci, de ar fi avut, nu ti-ar fi insdrcinat totpe dumneata $i cu Tinutu Boto$anii, cu toate aceste in sfär$it

fägdduit c va cduta doar va gdsi pe altul, ca sá rämdIdumneata mäntuit.) Pentru mo$ie, fiind «multi mu$terel), a datmai mutt. -P. S. autograf : «Am socotit, decdt sä perzi mo$1e,mai bini sal dal. 90 lei ma mult ; iar, de nu-I ye! da dum-neata, if voi da eü, numai sd-t slujesc.) Concurase i unVoinescu ; Conachi dä Logo de lei.

193. 18 Septembre 1802. «De la Divan.) Pentru jalba cefäcuse Paraschevva, ce-$ zice $i Tudosiia, fata lui Neculai An-dries ce s'ati poreclit Bdibarac-Ro$) $i vdduva lui Ienachi Mo-

vätav, a cdruia mo$tenire o luase, prin invoiald cu fratelelui, pentru lipsa zestri i luarea asuprd-$1 a datoriilor mor-tului. Ea vinde mo$ia NI Joan Carp biv Vel Sluger cu Logode lei, oferitl prin Voraicul Manolachi Conachi. - Actul ele din Septembre. Pecetea poartä o inimä sträbätutd deo sulitä $i o sabie, avind sus o cruce, intre semilund $1 ostea $1 inscriptia «Parascheva).

194. 17 Octombre 1802. «Card pr-cinstit dum[nealo]r boericairnacami, de la vechilii ispräv. Tecu.) Daa veste de moarteaBe$liagal Tinutului. E dus la Braila fiul lui, cu lucrurile.Cer alt be$leagd, «perttru cá Tin[u]t[ul] acesta este ea apro-piere de Ibräila $i suar ldcuitorii nu putine zulumurf de spreTu ref).

195. [3 Septembre st. n. 1807]. Rdducanu Mildescu (Mdldi-lescu ?) care Joan Carp. Venise «astä noapte) de la Iasi. cLaE$1 mal multe minciuni cleat acum fost uniIintdresc pace, alti o stria.; dar Vodd $i Doamna ati purces alai ta-

goi, la Camenitd, $i de-acoló la Petrupolis.) -P. S. grecesc.196. Ráducanu Mäldescu (1VIdldilescu ?) cätre loan Carp. «Dar

am aflat cd s'ar fi mai pus un Jd.clan in ,casäle deaconi0Sfichiului sä vänzd bäuturd, $i 1-am in$tiintat sd nu indrdzniascäsá vándä neintrebat, eä mändned bätae. Má rog porunce$te, co-coane Ioane, sd-m pue putintel vin intfaastä ploscä, de carevei voi dumneata, sá biaü cdte putintel, pdná voi veni din sus.

68775. Vol. VI. 8

mi-ati

vita,

I-Iti

n'ail nicl-o-datd:

eri,

114 DOCUMENTELE MO§ULOR P, P. CARP

Asupra Tiganilor pune vre-un lucrätor de samd. Cä $i acestce aii venit eu räva$ ati fost bärfind cätre fe&)ri cá vra. sáfugal in Cordon.»

197. 23 August 1808. Raport. de cercetare la Glodeni,«pentru sä se vadd cätä. mo$ie aü Näscule$tii in ima$ $i atevite ail de pd$inezi (sic) pe ace mo$ii . . . Am gäsit 6 pd-mánturi $i 7 pa$I ima$, $i pe aceste . . . säntu 5 cas[e] gos-podari si all 49 vite, bof i vacf, $i 7 cal ; cari nu le agiungiatäta loc la atäte bucate, $i pascu mai multu pe mo$ie dum.Sárdariuluf Ionu Carpu; cal acele 6 pämänturI, 7 pasT cele ail N4culestii mai multu cleat 4 fálci i giumátate nucuprindu. ) - Urmeazä poruncä «de la isprávnicie Vasluiului»«tii, cäpitane Carpu Avrami, ca sä mere la fata locului, säapucf pe numitif Näscule$ti, sä impline$t de la dän$if ceiace sä va socoti cu dreptu cälcare mosii dumisali» (1808,29 August).

198. 4 Maiil 1810. Alexandru Calimah aratä. cá «Inca lalet 1805, Noemvrie 4, fäcänd eú schimbu cu Stolnicul GheorghiCaller cu o casd cu locul ei in orasul Esdi, in mahalaoaMuntenif de sus, $i cu toate binalile ce sá afla, dändu-ipe acel loc cu casä, in Boto$ani o crVemä cu pivnitä depiaträ $i doi dugheni, tot supt un acoperemänt». Vinde decicasa aceasta lui Zamfirachi Rall.

199. 29 Julie 1811. «Neculaiii Cogälnicianu, dinpreunä cufiorul meü Costandin», dä lid Ion Carp Särdar partea-i dinIvänesti. «Vdrul meü Costandin Cogälniceanu.» Acesta pu-sese mosia amanet la Gheorghe Carp, $i apoi o vindusevärului.

200. 26 Ianuar 1812. «De la Divanul Cnijier MoldavieT»,pentru cele «una sutg $aptezdci $i trei pämäntuff $i a triiaparte dintr'un pämänt din mo$iia Glodeni», cumpärate deSerdarul I. Carp cu 5.190 de lei. Cumpärase de la SerdarulIoan Theodorachi, care iscäleste, scriind grece$te un sinet,eswaop. $i, la traducerea sinetuld, apare ca «Theodorul».- Vinzarea se face Ina. din 181o. cIoanu» sad «Teo-dorache» incepuse a stringe päminturile», dind cite 15,18 lei de fiecare, de pe la i800. - 0 parte din «pdmin-

el,

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALA. 115

turf» se ma! iea la 1804, prin «sultan mezat». Se oferd pre-turI de Costandin Gheorghiu si de Logofdtul Mihai Sturdza,dar cel mai mare pret e dat de cVel Vor[ni]c de Aprozi GrigoreGhica >, ce declarä cd a fost «vechil la hareciul mezatului»pentru Theoclorachi. -- 'bled din 1802 insä, si Joan Carp Serdaravea acolo peinzinturi; tot prin mezat.

201. 5 Iulie 1812. Neculai Värgolici vinde lui loan Carppartea-I din Ivänesti cu 6.500 de lei.

202. 7 Iulie 1812. intelegere pentru o parte din Gloden1intre loan Carp si mändstirea Sf. Spiridon. Carp Meuse oreclamatie, «sä le räscumpere . . ., cu protimisäs de räzäsie si

de rudenie». Carp va face si biserica de acolo, ce era inda-toritä a o face mändstirea.

203. 26 Octombre 1812. invoiald a c oarnenilor > din Jigo-renI cu loan Carp, pentru päsune, nuiele si lemne. «Si cariom av pänä la patru viti, sä däm Cate patru zili di lucru, iarcari avem di la patru viti innainte, sä ddm cAti opt zili dilucru off la ci a poronci dumnealul boieriul, iar cari n'amput sá lucräm zili, sä plätim cdti treIzäcf parale pe zi, - totdupd cum si anif trecutl s'aü urmat.»

204. 15 Februar 1812. Näsculestii, sese la numär, \rind luiIon Carp Särdar partea lor din Glodeni («o dän pe din doai,cu celelalte neamuri a noastre ce sä afld salzAtorf acol6»),<agiungänd nol la scdpáciuni. si la trebuint[d] de parale ... ;fäeänd intrebari mai intdi niamurilor noastre din Glodeni siráspunzänd cu bani, ca sä o ià 6». Se vinde «cu bani gata,cdte 50 lei . .. pämäntul ..., fiind dumnealuf si megiias si sta..-

pän celuialalt trup a mosief». Mal tärziii, ei fac declaratie cäail vindut, de voie, lui Gheorghi Cuza Spatarul. Dupd aceasta,Domnul maI porunceste a se face publicatia legalä si o nouäintrebare räzdsilor. - La 8 Iunie 1813, un coboritor al Näscu-lestilor vinde si el, ca unul ce locuia in alt Tinut, a sesea parteo din patruzeci si cinci pámánturi si o hirtá ce ail avut Io-nascu in mosäe Glodenii din fundul Bärläzälului» : si el in-treabd pe vecini intdiii, in fiinta hotarnicilor. -E anexatäspita vinzátoruluI.

205. I I Iunie 1813. «Ioanichie arhimandrit Frumoasdi»

116 DOCUMENTELE mo§m.cat P. P. CARP

cdtre Serdarul Ioan Carp, despre inalcarea mosiei indndstiriide timp de trel ani de «acesti I-524f cu totul zdluzi». c Md

rog fif din partea mänästirii deplin vechil si pun e stepinireboereascä, ca sd-s vie in simtire bezmetich si, ceia ce vet luade pe partea mändstirii, ne vom invoi lesne amindoi ; insä nuläsa nici macar un palmac din dreptul (sic); si foarte ind veiindatori,»

206. 1815. Ioan Carp se plinge cä sätenii din Soholet ifnävälesc in pädure, bätindu-I si dezbrAcindu-I pädurarul ceera de pazd. - in schimb, räzdsif vorbesc de bdtdi si .ttzä-

logirl».207. 15 Septembre 1815. Grigoras Baltä din Jigoreni face

o vinzare Cdminarului Joan Carp, ce avea mosie in Ivänestisi Glodeni, - la Jigoreni.

208. 20 Iunie 1819. Cdimäcdinia cätre ispravnicif de Vas-luiü. «Dupä ce vä yeti indestula din cdrtile card dumnea-voastrd si din cärtile cdträ läcuitori a Cd.imdcdmii pentru ves-tire Domniet, si yeti face partasi pe tot de obste prin publi-catii bucurief acestie, apol sd n u cugetat a at esit din toatädatoria si sd vá dat odihnii, asteptänd in obiceiü lucrurfbune de sdnesi numaf adusd si färä sälinta dumneavoastrdpornite spre cunostinta norodulul ; cdcl gresiti cu totul si pedutnneavoasträ aduceti nepriintd. Nof am ales pe dumn ea-voasträ lucrätori dregdtort ; sänteti patrioti : fire, niamul, sän-gile trebui sä vä aducd in ce mat mari rdvnä pentru lucrurilecele bune, cele drepte, cele cinstite si pricinuitoare de usu-rinta noroduluf si de dipartare a toate asupritoarile chipuri ;cu cdt mai ales cd din cdrtile Mdrii Sale lui Vodä cd.trIbunvidet pärintiasca ingrijire a innältimif Sale, pänd inteatäta,incdt ne aratd cd" dregätorif acei ce sä vor abate si la celmai mic lucru a nelegiuitei asupriri, sd-1 facd pildd cdtrdcontenire de istov acestora. Ceri numai decät innältime Sauitare impildrilor norodului de cdträ zapcii, ocolasi si altii,ceri mängdere läcuitorilor ca sä sämtä iai pdrintiasca obläduire.. . . Indatä, si in menuntul acesta, sä dipärtati ocolasii cetasupritori, sá alegeti ate unul la ocol din pämänteni custare, din ispititi si cinstitl, sd le dati strasnice poronci ca


sd s poarte cu bländete, ca sá nu sá abatä mdcar si la indri-care neobinuitä norodului, sä facl WA' sd nu cuteze a lelua cibote neleguite, - cad este vremi cd. $i cele leguite sd-su$ureze norodului. Các nici sd-s pomeniascd, cá sá vor osdndicutezdtorii. Asämene $i logofetil ispravnici sd-s poartd cu bundchibzuire, sä lipsascä paralile de rdva$ile cele de piste Ind-surd, sd lipsascd rubielile pentru rdva$ile de drum, sä conte-niascd toate impilärile, sd conteniascd obotile pentru impli-nire banilor de datorli, sä conteniased vänzärile de vite pen-tru datoriile sarmanilor (?) ; sá stati cu neadormire pentruaceste, sl pedepsiti pe neurindtori $i s5.-1 triimiteti si aice,ca sd-s pedepsascd spre pildd ; sd cdutati pricinile läcuitorilorcu amäruntul, färä enteres i pärtinire, $1, in scurt, cdte skitin Tänut care fac impilare, in menuntul acesta sd le rädicati.

Prin arguri sä fie vänzärile fäiniî si a carnii in preturilecele mai eftine ; in taxilul banilor c maI driaptd chipzuiresd-s pdzascd, poruncind sAtenilor pentru neasuprire celor sd-raci ; sä sä pricinuiased opstiascd multumire.» La sfir$it, 11 sepune in vedere rdsplatd saü pedeapsd.

209. Bucure$tT, 15 Februar 182i. G. Pini cdtre Ioan Carp.Rdspuns la o scrisoare din 19 Februar. Multdme$te pentru<cl'excellentmiel dont nous avions parlé lors de mon passagepar Vaslouy». Se oferd fi de ajutor. «Votre trs-humbleet trs-obeissant serviteuro . . .

210. Io Iunie 1821. Mitropolitul Veniamin intäre$te tra-ducerea hrisovulul pe pergament al lui Alexandru Läpu$-neanu, epentru cá orighinalurile sl aflä aice, din a stängaPrutulul, unde $i tälmdcit $i, afländu-ne acum $i noI aicein Chi$[i]ndil - dupä cererea asesorului de Colegiu, oSandulTeodosäik.

211. 28 Novembre 1823. Domnul intäre$te pe giudele deTiganI al lui Ioan Carp : cumbländ prin tard cu eata. lui $i

hränindu-sd, neridgubind pi nimine intru nimicl, volnic sd fie».Ordin la ispravnici, cdpitani $i lácuitorI a-1 recunoa$te. Îi vaapära, pe TiganY, de alti giuzi, domne$t, boiere$ti i mándsti-re$tI, va stringe, dacd s'ar imprd$tia. Reclamatiile de Ti-gani O. se facd legal, contra stdpinului adecd, $1 la Divan.

a-I

s'aii

$i-I

118 DOCUMENTELE MOWLOR P. P. CAR?

212. 27 Maid 1824. Ioan Sandu Sturdza, cbitre PetrachiSturdza biv Vel Visternic si Teodor Buhus biv Vel AO, casä hotArniceascd lui Aga Carp, impreung cu inginerul Chiner.

213. 20 Iunie 1824. Rázäsii de la Jigoreni se inteleg cuIoan Carp pentru pä'suni si luat de lemne si nuiele. Cei färävite vor da anal patruzäcf präjini de päni albd, pe care säo treeräm si O. o ducem la hambariii». Cei cu boi datorescsi «doi zile de clacd : sä avem a ara cu plugurile noastre fiisti-care, si O. ducim si cäti un car de fän den fänul dumisale fiisti-caari la Es, si sä dam si cäti dolzdici de pärali de vitä». Acesteasint, de altfel, si coaditiile vechi. Iscäleste si un Nädä.baicu.

214. «Cu frätascd dragoste mä inchin dumitale, arh. Aga.Mini dimineatd, la doo 6asuri, esti poftit de card' Mdrie SaVodä. Poftesc dar ca sä te afli negresit la Casul hotdrit.Si sdnt al dumitale ca un frate i slugd [Postelnicul]. Dechem-vrie 27, 1824.»

215. 3 Februar 1825. intelegere intre rdzdsil de la Arme-nesti <pentru dispärtire rdsdritului de apusu».

216. 26 April 1825. Niste säteni, ca cvechili» ai satuld,se indatoresc a lucra lui Ioan Carp, «dupd asäzare anuld trecut,oil-care lucru la vreme sa, färä c mai micä zdticnire», avindapoi voie a täla «pari, nuele si lemne de ars». Sint tot räzäsiide la n° 213.

217. 25 Julie 1825. atre Manolachi Roset Banul. eBeslegadin cas[ä] n'ail esit, si conacul s'ad gätit, si dumnealui bes-laga at' venit la Esi, si, pan nu va veni de la Es, nu sä dä-sartä. casäle ; dar am it-Oles cä vine alt beslagd, si cuconulIordachi Cazimir este aid la Gänesti, sus, in cursi, dar nueste multd.mit cu hodihna, si vra O. O. mute in tärgu, la altloc, pan va esi Turcif din casrä] . . . .»

218. 1826. Ioan Carp se plinge de plastografii acute inpaguba sa, «särbesti», de diaconul Miron Juncä.

219. Stefan Corodescu din Corodesti, Vornic de Poartä,aratä Domnului cd i-a «chicat» eon ora gospodarid» cu doifii 0. cloud fete väduve ; pe care l-a ajutat la bir si cu piiine.Insá vine un armäsel de la Nazirie, cerindu-i ca Tigani dom-nest'. El pretinde mäcar despägubire pentru intretinere.


Atund Tiganii se lasä la dinsul, care dal si o surnd de banisi-I opre$te ca Tigani ai lui. Apoi insd Tiganul aratd peascuns cd ar fi al Mitropolief. in 1824, fuge noaptea cudoI boi, cu carul $1 900 de lei. Vine in urmd, noaptea, cuhotiI; c schinjuind pd pdrintile mea $1 pre maicd-m, cu focar$I $i cu rdra de suliti ; cari astázI sdnt scdieff (?!) cu sld-biuni, spre perdere de viiatd». Si altä casá e prädatd; «pre-cum i-ati vd.zut ldcuitorif ,supus prin pädure ). Cel prddat cerede la Corodescu despdgubirea. Acesta afid pe vinovat acum,addpostit la un boier. - Se constatd cd era un Tigan vechiual acestuia, $i se inchide afacerea.

220. 27 Ianuar 1827. Costandin Paladi Hatman dd.' un zapispentru un Tigan luat de la Joan Carp de crdpoosatul bunu-mieu Costandin Paladi biv Vel Logfat de Tara-de-gos». -Actul bAtrinuluf Paladi e din 18 Julie 1798.

221. 18 Novembre 1827. Privilegiul pentru iarmaroaceleTibdnestilor.

222. 24 Februar 1828. Vistieria cdtre isprävnicia de Roman,pentru cd Domnul a dat c I2 iarmaroace pe arm» Tibdnes-tilor. Sá se dea de veste aceasta. .

223. 3 Iulie 1828. «Gheorghi Carpu, stecYar di copiI dincasd i Dumitru Säntului, Vasdle Nascu $i, cu Gheorghi, fil-sal,rdzbi$i" din moslie Glodenif de la Tdnutul Vasluiului» ; careDivanul judecdtoresc al Moldova «Unii din rd.z4ii no$tris'aa vändut pdrtile di mosii dumisali boeriuluI Aga IonCarpu incd din vechimi; cari sdntem numai 4 numi nivänduti,$i inteace$taE,,. chip pdtimim greli asupriri di cdträ numitulboeriti, cd in Odd, cu Tiganii, ni rddicd la lucru boiresc, cape nisti robli, $1 noi pi mosia dumisali nimicd nu ni hrdnim,nici di arat, nici di cdrat ; cu totul ni videm in strämbd-tate, di pi a noastrá mosii ba$tind.»

224. IO Iulie 1828. «Divanul gudecátoresc a Cnejiei Mol-daviei cdtre cinstita isprdv[ni]cii de Tdnutul VasluiuluI», p en -tru «Aga Ioan Carpu, in pricina cdrtif ci i s'aa fost scrisdupd ardtare a patru rdzds1 de Gloden, ci sd impotrivesc a-Tlucra zdlile de boeresc dupd invoelile ci pänd acum aa pemo$iia dumisali Agdf». «Sd-I supunet, dacd sd vor ardta mg

120 DOCUMENTELE MOSIILOR P. P. CARP

mult nesupu, a urmà. intocma precum prin invoell pánd acumati urmat. D

225. Vaduleni, 27 August 1829. S. Teociosii care PetrachiCarp. «Nof ne aildin inchig la Vaduleni de frica umiI; untiesd aflá i nepotul Neculachi.» .

226. Vaduleni, 27 August 1829. S. Teoclosii care JoanCarp. (CC. Ioane, luati-vd atninte O. nu fit depärtat i laalegire Domnului i la cercetare ce are sd. facd Divanul or-ganizatid ce sá lucriazd in Bucuretif, cd apoI yeti' rdmineain ved cAlcatl in pitoare. Am fi fost bine sd fie unul dindumneavoastrd la lucrare din Bucure0i, dar, de vreme cea6asta nu s'aii putut, cdutatf O. fitl mdcar impreund cu Di-vanul la cercetare ce are sd facd acit lucrdrI. CácI cuvintsä vä depdrteze nu an, pentru cd sinteti multi i cu destuleaveri.»

227. ChiOnda, io Main 1833. N. Carp care tatdl sdii, I.Carp. Pentru procesul din Basarabia. «Avocatul rus ail scosdin jaloba mè toate zugrdvelile cele aprinsd i siloghismo-surile cele de criticd.»

228. 29 August 1834. Atestatul lui Mircovici pentru ser-viciile Comisului Petrachi Carp ca judeator de Vaslui.

229. «Ioan Carp, cu rangul AO, de faptele bune gol,Celui care imple totul, ridicá acest pristol.Fändtoriulta a toate cine-I va faci sdla,Cind intälepciunia sle 41 gati ins4 läcW

apte stilpi intimiiard in vecie neclätit :Celor buni spre mingieri, groazd celor rdtdcit.Inima iaste oltariul unde cel vecuitoriti'i cautd a sa pirgd de la omul muritoria,

i cugetul, slujitoriul rinduit de Dumnezda,Ci ne indeamnd la bine, i ne musträ de la rdii.Fapta build, iaste jirtfa ci sá ceri de la noI,Nu spre a sa folosintd, ci spre a noastre nevoi.

Omule, dar, nu supt zidiurf, nicI prin multe rugáciuni,Sd nbiddjdueW spalaria de a tale spurcdciuni,


Ci in inima ta inträ, catd doritul izvor,Si vei afla curätiria numai prin stdrpiria lor :LäcrImile si cdinta atuncea pot folosi,and, pletindu-tt datoria, d'imprumut te-T päräsi.

«in satul Täbänestii, Tinutul VasluiuluT, anul 1835. »

230. 15 Ianuar 1837. loan Carp cdtre -. «Bujor coteiusä afld sändtos, dar cam näcäjit, cd s'ad sculat pätirnichilecu rdzboiti asupra ltif ... Cumpärd [la Petersburg] si de acestesäminturT de curechT, care ad venit de la Nod-Zálandä. [Aratäce preturT ad bldniled adecd tulumul de vulpe de Lensca dec bund, adicä doi misde, cum si tulumi de motuna de vulpenagrd.. .. »

231. 18 Maid r 837. Grigori Anghelichi Paharnic cdtre IoanCarp. «Cu prilej[ul] venirif cuconuluT Grigori Cuza aice laVasluT, in trecire Mdrii Sale luT Vodd ...»

232. Chisindti, 28 Iunie 1837. N. Carp care P. Carp. Nu vinela SculenT spre a-1 ved, din causa ploilor marl. a Cel mult dacdin urmare de dod zile ne bucuram de o vreme maT bund side contenirea ploilor, cdcI a treia zi asas de diminiatä ni searatd Iunie in mantaoa 1111 Noemvrie, cu intunecarea a totorizontulul si cu ploae putredd, plind de toatá stricdciuneasi intristarea. Toati calendarurile le cercetdm si le criticari-sim : acle mincinoasd ne mg dad ceva mänglere si nädejde,insä in zädar. Iar acele ce nemeresc dupä intimplare, de siO. vad ed.' cuprind in sine adevdrul, ne mähnesc si ne nä-cäjäsc. .. .»

233. IasI, ii Iunie 1841. Petrachi Carp cdtre Nicolae Carp.«Jar C. Vasile Pogor asard mi-ati spus cd nu esd [Canta], pentrucd, M. Sa Vodd ducindu-se peste hotar la feredei, si Sfatul rdminein loc, nu poate sd lipsascd [Canto]. Dar dumneata, tot incetincet, vá pregaitT, acT acum sä duce si dumnealuI pänd lamargine, sä petreacä pe Vodd, si poate dupá intoarcere säsd facd prin TìnuturT. Vodd piste puOne zile O. porneste.»

IIL

ACTE DIVERSE.

1. De la mai multe persoane.

1. Suceava, 17 Ianuar 6946 (1438). Ilie si tefan (mArrIetos:K(lio HMA !WHOM H RpAT PCHAMH CTEt.t1H &MOM, PC11-ApiE SEWN MAAARCKOH) aratä ca Duma de Neamt (AOyMttHHMEU,CKOH) a slujit cu credintä ; pentru care-I dati un sat(ov HAWEH 3EM1111 Oy A111,,A,MICKOH) epe Moldova» (Ha momairk),

anume Rosiorl (poullowil, ca sä-I fie uric, cu toate veniturile.I se dä lui, fratilor i coboritorilor. Hotarele O. fie cele vechi.Marturi Haw" rCHA NAHA 110E110All H wkpa EptITA HAIHEeCTE$AHa KOE11011,k i credinta a flului rcKanui (Ilie), Roman, 14R-kp» ROApii Hawl-IX: Jurja Fratovschi, Vlcia, Isaia, Petru Hudici(roymtia) Vomic, Stan BrgicI, Mihail Popsa, Lazär si fratele:Stanciul Postelnic, Duma qopioro Vornic, PetruSpätar, Vitolt, 4shoxa, Cozma Sandrovici, Manoil, MksCeasnic, Berindeai Stolnic, Costea HOpHkii, Coste Andronni-covié, Alexandru Spatar, Stanciul Comis, si «a tuturor boie-rilor nostri moldovenesti, si marI si mid». intärire i pentruurmasl, (A-kTe14), «fie din fiiI, fie din fratii nostri, fie din - nostrifie din alt neam. Scrie Logofltul Dinis (Abilicov). Pecetea ruptA,rämlind numaI snurul ros si galben. Pergament. - Cf. Arch.ist., P, 54-5. - in posesia d-luf Tatos din Roman.

2. 7 April 7066 (1558). Alexandru-Vodä, pentru Magosa,fata lui Vásilii aprod, si nepotii ei, Onciul, Märghita, firi KITIoan Vräneanul. Ioan avuse o mosie de la Petru-Vodd, a treiaparte din BogdänestI. Aceastä parte, si a cunchiuluI säll IoanStolnicelul», se vinde acum lui Oräs Starostele, pentru zlotItätärest. Marturi: fili : Bogdan, Petru, Ion ; bolerif Neagoesi Moghilä pircälabI de Hotin, Petru Cräcovi pircälab, Bo-dell' piralab, Veaveritä pircälab, Ioan i Cräste de Neamt,Vascan si Spanéoc de Cetatea-Nouä (Roman), Dumitru Por-

Mist

Ktfla

HHANTpa,

<,

126 ACTE DIVERSE

tar de Suceava, Andreico Spatar, Liciul Postelnic, Ion - Vis_tiernic, Bolea Stolnic, Pasco Comis. Moghilä. Logofät. ScrieDumitru Va s]canovi. Pecete.- Cf. Uricariul, XVIII, pp.154-5.- Copie de d. profesor Eusebiu Popovicf, din Cernäutf.

3. Iasi', 20 Mart 7114 (1606). Ieremia-Vodä, pentru VasilieVel Pitar, care dä 500 de zloSf tätärestf lui. Vasilie gSulje-rel», SANT rrati H KOS/A, pentru a treia parte din Rosiori (Ti-nutul NeamS). Fusese aceastä parte a luI Grozav si Moga,diecif, si a Drag-hind, Sofiicgf, Parascgi, fetele luf Milos sta-roste. Pomenit si Cgräiman Vel Ceasnic, cgruia i se confirmäla urmä. MentionaSI: Vgscan Pitärel, Simion si sora lor, Gro-zava, fiif luf Ivasco Vgtag, Onusca, o delimitare facutg deLupul ScoarSes päralab. Se fixeazg «gloabg la Poarta Dom-nieI Mele opt boI». ApoI: (TonSia si fratele eI Gheorghie, fiiiIWIIK tl, nepoSiI lui Ion Rgdianul». Altä cumpäräturä e de laNicoari Logofgt si Stefan 11 Ch 11111111111A111 spaTua nx. Vicolbiv pärcglab cumpärg Bäläcianif de la ruda sa, Todosiia T5.-buoae. Marturf: fiii Costantin, Alexandru, Bogdan Voevod ;Nistor Uriache Vel Vornic de Tara-de-jos, Crstea de Tara-de-sus, Ghiorghie pircglab de Hotin, Ghiorghie si Ionascode NeamS, Crstea si Manole de Roman, Väscan Oris Hat-man, Barnovschie Postelnic, Viaveriti Spätar, Gligorie Stolnic,Simion Stroi Vistier, Vorontar Comis. Lupul Stroicf Logofdt.Scrie Drg gran Täutul. Slavon. Pergament. Pecete ruptg, rd-miind snur ros si galben.- Proprietatea d-luf Tatos din Roman.

4. Iasi', 22 April 7143 (1635). Vasile-Vodä, pentru Io-nasco [Covrig] .xdin Toporästl», ce aduce märturie de laMieräuSä Cosescul si de la Ifrim si de la Serapion aluggrul ...si de la Dumitru Stängaciii», «pentru un loc de prisaace-I in Zänoaga Toporästilorp, pentru care fusese judecatäcu un Andonie. - Traducere a lui Debris din 13 Februar1 8oi . - Documentele d-nef Serban Costachi.

5. Iasi, 31 Mart 7156 (1648). Vasile-Vodg, pentru Schitulcel Mare din Polonia. Dupä cererea Marie, fata rdposatulufIeremia-Vodä», if inching Sucevita, ctitoria luf Ieremia ; cusfatul MitropolituluI, luf Varlaam, si «altor episcopI af ternnoastre), si al boierilor. De cinci anf se aflä cgluggrii Schi-

MATERIALE DE ISTORIE CULTTJRALÄ 127

tulur in Sucevitd. intdreste privilegiul. Marturi : fiii, Stefan,Ioan, Alexandru (sic); boierii, Ghica Vel Vornic de Tara-de-jos, Toma, Vel Vornic de Tara-de-sus, Gavril Hatman,Petriceico, pircrilab de Hotin, Stefan Bou1l i Damaschinpircalabi de Neamt, - Gheorghe pircglab de liiL Gheorghe«Ilula > «Vorsteher», Gheorghe Pdharnic, Stefan «Spitar , Ior-dachi Vistier, Ieremia Venculet Stolnic, Constantin «Obmann».- Traducere germang foarte nouä; colectia Eusebiu Popovicl.

6. i5 Februar 718 I (1673). Stefan Petru-Vodg. Pentru Arsenieegumenul $1 cdlugärif de la Bdrnova, ce se piresc cu biv VelSätrarul Rugind $1 cu Sgmion de Sele$Aii pentru «o bucatäde loc den hotarul Sile$gului de jos, in Tinutul Dorohoiului».Cdlugdrii pretind cd locul face parte «den hotarul Buhaciu-lui» $1, deci, din dania ce li fäcuse Miron Barnovschi, «cti-toriul lor, carele ail fäcut sf. mgridstire si o ad hotärit, si oail stälpit, in zilele räpdosatuhti Vasilie Voevod, Turcul, cea fost Stolnic». CeIlalt1 doI aduc acte «de la Stefan Voevod$i de la Petru Voevod si de la Eremia Voevod $1 de la SämionVoevod $i de la Ga$par Voevod... Si ni-aú mal arátat dresde pgrä si de fierie de remas spre cdlugärfi de Bärnova, dela repäosatul Dabija Voevod, $1 Dabija Voevod sä fie trimisacol pre Eremie Cdrcu ce au fost Portar Sucevii, de ailstrgns oameni bunT de pen prejur, megie$, si preoti si ord-senI den tärg[ul] Dorohoiul $1 oameni buni de pren sat denSendriceni, si den Lozna, $1 den Derzca, $1 den sal4aul desus, $1 den Pomärld, $i. den Niggard, si alti oameni buni».EI aratä «cum acea bucatá de loc ail tinut Ruginä cel bä-trän, iar alugärlI n'aii avut nicl o treabd ; . . . nici ad fost nimedintre dänil la acea hotäräturd [a Turculul], färd numai unpreot din Pomgrla, ce ail fost pre acea vreme diacon la satulalugärilor, la Buhaci, si impreung ca alti vecini de a lor,den Buhacl $1 den Pgrareni». Hotare : « den gura Jädovcgidrept la Urle». .Ari avut Ord Dumitraco, curnnatu luiToader Ruginä $1. Stefan Ruginä cu Onciul pärcglabul.» «Sii-am vgzut dresul rupt $1 dat la mäna lui Ruginä.» eDa-bija-Vorld, carile fiind ctitor $i Dabija-Vodä la acea sf. mä-nästire $1 astrucat acole in mängstire . . . Dresul cglugärilor

128 ACTH DIVERSE

cel de hotgräturg de la Vgsglie-Vodg, ce ati hotilrät TurculStolnicul, 1-am aflat strgmb si viclean §i fAcut cu mestesug.Deci 1-am luat den mana cgluggrilor, i s'ati rupt innainteaa tot Divanul, si s'aü dat la mgria lui Set[rarul] si a lu'i SI-mion.» «Si s'ati pus fierie 24 de talerl la Vistiariul DomnieIMe le, dupg obiceiul riL «Iar cAluggriI, de vor mai ivicg.ndva vre inteo vreme niscgi deresg, sari vor scorni vre opgrg., acele deresg sa se ia de Divan si O. se rumpg, si sgfie cgluggrii de gloabg 24 de IDA» - Copie de d. profesorEusebiu Popovici, dupg o altA copie, din vremea anexgriiBucovinel.

7. Iasi, 10 Ianuar 7215 (1707). Antioh-Vodg, cAtre Vor-nicii de Cimpulung, pentru muntele Geamänul al mängstiriISucevita, «care munte este de spre ampullung; deci zisergcum cg. acum le opresc CAmpulungeni acel munte si nu vorsä li dea venitul, $i-1 mänäncd eI de 20 de anI i mai bine;pentru cAcl, tämpländu-se pe WA' präzI si räscoale, i nepu-tánd pärintiT cdluggil cguta mosiea, ati impresurat-o Cdm-pulungeni de se hränesc ei, si calugäriT n'ati mal nicI unfolos de acea mosk». SA cerceteze. - Copie de d. profesorEusebiu Popovici.

8. Ia0, ii Decembre 7216 ('707). Mihai Racovitä, «la totisäteani de la sat de la Cuciur a mängstiriI Putnii. VA dgm§tire tuturor : latA cd Domniea Mea. intäleggnd pentru moartecea de un Jidov, ce s'ati ucis acolo, cum v'ati späi[mä[ntatsi v'ati räsipit, temändu-vä de gloabe si de alte cheltuialede spre alti, de care lucru iatä cA ucigaií, scotindu-se laDivanul Domnie Mele, aú dat samg ca.' et sint eel vinovati,iar voi n'atI stiut nimic. Pentru aceia, dovedindu-se intr' acestachip, cum ucigaii singuri 1-ati lepädatter-t----pe taing asu ra tär uluT Cernäutilor, iar in_4tirea noasträn'au fosts, iartei Domnul. Nu vor avea a se maT temede eglobnicI i imprejurasf». «Iar cuI pare cu strämbul, sd-sIintreabe cu ucigasii, pAn sAnt aicea la inchisoare ... Si inte-altA targ e yeti fi dust', sd vA intoarcetY la urma, si yetiav mi1äJCpie de d. dr. Gh. PopovicI.

9. Ia0'; 25 Februar 7227 (1719). MihaI Racovitä, lui «Du-

a-si

- if

-

MATERIALE DE ISTORIE CULTTJRALA l 29

mitru Macri, staroste de Cernäut», pentru Ora luI GligoriTabärä asupra erdze$ilor lui den sat din Jadova». «Cdmpul$1 pometele nu-s stälpite.» Sä cerceteze. -- Copie de d. dr.G. Popovici.

I O. Ia0, 4 Decembre 7227 (1718). Mihai Racovitä, pentruOra Goiene$tilor cu VlAde$tii cu privire la o parte din Jadova.Pomenitä o emärturie din vretnea stdpinird Le$ilor in Tara-de-sus, de la un Gherman Vornic $i a lui Turculet rohmistrul,färd de nid-o poroncä domneascA * . Din insárcinarea Dom-nului, episcopul Calistru de Rädäuti cerceteazä din nog, che-mind pe räz5$ii Jadovei : «anume Gligorie Tabärä $i Ion SA-maca $i Tudosie ... $i Constantin Cráciunel». «Si, aflánd pä-rintele el s'ag hotärit cu strImbulg, ag scos $i stälpii dei-aü lepädat, iarA märturia hotarnicilor si ispisocul de laDomnia M tpt ati rdmas t4gAduit la mAna hotarnicilor, pe-cum ail dat sam[d] VIdde$tii.» c Axentie Uricar» scrie. - Copiede d. dr. G. PopovicI.

I I. Ia$T, 24 Maiti 7227 (1719). Mihai Racovitä, pentru IsaccVladiesculo $i frate-säg Andronic, c e aratd märturie de laNeagoe Ciudin biv vtori Comis $i Vasilie Robceanul Vel CApi-tan, cari ag luat sama cu Goiene$ffl la Jadova. Acum se face onoud hotarnicd. Nume de rAz5.$ : Iona$co Machidon. «Si cuvecini anume Mdtei sin Fädor si Irimiea Scalco, a$ijderea $iTimohi cu feciorii», etc. - Copie de d. dr. G. Popovici.

12. Iasi', w Maiii 723 r (r723). Mihal Racovitä, lul « Cos-

tantin biv Vel Comis, staroste de Cerndut», pentru Oradintre «loan Tábärd mazil» $i «alt1 oameni din Jadova», cese zic impresuratl de Goian. EI spun ecá numai vatra sa-tulul Jadova le ieste aliasd de cAträ Goian, ear cämpul ceiaste $1 vaduff de moard ce ag acolo in Jadova, ce sänt peapa Sdretiuld, le sAnt neicapártite, $i. art multd pricing $i gAl-ceavd cu Goian». SA cerceteze. - Copie de d. dr, G. Po-povici.

13. Ia$1, 12 Maig 7231 (1723). Mihai Racovitä, lui 4( Cos-

tantin biv Vel Comis, staroste de Cerndutl», pentru Oradintre loan Tabärä $i Golan, ecum cA, fäcändu-se o moartede om in codrul Ispasului, mai an, $1 trimitänd dumnealui

6S775. Vol. VI. 9

130 ACTE DIVERSE

Vornicul Sturzea slugile dumisale de ad luat bucata tu-turor imprejura$ilor, apoI s'aii fäcut izvod de acolo, tot, anume,cari säli$te vor pläti mortea de om ; $i, viind slugile dumisaleVornicului aicea, s'aii fäcut izvod cu pecete gd. pe acelesäli$tI ci-ati fost sd dea la moartea de orn, iar Jadova nu s'adpus la izvod. Si, viind Goian aicea la Ia$1, el $i cu altI oa-meni Imprejura$1 de-acolo, ad fäcut multd cheltuiald pän adplätit moartea cea de orn. Pe urmä, s'ad sculat Goian s'ad datsamä cdträ oarneniI din Jadova, cä el pentru Jadova ad fdcutcdtdva cheltuiald $i li-a poprit pärtile de mo$ie ce ad acoloin Jadova $i zeciuea$te.» Nu vrea Goian O. vie la judecatä.Dacd e drept ce se spune impotriva luI, sd-1 implineascd.«Iar, neputändu-1 a$eza acolo, $i fiindu-i poveastea intr'alt chip»,sä-1 soroceascd la Divan.

14. Ia$1, io Februar 7232 (1724). Mihal Racovità, pentruOra dintre Ion Tabärd si Toader Goian, cu privire la moarteade orn din codrul Ispasului. «Fd.cdnd träsurä irnprejuraOlor,pe urmd s'ati socotit cd sá pläteascd ac morte de om 3hotard, dupd. obice, $i s'ad falcut izvod cu pecete gd. de cätesate ad cuprinsu intre acéle 3 hotarä, carii s'ad socotit sdplätiascd moartea cea de om, cine pe cdt I-ad ajuns partea.»Apol se expune afacerea, ca in n1 precedent. Se gäse$te cd.Golan n'a avut dreptate ; «$'a.d $i plinit Cornisul 6 bol dela Golan». Dar el nu contene$te, ci duce lucrurile pänd laDivan. La urmä, el falgdduie$te cd ar fi luat ceva, dar refusdsä: jure. I se pune termin «la rniazd-päreas», pentru a dainnapoi dijma $1 a-$I lua boil inddrät. «lard, neplätind dijmapän la zi, sá rämde boil de istov in mänile rdze$ilor, cdclace be s'ati $i pretuit : 6 boi drept 30 lei, cum aratd mar-turia starosteluI.» - Copie de d. dr. G. Popovici.

15. 23 Septembre 7233 (f724). Mihai Racovitä, luf «Costan-tin biv Vel Clucer, staroste de Cernäutl», pentru pira Goia-nestilor asupra «Medelniceroae lui Turculet, zicänd Goiane$ticd, incd fiind ei in cie parte, ad trimis domneaei $l le-auluat 12 capete de vitd, be cu vaci, färd nici-o judecatd, $i

nu $tid pentru ce li-ad luat, cä dator[i] nu-I sänt cu ne-micä». Sd le lea innape, «de und vreme ce le-a luat vitele

MATERIALE DE ISTOR1E CULTURALA 13]

färd de judecatä si färä de cale». - Copie de d. dr. G.PopovicI.

16. Iasi', 20 Ianuar 7245 (1737). Grigore Ghica-Vodä, luiAndrii Balse biv vtori Spdtar $1 lui Talpä biv vtori Cornis,pentru a hotArnici lul Iosdf egumenul Dragomirnei mosiileDrugest, ZlAtunoae si ChisglestI, la Tinutul Hirlgului. - Copiede d. profesor Eusebiu Popovici

17. Iasi', 24 August 7249 (1741). Grigore Ghica, lui «IonLuca Postelnic, cdp[itan] de Ropce», pentru Ora lui ToaderGoian si fratelui lui, Ioan Golan Cdpitanul, cu privire la con-testatiile VIddestilor. Acum se face plingere pentru «erbi»Mate si «poame strAcate» in paguba Goienestilor, pentru ocasä fäcutä de un Ilie Iovniciuc «pe un laz» al lor. Pentruo bAtaie suferitä de Toader din partea until Vasile Coce,«dovedindu se cum ch." Lad bätut ail cale, . sä-1 poi d-ta sisd-I dal $1 lui certare : altä clatä sä nu saie cu bätaie laoameni, ce, de are ceva, sg-sI intrebe cu judecatA ». - Copiede d. dr. G. Popovici.

18. Iasi, 27 August 7249 (1741). Grigore Ghica, luI «IonLuca Postelnic, Vel CApitan de Ropce», pentru plingerealu «Ion Goian Ctip[itan]», «zicänd cä, maI in trecuti ani, peand era el Cdpitan la Ropce, cAzänd un om in pricing.,arätändu-1 un Turc cum cd ar fi tälhar si i-ail furat un cal,ad luat Goian Cgp[itanul] un cal de la acela om gloabä si,ducändu-1 la casa lui, in Jadova, ad dat calul pe sama until'Toder Arbure, carele era pe acea vrerne pe längd casa luiGoian Cdp[itanul], si acel Arbure ad incAlecat pe acel calfar[a] stirea lui Goian CAp., si ad umblat pe unde i-ati fosttrebile lui, si aú stricat un picior calului, de ati ramas schiop,$1 apoi, indreptändu-se omul cela si, mergänd cu carte gd. casä-I intoarcä Goian ap[itanull tot ce i-ad luat si, ffind calulstricat, n'ati vrut sä-1 primeascd, si-ad dat Goian CAp[itanul]un cal al sad, pe care cal zise cg-T da un negutitor 28 lei,si calul cel schiop ad rämas la Arbure, apucAndu-sA cu zapissi cu zi sä plAteascA lui Goian CAp[itanul] acel 28 leY, si adtrecut peste zi trel ani de atunce, si nu i-ad mai plAtit3 SAcerceteze. «Asijdere, mal jälui Ion Goian CAp[itanull, zicAnd

132 A CM DIVERSE

a., prim[A]vara innainte Moscalilor, fiind treabd de nistechile ce era ordnduite, ad dat el cinci lei si jumätate cu celechile pentru omenii de Jadova, si de atunce On' acum nui-ad maI dat bani.» Si pentru aceasta sl facd o cercetare. -Copie de d. dr. G. Popovici.

19. 9 Iunie 7267 (1759). Märturie a lui «Anghelutd. Td-bdrtd. vtori Vistier» si a fratelui lui, Neculae, ce vind «anoastrd: driaptd ocind si mosie: trei dughene, cu loc cu tot,care dughene sänt pe Podul Vechid, intrea o dugheand aPetra' Greculul, ce-I iaste data danie de nepotul nostru, Io-nit[ä] sin Neculae Täbdrta, si intrea o dugheand ce este längápivnita nepotului nostru», pentru 300 de lei, egumenului <dela Sfeti Savva». Parte din bani i ddruiesc vinzdtorii cdtremändstire. «Si nimene din neamul nostru, ori din räzdsi sadmahalagii, sd nu -fie volnic a le rdscumpdra.» Marturi : «multioameni buni». «Vasilie Gane Logoat am seris zapisul cu zisadumilorsale.»

20. 8 Iulie 7268 (1760). Doi indescifrabili aratá cd advenit la ei ttdrgovetii de Cernäut», si Isaia, egumenul <de laSchitul cel Mare ce este in Tara Lesascd», «cu Gavril Motocmazil ot Cerndut, pentru o bucatä de kc di 6asta parte dePrut, pe din sus de tärgul Cerndutuluf, din hotarul tärgului,ce jäluè Gavril Motoc cd: este din hotarul lui, a Mihalciului,iard seliste de satu ce se numeste Clocutca». Se dovedestecd «la väliat 7253» (1744-.5) s'a judecat Gavril cu tirgovetif siegumenul, la Ioan-Vodd Mavrocordat, - Motoc aducind « o

hotarnicä vechie de la Stefan-Vodd». Dar Motoc nu stdpinisenici-odatd de fapt. Ca:lug-aril aratá o <carte de mild de lardpgosatul Gheorghie-Vodd si de la alti luminati Domni, cádejma loculuI tärguluf Cernäutului este afierositä danie Schi-tului». Motoc pierde. La 7257 (1748 9), afld Motoc apoi < o im-pdrtald mal noad a mosilor säT, din väliat 7152 (1743-4), s'aticerut de iznoavä giudicatd. innaintea Mdriei Sale rdpdosatuluiGligorie Ghica-Voddo : iar pierde, neputtnd dovedi stápinirede faPt. Acum, Motoc reinnoind jalba, se face intäid, Midresultat, o cercetare de cPäharnicul EnIcachi». .5 i acum, laDivan, Motoc n'aduce dovada cerutd, si nici iscrisoare incre-


dintatd», si pierde, dupd «sf. pravild» «Si, osdbit, a la atdtegiudiatI, ce s'ad pArdt inaintea luminatilor Domni si a boerImail, de ar fi avut oarecare strAmbritate, i s'ar fi luminat drep-tate ; ci, umbländ cu Ore rele si färä chip, s'ad dat rdmasde la toate giudicAtile.» «OsAbit, tärgovetil ma! arätarä o rnär-turie incredintatä cu pecete tärguluI, de la toff bätränif tär-govetl $i iscälitä de preutiI de acolo ; intru care adevereazdcä, din rnosI si din pdrintI, si de and ad apucat de tinminte, tot el ad stäpänit ac6 bucatä de loc.» Daa deciMotoc ar mai incepe pira, «sä li pläteasa. [ordsenilor] toatächeltueala si sá se si pedepseascä cu porona gp., ca pe unom nesupus si nestämpArat de judiatile luminatilor Domnisi a boerilor. insä si tärgoveti sd aibä a-s1 da dejma loculuIla Schitul cel Mare din Tara Lesasa..» - Copie de d. pro-fesor Eusebiu Popovici.

21. 3 Decembre 7270 (1761). Grigorie Ioan-Vodd, lui«Gheorghe Set[rarul], ispravnic din Tinutul Suceve, i GheorghiCarpu polcovnic», pentru o Ord a lui Ion Goian din Jadova,cu privire la mosiile pdrintestr, neimpärtite. Sä impartd ei.«Asisderca jälui Ion Goian pe frate-sdil Toader, zdand cd,fiind la dajdia mazileasa amändoI fratiI la o cruce, ad plätittot Ioan dajdia $1 pentru frate-sdd de vr'o 5 an!, si zice cd.

nu 1-ad intors.» SA cerceteze. - Copie de d. dr. G. Popovici.22. 12 Decernbre 7271 (1762). Grigore Ioan-Vodd acordd

«SchituluI celui Mare din Tara Lesascd» vechile privilegiI (side la tatAl Domnulul), pentru untdelemn, scutire de gostind$1 desetinä si 120 de lei din varnd. Acum, tiind samä a«e locul acesta in Tara Lesasa., avänd Schitul putine bucatede acestea, si neavänd unde se päsuna, fiind locul foartesträmt, le este cu supdrare», scuteste 430 de stupi, si fixeazdpentru 300 de of o gostifid de numaI cloud parale. «Asis-derea si la vremea vdcdritului, and s'ar intimpla a fi, saula cunitä, sä aibä a scuti 6o pot. (sic) vite : vac!, boI, cal' ...Cum si pentru 4 moil ce va avè sfänta mänästire, ilia amfAcut Domniea Mea mild, si le-am läsat sd fie in scuteald debiru ajutorintil.» - Copie de d. profesor Eusebiu PopovicI.

134 ACTE DIVERSE

23. 30 Iunie 1765. Grigore Alexandru Ghica, lui Ion siGhiorghi Goian, mazill, pentru partea lor de mo$ie de laStAnestf (Tinutul Cernduti). Sd-$I ieie drepturile acolo, «dupdhotdrirea testamentului». - Copie de d. dr. G. Popovid.

24. April 1766 (?). Grigore Ghica-Vodd, lui Stefan TabdrdVornic de Poartä, intdrind impärtirea fdlcutd de dinsul Goie-ne$tilor. - Copie de d. dr. G. Popovid.

25. 20 Iunie 1767. Grigore Ioan-Vodd, pentru daniile fäcutecdtre «Schitul cel Mare ce este in Tara Le$ascd», de Domnifde innaintea sa. Scute$te «metohul Schitului ce este la Md-mde$ti pe Prut, la Tänutul Cerndutulul . . . A$4derea si pentru12 oameni streini, Ru$I, ce s'ar duce din Tara Le$ascd acolo,rnetohului : intäiti sä-i aducd aid la Visterie, ca sä se a$azd,cu birul lor, dupd putir4a lor, si apob sd se a$azd cu traiullor la Mämäe$t1 .. . A$i$derea maI volnecim Domniea Mea pepdrinti cdlugärf, dupe cärtile domne$t ce ni-ati ardtat, sä aibda lua dejma de pe locul tärguluf CerndutuluI : din One, dinovds, din mälaiii, din hri$cd $i din pdpu$oi, $1 din tot feliulde pdni ; $i nimene din tärgoveV, saü orl-cine ar fi, O. nu lipopreascd pánea, dejma ; iar pentru cel care nu s'ar supunea da dejma, poroncim Domniea Mea starost. sd implineSI $isä-I supuf ca sá urmeze dupe cuna poroncim, dupd ponturi.A.$4derea cdncl s'a tämpla sä clueä cdlugärif de ad, den %ard,de la mitoh, la mänästire, in Tara Le$ascd, ori One, ori miere,ori yin, cäte un vas-doud, pentru hrana lor ..., iard$ sä ailada trece cu pace, $i sl fie in pace de vania [= de hanii] demortasipie, de pärcäldbie $i de toate alte slujbe.» - Copie ded. profesor Eusebiu Popovici.

26, nil datä. Supt Grigore Callimachi (-1769). Judecatda lui Gheorghe Goian, mazil, cu %Parascheva Gälculiasä dela Hri$canI, iar de la acest Tinut ; jäluindu Gheorghie Goianed., avänd Parascheva o fatd. mare , una ndscutä a ei, all fäcuttocmald $1 ail logodit, ca sd o iä lui-$I muiare, $1, dupd asd-zare, ail ränduit $i zi insämnatd, cänd sd sä facd nunta. Si,dupd voroava si asezare lor, apropiindu-sä ziva insdmnatd,ail acut Gheorghie Goian toatd gätire, $i s'ati adunat nun-ta$il. Si, incepänd nunta, dupd obicd, s'aü gdtit $i ail purces


sá meargd la Hri$cani, la Parascheva, ca sä ia mireasa. Si,mergänd eI la drum, i-ad intd.lnit un mazil anume Ionitä. Banta's,si ad spus cä in zadar sä ostinesti, cd pe logodnica lui adluat-o Ursachi Soroceanul. Si el, auzind aceasta, pe top' nun-tasiT, cdt era, i-ad läsat sd-s intoarcd inapoI la casa luI, siel singur s'aü dus ca sá vazd de iaste adevärul dupä cumail auzit. Si, mergänd, ad aflat adevärul : cum cd. UrsachiSoroceanul i-ati luat logodnica. Si nunta$H, 'intorcändu-sd lacasa lui Gheorghie Goian, ail a$teptat pänd ad luat rdspunsude la Gheorghie Goian cum cd adevärul iaste ceea ce ad auzit,$i asa s'ad imprd$tiat $i nuntasil ; iarä cele gaitite toate s'adtrecut cu chematiI aceia. Si am intrebat pe Gheorghie Goian :i-ad dat Parascheva in stire cum eä ia vrà sd-$1 d fata dupdaltul ? Si Golan zice cä nu l-ad in$tiintat. Si, intrebänd noipe Parascheva, ce are sä rdspundá la jaloba lui Golan, si eaad zis cd n'are a räspunde nemicä, ca.' toate cdte jäluia$teGheorghie Goian sint adevärate, si nice instiintare nu i-aüfäcut, $i märturisesti cd, fiind indemnatd de unii mazilf, gre-salä ad falcut la aceasta. Dupd toate aceste, ail arätat Gheor-ghie Goian izvod de cheltuiala ce-ad facut cu nuntasi.I. Lacare luänd noI samd si socotind toate cu amdruntul, ce-amgäsit cu cale si cu dreptate, s'ati fäcut toatä cheltuiala $ase-zeci si Sapte lei, o sutd sash' bani, afard de unsprdzece lei ce-aiidat la schimburile logodnii. Si la toatá cheltuiala ce-ad fdcutGYneorghie Goian, s'ad dat platnicd Parascheva Gälculiasd, sg.Fildteascd dupd cum aratä mai sus, iar acei unsprezece leI ce addat Golan la schimburT, am ränduit sä-I d indoit, adecá doaozdcidoI lei, dupd cum scrie Armenopul, in sfänta pravilä, cap 187, dezice : cdo'l oamerif s'ad logodit and arvunä, iard care dintea-mändoI ii va Ore rail $1. sd va lepäda, acela sd dea Indoit arvonace aii luat». DecI $i noi, urmgnd la aceasta, a$a am ränduit.»

27. 29 Iunie 1778. a Fiind-cä, din poronca dumisale VisteriuluiDumitru Tohäneaanu, vätaf alu plaiuluI de spre Buzdd, i dintr'aluI Visterulta Andreid Boziian, oränduitl fuserdm noi, ceI maijos iscgliV megiia$1 mo$nenI, ca sd cercetgm o priciná a luunchi$ Ion Roescu cu un arstgian Brdncdrea, pentru partealuI de mosge .. . Aastä sfoard de mosäe Roiasca, care i s'ail

136 ACTE DIVERSE

dat supt stäpAnire lui unchiias Ion cu neaam[ul] sail, slobodein hotar, nesupdrate de atrg tovaräsi mosneni. Iar, and sava ma:1 impres[u]ra de card acestu Carstdian, sail de neaam[u]llui, nu numal sa fiie ascu[I]tati, judecati, si sa sä si globasa,ca un neintelegator judeati si impresurator de pämäntu.»Isalesc, adgogind : «din pordna», mosneni din neamurileVagaon si Òornoiti mai ales. Scrie «Iordache dascalu».

28. 22 Iunie 18cii. Constantin Ipsilanti, care Stefan Sturz[a]biv Vel Spatar si ispravnicii de Tutova, pentru procesul rä-zusilor de Toporgsti cu manästirea Floresti. Sä cerceteze. -Colectia d-nei Serban Costachi.

29. 25 Mart 18w. «Neculaid òocoiu din tärgul Esif, otmahalaoa Brostenib, vinde cdumisali a gubernii säcritar IvanIanov» «o livaddh, cu vie si pomi, intre «via Nistoroai», «vialul Dumitru Doni» si «via Iliusal», «pe locul mänästiril Sfin-tilor Voevozi . . . ce sä numesti Dancu, undi are sa d adetobicinuit», pentru 170 de lei. 0 vinde cätre edum[nea]lui, cgtsi cucoana si cuconil dumisall». Iscaleste si Safta, csotul» luiNcoiti. Donici declara a e si «cu bung priimire me». - Ibid.

30. 4 Maill 1814. «Copiia lui Ion Sindile, scos dupd cislade bani ajutorulul lipsiiil lefilor, si s'ail cisluitu cum mai josaratä anumele lor.» - Provenientä munteand (jud. Buzau).

31. 4 Mart 1818. Declaratie pentru «mosiile Epurenif siVicolenil de la Tin[u]t[ul] Botosdnilor, luindu-le fratile mieüGrigori Popovici Slu'gr. in orinda pe patru ani de zile, de ladum[nealul] cc. Alecu Calimah Post.» : 1-a luat ctovaräs» sipe el (suma arendei fiind de 10.300 de lei). Unul pune «totibanif cumpärätor», altul «ostiniald a cduta aceste mosii». Lacheltuieli noud insd, si fratele cellalt va da ceva. «Pluguri säpuiti eu trii, si dunif Slu'gr. doai, ca in toatä vreme sä fiecinci plugurr .. . Cheltuiala hranil cash' mele si alte hacuri intrebuinta cäutatului mosiei O. fie de mijloc, si ceia ce, cumila lui Dumnezaii, va prisosi cästig, sä impärtim drept indoai ; cum si la paguba, ' feriasa. Dumnezdti, iards pärtas indoai O. fim . . . Cind eü, prin vre un chip, asi esi din drumuldreptätii si a credintii, atunci, nu numal O. rdspund frateluimieti ac pagubä, dar incä slut desfäcut de aastä. toväräsie. S.


32. 16 Maia 1818. «Arsdnii rnonah de aice din Es» cdtreDomn. Aratai cd gin hotarul mosiei Borcestif, pe Vale Alba, la

Niamtulu, am si ea parti de mosie bastind si cu std.-pdnire vechi». I se ddduse ca hotarnic Lefter Vornic dePoartd, pentru a-1 impdrti «de card rdzds si megiesiT impre-guras». Se chiamd «vdtavul dumisali Vornicesii Zoita Bal$».Nevoind &a.' vie acesta, se face carte de blestem. Dar vd-tavul tine si mai departe «in tdrie sa» partea cdlugarulur.Cere «sá fia rdnduit la dum[nealluf Vel Logft al Tdrii-de-os», care sd sileascd pe Zoita a-si trimete vechil. - Col. d-nei

Serban Costachi.33. io August 1820. «Alexandru Calimah Vornic» a un

tan Slugerului Grigorie Popovici, pentru slujba indelungatdsi bunä ce i-a fdcut. -Ibid.

34. i-iii Februar 1824. Foaie de zestre, din pdrtile Bu-zdului. Averea mirelnf : «2 boi, 1 cdrutd, 1 vacd cu vitd1, 1

cal de gine[re]. 1 iapd de dol af, 200 prunf in dijmd, 150pruni cu pdmantul lor, la Cuibu (?) ; I zdbunu de manatd lung,2 anteria de din-Ai lungl (sic), 1 ghebd, 1 cdiulä de celebune, 1 cdldare, 1 topor, 1 sapd«. Ave! ea miresef : « 1 ma-lotea de ghirmisutu, 1 roche starlbd, 1 roche samalageä ma.%runtd, rochile cu mdnicarurile lor, 4 perne lungf, 3 veli[n]turiin ldnuri, 2 cdmdsf voinicesti, 3 cd.mds1 fdmiestl in mdtdsuff,1 cdmdsoe famiiascd, 1 ladd in vretni (VC), 2 märdnif lungi in bo-ra[n]gicu, 3 mdrämi lung): alese, 35 stergare de nfasd, I un notenude doi anf, 2 vaci cu mdnzatil Idngd ele, 4 cervetl de pairagind cupdmaint[ul] el in dealu Mdrtdnestilor, o jumdtate de pogonu locude casd din partea pdstorescd, aldturea cu Paun sin Stanu ;200 pruni cu palmänt[ul] lor, 4 meH cu [pa]mänt[ul] lor».

0 35. 29 Septembre 1824. Declaratie «la ma:ra vdrului nostruGhiorghe Aramd, ci-i zdcu si Bdrbieria, precum sal fii stiut cä neeste dreptu vär cu noi, si noi ne afidm la rdnduela ruptasilor ;si acmu voeste si vdrul nostru sd-s asezd la rdnduela nemu-lui nostru, neavdndu nici-on amestecu de bir cu nemine nicimosul nostru, tatál värului nostru Ghiorghie, -fiindu tot oamenfde casa d. Vornecului Grigor[e] Ghica. Si, fiindu om scdpat(sic), voeste sd-s asezd la o cruce cu fiiul säti Stefan, si noi

Tin.

138 ACTE DIVERSE

därn märturie intocma, dupd cuprindire nemuldi nostru. Iar,nefiindu adevdratä, sä fim dator[i] a da 250 lei bani milli,si supus suptu urgie gospocl, si da si ban[i] bir cu tam.»Iscdlesc un Capsa, «Ilisdi Grigorce rdptä (sic) a Visterii», -Din colectia d-nei Serban Costachl.

_

36. 15 Maiti 1829. Pentru o mosie cumpäratä la Tutova,cu voia rdzesilor, intre cari «Ion Cehan ot alugäreni, Post.Ion Motds ot Chetresti, Gheorghi Rilav (Silav) mazil». Ivindu-seinsä altii cu pretentii, cumpärätorul cere a se fixà termin incare sä i se dea banii. - Ibid.

37. 13 Octombre 1831. Cdtre Clucerul Dimitrie Popovici.«Fiind-cä acesti bani am apucat a-i da mai nainti di a veniaprodul la dum[nea]lui munsiu Cristanovschi, dupd o politäa dumisale Vornicului Costachi Conar.li ... Iatá aldturezudum[itajli polita cdtrd dum. Vor[nilc[ul] Costachi Conachi, di652 lei; cdruia i-am si scris cd-I vol. trimeti o politd..» Se vor-beste de o «sämusoard». - Ibid.

38. 26 Maiti 1833. Filaret Apamias si Athanasie Sevastiasaratd cd atí cunoscut la Roman, unde eratI el' cu episcopulVeniamin, pe tatät Cdminarului Grigore Popovici, protopopulGrigorie Fäurescu. - lbid.

39. Foaie de zestre teräneascd din 1835. (<2 boi buni, 2 vacl :una cu vitel, alta gonitoare, 1 scurteicä pabriti, 1 roche mcotos(sic), 2 velinte in länuri, 4 perne lung)", 2 cämdsi voinicesti, 4cdmäsif amiiesti, 5 märdmi lungi, I masä pd.' masd, 18 stegare(sic) niärunte, 2 rämätoare grase» (averea miresei). «Jumdtatelivede, depreund si pd. vale ; jumdtate livedea dupd negot, jumä-tate locu din valea pdcurii, 2 boi bunT, fardb (sic) de rotdrie, ju-mätate ; 1 rämätoare» (averea mirelui). -Din regiunea Buzduluf.

40.1850. Plata., e dupd incheerea Sfatului Administrativil din 29Dechemvrie 1849 », (< pentru fiestecare täblitä arátätoare numeruluicasdi sati a dughenil din orasul Iasii, sä se pläteascd de card: pro-prietari cdtre trei lei». Tipdrit. - Colect"ia d-nef Serban Costachi.

41. Foaie de zestre din 5 Februar 1853. «3 stänjäni demosie ... Viia ... 1 vacd cu vitel, 1 juncu de un vitel, 2 01 cu mief,2 oT mid, 1 scurteicd de tebet blänitd, lungd ; 1 fermänd depostav bldnitä, I roiche musulim, 1 roiche stambd, 2 ondroace

MATERFALE DE 1STORIE CULTURALÁ 139

stambd, 1 fustd. matepolon, 1 ladd, 4 perne lungl, 2 scurte, 4 pernede pdrete, 2 scoarte in feluff, 1 pereche pardtare, 1 covorincadirlat, 3 cdmdsT voinicestI, 6 cdrndsT femiiestI, 1 salbdlungd, de ler 30 ..., i testemel de ale bune, 1 basma de md-tasd, I masd pa masä, 2 fote albastre, I maramá de boran-gic, 1 sdrvet de cuiti, 22 sdrvete de masd, 2 testemeluri marl.Deci noT putin, iar de la Dumnezeti molt ; si sporul lui Avraamsi a luT Isaac $1 al luT Iacov in casa dumnealor.»

2. Documente comunicate de d. Ermil Pangrati.1. Suceava, 17 Ianuar 6998 (1490). Stefan-Vodd, pentru cd

cUrita fata Maline, nepoatd de fan'. a luI Jurja Piatra (rnaTp" ;mar jos : nIlaTint)», vinde ocina eI, cu uric de la Jurja, e un

sat de la gura Rabricioaref (oksonnoapn), anume unde aú fostRoman $1 Hodco», <duI popa Sima (nonS enmn) si frateluIluI, Gavril (rimpunS), si suroril lor Martel* (AupTH), pentru 50de dzlotT tätdre$tI» Dail actele de la cunchif nostri Ilias siStefan». Marturi : fill Domnuluf, Alexandru si Bogdan-Vlad,si boierii : Duma, Gangur, Dragos Vornic, Hrdman, Hudió,Dajbog, Steful de Hotin (KoTummoo), Micord, Reates Or-cailab de Neamt, Andreico l'Jartorovschi, Groze de OrheI (wp-KEUICKOr0), Secard pircdlab de Roman, Cldndù Spdtar, BoldorVistier, Eremiia Postelnic, Fruntes Stolnic, Sandro Comis,Tdutulu Logofát. Scrie Toader. Pergament cu pecete desfd-cutd. Si traducere de la a scoala sloveneascd in Sf [e]tii Sava»;copie din 1808. - Cf. Uricariul, XVIII, p. 62.

2. X XSen, 19 Mart 7037 (1529). Petro Voevod intdresteluI Mate! si frateld luI, Nichita, si surorilor luI, Mdrena ("k-m"), Liga (my") si Musa, fetele GutiniI (A-kTif riTnunT) si

suroreI Gutinif, Mdria (mkpne) $1 verilor eI primari (nparrannnmeliK) Mihul si sora WI, Dolca (Aomv&) $1 Cr[i]stina si Nastea(nacrk), fetelor SimineI (cnAumn), si rude! (fItIME111-11C) lor, Plcurar

1 E interesant de väzut cum preface pe marturi un traducator asa de bun caEvloghie ; la el IntlInim pe Alexandru, Bogdan si Vlad ca fiI aT Domnulul,si pe boteriT : Dragus Vel Vornic, Mail Vel Spätar, Boldur Vel Vistier, Iri-mda Vel Postelnic, Fruntes Vel Stolnic, Sändrea Vel Comis, Täutul Vel Lo-gofät. Data e cetitä: 6978.

140 ACTE DIVERSE

(nbxSpap). fiul NasteI (HarrH), nepotii (EN8Kotte) luf Ivasco Goe-nescul (romecKSita), ocina lor, ce o are Ivasco de la «pä-rintele» DomnuluI, Stefan-Vodä : I'M EHA 1,0AA "Rol-

TIM, CUMIN KOHSAORO HA pesputiii H LlEpECT (sic) ooStia SMIO H

pEEPH,1011frk, MIHLHE HHK0411HO $i selistea luI Jurja Blidariul(mSpica muimprk). Marturi : fiul, Bogdan, si boierin GrozavVornic, Negrilä, Talaba, Scripca, Vlad, Mihul pircrilab deHotin, Crdje si Huru pircälabi de Neamt, Danul si Zbitareade Roman, Barbovschi Portar de Suceava, Dragsan Spätar,Dumsa Vistiernic, Liul Postelnic, Felea òasnic, ToaderStolnic, Ioan Comis. Toader Logofät. Grigorie Bogza pisar.Pergament. Pecete mare atirnatä de un snur rosu (pembeh).Cf. Melhisedec, Cron. Rom., I, p. 16o.

3. 22 Mart 7054 (1546). Petru-Vodä. Vine Petre cu suro-rile luI Tudora si Vasftica, fiji lui Hanco Goläe, i rudele lor:Isac, Maxäm, Joan, Nasta, Stanca, Mica, Musa, fiii Oltii, si

enepotif de frate ai lor, Luca si sora lui, Magda» $1 alte rude,Grita, Tecla, Marina, etc., si vind ocina lor, e-ati avutiirintiT lor, Hanco Golde si Olta si arstäria, de la DomniaMea, pe grumätate de satu de la Räbrice, anume Golgestii».Marturi : fiii Domnului, Ilia, Stefan, Costandin ; boierii : HurulVornicul, Cärca, Borce, Sturze, piralab de Hotin, Hurul siMiron de Neamt, Sendre [=Sandru], «Tanpa» [Tinpa], pircAlabfde Roman, Petre Vartic Portar de Suceava, Enea [furie]Spätar, Moghilä Vistier, Hribor Postelnic, Petre Päharnic,Neagu Stolnic, Placsa Comis. Mäties Logofát. tälmäcitla scoala sloveneascä la Sfeti Sava.» - Copie mai nouä. -Cf. Uricariul, XVIII, pp. 129-31.

4. 12 April 7056 (1548). Iliias Voevod, pentru Ionù Can-drea, ii MATSUI" conomia, nepotI (811Sicone) ai Maruscei(AnapSuitatim) si aruda» lor Wärinca si sora acesteia, Negrita(HgroitTx), si ruda : Tintea, nepoti a.I SofiicII (c4THEH), gtotinepotI al Candri fiul lul daniafácutä lui Candrea de bunul (,A,-kA,) Domnului, ebätrinul StefanVoevod» : parte de sat «la Stavnic», JurjestiI, parte din Ta-tomiresti, pgsp-ma. Marturi DomnuluI, tefan si Cos-tantin, si boierif : Efrem Huru, Borcea Vornic, Petru

AM/UMW.'

pä-

«S'ati

fro

(icatimni),

Fla fratiT

KilkKe1,

Negrik,- inkrinduk


Sandro, Sturdze (cT8psii), Movila, pircalabi de Hotin, Danh.ilHuru $i Miron pircalabf de Neamt, Iatco $i Ghiianghe pircalabide Roman, Negri lg Portar de Suceava, Iuriia Spatar, Dan Vis-tier, Hrabor P[ostelnic], Hamza, Petra$cu CL'apic, Neagul Stol-nic, Plaxa Comis. Matiiasu Logofat. Pergament. Pecete mare cu$nur ro$ (pembeg). - Cf. Uricariul, XVIII, pp. 135-7, 142-4.

5. 26 Octombre 7092 (1583). Petru-Vodg, pentru «StefanuGolde parcalabil de Neamtu, feorul lui Lazarti Golâe Ora:labul», care vinde mo$ia sa, cce are de la parintele luT, LazarGolge, pgrcalabg, de la batranulti Petru-Voda, o parte dingsusü ding giumatate de sat ding Golae$ti $i a cincea parteding moarg(2, lui «Neculae Tatartiv, cu 16o de zloti tätäre$U.- Copie din secolul al XIX.lea, dupä traducerea de la «$coalasloveneasca in Sfetii Sava».

6. 8 Mart 7096 (1588). Petru-Vodd, pentru «Anita, giupa-neasa lui Golai Logofatul, $i feorii lorg, Mihaila $i Carstana»,cari vind mo$ia lor : «din giumatate de sat din Golge$ti a tiiiaparte, din drese de cumparaturg, ce are de la batranul Petru-Vodg». MO vinde ca $a (sic) ba$tinä ce are acold dingtruacea giumgtate de sat, din a triia parte, acea giumgtati desatg, a cincea parte, toatä partea lorii ce se va aleage dintr'acea giumgtate de *sae, $i cu moara in Rgbricea $i cu loci'de fanatT» . Vinzaiea se face csemintii lorti, luT Necoarg Golai,$i femei id, Sofii, pentru r 50 de zlotl tätgrg$ti». FAA. boieri. -Copie din secolul al XIX-lea, dup g. traducerea facutä «la$coala sloveneascg, la Sfn. Sava,.

7. Suceava, 27 Januar 7106 (1598). Ieremia-Voda, pentruEremia Baseanul Vel Vgtag de Vaslui (RacalicKiH), care aducemarturie de la Joria Vornic de gloatä cu privire la vinzareafácutg de Zahariia fiul Marincii, nepotul lui popa Danciul,stränepotul id Fetion M$HT/All (acest Fetion primise mo$iade la «bgtrinul Stefan Voevod $i de la Alexandru Voevod,)lui Eremia : parte din Miclau$anl, cce se zic acum Graurii»,pentru zlotT tbitgre$ti; aka mgrturie de la acelag cu privirela vinzarea facuta de Dumitru Tru$co, fiul Oltii (WATI-111, wrIT"k),

nepotul WI Trifin (TPHIPH), lla Eremiia : parte din satul Cra-ciune$U, la riul «Golie» (acte de la Bogdan-Voda $i cde la

142 ACTE DIVERSE

Petru Voevod cel bdtrin i), pentru TAilfp AlitlITTIK. intdrire.

Stroici Vel Logofdt. Vasilie Bucium. Pecete mijlocie; de ceardro$1e.

8. Ia$1, 30 Iunie 7110 (1602). Eremia Moghila, pentru Gher-man $i Andronic, CHOU TAKME, ce vind mo$ia lor la GlodenT$i Hilimone$t1 lui Eremiia [Bdseanul] Uricar. Stroici Vel Lo-gofdt. Necoar[d] scrie. Pecete micd, pe hirtie.

g. Iasi, 30 Iunie 7125 (1617). Radul-Vodd, pentru Sora,fata lui Toader Grozea, « cneaghina » lui Gligorie biv Vornic,care se plirige pentru partea el din Alexe$ti (data de Ale-xandru-VodA luT Grozea), cumpdratd de la Andrdbu$, pe zlotTtdtdre$tI, $i alte ocine. eGhianghea Logofet iscal. Marmure.»Pecete mijlocie, pe hirtie. Slavon. Pe V°, de o mind con-temporand : «300 pdmunturi Alecsd$ti, 3 bAtränf».

TO. Ia$I, 30 April 7165 (1657). Gheorghi Stefan-Vodd caree Mogäldia din Negresti», pentru Ora lui «Todera$co Joria cuIon Färdmi $i cu diiaconul $1 cu Corcodel si cu Mahleti $icu alti rdzia$T din sat din Crdunesti», spuind «cum aceloamenl $id pre mosiia sa la sat la CrAune$tI. DecT s'ati $imai pdrit, O. i-ati rAmas Todera$co ..., $i le-ail luat $i direasele$i Wail pus $i dzi dupd o[bi]ceaTul t[djrAT, sd Tasd de pre moOlasa, $i pdrid. acmu n'ati mai e$Tt. Deci sd-i scoati din mo$ie, sd.margi la locurile sale, cu tot ce vor avea ; $i dd aasta pArds'A nu. sd mai pdrascd in veaci preste cartia Domniei Meale.»Pecete mijlocie, cu chinovar negricios. - Pe V°, la 4 Maiti, Mo-glide se invoie$te ca el' sd mai stea «in doao sdptdmäni .. .,$i n'am apucat de n'a intelni (sic) Moghilde». Martur $1.

«Sirbul den Hulture$tI». «De acesta sd nu mai perim.»ii. [Data ruptd.] Stefan-Vodd, lui «Costantin diiacul de la

Pitdrie i Dumitra$co diiaconul», pentru ca sd stdpineascdRohotestii, singurT, pdnd li se va intoarce derdzd$iilor cheltuialafd.cutd in pira cu Pdcurariti. «Rdcovit[A] Vel Logft. u.» Pe-cete mare, cu chinovar.

12. Raport care Domn (rupt ; formeazä cirpeala altui do-cument) ... MAniia dumitali sd[nd]tos. Facem $t[i]re Mdrii . ..las, anume Toader, cd 1-ati lovit ni$te talhari ... noapte laodaia lui, la Mdlina, aproa[pe de] ..., $i 1-ati legat $1 l-aii

--


muncit, $i i-aii impu$cat femea[ia, care at]] murit pe loc, $1 i-ailluat 200 de lei $i osabit ... tot -aü avut ; apol, ucigändu-I$i muncindu-1 sd .. . unge dzileli, dzis-ail cä mai are bani laovdz, $1 .. . di-ail scdpat in un sat . . . $i ati dat $tire l[a] .. . patälhari; pd urma tdlharilor s'aii dus pi la vad ... plâtiascd.;apoi in ... el dupä tdlharT, pdnä.... aii spus ni$te omeni dinT[a]ra Munteniascd pre ... [o]meni a lul Pdcurar c.a.' adevdratomeni till 1-ail tdl[hdrit] $i un Tigan di la Pdcurar, de admärturisdt in ... ni a lui Pdcurar ; $i s'a dat $1 2 lei Tiga-nu[lui] ... lor, apoi at' märsu la Pdcurar sd-I ceae pe acei .. .,sd-$1 intreabe la Mdriia Ta. Pdcurar n'ail vrut ... uduit siomenilor lirall dat frundza de s'aii dus ... niste cal ..., si 1-aiidoslusut cd i-aü ... Mdrii dumitale ddunddzi ... [I]ui Pdcurar1-apucd, di-am mdrsu de i-am luat ... altora, a multi, cdtepagube sd fac $1 cdte . .. margini, toate sä aflá de omeni luiPdcurar. . .. lift Hrumut i s'ail furat ni$te iape $i cai $1...[1]ui Pdcurar $1 i-ati luat, carile ati gdsdt de fatä. iard ... lepldteascd, si ail vinit omul lui Hur[mut] .. . fäcut dumnealulHatmanului scrisoari acolo ... [pentr]u a n'ascultä de mine ;acmu in urmd ... [aco]lo imbld de-1 arcd, sd-1 ucigá detot ... Mdria Sa sd-$ afle omeni, sd aibd ce[rtare].»

13. Iasi*, 13 August 7167 (1659). Gheorghi Ghica-Vocld,pentru gCostandin diiacul $i cumnatu-sdii Gligora$co, gineriiNastasiei preutiasa popei lui Istratie de Vasluiü $i Dumi-tra$co diiaconul, ginerel[e] Onoghie, $i Dumitrasco, fe'eorul Chi-liei, $i frate-sdil Ifrim $1 sementiia lor, altu Dumitra$co, Ro-hotescul, $1 frate-sdü Hilie, $i alte sementil ..., tot nepotii $istrenepotii lui Toader Rohat $i a luf Micotd Rohat $1 a SimelRohat $1 a luf Mihdil[ä] si a lui Ion $i a Mu$ei, feorii luiMicotd Rohat ; $i ail pdrät de fat[d] pre Tiron de Schiai $ipre Pdcurar aprodul de Tatomire$ti $i Bälan fe'éorul Cauca,$i. pre nepotul lor, Gligorie, pentru satul Cuhnie$til pe Rd-bricea cia Mare, in Tinutul Vasluiului, ce sd chliamd acmuRohote$tii, cu imbe cuturil[e], dzicändu ... cum sd liagd. Tironcu oamenii sdi de gumdtate de sat de Cuhnie$ti, ce sd chilam[51Rohote$ti, .$'aii dzis cd iaste a lor de mo$ie, de spre mo$u-sdu Onia Cuhnia, $'aii ardtat $i un uric de la StefanVodd. cel

144 ACTE DIVERSE

Bun, innaintia Domnii Meale, si scriia inteacel uric cum mosullor, Oanea Cuhnia, ad vändut acia gumdtate de sat luf ToaderRohat, mosul luf Costantin si a lui Dumitrasco diiacon, sialtor frat a lor, si s'aü luoat acel uric de la mäna lui Tiron,si s'aii dat pre mäna nepotilor lui Toader Rohat, pentru cáciati rimas denaintea noasträ si din toatä leagia teräT». Urmasiilui Rohat «s'aii indireptat si s'aiei pus fieräia 24 de ...», cef-lalti neavInd amestec in sat «nice odänuoar[ä] in via». «RA-covite Cehan Vel Logoft.» Scrie «Corlatu». Pecete marepeste hirtie.

14. Iasi, 5 Octombre 7169 (1660). Stefan-Vodä, pentru «An-dronic ce aü fost Postelnic-Mare» si «slujit-ati cinstit Orin-telui Domnii Meli cu dreptate si cu credintä, astäzI si noislujäste» : if dä. Bälosästif (Vasluiii); «care sat au fost a rd-posatuluf Iorga ce aü fost Postelnic, driaptä cumpärdturd dela feorif Bäsan[ullui Uricar ... Sd-f fie de la Domnie dare similuire si uric de intáriturl». Corlat scrie. Traducere din se-colul al XVIIIi".

15. 20 Februar 7170 (1662). «Bejan din satul Bälosästif,Tint. Romanululi, vinde lui Stefan Bäisan partea lui din sat,e cum si curgäturi din codru, ci le am acute cämp». Sd tiesi fiul, Simion, si nepotul, Eremlia Bäisan. Tea pe mosie «trei-zdcf si sasä galbinI unguresti». Vinde «prin bund stiintaniamurilor si a räzdsilor meID. Martur si «Isaill de Busästi».-Copie noul.

16. 8 Maid 7176 (1668). «Simion Färäm[ä] de Crgunestisi Päcurar ot Tatomirestf si Carpu aprodul» aratä cd s'a aduscarte domneascd, de a Costantin Pitariul», ca O. aleagd partedin Rohotestf. Pun termin ei, crägiasii» (sic), pentru resti-tuirea cheltuielif reclamate de acesti dol.. «Jar caare rägias nuva da banif la dzi, ia[r] sä fie mosie piitoare.» intre martuff:gFocsia fiorul Cretuluf ..., Vasilie Gäoadzi si Stratul zätCandachief si Gligorasco diiaconul de Vasluiti, zdt preutiasn>.o 17. Iasi', 8 Julie 7189 (1681). china preutiasa popei luiDumitras, fata lui CotärldP, aratä csingurd pre meni, canduad fostu la sfärsitul vietil miali si la daria sufletulul midi, säes dinteaastä lume de gos, cu multe valuri pementestI, am


avut feeori din _pdcatele_miale, feti__,$j fiate, si neputdadu-mdtinia cu fiorii mid', si nesocotindu-md ef, si, candu fu acmula boala mea si sfdrseniia vietif miale, am fostu in casa preu-tuluI Mihail de la bisiarica Darn Sale Do[mnull, din Curte,si m'arn dat lul la darea sufietuluI mied, ca-s aibl Molitfa Saa mä griji si a ma.' comända de ce trebue dup[d] moarte,calcI cd fiorif mei nu m'ad socotit, necT rn'aci cdutat de ne-midi.» Are mosie, in Tinutul Vasluid, clängd. Hiliia, din gos,ca sd chiiamd satul Cotdrlestii». 0 lasd preotuluT «si preu-tiasir lui, Tofanii, si cuconilor luI ce-T va da Dumn[e]dzad».Marturi: un preut de la Brostiani, altul «de la besiaricd dela Mäji», al treilea e de la bisiarici de la Sf. Dimitrie, si Isaiiacdlugdrul de la maindstiri din Husi si Sirghie fiorul Bur-ghialif si frate-sda Marco si Paraschiva fata lui DumitrascoApemanul din Iasi"» si Radul Simanul.

18. Iasi, 1 1 August 7197 (1689). Costandin-Vodd iota%reste preutesel lui Milaild si frateluf el., Simion Moga, mosialor «la Cotrulesti», «in gura Rdbegoarei». «Vel Logfr. ucil.»- Pecete mare, cu chinovar negricios.

19. 20 Decembre 7199 (1690). Rdzdsl din familia Houldaü silistea Cotdrlestilor luI Teodor «Poroseci». Martuff si :«Ionasco Dracsin, Ifteni zet preutesi ot tam si Ion Nagaragiulsi NeculaT Siman ot Focseni». - Adaus din 12 Iulie 7207.Se vorbeste si de un bdiat cdzut in fintind ecu buded»,pentru care lucru un rdzds dä un boü.

20. W Bdlosästi, I I Iunie 7200 [1694» Mäsurarea satuluiecu funia de 33 stdnjinT . .. Parte Mihdi ... 0 parte o cum-pairase Alex[a]ndru Vel Postelnic» ; o parte era ea ErimieiJora». einsä dumbrava din puntia cdmpului di spre Rdsäritpan in hotarul Glodeanilor si a Goldestilor nu s'ad impdrOt,ci am socotit sä tie celi direptu locul sdd, cum s'ad stälpit.»Isaleste si e Dumitrasco Cocortel».

21. «U BdlosdstI, lt 7200 [1692], Iuni II.» Raport de hotdrni-cie, care Domn, de la «Märdarie Vurnic de Poartá si Vas[i]lieBuhdescul» : mosia ce cumpdrase edumnealuT Alex[a]ndruPostialnicul cel Mari de la Apostul Rdul si cumnatu saiGheorghii, fiorif luI Ivasco Cdpitanul din Negresti», la Balo-

68775 VOL VI. in

146 AirrE DIVERSh

$4t1. Se stilpqte «de spre MihaI negustoriul din Ia$1 i Eri-miia Jora». «Cu vatra de sat, cu cämpu, cu vladnic, cu vadde moar[ä] Iscälituri.

22. Novembre 7202 (1693). «Tofana, preuteasa popei luiMihäil[ä], $i Tudosie si Toader, fiorul Purtasiel, $i cu alti frat$1 sdmintiie a noasträ, nepotiY i stränepotil lui Anton $i aSturdzeI $i Märiel 'a Martel* $i a Odochid», «ni-am invoitu curäzea$ii no$tri, cu Neculaiü Trunchiul i cu frata lui, $i Mieräutfiorul Jul Ghiorghii $i cu fratif luI, $1 altá sämintie a lor,nepotil $i strenepotif popeI SimiI $'a surori-sa Marti), pentrusatul Cotärle$tii, in gura Rábrioarei . . hiind acel sat Co-tärleWi imbländ pe treI frat». Ghiorghe Biali vinde parteasa mo$ilor no$tri, luI Anton $1 SturdzeI i MärieI i Martel$1 Odochie». «insä ales n'am putut $ti, din care fraate aüfostu, nehiind oamenI bätränI, sá ie minte, numaI tot aüapucat tiind . . inteacel sat, cu alti frat ; lar eu, Tudosie,mä $tim sä him din Marta ... De nici ei, nici noi, foartebine n'am $tiut cine din ce frate iaste, ce pentr'aceaia ni-amtocmit de bund voia noastrd, de spre amándoao prili sátänem frátia$te.» Marturf : «Mardarie si Dumitra$co Gutul $iGhiorghii Stredzdscul VorniciI de Poartd, preutul NeculaIde la Danco $1 Vasili Ursariul». - TreI pecetI : una cu unvultur.

23. Ia$1, 18 Mart 7203 (1695). Gligori 1-1Augar vinde mosiasa de la Cotärle$ti «dumisali Dirnii JitniciaruluI drept 15 leibätuti . Pomenit «nepotul lul Samson». «Iarà, de nu s'arümaI afia mosiia a mia $1 s'arti tämpla sä o ià cineva dinmäna clumisali, ca sä aibu a-I cumpära eü mo$ie aiurile pen-tru mo$1e.» Martuff : «Ursul protopopa, ce iast[e] la bes[e]ricadomniascä pe poartá, si preutul Vasili si preutul Misail, iarä$de la besiarica domniascd, de la Sta Neculai, si Dumitru ne-pot lui Häugar.)

24. Iasi', 29 Julie 7203 (1695). cTudosii Dubäti Vel Lo-g[o]fet, Neculai Costin Hatmarml, Vasili Catacozono Vel Spätar,Dumitra$co Mavrodin Vel Vistiarnic scriem la sluga Märii Salilui Vodä, la Artenie Bantds apitanul», pentru Tofana sotialui Toader Porosiad, care a luat ocinä la Cotärle$ti, iar acum

...<

MATERIALE DE ISTORIE CULTURAL& 147 '

«Tudosie vdtavul de Comisel» if stringe cde a dziacia de peada parte, 7 merte de grail si treí dal de säcar[ä], dzicänducd acel om ce aa dat danie n'are mosie». Sä cerceteze. DouàiscdliturY, fail peceti.

25. Iasí, 29 Octombre 7203 (1694). «loan biv Armas»vinde edurnisali Cruceriuluí (sic) Dimitrascu Cuzál» partea-Tdin Cr5.6.unesti, «din parte popiT Chirilii», pe «leI, baní gata».Martuff : cGavril l3äisan, Gavril o't Apostul Rägur(sic)». ApoT : cTudosi Dubäü Vel :an scal.; m'am intämplat,Vasili Costachi Vel Vornic, lordachi Canta?.ozinò Hatman.Si ea Axinti biv Vataf am scris zapisul». - Copie din I82

26. Iasí, 22 Iunie 7205 (1697). Antioh Costan in-Voda cätre«Apostol Räciul cäpitanul de Curtianí de la Vasluiü», pentruOra Tofaneí «Porosia.». «Si, de vor dzice cu totH cum acelom, Costantin, cu soru-sa, Märica, n'aa avut mosie acolo, 6-aiidat rail, sá giure patru oameni buní dintre dänsif, precumn'are Costantin mosie acolo, si, giuränd, sä. lipsascd Poro[s]-as[a] de acolo.» - Pecete mare, cu chinovar negria.

27. IasT, 20 Julie 7205 (1697). Antioh Costantin-Voeld, WI'Andronic de Vistirii», ce are a lua drepturile sale la Goldestf :dijma din «pdirle mare si din mälaia si din cänepí si dingrädin[i]». «Vel Logft. u6.» - Pecete mare, cu chinovar rosu.

28. ( U Ferest[i]». 28 Decembre 7207 (1698). «IonascoDragsinul si ea Märica, sora luf Costantin den Feriastií»,aratä pentru Cotärlestii luI «Toader Porsedi , cä vinzdtoruln' a avut vulie.

29. IasT, la Iulie 7207 (1699). «Nastasiia Irimiias[a]» däzapis lui Vasilie Buhäescul, epecum, dänd o iapä a Buhäes-cului intr'o groap[a] a mia, la säleste, la Osästí, s'au muritiapa, s'avänd no 0'45] cu BuhAescul la dumnialor boiarii cemad CaimacaniT, mi-au (sic) dat giudetul platnicA, sd-f platesciapa. Decl ea, neavänd prilej sä-I dati o iap[ä] cu mändzu, ni-amtocmit cu dumnaluí, si i-am dat partia ce-s va aleage a un-chiu midi, luT Durnitrasco Täpärlan, Rorul GalbänuluT de Coz-mestf, ce mi-i mie cumpär[ä]tur[ä] cu zapis, din sat dinBuhdesti, si partia mia de mosie ce mi s'a aliagi iaräs inBuhaestí, de pe imd-mia, iaräsT din partia-i Gälbänoae, ca sg-1

148 ACTE DIVERSE

hie dumisale driaptà ocin[ä] si mo$ie in viaci in viaci». Scrie«Vas[i]lie Niagul Uricar». Socoteala se face jos, in «pämän-turi». Isalesc si. Necula Buta, Bejan Vornicul glotnif, Va-s[i]lii Rojnit[ä] Vornic, Apostul RAul Cdp[i]tan.

30. Catre 1700 (data e ruptà). Dumitra$co Rohotescularatä «cum am luatu cinci lei in datorie, andu foametea ...,in doao saptämäni sä-i dati banii», fiind «zglog» partea-i dinRohotegi. Marturi : Sirnion Färämä, $1 altil din acest neam.

31. Cätre 1700. «Et Chira, anume Vasilie, feorul lui Bu-dulalä. din Tufesti, $i femee mé, Ilena, fata Bärlandei, $i coconiino$tri», %rind pnrtile lor din Tufesti $i cCoOrlie$ti» «popeiUrsuluI din Santee, pentru un poloboc de miere, poloboculde 25 de lei». Se intelege cu ctot vinitul ce sä va alege».Marturi: Gade din Santee, Gligorie Mierlar, Donosie, Pä-tra$can feorul lul Pálica$.

32 Secolul al XVIII-lea. eSocotiala cum s'an socotitu intreTofana preutiasa $1 'ntre Tudosie $i 'ntre alp' frati al lor,pentru mo$iia de la Cotärle$t[I].» Analisa actului de laStefan-Vodä ; in sat, erati «trei bätrán[i]». Ghiorghe Biale$vinde partea sa, «ce s'ati chemat mai iute Cotarlestii, . . . la5 frati, lul Anton $i Sturdzei $i surorilor lor, Märii si Martel$1 Odochieb», «drept 70 arginti tätgre$t[i] . . . Socotitu-s'an ei,frati, in de sini .. . Preutiasa popel lui Dumitra$co, fata luiCotgra", nici o pot lepnda din mo$ie, nici pot $ti pe Irina fatalui Cotärld din ce niam laste : o aü primit cu totí fratii ce-scumpär[ä]tor[i] din Gavril .. . Socotitu-s'ati $i s'ati intrebat $ipentru Irina fata lui Cotgrin, sä afle de ce niam $i din cebnträn iaste; cu totii an socotit $i o an ales 0 hie din Sturdziafratel[e] cel mai mar[e], iar Tudosie s'ati aflat din Marta, larToader feorul Portasii s'an aflat din Dochiia, iar Miergut$i Neculai $i Stefan i toatá sämintiea lor s'ail aflatu din popaSima $i din Marta .. . Neculai Trunchiul ... Iar un zApis s'atidat la Tudosie, ce-s räspunde din Marta.» Iscäle$te: «VasilieNiaglup Uricar». .

33. Iasi', 7 Main 7209 (1701). «Ace$ti fratI, anume TänasiefiCorul lui Hine Rohotescul $i Acsentie brat Tänasie si P5.-tra$cu tij frate lui Tn.nas[ie], Nazarina sor[a] $i en, Gligora$cu


ffeor lui Siiman, $i eft, Apostul frate lui Gligorascu, si eu, MA-riia, sor[ä]», vind «lui Iordachie Rusät, Marele-Vistearnic»,partea lor diii Rohote$tI, «care iaste aläturia cu altu hotara dumisale . . Ant vändut tot bätränul nostru dumisale, ales,patrudzdci $i patru de pämän tuff, i pämäntul 20 de pa$I».Gligorascu mai vinde <tun bardn, patrudzAci $i patru de pd-mänturi, pämäntul 20 de pasI». Dania se face lui Iordachie«$i gupdniasdi dumisali Saftef» si urma$ilor. Mai iscälesc :Nicolae (?) Buhus Vel Logoat, Lupul Co st[ajchi Vel Spätar,Marele-Clucer, Bejan Hudici Vornic de Poartd, oTänas vä-tav de aprodzii ot tärgul.

34. Septembre 7210 (1701). «Alixandru ce am fostuPostelnic-Mare in t[a]ra Mold[o]vei» aratä cd: Idumnealui"Costin ce aú fostu Cdpitan-Mare» i-a «fäcut bine cu taleff 270

de cdtäva vrearne, de säntu pänd acum 3 ani, $1, pentru frdtiiace am avut cu dumnealui, fäcut bine fär de dobändä,

zicándu-mI dumnealui in cäteva ränduri de bani, ca sä-Idati dumnealul, neputändu cändu aü fost acum, iar

zis dumnealui sä-I daft banii, eft iar neavändu deunde-I da, iar m'am rugaat dumnealui, sä facä bine, sä mämai a$teapte, $i dumnealui, pentru frätiia, iar m'aü mai pä-suit». Dacd nu va da la noul soroc, «atunce sä aibd dum-nealui a tinearea $i a stäp[ä]nirea satul mieil, Bdlo.$[e]$tii»,ce-1 are de la emo$na.$ de-aco[o], din zilel[e] räposatului IoCostandin Canternir Voevoda». Iscálituri: Ion Päladi Vel Sul-ger, Vas[t]lie biv Vel Stolnic, $. a.

35. Ia$T, 12 Ianuar 7217 (1709). Mihai Racovitá intäre$telui Iordache Roset biv Vel Vornic Dämdcu$enii Once$tiI,«intfun hotar», cumpärdturd de la rdzd$1, aleasä. de BejanHudi6 Vornic de Poartä $i de Axintie Uricariul : «386 depäminturi, pämintul cäte 20 pa$ de la orn de mijloc». Parte,de la nepotil lui Labu$co, i alti «mo$ina$». «Care zapis estecu pecete tirgului ot Vasluiti.» Alt vinzätor e : cLupul sinFlondor ot Dáne$ti». Zapisul lui Savin Cofdtariul. cSavastiiana,fata Manif.» <Jar de acolo iar dialul in gos, coastecu hotarul Tatomire$tilor Buza Holmului... Vdiuga Pe-rienilor Drumul Telejdnii . Pe un hat, pänä la un stilpu

$1

i-id

mi-ad$i,

$i el ...,mi-ad $1

$1

$i

dindui...

150 ACTE DIVERSE

de piiatrd ... Matca Vditolocdnesi.» Marturi la hotarnicd :Leonti egumen de Birnova, Tdnasii Rohotescul, Vasdle Ar-dari, Enachi sin Iacob vdtdmanul ot Birnova. - Copie din 1807.

36. Io Mart 7219 (171 1). «Maricuta fa[ta] Drdguti, nepoataMdricutii, strdnepoata Antonicaii, A[n]tonica fata Irimii Balsa-nului», dd «dumisali lui Ion vdru-med», «$i i-am ddruit danie»,parte din «Crd'eune$te >.

37. Ia$1', 16 Maid 7219 (17 II). «Vasi]lie Grecul biv vdtavtiza cdl[d]ra$ de Tarigradu $i Iona$co fiorul Buhdescului -adfostu Vornic de Poarti $i David ujdea $i Gavrila$ fiorulluf Postolachie ujdea, $i cu alti rdzia$ frati al' no$tri, carii-or mai hi», intdresc lui Vasilie, ginerele lui Antiohie ujdeadin Buhde$tI, stdpinirea peste 18 pdminturi la Bulide$ti $iComdne$ti.

38. Ia$i", 24 August 7220 (1712). Nicolae Alexandru-Vodd,cLupului $i luI Ioni[t]d, nepota popei Ursului de Scdntedia»,pentru luarea dijmei la Tufe$ti $i cCotdrliesti», «de pre partelui Chircd Vasilie, feóorul lui Buduhald din Tufe$ti $i faimeiilui, Ileanii, fata Bdrlandef». Vinzarea se fdcuse «pentru unboloboc de rniiarea, drept 25 lei». «Lupul Costachi Vel Vornicvo (sic), ne[fiiind Vel] Logft.» - Pecete mare, cu chinovarrosu.

39. Ia$T, 18 Iunie 7221 (1713). ilitemie, fièorul Nastasiipreutiasii din Once$tI . . ., cu fdmeia mea Stratina» $i fiii,

vinde cnepotu-mied Ion Furcoid, cdldra$ de TArigrad» , «gu-mdtate de bdtrdn» la Cotdrle$ti . .. acI, avdndd nepotu-miedIon Furcoid o parte de mo$ie in hotarul Once$tilor, $i scu-ldndu-m[d] ed cu sotul mied de am vdndutd dumisal[e] Vorni-culuT Iordache Ruset, $i hränindu-s[d] nepotu-mied Ioan pe aceaparte de mo$ie carif o'm vändut-o noi, $tiindu-s[d] $i el ca.'

are mo$ie in hotarul Once$tilor, $i viindd noi innaintea du-misal[e] Antiohie Jora V' Log. de ne-am intrebat, $i s'ad aflatcd am vändut ed raid. Deci dumnealui Logft. a$ea ne-ad ales$1 ne-ad gudecat, $i i-am dat acea gum[d]tat[e] de bdträn dinCotärle$ti.» De avg. e $i Jora, care iscdle$te : a Antiohie Jor[a}V[ell Logft., denainte noastrd», (<i alti oameni burif, rädzia$$i megiia$i din sus $i din gos, anume Crdun Cheh hotarnic

MATERTALE DE ISTORIE CULTURALÄ 15 L

si Toclera$co Porci$anul $i Crd.Cun Limpede si Tudosca soru-mea, $i Ghiniia, iar sor-mi, $i alg»

40. gIzvod de urice si alte scrisori de nuosii a rdposatuluIMiron Logf. , ce aú rdmas fiilor 0.1 si, rdmäind dupd moartedumilorsale datorif, sd-s plätiascd cu aceste mo$1i, dat po-ronca Márii Sale lui Vod[ä] acest zapis in sama pdrintelufGhedeon Mitropolitul, sd-s vänzd cui a da bani la datoriileLogft. Miron $1 a fiilor sdi ; l 7222 [1714], Mart 1.

Un uric pe HinddAni, vechid, de la $tefan-Vod[d], dint' 6976,6-ad vändut Grozea Micoti luI Stqco Micoti6, $i un terfelog otPätru-Vod[ä], rupt, tij, pe HinddsdnI, Msg. ard. -Un uric vechipre Meregf pe $omuz, dania lui Brat, de la Stefan-Vod[ä], din lt6951, cu pecet[e] de ard. - Uri uric vechi pre un sat pe Ber-heu, la poiana lui Roman, dania lui Crdurt pärcälabul, dela Ilie$-Vod[d] i Stef[an]-Vod[a], cu pecete de ard pe Boro-ddceni, din lt 6945. -Un uric vechi pe CäcäcenT i Micläu$enI,6-ad fost schimbdturd cu Bälp.testif $i cu Mänjd$ti, cu pecetede 6arä, lt 7139. -Un terfelog rupt, lui Strore Logf. $1 luiBuum Vornic, pe 2 sate pustif : Tobacul $i Gura Väcd-retif, de la coada Ialpugului, ot Pdtru-Vod[d], din 1' 7097.- Un uric de la Pátru-Vod[d], din 1' 7037, pentru Brdnistori

Scheuleni i alt sat, de impärtalä Ilie si Mdrica $i alterude, cu pecete de 6ard.-Un uric vechid pe Putureni, ot Ste-f[an]-Vodd, de 1' 6943, cu pecete de ar[d]. - Berna Säuca $icu Sardul. - Un uric cu pecete de ard, ot Alecsandru-Vodlt 7063, a lui Movila Vel Logft., pe gumätate sat Tdlebestifpe Bdrlad, parte din gos, schimbäturd Intre Movila Logft.$i cu Salornie, cu gumätate sat de Crdinicdt4, $i pentru viila Hárldii, $i de Tágani. -Un uric de la $tef[an]-Vod[d], dinlt 7060, pre un loc la Räut, in gura Camäncdf, 6-ad cumpdratGheorghi Logft. de la Ion sdn Niami$i $i de la rudele lui,si o bucat[ä] de loc la Tunie, hotärdt[ä] impregur. - Un terfelogfär ar[d], pre Cliniceni $i pre Plesdni, ot Ilie$ [s]i Stefan-Vodä, 1' 6940. - Un uric ot $tefan-Vod[ä], 1' 7028, pe Bra':nisteni : scrie i alt sat al Irimii Visternicul. -Un uric peHlinesti, din lt 6967, ot Stef[an]-Vod[d].»

41. Iasi, 29 Septembre 7223 (1714). Ionit[d] Dura $i Ion Rau-

s'ati

si

132 ACTE DIVERSE

gar daü zapis dui Gligori Pe lin, ziat Trunchiul», $1 altul ginereal lui $i until al treilea cumpärätor, «cd dat acestI rä-ziag $ias[e] lei $1 un ortu, cu banii lui Vas[i]lie ; carii audzisedumnealui Cärstia Vornicul va rädica 7 ortí baniCar[i) ace,t1 bani s'ati dat pentru moarte ea de ora ce s'aufacut la säle$t[e] la Cotärle$ti, in gur[a] Räbrinoarei, insä pegium[d]taate de loc de säli$t de Cotärlesti . . . Iar dintealtiräzias, cini s'ar mai afla in urml, sa lipsascd din mosie, dacdn'au e$it sä fie dat bani la moarte cia de ora . . . Si etToader Orheianul, diiacul de Cämar[ä], am scris zapisul, sn-s$ tie. »

42. I-ia Maiii 7227 (1719) MihaT Racovit[a]-Vodä, «la sluganoasträ, la Acsintii Uricariul», ca sal aleagl la Rohotestf celeoptzeci de pdminturf ale lui Iordache Rusät biv Vel Vornic.«Si, alegänd, sä le lipesti länga alta mo5iia ce mai area dum-nalui acolo, inteacel sat.» Pecete mare, cu chinovar.

43. Ia$I, 17 Iunie 7227 (1719). Mihal Rdcovit[4]-Vodä carerdze$ii de Rohote,t, «la Iona ohodariul $i razeg». Atrimes pentru alegere «pe boiarul nostru Cucoranul Vornicul$i pe sluga noastrd Stredzäscul diiacul». - Pecete mare, cuchin ovar.

44. 1U Scanteae», 20 Iunie 7227 (1719). «Gligorie Cuco-ranul Vornic glotnii $i Toader Stredzäscul diiac de Cdmarral,trimeg la Rohotesti «ca-s chemdm ralzesii $i mosina$ii de la Ro-hotesti, carii aü mo$ie acolo intr'acel hotar, $1 sit mäsuräm cinecat are din hotarul dumisale Vornicului Iordachi». Chiamäpe un Gligora$co fiul lui Siman, pe un Acsintie, pe «Anisilafata lui Hilie», «si am radnat $1 pe Mih[a]lachi fiorul luí Pa-naite, s61-$ cheme rudeale lui, si 1-am asteptat 2 dzil[e], sin'ati mai venit . . . Am mäsurat din bolohanul dumisale Vor-nicului Iordachi in gos, si am aflat 25 de funi, $i funia de20 de pa$, pasul de 6 palme ; carel[e] sint 2 ränduri de pa-mänturl, care fac 50 de pämänturi ; carele márgu aceste p5.-mánturi de spre Rdsdrit cu capul in apa Räbricii, iar de spreApus margu cu capul in päräul Tatomirestilor ... PATIN undeadä Tatomiriasca in Räbricia . . . Carele iaste aa mo$ie Ta-tomire$til a lui Costantinicd sin Gribinoae . Este si bo-

cd-i lui.

ne-ati

MATERIALE DE ISTORIE OULTURALÄ 153

lohan hotar in malul Tatomiriascdf, ce, fiindu buruianul mare,nu I-am putut gäsi ... Ce ad dzis mosina$iI cd Luni or vinila E$ cu totif, $1 de nu s'or putia a$edza cu fiCorul lu Pa-naite, i-or da intr'alt sat mosie, mal gos, ce-s chiamä la Ko-hotestf, care ad impreun[d] cu totif.»

45. Iasi', 27 Iunie 7227 (1719). Rohdte$tii vind partea lordin mosie, socotitd in pZiminturi (pdmintul = 20 de pa$T, pasul= 6 palme) cätre lordache Rusät Vornicul. Mäsurase Cuco-ranul Vornie de Poartä $i Toader Strädzäscul «diiacul». Pre-tul : cpämäntul cate do orti bätutir. «Si dumnealui ad cum-pdrat toti Rohotestii deplin, fär cdt ad rämas un cut din gosnevändut, unde sint ni$ti pomet in dial.» Asistä «Vornicilde Poartd, Gligorie Cucuran $i Ghiorghie, $i Axintie Urica-riul». Pecetea oVornicilor glotnii».

46. 27 Iulie 7227 (1719). Socoteala piiminturilor din Ro-hotesti, iscalitä de cei dol Vornici de Poartä si de «AxintieTJricar».

47. Ia$T, 20 Decembre 7228 (1719). «Chiriiac Hordil[a]» $*cu fiul säti $i fetele, «Mdrila $i Onosie», vinde dui Costantiti[Grecul], ziat Andril Trimbiciariul», partea-i de la «siliste laMoicia$ti sd Dämäcu$iani, de peste apa Rdbricif : patrudzeaci$i dooi de pdmánturI, $i pdmd.ntul cdte 20 de pasi $i pasul$ias[e] palme, precum sint aleasia $i stälpite, laingd hotaruldumisali Vornicului Iordachi». lea «cdte opt pot. pämäntul».Si, cdndu am scos a6astä mo$iia la vändzare, am intrebat $i

pe dumnealdi Vornicul Iordachi, fiindu rdzea$I, $i n'ad vrutdumn[ea]lu sä cumpere, ce mi-a dat voia, cui voi gäsi,aceluia sä o vindzu.» Scrie Axinte Uricariul. Iscdlesc: Va-s i]li Burghele Med., Iftiimiia Borozan ot Ia$, $i altii.

48. Iasi', 16 Februar 7229 (1721) donitä Bäih[e] i To-fana Iurd$as[a]», . a. märturisesc «Spat[a]rulul Cuzil Spätar»(sic) cä ad luat ni$te acte de rno$ie, - «ca-s n'aibd dumnia[lu]ini.0 un calabalic pentru acest[e] zapis[e] cdt[e] li-am luat noila mäna. noastrà.».

49. Ia$1., 17 Mart 7232 (1724). Mihai Racovit[ä], mal multorrázql, ca sà." aibd ca prinde pe oarnenii cari imbld pentru,eputi $i hulpärii $i pentru albini pe acest hotar anume Crä-

1;51 AC:1E DIVERSE

une$ti si päduria Crdune$tilor $i Glodianif $i Hulturestii,cämpul $1 päduria, cu apa Räbricil, peste tot, pän la Roho-testf, $i paarte Negre$tilor din 'gos, cu dumbrav[d] cu tot, $ivlatnicil (sic), pe cariI i aü aflat imbländu pi aceste locuri cescriü mai sus, sä i princlä, aducd aicia la Dumniia Mia,sä. i certare ; pentru cd, imbldnd el si vänänd, stricä $i facmulte pagube (?) $i aril cu päni, $'apoi cadu altii la nevoe.Dec!, de i-ar prinde sag i-ar oblici, sd-T prindd sd-i aducd lalag : ori streini, ori $i räzia$I, sä nu imble fdr[ä] $t[i]ria acesta.».Pecete foarte micä, octogonald, cu chinovar.

50. 20 Julie 7235 (1727). «Stefan Hermeziu ot Vist. $i cusotu-meü Ilinca» \rind partea lor din Cräciune$ti, «de spresoare apune», «lu Toader ot Vist., dreptu 140 lei bätuti ;care mosie ne iaste si noai cumpdrätur[d] de la Pandeli fi-orul luI Frangoli Sdoariul $i, netrebuindu-ne noai, am yin-dut-o dumisale». Scrie Gligoras ot Vist., $i alt «ot Vist.» iscd-lese ca marturl.

51. Ia$T, 24 Iunie 7236 (1728). «Adecd eü Velico Cuzefäcut-am zapisul meü la mdna dumisali frätäni-meil celul maimari, anume lui Toader Cuzii, de a mea bung voe : avändintre noi o socotial[ä], i-am dat a patra parte de sat de Crd-ciune$tf, ce sint la Tinutul Vasluiuluf, pe apa Rábricii, dingos de Scäntiai. Car[e] aastä parte aü fost a mo$ului nostru,a lui Todera$co Jora Sulger, $i mo$ul Jora aü fost dat-o danielui Ionit[ä] porupiculu, $i ea am curnpärat-o de la Costantinfeorul poru$nicului Ionit[d]; ce aastä parte ce scrie mai susam dat-o frätän[e]-meü lui Toader, ca sä-I fie dumisal[e] mosiein veci. i i-am dat $i zapisul am cumpärat ell de la Cos-tantin fiorul poru$nicului Ionit[ä]. A$6jdire i-am mai datfrätän[e]-rneü partea mea din Nävärnit, car[e] sá hotäräscu cuace$ti Crde'une$ti; cari aastd parte o aü cumpdrat tatd-meüCuze Spat. de la Ion Arma$ul. Dec! $i aastä partea i li-amdat tot pentru aa socotiald am avut intre noi, $i i-am dat

zapisul de la Ion Arma$ul, cari aü cumpärat tatd-meti.pe aceste zapise sd aibd a-$ faci $i ispisoc. Si la aastä toc-mald a noasträ s'aü tämplat multi boiarl $i alti, cari mal goss'aü iscälit Velico Cuze iscal »

sd-i

e

e

Si


52. 28 Iunie 7236 (1728). Toader Cuzea vinde luf eToaderGheuca ot Vist.» partea sa din «Crd(,une$t, ce vin la Ti-nutul Vasluiului calif ati fost a mosului nostru, a luiToddra$cu Jora biv Vel Sulgeri, $i mo$ul Jora aü fost dat-odaniia lui Ionitä puru$nicului». Apol «ati cumpdrat-o Vea-licu, frate-mietiv, ce i-o lasd ha. Vinzare $i la alt sat, «Nd-vdrnitz. Iscdlesc : «Toader C[a]z[a], Velico Cuze». Notd, jos :cAastd mo$ie, fiind dumna[l]u[i] Post. Ionit[d] Cuze nepot,aü intorsu dumn., s'ati luat mo$1e. Toader Gheuca otVist.

53. «Suir di pe impdrtala de mo$1f $i vecini -ati luat zdstriLogft. Miron Cuza de la socrul sdti, Ion Costän Hat. ; careeste fdcutd de Darie Doni Vel LogE, cum mai in os aratd.Mosii si vecini carile s'ati socotit $is'ati dat zestri LogofdtuluiMiron Cuze, ginirile rdpdosatului Ion Costán Hat , sd-s $tie. Let7238 [1730], Ghen. 20 : Satul Dumenii, la Tint. Dorohoiului,pe Iubdniasa, sat intreg $i cu vecini, cdt s'ar afla de acolode loc, $i cu hele$teii. - Pdrtdle din Sdpoteni, carile sd hotd-rdscu cu Dumenii, tot la acel Tin[ult, cdt[e] sd vor alegi.- Pdr-tdle din RumdnestI, la Tin[u]t Cärligäturil, pe Bahluiü, cdt[e]sá vor alegi. - ecini de pintr'alte sati ce i s'ati mai dat. Ne-chita si cu frati-sda snie Precoli (sic) ot Volcinetu. 2 frat, snielui Miron Volcinit ; acestie nu s'ati dat cu satul mändstiriilui Bdrnovschii. Luca sdn Ifrim Bolii. Gligorii sin Nazarii $i2 feor a lui Hu$cä, vecini din Brdne$tet. Prodan sin Chi-rilescul ot Micldu$eni. Toader $i 2 fratl a lui, feorp] lui Gher-man, $i cu feorul luI Chisdlit[d], vecira din Sdrbdne$ti. Ti-gani ce s'ati dat in parte Jul Miron Cuza Logft., sd.-s stile.Iftimiie GAlcd $i cu Tiganca lui, Safta, cu doi copiI. Irina,fata lui Ion Tiganul, cari esti dupd un Tigan a Isdcescului,$i cu copii cdt s'ar veni in parte igancií. Andrii Tigan[ul],holtd, cumnat gudeluI Dumitra$co. Cráciun sin GrosoaeTigancif, fata Lucdl Tigan ; care s'afi venit in parte noastrddin impdrtal[a] -ati impartät cu dm. Catargiul Vel Logft.

Dame J9onic Vel Vorc.Prin acestu izvod, denainte dum[i]lorsale acestor boerI

carii oränduit Mdrie Sa Vod[d], ni-am a$dzat noi de bund

..., ...

i-ati

136 ACTE DIVERSE

voia noastrd, precum aratä izvodul maI sus. Si pentru cre-dir4a ni-am iscdlit. Miron Cuza Logft. iscdlit. Necul[a]í Cost[in]iscdlit.» - Copie din 23 Decembre 1794.

54. «Izvod de ce ad rdmas pe urma Anita Vor. ráposatuliffSturdzif Vor., pecum ad dat sam[ä] Anisiia cu sufletul ei,din porunca Märii Sale lui Vod[d] ; 117238 [1730], Fev. 1 : 8 boIde plug, 4 boI gonitorI, la Nicolal; I boil mar[e], tij la Ni-colai; 130 oT, la Botianul ; 4 bivoli, 6 cai cu radvanul, 6 si-rurl märgäritari, 30 ug de aur, 1 cdldare mare, la Sold[ä]-nias[a] ; 5 linguri cu cdpace, la Sold[d]nias[a] ; 1 tingiri mare,la NicolaI; I tigae, la Sold[d]nias[a] ; 1 alt[ä] tigae cu pioar[e]tij, 2 tavale : una la Joroae, una la NicolaI ; 12 blide plumbula Sold. 6 ; I cdldare mic$oar[d], la Vist. Cant[a]cuz[i]noe ; 1

blan[ä] de sobol purtatd, la Vist.; o cergä noai cu lata rare,la Joroe ; 1 pilotd, la Solddnias[a] ; I covor, la Soldan;I bland, la Soldan ; 1 poriz[u]rl, la Soldan ; I bräti demátas,ä] sam, la oldati ; 3 perini, 2 perinf la Soldan ; 2

mias[el, una la NicolaI, una la Solddnias[a] ; 2 prostirI : unacusut[a], una alias[ä], la Vist. ; 13 särviate, la Sold[d]nias[a] ; 1

menestergur[i] baut[e] cu bumbac, la Soldkniasal ; 1 Tigancdc'un copil, -ad cumpdrat Vor. pe bani, de la Joroae ; 1 sca-tulcd cu sipuri, la Soldralnias[a]; 1 scatulcd de blide, cu 4 clon-did de plumbu, la Nicolal ; I piulit[ä.] de aram[d], la NicolaI ;2 sfesnici de aram[ä], la Vist.; r periachi her[e] de plug, laVist. ; 3 sat[e]: sd scoat[d] Nicolal Cost., impartala Logft. Miron,sd-s vaz[d] unde dzi[e] ; 1 sir märgäritari, la Anisiia, -ad peritdintr'un sdcriias ; 2 putin[i] de brdndzi ; 3 car[e] pdpusoI, adluat NicolaI ; lighenul, ibricul, la Vist.; 8 leI, care ad fost laGoia: i-ad luat Botianul.

Cul 'aii dat lor la asul mor0.1, cu gura sa.6 sirurI mdrgdri[tare] si bivoliI, lul Nicolai Costin ; 2 cal,

cu rädvanul cu totul, Mdrii Luizoii ; 3 oi-, BotianuluI ; 2 cai,nepoat[a] sa, Värravoaei; 4 boT, cu carul, Visternices[ii] ; 1

cal din cel de ham, lui oldan ; I cal, viziteilor; 2 boI, Anisii ;2 boI featii, cdcl ad slujit-o.

Asa am audzät den gura dumisale mameI Vorniceol, lamoarte dum[i]sal[e], cd m'am tdmplat. - Marlia Sdrdaroai, Ani-


siia (pecete). - Iar, pentru o Tigancd. 6-ati avut, nemdruidat-o la moarte dum[i]sale.,

55. 17 Februar 7238 (1730). Mardarie Färîini dd «duhov-nicului meti, preutului Neaculaid de Schint», parte din Fili-mone$ti.

56. Iai, 31 August 7239 (1731). Toader Cuzea evinde lui«Tudeara$cu ot Visterha» «treTzdci i eaptea dea [pdlmän-turf $i gumdtate . din hotarul Graurilor dea sus . . . ;

calif aastä mu$iia i miia -hied im esti din mu$u-milad Tu-dera$co Jora Sulgeriul». Scris de «Toader C[u]z[a]» insu$1.Marturi : «Ion Bdisan sá rdzes».- Si aid inseamnd Todera5co,cd Ionitd cCuze», nepotu-sdü, a întors band.

57. 24 Septembre 7240 (1731). Grigorie Ghica, «lui MironCuzi Logofdt, nepotul Vornicesdi Anitii Sturdzoai», «sd fiiavolnic cu carte Domnial Meli a cerca ce'r gäsi din rämsiturile Vornice[s]i, cäci jälui Domnii Meli Miron Cuze cdalti nepoti a Vornicesdi Sturdzoai ad pus mäna pe une, pealte, $i de altd mmicd n'ad luat. Deci, ori--ar gdsi den 11-m[d]siturili Vornicesdi, or[I] den Tigani, ori din mo$Ii, ori dinbucate, sä aibd. a Iua-$ ce ar gds[t]; iar cine ar mai av cevaa rdspunde, sd vie de fat[d] la Divan . .. Din vreme cá i eleste nepot, si alti nepot luat-ad, i lui parte nu i-ad fdcut.»Pecete octogonald, cu chinovar.

58. 15 Mart 7248 (1740). «Made Golde $1 Anghelut[a]Golde, $i cu sora noastrd Anu$ca, fiorii Petra lui Golde, neputul lui Dum[i]tra$co Golde», clan «Sfintii Sale pdrinteluiAftdnas Mogdldir (?) egumenului de Flore$ti, $i, la maim Sfinti-Sale, [lui] Andrei Burghelia», partea lor din Golde$tI, pentru20 de lei. «Si aast'd mo$iia am vändut-o Sfintii Sale, aci, una,ne iaste i niamu, a doa, $i räziaw : altdi n'ad incdput acumpdra parte noasträ, afar[d] de Sfintde Sa $i cu niamul

»

59. IaA 9 August 7250 (1742). Costandin Necolae-Vodd,lui «Stefan Rusetu biv Vel Paharnic», pentru plingerea luTdonitd Postelnic, fiiul rdpdosatului Miron Cuzea, ce a fostLogoat al doile», care are mo$1I «la Crdiune$ti, a patra parte,

o parte in Glodeani i ne$te pärti in Grauri, cu neste pd-

n'an

...

$i

158 ACTE DIVERSE

minturl de acolo, ce are de la unchiu-säti Toader Cuzea $ide la Bdisan, -care pärti de mo5ie fiind nealeasd di spre altirdze$T, nicl un folos nu cunoa$te, $i dzisd cd, avänd $i unorn, Färämd, o pärtic in Grauri, intre pdrtile ce are acoloPostelnicul Ioniá, fiind $i acela un om neticnit, ar vreaosdbascd si pe ace-la cu pärtiaoa lui, sä ias[d] din mijloc deo parte». E orinduit intdin la «Sandul Sturdze Vel Logofdt»,care hotdre$te a se alege, g$i sä i sä hotdrascd osdbi». Seordond acum a se trimete Cotnisul Nicolae Racovitä. $i Clu-ceriul Märdari $i un al treilea, pentru acest scop. «Si, de arfi acele säli5ti aproape una de alta, dea lui de o parte.»Pecete octogonald, cu armele aminduror terilor ; chinovar.

6o. 9 Februar 7254 (1746). «Stefan, cu firneia m Simina,cu fibpriT mef, fata Nastasiii, nepoata lui Stroi», vind ocinaSiminel, «din parte imdmè Nastasdi, a $asa parte din sat de0$4t1 $1 de Tdcrndne$ti $i din Golde$ti $i de Sdrdcine$ticumnatului men, luI Dorms» $i familie lui, cu «opt lei no».Marturi : Arsdnii Taga, ereI Taga, Iordachi Porcescul, SimionIamandi. - Copie din 1804.

61. 14 Iulie 7257 (i749). Pandele$tiI, coboritor din popavind lui «Donosie Furcoin, cdldra$ de Tarigrad», par-

tea («diiat[d] ») lor din Cotd.rle$ti, «dreptu $apte stupio.62. io Maiu 7258 (I750). Costandin Mihai Cehan Rdco-

vit[d -Vodd, «la Ilie Gändul, ginerel[e] lui Andronic, $i la Anu$ca,sora lui Pdladi Golde», pentru < jaluba» fdcutd de «Marie fatalui Sfredel», care seplinge de «Aftdinasie egumenul de Flore$tIsi nepotii lui, pentru mo$ie Golde$tii». S'an judecat «la durn-[nealluf cinstitu $i credit-1'6os boeriul D[o]mnii Mel[e], dum-n [ea lui Iordachi Cantacuzin[o Vel Logofdt». Egumenul pre-tinde «cd scrisoril[e] aceii moO Golde$tif sintu toate la yob.S'd vie, deci, «la Ispas, negre$itu», cu acele «scrisori», eaicela E$ ». Altf el, «vi s'a trimite om g[o]sp[o]du, $i v'a aduce cu ci-bote». Pecete octogonald, cu chinovar.

63. 24 Main 7259 (f751). «Ionitd: Ùolban sin Straulat $i cuSanda, femeia mia, den Bdsd$ti, ginirile Mdrii, fata lui Ilie$,nepoat[a] Grdpinii - Ilie$ $i cu Grdpina, $'ati fost fratl, fiori luiTdnas[e], den sat den Cursdai, den fundul Racovii -», dau «doao

st-1

st..1

Mthailt,

MATERIALE DE ISEORIE CULTURALÄ 139

pdrp de mosiia, gupänulul Vasili Costachii biv Vel Pdharnic» ;parte din GoldestI, «care O. imparte cu Mdtdstii», $1 o partedin Albesti, Impärptd cu aceiasi. MarturI: Ghiorghi Jiverdianmazil, apoi Vornicul de GusätOI, un Ignat Vdrlan $1 Vorniculde Otäleni, «Mihdil Ordze».

64. 5 Februar 7260 (1752). Ion Iurascu dd partea-i dinFilimonesti luI cIonitd Cuzil. biv Vel Pitar», afiindu-mI dum-nialul si mie niam, de pe moasi-rn Antunica ).

65. io Iunie 7260 (1752). Raport cdtre Domn al luI ToaderJora biv Vel Stolnic si Simion Chescu Uricar, pentru hotdr-nicie la «NegrilestI, ci este aldturia cu satul Botoia», si laBolatI, pärtile cumpärate de Frangole biv Vel Varnis de pi lardzäsi ..., $1 acum li-ati dat danii Frangole fioriu lui Pandeli,nepotu lui Frangole Vamis, pr-fericitul[u]i patriarh chir Si-livestru al Antiohii». Merg eu «Sfinpia Sa pärintile Macarieprotosinghelul». Se chiamd vecini: «Chirila Mosulep Armassi Vasili Arämd, ginerili luf Grigori Särbu, si alta». Negri-lestii fusese cumpärati de Frangole «ell patru zapisi si unspre-zdci zapisi vechl...., cari zapisi, socotindu-s[O], 1nchei satulNegrilestI tot ... Un zapis de la un Grigori si Costandin$i Iliana, fioriI lui Bejan chihaia, scriind cä aq vändutei luI Frangole Vamis o fäntänd cdt tdni izvoriul ci esdla sat la arlestI, ci ail avut-o si el' cumpOrdturd de laAftinia si fiicd-sa Acsana, drept patru lef.» Mosulet aratä,pentru Negrilestr, un act de la Stefan-Vodd, den 7060. «Undiati fost casdli si bisdrica lui Frangole .. . Doi petri aldture:una bati InnapoI, pi muche dealului, de disparti Negrilestif dingos la cdmp si Cdrlestif din sus la vali ... Din piatrd la deal,pe hOrtoapi, pe costisa di spre ROsdrit . .. Culmia dealuluI, pipodis . .. Hotar vechiu, ci s'au gäsit in capul unuI ndmas, delature until drum vechig päräsit .. . Chioia, mosie durn i]s[ale]Raclului Racoviti Vel Vist[ier] ... Pi ndmas ail pus si altd piaträhotar, in coada Chioi ; de acolo tot podisul pe ndmas ... FOn-tana Ducbli ...» Marturi si Antohi cdläras, Ionitd Färdmäcd1Oras. - Copie din 1844. dupd original, la ma.n. «Pdpdu-tuluI».

66. IasI, 23 Maiu 7261 (1753). Costandin Mihail Cehan Ra-

160 ACTE DIVERSE

covit[d]-Vodd, lui Stefan Rusdtu biv Vel Vist., pentru pira luiAndrii Burghele mazil din Tinutul Vasluiului, ce are la Go-ldesti co prisacä de stupi Astä toamnd, dup.' ce s'aabdgat stupii in zemnic, apoI la 2 sdptdmdni i-aü surpatu zem-nicul, si i-aü furatu 5 stupi din zemnic, si in anul trecutudzisd cä i-ati ma! furatu 6 stupi din prisacd, de la casa lui,si este pdgubas de ii stupi; si are prepus pe impregiurasi.Pentru care iatä cd-t scriem dum[i]tal[e], sä chem[i] pe sätenisi pe impregiuras fatd, si sá le ei sama cu dreptate, dändu-lestransoare tuturor : numai, or sd scoatd talharif, ori sä pia"-tiascd paguba impregiurasii, sd nu rdnide numai el pdgubas.»cVel Med.» Pecete octogonald, cu chinovar.

67. 20 Iunie 7262 (1754). .A.v4zC2 - TCot aratä ea, fiinddatoari dumnei vara Ilinca Cuzoe dum. rápdosat sotuluimiea» cu o sumd de bani, a restituit-o, dar nu i se poate dazapisul, cräsdrindu-s5.».

68. «Adica. eü Anghelina, fata Teclii, sor Terlif, fäcut-amadevdrat zapisul miea la mdna ulrEiloghie, impreundsi cu fiica-mea Dorotheia, precum sd-s stie cd, de nime silit,nici asuprit, agiungänd ea la indelungatd bdtrdnete, rämdindeü vdduvd de sotul mea, Vasilachi Pevitul, niminea nu m'aamiluit, nici m'ati intdrit, ce, agiungänd ea la pdrintele das-calul Euloghie, la toatd neputinta mea m'aa miluit, nu numaicu päine, ce încä i din mdini, cdt Lag indurat D[u]mn[e]zäù,m'aa intdrit. Pentru care atäta facere de bine neputändu-Iintr'alt chip a-I multimi, datu-i-am aastä adevdratd scrisoarea noastrd, pentru o mosie anume Hilimonestii la Tint. Vas-luiului, pe Rdbrioara Sacd, intru care, at sä va aleage parteamea, i-am dat-o de bund voia mea Sfiintii Sale danie, lui sicopiilor lui, nepotilor si strdnepotilor, si a tot neamul ce sáva aleage mai aproape, nerusuit nió odändoarä hi veaci.pentru credinta ne-am pus deagetile ; iar fiiul iscd-lit. Ea Anghelina fata Teclii. Dumitrachi fieor Pevetului,iscal. 7263 [1754], Oct. 13. [Pe V° :] Zapis pe Hilimonesti, de laAnghelina fata Tenu, la Evloghi, care mi l-a dat mie danie.»

69. 15 Decembre 7265 (1756). Catrina Terloai, cu rudeleintre care Erodiia, cfi*Corii lui Irimiii Terlii», vind lui

Simien s'aii

ei,

MATERIALS DE ISTOR1E OULTURALÄ 161

Petriman $i lui VasAlache *Ouzde partea ha din Hilimone$ti,Scrie «Stefan Golan Orheianu».

70. 6 Malt' 7269 (1761). loan Teodor-Vodd, lui < Ionitä Cuzabiv Vel Stol., giudecatoriä, i la Ghiorghii biv vt. Vist., isprav.de Tinut[ul] pentru plingerea unui «Grigora$ sinIura$cu de la Vasluiti» contra «unui Ionitá cäldra$ de Ta-rigrad i unui Ionitä ScAnteian» $1 until Vär lan. Spune ecd,avänd el un tan bAtrán, neputinCos, care side acolo la Vas-luiù, ea o sor[d] a lui, säracá de bärbat, $i acesti de mai susscri$ fiind nepot de sor[ä] tatuluf jäluitoriuluf acestue, si tdm-pländu-sä de ati murit tatä-säti, o perech[e] de desagi, cumulte scrisor[i] pArinte5ti, tot pecetluite, $i cu alte mAnuntu-surf -aii avut tatä-säti, care aratá cd aü izvod anume de cele6-ati fost in desagi, si aä luat ei desagii si nu dati samd. . . de nimicA», impresurindu-I i mosiile. Poruncd a cerceta$i, dovedindu-se cá ati fost in desagi cscrisori de mo$1T sialtele toate, pän la cel putin, sä implinesti de la dänsii».Pecete octogonalä cu chinovar, din 1759.

71. 12 Decembre 7270 (1761). Judecatä intre «Marie, fA-mee säracd din E5, färnee luI Andrunache fost cAlära$de Tarigrad», $i «Ionitä Cuza», «dzicAnd Marie c.a., pentru odatorie vechi a bärbatu-säti, fost dator dum. StolnicIoniä Cuza, vä dum. Stolnicul sd-i o casä ce ari aice in

trimis Vornici de PoartA de ail pretäluit-o, $i aratäprin jaloba ei cá casa este cumpAratä pe dzAstre ei -ati avutde la 01-Intl» . Datoria era de 21 de lei. Dar casa era zdlog,$i Cuza avea $1 zapisele la el. «S'aii adiverit si dintr'u ma-halagiii.» Se vede cd Maria «imblA räüv. «Iar, de va vrMarie, fätnee lui Andronachi, sä d banif pe casä, pretul ces'aii pus de Vor. de Poartd, sä dee banii la dumnealui Stol-nicul Cuza, $i sä- casa.»

72. 13 Mait1 7270 (1762). Ion Meleghe Vornic de PoartA,hotarnic, aratd O. a ales impreund cu Dinul Ro$ca, mazil, dinpartea ispravnicului Ionit[A] Miclescul, la CräunestI bdtrînullunonitä Gheuca SpAtar. Chiamäi pe «Costantin sin Lupoe», -mai multi cAldra$I de Tarigrad, cfiindu din poftd».

73. 14 Mart 7272 (1764). «Axinie, fata lui Dumitrascu FA-

68775. vol. yl. il

Vasluiului»,

.. .,

-ati

C-ati

6

Es, s'aii

6

162 ACTS DIVERSE

rämä», din CräciunestI, cu «sotul mieti Lupa,cu Puscas», dátincredintatä scrisoare mè la mäna dum[isale] Ionit[d] Cuzebiv Vel Stolnic», de la care, ca coameni säraci», ail 4 multäapärare $i ocrotintä» : ii dati partite lor din Cräciunesti,Graur, Hilimonesti, Perieni. Tatál lor, Dumitrascul Färämd,le avea de la «maicd-sa Gafta, fimeia lui Pascal Färämä».<1'skillo; Bv.pan.Äizoq liaririlpot, (I)(464 ''Erd,eCog p.apriipag> ,Serban Gändul, Vasili Buzdugan, Andreiü Racle$ PAharnic.Scrie «Ionit[A] sin 6oh[o]dar».b 74 6 Iulie 7272 (1764). «Stefan Chiperiii cdlug[ä]riul», $1fiu-säti si fetele, vinde partea-I din Tatomiresti, «de spre Rdbrice», « io pärnäntuff.,. «Si pämäntul sä fie de 20 de pas,$i pasul de opt palme. A$ijdirile $i o livadd de amu vändutil,carea livadá amu fäcut-o etl din curäturá, $i altti räzes n'ailtrab[ä] la livadä, fiindu-cä ell sängurti cu mäna mè amu fä-cut-o din curáturä.» Adaus la urmd : «Eil Gavril Trinca[cumpärätorui] am dat acest zapis fär de voia mè, din po-ronca dum[nealor] boerilor, $1 am dat amanet pän m'oT gu-deca inainte Mira Sale luf Vod[ä] cu Nastasoia Govritas[a],filnd inchis la vartä».

75. 1766. Ursachi Buhdescul cu esotul» sän, Nastasiia, dälui «Ionise Cuze biv Vel Stoni]c» < un loc de prisacd, anumila Buhäesti, unde ail sdzut Ilie Pulistian[u]», pentru multajutor ce i-a dat Cuza.

76. 20 Iunie 1766. «Donosäi Furcoiti», cu fiul, dä lui Io-nip.' «Cuze» biv Vel Stolnic, care i-a fäcut mult bine, partealor din Cotärlestf (Tinutul Vasluiti). «Sä ne pue dum[nea]lui$i la pomelnicul bisericil, ca sd ne pomeaniascd cat ar fi bise-rica.» «Alexandru R : Culcer (sic) martur.»

77. 21 August 1766. Hotarnicá la CrAunestI, «mosii rä-zd$ascd ..., a Färime$tilor $i a Iurdscestilor, cari mosie sä.tragi Färitne$tilor de pe moasa lor Alexandra ..., fatä Scä-ricutiI . . . Drutna $i fimeia lui, Irina, $i fata lor, Tecla . . .»Ionitä. Cuza era ispravnic de VasluI. < Am fäcut funii dedoázAcI de stinj., $1 stlnjinul de opt paltni.» «Tot in sus,pin Dumbrava Rosie, partea Färämestilor.» - Copie.

78. I-iti Maiti 1767. «Gavril diiaconu, fiCorul Id Donosdi


Furcoia de la On$e$ti» (.---- Oncesti), cu surorile, vind lui tIoa-nitä Cuze biv Vel Stolnic» pärtile lor din Cotärlesti, lingdHilimonesti.

79. 8 Maia 1767. «Ea Gavril diiacon», cu familia luf, efi-

Corii lui Donosdi Furcoia de la Osästi», daa zapis lui IonitäCuza biv Vel Stolnic, cedindu-T partea din Goldesti, in hotarcu mosia lui Cuza. Graurif. 0 aveati «de pe maica noastráTofana, fata lui Stroe Mätd». ET primiserd binefaceri de la Cuza.

80. Io Ianuar 1768. Iordachi Pärvul dd. lui «Ionit[d] Cuzibiv Vel Stolnic», pentru faced de bine, un loc de prisacd. la« Bohäe$ti». Cuza adauge jos : cpentru acest dar i-am däruit$i ea un cal».

81. i-ia April 1768. Vinzare la Cräciunesti $i .Grauri tifftIonitä. Cuze biv Vel Stolnic». «Vdzändu-ne dum[neallui la cdtdsäräcii si lipsd ne afldm, $1 ne mai putänd sd plätim birulVisterii, aü fäcut dum[nea]luf mild si ni-aa mutat birul dinsat den Cräunesti, cdt m'aa callcat cisla, adecd doi lei sipatru parale, $1 s'aa incdrcat acesti bani in satul dumisale,fägdduindu-ne dum[neallui cd va face pomand si va plätidum[nea]lui acest bir al nostru : do ani noi supdratl nu vomfi de ferturi, - numal intl.' acesti al' mai sus ardtati »

82 i-ia Maia 1768. Ioanit[ä] Färdmä dd lui ( Ioan[i]tä Cuzebiv Vel Stolnic», ca cschimbäturd» pentru partea Axiniei,surorif sale, partea-i din Hilimonesti. «Care mosii ne sä tragesi noao de pi tat5.1 mitt-I.» «Iar frati-miea Tinmus si cu Va-sale, de vor av ceva a räspunde, sä-$ caute cu ... («ers),fiind-cä ea am de toatä cheltuiala cu dizbätu (sic) mosii, $iei nici un ban nu mi-aa intorsu innapoi.» Marturi $i SerbanGändul, Manolache Gujde.

83. «Adecd ea Euloghie dascal ot $coala gd. dat-am ade--värat zapisul mieti la mdna dumisal[e] cinstitului $i de Dum-nezda ales bine-credinsdos dumnealui Ionita. Cuzea Vel Stolnic,pentru ca sä se $tie cä, avdnd ea o danie din satul Hilimo-nestif pre Rdbrioara Sacd, de la Anghelina fata Teclii, sor[a]Terlii, i-am dat-o dum[i]sale de a mea bund voe, $e dupd za-pisul cel de danie ce am de la Anghelina $1 de la feorii el*,ce le-am dat in mänule dumisale, sd aibd dumnealui cu pace

164 ACTE DIVERSE

danie mea : dumnealui $1 cuconi dum[i]sale, nepoti $i sträne-poti dum[i]sal[e]. Si pentru credinta m'am iscalit : Euloghie.I.' 1768, Iunie 12.»

84. 18 Ianuar 7277 (1769). Familia Anghelinel Pevätoaieida partea el din Hilimone$ti danie luI «Ioanite Cuze», Stolnic.e Eii preutul Dum[i]tru, snä preutului Frangol[e] Banta$», «Cos-tandin diiacon, sin Euloghie dascal». - Pe cealalta foaie seincepe, de Euloghie insu$1, o transcriptie a actulul.

85. 30 August 1770. loan Gheuca Spat. arata cä a luatcu imprumut o sutd de lei de la «Ionit[dj Cuza biv Vel Pah.»,«cu dobändá din záci in douspreci», punindu-$1 actele «ama-net». Altfel, Cuza va lua mosia cde istov» pentru 6o de lei ;liar cielalt bani sä-I impliniascä de la mine cu orn g[o]sp[o]d».- Se prelunge$te terminul cu un alt an.D 86. 2 Septembre 1772. Divanul CnejieI, pentru pira lui Io-nit[a] Moschi din Tinutul 1-14rläului cu privire la partea sadin Cotärlesti : «carte de volnicii» pentru a-$I lua drepturile.

87. 15 Decembre 1772. «Ilinca, gup äniasa räpoosatului IonGheuca biv vtori Spat.», pentru imprumutul sotului ei de laIonitä Cuza biv Vel Pali. Peste doi anä, banif se fac 140 delei. Cuza prime$te a lua mosia pentru tot! banii. Scrie eainsä$1. : «Eti Ilinca Ghioculas[a] Spätäroai».

88. 2 Iulie 1773. «Igeaculai Roma$cu mazil, nepot lui AntoniMogälde», dd lui Joan Cuza Vel Spät. partea sa din Golae$ti :cnumaT din campu, iar cu Odure sd nu aibá dum[nea]luitriabä, fiind-cä am locuri de prisd ; care $i mie mi sd trageaasta mosie de pe mo$ul midi, Anton Mogälde.» Iscalesc $iAoox-ir; flóarsXvnto;, Vas[i]le Buzdugan V. Med.

89. 5 Iulie 1774. «Paraschiva, fata lui Gavril Bänariul, sotulráposatHluf Andrei Burghelea», cu fiiI el, dai1 lui Ion Cuzabiv Vel Spatar partea sotului dl in Goláe$ti. eDe carea mo$1eneavänd ni un folos, fiind fär de venit, si la drutnul cel marea,am socotit aceli pärtI de mosie sä le vanzu dum[nealu]i lui IonCuza Spat. $i cu acei bad sä-m chivirnisäscu copid, rämäindmi de tatäl lor, si, dupä cre$tire copiilor, pentru partile acestede mosie din satul Goläetif, ce am vandut, sá aibu a le dadintr'alte partl din mo$iile parintilor mid, a lui Gavril Bä.-

MATER1ALE DE ISTORIE CULTURALÂ 165

nariul, saa dintr'a maic6.-m, Marid.» Vinde «dum. Spat. Cuziidrept 50 lei' . . ., bani de argint». Si pe acestia-T ajutase Cuza.<,Toate partile sotului mieü, lui Andrei Burgheli.» «Cu locde prisacä, ce este deschis de sotul mieti ; care se numesteacorn rädiul Burghelii.»

90. 21 Septembre 1777. Hotärnicie la Filirnonestf, «care-s'aa numit mai nainte Nicorinul, Giurgea Blidariului si Co-nonovul». Se rid o parte «la neamurile ce se trag din -(sic) Scrämbitä, ce ail fost aäras din Tarigrad ; cari Scräm-bitästi se räspandu cá se trag din Ivascul Goenescul, si tragla stiipánire lor cu scrisori pe Giurgea Blidariului, Conono-vul . .. Ionitá Pulelea copil din casd, care tine pe Floarea,fata luI Toader Drámbä . .. Durnitru Halipliu din Esi, caretrage sá ià la stapänire partea Lupei sin Leontie, brat Scrärn-bitä ... Iane Grecul Casapul . . Gheorghie Siman gpd . . .

Mosiia Albota a Säinai ... Mosiia Perienilor, a lui Bantäs ne-gutitoriul . .. Mosiia Bolotäi a Perjulul . . . Mosiia Cotárlestii,a durnisale Spatar[ulul] Ioan Cuzer . ..» Se cercetase de Pah.Miclescul. «Trii pietri ..., care cautä una la alta ... Fäcändu-sEej odgon de 20 stänjáni, cu stänjän de 8 paime domnesti ...Sä loveste in cap cu rnosie Albota a Sinai ) - Copie dinI 814.

91. 30 Mart 1778. loan Cuza biv Vel Spat. se impacd curAz4iT de la Hilimonesti.

92. 16 Maia 1778. Hotarnicä la Filimonesti, Cononov si Bli-daria, «pe care mosie o stäpäneste dumnalui Spat Ion Cuza».Räzdsif aduc act de la Stefan-Vodä, din 13 Iunie 6968 (1460),pentru <Ivascul Goinescul», care cumpärase «de la Bole si dela fata lui Ivan». «S'am pus buor inteun plop, intfun chiscgo l . »

93. 6 August 1778. Catrina Roset Vorniceasa face vechilla Rohotesti pe «Costantin Burghele, sin Tomil: Cäpitan».

94. r-iti Maia 1779. «Ionitä Pulelea copil de casd, den-preunä cu fänaeea mea Floare, i Dumitru Userelul din Es ...si Jane casapul din Es . .. i Lupa fata lui Leonte», cobo-ritori din «Ivascul Goenescul», vind lui «Arghirie fiiul dum.ráposatului Ion Cuzei Spat .. ., fiind noi räzas impreund cu

166 ACTE DIVERSE

dumnealui in doao hotard de mosii, anume Glurgii Blidariuluii Cononovul .. ., care sá hotdrdscu pe din gos cu mosiia du-misale Cotdrlestii, si fiind aceste mosii a noastre impresuratemai de nainte de card rdposatul pdrintele dumisale in moSiiaFilimonestii, in Cotdrlesti», o cistigase prin judecatd, dar acumai-o vind, (Ole optsprezece parale $i o lbitcae stdnjenul». Scriee$tefan bdtránul diiac de Divan».

95. Dupd 1780. Cdtre .gupäneasa Safta Gänduleas[a]», in-stiintare despre o hotärnicie ce este a se face la Goldesti,efiindu-cd neste Furcoestis de pe Stemnic sd amesticd rdze$cu nor in Goldestl, si noI nu-1 stim sd aibá mosli cu noi .. .Sá vii la Bd.hnari negresit, cu scrisorile Goldestilor, si-I venipe la dum. Stol. Arghirachi Cuza, sal d sureturile care aardmas in mana pdrintelui dum[i]sal[e] . . ., iar matcile acelorscrisori sint la dum. Giupdniasd Saftou, lasd tot la pdmänt, sisd nu fa.6 smintiald trebi.I. Cd nol pe Furcoesti nu putem sd-1facim rdzes1; nol avem cu dum. 0: ne inpartim Goldestil.»

96. 12 Ianuar 7288 (?) (1780). Un individ se indatoreste anu se maI amesteca in mosiile cumnatilor. «Iar, de m'oiamesteca, sá fiti de mare rusine.»

97. 4 Decembre 1780. cVdrlan Tdban, mazil ot Crdciuneste»,aratd cd si-a vindut partea din Hilimonesti ordposatului JoanSpat. Cuza».

98. 15 August 7289 (1781). eSd-s stie cdtä cheltuiald amacut ea, Ruxandra cdlugdrita, fata lui Poroseó, anume sd-sstie : doI lei am dat lul Trofin mazil, de m'aa dus la Es,zdci lei am dat chirie lui Costan de m'aa dus si m'aa adus,viinda Donosie, tatul lid' Chiriiac, si mi-ati adus zapisile ; carenu-m sdnt mie nice de o triab[ä], si cele bune li-aa inchinatla Cuza (fiinda inteac vreme om scdpat), zdcandii cd aacomändat pe tatul miea, si i ati dat sotul mieti 25 lei banisi, cercetdrida pe urmd, am aflat cd nice o pomenire n'ailacut.»

99. i-ia Septembre 1781. Hotarnicd a doi Vornici de Poartd,cu Vasilachi biv Vel Pah., ispravnic de Vaslui, la Tatomi-resti, ea Nastasii Covrigesil si a mandstirii Goldb. II ajutd«Post. Vasilachi, nepot Cuzii, si cu Apostu (Jolacu, mazil».


Covrigeasa aduce o hotarnicd din 1779, de la Sandul Mi-clescu $1 Grigori Beldiman, Vornici de Poartd. «Funia de 20pa$1. $i pasul de 6 palme proaste.» «Din gos de drumul celmari, inteo be$icuSd in sus, Or intealt hotar «Dinzari ta zari.» «Cat-1 aastd sumd de pämänturi umblä lungulIn tre racle Mäsurdnd i racla din mijloc, din hotarul Cär-bunetilor cel din $es, de peste drumul cel mare, din be$i-cuSd in sus, pe pardul Tatomire$tilor.»

lot). 12 April 1783. «Lefler Ciujde ot Crdurieste» dá luicArghir1 Cuzi biv Vel Pitar $i cucoanei dum[nealu]pentru «facere de bine, scutindu-md de bir $1 puindu-mä$1 la dajdei», partea-I de la BuhdiestI. Sä stdpineascd «inbund pace din alte neamurI si räzä$». Marturf : Irimiia Bar-bul, Gavril Bldnar, Stefan 'apd, Panaite Chelar, Vasili Buhus.

mr. 13 Novembre 1786. Alexandru Ioan Mavrocordat ddlul Arghirie Cuza biv Vel Stol. dreptul de dijmd la Cráciu-nest-. - Pecete ovald, cu chinovar.

102. Pe la 1787. SocotelI: «mdscuroice, mascurl, veri, go-dad, boricele godaci (sic), goddcite, purcari». Vedre de

«cdti optu bani vechi de vadrdo si ccdti 12 banI vechi».o 103. 2 Maiti 1787. Alexandru Ioan Ipsilant catre Neculcebiv Vel Med. $1 Iani Vardaa biv Vel Vames, ispravnici de

pentru ca sd aleagd Sdrbdtestii i Rohote$tiI, mosiileCatrine Roset Vorniceasa. Pecete de ceard, la adresd.

o 104. 28 Iulie 1787. Alexandru Ioan Ipsilant care Necolcebiv Vel Med., Iani Vardalachi biv Vel Vames, ispravnici deVasluia, pentru plingerea luI «Ionise Moschi, mazil de laTin. Farldulul», «sd sá scoatd de supt impresurare Pit.Gheorghie $1 a lui" AndreI Izba$a bardnul ce 1-ar fi avdndintreg inteo mosie Cotdrlestii ...», precum $i sd. hotdreascd«8 pl pdmänturi ce ar fi mai avdnd in altd mosie, Brodu-re$tif». Vor merge unul din el sail vor delega un mazil.Aceasta, «fiind faSá tot rdlzdsii si alí impregurap. Pecete cuarmele aminduror Sarilor supt coroand; in cear ä. ro$ie.q 105. 15 Februar 1789. Danie in Crdciunegi, ccuconuluIArghirachi Cuza si celor mal mid frati a dumisale». «0livadd fdcutd de unchiu nostru.» cElu [o rudd] ati cheltuit,

vechiii.»

...

Dinar»,...

vin,

Vasluia,

...

168 ACTE DIVERSE

aü implinit de la maica noastrd Anastasiia un abacia $i unbrda de mdtas[d] ... Neavändu ni o facire ca sd le socotim.»Adaus de la altif : «Pentru care pärtl de mo$ii ldsänd laasul mortif maiciI noastri blästdm asupra noastrd ca sä nule ddm cu banl saa $i danii la alp, ce la fiiI rdposatuluiSpät. loan CuzdI, avänd in viiata sa multi facerl de bini dela rdposatul Spat., cari $i tatäl nostru iaste ingropat la bisd-rica dumisale, in sat, in Glodeni, cum $i la pomelnicu pu$I, $isocotind facerile de bini $i bldstämu pdrintdsc, am dat danii.»

io6. 6 Mart 1789. Sinet cdtre Arghiri Cuza Särdaru ; do-bInda fiind «cäti un lea pe sun.", pe lunl».

107. 14 Mart 1789 Judecatd a me multor räzd$T, intre cariun copil de casd $i un u$drel, «Scrämbitesti» $i alti cobori-torl al' lui «Bdisan Uricariul». Se judecase «cu rdposatul Io-niti Cuza Spat.» pentru pdrtI la Hilimonesti. Cuza pierduseodatd. procesul. «Pentru 35 lei s'ati hotdrau sä rämdi räb-dätori Scrimbitesti.» Iscdlesc : Vasilie Razul V. Log., IoanSturze Vel Vor., loan Cant. Vel Vor., Neculae Ros[* V.Vor., Lascarache Roset Hat., Vasilie Neculcea V. Stolnic. -Copie din 1814.

io8. 17 Septembre 1790. loan Gheuca biv Vel Pah. vindecloud pogoane si jumdtate la NicorestT 1111 «Ion Sturzi» Pos-telnic, «dreptu 40 iei», fiind lingä viile lai de zestre. Mentio-natI: fiul, Alexandru $i ginerele, Iorutd. Miclescu

109. 6 Februar 1791. «Ionitä Agäri ..., insä feor Ca-trinif, feti luf Antoniei Mogäldii», dfi lui Arghirii Cuza bivVel Sdrdar partea-I din Golde$U, «din gumatate de bardn depe Mogälde», $1 parte din Cärlesti, - «cdte un lea stän-jänul».

I 10. 3 Iulie 1792. Arghirei Cuza Särdar cdtre Domn.«Strämoap mea, Ilinca Cuzoai Spat., aa avut impärtald cudumnalor boerii Sturzästi de Tägani, mop.i, dupá cum ade-veresc impärtala ce am la mäna mia.» in zädar li cere :«dumnelor de a purure ni-au urnit, zäcändu-ne cd nemicä nustäpamesc din ace impärtald, $i alti off Inca, cd.cI vor puni lacali. Acum vaz cä una din mosiile ce sd aratä prin inpärtaläin parte noasträ, anumi Toderenii, sá vinde de dumnalui


Vist. Scdrldtachi Sturza prin Sultan-mezat». Cere a se judecapentru aceastd, mo$tenire

I I I. i-iii Decembre (?) 1793. Danie la Goldesti cdtre d'e-iorul lui Vas[i]le 6'ohodariuluf». Vinatorul o avea de lamamd-sa, ,fata lui Postulachi Mogäldil».

112. 27 Septembre 1794. loan Cuza cedeazd pentru odatorie de 250 de lei lui Arghiri Cuza Särd. partea sa dinCrdciunesti. Scrie un al treilea Cuza, Medelnicer, ccu zisa fra-telui Joan».

113. 23 Decembre 1794. e Gherasim Cant.» cdtre ArghiriiCuze Cdm., «cu pdrintiascd dragoste». dCdte irni serif cd aisd tragi parte di clironomiie de pe Mironest, am vdzut, dartoate altele sá le ldsdra cdte imi serif dm. mai in gos, $i sdcdutam cele fd.cute si asezate de bdtränif nostri, care nicigudecata nu le poate schimba La care iatd cd-t trimisdi dm. :copie de pe impdrtala si parte din clironornie 6-ail luat mo-sul duin' Miron Cuza Logf., care impärtal[d] s'ati fdcut dinporoncd domniascd, de Darie Donici Vel Vorc., carile esteiscdlit la impärtal[d] impreund cu mosul dum' si cu so-crul met", care impartal[d] am gäsit-o in scrisorile ce am dela socrul me. Si la toate cdte sdnt ardta[te] la impdrtalaaöasta, eil nu m'am amestecat, nici am std.pdnit, nici stdp5.-nescu, far numai cele ce am luat de la socrul mieii ; iar dm.,de le-I fi tiind stdpänite de altii, ti-i cduta cu acie, iar cumine nu al nimic, fiind-cä ed nici rude, nice n'am fost peatunce ca sä stag la impärtald, nici acum nu sänt dator sdinzdstrez pe cineva cu mosiile 6.-am luat de la socrul medzestre. Care aceste ce ti le scriii dum', filed trdind pdrintiledual', i li-am spus, atät la popa Statii, cdt $i la Barnovschii,cdrid side, $1 n'ad 'mai avut nemicä sä mai zicd., iar, dm. dacämai al ceva sd rdspunzi, ori de nu ti-I incredi in sinetulacesta ce ti 1-am trimis, gudecatä este: Divan[ull ; jdluind dm.,s'a faci cercetare, si ea o'l trimite si cè adevdratá impärtal[ä]la ginere mefi, dum Hat. Costachii, si s'a posledui Si, cuma da dreptate, asè a rdmdne. Ed mos n'am fost Dmv., sdvd impart. Aceste scrisor[i] di la Divan li-am gäsät, m'amodihnit pe dänsdle. Si sá fif dm. sdn[d]tos. Al dum' ca un

ACTE DIVERSE

pärinte... Os[ä]bit de aasta, musul dum' si moasa, Ilinca Cuzoie,ati vändut mosie Barbosii de la Tint. NiamtuluI, ce estelangd Branistenl; cu care n'aii avut nici-o triabral fiind bastinaa luf Miron Costin Logft., unde i-ati fost si asezare, - caremg cu cale era sá fiie ace mosie in parte socruluI meii, fiindparte barbatiascd, dupa cum $i pravilile hotäräscu ; si eti ce0(sic) sa-nii raspunzi la aasta, ea' cei mo$ie aasta de la dm.si de la niamurile dmi., cá n'ati avut nicl-o triab[a] sa ovanza. Mäcar cä ravasul d[u]m[ital]i este far velet - cuce chip ai [potrivi]tü (?) dm. aasta, nu stiü, - dar 0.1 aminsämnat, si am pus veletul $1 luna, cand am luat ravasuldum1.»

114. 1 2 Maiù 1795. Vinzare a Faramestilor la «CracinestY»care Arghiri Cuz[a], Caminar.

115. 13 Mart 1796. «Alexandru loan»-Vodä catre DimitrieMiclescul biv Vel Stolnic si ispravnicii de Vasluiù, pentru aalege panne din Craiciunesti, Goldesti, CauestI ale luI Ar-ghirie Cuza biv Vel Caminar. Pecete cu chinovar, din 1795.-0 116. 3 April 1796. Ionitä Ros[e]t Särdar cere Domnulur ali se hotärnici mosia RohotestI, de ispravnici si de PostelnicuStefan Caracas.

117. 31 Maiti 1796. «Iani Turit, ruptas din satul Oncesti.Tin[u]t[ul] Vasluiulub, catre Domn. Are «parte de mosii,bastina, anumi Pitarincianca, de la Tin[u]t[ul] Vaslul», apoi acumpärat 436 pämänturi de la un Neculal Bulucbas[a]». Men -tionati : Clucerul Costandin Burchi, Stolnicul Dimitrachi Mi-clescu, NeculaI Hristoverghi. La o hotarnicie, «alegändu-lela un loc, pe nol ni-aU dat unu piste altul, stramutandu-nedin bastina noastra, care avem fäcuti». Cere «sa-m stranga[Miclescu] pärtile ce am de cumparaturä tot pe langä casä,uncle im este bastina, ca sa-m[i] fii parte mea la un loc, sanu aibu cu altif razdsä$ (sic) gälcevurl si pricini».

118. 17 Julie 1796. «Tiduld» data «la mana vichiluluf» luiArghir Cuza Cam., pentru mosil luate in parte de la fill'cpreotuluI Silav».

i19. 19 Julie 1798. Ionitä Ros[e]t Sarclar schimba cu BanulArghirii Cuza, dindu-I Rohotestii pe «o gumätate de loc de

170

MATERIALE DE ISTOR1E CULTURAL& 171

casd la Ia$, din tot locul ce are dum[nea]lui in Muntenimede sus».

120. 20 Ianuar 1799. «Stefan Baciul de la män[d]stirea luiParpanitd: märturiseste pentru stdpinirea la adlo$dsti a ma-n [d]stiril Sfäntului Necolai de la Boto$anl, din sus, si Cuzadin gos Vasile fi,orul lui Gheorghie Toader5ärpdlut . Postolachi Barbul din Bord$ti... Ursul Purici otVulturesti . Vasile Lupan ot Rängoaia». Top', adu$T de Cdm.Arghiri Cuza.

121. 15 Maiti 1799. «Radal sin Manolach[i] Handocai otBordstI» vinde lui Arghirie Cuz[a] Cdm. partea sa din Crd-ciunesti, «de pe mama, Safta, fata lui Vasilach[i] siujdib, dinBohoe$ti» . Martor : «Vasile Mosel, rupt[as] » .

0 122. 26 Novembre i800. Ni$te rázd$1" vasluieni aratä cums'au impärtit cu mosiile. «Unii fete, anume Balasa, nu s'ar fifäcut parte, din pricind cd ar fi urmat impotriva invätäturiitatului bor.» «Chemänd ei pe un preot, duhovnicul mortului,ca sá le scrie impdrtala $i ea' preotul, väzändu-1 cu totul slab,si tulburat de boala mortii, neputänd nici sd grdiascd, n'ati vrutsä scrie nimicd. Si el' de iznoavd aü chemat pe altul, carele arfi scris dupá cum et Lail invätat Si, cd ele [fetele fiindtoate adepärtate cu läcuintile lor, nu in5tiintat, nici atistiut nimicd, Ord ati murit tatäl lor Cräciunestif, care iastezdstre mumif lor, iar nu a tatului lor ...» Aratä o carte dejudecatä de la Arghiri Cuza, din 8 April 1793, «fiind atunceSärdar si isprav[ni]c la Tin [u]t[ul] Vasluiului ... Pe 135.1a$acu totul o instreina [tatä]], din toate pärtile de mo5ii, cu pri-chid, eä ar fi e$it din casa tätäne-säti fär de voe lui $1 ar fimersu la Marie, sora ei c mai mare ... Diiata s'ati fäcutcánd tatäl lor aü fost ametit de moarte, la dare sufletului,$1 cá sora lor Bä.la$a, cAnd aü e$it din casa pärintelui lor,aQ fost copild fdr de minte $i, cät aü dzut la sora lor cmai mare, nicT o ru$ine n'ati adus pärintilor ei . .. Care diiatd,nefiind incredintatä de niscaiva oatneni vreolnici de credintd,sail de vre un preot, gudecd numitul boer ca sä nu O. tieni inteo samd Tatäl lor ni a gräi n'ati putut, fiindasupra mortii Muma lor in vreme ce ati fost fatä la u-

i

... Poiatd........

lift],

li-ati

...

...

172 AGTE D1VERE

decata de mat' sus pomenitd, n'au vrut sä rdspundä ca sdadeverezd cä pe fete nu le impärtäsaste la parte ei din mo-sie Cräciune$tiI, ca una ce iá av aZastä putere, sd hotdrascäprin diiata el, iar nu bärbatul ei. . » Hotdrire: ash.' aibä astdpäni frätd$te», baietif ca si fetele.

123. 22 Maiti 1801. cal monah Theodosii Carpu, dinpre-un[ä] cu fiicile meli, Catrina i Mariia», dd. ha Arghirii Cuz[a]Vel Ban partea-T din Goliesti. Scrie «clascalul Daniil».

124. 24 Februar 1804 Arghiri Cuza cdtre Domn, pentrupartea-I din CotärlestI, ce o reclamä «un Andrei izba$ä» canepot al vinzatorului. Se judecd intaiii «in vreme Muscalilor,fiindu la un departamentu giudeckoriti Banu Giurgachi $i

Banu Gheorghi Carpu», apoI, «in Domniia d'intäi a MäriiTale», la «Neculaiii Rusätu» Vel Logofät. Acum insä Logo-fätul Costandin Balsu if dd dreptate adversariului.

125. 6 Ianuar 1805. Un razd$ oferd lui Arghirii Cuza gomo$ii di la BuhdestI i di la Barzest, cdt $i 2 hotarä cli laMedelenI ..., di va fi dom. amente $i trebuinoasd». Adaus:«cum $1 pentru un hotar ce este la Cursä$ti».

126. Mart 1805. Un «Iordachi Pol., sän Mihalachl Grec.ul]Camr., ot Tän[u]t[ul] Orheiului», cere a i se restitui de fostulsail epitrop niste hirtif. Se dd poruncd la Vornicif de Bo-to$ani (nenumit1).

127. 15 Decembre 1805. «Ioan Värnav», «Ilie Värnav» aratdlui Arghirie Cuza Vel Ban, «precum sä sä stii ed., trägändu-ne no"' tot dinteun niam, din Mirone$ti, am venit la dum-nialuI si ni-am invoit &a-I ddm scrisorile de mo$1I, cum $i dinTigani sd aibd dum. sä sä gi[u]dice, cu toatd, cheltuiala du-mis. $i osteniala ; si, scotändu-sä aceli rno$11 $i Tigani dup[d]cum arat[ä] scrisorile sé-am dat la mäna durnisal[e], sä aibädum. a tragi din mo$if a trie parte, iar Tiganif sd-I irnpär-tascd in gurnätate.» Scrie Gheorghi Burghele.

128 27 Mart 1806. Alexandru Muruzi care Vasäle Mi-clescul biv Vel Caminar, ca sä deoscibased la CräciunestI peArghire Cuza biv Vel Ban, de rdzd$I. - Pecete octogonald,cu armele ambelor tell ; chinovar.

129 9 August 1806. Bal$ cdtre Banul Arghiri Cuza. Pentru


«pricinile» acestuia cu vdtavul scriitorului, «am rdnduit deaice pe apt. di Ddrdbani, ca sd meargd acol vi sd cerce-teze cu amdruntul ... Imi scri vi pentru moviia Balovestii, caai pdzit hotar[ul] med de n'ai luot dum : . . . lard. Or atuncite poftese sd nu te atingi de fan, iar, dacd al ceva cu mini,std.pdn avem : vind sá ni gudecd.m.» in adresd insd, am fra-tascd dragoste».

130. 4 Ianuar 1807. Vinzare de pdminturi, «cdte zalci leipdmintul», facutd. de «Gligorav Gindul» lui Arghirii Cuza bivVel Ban.

13 t. to Februar 1807. cSdmion Munteanu zet Irodiei» vi

cumnatul, Grigorav Räscanu, efior Irodiei, care Irodiia adlost fata Ioanif $1 Ioana fatd. Paraschivif, sor[a] lui An-ghelutd Goldi vi lui Paladi i Anuvcdi, fiócir[1] Petrii Goldi», vindpartea lor din Goldesti luT «Arghiri Cuza vi cucoanii dum-tnea]lui Ilinai». Fete ce are de la sotie, ce i-a adus movia,«sá am a-I da dintr'alte Ora de movie ce am di pe mine ...Fiind-cd dum[neallui iasti rdzevi vechid vi mai ari cumpdratipe ceilaltf movi ai nostri, fratal Paraschivii.»

132. 18 Iunie 1809. Cercetare la Cotarlevti. Se afid o ave-zare veche : agropa putulta vechi, din care izvoreste apd, cumvi pomii ... Si ad fost vi discalicaltura lul acol[o]». RdzevIsînt pe acolo Malcocii.

133. 26 Iunie 1809. Vinzare la Cotarle$ti, lui Arghiri Cuzabiv Vt." Ban. Acum vinzaitorul se judecd pentru o parte demovie «MI indatoresc ca de acum sá nu fiti volnic a o vindialtora streini, färä numai dumisali, precum m'am avdzat cudumneal[ull, cdci dum[nea]l[un m'ad agutat la ndpdstuirilece-mi fac rdzdvii, vi pretul 1-am hotdrät cu dumnealui ca sd-midei cdte vasd lei pe stdnjdn.»

134. 20 Julie 1809. Räzdsi din familia Borode de la Crd-ciunevti recunosc o alegere de care Arghir Cuza. «Avdndnoi trebuintd de barn* ca O. ne mai la.tdm moviia ce avem,unde ne sdnt avezdrile nostre, la Gärceni, vi n'ail vrut dinrazes sd ne d banI, purtändu-ne cu fel de fel de chipurivr'o patru sdptdmän[I], ardtänd el ne vor da bucate, $1 nicibucate nu ne-ad dat, cum nici bani: apoi noi nu le-am cdzut

174 ACTE DIVERSE

bel, ce datorie ne-am fäcut si i-am intrebat, si n'ati vrut sdcumpere de la noT, purtändu.ne cu vorbi. Iar, väzänd noi cädum[nealuli cuconu Arghiri esti rAzd$ de ace mosie si sä pro-timisesti a cumpAra», ii \rind lui, cu 8 lei stänjenul.

135. I I Februar 1811. Arghiri Cuza aratd cum, fiind elcin raeoa Hotinului», i s'ati luat de vechilul Bälsoaiei nistefin ; la intors, iea $1 el in loc. Vechilul «at'i rddicat iards cátvaoatninl intrarmatT, si air mersu la tärla oilor meli si, ingrozindciobaniT si gonindu-i de la bucate, mi-aa luat 4 boi, cu saniiaci era pentru adus anului, si intr'o noapte mi-ati rdmas bu-catile pustii.» Cere sä cerceteze Panaite Buzdugan, «fiind ornbdträn ».

136. 23 Februar 1811. Arghiri Cuza Ban cere hotarnicpentru satele ce-I impresurd Vor. Theodor Bals : «la TinutulVasluiului, undi mi-i asäzare, am 0'0' di mosii, bastinä si

cumpäräturi, BälosästiI, Goldestri, Cotdrlestil, Cräciunestii, Co-nonov si altd sglisti, dupd cum sä aratd in hartd $i am in-chipuitä di stare locului, si li-ati stäpänit si pdrintii rnet $i

eti in paci», pänd acum odoI-trii ani».137. 16 April 18 r i. a Timofte Mogälde, dinpreund cu su-

rorHe mele, anume Mariia si Chelsiia», fiii lui Pentelii Mo-gälde, x nepoti Stefanii, stränepoti lui Gavril Mogäldea», datilui «Arghire Cuza biv Vel Ban» in schimb niste pdrti dinGoldestl (pentru altele in AlexestI), «fiind mai aproape decasäle noastre, unde trdim cu asezdrile, in satul BorestiI, fiind-cdne este mal cu folos sd ne hränim». Sd tie mosie csi cucoana,cuconasii si toti clironomii».

138. 19 April 18ii. Cercetare pentru Arghiri Cuza. Vecin erasi «Pärvul fiul räposatului Ioniti Gändul, ce are räzäsie in Go-läet». Banul are in Golgesti juindtate de sat, cde la pdrintildumisali», a;ia incit it e proPrietate, «atät cu scrisori de bas-find, cgt si cu stápänire indelungatd si färá de pricind ; sicu bastina pärintascä dupd protie rdzdsiei ag mai fäcut dum-[nea]lui si alte cumpärdturi in urmä». «Esti dovadd in susratosul si iazul de pe Räbrice . .. Iar scrisorile de bastind ceati rdmas dumisall Ban[u]lui de la pdrinti, sänt aceste : intdi,din 6996, Ghen[a]r 9, precum un Ivan Turcul Sulger, cu fratii


sdi, ati vändut a lor driaptd ocinä dintru a lor drept uric, unsat, Goldestif, pe Rdbrice, lui Golde de la Rdbrice, drept 150zloti. Al 21e, un suret de pe un ispisoc de la Petru Voevod,din 7054, Mart 22, scrlind cd sdmintie lui Hangul Golde $i aOltif si a Crdstinii s'a.ti invoit intre dänsii din dresd de fin-'Allarä ce ail avut pdrintii lor pe gum[I]tate de satul Go-idestii de la Rdbrice, parte din gos . . . (aastd scrisoare estide la Paraschiva, sot lui Andrei Burghele, - pe care ati dat-ordposat[ullui Spatfair Ioan Cuza, cdncl i-ati vändut pdrtile decumpäräturd ce av bdrbatul el' in parte de gos, si impreun[ä]i-ati dat $1 zapisul unui Pdladi Golde, cu fratii lui) ; al treile,un suret de pe un ispisoc de la Petru Vvd., din 7092, Oct.25, precum un Stefan Golde sdn Lazar Golde ail vändut oparte din parte din s is din gum[d]tati de sat Goldestií, dindresd de cumpärdturd ce ati ivit tatul sda Lazar de la lad-

trdnu Petru Vvd., luf Neculai Tätarul, si i-ati vändut si o alcincile parte din moard. Al 51e, un suret di pi un ispisoc dela Petru Vvd. din 7096. Mart 8, precum ca.* Anita kupäniasalui Golde Logf., cu fii sal, ati vändut la sdmintie la NicoardGolde a trie parte din gumatate din satul Goldestii, din dresäde cumpArdturd ce ail avut ; asijdere si batina sa ce ati mai avutdin a trie parte ace gumätäti de sat, parte sa, si cu moardin Rdbrice, drept 150 zlotl tättalresti. .. Un zapis vechi, din

- .Colpan7259, Mai 24, prin care Ionitt cu fimeia lul dal danii

rdposat[u]lui boier Vasdli Costachi Pah. toatd parte din Go-ldesti ce i-aii rämas de la soacra-sa Marie ; cari parte acestuIzapis, de la Casa rdposat[u]luf Vasdli Costachi ail intrat instdpdnire dumisali Banulul Arghirii .. . Pän in ziva de astdzsd numesti iazul si moara Cuzii de pi Rdbrice . . . Asäminepricini cu sfatul de obste s'aa hotdrdt la anif 1785, Dech.28.» insemnärT in hartd «cu vdpsd. rosily. «S'ag insAmnat cucraion.» «Cdt pentru spita niamului, a sd doslo$i acum, dupdatdta trecere de anl, esti peste putinti.» Semneazd Banul An-dronachi Donici.

139. 6 Septembre (?) 1811. «Zoita» (Bals) cdtre ccinst. almkt"' ca un fiiti, dum. arh. Ban Andronache Doni, cu pd.-rintascd dragoste», rdspunzindu-I la vestea de hotdrnicie pen-

176 ACTE DIVERSE

tru Banul Arghirie Cuza, la Tm Vasluiti, «in care amrdz4ie $i megie$ie». Nu poate gäsi hirtiile $i vechilul cerut,<,acum cdnd purcedi dumnealuf». cSupdrärile acle neconte-nite ce am, vor fi $tiute dum[ita]li. D[umnea]l[uyi Banul Ar-ghire Cuza, dupä cum atdta vreme an fost in asteptare, va fi$i de acum, pänd md voi pune $i ell la cale. A dumitali cao maicd . ..»

140. 21 August 1812. Nichifor Ungurianul $i Ion Horlacindin Broscdutl (Dorohol) aratá cá an cumpgrat eni$te iarbdde la un Solomon Jäd[olv, ce iaste tiitorin mo$ief VulturestiTa dunaT Spat. NicolaT Bal$, si, fiind-cd.' unde ne-an ardtat el casä cosim iarba ce ne-an vändut, an fost mo$iia ds. BanultifArghirie Cuza, $1 nol vränd a rädica iarba de acoló, dml.atunce ni-an luat doi boi si apoT, dupä jaluba ce am datcinst. Divan, nu s'an gäsit cu cale a ni sd lua noi boi, - pen-tru aasta dml. boeriul ni-an dat boil ... Si din iarba ce amcosit, am luat sdsd card de fän ; care I-am vändut in tärgu,ate 12 lei $i 13 carul de fän.»

141. cVasluitz, 14 Octombre 1812. Petri (?) Stolnic careArghiri Cuza Banul. «En dupd datorie until dregaoniii amurmat, scriind de dol ori vdtavuluf ca sd vii sd-$ dei cuväntpentru ce n'ati fost la cercetare ; si el, viind, mi-an dat res-punsu cg mo$ie sd afld vändutd cu anul, $i el, afldndu-sänumaT un $ezdtoriti acolò, pentru a sa odihnd, nu are tre-buintd a sá amesteca la pricinile mo$ii ; ce eri sd in$tiintezpe d[umne]ei Vornicesa», - care nu rdspunde. Deci nu poateel singur incredinia märturia.

142. 2 Iunie 1813. Logofetia cea Mare cdtre Pah. JoanTäutul, ea sd hotärniceascá din non Goldestif lui Cuza de«Vulture$tif, a Casdi rdposatuluT Vornic Feodor Balp.

143. Main 1814. Cercetare la Golde$ff, unde TiganiT aduside vgtavul din Vulturesti acuse jaf $1 pagubd. cAm gdsitvitgläriia arsd. $d ocol[ul] tdiat, bordeiul stricat, olele cu lap-tele azvdrlete pe cdmpu.»

144. 26 April 1816. Simina lui Vasili Popa vinde lui Ar-ghlri Cuza partea el' din Golde$tf, de la cstrdmo$ul nostru Si-mion Mogdlde».

$i


o 145. 24 Iunie 1816. Logofetia cea Mare cdtre isprdvniciaVasluiului, pentru «jaloba ci ail dat Idcuitoril din satul Vul-turestif pántru nisti prosii (sic) ci au avut pe mosiia Go-lgestii si Cotgrlestii, unile arati de dänsii, si le-ar fi sgmg.natdum[nea]luI Spat. Arghirii Cuza, iar altile rupti din telind,dum[nea]l[u]i ardndu-le, li-ati sámgnat». Domnul porunciserestituirea acestor «ogoará si prosii», dindu-se numai sgmintainddrdt. Cuza arata cd erag pdrtile pretinse de Zoita Bals.Pentru altele, el aratg a locuitorif ail asteptat sg fie griul edesecire . .. in vremi ci dum[nea]I[u]i Spat. ail adus grdil arngutde pi la alti TAnuturi, de ali sgmdnat inteacele prosii.» Maicere a se astepta Ong la judecata cu Balsoaia.

146. 15 Julie 1816. aIonitd bdcal din satul Crdijunestii,aratd. Domnulul ea', fiind singur fiti al matnei sale, care s'asdvirsit in casa lui, niste vecinf if ieau acum mosia, «cu acestcuvdnt, cd as fi fior de suflet, iar nu din trupul el', si 0-rdtil apucändu-Ind la o craismd, la bdutura vinului fiind, atifäcut ei o invoiald., intru cari m'ail insdlat de am si iscdlit-o.»0 carte domneascd, in favoarea lui, fusese poprza la isprdv-nicie, «prin chipurile ce ail metaherisgt». EI aduc «iconomi-coase chipuri» pentru a-1 scoate de suflet, «ca sá mä in-sträineazd din toate cele pdrintästI : Or si diiatä iconomicoasg.au facut in urma mortal maicd-mea».

147. i-iii August 1816. Plingere a ispravnicid de Vasluicdtre Vistierie contra Gheuculestilor din Albesti, cari aü bdtutpe niste oameni, ca incdicAtorI. «Dupd cari fimeile acelorbdtut aducdnd la isprdv[ni]ciii] pe bairbatii lor cu carul, cdciinte alt chip nu sä put sd vii.» Chemati fdptuitoril, nu seafld ; «cdcl' ei, stiind chipul cumplira, precum i-ati bdtut, s'atidus la E. Doi din eel bdtuti, a Grigori Soriciul si IvanPänzariu», sint in primejdie de moarte, «find zdrobit cutotul». cDupd datorii, instiintdm cinstita Visterii, ca, precumse va socoti, sd O. pui la cali infrdnare acistor zurbagii; cad',dacd va rdmänè urmare acistora nepedepsitä, apoi läcuitoriibirnici rämän intru o diznaldjduire ataa de mare, incdt säimpungg. fuga in cotro or vid cu ochii si sl pricinuiascdcinstitii Visterii a stdpdnirii o mare pdgubiri.»

6S775. Vol. VI i 2

178 ACTE DIVERSE

148. 6 Mart 1817. «Preotul Gheorghii ijurbA Trotosana(sic), gineri de nepoatä de fan. preotului Toadir Mogoldedin satul Negrestii, dinpreunä cu totl casnicif mei, sotlia . mpreoteasa Manila i fii nostri, anumi Gheorghii $1 Smaranda,nora noasträ si cu fiicili noastre Mariia si Ecaterina), \rindlui Arghirii Cuza biv Vel Spatar partea lor din Goläesti,«di pi mosul nostru preotul Toader Mogälde», «cAti doizAcilei stänj[dnul]... Pe cari barff i-am priirnit toti deplin acorn inmäinile noastriv . Vinde pentru Arghirii si al lui, «din niamin niam, si in yea».

149. 12 Maiù 1817. «Noi rázdsif Mogäldesti, ci ni tragirndin Simion Mogälde, rbizás din mosiia Goldestif si Negrestii»,schimbd partea lor din aceste cloud mOsif cu Arghirii Cuzabiv Vel Spatar, «luänd noi impotrivd partite de mosii ci aredum1 la Tin [u]t[ul] Tutovvii, pi apa Racovii, ci sAl numäscPungestii, Lucestii $i Grosästi, bastini, schimbu si cumpärä.-turf, ci va fi avänd», «stänjin drept stänjin».

. 150. 12 Julie 1817. Domnul care Arghirie Cuza, pentruplingerile ce Zoita Bals aduce contra lui si a fiului lui. «Ne-gresit cd acum era sá sä triimatä din boerdnasii DornniiIMele, sá te rädice cu greli obote spre rdspundere., SA deainnapoI iarba ce a cosit. Altfel, va pläti paguba, «si pe durn-[nealta, ca pe un nesupus poroncii, vei fi rädicat aice si cäzutin gr rdspundere. Aasta ti sa. poruncesti. Si cartea sä steila dum[ne]ei Vor[ni][asa].» - Copie. - Pe dos scrie Cuza(26 Iulie) indreptätirea sa : Zoita nu numeste vechil si-i in-tunecii dreptatea.

15I. 22 Iulie 1819. «CaimAcamii card dumnealui Corn.Iordachi Cuza.» Zoita Bals s'a plins ea., in prirnavara aasta,mergänd d[umnea]ta in tärie, cu Arndut si alti oarninl, aiarat si al' sämänat ogoardle cele mai buni, de pe driapta mo-siia dumisali Goldestif. Pentru care, incä de atunce, iards prinjalobä fäcänd arätare, s'aA ränduit Vor[ni]c de Poartä sprecercetare la stare locului si dare ogorälor in stäpänire d[umi]-sali, sämänate gata. Urrnándu-sä cercetare, p-ati fäcut stiutca mai mult O. nu te atingi de acele ogoard, si al* dat rds-punsu crt la vreme säcerii O. va face moarte de ctn. Vreme

MATERIALE DE ISTORIE CULTURAU 179

säceril aü venit, s'ati ränduit acoló zapcii ca sd st pändcänd vechilu dumisali Vornicesdl va säcera tot acel grailsämänat pe ogoardle de Goldesti. Ti sä face stiut si dumitalica mar mult sd nu indräznesti a mergi acolo, la acele ogoard,sä sä intämple vre o pricinä, cä vei fi cdzut intru toatä rds-pundire. Iar pe oamenii ce vor indräzni a rädica mäna, O.vor aduci si sd vor pedepsi» (proposiVa aceasta e adausä).

152. 20 Septembre 1824. Cercetare pentru cloud locuri deprisäci la Buhdesti. Se intreabd si «un Lupu vätämanu, ornbardn, ca de o sutá si mai bini de ani».

153. 27 Octombre 1824. Arghirii Cuza (abia se poate is-cdli) cAtre Domn, pentru procesul ce are cu Zoita Bals. Ho-tärirea de supt «Domnul Calimah» n'a fost «clupä dreptatiascrisorilor meli, ce cum au socotit Domnul ... Dupd care inurmä ce chipuri ag mai uneltit dumEneler cu rdzasii ce shitdati la mini, nu still, cd iards ail inceput a-mi räpi si a std-pdni dreptul mieü, in lipsa m din a stinga Prutului.» I sepun termine, dar ea «n'aü mai adaos a veni . «Orindatorii )Zoitif se opun la oprirea venituluï, hotäritd de Domnul deacum. «Mdriia Ta esti Domn patriiot, si stiut esti Märii Taleeft' ce tail pre ceI slabi if impiliazd... . Destul esti de cladsä läntuesti aastä pricind .. .»

154. I I Mart 1827. Iordachi Cuza Aga catre Domn, all-find cd, <pärintili meii, Postelnic Arghirie Cuza, in frecuta lund,Dichv., in 25 zili, intämplándu-i-sd grabnicd sävärsirea vietil»,el nu se poate lämuri singur in avere si cere a i se adäogi Caniste cercetätorI biv Vel Logoatul Costantin Catargiu si Vor-nicul Iordachi Rdscanu.

155. 25 April 1828. Doi' rd.zdsi Frunzä si alti coboritorfai luI Gavril Mogildea vind lui Iordachi Cuza biv Vel Agdpartea lor din Goläesti, cu 15 lei stinjänul (ocari bani cu-prind cloä suti patruzdci si nod lei, treiztici si cinci par[ale]»).

IV.

Cîteva registre de socotell inedite, dupä originale,

In Archiva Statulul din la§i.

I.

Analogon ci s'aü fäcut intre Märiia Sa AlexandruJoan Voevod si !titre Marna Sa Alexandru Costandin

Voevoda [1784-5] l

Sama d'intdi a Caimdcdmii, in cari s'aii incärcat o slujb'acheltuelif tarn' ?i tril ddjdI a mazäli i rupta., in vreme MairiiSali Alexandru Ioan Mavr[o]cordat Voevoda.

Analogon ce sä vine sä ia Märie Sa Alexandru CostandinVoevod din slujbile scoase de cará NIL-la Sa Or la sfär-itul lui Deche mvrie 1784 :

121. 502. A triia parte din 364 506 lei, ce cuprinde slujbaagutorinOi dupd tablile ce au dat ispravnicii, bez 25.118 leice s'ati scázut scutelnicii boerilor i altora, ce s'au dat dinslujba agutorinVi pe 2 fert[u]fi.

3.617,43, din banii Cámairif [intre cad] 141,80 din 1.760 leice s'aU vändut slujba conitii pe un anu, incepändu-sä de lazi intäi a lui Dechemvrie ...

7.969, 102, din venitul Botosanilor, insä : 5.853,40 a triiaparte din 17.560 lei ce aü cuprinsu Tänutul Bot[i*anilor laslujba akutorintii, dupä tabla ce au dat Vornicii.

1.848,80, a triia parte din 6.146 lei, ce cuprind räsurileBotosanilor la slujba agutorintii, pe 17.560 lei', -- bez 200 lei,liafa unuI Vornic de Botoani pe luna lui Dechemvrie.

177,72, din 499 lei, 6o bani, ruptile Cdmärii ot Bot[*ani,

1 Ambil MavrocordaV. Alexaudru loan, zis si Firaris, Inlocui, In ztua de12 Ianuar 1785, pe Alexandru Constantin, zis i Delibel. Vezi izvoarele Inlorga, Documentele Callimachi, I, p CLXIX, 11019. 2.

184 CiTLVA REGISTRE DE SOCOTELI MOLDOVENE§ Í

ce pldtesc fert[ul] lor pe 6 luni, adicd din 26 Octomvrie, cesä incepe fertul Svete Dimitri, si Or la 23 Aprilie, ce sáincepe fert[ul] lui Svete Gheorghii pe lund, 83 lei ...

90,30. A tria parte din 270 lei, 90 bani, ce cuprind rup-tile amdrii ot Bot[o]sani ; ce ati dat a patra parte de banila slujba agutorintii.

io.800, 9, ce ati rdmas sd ia de la Visterii, cari sdnt sd-Tplaiascd Mdrie Sa Vod[d] : . in cheltuiala rddicdrii MdriiSali, in 9.442 lei, 24 bani, ce ad cuprinsu toatd cheltuiala, dupdpe. gospod . . in tainaturile de la Bälti . . in ruzimireoaHotinului . . ., din birul satilor lemnari scutelnicil MdriiSale beizad Iancul. [Total :] 62,149,102.

Bani ce sdnt asupra Mdrii Sali Alexandru Costandin Voe-vod

4.544 lei, 87 bani. Ce s'ati luat de dumnealui PaharniculIoan Cananò din slujba agutoriinta Tdn[u]t[u]lui Ias Ceaü luat Maria Sa din banii ce ad dat läcuitoril pentrufdina Vozii, si plätit de Mdrie Sa Alexandru Ioan Ma-vrocordat Voevod la Binà-Emini. [Total 1 167.595,29.

Slujba cheltuelif Ora, ce s'ati scos de la luna lui Di-chemvrie 1784. [Total:] 389 624 lei.

Scutelnicii ci s'ad scdzut la slujba aasta a agutorintal [=3.294 liude].

Hrisoavile : Mdriia Sa beizad Iancul Mavrocordat, Mdrila Sabeizad Dimitrasco Mavrocordat Mdriia Sa beizad GrigorasGhica 2, Spitalul, spitdriia, suiulgii, Iordachi Caraomfil, Gheor-ghii Nacu, 2, dascal[u] de la scoala moldoviniascd, 2, GhiorghiEvloghi 3, i vAtav de scoald = 349 liude.

Milile : io Irinopol Leon, 4 Amfilohi episcop, 20 Paisi Sta-ret ... 30 celebi Lucachi . . ., 6 Ianachi Cara Pah.4.

Acestia Ant fratil luI Alexandru Constantin Mavrocoidat. V. GenealoglaCantacuzindor, p. 390,

2 Pare a fi un firt al 1.111 Scarlat Ghica p. 401). V. i vol. V, p. 390.B Cunoscutul t51Malcitor din slavoneste. V. si mad' sus, p, 16o, no 68; pp.

163-4, no 83.4 Avem Inaid pe episcopul de Irinopolis, apol pe Amfilohie de Hotin,

scriitorul, si pe Lucachi della Rocca, ginerele luI Alexandra Ghica Drago-

...,

.,

...,

...

s'ati

',

i

(;biel.,

MATER1ALE DE ISTORIE CULTURALA 186

Giupänesäle . . . 20. Bänias[a] Mariia Calimah, 20 Mariia,sor[a] Preasvintäi Sali pärintelul Mitropolit . . . 14 PaharnieuldiCostandin Canan6 . . .

Hrisoavile: zo Märiia Sa Domnita Ruxanda Racovitä 2 ; . . . I 00Märlia Sa Domnita Ralù Mavrocordat, 20 Marna Sa Dorn-nita Ralù Calimah, 20 Märiia Sa Domnita Elenco Ghica, 20Märiia Sa Domnita Ruxanda Ghica, 20 Märiia Sa DomnitaSoltana Moruz, 20 Märiia Sa Domnita Catinca Moruz, 20Märiia Sa Domnita Zoita Ghica, 20 Märila Sa Dornnita Má-rioara Calimah

Milile . .. 3 Pitariul Necolai Kog[dlniceanu] . . . 2 Marüa Ca-nanoai . . . Mariia lui Durac . . .

greci : 40 Lavrentii Tripoleos, zoo Logofätul Cos-tachi Mavrocordat, zoo Postelnicul Iancul Carag, 20 Pos-telnicul Manolachi Ciuchi, 140 Cäminarul Alexandru Hangeri,140 Aga Grigoras Ipsilant, 140 Spatarul Mihalachi Racovitä,140 Spatarul Dimitrachi Hangeri, I 40 Spatarul Costachi .Ghe-rachi, Paharnicul Necola Carp, 48 Doftor Fotachi, 32 UserStavrachi, Vardalah Vam[es]. [Total : 24.998 lei pentru scu-telnicl.]

Trii ddjoli a mazdri si ruptasI, dat la slujba agiutorintäl= 9.802 lei, 6o.

[Toate veniturile .] 252.806,60.

Ban ce s'aù cheltuit din veniturile acestif &Miff :Ban! triimis la Tarigrad . . . Cu politä si hazn, de dumnealor

manul (v. Istorm literatura rommne, II, pp. 20-1) ; Paisie e reformatorul dela Neamt.

Baneasa era vaduva lui Dumitrasco Calraasul, fratele lui Iona-Voda Calli-machi ; o nepoata a Mitropolitului Iacob e pomenitä. In memoriile lui ToaderVIrnav (Istoria viepr mele, Rimnicu-Sarat, 1893, p. 9 ; din Gazeta Sateanulur).

2 0 fatil a luI tefan sail lonitä Racovita. Cf. Gen. Cant., pp. 44, 395. DintreDommtele ce urmeaza, Ralù Mavrocordat e pomenita In Genealogra editata deLegrand, p. 8 ; Ralù Callimachi e fiica lul Gligore-Vocla (Xenopol, Casa Call,-machi, p. 172); cele doua d'intaiii Ghiculese pot fi surorile luI Grigoras ; Sul-tana e mama luí Constantin-Voda Moruzi; Catinca poate fi o fata a el ; ZoitaGhica e fata Dragomanului Alexandru (Gen. Cant., p. 403), iar Marioata esora lui Ralù de mai sus.

1

...

Boeril

-ati

1

186 CiTEVA REGISTRE DE SOCOTELI MOLDOVENErf

boerii Caimacami, too coo .. . Ce s'aü luat de la Dimitre HagiPanaghiote . .. Patru politi ci s'ati luat pe mäna lui AndrifPavli, si s'ati triimis cu cgläri, la 12 zäli a lui Ghenar.. . . 7.500Polita luI Dumitru Costa saigi, cari s'ati triimis la Tarigrad, latovardsul sgü Vames Aftanasachi, ca sg-I d la dumnealuI Spa-tarul Stefan Misoglu ', in socotiala TinutuluI ; 1785, Maiti 1.

[To tal :] 31.500.Politä plätite alce : La Galati, la All Cdpitan, omul Märii

Sale Cäpitan-Pasa . . . La Galati, luI Emin-Aga . . . 2 000. Po-lita ce s'ati plätit dumisale Costachi Ros[e]t Hatman, Lupuluisi Avram, Ridovi lesI, cari banf i ati fäcut teslim Jädovii acestiela Cdmara gospod, la Focsani, la 29 a lui Fevruar, caris'ati dat dar la Focsani ; 1785, Mart 15 2 500 lei. Polita luiGiambas Särchi, cari lei i-ati luat gospod la Tarigrad de laacesta, si s'ail plait la Osman, vechil acestuia, viind cu gos-pod. [Total :] 14.100.

La Portl: 7 leI, 6o, z- i stecle -apä de melisa, ci s'atitriimis Märii Sali Mehmet-Pash de a ender ; 1785, Fevr.13. 43 lei, 3 cantare miere, ce s'ati cumpärat si s'aü tu ii-

mis Märii. Sall Osman-Pash de la Bap', cät[e] 13 cantar[e]si patru lei chirlia ; 1785, Fev. 22. 70 lei' pentru 4 hamuricu fräile lor, ci s'aü triimis Märii. Sale Aidozlu-Mehmet-Pasà,trecänd prin Moldova . . . ; 1785, Mart. it. [Lui (Bechir-PashVidin-Muhafezi ), 2.500 lei.] 9.000. Ci s'ati triimis dar nouluipr-innaltuld Vezir, prin mäna PostelniculuI Necodim, trecindpe la Ismail la Tarigrad ; 85, Maiti 2. 6.000. 6 párechi me-tanii märgäritar cu zmarand, ci s'aü triimis hedi Márii SallSdiz-Ahmet-Pasa, Sälistra-Valesi, afará de hediaoa ce i s'ati trii-mis dupd diosäbit[ä] peó[e]c[e] ; 85, Maiti 9. [Total :] 18.120,60.

Cheltuiala rüdicäril D9mnii de la Tarigrad [=-- 4.141,40].Copif de cash', armäsel, masalagli, «un ogiac de Tägani, cu3 TäganI tij», teslar, rotar, gjámlar», «zapciü de sdimeni»,ro säimeni, un cdpitan de Arnäuti, <run odobase tij», 15 le-ventf de la Iasi' si Focsani, trgmbaciü, dobos, curälar, comisef,care, cdrutl, cal' de la Putna. «1 ro la 2 cärutl ci ail mersu

1 Cumnatul Domnulul (Gen. Cant., p. 392).

MATERIALE DE 1STORIE OULTURALA. 187

de la Focsani cu pitaril i masalagii intru intämpinaregospod .. . 48, la 9 leventi -ati venit cu duinnealuf Hatma-nul de la Tarigrad pad la Sälistra, cdte 5 lei, .. . 85, Ghenarie23 ... 5.164. Chiriia cailor ci ati venit cu gospod pärd laDundre»: «194, cdte 24 lei' si hrana, la 7 oturacurI» ; idar luiChiragi-Basa.... Oamenilor impatitl dupd testrafat, de la in-ceput[iii] Domnii pad la intoarcire kr la Tarigrad . . . Evmiaoape 42 zdle, de la zäoa cucd.I pa la Focsani . .. 15 zdli de laFocsanI pär la purcedire ... Tainat ... 160. Pentru cdftane cis'ati imbrdcat in zdoa inträril in EsI .. . Cheituiala intoarcerrila Tarigrad . .. Bacsis la Falcan, la Dunäre si la alai ; 50 pretulcailor lui Mehter-Basa ... Cpugiti, Zornazan-Basa . .. Chi-riia cardlor si hrana cailor in Tarigrad . .. 10.500. Ci s'aildat slävituluI Salahor-Aga Schemni-Agasi, intorcändu-sd la Ta-rigrad» : huzmet i bland. «Cheltuiala mdruntd ci s'ati fäcut laconaccif ränduit la Calanji-Mehahetnde si chihaelile satilor, si, cuAgaoa Conacciü si cu beslii -ati venit impreund ; 85, Mart 20.

Cheltuiala rddicaiI Mdrii Sale Alexandru Costandin-Vod[d][= 9.442,241» : «96 caI slobozi», «card mocdnetf», «strem-arabasä», cdpitani arndutI, leventT, sdimenI, masalagiI, ogeacTigani gospod, com4eI, jämlar[1], vezetelf, ezapciti agesc, -atimersu cu ldna la Galati».]

La locurile stiute de gospod :wolei. Zahariaoa.[Fdind : 41/2 banI oca, orz : 5 parale oca.

Total :] 8.843,48.Tainaturile : [2 ortale, emacI, I pärechi päine, cae 1/2 pa-

rale ..., cäte 351 cifturi pe zi . ..» Carne, 5 parale oca. «Me-remet furnuld si a sacalilor si a sailor» ; ehrana calului cieste pentru trebuitqa furnuluI».] Lui Husdin-Dervió-Aga, viindde laRusciuc pentru cherestiaoa dubasdlor . . . Cherestiaoa duba-sdlor de la Ghiurghiov.... Pentru oile ce sänt de sä: dad la Is-mail ... LuI Chirigi-Basa, pretul unui capot. [Total : 572 lei.]

Cheltuiala beilicului. [Total: 1.800,69.]Conacile. [Hotin-Enicer-Agasi ; Februar 1785.] Salahor-Aga

Schimni-Agasi, intorcändu-sd la Tarigrad ; [Mart 1. Total: 254,63.]

I Acest dreetor turc, Aga de Scaun, instalase pe Domn.

188 CITEVA IIEGISTRE DE SOCOTELÍ MOLDOVENE5'II

Cheltuiala haznelii [trimese la Constantinopol]. Total : 735 ;[26 Ianuar 1785].

Celor triimi cu trebi. [Cheresteaua la Rusciuc. Total: 1.127I a]

Cheltuiala gazaturilor [19,4.5 pe Ianuar, prin Hatmanul Cos-tachi Ghica Prin Post-Meisterul din Cernäutl, la Herta.Total :] 53,111.

Cälärasii [I-iä Februar : dol, ce merg «intru intämpinaregospod»2. Total : 1.045 lei].

LipcaniI, 234,60.Camara gospod, 3 800 1. LuI Samariia Jädovul, pentru a-

prazurI semseli, pischiulue, sireturI si altile ci ati dat laDomnie la Tarigrad ; [Mart 1786. Total: 4.975.]

Curte gospod. [Ville de la Groapä.] 1.527 lei.Grajdiul gospod. [21 cal = 449,90. 3 lei, 30 banI, falcea

de fin. Total : 1.125,36.]Cäftanile [cite 40 si 30 lei. Total : 550]..Evmiaoa. [Pentru Delibasa i nefeff, leventl al HatmanuluT.

Total : .038].Milile: 250 lei.Alte cheltuiele : Musamale si lumini facirea pilulul ausu-

luI de aprozI.[Totalul cheltuielilor = 2.309,37,17.]

Socotelile pe 1786; No. 1.

e Sama Marii Sale Alexandru Ioan Mavrocordat.»

V eniturí :

Sama a cincia : 26.500 1., 72.

1 E cel mal mic dintre cel doi Incep'átorl al familieI moldovenetl deasazi (v. Gen. Cantaeuzinilar, p. 403. o articolele de polemial ale d-lorRadu Rosetti si Mihail Ghica, In Convorkrt hterare din 1902). E de observatcâ nu i se zice Hatmanului Costachi Ghica beizadeb.», ceia ce Inrátufal o pa-ternitate domneascA.

2 Alexandru loan Mavrocordat, ce sosia din Constantinopol.

u.

1,

MATERIALE DE ISTORIE OULTURAIA 189

«Slujba agiutoriuluI cheltuialilor tärii, de larnä ; 1785, De-chemvrie» : pe «birnicl, dugheni, cräme», «cäldäri de rachiti,dugheni, bäcälii, pitäriT i rachierii», postasi : la Putna, e men-zdluri» la Tecuci, c magazalile», «zalhanalilev . Total : 428 491,103.

Scutelnicii : beizad Dutnitrachi Mavrocordat, beizad Io-nitä Racovitä, beizad Grigoras Ghica, Sofronie Irinopoleos,Lavrintie Tripoleos, Amfilohie episcop, Paisie staretul ma-nästirii Niamtul, cu saborul säil, Manolachi Conachi Ban,Gheorghie Beldiman Ban. « DS Enacachi Calimah Paharnic»,Gavril Conachi Stolnic, «Dimitrachi Saule Gramatic», «DoftorulFotachi, doftorul obstii ), Iordachi Callan() Pitar, «AlexandraBeldiman biv aus 1», «2 dascalu de la scoala moldoviniascd,2 Gheorghie Evloghie dascal, 1 vätavul de la scoalk 2Dobri starostile de negutitorT».

c Gi up änesile» : «Domnita Roxandra Racovitä .. ., DomnitaElenco Ghica, Domnita Roxandra Ghica, 20 Domnita RalitCalimah, 20 Domnita Marioara Calimah . . ., 20 Bänias[a]Marie Calimah .. ., Marie, sor Preosvintii Sali pärintelul Mi-tropolit», Päharnicului Constantin Canan, «2 Marie Cana-noai » 2, «Catrina lui Lohman gerah», etc. 5.585 liude.

3 däjdi a mazili, negustori si ruptasi la ajutorinta delarnä. : 9.816 lei.

Al seselea sfert [April] : 39.475 lei, 22. Scutelnici . 5.625liude.

«Dajdea al cincile», mazili, ruptasi, pe 02 lunä, de la laApril la 15 Maiti . 3.177 lei, 115.

Totalul veniturilor : 473.601,72.

Cheltuieli :

Baeram-Pesches : 7.500 lei. Polita dumnealui bascapichi-hale, pentru socotiala blänarilor ci ail dat blani la baerarn-pesches . .. ; 86, Fevruarie 28.

Zarphan : 75.000 ; 5 Ianuar 1786.

1 E poetul. V. lorga, .Ist. lit. ram., II, p. 89.2 Sora lul loan-Vol:15. Callimachi.

190 CITEVA REGISTRE DE SOCOTELI MOLDOVENETI

«BanI triimi$ la Tarigrad cu politl si cu hazn 3 : ;la dum.Dragumanu Manolachip ; total : 130.500.

«PolitI pldtite aicea.» «Doi politI a luf Monsu Pineli, ce s'ailplait luI Andrif Pavli.» «Datorii la Mdrie Sa Doamna, soacragospocP, $i Domnita Elenco.» Total: 80.413 lei'.

«La PorV» : 1.900. '«Daruri la locurI $tiute de gospod» : 14.780.«Daruri la Turd mail $1 mid»: [Cal de la Han. Alt dar de

la fiul lul Crim-GhiraI. De la un Sultan, «o párechi de pis-toali » Ozu-Muhafiz cere un «gerah». (t 2 oameni aI MaliSali Cerchez-Pa$a, viind aicea cu Anghel gerah.» Total :7.799.

Zaherea. 7.500 de chile de grill la Isacce, $i 7.000 de oI: partecumpaate de capuchehaiele la Ismail chiar. De la locuitorl,105 banI oaia, «pentru cd n'all dus oile, $i ati dat banI»,«183.324 ocd fdind $i 518 miert, 8 dimerlif orz, ci s'aa dati'n rdzamerioa HotinuluI pe 4 luni . . ., dupd fermanu impad-tescu ...» Fdind havalè la Vozie. Total : 50.167 lei, 105 b.

«Cherestè. 12 670. Toatd cheltuiala ci s'ati fdcut de ceI rän.duit in pärtile TdriI-Muntene$tI la tdetul a 189 bolovanI, 24coti. lungul, 12 parmaci amèar, si adicd tdetul $i carat padla Chire$tI, $i trecut[ul] DundriI cu gheceturi ; care din po-roncd impadtiascä s'aa triimis la Sdlistra ; 86, Iunie 20.

Conacile ... Conacile Mdrii Sale Ismail-Pa$a, trecdnd de laHotin la Cdusani . . .; 85, Dech. 18. «Duzlu-Mehmet-Pasa, dela Bender la Foc$anI ; Decembre 18. «Celi ce s'aii cheltuit laconac, la venire Mdrii Sale Doamn11, fäcänd oturac 8 zd.H

la GlodenI, in Tin. Vasluiului ; 86, Ghen. 19 .. . Osman-Pa$a,de la MO' la Bender ; April 20. < Spätarul Räscan $1 CdpitanulVartholomeiti la BältI. Total: 4.784,69.

Cheltuiala musafirilor de la beilic. 1.906,90.Cheltuiala hazneliI : I.39.3.Daruri la mail $1 mid'. «Petrachi, Vatavul DomniOI Sultana 2.

1 Domnul tfinea pe Zamfira, fata luY Nicolae-Vodl Carageh (Iorga, 1st. ht.ram., 11, pp. 73-6 .

2 Sora Domnului. Fu scqia lul Iordachi Carageh (Gen. Cant., p. 392).


150 dar dascalului Gherasim.» [Lipcan din Bucuresti.] Dum-chirigi Lucachi ... 150, dar lui Dimitrachi Capioglan, -au venitcu Mdrie Sa Domnita Sultana, si s'aii intorsu cu hazniaoala Tarigrad ; 86, Ghen. 8 .. . LW Manolachi Capitan de dd-räbani, pentru osteniala ci ail fäcut la epistasie päinii tär-gului .. . Until neguVitor Zoi Lambanitiot' . . . Dar lui vtoriVistier a Märii Sali MihaI-Vod5.2, viind pentru cgteva pricini ;86, Aprilie 4 . . . Dar Paharnicului Condili, omul Märii SaliNicolai-Vodd, viind cu mujd pentru Domnii noi; 86, Aprilie2 1 3. >> Total : 4.975 lei.

«Cheltuiala celor triimisl.» Total: gooCäläras de Tarigrad : 1,880.Lipcanil : 84,90.Cupdrie : 960.Cdmara gospod: «postav englezesc pentru benis». Total :

4 504.Inohodärie: 590.Curte gospod: 5.486,63.Beciul i cuhne (separat, pentru Domnita Sultana, cu Nicoli

becer). Total: 8.300.Divictdrie : 150.Emiclicurile : 6 2 2 5 ,90.

«Botezuri i cununii: 500 cheltuiala botezulul fiicif Märii SaleDomnitii Elenco Ghica .. . ; 86, Ghen. 1 2 . » Nunta fiului luiSandul Miclescul Ban, cu fiica Spatarului Costin Catargiu ;15 Februar; a aminariului Enachi Ruset cu fata VorniculuiBogdan, 25 Februar. Total : 1.365.

«Milile ... Lui Manoli biv star, de negutitori, fiind bätränusi sdrac, ca sä-s märite o fatä.» 52,1a rnändstirea Neamtului,praznicul. Total : 6 717.

Serbätorile Nasterii si Sfintul Vasile. [Total : 1.147.]

1 Polizol Lampanitmotes V. despre el Ist. lit. rom., II, p. 28 (dedicase otraducere lul Alexandru loan Mavrocordat) ; Doc. Callzmacht, II, tabla.

2 Stqll ; Domnul muntean,8 Abia la 3 Maid st. n. Nicolae Mavrogheni plech. din Constantinopol

(ilde ;7 fragm , II, p. 206, no 2).

192 CITEVA REGISTRE DE SOCOTELI MOLDOVENESTI

«PomozaniI... 5 lei.' Sdmbdtd, la al doile sdptdmänd din post[7 Mart], cdnd s'ad fdcut episcop de Romanu ' ...

Alte cheltuielf. 664. Cheltuiale ci s'ati fdcut de dumnealulVel Comis, mergänd intru intdmpinarea Märii Sall DomnitilSultanil, sora gospod ; 85, Dech. 24 .. . 8.000 ocä cdrbuni,cäte 2 banI» si 15 care de lemne, cite 5 leI, la Vozie. Totalulcheltuielilor : 424 541,34.

Socotelile pe 1786. No. 2.

Venitun :

Rdmäsita Sämii al sasäle, 4.326 lei, 27.Slujba agiutoriuluI cheltuelilor Visterii . ; 1786, Iuli,

206.657,20.2 I/2 däjdif mazilI, ruptasi, la ajutor, 7.837,95.Sfertul intäid, la Julie, 39.868,82.ScutelnicI : Luminatul beizad Dumitrascu Mavrocordat ...,

beizad Grigoras Ghica, Ianache Calimah Paharnic (16 lei).Slujba desätinli ... ; 1786, 106,50.

fertul pe August, 40.268,96.ScutelnicI : [dajdea mazililor si ruptasilor pe timpul de la

15 August pänd la sfirsitul WI Septembre, 3.268,64.Sfertul pe Septembre, 42.714.109.]Scutelnici. - [Totalul veniturilor : 419.689,58.]

Cheltuielt:

Bani triimis la Tarigrad : 142.400, cu Costandin Roset Hat-man ; 86, Julie Io.

Bairam-Pesches [2.000 leI, pentru reparatii la Akkerman.Total : 23,4161

Politä plätite aicea, 25.470.Politä triimisd la Tarigrad, 19.600.DatorlI si dobänzI ce s'ad plätit, 8.995.

' E vorba de episcopul Iacob Grecul (Melhisedec, Cron. Rontanulur, 11,

p. 11.5).

.


La Portil, 6 728.La locuri $tiute de gospod, I 050.La obrazd de cinste. Dumnealui Ioan Cant[acuzino] biv Vel

AO', nepot gospod, pentru cheltuiala drumului [la Constan-tinopol]; 86, Iuli 14. [Cu el $i Roset, $i Comisul $i Bala$aGulian6.] 500 dar dumnealui Neculai Cant[acuzino], nepotgospod ; 86, Iuli 18. [Total : 4.5001.

Ismailul : ghiundelicurr pentru luerátori a de la bineao Is-mailuluID, pe douä lunI ; 4.703,100.]

Galionul. 3.331,21, pentru facerea luI. [Total: 10.662,74.1Tainaturile : 503,8.Ghiuvergileaoa .. . : la zarphaneaoaimpárátiascd. [Cumpäratä

de Banul Be[I]diman $i starostele Grigora$ ; 7.056,56.]Darurf la Turd maxi $i mid... . Pentru pricina topu$ciu-

lui. [Ceasornic de aur lui Crim-Ghirai, 138 lei.] Tatálul MäriiSale Sarescher-Pa0., viind pentru vitele läcuitorilor, ce s'atlfurat. [Total : 20.293,78.]

Ramazanläcul i bairamläcul, 878.Conacile. Hotin-Enicer-Agasi ; Iulie 12. [Total : 651,117.]Musafirii : 6.077,60.Gazeturile : .. . CärtI cu rdspundentii. [Total : 454,48.]Cheltuiala hazneliT $i alte chirif . .. 200. Chiriia casiI in care

ati $Azut Tarsita Ros[e ]t de la 15 Fevruarie pänd la 15 Av-gust ; 86, Avgust 152. go. Chit-Ha unuI strem-arabasd ce ailmersu cu Tarsita Roset la Tadgrad ; 86, Avgust 17. [Total :4 056,80.]

Daruri la crestini. [Om al a Portilz la BucuretI.] ElencdiVämo$oai Muntiancdi . . . ioo. Dar me$terilor ce lucriazd laPodul Ro$, mergänd gospod ; 86, Avgust 16. 40. Dar Odo-basil de lipcanI a Märii Sale Necolai-Vodä. ; 86, Avgust 23 . . .

1 Ecaterina, sora 1111 Alexandru Ioan Mavrocordat, se märitase cu Rädu-canu Cantacuzino din Tara-Roraäneascä (Gen Cant., p. 392). V., pentru el,Bälcescu, in Magazmul :stork, I, p. 190; Gen. Cant., p. 190 0. n. I. Ni-colae era fratele lul Ioan (aceleas1 izvoare).

2 E vorba de Oitoarea Domnului (v. 1st, lit. ram , II, pp. 76-7). Autorulcomediel politice analisate aicT nu se atepta ca Domnul A repudieze asa decurind pe iubita luT xourúva.

68775. Vol. VI. 13

194 C1TEVA REGISTER DE SOCOTEIA MOLDOVENESTf

1 oo. Tarsitii Roset, ducändusd la Tarigrad ; 86, Avgust 9.[Total : 3.566.]

Celor triimi cu trebI. [LeventI la Fälciid, pentru a cumpárazahered, cu I000 de lei. «Doftorul GIorgachi» la Vozia, laPasd. Total: 1.633.]

Calarasir de Tarigrad, 1.8 laLipcaniI, 248.Camara gospod : . .. 150 ceprazuri pentru maloteaoa Märii

Sale DoamniI ; 85, Octomvrie 4 ... A 5. de trandafir, burdan-giuluf .. . 1.749, ce s'ati cheltuit cu imbrdcamm e casäl incare ä.'di Mdrie Sa Domnita Soltana, sora gospod ; 86, Ghen.I. 225. Pe un razais-al pentru un ränd de straia a Märii SaleDoamnif . . . 250. Curnpärare uniI narghilea poliitä, pentru tre-buinta gospod. [Urn postav capiolanuluI venit de la Constanti-nopol cu Domnita.] 0 stofd cu fir. ... Un manicar pentr 1 tre-buinta gospod ... 7 agabaniI, ce s'ad luat pentru gospod . . .

2 hindica savai in ciubuce, pentru trebuinta gospod .. . 622dramuri argint, ce ad lucrat Dänild J5.d[o]v, cu lucru cu tot ...2 copif a Märii Sale Domniti Soltanif 1 . . . 512 ce s'alicheltuit cu mantiia Preaosvintiei Sale pdrinteluI Mitropo-lit . . . DumlucurI zof... , cetar .. .115 1., 2 policandre ces'ad pus la chiuoscu de la Copod ; 86, Mart 17 . . .

Meremetul frdilor i a cdpestrilor, si altele asämine mdnun-tusurf ce s'ad fäcut . .. Un tar ce s'ad luat pentru trebuintagospod ... 104. Dar maiorului2, bez o bland cacom, ce i s'addat de gospod ; 86, Apr. 9. 127. 0 bland sängap, ce s'addat luf Vasilie vtori Vistier, ce au venit de la BucurestI; 86,Apr. 14 . . . Saval in dungi, cu fir .. . Saval rosii cu fir . . . Savalvdnátd cu fir . . . 250. 2 craturI diiamanturl mid', ce s'ad cum-pärat pentru trebuinta gospod . . . 1.738, diiamanturi ce s'adcumpärat pentru meremetul cutätuluf gospod . . . 760. 0 blandsamurI, cu care s'ad imbrdcat pe Dragoman Manolachi in zivaalaiuluI ; 86, Av. 20. [Total : 24.865 lei.]

1 V. Gen Cant , p. 392. Sotul Sultanei, Iordachi Carageà, murise tinär, in1765 in 5. (v. Doe, Call,macht, I, p. cICINI).

2 De bunâ sami, maiorul Salonschi, consulul rusesc. V. Hurmuzaki, X,tabla.

RATERIALE DE ISTOR(E CULTURALI 195

Curte gospod, 5.165.Grajdiul gospod . . . Canafuri si rnoturi . .. Tenechè la mo-

turI . . . Hamuri pentru Marie Sa Domnita Sultana . . . Total :5.453

Beciul gospod -..i cheltuiala cuhnii, 7.100.Cuparie i N.rbeccerie, 1.269.I'eohodarle, 585,60.Devictärie, ioo.Ciubucciurie, 313.Caftanile, 780.Emiclicul, 5 411,90.Cununiile. [Corn. Gulianò cu fata Spat. Iancu Razu ; 86,

Iunie 28. Sard, Ionita Sturza cu fata Log. Necolal Roset ;August 86 1.1

Lefele . . . Lui Alecse (asornicariul, pentru Casornicul dinCurte cè vech[e]. [Total : 360 ]

Milele ...Unui calpitan Theodori, ce i s'aä innecat corabie ...50. Mila unui Taliian, ce ati venit aicea cu famelie sa . . . LW'

Clint Fransuà, Liah ... Unui särac de la Chisanov, ce era datoruntil Benderliü. [Total: 1.337,105.]

Pornozanie, 42.Alte cheltuiale : . . . Pentru doftorli, de dumnealui doftor sior

Casim 2 . . . 488,66. La Tarsita . . . Necola Brandabarul [= Bran-daburul . .. 45 lei, impliniala pe 450 lei, ce i-au implinit de laBäniasa Mariia, si i ail dat Banului Hrisoverghie; 86, Ap.9 . .. 292,93. Cheltuiala ce s'airi fäcut de Stolnicul CostandinGheuca, ispravnic de Roman, cu ingropare Märii Sale beizadeaIonità. Racovita3; 86, Iuli 29 ... Cailor Marii Sale Halil-Pasa,pana la Gabrova ... Tocrnitul drurnului din Codru Iasului.[Total : 7.578,93.

Totalul cheltuielilor: 399.015,70 4.]

1 Nu e altul deck viitorul Doran al Moldovel loan Sandu Sturdza. Solvia

acestuia. Ecaterina, era fata lul Roset Roznovanu.2 Doftorul .Caärap, probabil un Armean (Chesim), era un om influent

prnnia bacOsurl pentru stfiruinte (Melhisedec, Cron. Rom , II, p. 129).8 Era poate fiul lul MthaI Racovith. Cf. Gen. Cant , p. 44.8 Sama a opta e analisatä In Iorga, Doeumente it eereettIrt asupro utoriet

,rf

196 CiTEVA REGTSTRE DE SOCOTELY MOLDOVENESTI

M.

Socotell din 1806-7.18o6. Reinduiala la, la Piinareni, Noemvrie 15.[- Sint

socoteli de furnituri pentru rdzboiti.)57 o a doua, care incepe cu : «Rdnduiala lemnilor ». Se dati ]

La spital ot Curte, la Spiridon, la Ipsilant, la senatoriul, aghiu-tantuluI Haltori, la politmaister, . .. maiorula Necoritd, la co-mandat, ... la praviansca Comisie . . ., dumisale Vornicul Ian-culeo . . ., la Aghentl . . ., Catargiului . . ., la HatmanulManu . . ., la moasa Coltoaii, Bibiroai, la mausa mè, etc.

[A treiad Sama Visterii, in care s'aü incdrcat éfertul inta ur-maoriü pe triI luni : Octomvrie, Noemvrie, Dechemvrie, baniIvaIrdritula i doi éferturI a vdmiI si a ocnii si iratul Botosenilor,iaräs pe triI lunI : Octomvrie, Noemvrie i Dechemvrie, i de baniici sd lua din ferturf supt numi di cheltuiala zahirelii ; 1806.

C2fertul intdiü : 721.479,3.Scalerile : Ce ail luat Maie Sa Alexandru-Vodd Moruz in bani

gata : 319.351,60. Ci s'ati dat cu pecetluituri in cheltuelile ci O.cuvin Maii Sali Alexandru Moruz . .. 524,39, ci s'aü cheltuit latrecire pe aice a slävitului Halip-Efendi, ci ail fost triimis elciti laFranta; Noemvrie 2. 202. Ghevmiaoa luminatului beizadé MihaIRacovite pe Noemvrie . .. 2.838,60. Ci s'aii dat alelhesap du-inisali Aga Frangoputo, in 150 galbini olandej si alti lucrurr,pentru trebuinta dumnealuI, triimetindu-sd la Viena ; Noemvrie20 .. . 8.225, ci s'ati cumparat de care Kale Sa Doamnadol ineli si un calenghiti cu berlanturi ... 6.616. CheltuialaMdrii Sali Iusuf-Pasà, mergänd la Hotin si intorcdndu-sd. dinTinutu EsiI innapa. [Total :] 26.837,108.

Ci skit datT färd pecetluiturl, in cheltueli care sd cuvin iardsla Mdrie Sa Alexandru Moruz. 7.975. Ci s'ati dat dumisaliSpatariula loan Canan6, in socotiala giuvergilelii ... 1.253.Ci s'ati dat de card dumnealor pacdlabiI de Galati' la dum-nialuI Caminar Riga Shind, di at' plait navlu pentru adusul

financiare fi econonzice a p-zrzcz.patelor ronane (extras din cEconomia Natio-naraa), Bucurqtl, 1902, pp. 4-7.


lucrurilor Märii Sali de la Tarigrad $i chirie adusului pän[d]la E$ . . . 75. Scoala de la tärgil Botosenilor, ci ari säià la tot èfertul, din 300 lei pe an, dupd hotäräre hrisovu-lui gospod, care are sä-I tragd din iratul Botosenilor. [Total :46 073,87].

[Aici vine partea publicatd. in Documentele Callimachi, II,P. 134.]

Mi. bani ci s'ail cheltuit in pdmäntest trebuinte cu pecetlui-turf $1 date pentru o$teni. EGeneralului Michelson : «jambonuri»,«vutcá indoitä, odogaci $i vanilie», «ghiuden», 3 lei oca, «20limbi», « 1 2 ocä batog», « 200 meri mail domne$ti», prin Spat.Toader Bal$ ; 13 Novembre i8o6. Boieri mumba$iri la Tinuturi,pentru madelele «o$tenilor impärätestii Märiri a Rosiel» ; 20Novembre. «Jicniceruluf Costandin Tirichioglu, mergänd mei-rnendariti ca T trail ci sä ridicd de la Hotin ; Dechemvrie 5.40, la patru calara$ triimetindu-sä la Tara-Rumäniascd. . . .

1.301,60. Cheltuiala beZ"-;ului gospod $i alte lucruri, in 6 zilici au $ezut Märie Sa Vodä aici in E$ . . ., prin Mihale Be-ceriu . . . Cu Frantascul : . . . 5,60 pe 2 garafi poleiti $i o cupdpentru Märie Sa Voclä. 5 pe 2 cutii cu afumdtori, pentruoddi si pentru drum. 9 pe 2 stecli de cri$tal pentru bäutapd. 12 pe 2 chisdli poleiti, pentru dulceti .. . 56. Chirie unuicar mocänesc, ci ati mersu cu lucrurile Märii Sale lui Vodäpär[d] la Foc$dni ; Dechemvrie 15 .. . 250. Dar lui ba.$6uho-dariti a Märii Sali lui Vodd, dupd poronca Märii Sali, ci ailvenit cu vestire pentru intrare Märii Sali in Bucure$tI ; De_chemvrie 23 2 . . . 50 la Grigori Poblog ot Vist., mergänd mei-mendariü cu dumnealui senior Bulcanov1 ci aü fost ghenaral-consul rusdsc, pän[d] la Dubäsariti ; Dechemvrie 26. [Total :]12 620,39.

Bani ci s'ati mai dat, pe care n'ati apucat a sd facipecetluituri, iard$ pentru trebuintile ostenesti. [Total :]18.045,72.

1 Bulcunov. V. Ilurmuzaki, X, p. xxIx., no 2.2 Ipsilanti intra In Bucureti. la 15/27 Decembre iSo6 (Naum Rimniceanu,

In Erbiceanu, Cron. greet; p. 269).

198 CÎTEVA REGISTRE DE SOCOTELI MOLDOVENESTI

Alti bani ci ad mai dat Visterie in alti madeli, cari s'atidat iaräs in trebuinti. [Total :] 19.537,30.

Plata zahireli, dupd cum s'ad ränduit ca sd sí dè tdrii dinbanii fertului intäi alelhesap, dupd suma ce cuprindi, in giu-mdtati din pretul fiatului. [Total :] 141.697,60.

Banif ci s'ad cheltuit de catrd pacdlabii. de Galati si decdträ. Visterie in trebuintile zaherell. [Total : 7.172.

Total : 768.578,36.«Tree datl mai multa, 47.099,33. Semneazd Mitropolitul

Veniamin si sese boien (1-iu Ianuar 1807).Pe altd hit tie, e adaus :]Bani ci au sa iai läcuitorii pentru madelile ci ad dat din

sama ci s'ali inchiet, a 3 lunf : Octomvrie, Noemvrie si De-chemvrie. [Total :] 180.666 910,91.

[Semnaurile.]Ce rämäsituri sänt inpotriva banilor ci ail sä ià läcuitoril . . .

Dumnealor boeril näziri asupra zidiril Curtii. [Total :] 45.135.90.Ci s'ad cheltuit cu pecetluituri din suma din dos ardtatd

[Cu Prozorovschi, in calatoria lui prin tarä. Si pentru Apraxin,Michelson, Lascarov.] 100, cheltuiala dumisali Banului TomaCára, mergand spre intampinarea trupului Exelentii Saleglavnoe-comandir gheneral Mihelson ; 1807, Sdptemvrie 12 '.[Prohod la Birlad, 20 Octoinbre. 200 de lei la Mitropolit, 25August.] 64. Cheltuiala ce ad fäcut dumnealor ispravnicii deTänutu EsT cu gaire until emeclic la Borde, pentru venireWand Sali Alexandru Moruz Voevod, si toatd ac gätire s'adluat de carä osteni ce ad trecut pe acolo ; 1807, Mart 8 2...Poloboc in cari s'ati pus varzä, si s'ad trimis la Falciiii . . .

400 cdpaini varzd. [Total :] 18.724,95.[Semnäturile ]

' Pentru jurisconsultul Carra, v. 1st. lit. ram , II, pp. 448-9. GeneralulMichelson murise la Bucuret1 in ziva de 31 August st. n. (Naum Rimniceanu,p. 275). Peste opt zile abia, el porni cInteo ladi. cu spirt. : .0.5 Iv Poorpí ox:Svcou, spre Rusia (ibid). Panb, atuncY Moruzi se mentinuse hate() partea MoldoveI (Acte fl fragm , It, p. 418, nota 4 ; p. 421%

2 C1.1 0 zi maY Innainte, Moruzi fusese Inlocuit la Constantinopol cu Ale-xandru Hangerll (ibid., p. 270).

MATERIALE DE ISTORIE OULTURALA 19D

[A patral Sama Visterief, in cari s'an incärcat venitul vamiT sia ocniT pe 13 luni, de la 1806, Dechemvrie, si pan la sfärsitullui Dechemvrie 1807, iar celelante toate veniturf s'an incärcatpe un an, adicd de la 1807, Ghenari, si Om la sfärsitul luiDechemvrie, si s'an scdzut si baniI ci s'an dat, si s'an cheltuitdupd pecetluiturile dumilorsali boerilor ; unde este ardtat sirämäsita ci an maT rdmas din veniturile acestuT anu.

Înarcdtura :Cifertul al doile, urmätorin pe trii luni, Ghenarie, Fe-

vraarie si Martie, 334.543,13, bez 87.325 lei, 20 banI, ce s'ailfäcut scädere de la Tinuturi, din 421.868 lei, 33 bani, ci erasuma òfertuluf intäiü, dupá pitacul Märii Sale CostandinAlexandru Ipsilant Voevod, unde poronce$te ca sä sä lasäa trii parte pe la Tinuturi. din suma cIfertuluf alelhesap, inplata zahireliI. [Se scade a treia parte insa numaT «la Ti-nuturile de gos, cari an dat c mai multd zahir».]

Dugheniile si crä.5mile ci plätescu lama la efertul al doile :3o.866 46.

Birul Jidovilor hrisovulií, pá trii lunl: Ghenarie, Fevruarisi Alartie, 11.570,27.

Daj lie al doile a mazililor i a rupta$ilor, pe triT luni : Ghe-nari, Fevruari si Martie : 12.743.

Cifertul al triele, ci s'au implinit de la tärgoveti birnici ijidovii orändari de prin sate, pe Aprilie, si Iunie: 16.510,92.

jidovilor hrisovulitT la fertul al triile, urmätoriupe trii lunT: Aprilie, Maiu si Iunie : 11.363.

Dajdie al triile a mazilI i ruptas, urmatoare pe triT luni :Aprilie, Mai $i Iunie : 12.606.

Ruptile VisterieI $i neguOtoriT hrisovulitI; dajdie Svän-tuluf Gheorghie : 19.896,15.

Cifertul al paträle, ci s'afi implinit de la tärgoveVi birnici ijidovir orändari de prin sate, pe trii luni : Iulie, Avgust si.Septemvrie : 7.681,115.

Birul jidovilor hi.isovulitl la fertul al paträle, urmätorin petiff luni : Iulie, Avgikst si Säptemvrie, 16.973.

Dajde al paträle a mazilI i ruptas, urmatoare pe trif luniIulie, Avgust $i Sdptemvrie : 12.755,15.

MaiBir l

-

200 CiTEVA REGISTRE DE SOCOTELI MOLDOVENErI

Cífertul înUi0, ci implinit de la tärgovet birnici i

Jidovi orändari de prin sate, pe Octomvrie, Noemvrie si De-ch emvri e : 8.799.11.

Birul Jidovilor hrisovulit1 la fertul mntáiú, urmätoriti pe tritluni : Octomvrie, Noemvrie si Dechemvrie, 16.933.

Dajdie intditi a mazill i ruptas, urmätoare pe trii luni: Oc-tomvrie, Noemvrie si Dechemvrie, 12.729,75.

Ruptile Visteriei si negutitorif hrisovulit1, dajdie SfäntuluIDimitrie : 20.070,45

Venitul Botosenilor: 26.932,75, fertul al doile, urinatoriutrii lun1, Ghenarie, Fevruarie si Martie : 16.017 birnicii. 27,90dajdie al doile a mazili i ruptas : 2.561 dughenile i era-6mile =18.605,90. 6.976.105 räsurile acestor banl, cate 15 parale de ten.r 350 birul Jidovilor hrisovuliti din tärgul Botosenilor, care daucdte 450 lei pe lung.= 26.932,75. 4.589,45. Cifertul al triele, ur-mätoriti pe trii luni, Aprilie, Maiù i Iunie : 1.171 birul targo-veOlor si a Jidovilor orändari de prin sate, bez räsurile cares'ati luat de card Casa Räsurilor. 1.356. Birul Jidovilor hri-sovuliti din tärgul Botosenilor, cari dal"' cäte 450 lei pe tuna.2.045,15 ruptile Visteriei i negutg.torii cu hrisov, si brias'aArmerfflor, dajdie Sväntulul Gheorghie, adia. : 855,15 ruptileVisterief, 190 negutitorif cu hrisov. ioco briasla Armenilorcu hrisov = 2.045,15. 23,30. Dajdii al triile a maz lii ruptas,adicä: 12,9omazilii, Io,6o ruptas1 =23,3o = 4 589,45. 2 503,30(3fertui al patrdle, urmätoriu pe trii luni : Iulie, Avgust siSeptemvrie, insä : 1.130 birul targovetilor si a jidovilor orändaride prin sate, 1.350 birul Jidovilor hrisovuliti din tärgul Boto-senilor. 23,30. Dajdie alO paträle a mazilf i ruptas, insä.12,90 mazilli, 10,6o ruptasii = 23,30 =2.503,30. 6fertul intAiu,urmätoriti pe trif luni: Octomvrie, Noemvrie si Dechemvrie,insä 1.112 mahalalile din tärgu si Jidovil orändarí de prinsate, 1.356 jidovir hrisovlitl din tärgu, 23,30 dajdie intäina mazill si ruptas, adieä : 12,90 mazilii, 10,60 ruptasiI =23,30.2.029,60 ruptile Visterie i briasla Armenilor si negutitoriicu hrisov, dajdie Sväntului Dimitrie, 829,60 ruptileVisterie, 1000 briasla Armenilor cu hrisov, 200 negutitoritcu hrisov =2.029,60 =4.514,90.

adica:

s'aft

pd


Birul ce s'ati luat de la Tinutul Hotinului, patru däri,supt numi de 6ferturi, [la cite 3 lunI = 106.4881.

Bani ce s'ati luat din tarä pentru cheltuelile menzilului, dupitablele ci ail dat dumnealor ispravnicii di pi la Tinuturi =99.151,90.

Rusumaturile: 197.908,40, vama pe 13 luni .. ., ce ati avut.oin cumpäräturä dumnealui Logoraul Costandin Bals . . .

194.666,80, ocna pe triispräzäci luni, de la Decheruvrie 8o6 . . .

200.000 lei suma cumpäräturii pe un an, de card dumnealuiLogoatul Costandin Bals . .. 45.000. Venitul horelcil ce intràIn tará, care sä iä cäte 60 parale de vadrd, fiind vändut du-misali Logofátului Costachi Ghica ... 154.000. Gostina ci O.ia di pi ol, cari s'ati vändut toptan dumisali Logoatulta Cos-tandin Bals la 7 zile a lunil lui Aprilie ... Desätina ce sdià di pi stupi si rämätori, cari s'ati vändut pe Tinuturi.Joan Canan6 Spatar lea Putna, Orheiti si HotärnicenI.1 186.000.Vädräritul ci sä IA di pi vin, cari s'ati vändut toptan dumi-sali Vistierului Iordachi Roset la 16 zile Säptemvrie, cu triivadele. 57.500. Venitul Tiganilor gospod pe un an, de laGhenari 1807 .. .

Venitul Basarabid. [Cumpärat de Vistierul Alexandru Balssi maiorul Ioan Mäcärescu, asi din poronca presträlucituluicniaz Prozorovschi i s'aa luat din mänd, vánzändu-sä acestvenit de al doileyj = 36.050.

Venitul mosiilor Hotinului ... Di la Jidovii orändatorI amosiilor. [Total :] 170.540.

Total : 1.981.072.58.

Chel/uielt:

Lipsá de la precedenta sanad: 47.099,33.Bani luatI de Märie Sa Costandin Alexandru Ipsilant Voevod

din bani ciferturilor i a rusumaturilor si alte venituri a Viste-rid .. . 1 190. Ci s'atí dat Märii Sali Doamnif Saftii din baniIvenituluI mosiilor, cänd ail trecut Mcirie Sa de la Caminitäprin Hotin, prin dumnealui Aga Iordachi Bals, ce ail fostmeimendariù. [Total :] 457.884,71.

Conacile Märii Sall Costandin Alexandru Ipsilanti Voevod i a

202 CATEVA REGISTRE DE SOCOTELf MOLDOVENESTI

Märii Sali Doamnif Saftii Si a Mdrii Sale DomniVi Roxandrif .Conacile Mdrii Sale Id Vodd viind, la Ia$ ; 807, Mart' . . . Tijconacile Märil Sali lui Vodd i a Mara Sali Doamnii $1 a oa-menilor Mdriilor Sale, trecAnd prin Tinutu Hotinului la Caminiti,$i in cdtd vremi ad $ezut la Hotin, dupä izvod iscalit a du-misali Spätariului Ianco Racovitä ; 1807, Säptemvrie 8 . . Cis'ad cheltuit cu venire Mdrii Sali Doamnii de la Caminiti la E$,prin dumnealui Aga Iordachi Bal$ . . . Meremetul unil cämärlce s'ad luat de la Maxie Sa, dup[d] tocmala ci aü facut isprav-nicul de Curte Slujitorii Curtif ci ad fost la Mdrie Sa Doamna,adical : 4 copif din cas'i, 5 lipcani, 2 arma$I . Legatulharorilor $i a sipetilor Mdrie Sali Doamnii, prin rndna bece-riului Anghel Lucrul Tiganilor, pentru meremetul rAdvani-lor . . ; 1807, Iuni 28 . . . in conacile Mara Sali Doamnif,ci s'ad cheltuit prin dumnealor ispravnicii Tinuturilor de maigos ardtate, viind de la Hotin la E$ti . . . ; 1807, Sdptenivrie20 .. . Tij conacile Mdrii Sali Doamni, mergänd de la E$11 laCaminiti. [Constantin Neculce, ispravnic de Iasi, CornisFine 2 parale, oca de carne de oaie TO parale, puf de gdind8 parale, gdini 15 parale, curcani I led, oca de unt i leu oul,2 parale lumindri i leu, oca de vin 14 parale, oca de sare 4parale, oca de otet 20 deparale ...; spuricale» 3]; 1807, Säptemvrie30 . Ci s'au cheltuit la conacile Märii Sali Domnitii Ro-xandrii Mavrogheni, de la Hotin la E$ $i de la E$ la Bärlat,prin ispravnicii Tinuturilor . . . ; 1807, Iunie . . . La calabaliculMdrii Sali lui Vodd. prin Vasluid, trecänd la E$i ; 18c7, Mai16 4. [Total :] 4 908,84.

Cheltuieli fäcute cu strängire o$tenilor $1 a slujitorilor di pila Tinuturl, ci strdnsu din poronca Mara Sali CostandinIpsilant Voevod . . . Maiorului Pangal, pentru o$tenii noi ci sä

Cf. Cronica lui Naum Rinaniceanu, In Erbiceanu, Cromcard pea, p.272. Ruxanda era fata lui Nicolae-Vodl Mavrogheni, m6ritafai apol cu Ale-,,andru Manu (Blancard. Les AfavroyZnz, p. 389 i urm.).

2 Cf. 1st. lzt. rom., I, p. 245, nota 5.3 fructe.4 Doarnna eimase la 1ai, Domnia singurá wind in Bucureft. Ipsilanti

pled . din reedinta sa rauntean6 la 31 Math st n. (Naum Rimniceanu, 1. c ).

I.

s'ati

1

Pad, e,


strängu .. . Ostenilor din comanda maioruluI Pangali '. [Total] :8.494,60.

Mutpacul Curta pe vreme ci ad sezut dumnealui Postel-nicul Grigori Caliarhi ; [Ianuar-Maid]. De la 14 Sdptemvriei On la zo, fiind Exelentia Sa gheneral Lascarov si alt

gheneral, ci s'ati aflat la Curte, si dumnealui Postelnicul Gri-gori Caliarhi. [Total :] 6.864 72.

Cheltuiala Postelnicief pe vreme dumisali Postelnicului Gri-gori Caliarhi : 366.

Maisetul Mdrii Sali Hasan-Pasa de la Benderiü si cona-cile Mdrii Sall Card-Mehmet-Pasa de la Hotind. [Ultimul, «cis'ad rddicat de la Hotin si au mersu piste Dundre» ; cel d'in-tdiu pomenit la 3 Maiu, ultimul la 8 Mart 1807. Total :13.747,103.' Banii ci s'ati dat in cumpdrare vacilor i a ea:mil pentruosteni . . . De la casapi . . . Prin dumnealtd Banu Iordachi Milu,in vreme ci au fost la armie de la Ismail, cu stire dumisahVorniculuf Gavril Conachi. [Tainuri si] la volintiri si Turdci sä afld in EsI ; [1807, August 31]. Pänd la vreme ci avenit vacile de la Tinutu Sucevii. [Total :] 104 206,3.

Banii dati VAtorilor menzilurilor si in alte trebuinti a men-zilului .. . 6o.000 ... agiutoriu dupd hotärdre Mdrii Sali Costandin-Vodd Ipsilant, pentru stracdciune ci s'ati pricinuit menzi-lului cu umblare c multd in vreme intrdrif ostilor. [Total :]352.139,40.

in cheltuiala lotcilor ci s'ati fácut la GalaVi. [Total :] 13.414,66La eel triimis cu trebI . . . Pentru intoomitul podurilor de p'la Tmuturr. [Plingere de Cazaci ce trec prin Soroca, fard ali se da «celi trebuincioasd spre multdmire lor».]

Doi mil' card de la Hotin la armie de la Ismail . . . LulNecuh Sandangii, triimetändu-sd la Orheid spre rddicare unorboerinas, sä. I clued de la Orheiti la Ismail ; 807, Mai.[Lupu Bals Vornic, mehinendar pentru generalul Michelson.]Pentru cercetare pricinilor neguVtorilor turd si disfacirede pricinile ci ad avut cu ldcuitorii . . . ioo. Cheltuiala Sa-

1 Pentru corpul .elino-macedonic. al WI Nicolae Gavrilovici Pangalt, vibid., pp. 271-2.

204 CITEVA REGISTRE DE SOGOI'ELÎ MOLDOVENESTI

trarului Iordachi Alexandri, mergänd la Ismail ; 807, Avgust26 .. . Cheltuiala durnisali SpataruluI Iordachi Catargiu, mer-gänd la Ismail ca sä st acoló pentru impärtitul caralor.. . .

150. Cheltuiala Paharnicului Iordachi Dräghici, triimitindu-säla Ismail cu trebuinte ; 807, Avgust. 503. Dumisah Spa-tariuld loan Cananó, ci s'ati ränduit meimendariti 11lärii

Sali Doamnil Safta Ipsilant . . . ; 807, Säptemvrie 9 . . . 500.Cheltuiala dumisali Vornicului Dimitrachi Ralet, ci au fostmeimendariti innainte Luminatulu cnez Prozorovschi ; 807,Säptemvrie 30 . . . 250. Cheltueala dumisali gramaticuluiIordachi Bals, mergänd la Exelentia Sa gheneral grafLengeron [= Langeron] ; 807, Uctomvrie 24. [Toader CarpBan, cu Lascarov, la Bucurestisi Galati ; Toader Gäluscä laFocsani, innaintea lui Prozorovschi, io Novembre 1807.] Chel-tuiala vatavulta de Divan Costachi Dräghici, mergänd la uniledin Tinuturi pentru pornitul carälor di därvald la armiede la Fälciiti ; 807, Noemvrie 23 ... Cu Turd robi de laDubäsariä si pän la Ibräila ... La Fälciiti, spre cercetare boalace s'ati insämnat acolo ; [doftorul Rolentu] ; 808, Ghenar 14 ...Jaloba ce ati dat läcuitorif dela Chilie asupra strängätorilorvenitului... 500. Cheltuiala dumisali Banului Alecu Beldiman,mergänd in Tin[ultu Esii pentru pornire fänuluf la Fälciiii ;808, Fevruarie 5. [Total :1 20.203,93.

Cheltulald ci s'ati dat celor ci s'a aflat in slujba armiei dela Ismail si alte locurf ... roo Satrarului Iordachi AlexandrI,pe luna lui Avgust, fiind la armie de la Fälciiù : 807, Avgust.[Comisul Iancu Bak la Bucuresti, cu Prozorovschi ; la Craiova,BucurestI, Galati, Fälciiti, Iasi, cu el ; 808, Ianuar 27.] 3.250dumisali Comisului Costachi Conachi, in care sed osteni pe13 luni, de la zi intäiti Dechemvrie 806. [Total :]* 5.850.

&ni ce s'ati dat in cumpärätoare zahirelilor pentru tre-buinta ostenilor, i banii cheltuit in trebuinti de a zahirelii.[Si prin Serban Negel.] 108.500,30. Zahar cumpäratd, atätprin dumnealor ispravnicif Tinutului, cdt si prin alti [in anu-mite conditil] -= 254.032,66.

Zahir ce s'ati cumpärat prin nazarlácul dumisale Logo-fätului Costandin Bals = 127.374,69.

,

MATERIALE DE ISTORIE CULTURAL/X. 203

Cheltuieli urmate in trebuintdle zahirelii : 22.285,9. Banifdati pentru 'Acura ce s'ad dat la cardle impdräteti pentrucdratu proviiantului : 4.143,42.

Isprävnicie Curtii . . . Pentru Mdrie Sa Doamna, la casilede la Galata . . . ; 8o7, Iuli 31. [Pentru Prozorovschi, dela 7 Decembre i pdnd la sfdrOt.] Doä mäturi nem-

. . . 6 scaune pentru pusul sfepicilor cu lumindri . . .

Un scaun mare ce sá numesti jältu . . . Un ldhan marepentru spdlatu cdm4ile cniaz[u]lui , . . Patru crivaturi delemn 7 fainare ce s'ati poroncit sd se puie prin alä . . .

23 cot plisd pectru 2 canapele, ate 3 lei cotu, de la Poll-zachi . .. Pe trii catocuri . . . La mirodenii i otdt pentru afu-matul hi oddile cniazului ... Pe o afutnItoare . . . Trii vdtraresi cu clete . . . Pe o foitd de suflat hi foc . . . 16 scaune buneimbrdcate cu plisá, cdte io lei . . . Rdsufid tori la o samd deferestre [de la un «Jidovp]. Astadi pentru mäcat . Castan-boulu pentru perine . Saacuri pentru mdcat. [Totall29.055,39.

Evmieoa luminatuluf beizade Mihditd Racovitä. 1. 2.322.Cheltuieli fa:cute cu comandirif citilor in conace i in alte

trebuintd. [Postelnicul Mateid Negel, ispravnic de Soroca.Totall 6.274.117.

Tainaturi, 3.251.102.Chirif ce s'ad dat pentru ducere muhumaturilor,

pentru alte lucruri, in cheltueli, hi trebuintile arteleriei :10.480,39.

Lefile ce s'ad dat . .. De cdtrd dumnealor ispravnici olatu-rilor. [Total ;] 3.733,60.

Cheltuiald ce s'ad fdcut la bisdrica din Curte, unde mergipr-strälucitul cniazu. [Total:] 2.040,24.

Mile ce s'ad dat. [Mai ales, la Magdalina monahia.] 1.865.Dobänzi ce s'ad pldtit pentru baniI ce s'ad luat cu impru-

mutare : 5.281,24.Cheltuieli falcute hi trebuintile spitalelor si plata doftorilor

pentru bolnavii osteni. [La Beilic, Hlince, Sf. Spiridon, Tätärasi,

V., pentru e], Ist. /it. Tom., II, p. IS, nota 6.

si chirif

tOstti

...

206 CITES-A REGISTRE DE SOCOTELI MOLDOVENESTI

Podul-Lung, Curte gospod, Galata. «Contraccif.» ManolachiDimachi ingrijitor. dDoftorul Reihnicu.» «18 dughenl, ce s'adluat, pentru ca sd fie spitaluri o$tine$t, de la dumnealui sd-nioru Sdlingu»]. [Total ;] 227.339,13.

.

Farm ce s'ad cumpdrat pentru trebuinta ostilor, 23.395.105.Scdderl ce s'ati fdcut din slujbile rusumaturilor i din alte

veniturf a Visteriel. 4.000. Samesilor de carvasarà, din bandèfertului a lunii lid Iunie, pentru cuväntul tulburdril ce s'adintdmplat a fi intru aceia$ hind, [Total 1 23.196,60. Chel-tuiald ce s'aii dat la lipcani, cdldra$I de Tarigrad, copli dincasd $i neferI, ce s'ad triimis cu poronci pe la Tdnuturi.

Alte cheltueli .. . 150 la $coala greascd din tärg Boto-sand, ce are a lua dupd hrisov din iratul Botosanilor, pentrudoi 6ferturi ... Împrumutare de la dumnealui chir Andrei('Pavlu ... Aga Dimitrachi Ghica . .. Pentru zalhanao mánds-tiriI Galata ... Prin geraful Frangole, la 27 vinovati bolnavidin temnitä ... 390, cheltuiala ce s'ad falcut prin Satrarul Ior-clachi Alecsandri pe hdrtie, etc.. .. Magazaoa amonitiilor dela Galata ... LuI Mihaid Botezat, cheltuiald, triimetändu-sd im-preund cu dumnealuI Caminarul Drdcachi Rosa, mergänd laHotinu pentru punire la gurdmdintu pe Jädovif ce au tinutmosille de la Hotin in orändd ...; 1808, Mart 26 . . . Prindumnealui Polcovnicul Manolachi Värnav, ci ad fost ispravnicolaturilor Benderiultd, Cau$ani, Achchermanu si Chilie. [Ma-zili la Orheid, slujind pe lingai ispravnicI. La Putna.] 144,24din conacul Mdrit Sali Scarlat-Vodd Calimah. 52,72 din co-nacul luminatii Doamnil Zmdranda Calimah. 263,79 din co-nacul de 15 zile la al doile venire a Domnultd AlexandruMuruz ; 1806, Noemvrie. [Total ;] 62.206,2.

[Total : 1.961.053,9. 20.019,49 erämd$ite».Semneazd Mitropolitul Gavriil $i opt boieri..]

V.

Condica de poruncl, corespondente, judecälf §i cheltuielia lui Constantin Mavrocordat ca Domn al Moldovel

(1741-2).

Book' original, In Biblioteca Academiel" Romlne.

Condica de cärtr de porona si de tot felul dea trebuintäce s'ati dat din parte Divanulur in anul d'intgig a DomniiMärii Sale Domnului Costandin Nicolae Voevodg ; ce s'ati in-ceput de la Sgptemvrie, vlet 7250 [1741], la al trisprgzeCanr a al cincile Domnie si la intgiul an a al doile Domnie aMoldovir, - cari sä incheie päng la sfärsitul luf Dechemvrie,let 7251 [1742].o 1. 29 Octombre 7238 (1729). Grigorie-Vodg, «la boiarirnostri, starost[ele] de Putna i la pärcglabir de Back si laalt vamis». S'ag plins «oamin[i] de Comänestf si din Där-mänestr, dzgcänd cä, mereánd er de-s aduc cäti putunteascumpie i cgt[e] un vas de vin din gos, sag viti cänd s'agtrecut in Tara Unguriascg, n'ati avut obiceiü sg dea vamäca alt[d] tug, iar acum if supärd si-i vgmuescu, asemineacum si pe alt pämänten[r], . Sä facg dupg vechiul obiceig. -Fol. 9 V°-io 1.

2. 3 Novembre 7243 (1734). Constantin-Vodg aratg cä avenit la el «Sava vdtavul de strgjerl de la Comänestrjeluit, dzkänd precum la dänsul este peceate sträjär de Co-mänestr, si orl-cine ar merge in Tara Unguriascg, vränd sä

Pe fol. io Vo, se menlioneazá un ordin de la Grigore-Vodg (14 Decembre7238=1729), In care li se iartg si cel c2 pot., 2 oc[ä] vin di car de vasgl[e]

- Pentru scumpia celor din Comänestl, alt act pe fol. citat gnumal ands'a tämpla sä. dua scumpie In Tara Unguriascg, atuncea s plittiasa vama si pgr-algibie Asijdir[e] i pentru vite, bol, vae, caY, e-ar vinde la negutitorl stre-in [1], din Tara Unguriasa, iargs sä li dea vamisi pakels Drepturile lor Inamindouä privir4ile le aratg Enachi Roset Vel Päharnic, care e Vel Vames,

cine a fost Innainte de dInsul. Nu dädeag vaml cnie de peasti ce s'ar adue[e]pentru triaba casälor lor Asijdir[e] i pentru argusiI e-ar adue[e] or-ce felde scunpie din tali, or[I] vin, or pesti, or scunpie, or bgcglie, sag or ce felde negot ar fi, sg triac . pe la Comänestl, pe tot sg-I discarce acolo, sä In-carce el tot negotul sg-1 dua In Tara Unguriascg salí und[e] ar fi voia ne-guttorilor.z Fusese trimesi cu jalba la Iordachi Cantacuzino Vel Vornic, siel adeverise astfel obiceml.

68775. Vol. vr. 14

si

sl an

lore.

7i

9

210 CONDICA LTA CONSTANTIN MAVRODORDAT

triacA pe acolo, el aii avut obic_eiri_vechiti de punea pecetesträjiI pe pe[e]tluitur[d] $i lua cAte doI bang] de pe[e]te, sidinteaciI 2 ban[I] un ban ail avut obicehl sä ià. pArcAlabiI deBacAti si un ban vamesiI si a trie ban dintr'acii doI ban[I] (sic!)ail avut obicehl de lua vdtavul de sträjärl pentru pe[e]t[e]».De un an, ieati totul pircAlabiI. Domnul aflä cl i se cuvinesi vdtavuluI, avind pecetea, si «fiind si el purtAtor de grij[ä]acolo . .. SA-$ la si el a trie ban dinteaciI dol ban[I], dupäobiceiii.» - Fol. 9 V°.

3. 7246 (1737-8). Carte de scutire pentru Costandin Can-tacozino Vel Armas, cfeord lui Mate Cantacozino MAguria-nul din Tara-Rumäneascä», care cs'ail cäsätorit aice, luind laräsfatä de boiar mare, a dum. Iordachie Cantacozino VelVornic», si a s'aii facut pämintean aice». Pomenitä o carte analogA,de la Constantin Mavrocordat, din 7243 (1734.-5) 1. - Fol. 56.o 4. 5 Novembre 7246 (1737). «Carte» a lui Grigore-Vodäipentru podvoz, olAcAriI, datä pantirilor de ComAnesti, sä-sapere, nim[e] sä nu-s atingä de dänsiY, ni sA intre a-I gu-d[e]ca nim[e], sail a-I globi, si nió cu un fel de angArie sAintre in satul lor, far d[e] cät, cänd s'a tAmpla vr'o priC[i]näintre dänsiI, cäpitanul lor sä-I tremit[A] ai, la dumnealuI Hat-manul, si dumnealuI sä le caut[e] aud[e]cata.» - Fol. I() V°.o 5. 2 Ianuar 7249 (1741). Grigore-Vodä, eoamenilor ru-män[1] $i Armenilor tärgovetl. de Roman, sä: fie volni apopri pe oamen[I] strein[i] sail Turd de Roman, car[i] vändpeste sdrat cu oca de mänä, pe tot sä-1 popriascd . .. : cu ocasA nu fie volni a vinde, fdr cät cu diriticata, tärgovetil deacolo, cu pretul ce s'or put tocmi ... Asijdirea intäriturä side la MAriia Sa Costandin Voevod pentru peaste si bäcdliI,altif strein[I] sA nu fie volnió a vinde 'cu oca, fAr cAt cd detärgu ; lt 7243 [1735], Fevruarie 5.» .

6. 4 Maiü 7249 (1741). Grigore Ghica, Id Costachi RazulHatmanul sail «pärcAlabul Hätm[Anien», pus de el: sdpoa lua esugubin[A] si tälhusagur[i] si alte pri[i]nI, si vitede pripas la cAp[i]tan[I] si la cdläras, la sAimen[I] $i la tot Ti-ganiI, dupA obiceiii, $1 a-I certa si a-I globi, fiestecare dupA vina

1 Cf. Genealogia Cantaeuzmilor, p. 118.

MATERIALE DE ISTORIE CULTURAL/I 211

bor.» - 7. einsA cu cheltuelil[e] sd nu super[e] go*tinara peoamen[I], fArd cdt fAn[ul] OA d *i mdncar[ea] kr, ce s'ar in-tdmpla sd aibd omul, iar carne sad grAuntd de caI sd nu arela oarain[I], ce sd-* cumpere cu ban[i].» - 8. Pentru un bon luatipentru pivniceritul a dot vas[e] cu yin». Pomenit cel ce eadfost cumpArat pivniceritul in toat[d] tam». Peste *ese ani «adluat Moscalii boul». - 9. HotArire a se da chirie pentru ni*teboI du*I in cdritiqie. -F ol. 55-5 V°.

IO. 21 Maid 7249 (1741). Grigore-Vorld care pircdlabii deBacAti, pentru sdtenir din Coradne*tl *i DArmdne*tI, «sd datpa[e] de podvoz, *1 nió cu alte beilicurI, ni cu altel[e] sd nufie supdrat ... Ni cal de olac de la ddn*ii sd nu l[il s[d] ià,pentru cd ei sdnt di triaba *1 di paza poticilor.» - Fol. jo.

II. Jurdmint de oaraenI bdtrinI pentru ni*te sAtenT, 4cum cdnu-s vecin[i], ce sänt oamen[I] de mo*ie, de pe partea bdr-bdt[e]ascd D. - 12. judecata lul Neculaid Hristoverghi Sdtrar 4 cutot tärgovetiI ot Ildrlad», ipentru o pri[i]nd de ban[I], de cAndan fost Hristoverghi SA trar cu ni*te hArtif acolo la acel TAnuta Tutovil, dzdcdnd argovetiI cd i-ar fi dat 30 lei' inpAcd-ciun[e] pentru flecdI ; *1 s'ad aflat cd imbld rdil, *i s'ad datrArna*.» - 13. Proces cu o femeie care vinde yin *1 4med» *i.nu vine la mAsurdtoarea vaselor *1 la platd, ci fuge. Ea n'arechize*, *i se dA «pe mdna» MedelniceruluI. - 14. Judecatd cAtrenernesnicul mAndstiriI Sucevita *i datco Jidov ot Bot[o]*an[i],pentru o casd de ordndd, : Jidovul zicea cd-I a luI *i-1 scotcdlugdriI in timp de larnd. - 15. Judecatä a unul ora din TinutulLäpu*na cu Medelniceriul Toader Carpu, din Curlucen[il, deacolo, pentru o casd cu Iheiurile» el. - Fol. 52 *i urm.

16. 4Hrisovul ce s'ati innoit DomnuluI de Movildd pentruiarmaroace.» - Fol. 6.

17. «Dich. 1 d., un mezil lui Iosif vtori Logofdt, raergändin TearaUngureascg : 4 caI de cdrut[d] *1 dol cal slobozI, *1 cA-lduz[d] ; 7250 [1741], Dichetnvrie 2. Un rnenzil luI Latcar Pos-telnic, mergänd cu rddvan la Foc*anI knainte Mehter-ba*[i] : 6cai i un cAlduz . .. Lipcan ce mergi la Soltanul ...» - Fol. 9.

i8. e Cdr0 date oarnenilor gd de volnicie, card' ad mersu cu po-road gd» (7250.1741-2). - 19. Chemare la judecatd a luI Necu-

212 CONDICA LUÍ CONSTANTIN MAVROCORDAT

laiii Costän Vel Jicnicer, ce are a se impärti cu Iordachi Canta-cuz[i]no. -20. Pentru « $5.rbil Tig[ani] » at Pobratei, sä se caute int arä. - 21. Pentru o pagubg fäcutä de c un Bärsan, anum[e] Bucur,-ati fost träitor mai innainte la Soveja ) : se va implini de la elsad de la «chizep, Ion Cap-de-lup. - 22. Pentru «oamenil cariiati dat ban[i] pang acum cu satul Sascutulp $i n'ati fAcut, cade obiceiti, « fän de boerescu o .- 23. Pentru iapa luatä de oameniidin IubäneST $i de Toader Golan Cäpitan ' «unor Turd Ben-derlii»). - 24. «Lui Hoisan salahor, sg margä la Hu$, sä prindzà.pe Mehmet brat Häisan i pe Mostafa a Tärdzäului i pe 2Turd Laj, -ati vinit de curund de la Bugag si, puindu-i infiiard, cu bunä paz[d] s5.-I ducä la Bindir, de vriame ce säntzulumgif, ca sä dei samä de räutätil[e] lord> - 25. cRäspunsucärtil lui Gheorghie Cdp[i]tan de Codru, pentru Turcil zulumgiidin Hu$.» - 26. «Räspunsul cärtil lui Iliia$ Vel Cäpitan de Do-rohoiti, pentru Smail Turcul, -ati luatü bejenar[i] din sat Buhaiia Bärnovil $i i-ati trecut in raia : aCasta este din blästämätiialui Dias ; ce dar sd caute sä trimatl vr'o 20 liud[e] la Hotin,la capichihaia, sä dia mare jalob5..» S'a scris $i acestuia : «säspue dum[i]sal[e] Inicer-Agas[i], sä trimiatä sä-1 aducä, sä-Ifaca mare zaptu, sä.-I vie de hac, $i pe oameni sä-I scoatg, sä-idiai in iasta partea . . ., $i. sä in$tiinteza pe Märia Sa Vodäcd s'aü isprävit.x. Voie a se cäuta cdrepti $ArbY $i. Tigan[T]»,in toate Tigäniile. - 27. Cdtre «Grigorie -ati fost ap[i]tan-Mare la Covurluiü», O. dea un «argat», ardtat ca «sotie» de doihoti, «carii säntti cumnat Cdpitanului Grigorie si Anti inchi$.in temnit[d]». - 28. 4 Sä aducä pe 2, 3 din oamen[ii] din Buciun,din vreame cä nu s'aü supus poroncii.» - 29. «SA fie volnic a-merge la Focsan[i] $i sä a de acolo pe un copil din cas[d]ce s'aü trimis zapciti asupra same$ului Aga Log[o]fetäl, $isä pue in butu $i pe copil $i pe Log., $i cu bund paz[ä] sä-Iaducl ai, $i pe altii calif mai santil la acel Tänut cu pe-e[e]til[e], car[e] at rdmas de la Lupul Aga, cu tot istovul,sd-I aducä ai.» - 30. A se scoate un Turc din odaia $i. prisacace $1-a fäcut, care sä se $i strice. - 3i. «La Jane $i la Smucil[al

I V. mal sus, p. 131.


si la Morohai si la Avrom Jid. ot Orheaiti, sá plineascd dela ansii camdna pe 6 cdldäri ce aii, de fac horilcd, ate 2 gal-beni si 6 pot., pe obiceaiti. o -32. Pentru cpodul ce este fd.cut pedubaso pe Prut, al mänästirii Cetätuia, «la mosiia m[d]n[d]st[i]rei,unde sed caldrasii la Tabärdo: sd-I aibd «brudinao, ca din vechiti._

Elanulta.- 33. Scutire de däjdii pentru o cislä turceascd pe apa- 34. «La Vel Cdpt. de Soroca, pentru marfa unui Iordach[i] ol-Smil, C-ai1 petit la Soroca, si este marfa lui la Movildilo - 35.«La un Jid. anum[e] Ruvin, sd pliniascd 50 lei, cu cari ban[I] esteel dator dum. Vornicul Iordachi Cant., din cutnpärätura iarma-roacilor.o - 36. Pentru niste oamenI «-aü mäncat dirt bani dom-nesti, din poclon[ul] steagului i a fert[uluI] d'intdio . -37. Pentruun boil care «s'ati purtat in patru män[i] cu vänzare o . -38. CareVel Cdpitan de DorohoI, esä aducd fatd pe un feor a lui Du-m[i]tru Päulet, Ungur de la Cotnar[i]; si pe o fatä de Moldovan,ce ati luat elti, si pe tatäl fetel si pe tatdi fiorului si pe nänasd-sät1, si O. le id, sama si, precuni va afla, s'd instiintäda. pe Märie SaVod[d], trimitind aice si fiortul] si pe fatd; cd jälui prefectullManzis din Ias cd, dupd ce s'ail cu[nu]nat, s'ati dus acestfeor impreund cu ndnas-säti si ail luat pe tatd-sät1 de barbd,silindui sä-s botedzi.» - 39. A se implini de la pircdlabul deHirldti suma cu care a rdmas dator din c banii pärcAldbiio. - 40.,Pentru o datorie privatd a cdpitanilor de Galati si Birlad. - 41.Lucru la mänästirea Trei-Ierarchi. - 42. Pentru familia, rämasäin inchisoare, a unui hot, ce a fugit : «pe carii cu chizesi sd-I slo-boadd2.- 43. Pentru niste stupi boieresti furati : «or sd afle täl-harii [sätenii], or sd pläteascd pagubaz. - 44. Urmärire de vecini,dui:a cizvod de vecin[i]2.-45. «Sd margä la un Arman ot Bot[o]-\san [I] anum[e] Hagi Lelan, care tine Moldovancd crestind : pentruaasta sä-I aducd al6.2 - 46. Urmärirea unor oameni cari .atifost pusI la ocol cu pe[e]tile -ati fost esit la Av[gust], la Dom-nie Sa Grigor[e]-Vod[d]2, i ati mincat banii, pe cari-i rdspunde

tefan Ruset Vel Pah., fiind «cap slujbi12.- 47. Ordin la pit--cdlabul Mdzdrachi de la Chisindti. - 48. Pentru a se lua de «latärgoveti de Baeo, 135.000 de sindile, comandate de Aris-

1 Misiunilor catolice : Francisc-Anton Mansi.

214 CONDICA LITT CONSTANTIN MAVROCORDAT

'tarh Banul epentru acoperdmAntul män[A]stirii Sifeltif Ioan dinIa.». - 49. Cdpitanul de Grecen! sd aducA zece oamenI de acolo,«ca-s dei samA pentru un tälhar ce l-ati spl[n]zurat acolo».-50. implinire de 30.000 de 0ndil[e], «de la un om den Bae».-51. «SA margA la BAe, sA pliniascä 6o.000 de indile» pentruTreT-Sfetitele. - 52. «SA margA pe la boiarif calif s'ail scos laniamurI, §i lor li s'aii tänut in samä. la Vist., iar cArtile n'aüvrut sä-, coat[ä] de la Log. Lupoian[u].» - 53. A se aduce«4 liud[e] ce s'aü gäsät fAr pe[e]tb. - 54. Carte de aducerepentru ni0e Turd din Läpuma, jäfuitorI. - 55. SA se iea jurd-mint pentru o gilceavä de hotare. - 56. SA se aducd MihalachiSturdza biv Vel Clucer, ispravnic de Roman, in pill eu Virgo-yeti! de acolo. L) 57. «Tärgovetilor de Roman, ca-s sd aperi deearl boiarif zlota ce sänt acolo cu bani pe[e]tilor, sA n'aibAa sA amesteca la cisla lor, fär die] cdt atäta voe sA aibd,,car[e]n'a merge la cislä sari n'a vr säi dè bani, sA-I st bumba0r :sA margd la cislä tot i s5.-§ dei bani.» -58. Urmärirea datoriilorlui e Cerchez Suliman din cArväsärie». - 59. Pentru datoriile ceare Cämära5ul «la augäe'f de Ocnä i la altiI de acolop, sA secerceteze la «cdmära0T de Ocnä». - 6o. A se aduce un individchemat 0 copilul de casä ce ma! fusese trimes la acesta : co-pilul va plAti «obotele». - Fol. 29 V° i urm.

61. 2 5 Ianuar 7250 (1742). Domnul, «la boiariI zlota, car[e]este cap slujbi! la Tänutul RomanuluI, i la pArcAlabul deacolo, pentru jaloba -aü jeluit MoldovianiI 0 Armeani, tAr-govetif de Roman, pentru TurciI de acolo 0 altil, cariI nu-1pAzäscu negutitoriia lor, ce aü cu miiarea, 0 sä. intind de- de--chidu 0 dugheane cu bdcAliI i cu pete sdrat i inchid hranaacelor de loc, cariI ail vech[I] dughen[I].» SA li se iea sama, isA fie opritI. - 62. CAtre Dinul biv Vel Arma. ot Suav[a], pen-tru o datorie ce are fostul egumen de la BurdujenI1 fatä degebegiul de la Hotin. - 63. SA se aducA de la RächitenI pentrumAnästirea TreI-Sfetitele aprion, grindzt §i amnan de ste-jar. - Fol. 46 V°-7.

1 V. asupra Mänästiril lul Toader Movill la Todireni, Marian, In An. Ac.Rom., XXII, p. 25 0 urm. 0 ma! departe, la actele Domnilor mat' vechI: Is-trati Dabija.


64. «Mezilurile. 7251 [1742], Octombre 5. Pa$a ce merge laHotin». - 65. Pentru un «parangoz» (sic) I, ce merge la Galati.- Fol. 43 $i urm.

o 66. Farb.' datd. Constantin-Vodä, fiind Doran al tern', anunt5.«tuturor boiarilor $1 boerena$ilor, mazilii i altor dregatori,vorniceilor, vátämanilor $i tuturor läcuitorilor Oral», cá, cavändpurure mild de tard $i de sära, intocma pa de o patrie anoastrd», a ascultat rugdmintea tuturora, «cer$ind i pohtinda$Idzämäntul ddjdilor ce s'ag fäcut Tärdi-Romänestl». E ho-täre$te deci urmätoarele

«Pentru dajdea vdcdritului si a conitii, fiind lucru $tiut cd,mult[ä] pagubá si stricdciun[e] priC[i]nuiaste tdräl, pänd incdtläcuitorii, neputänd sá platiascd vdcaritul $1 conita, vändzänduidobitocil[e], sá mic$ura hrana so ; care aduce mare stricAciunesdracilor, s'ag socotit de s'ag rädicat aceste däjdi .

Pentru pogondrit a$ijdere, rault din läcuitori i$ päräsiia viel[e]$i nu-s mal addogé dintr'aastä pri[i]nd, $i vinul in toat[d]tara sd scumpis[e] ; care $i a:Pasta mar[e] pagubd WM' $i tuturorde ob$tie fiind, s'ati socotit $1 aastä dajde de s'a rädicat.

Pentru cheltuialil[e] slujba$ilor $1 ale altor dregátor[T] caremärgu pen tard cu trebi, $i aceste multá mäncdtur[d] $1 pa-gubd pri[i]nuia sdracilor, C cu aastä pri[i]nd da indämänavorniceilor $i vätätnanilor de fäcé mäncdtur[d], cisluind baniiindoit $i intreit pe sdrac[i], care cheltuiali sá agungè cu dajdelor ce o träg,- s'ag hotärät, $i pentru aasta s'ag rddicat, ,

Fie$tecar[e] zlota$ aü dregátor sä cheltuiascd cu ban[i]. [Sva plai de zlota$ in bani conacul, .cu pretul curent, $1 nu seva mai gdti de avornici sag vätämani»; se va da «vornice-lului $1 vätämanului» «foe iscdlitd» pentru aceste cunapäräturi.

in locul acestor ddjdi, vor fi] patru ferturi inteun an, adicdNoemvri, Dechenwrie, Ghenar, fertul d'intdig, etc. S. caute totomul sd iasä, sä- i pe[e]te i sä intre in foe domniascd de

atäta casnicii cat $i holteil de värstä, sluj[i]tor[I], pdstor[i],argat, slue boire$ti altora ; aü dri s va numi mazil sagnegutitora$, sag curtian, ag cdp[i]tan, ag oamin[i] strein[i] a$5.-

Marangoz, lemnar la coräbff. V. g 5.ineanu, Znj7uenjfa orientald, 11, p. 154.

cislä,$ it

'

Ii

216 CONDICA LUf CONSTANTIN MAVROCORDAT

dzati in tail, ad rupta$ Cdmárii, aü vornicil i vätämanii, sadce om sad rufet vor fi, - tot sd-s pue la cisla satuluiiá peTeit pe fetil[e] lor, afard din boiarii mazili $i negutitor[i]ce vor fi in foia dornniascd peó[e]tluit[d], - aciia sä nu id pe-[e]te . . . Jid[o]vi i Armenii sä-$ iä $i ei pe[e]ti osdbite $i sd-scisluiascd $1 el intre dän$ii osäbit, iard$ dupä oränduiala aasta ;insä cil ce sänt pe ldngd tärguri sd-s cisluiasca intre dän$iicu foe dornniascä de cisld.', iar cif ci sänt rds[i]pit pen sate,sd-$ plätiascd pe[e]te sa $i sá nu-s cisluiascä cu satul. Orbii,$chiopii, ciunil, carii nu pot sd-s hräniascd, $[i] holtei carii nusänt de värstä, cine li va da pe[e]t1, li va pläti ban[i] indoit ;holteii de värstd, ce ar[e] casd $1 est[e] fär de pärinti, ca uncasnic sä-s cisluiascd; si. sd plätiascä pe cdt[e] capete il va*Inge cisla satulul ; holteif de värstä ce ar[e] pdrinti $i $edin cas[ä] cu tatd-sdü, sä nu fie volni a-1 pun[e] la cisla sa_

tului mdcar un ban mai mult decät 20 de paral[e], - dinvrem[e] cá casa aceluia, edit if vin[e] dupd prilejul lor, sä in-cared pärintif lor la cislä.

Foi de cisld cu pe[e]te domniascä dat zlota$iloy,ca sd dia pe la toat[e] satil[e], sä-s cisluiascä ; insä cisldsd-s facä pe capitil[e] oarninilor, pe dobitoae[e], pe viI,pe hrana ornului si tot prilejul sat, $i fiesticare, cum vaagunge cisla, cu dreptate sä-$ plätiascd dajd[e] sa. La fieste-car[e] sat s'ad ränduit ate 2 foI de cisld ; ce una dintr'a-cest[e] sd rämde iscalit[ä] de boiarii zlota$ la sat, $i alta sdrärnde, asemin[e] ca aasta, iscdlitá de popa $i de vornicel$i de vät[änian], la boiarii zlota$, sá o trimit[ä] la Visterie.

La cisla satului boiarii zlota$ sad vornicii sad vät[drnanill.ni de cuni sä nu s arneste[e], afard de oarnen[i] läcuitori aisatului ; ei sängur[f] cu toti la un loc sd-$ facá cisla intre

socotindu-s[d] ta scris a fie$tecdrue bucate $1 tot pri-lejul, $1 fie$tecine sd-s inca.rce dupä putinta sa ; dar, de nu vorfake] a$a va pedepsi cu mar[e] certar[e]. Uncle vorfi unul, doi sad trei-rati par la io omin[1] osdbit, orce felde briaslä, curten[I], cdpitann sluj[i]tor[i], negutitora$, pe acestiepe tot sd-i traget la satul und[e] vor fi mai pe apr[o]ape, $isä-s cisluiascä cu satul ; si, cat if va agunge dupd bucate, hrana

$i sä-§

dAn$iI,

sl

s'at

11


$i tot prilejul lor, sd-I incarce, iar ni cum strä[m]bdtate sdnu l[e] facd. . . Or[I]cari sat mari $i cdtuni, adicd lätura$ pinpregur, cu tot in foe domniascd de cislä sd-s cislulascd;iar boiarii zlota$ la tabla Vist. sd li scrie osdbit satul $i

osäbit cdtunili, fiesticarili cu nurnil[e] pämäntuluI, und[e] $i

pe [e] mo$[1e] $5.de : acolo s5.-$ dea dajde sa, lar nu sd $addtrite un sat si sä-$ d dajde la altul sat . . . BoiariI zlota$ ni6de cum pe[e]tI la cdidtor[i] sá nu d ; cd cini va da, if väpläti pe[e]t[e] intriit ; ce pe tot omul la satul säg sd-1 scrie,iar vornicelul $i vät[d]manul pe oamin[i] ce-T va av cälätorit,pe tot aciia, atäta casnicif cdt $i holtieI, sd-I de inscris la bo-iarii zlota$, $i sd-i scrie la foe de cisla satului, cisluindu-I dupdprilejul lor ; $i pe[e]til[e] acilora:sd le lasä la vornicel $i la vät[d]-mani; $i, cdnd va vini cdldtoriul la satul lui, sä-I d pe[e]te vorni-celul $i vät[dmanul], scris[ä] pe fetile bor. CA, la cercätur[ä] in urmágäsindu-s[d] cdlätorul Mr de pee[e]te de la sat ag nescris pe fata lui,va pläti pe[e]te impátrit, iar vornicelul $i vät[dmanul] satuluI ace-luia sä va globi cu toatä casa, $i sd va pedepsi cu mar[e] certar[e].

Indatä dupä cislä $i impartala peqe]tilor, s'ag hotärät eel--cdtur[a], cu mark] tärie, $i orcare nu va av pe[e]te, sagva avea si nu va fi scris pe fata luI, acela va pläti pe[e]telui indoit, lar vornicelul $i. vät[dmanul] satuldi aceluia cu mark]pedeapsd va pedepsi $i sä va globi.

Boiariul zlota$ mai mult cleat 105 parale, adicd 105 de pe[e]tesd nu iä, mdcar jum[d]tate de ban, ni vorniceif, ni vät[d]maniimal mutt deat banii domne$ti sd nu cisluiascä ; cd, care va luamai mult, va plät[i] inzdcit. Zlota$ul sag vornicelul sag vät[dma-nul] nici de cum sd nu indräzniascä a lua banii ddjdii de la unora pentru un altul ; numai fiestecar[e] dupd cum il va ajungecisla satului, in voe domniascd sd.-$ dia ban!.

N16 un um dinteun sat intr'altul de acum innainte sd nu-smute, el unul ca acela ce va imbla mutándu-s[d], sd va globi si säva pedepsi. Ori oamini räze$ ce $4d pe mo$iil[e] lor, aciia nimdruisä nu fie supu$, ni sä lucredzd, rile' sá cläcuiascä cuiva, cesä fie pre sama g[ospo]d. Or oamini ce vor $dd pe mo$iia boi-riascd sag män[ds]tiriascd, stdpdnul mo$ii aciia sd-I stäpäniascg $1sä-i lucredze dupá obiceig, cá a$a este cu dreptate, iar nu altora.

218 CONDICA DUI CONSTANTIN MAVROCORDAT

Ni un fel de clacd, ni cheltuel[1] sati alte supärdr[i]ce avé läcuitori pär acum de la dregAtorii Tänuturilor, de lacdp[i]tan[1], de la vornicel si vät[dmanfl, de acum innainte O. lip-sascd acestea toat[e]. in scurt, nimärul sä nu mai cläcuiascd.:nie un fel de cheltuial[1] sd nu mai plätiascd. Boiarii zlotassä scrie la tabld satil[e] pe rand, fiestecare cu catunul luiosäbit, cum vor vini, sat dupä sat, iar nu amestecat : un satdin sus intre ceale de gos, sad unul den gos intre cel[e] de sus.

Tabla sá facá inteo coal[d] de hártie intriagd, s'intr'offata de coald. 2 rändur[I] de nume, si fiestecar[e] sate cu cá-tunel[e] sale cinuit (sic) din gos. Iar la mar[gi]ne tablil säscrie fiest[e]car[e] sat si cdtun si numil[e] pämäntului si std.-pdnul mosi[i] aciia, si cu soma de mäd[ulare] a fiestecdrue satsi cdtun, osäbit, i catunul de ce sat tine, scriindu de josul sa-tului aceluT mari, numindu-s[e] ot tam, - dupd cum li s'aü datizvod. Tabla ce va adu o la Vist[ierie], sd scrie zlotasul nu-mil[e] omului,poriclil[e], si numil[e] tätäni-sdü, dupä cum scrie infoe gd. de cislä, si pe holtei cel de 20 de par[a]le sd-i pue latabld mal gos decdt ceialalt casniciT, osäbit, la fieste-car[e] sat.

Asijder[e] si la foile de cisld, card den boiarii zlotasnu vor fi sarguitor[1] asupra slujbii si nu va sluj[i] cu drep-tat[e], in urmd gdsändu-s la cercaur[ä] oameni far de pe-[ej aü cu peel* nescris[e] pe fetil[e] omenilor, fiind ho-tärät ca sä-s faed cu mar[e] tdrie cercdtur[5], s'ati hotärät, rä-sura ce est[e] sä iii, sä o piiardzd, si sd fie lipsit de mila dom-niascd si dezlipit de slujba Curtii. Iar carii s'a pune toat[d]silinta si nevointa asupra slujbil cu dreptat[e], si va gäs[i] pritot omul, negäsändu-s sporiü la cercdtur[d] in urmd, fiestica-ril[e] osabit[ä] mild, dupä slujba sa, va avea de la Domniia Mea.Pecete gospod. Si iscdlitura Märif Sal[e].» - Fol. 57 si urm.. 67. 14 Octombre 7250 (1741). Särban Cantacozinó se plinge

Constantin Mavrocordat cd e gonit din tail : «care, nepu-tänd suféri, am lipsit din pämäntul mied ; maü luat din Iasomul Märii Sale lui Gligore-Vod[d] cu pazä, si dus laepiscopul de la Rädäut, sá m[d] calug[d]reascä far de voia mea.»Nu s'a fäcut, de fapt, cälugär, cfär decdt portul hainelormi i-am schimbat de sila Márii Sale, pan m'ati scos Dum-

lui,

m'all


nezeä de am sapat ai, in Teara Ungureasa..» A fost despoiatde toate. Se roagä a se putea intoarce ca oat liber. Domnultrimete afacerea la Mitropolit, $i acesta opreste lepädareacinuluI alugärie. Iscälesc : Mitropolitul Nechifor, Ghedeonde Roman, Nictarie egumen de Galata, Ezechiil de TreI-Sfetitele, Neofit de Cetätuie, Agapie de la Aron-Vodä, Ma-carie de BärboI, Paisie de Sf. Joan, Mitropolitul Libiel., Var-laam episcop de Roman, Paisie egurnen de Barnovschie, Ghe-rasim de Golia, Damiian de Sf. Sava, Filaret de [Sf.] Ar-hanghel, Ionichie de Danco. - Fol. 68-8 V°.

68. Lista odoarelor bisericiI s dup[ä] Poartä.. . Un sicriia$ de ar-gint coptu$it, in care aii fost mo$tele lul S[fe]ti Pandeliimon, si1-ati luat Mitropolitul Anton [le], and s'ail dus la Moscali, mos-tele ... 1 blid de argint poleitu, cu 4 evanghilestl, dat de laMäriia Ta : le-ail luat boiari caimacani, de le-ail dat luI fárma-$ant 1, cu cheile PortiT.» - Fol. 69.

69. Ordin a nu maI sta scloftorul Ddpaste»2 sat' orI-cinealtul in casele luI Manolache Costache Vel Spatar. - 70. Pentruun orn care s'a plins scum a socru-sää i-ati luat fämeia luicu furti$agul de la dänsul». s- 71. Cämänarul sl iea scamänddup[d] la arume mall si mié, cäte 2 bani de vadra de vin$i de mied, si ate 6 p[o]t[ronicil de cepäritul de bute, $i clápoloboc ate 3 pt., $i de cäldare ce face holira, O. a ate 2 ug., $i 6pt. räsura, $i de la mesercii ce tae vite, sä ià. ate 3 pt. de vaa.,$i o ocl de carne de oae si de caprá sä ia ate 5 banI, $i demiel sd iä. ate 2 banI, de teascul de ar[ä] sä ià ate 2ugh[i] $i 6 pt. räsura, de holirca ce vine din sus $i din jos,sd ià. ate 2 ZlOt $i 2 oc[d] holircä de cof[ä], $i de bute devin ce s'ar vinde, sä. Th. ate 3 oc[d] vin din bute ; de bldnar$i de cojto]car sl a ate 2 ugh[11 $i 6 pt. räsura de an ; $i ni-mini scutealnic sä nu fie, or arumd vlädiceascd, or boereascd,or män[d]stireasa., ori sluj[i]toreasa,- tot sä dea camäna, dupáobiceaiii, pd iestamentul ce iaste la Visterie.» - 72. Carte. de

I Feldmaresalul Münnich. Caimacamil ail fost Sande. Sturdza Vel Lognfltsi Iordachi Cantacuzino Vel Vornic de Tara-de-jos (Neculce, pp. 407, 408),

2 Despre acest medic $ i scriitor istoric, V. /st, lit. rom., I, pp. 461-4.

220 CONDICA LTA CONSTANTIN MAVROCORDAT

dijrnA pentru mänästirea Sf. Sava. «Si sA bath Trimisul mA-n[A]stiri cAte o clae de fiestecare päine, ca sä a rnäsur[ä] de cAt[A]päine va esi din clae, si acel om ce va lucra mosiia, sA aibAdatorie a lua acea päine la sama lor, sd triere denpreun[A] cupAine lor, si gräuntel[e] treerate gata sA le dea tot la mAna vor-[ni]c[uluT] de sat, sail la alt orn, ce s'a intämpla mar de frunte ;la a cärula seam[ä] sl. va da acea pline, unul ca acela 'hiedsA fie dator a o implini la omul [mAinästirii. » - 73. Iertarecle_ai .5111. Lk_ pentru doT TatarT, dupA privilegiu de la GrigoreGhica. - 74. a Pentru judiT de TiganT gospod, lingurari, ca sAaibA a-T stdpini pA tot TiganiT de la ata luT, pe izvodul ces'ati dat cu peceate gospod, si de toate sd fie apArat, numaisA-s dea birul lor pA an, dup[A] obiceaf.» - 75. «La starostii dePutna, pentru jalba luT Gavriil Vräncean, pentru o iapä ceaü cumpärat din Teara Ungureascä cu un an maT in urmäcu esire Neamtilor in teard, de la un neamis.» Un alocan»spune a cA ar fi iapa luI, luat[ä] de Neamti». - 76. Pentru «podullesAscu unblätor» de la a vadullaroviT» : es'ati fostu invoit cuLeaflul] care tine pod[ul] si fAcea si lui Lie [proprietarul] partedin venitui podului, pentru malul de asta parte . . . Asijdereasi pentru orända aceluI loc, zicAnd cd s'ati gäsit Me orändarjidov, care-I da pretul orándäril.» Domnul hotäreste «el nu i sácdc16 luf, ni altuia sä fac[d] alisverisurI cu Leash"», ci asä.-sfac[A] el singur pod, cu cheltuiala say. E liber a pune orin-cláriul ce vrea. - 77. «Jalba luT Ion Borundeai, judele de la Valea-Sac[d], sd-I caute judecata ce are cu Stefan jitarul de la Ro-diana,, care n'a päzit bine un lan. - 78. Toader Paladi vtoriVistier are voie a cluta Tiganii Ceaurestilor, ode vreame cedumisale i sä. cade a-T stäpAni dup[ä] gup[d]neasA))1. ----.,t9, «SAaibd a strange braniste de varä de la toate cdrurne e atesd vor afla in Iasi., si de la. breasle, dup[ALubicegil.» - 80. eSdalba a strange de la tot Tig_anul de her, cAt O. vor afla inIas si pe la alte tärgurT, lucränd la her, cAte un lea pe an,de Tigan ; care ban! sa plätescu Tiganilor ce lucreazA pestean la grajdul gospod, pentru ca sä nu sd a Tigani de bei-

1 V. tnaI departe.

MATERIALE DE MORO CULTURALA. 221

lic.» -° 8i. «LuI Pascale Vel Ispravnic de Curte, ca sd aibd aopri seul de la toate mesernitile clan Ias, sd nu sd vänzala altiT, fär cat numai la Domnie; sd-s dea tot seul cu pretulluT, pe banl gata, pentru treaba lum[d]ndr[i]lor de Curteagospod.» - 82. Sä se scrie averea luT Sdrban Cantacozdno 1. -83. «A stränge dajdea morilor pe tumbuze, ate sd vor afla inapa Prutului, i a Siretulu, i a Nistrulul . . ., de mor[d] ate -pe an, or[i] moar[d] boereascd, or[1] mdndstireascd, or[I] tur-ceased.» - 84. Numire. «Sd fie cdp[itan] la Trotu$, asuprapanju-rilor delaGroze$Q. » -85. «LuI Ioani Postelnic, mergänd la Petre-purcu. A - 86. Vel Cdpitan de Soroca sl-I afle cal acestuia, «rodnla Vasilcda... Si sl-I dea luT Ioani si umbldtor, sd meargd pan laChiov. z - 87. Pentru o casä «de längd bisearica ungureascd,.- 88. Care Dinul Arma$ul $i Antohe Carageä, VornicI de Boto-$anT, pentru un locuitor cdruia «i-aii fdcut me$tesug in stupp. -89. Care aceiag, pentru o datorie a lui Sandul Sturzea Vel Lo-gofdt, din averea negustorului Pand, ce a murit : «$i sd facral foaeisedlit[1] de dumnealor, $1. de argovet $i Jidovl».- 90. «Pentru5.500 ol impardte$ti ce sdnt la Vaslul, la Tutova, la Tecu6 ;care sdnt sá iarneze in teard : sd le dea pace gostinari1.» -91. «Pentru 1.500 oi, ce ail spus Hasan-Ag[a], omul Casapbasif;ed.' sänt drepte a lui, cumpdrate cu banil sdl, - sá le dea pacede go$tin[d]., - 92. «La ldcuitoril din tärgul Foc$anii, pentruvechili-besleaga de acolo, anume Veil, ce ail luat ate unort de la toat[e] präv[d]liele; fdr[d] portincd ; s'ati poruncesd 'intorcd tot bani innapoi, iar, nevränd sä le intoarcd, sd meargdla Paleologa [ispravnicul], sd. implineascd.» - 93. «Carte cutäriev la acela$l Veil. - 94. «La päralab[ul] de Soroca, pentruRuväl Pd., ce are «datorie la ni$te Jidovi in ceia parte» $1.

cere esd fac[d] zdbor». «Dup[dLobiceaiul marginii, sd va plinide l[a] dän$ip, dacd nu dati dregItoril poloni. - 95. PentruCostantinachi Vel Cdpitan de Soroca, in sama cdruia e poduldela e vadul Movildulul».- 96. «Negutitorilor streini i de teard»,pentru netinerea larmarocului de la aTdrooro (Nicolina).«Sd aibd a se ceti din tdrgu in tdrgu, On la Foc$anl., - 97.

1 V. pp. 218-9, no 67. 0 notiO asupra lui erban Cantacuzino, in Docu-mentele Bistrilet, II, p. xxxviI.

222 CONDICA Ulf CONSTANTIN MAVROCORDAT

29 Octombre 7250 (174.1) : pentru plingerea ce o face mänäs-tirea Radu-Vodä din Bucurestl asupra unur «proeg[u]m[en] ceaü fost la Radul-Vod[d] ; care aa venit cu nor ale» : in Tara-Romäneascd, se vor instiinta Caimacamir. - 98. SA se dea ban!pentru nevoile unur Turc mare, care trece spre Hotin. - 99.«Pentru jalba cApitanilor i a cAlArasilor de Taliär[A].» - Pen-tru un furt intimplat cpb." cAnd MuscalirD. - 100. Zece cArtl cAtre«clregAtorir, vamesir dup[A] margine», sá nu lase O. treacdorr-cine. «Asijderea, si ceale ce ar suna si s'ar lucra pä acoló,orce fel dá voroave vet auzi, despre Tara UngureascA, aüdespre Tara-Runi[a]neascA, or de la läcuitorI, de toate aceasteales si necontenit sl ne facet Sire. - 101. Pentru Tiganif celucreaz1 la grajdul gospod, sä se iea un lea pe an de la cer dintirguri. - 102. a0 carte la Costandin Vornic de Cämpullungu,pentru PapA Ianos, cu oameni lui, ce aü venit acolo, pentruce sA-1 popreascd acolò, trägändu-se sA vie ai la nor ci iat[A]c5.4 poruncim Domniia Mea s5.4 sloboz, cu tot al lui, sd vie ai sägrdiascA cu nor; Noem. 2 d. 7250 [1741:] . »- 103. Pentru «satul Bu-dele, ce iaste pä apa Nistrulur.. ., dreptul Moviläuld, unde sA faciarmalocile D (sic).- Trimetere de ,pliscu cdrtID la cäpitanulde Trotus, ca sä le duel mar departe, ecu timirasD, la vamesulde «Britco D - 105. «Dumisale Hasan-AgAI eorbagl, pre care1-am fäcut Särdar la GalatT . . . : sä apere pe oamenii läcuitorl despre Tura' zulumgil . Acelora sä le vie de hac i, carer orfi mar vinovat, trimit[ä] hiiar[e] ale la nor.» - 106. Pentru«trer tälharl bosneagID, cari aa atacat «pg. dor TAtarrD, din satul«Gurecli, a lur Cantemir-Márze D . - 107. Ordin care pircAlabulde Neamt. - 108. Mentiunea «pArcAlabilor de branisteD. - 109.Pentru dichiul dintr'un sat al Mitropoliel, care primeste niste lu-crud de la un hot. Va fi adus cu Armasul. -110. Care VorniciIde Botosanr si Elias Vel Cäpftan de Dor[o]hoia : Vornicul Costan-din Roset aratä cA «la ocolul Botosanilor, la mijlocul tAeturil,s'aa gäsit 2 jidov[i] i un Rus tAiat si junghiat, si aflatvornicel[ul] de l[a] DrAcsanID. De ce dat Sire ? «Ce felde dreg[A]tori säntet si ce grij[ä] purtat, de nu ne-at instiintat,

Bret; pas spre Secuime.

;

in104.

..sá-f in

i-ailn'ati

1

MATER1ALE DE ISTORIE CULTURALI 223

ci am avut stire de la altif ?»-(' 1. «Vorniculdf Iordache Rosetsi omuluf pá care il va pune Vornic la tArgu la Där[o]hoiti,O. fie volnic a plzi dreg[A]toriia sa si a apära pä oarnenf despre unif si altiI, sä nu-1 supere; insä de la tärgovet áltnimic sä nu iä, fär numaf gloabele obinuite si vitele de pripas,or ce fel s'ar afla la tärgovet ; iar Vel Cdpitan de Dor[o]hoisä nu sä ameastece acolo la tärgovet, nió la gloabe, ni la vitede pripas.» - 112. «SA rneargA la MAcdrest[T], dinpreun[d] cuoamenif din MIc[d]restf, sd aibA a prind[e] pä Baiaractar Turcul,ce sade acolo, pue in hiiar[e] si aduc[ä] aid», pentrucA a fäcut scdpat pe un hot. - 113. «Pentru un Rus de la

ce a fost zeberit ai pentru pricina unor bol ce aüfost zeberit acel Rus, a until om din Moldova, mergánd omulcu chirie la Nijna; si, zeberindu-se Rusul la Domniia lul Gli-gore-Vodä., s'ati trimis acolo, la pärcälabif de Soroca, ca sAscrie acolo la dreg[ä]torif Vasilcdului, ca sä. asaze pricina aastacum s'o cddea cu dreptate. CA6 MAriia Sa vä marginea sl-slinisascA (sic), fär zäboar[e], si pofteste ca sA-s pazeascA cudreptate de spre arnAndoao pärtile.» - 114. Cätre oamenii de laBuciumi, satul mánästirif Danculuf «vol maT nainte, pentrucl sAdeti pe locul mändstirescu, fAceat mAnastiri clAci si alteposlusanii, la Ole vA porunciia alugärif, si cu toate acealeerat multumit, dar acmu Domniia Mea, pentru usurinta voastrd,am rädicat aceale si am hotärät cu carte Domnii Meale .numaf 6 zile inteun an s5.-T lucrat, la ce v'ar pune, iar numai mult.» Dar ef nu vreatt DacA nu, corn trimite de vAva aduce ai, si pre nnif v'om spänzura, pre altif v'orn tri-mite la ocnä». - 115. «La boiar[i] zlotas cu banif pece[t]ilor dela Tinuturi», pentru un imigrat din Ungaria. -116. Pentru nistevite ale «bisenicilor ungurestf» din Galati' si Bacda. - I17. impli-nine de bani «din Cvertul värnili. - 118. La cApitanif de Vaslui,Birlad i Putini [=Putenf], «pentru un Bosneag ce s'ati rdspunsuom Colac-Pasif, care n'ati avut poruncA ca sá iá cal de olac»:sA nu maf dea decit celor cu «firman sati buiurictiti» (sic)119. Cdtre Vel Cdpitan de Soroca, pentru «jalba lui Andronache

1 Buiuruldtil ordin.

OA OAVa-

silcAii,

:

..

:

'


cupet de BotosanI», privitoare la o fetneie din Movilla, care Zatifost gazdd unor catane moschicesti, sil-aa fost jdfuit pe dänsub .

-120. Pentru 12.000 de a sindril [e] » reclamate de la c unii oamenide 13dias (sic), '. e= 121. Cdtre Hrisoscol biv Vel Stolnic, starostedé Cernäuti, si Iordache Vel Cdpitan de Cotman, cari n'aatrimes incä nicl-un tälhar la Domnie, ci ar fi liberind_p_ehop*, luindu-li prada. Sd-I trimeatä de acum, «scriindu-ne sifaptele lor pe amäruntul». - 122. Tot asa 51 la altI dregdtorl. -123. Care locuitoriI unei sloboz1I domnesti. S'a hotdrit «prillponturile ränduelil, oamenii -or sädea pe mosiile altora, de std-pánul acelui cu mosie O. aibä a asculta, asa sä facä 5i el',

&mild insd numaI sese zile de lucru pe an 5i dijma. - 124.«Lipoveanilor de la Flärläü» , dintre cari unii s'aa plins «cds'aa dat peceti la cdlugäril vostri». cS1 v[d] dat unul altuia[cartea], O. voi iI stit care IA unde sä aflä, 5i sä v[d]aleaget zeace oameni dentre vol, 5i bdtränI si tenerl, 5i denpreotii vostri -or fi mai de isprav[ä], si sd veniti ai, casä vorovim cu voi, si v'om pune la o cale., - 125. Suret scosdup[d] un zapis jidovescu ; Octonwrie 14 d. [7250=1741].Adecá noi cdpitaniI breasifi 5i impreun[ä] cu toat[ä] breaslanoastrd, de l[a] mic pän la mare, am socotit tot cu vointanoastrá pentru acest obiceahl noa, care s'aa fäcut de säface bas-staroste cu arcale pe la boiarr, si apoi s'ati fäcutin urmä lards staroste al doilea tot cu arcale. De acum amsocotitu tot, de la mic j)än la mare, sd lipseascd acest obi-ceai noa, pentru cd am avut mare sdräcie, si mul[td] rusineam tras pentru acest obiceai, avänd mare pizmä ; card din-teaastä pizmä s'aa fäcut mare gäleavd, si hahamiI intre noI,de 1 s'aa fäcut mult[d] pagubd. De noi cu tot[i] ne-am strdnsula scoal[d], 5i am socotit cu mare blestem $ i. cu afurisdnii, sicu mare gloabd, ca cum acest obiceal sd nu mai fie ni-odatäintre noi, numaI sä fie staroste de rand, den an in an, pdobiceaiul cel vechiü, pentru sd fie de slujba Märi.i Sale luiVod[d] si a WAY ; dar ni acel starostI ce s'or pune, scutitsä nu fie, ci sä.-5 dea fiestecare birul sail. Iar de acum in-

1 Locuitora din Baia.

MA ILE:ALL DE isroun. CULFURALA 225

nainte cine s'ar mai scula piste acest zapis si tocmeald anoasträ, ca sá pue vr'o pricind asupra noasträ si asupra haha-milor, sá fie de blestemul ce s'ati pus, si de mare gloabd, sddea la Vistierie Mdrii Sale lui Vod[d] 50 ug. unguresti si lascoalä 50 lei, si sä petreac[d] mare urgie. i aastä toc-malä s'ati fäcut cu voe tuturor breslasilor care mai jos sd voriscdli si s'or pune si degetele. 12 7250 [1741], Septemvrie20 d. Ursul Staroste. Minas Staroste. Iosif slid Ursul Staroste.Marco zeat Jacob. Lazär zeat Solomon. Leiba Hotincean.Leiba zeat Ursul. Cerbul sän Moisi. Cerbul brat Boroh. LupulMoisdi. Smil Saul. Naftulei Leiba sin Minas. Minas zeat Leibii.David V[e]niamin. Avram Crafu. Cerbul. Novae. Minas ot So-roca. » - 126. «Pentru niste bolovani si alte leamne ce ati rämasla vadul Galat[i]lor, den lemnul ce era sd meargd la Voziia, sis'aii dat la trel mändstiri : la Precista i la S[fe]ti Nicolae i laMavromol, de Grigor[e]-Vod[d].» - 127. «Pentru Ghiorghe sisoru-sa Ana, den satul Sträsenif ot Tinutul Lepusnii, ce aii fostin pricinä de curvie ell niste Turd, - cd bine ail fäcut de i-adtrimis al, si pe fapta lor is vor lua plata. Numai si pe oJidovcd, de carii scriii dumnealor cá iaste aseamene acestora,pe acie incd sä o trimit[ä] ai.» - 128. eN4te bejenii ce le-ailpoprit la uhur ohoranul Cdpitan, vränd sä fug[ä] in raid.»- 129. «0 carte la episcopul de Roman, O. trimitä un pen-ticostar pe romänie ; it 7250 [1742], Mai 8., - Fol. 70 si urm.0 130. Care «Hristoscul Vlasto, staroste de CernduV», pentruniste Turd', -earl furase o fata. De acum innaint'e O. nu maitrimeatd la Domnie asemenea acatori de rele, ci sä dea destire la Hotin : «cd, fiind Hotinceni, acolo sä cad[e] sä-I tri-mitem ; nu-i putem trimite aiuril[e], si cu trimisul lor sä faccheltuiale. D 1:1 131. Pen tru gostina ce «s'aii strigat la cochil vech[i]inteacest an», pentru toatä tam., si boieri, si der, «si Särbii,Cdmpulungenii si Vräncenii» : «sä aibd a pläti gostina driaptd,de dzece bueate un led ; al. numai TurciT, pe uncle s'or afla,sä aibd pa[ej . .. i care unde ail dat an, acolo va d[a] siestimpu, si oba if holtei vor da und[e] vor pläti stäpänii,iar cii insur4, uncl[e] le va fi säderia.» SA se stringd baniiin grabd. Pentru rest v. n° 7.

68775. Vol. VI. 15

226 CONDICA LUI CONSTANTIN MAVROCORDAT

o 132. 15 Ianuar 7250 (1742). Numire de judecgtorl, pe laTinuturi, pentru c tot obrazul, or[i] boiar, or[i] ce briaslg arfi». Vor da cdrtI de judecatg, trecute «la protocol». Vorimplini datoriile, «luindu-s dzAciuiala pe obiceig ... Si pentrutglharl in tot chipul sä cearce, sä-1 prind[ä] si cearteglobindu-I, sg-I trimitg ai, trimitAnd i vina lul in scris, cucarte deschis[A], cu amAnuntul i cu dovad[1], si carte sA otreacA la protocol. Si potropopir la gudecdt mirinesti sá nu-samesti[e].» Apel la Divan. «Iar afarl dintru acestea maisus arAtate clgi sag aka angArie,, pret de un ban sA n'aibda lua de la lAcuitor[f]. Gloabe de la nimenI sd nu iä, färnurnaI de l[a] tálhar[f]. Cine nu va veni la gudecat[d], sá-1aduc[A] fAr de voia luI cu treapgd, or-ce obraz ar fi ; de laomul de frunte sa i 6 pot., al doilea 3 pot., al treilea män[g],5 par.»o 133. 18. io Mai(' 7250 (1742). Care aceiasI. De ce nu trimethotl? «i tglharii, si mäcar si pang la un stup di sA va dovidicineva cá ail furat, acesta tot tälhar este, i furtusag mar[e]sä socotesti.» Vor da «i cdrti slobod[e] de gudecatä, peceale ce s'or dovidp] faptel[e) lui o carte sá dal la mgna pg-g[u]basuluI, i una sä rämge la durn[neata], sä-s scrie la pro-tocol.» Se vor trimete totdeauna hotii, cafarg din furtusagur[f]mi, de o gginä sag altil[e] ca acestea, cari sA numäscu pot-loaritf . ApoI cg s[i] oamini cu jalobi pre mult vin alc, dela Tänutul acela, de supdrA Divanul, i pentru mi pri[i]nI,pänA de un leg, de doI, si socotind ea', or usil[e] dum[itale] sAntinchisg, or nu stat la gudecatä . Nof pentru aasta v'amfäcut ispravni pe la Tänutuff, pentru odihna närodulul,un om prost de va av cu vre un boiar gudecatä, or-ce obrazva n'a vrè sA vie pe sorocul dum[itale] la gudecatä, sAtrimit adu artil[e] de gudecatä ce dat, sA fie inteocoalä de härtie, si cär slobod[e], iar nu pe[e]tluiti cu arg.»o 134. 5 Maid 7250 (1742). Care läcuitoff. f3.1PI in destul

ne silim; pentru odihna noroduluf, si pen] u aasta Divanuril[e] noastre pe toate dzilil[e] nu lipsäsr,u, i dum[nea]lorboiariI, osdbit, de altg parte, necontinit: gudecd.» A fAcutispravnici pe la Tinuturi. De ce mal vin ded la Divan ?

sg-I si,

:

si

bib],

sa-1


«Care vä cade mai mult cheltuiala cleat dobända voasträ.»Numai apelurile se judecd la Divan, dar atunci trebuieliWiintatä i cealaltd parte, c 0 sä luat i márturie de la2, 3 oamin[i], cum cd 1-at imbiet la Divan §i, de n'a vrsd vie, atunce 1-om adueiej noi, cd cd noT pe un om sängurnu-1 putern gudeca, pänä nu sant amändoi de fat[d]. Si carteaasta sa-s citiascd in toat[e] satel[e] acelui Tänut, §i sd-siscaliascd inteänsa preutul §i vornicelul a fiqticaruea sat,cum a s'aii citit la satul bor.» - Cätre ispravnicul i, zlotaiide Suceava. Sä cerceteze «pentru cdlugdrii ce O. vor fi afländla Tänutul ace1a.WIzand pen sate O. pen cdtunur[i], afard denmän[d]stiff». A mai aflat %cd sä supdrä läcuitorii cu multendp4ti de card' disetni, ndOstuindu-i i cu izvoadil[e] deanul trecut, i pre cei ce n'ail stup ni mascur le pun nd-past[e] asuprä, cari vin, zdlojäscu §i li eti ban[i] ; cad pri,[i]ndaeve am aflat-o, cd i innainte noasträ s'ail purtat jaloba a6asta. »Sd se ceteascd o poruncd mar de innainte a lui in Tinuturi :pe vinovatI cif vom implini intreit, i pe desetni if vorn pe-depsi ». - 135. Care desetiíici chiar : vor impune numai stupi §imascuri, cvadandu-I cu ochii vo§tri».- 1 36. La «vornicii satelor§i toti ldcuitorii» Tinutului, chemindu-i la jalbe. - 137. Cdtre«pdrcalabi i vami§, cara[d]nar[i], bezmánar[1] i mortasdp[I] ibuorar[i]», pentru plingerile fäcute de negustorii straini la ca-puchehaielele de la margine, pentru abusuri. «Care lucru, asä supdra cineva afard din obiceiri, mdcar i pänd la un où,ni6 de cum nu suferim, ni vom suferi.» if amenintd cuocna. Si pentru «un obiceiti rail -am intäles ea' s'ati fäcutde spargu pärcdlabii vasdle cele cu vin a oamenilor i eii dinbute cdte o tidvd de vin : . .. o liträ de vin *sä nu mai a dela nime.» Cei pdgubiti sä se plingd la ispravnici4 138. 19Septembre. Care caimacainii MoldoveI, ca sd &eased toatepentru venirea lui, insd cu platd ; cii-Wiin[tdn]du-se §i de purcea-dere Mdril Sale, cá aü purces la 17 zile ale acWif lunio. - 139.Care aceia0, cpentru neinstiintare adease : cd de la Domniia SaGligorie-Vod[d] vin carp', iar de la dura[neapor nu, ci ca sd in-§tiinteze aclease. A doao, pentru unii din fee' or[i] de boiad pd.-mänteani, el s'a cerut sa-s cdlätoreascd cu Domniia Sa Gli-


gorie-Vod[a]', si mai mult 3t1 Logofät feeorul Sturzii VelLogofdt, poruncit sd-s opreasca, sä-s trimit[ä] innainteDomniii cum mai far de zabav[d]. A treia, pentru Schim[ni]-Agasa. Imbrihorul, ca sä i-s gateasca case bune, mar[1], $1 sä-1odihneasca cu toate ce vor fi trebuineoase, luandu-1 cu cu-vinte de cinste, spuindu-i pentru teara, cd iaste sarac[ä]prädat[ä], din intämplare vremilor cu razmirite. A patra, casa-s trimit[ä] foae de tot boiar[i], boerena$1, capitani si ma-zali si, eel ce an fost cu dreg[a]torlf, anume dregatorille, si eelce n'aü avut dreg[A]torii,- de tot sa-s trimit[a] catastih (20 Sep-tembre). - 14.o. «3 carp- la tot boiarii i boerenasiT i capitanit.preot[if], vornicii si alti mazali, ca sä ias[a] pa la conace in-nainte, cat sant pan prejurul drumulta, ca sa-T inveate MariiaSa, i O. le porunceascä ceale ce sant de folosul si bunacarmuire a tuturora de obste» (20 Septembre). - 141. Catreaceia$1, pentru a-1' trimete pe tindrul Sturdza (19 Septembre).2

142. Mai multe carti catre clerici si boieri muntenf,poata urmari Tiganif in Moldova. - 143. «Un pitac cu tiu-tulusv, pentru un furt. - 144. cPeiltru datoriile de vin vechiticine are sa dea . . . Cu pretul luf, precum sA va vinde acumla corätä (sic).» Dobinda va ' fi «din zeace a doisprece- 145. «Lacuitorilor din Ias . . . Nimin[f] de nimic dincasa lui sa nu-s jacuiascd, ni covor, nie scoarta, niemindir, ni plapom[ä], ni vase, ni blide, nie lighian, nie altpret de un ban ; ni de la crestin, nie de la Armean, ni dela Jidov.» - 146. «Pentru venitul ce are pimnicear[iul] din viilede l[a] Odobesti, a neguttorilor, cäte 2 pt. de pogon.» - 147.«Pentru niste rämäsit de vin a dum[isale] V[e]1 Logf., de 3ani.» 21 148. «Sa alba a cauta venitul Vornicii din Teara-de-sus,pe obiceaf, si sal iä de fata mare ugh[f] 12 ugubin[ä] $i doigalbeni obotele feorilor, si de vaduv[d], 12 lei $1 doi galbenrobotele feorilor, si, or unde ar afla $ugubin[ä] sail mortf deom, or in tärgu domnescu, or in ce sat, sa i venitul.» -149.

I In mazilie.2 Domnul veni In Scaun la 1-id Octombre 2741, dup'á Neculce (p. 416).

Pentru numirea luï, v. raportul olandes din 16 Septembre, In Doc. Callithachi,.I, p. LV, nota I.

sa-si

s'aií

gi

MATERIALE D ISTORIE CULTURALI 229

sLacuitorilor, sä aducd pAine de vAndut la : grda, orzu, ma-fdin[d], §i cardle bollor ni la un beilic nu sd vor lua, §i päine

ce vor aduce, încä vor vind'o cu pretul eL - 150. Pentru cloudiarmaroace la Melia, J pentru ziva de tirg. - 151. Pentru mer-

ogerea la Focpnl a Divan-Efendiului lui Grigore Mica. - 152.Vornicului de Tara-de-jos, pentru cHorhear», Läpu§na, Bdrlad,«sd aibd a lu[a.] §ugubinele, de fatá mare burdihoasä 12 ug.§agubin[1] i 2 ug. obotele feorilor, i de vdduv[d] 12 lei i2 ug. obotele feorilor ». - 153. «Tärgovetilor de Fálcii, ca sästrängd ei toatä dijma dup[d] locul domnescu, a tärgului

O. le fie pentru cheltuiala tdrgulu1.2 - 154. Pentru un omomorit de doi Turd la Tinutul Sorocel. - 155. Banului, pentruca trimesul lui la Ocna iea venitul: « eäte trei ban[I] de drobulde sare, atäta steil, cdt i drobil,- den toat[d] sare ce sä vaincArca de la ocnd, pl obiceal, insä i sare ce sä va fi incar-cat de la schimbare Domniilor pänd acum». - 156. SpdtaruluI,ca s5.-0 iea venitul «dup[d] jumätate de starostie a Cernau-lilor». - 157. Lui Vel Cupar pentru venit : «de toate cärumele,cdte 44 bad de cärumä 0 2 oc[dj vin, orce fel de bäuturäar fi, atäta la tärguri, cat ila iarmaloce». -158. Plingerea unulJidov din Tinutul Sorocei contra unuia de peste hotar, care-foprise ehacul pe trei ani luase t «18 ug. aur ungure§ti,caril fost trimis un frat[e] a lui Iosdp de ai acolo, cacumpere horilcd». - 159. Cdtre Vel Capitan de Codru, pentrucd «läcuitorii di pe Prut, den satele de pe di lastd parte», sepling ipentru Tätar[I], cd fac multe furtupgur[I], §i mai värtosTätardi ce sant mai de margine, de spre Orumbet-Olu. Aticercat Märiia Sa lucrul acesta cu mijlocire ca sa-s opriasca.Tätaräi a nu mar trece Prutul pe alurne in iastä parte, färnumai pe podul de la Fäiciiü, precum aü fost obiceiul veachiti.

vinit carte de la - märzacul, carile sä aflä acmu'Casa vreme mai cap intre Tätardi märgineni, scriind cum

dum[nealuI aü dat poroncä Tätardlor, numai pe pod[ul] dela Fälciiü sä triac[5].2 SI nu-I mai lese locuitorii pe aiureaalcdtorii csd-I princlzá i sd-i punä in herd 0 sl-I aducd laVel Cäpitan, §i el sd-I trimitä la mdrzacul mal sus numit, casdi ià plata lor.» - 16o. Pentru säteni ce aü bdtut pe un copil

Ias

Pal-ciiul,

si-T

sa-T

intea-

si;

lain

Tan

230 COND.= LTA' CONSTANTIN RAVEOCOILDAT

de casä, *Ice mersese sä pliniascd fänul de boerescu» . - 161. eUnloiar a lui Mihai-Vod[h] i märgänd la Tighine. -162. eVel User,märgänd. la - 163. Räspuns prin Vel Cäpitan de Sorocala guvernatorul de Movildii, care ardtase cl fu$ese trimes sávisiteze pe Doran, dar nu indraznise, pentru ciumä. «Boaläde ciumä nice n'aii fostu, nice este ; atäta : s'ati fostu in-sämnat de mult la o cas[1], $i pe urmä ati ferit Dumnezeii».- 164. Altä scrisoare de la guvernatorul de Rascov, pentrtini$te oamení «de acolö, din gruntul dumilorsale», cAroracursu strämbätate». - 163. Ordin ca egumenii sä vie en ac-tele lor de proprietate la Boboteazd. - 166. Proces al unorDorohoieni cu niste Turd, pentru ni$te berbeci. -167. Pentruo datorie a lui iHagi Mane Arman i Andronic staroste deArmeni din Ia$I». - 168. cPentru Lipovenii ce sänt 2.$ezat laBänesti si la Rusori si la Dragomirna $i la Salce $1 la HA-td$ti $i la Sänäuti $1 la Zamostie, ce sänt la Tinutul Sucevei, ila Bude$ti pe Craclü, ot Tinutul Niamtului, i la Flärläti . .

$ezänd pe mosli omene$ti . . . UniI dintre dänsii aü ardtat $itocmala ce aii cu stäpänii mosiilor, de del pe an de cas[ä]cAte un ieü, altii cAte 2 ZtOt ; aa tocmald, vränd el a mai$äd pe aceli mo$11', oeä rämäe tot nesträmutatä.» Ceilaltl, «mgmult de cät un lei de cas[d] pe an sä nu d stäpänilor mosii,$i altà dijmä O. nu d, nicl cu clAci sä nu-i supere; insä, vrändeI a sd mutä pe locuri domne$ti, sä $ad[d] cu pace, $i necrleul acela sä nu d, ne altd dejmä [v. si. n° 124].» - 169. Careni$te locuitori ce se invoise a face boierului ate un stogde fän de orn pe an, $i s5.-Y aducd $i päne de acolö la casalui». - 170. Care starostele de Cernautl, pentru ciobanul deoi fugar al until Turc. - 171. Numire de Särdar turc la Ga-lati, cu 5 neferi $i I() Arndirt, cu stegariu lor». - 172. Pentruun boier care sä-$1 apere palurea, «sá nu o tae173: Altuia tot ap, pentru crediurile» sale. - 174. Confir-mare pentru satele until boier: ci sä pue vornice pin sate,si tot oamenei sá asculte de dumnalui Vornicul». - r73.Pentru ni$te Turd benderliI, ce se pling cl se cere a doua

Domnul muntean.

41i-aa

Small.,


oarä go5tina ce ad dat ei i ciobanii lor. - 176. Pentru ni5tenegustori ce 5ed in dughenile Golie 5i refusd a da chiria :«cdte un led pe lund». 2- 177. Ndvodarilor celor ce vd-niazd pe5te pe malul Brate5ului 5i fac stricdciune viilor.» -178. Acelora5i : «sd-s pdräsascä de a mai fa'[e] vadur[i] pedreptd viele ce sänt pe mal, 5'ardu gardurile i hdragii . .. Dea mai vini jalobá ca aasta, acolo in mal sá vor spändzura ;cd acolo este cdnpu cu mult gred.» - 179. Pentru un Turcce luase In arendä o baltd a Mitropolid la Galati i stricase con-tractul. 180. Pentru uh salahor turc, care vine sä urmäreascdpe Turcil «de la Läpu5naD, cari fac zulumurr «tärgovetilorD.Sá prindd pe vinovati, 5i sd-Y clued in fiare la. Bender, «5i peciiaIali Incd5 pe tot sä-I goniascá de acolo, din vreame cenu sänt tärgoveti multämiti cu dän5iI». - 18r. Särdariul emustrat: sä scrie 5i la capuchihaiaua de Bender 5i sä tri-meatd 5i cpe o muiare curvd, ce sä afld in casa Turcup.- 182. Pentru o cdrutd luatd la conace de la «Marcu Jidovdin Bdrlad».- 183. Datoria unui Armean din Suceava. - 184.Starostelui de Cerndutl, pentru a scoate eun tianc cu multede toate», oprit la Sniatyn unor Armeni din Roman, «cu ni5te

rdsuflateD. - 185. Pentru o casä in Bacdd: un ord5an«ungur», Martin Cancia, pretinde cd _nu e pe loc domnesc,ci «pe locul lui, unde ad curdta el, 5i i-ad tdiat pometiID.-186. Ordin cdtre Antiohie Carag Vor[nicul] ot Bot[o]5ani iVel CAp[i]tan de Dorohoid», ca sá facd o hotärnicie la Pdpäuti.- 187. Pentru un Turc din Galati, cerut la Braila «cu do-vagiei, pentru blestemdtiel[e] ce ad flcut». - 188. Pentru un fiaal lui Grigora5co Motoc, «cari-T pribag la Moscal[i]D. - 189.Pentru cjaloba preutului Dumitra5co ot Cdlimäne5tI i a CuziiPostelnicul cu fratii lor, rdze5ii de Pätägi. (Tinutul Putna). -190. «La ghindrariul de Bra5ov, pe jaloba Manii 5i Ion, Bär-sanii de Ca5in, cariI ad stránsu 950 mascur[I] de la Mu5erhud5i clintealte sate din Tara Unguriascä, adus in Mol-dova, de i-ad ingrd5at, avänd tocmald cdte un zlot de mascur,5i pe urmä sidpänii mascurilor li-ad poprit din tocmala lorcäte 15 ban[l] de mascur.» - 191. Cdtre egoberna de Sdbii»pentru o judecatd. - 192. Recomandare pentru eproin episcop

. . .

unui

Elias

si

pri[i]nl

i-ad


Minas», care se duce «card Locurile Sfinte». - 193. CdtreVel Cdpitan de Covurluin, pentru o plingere a caldrasilorde Puteni, eacänd caldrasil cd, amisteandu-s Cdp[i]tanul [dePutenil, Movila, vitile sale in vitil[e] satulul, la rupta undivdcdrit, in trecutul an dupd Moscal[I], si neplätindu-s Movilaväcdritul ad, ad luat zlotasif vite a lor. ... si li-aii pus dead stätut alog un an la Dum[i]tru vamesul in Bärlat, si, md-card a Movila s'ati dat banif säl, s'ad mäntuitti rämäsita,dar eI säntg pdgubas de sänbra a 4 bof si de hrana a 2 vacu vital, ce ati stätut alojite . .., si incä li-ad luat Dum[i]truVamesul si 14 leI cheltuiala acelor vite de un an, ernaticulsi acdritulo. - 194. Plingere a unui Alexandru Necoardcontra luI Movild, 4cd i-aii dat Movila ban[I], ca sä-I imbra[e]pe la oameni, unde ar gäsi, sä-I faa i6o vedre vin, z5.-and cä la vreamea culesului viilor s'a trhnite si vas[e] sä-ssträngd vinul, si, la vreame netrimitändu-s vas[e], ciI cu da-torie s'an vändut vinul, si el, cu inatätura Cdp[i]tanului. Mo-viliI, at' luat ban[i] de pe la oamen[I], cu basul lor, si i-atidat ban[i]». ApoI Movild .xiar i-aii lipädat ban[I], si i-ati luatun vas de vin din pivnita luI asädzat[d], si plätit si devddrdrit, si ad vändut vadra de vin ate un led.» Se hotä-reste jurämint in biseria.. - 195. Pentru niste vite luate deMovild, edänd samä cä, fiindu fugit oamen[i] de Puten[l] pesteSäretid, la vreme and esis[e] cdtanil[e] din Tara Unguriasape supt munte, atunce amesteandu-s[d] el cu alt bejenar[l],s'ar fi pripäsit la dänsi niste mänzat, si iards omin[i] de aIlor i-ad coldcit.» - 196. Pentru niste «pärtI de mosii cu ve-C[i]nI» la Tinutul Cernäutilor. cHermeziu, car[e] an murit inTara-Romäniasca 1 ... Pärtile ce ant frätästl ... Unii din ve-cin[I] aù fost si cu Hermizeul in Tara-Romäniascd, pänd famoartea lui, si de acolo ati venit la pämäntul lul, si i-aa in-surat.» -197. Cdtre Cdpitanul de Ciuhur, sä poatd t adu[e]liudzi, .oamen[I] strein[I], din raiaoa HotinuluI, ()III] din TaraLesasc, sä fie beslel, la fiestecar[e] sat ate un beslen, ' afie pentru paza marginiI si de apdrar[e] läcuitorilor de pri-

1 V. capitolul precedent.


c[i]nile Turcilor ce träescu acolo : vor fi scutit de fertur[i],nemicd nu vor da, numar el vor pázi slujba lor, care este deodihna läcuitorilor, cum am (sic) fosta i mai innainte la aa mar-gine». - 198. «La Costandin Vornicul ot Cdnpullungu, pentrujaloba i-aa jel[u]it oamenii, anpullungenil, din Vamä, pentrunisti vite a unul Arman, anum[e] Bárnad, din Tara Lesascd,car[e] li-aa fost adus acolo, in muntil Cänpulungulul, fär devoia lor ; car[e] vit[e], mäncAnd o samä si Moscalii, atunces'aa fost fäcut carte la dregAtoriul Cánpulungului, si ar fiplinit si de la dänsif 91 lei, io pot., lifindu-le vite dreptaacestl banl.» 199. Pentru o datorie ce are un locuitor dinTismenicza (Polonia) fatä de mostenitorul lui Pand negustoruldin Botopni. clar, de n'or cäuta la dreptate, apoi ni noTn'om sufer[i] a rämänea omul nostru päg[u]ba., ce cualte mijlocir[I] i sä va plini paguba.» - 200. Pentru un Poloncare a dat lui Toader Sfecld «2 bol pe päine, i i-aa data nu-mg 9 cetferi, iar ir cetferi aú rdmas, i, mergänd sä-ideai plinea, 1-ati zäberit stäpänul lor de o iapä, cu hamur[I]cu tot, cu ii pändzA de sa, pentru o fämiae din raia, ce aüscdpat de la Moscali si s'ag fost märitat dupä un Rus, deunde siad[e] Sfeclä, si, avänd iä alt bärbat in raia, ati fugit,

dzi[e] Liahul cä aü luat aa amiae un habacia si 17 cotde pánzä». - 201. Pentru c Sandul Tuduri, cupet ot Iafl, prinsin Polonia si zäberitde._ i3 ughi, pentru niste cäräti0. - 202.Pentru niste vite ale unul Turc rob la RusT, läsate la « un Gavrilvätäman in TrifestY). - 2o3. Giudeliaï de Tigani hätmänesti»,sä-0 stringd Tiganii, «i sä-§ dei poclon hättnänescu, pe obiceiaA0jdirea i pentru TiganiT strein[1], .ce ar vin[i] dintr' altätarl, pe tot sä aibä a-i pune la ata lui . Pentru moartede- om si pentru sugubin[ä], îi va gudeca dum[nea]lui Hat-manul, i, pe unde vor imbla el, nime cai lor la olac sä nule i, nió clrutile lor la podvoz.» - 204. Pentru bard rdmasl<la Lefter starostil[e] ot Chisinn, cu zapis, de pe nisti cofea lui Enach[i] cafigiul al Domnie Sal[e] Grigor[eJ-Vodä». -205. La cgudele de Tiganii strein I ni inTara-Romániascl»: sä poatä sta in Moldova «acesta sarbu

omnescu, cu toatä ata lui». Nu vor da deck cbirul pe an,

-

si

...

..


dupä tocraiala lor». - 206. «Pastport s'aü dat la Dura[iltruDuca si la Hristofor, neguOtorI, mergänd la Lipttiica.» -207. Numire de be$leagA la Movilä, cu 6 neferl, pentru aapAra pe locuitori de Turd. -208. Pentru Lupul Balsü Med.,ce are datorie la doi IenicerT. - 209. Proces al lui «MironHäncul, sän Dum[i]tra$co Häncul, nepotul lui Mihalce Häncul» ».210. - Pentru ni$te Turd iamad de la Hotin, cari ati mers laiarmarocul din Boto$anI, bätInd oamenii in cale $i luindu-liprovisiI, «$1 aü bäut si holera de pe la oamin[i]». S'a plinsDomnul Pa$ei i luI Ienicer-Agasi. Un alt Turc furA pe uncopil, supt cuvint «cá la vreme Moscalilor, and aü mersu laHotin, ar fi ucis acest copil pe un frat[e] a celui Turc». -211. Care pircAlabii de Chisinäti. - 21[2. Pentru un om siciobaniI sAi, cari aü bAtut, rupindu-I mina, pe un copil de casä,trimes pentru rämä$ite de cunitA. - 213. Egumenului de laS[fe]ti Arhanghel, care are de la Grigore-VocIA cpäralAblia lar-ma[roa]cilor de la Tärgusor» (Nicolina, 11110 140. -214. Che-mare la Galati', Foc$ani $i BotopnI, pentru iarmarocul de la Fru-moasa, «la medzäpäres». - 215. gPentru Cänpullungu rusAscusä intre in lotru (sic) la dämii, sä ià pe[e]t[i]le, ati sä iasä dinarä, si sá intre sluj[i]tor[1], sá $adza acolo in locul lor, aü sä

dzia cá ail hotärät sä stei impotrivA de ruptoar[e], 4 öfer -tarp], ate wo lei sä-Y dial, ail sá vie din toate satile, adunän-du-sä 20 oameni; fugind, sä-s stränge cine va vin[i], sA.

$azA acolo la locurile acelea, Or la 300 oameni. ; sä-$IA pe[e]til[e] $i bani lor, sA-s rAdi[e], ca sA fie slullil-tortf] pentru pazA.» - 2 16. Pentru cererea orA$enilor de Siretde a li se da zi de tirg Martia $i iarmaroc la Sintd-Märia-MicA,«din vrem[e] cä [i] acela este tärgu gospod». - 217. Des-fijnierazA «nemisniciele», supäraoare pentru locuitorI, trimetindla judecata dregAtorului $1 a plralabilor «carte] or fi pri[i]nIde pArcAläbil». L- 218. Care starostele de Cern5.4 i Vor-nicil BotosanI, O. nu supere pe «Armenii ce sAnt negu-titor[i] de boI, din Tara Le$ascd», a al-or judecatä, pentru

1 Acesta din urnA e fa'sculatul impotriva lul Duca-Vodä In a doua Donanie.V. not4a din Doc. BahVer, II, p. xxv.

:

de

si


dator1I, e numai la Divan. -219. intrebäri acute la Tinuturl :estarea loculuI de la Tänutul - si adbite fie$ticare ocoale, dupaoränduiala ce arata mal gos ; hotaräle tärgi . . ., hotarul acelui Tä-nutu . . . : cu ce Tinut, la ce ocol $i la ce salt"' . . . ; Scaunii[e] dom-ne$ti : [situatia lor geograficl] ; mändstirile : zidirea, vel[eajtul simile ctitorilor, innoirea $i veletul innoirii $i al ctitorilor, starelocului . . ., $i ce hram iaste ; mänästirile inchinate . . ., schi-turile . . . ; bis[e]ricile de piiatra. . . .; bisericil[e] de lemnu ... ;tärgurile . . . ; vämile, la ce tärgur[i] ; mortasipie, a$ijdirea ;camana, a$ijdire ; munOT . . . ; scäbile, adic[d] drumuril[e] ce trecin tam Ardialului, de la ce ocol $i sat sä incepe drumul, peunde trece peste munte $i la ce loc intra in Ardial, anumesatul sail cetate; poticile, adica drumurile ceale mi, de pior$1 de cal ...; apile marl' : numile lor, din ce munti esu, $i n u-mele muntelui, treaó[e] pe la cutare - loc, la cutare ocol $i

sat, inteaa apa cate alte ape dan, la ce loc, numile ocolului$1 a satuluI, $i apa ac mar[e] unde dä, la apa cutare, la ocoli la Tänut $i satul cutar[e] ; apile mi . . . ; dialurile cu vii . .. ;dialurile far de vil . . . ; movilile . . . ; räpile . . . ; väile marl icu plc:lure san cu canpu . . . ; valcealile ... ; paduril[e] . . . ; tufä-rile . . . ; luncile . . . ; cänpiele . . . : anume sas san dial ; poe-nile . . .; bältile . . . ; heli$tiile . . . ; vadurile : pe la apile unde nuAnt podurl . . . ; meziluril[e] . , . ; sili$tile, adicl mo$iele unde anfost sat $i acum este pustiiii, la ce ocol, etc. ; mo$ile : ma-n[a]stire$ti ; ceale far de oamin[i], numele pämäntuluI, etc. ; mo-$iile velitilor boiarril . . . ; mo$11e boiarilor al doil[e], tij ; mo$iileboiarilor mazili, adeca eel -an avut boerie al trielea; mo$11erdze$ilor tij.0 - 220. Plingere a unor räze$1 din Putna, intre cariun 4Marin BrAncovanulz; $i «Vas[i]lie Säverian ... $1 Grigora$Venitic..., din niamul Borze$tilor»; in proces cu ni$te Bonta$estI1,cari an un beltrin acolo. - 221. Pentru Turd din Braila, cariprada in. Tecud. - 222. Pentru nuiele $i pari, cerute de Domnla Tinutuel.- 223. Poprirea unui sat, pentru juvaiere : cunlan0h aur cu 96 bulbu . . ., 6 matcalur[I] $i o parech[e]

1 V. Convorbirt literare, 1903, Octombre : Nanifestafir mull ale unet fCatvecht; III.

236 CONDICA LIII CONSTANTIN MAVROCORDAT

sArji aur, cAt[e] cu un rubin in mijloc .. ., un inel aur, izma-ragd». - 224. i LuP 0Aac-Òaus si staroste de Putna, pentrudughianile Turcilor zulumgir de la Focsann O. le opriascd,si sA pue intr'A[n]sdle alti negutitor[1], iar pe ace zulumgii,prinzAndu-1, sA-1 pue in filarA si s5.-I triimit[d] la BrAila, sd-Tdei in mAna lui Inicer-Agas[i], sd le vie de hac.» - 225. «Lastarost[ele] de Putna, ispravnicul marginil», pentru jalba unuICäpitan care «CApt. marginii» de «ceia parte», cA i-a dat «73lei ... pentru o cApNtAnie, si apol l-ati scos, si ai1 rAmas pA-gubas de ban[f]». SA «vorovascd cu dregbitoriul marginif». -226. La niste säteni, «ca-s sl aperi . . ., pentru pri[i]na ve-[i]ndtAtil si pentru io lei ce le cere dum[nea]luI pentru lucrulboerescu, pAnä vor sta la Divan». - 227. Starostelui de Putna,ca sA trimeatá « Io cArAmidar[I] si un miimar, mester de lemnu :tocmindu-i cu hac, sá le dei si arvon6.». 42- 228, CAtre «isprav-nicul marginil Putnil», pentru -tun emir tAtar, car[e], fiind zor-bagiti, 1-ail prinsu si il cer altif de al lui in chizAsie, cu zapis,cum O. s'a lAsa, dar MArie Sa Vod[d] n'ati priimit si ail scris,as in herA cum este prinsu, 0;1 trimit[A] cu Hasan-Salahor,ce s'ag triniis de al, sl-s trimit[A] la Bender». - 229. PentruGrozesti (Läpusna), fostl al lui Neculal Costän Logoat sidatT luf Gheorghie Turculet Postelnic, pentru o datorie dei8o lei al Logofatulul. - 23o. «Leiba Jidov de Es, ce s'aii trimisla paza Ocnil.» - 231. Pentru niste banl furatI de un Evreiidin Rascov, de la un om ce-1 stAtuse in gazdA. - 232. SA' secaute de la boieril bAtrinI ccArti de pArcAlAbie», si sá se trimeatA.- 233. Scutirea Armenilor poloni de cal de olac si i de drum»:a ni de p[e] la oddile lor, ni din oile lor la conae[e] nim[e]sä nu le ià, nió (31, niè cal.» - 234. CAtre «ScArlat polcovnic,pri caril[e] I-am fAcut Domnie M Vornic la Bot[o]san[i], sä fie im-preund cu Carag» (7 April 7250=1742)1.-- 235. trial-ire pentruo casA, cu vole de «a gdzdAlui sail a säd in casal[e] dum[isale]».- 236. Pentru niste Turci cari furA o fatá in Tinutul CernAu-tilor. -237. Vole pentru un orn al lui Alistarho Ban, sA treacA in«Tara Unguriasa», pentru a lua niste documente de la erban

1 V. vol. V, p. 238, no 96.


Cantacuzino. --- 238. LuT «Vasilachi Postelnicul, capicheh[a]iide la Mgriia Sa Sultanul, pentru o roabd, Nastasiia, care s'ail"luat cdnd catanel[e], la vreamea Domnii Sale lui MihaI-Vodd,de un Thar Behtemir, den sat din MengirT, care cdutändu-säatuncea pe porunca inpärätii, nu s'ail putut afla, si, rdmäindla acel Tatar, iar un Dumitru Särbul, tocmindu-sä cu Tätarulpentru acea roabd, sä i-o dea femeaia si, slujind cinci-6 ani,sd fie ertat, cu copii ce va avea, si, netiindu-sd Tätaru de toc-mal[1], s'ail scris la cap[i]cheh[a]ia, sä stea sä scoatd un mu mbasirde la Mdur Sult[anul] pe tocmeala ce ati avut, sd-I scoat[ä] fd-meaia si copiii de la Tdtarul acela.» P- 239. cLa Vornicii deBotosani. Facem stire cd aid, la Divanul Domnii Meale, ailvenit tärgovetiT de Botosarif, Rumäni si Jidov[I], jäluind pen-tru asdzämäntul tärguluT, si ales pentru tärgul FdiniT, caci, maTinnainte vreame, cu cdtva anT, tärgul Fdinil aü fost mai lavale, iar apoi, strämtändu-sá acolo, indesindu-sd dugheanele,fiind in fata tdrgului, uncle sd vinde altá marfä si bäcáliT, sipe adia si mesearnita, de vr'o 20 de anT s'ati mutat tärgulFdinii in deal, de sänt asdzat o samd de Jidovi si altI tär-govet1 rumänI, si acum o parte din tdrgovetiT cel din fataulitiT trag ca O. mute si tärgul FdiniT iards in vale. Si in tre-cute zile s'ail fost dat si o carte legatd, scriind dupd. jalbalor, iar aka parte JidovI si altT tärgovet rumänT, ce s'ati fäcutcase in deal, de spre tintirimul BiseariciI Albe, uncle iasteacum tärgul Fdinil, jdluescu cd le-T cu strämbdtate lor, devreame cá acolo, in preajma caselor lor, atäta hrand aü sieT, fäcändu-sd tärgul FdiniT din Duminecd in Duminecd, si,de O. va strica, er rämän fdrd nici un cdstig. Pentru careardtard si cärtile Märil Sale lui Grigorie-Vodd, scriind cd s'ailmaT purtat aast[d] pricind, si ail poruncit cu tdrie ca sä rd-inde toate alesverisurile la locul lor, si tärgul FdiniT de acolodin deal sd nu cläteascä, si aastä poruncä si Domniia Mea

. cu cartea noasträ asenaene am fost poruncit a sd urmä. Si,cu toate aceastea, vdzum si carte ta de judecatä, Vist. An-tiohie Carageä, scriind cd a! luat seama, intdmpländu-säacolo si cdtva boiari mdzili din Tinutul acela, care si eTail dat mdrturiia lor ea.' tärgul FdiniT acolo in deal iaste asd-

238 CONDICA Lilt CONSTANTIN MAVROCORDAT

zat de vr'o 20 de ani, si iaste cu cale asdzat, de vreame cádin vale, uncle s'ati vändut Mind mai in trecuta vreame, în-deindu-sä casele, n'ati unde sta caräle; si tu al hotärät Mcdnddreptät la amändoao pärtile, insd tärgul Fáinil sá rämäe totacolo unde sá aft acum, in deal, si altd marfa acolo O. nusl sue, Mil numaI Mina sä sä vänzd, iar bäcdlit si pita sialte märuntisurl sä sá vänzd de la vale, la Tärgul vechiti, infata ulitii, ca sa aibd cu top alisveris si hrand. i pentruaasta acum de iznoava it poruncim, de vreame cd parteaargovetilor eel din vale cu läcomie trag si tdrgul Fälnilacolo la dänsii, si alp sd rdinde färá nid o hrand, si dom[neata],impreun[d] si cu alti mazili, a gdsit cu dreptate a rdmäneatärgul Fäinil in deal, si alte alesverisurl din vale, pecum arä-

täin mai sus, asa dar sä dal poruncd tuturor tärgovetilor,ca sd urmeaze totl, si nicI de cum tdrgul intr'alt chip sä nusä strätnute. i sd nu mal umble amestecAnd lucrurile i pur-tändu-sä cu cheltliald pe ljJocä si meideanul acela undesd face tärgul Fdinii in deal, de va fi loc domnescu fáräpricin[5], niminea sä nu-1 astupe cu gheane, cisd räm e oc de acum aastä pricind O. nu sämaI poarte, cA, carii vor mai arnesteca, sA vor pedepsi ;cartea de la mana lor sä nu-s iä.» - 24-76:-Pentru un furt,de care locuitoril se apard. vreame cA urma bucateloraü trecut pen satul si pen vadul lor, nu pot el O. sA mAn-tuiascd cu atälta cd nu stiti, cd sdnt datori sd dea seama ;cd, trecdnd tälhariul pen satul lor, nu s'd poate ca sa-lusämtd. si sd nu stie . . . aducl pe tot fatä, si sd le daIstränsoare ca sd dea seama, numal sA afle tälhariul, ori slgure oameni din sat, pe caril vor pofti pdgubasiI, cum nuiaste tdlhariul din satul lor, nicI tiü sd aibd oamenlsatul lor si, guränd, sd ail:A pace, iar, neg. uränd, sA pldteascd.» -24.1. Pentru un Jidov, cdruia i s'a furat un cal de la cdrutd.la Roznov. «jäluind lui Vel Vornic [proprietarul satulul], i-ar -fi phnit paguba Jidovulul de la satul dumisale ; deci, de vorjura dol oameni cd nu still el sä. fie oameni tälhaff in satullor, si perirea acelul cal nu iaste de spre dänii, sd le im-plineascd banii de la Jidov, ce luat de la sat, pentru

-4-De

i-ah

o o . i

St-1

rat in


calul ha.» - 242. Ordin de la hotarnicI, luI Velico Cuze bivPost. si «Carpu Rusul biv vel CApitan». - 243. Poruncd pentrua hotArnici tirgul Piatra de spre Costän Dare Pitariul si mä-nästirea Bistrita. - 244. «Pentru un robu, ce ni-an scris MarieSa Hanul cd a fugit» : urmärire ; «numele lui, Hasany. - 245.Pentru päminturile «LupuluI, ginirel[e] luI Toader Botedzu,ce att fost rohtnistru,. - 246. Ordin de lucru pe mosiI mA-nästirestI la tirgurI : cafard den cif ce an dughen[i] pe mo-siet.1- 247. CAtre ispravnicul de Roman. eViind vrem[e] co-roilor i a soimilor, sA cAutat sA purtat de grij[1], di..2pä obi-ceiul ce s'an trimis de la acel Tinut i de alte date, sA nitrirni i acum 2 colo:Lsi_un_uliti, pe oamin de ispravdsd-T trimitet, ca sA-I aducA fAr de stricdciuni.» (=' 248. Soco-tealä : «3 soimi CAnpul lungu, 3 soimI Ocna, 4 soinif Vran-cea, 2 cora an Win BacAul, 2 coroI, I ulin arligatura, 2coroi, i Win Vasluiul, 8 coroI, 4 uliI Särdariul de la acialeTänuturI : io soimT, 16 coroI, 8 uHf fac peste tot». - 249.Recomandatie pentru TrimesI aI «Märli ali ghinärariuluI deSAbiin», «ca sA cumpere 2 armäsar[I]p.- 250. tPonturile ce

trimis dum[nea]luI starost[ele] Nanovschie cu Milinschie,Cdm[A]rasul dum[i]sal[e] ; lt 72511D/42j: 12/.1j__31 1.» Cere iar-maroc la Horodenca : sl se dea de stire in tarA pentruel. SA poatä paste zoo de boi, cari s'ar scoate färä vamA.

facA 200 de stogurI de fin. SA poatA cumpAra 200 de boI.«Pentru 500 de carA lemne inteun an, sA fie volnic a tAiasi a cAra din päduri[le] tärAI MoldoviI, an din ale Cirimusu-luI, an din ale Bucuvinli pAdurI, pentru triaba arsuluI in ca-säl[e] sale de la Horodenca 500 de copa de cer pentrudresul casdlor sale de la Horodinca, caril[e] li-an stricat Ca-zaciI ... SA roagA pentru ucidire a dol Jidovi de la mosiilesale si a unuI orn ce era cu dinsif, caril[e] s'an tAnplat pri-mejdie supt pädure Drägsanilor.» Pentru oarnenI aIfugarl in Moldova. Pentru un Evren al sAn, cAruia nu i s'aplätit de un boier niste grin. Si ArmeniI sAI «sä.' fie volnicu boa lor in tara Moldova». - 251. «SA poatá oamenil dinTara Lesascl a ara si a sämäna, cu datul obinuit,. pe pä-mäntul MoldoviI.» - 252. 27 Ianuar 7249 0740. Grigore-

li-an

SW'

sAI

41.

...


Vodä, pentru iarmaroacele de hotar, «di spre Cern5.14, caril[e]din vechil[e] vrem[I] s'ati numit otace, si, din pric[i]na vremiitulburdrilor ce s'aa intánplat de cätäva vreme, s'aa fost pä-räsit». S'a inteles cu Nicolae Potocki, vecinul de acolo. Sevor face ca supt «unchitil, Nicolae-Vodä, si supt Mihal-Vodá,«supt Horodinca, fiind loc maI cuvios si maT cu îndämäna,atäta cdt pentru stare dobitoacilor, cät si pentru neguttoriiasi stränsura närodului, imbe pärtile». Moldova va avea «vd-mile obinuite si gulecä Ile i toatá oränduiala ce sä cuvine».Vor fi opt iarmaroace pe an : la Sf. heorghe, Dumineca Mare,Sf. Nichifor, Sînpetru, Sf. Ana, Sf. Samoil, innáltarea CruciT,Sf. Dumitru. «Cäte 15 zile pe loc.» .)-. Pentru un ne-gustor polon «cage] aq venit . . . aic la gospod cu nisti lu-crud gospod». - 254. Scutire a 200 de boI de negot ai luiPotocki de vamä, de cornärit, de conitä. - 255. ConducereaeMuscalilor ce ad venit de la Trgäd (sic),'mergänd la Soroca (2Iunie 7250 [1742]). - 256. Ispravnicului PutneT, «pentru dumneiTCatrina Logofetias[a], a räplosat[ului] Costandin Costachi, säo las[ä] sd triacd cu paci, läsind-o Domnie M ca sä miargala Bucureti, la Domnie Sa Mihai-Vodä, sa-s scoat[d] datoriece are» (6 Iunie 7250 [1742]) t. -257. «SA aducä pe potro[po]pude acolo si pe Ion biv potrapop si pe popa -ati cununat peonl, iar -aimunat pe Toadir Hordilá, läsindu-s fAmee sid'Andu-T voe di-ail luat pe alta...t - 258. «I.: 7250 [1724], Iu-nie 6. 0 carte datä de un copil din cas[ä], sä margá la Bo-t[o]sanT, sg aducá pi hahamul si pe tatul conilif si p idovca6-all väzut fapta, si pe Solomon si Leiba si sel (sic) c-ati zisc'or märturisi cä i-aä dat 2 ughl haham[ull cu di-asila, sipi un Jid[ov] -aii zis c'ad vdzut tocmind muma copilif rochie,si pe Boroh Jidovul si Solomon, -aä dat sam[ä] Jidovca, mumafetiT, c'aä zis O., de a Ord, o'r scoate din tärgu, si pe 2 jidovIbáträni, sä aliagä dintre dänsiT, sd-I aducä., sä st fa[á] laDivan pentru pricina copilif IanculuT cu fior[ul]. CerbuluT,Carl silit-o, stricAnd-o, precum aa dat sam[A] tatul fetiT simurna-sa.» - 259. Contract al until boier cu satile sale : dijmä.

1 V., pentru Constantin Costachi, Ist. lit. rom., II, p. 399.


$i 2 lei pe an (la Sf. Gheorghe si Sf. Dutnitru). - 260. Varadus pentru Domn de la Dumbraveni. - 261. Ordin cdtreoameni mándstirestI a lucra pe mosia uncle sed, «dupd cums'at1 hotärät cu carte tipäritä». - 262. Liberarea unel femeidin Läpusna, e-aa fost trimis[4] la ocnd, pentru cd ar fi fosttiitoare la un Turcu». - 263. «Pentru un jidov i un Armart,ce s'att ucis la codrul Hertel' de tdihar[I].» - 264. Care « oa...minii de la sat de la Comdnesti», sd-si piizeascd potica.«Acutn, in-vremil[ef acestor tutburdri, fdandu-s[e] pantir[f],au osta p ant in sama kr, tar acum, tpsind pantirdi, aüramas paza plaiului iar in sama kr.» Sá pdzeascd de What%supt rdspunderea capetelor. SY-a-5'a prin ispravnici la Domnie

vechI» ce vor A avind. - 265. Tot asa cdtre «Id-

cuitoril de Ocnd, tot pentru paza Si la cei. de Cask,ae Grozestl si Därmanesti. - 266. Pentru niste boi furatiuntil Tatar in Tinutul Grecenilor. - 267. «0 carte s'ad datdumnealuI Sdrban Duca biv ftori Pdharnic, pe o partede mosie din Zlaar[1] ot Putna, ce e cumpärdtur[d] mosu-sdilDucai-Vod[d] Pentru o mosie a sa, anume Prdjdstii, ce sdntla Niamtu, ca sd.-T stdpäniascd.» - 268. Apaare a und mosiide coldcari». - 269. Pentru mosii «din Märgineni ot &cat»,cumpdrate de «la rdzesiI unguri de acolo». - 270. Judecatáa egumenuluf de Casin, care aratd un act de la GheorgheStefan-Vodd : «ce cuprinde multe rnosif, el este fäcut pentrulucru de chivernisal[d], avdnd Stefan-Vod[d] pribegie dintarä, - ca sd nu pue cineva dintr' altii mäna pe mosiile sale.»Se socoate ca drept un alt act, care cuprinde mai putin. - 271.Tovärdsie de «crd6mati» romini din Iasi. - 272. Pentru un si-hastru prddat de talhar. - 273. «Preutilor de la patru bisd-ri domnest[I], ce säntd in tärgu, in Botosan [11, cu o bisericddin Pdpdutf, dupd testament, -aii avut de la Dornniia SaGrigori-Vod[d], in car[e] hotärdsti pentru 2 iarmaroa[e] maxice sä fac pe an acolo, la tagu, afard din oras, de aldtureatdrguluI: unul la S[fe]tif 111e i altul la Sdntd-Mdriia-Micd : laacestea 2 iarmaro[e] sä aibä preutii a fa[e] ei dughianil[e],

venitul dughenilor pe obiceiul vechN, ce este hotdrät ; desá ias[d] de dughiand, acel vinit sd fie a bisericilor, pentru

68775 Vol. VI. 16

«cArtileplaiului».

...

si

242 CONDICA LI If CONSTANTIN MAYROCORDAT

unt-de-lemnu i tNmde, si alte odäjdil bisäricestl, si sdnbriiapreutilor de chivirnisala lor ; insd. prin Vornicif de Botosan[i]sä-s dei sama, cum arat[ä] testamentul.» - 274. Pentru un hotdin Tint.Ltul Greceni, care prädase «in raeoa Ismilului». - 275.«Pentru IiitI ce sed la Agud cu cas[a], pe loc[ul] mänds-tirii si calcd. locul, si nu vor sd d venitul.» - 276.Vornicului, Costandin Ruset, ca sä ieavenitul mosid sale, «car[e]este in cel[e] doi asur[i] ci ldcuescu Tdtaräl» - 277. Nu-mire de besleagd la Chisind.d, «dupä oräncluiala cum scridalte cärtl de beslegie». - 278. Pentru besleagä, «ca sä-1 deileafa lui, cäte 15 lei pe lunä [Vel Särdariul], cu toate taina-turil[e] - 279. Pentru mosia dui Ianäs, tärgovät de la

- 280. Pentru o plingere a tirgovetilor de Bacati,«cá pe locul tärgulur din trecutele vreami, din bätränii lor, adavut unii si altii vii, si, acel bätränI vänzind viile la alt[e]män[I] striene, ce n'ad fost tärgovet de bastinä, stäpänescacie si locul, si-1 vänd la altii, si danii li dad. $i s'ad scris casä-I popriascd pe unii ca acie, sä nu fie volni a vinde dinlocul tärgului, si sä-1 impartä tärgovetilor, ca sä fie de hranalor.» 281. Cdtre ispravnici, pentru astile de judecatä, carenu sint bine fäcute. «2 oameni cänd vor veni sä-s gudeeje]

vi hotärä gudecata, intäi sä-s scrie pricina omului celufce päreste, apoi sä-s [s]crie räspunsul celuelaltu, in ce chipad dat sam[d], apoi hotärärea gudecatil, c'ä s'ad hotärit gu-decata lor in& acestas chip, - ca-s fie lucru lämurit si de in-täles, sä poatä intälegea Divanul, precum dreaptate i sträm-bätate. $i de acum innainte sä tii ea', de nu vor vini gu-deatile intiposite dupä poroncd ce-t poroncim, le vomtrimite rupte cu oameni domnestf, acolo, la dumn[ea]ta, i nu-tva fi cu cinste dum.; insä, pentru gurämänturi, socotit pentrulucru, nu punet 2-3 oameni sá ure, si pe cela ce nu va stide acel lucru, nu-1 silit cu gurämäntul, i, ales, pentru ce fiestelucru mic este cu pdcat a sili pe oameni la gurämäntu. Apoi,pentru obotele fiorilor dum[i]lorvoastre, ni-ad venit jaloblcä ed eke 6 ortl si 2 lei ; pentru care am hotärät mai multu

V. Tarp, Chzlza Cetatea-Albd, pp. 248 9.

[Minh]

si

lui».Baal,

'3-

si-Y

1 fi


cleat 6 pot. ciubote fiorii dutn. sd nu 6.» 0-- 282. Cdtre «PavelSärdar, ispravnicul Orheiulul i Lapusnii», pentru cd ete ati[n]gfcu cAlcare $i de_gamin[41m[nea]ta, cät i

nemesniciI dum., pänä. $1 bisäricil[e] cdlcat, cereänd pri[i]nide gloabe asupra cdlugdrilor $1 asupra preotilor ; care lucrusä cuvin[e] a gudeca cu gudecata bisdriascd». S'ag plinsMitropolitul $i episcopii. «De at fäcut ap, de la noi aavolnicie n'at avut, din vriam[e] cä noi la aceale ce sänt ingudecata bisdriascd, nu vom sä ne amestecdm.» Sd nu maifie nemesnici, cum i-a ma! scris, «cd nemesnicii aduc pri[i]tilde mestecdtur[i] necuvioas[e] ca acestea... Partea bisdriascdO. fie g. udecat cu idecata_hisdriascd. incds, cdnd va aviavr'un =tan gudecat[d] cu vre un cälugär sag preut, $i varämänia cu vr'o vind cdlugärul sag preutul, sä fa[i] $tir[e] la.e2iscopul, $i sä va pedepsi cukticlecata__hisdr-iaseä, iar mi-rianul sä va ede utului.» - 283. e Pejaloba com[i]sariulu, lui Libornirschii, peantru 20 de boi $i 8car[e] cu sar[e], -at1 zdborát pentru priNna lui Mostafa Turculdin Bender, Uag avut cu Jid. de la Rascov ; fiind acest zaborfär d[e] poroncl, s'ag poroncit sd-s dei mnnapoL -- 284. «Pejaloba lui Ionit[d] Postelnic, sän lui Miron Cuzdf, C-ati fost Logo-fät, pentru mo$iia Crd[u]nestii de la Vasluig, Avgust 9 [7250-=1741]'.» -285. «0 carte s'ag dat Sfintii Sal[e] prefectul de labis[ä]rica catoliascd de ai, di Ia$, ca sd-$ stdpdniascd 3 cirti devii de la -.» - 286. «La Ionit'd Pisotchi, pärcAlabul de Baes,pentru ca «tárgovetii» sä trimeatd csindila Treisvetitelor». --287. «La usurgii de la Oronbetoglu, sä tii in sat - lui AliMärza, fiiul lui Isuf Märza, din u$orul sat[e]lor lui.» - 288.«Pentru un protopop 6-ati ddspärta o fälmeae_sle bärbat, säcaut[e] sd-I trimit[d] ai, pe fdmeae cu bärbatul ei.» -- 289. Fir-man pentru a se luaaverea unui Turc mort in o luase intäig,ca «tovard$», «Cabh-Hasan, Särdar [ul] nostru». - 290. Procesal «tärgovetilor de farldg» cu «mortasipii» de acolo, cari li-arfi luind «mortal-fie de pin sad cu fdinä, i apof $i din pdni depin covätu, piste obicel'o. - 291. sPentru Athánas[e] ce s'ati

1 Actul la care se raportä. acest regest e analisat mai sus, pp. I 57-8, no 59

. -

244 coNDICA Lut CONSTANTIN MAVROCORDAT

trimis capichihae lángd Elagas[i], ca sA-I d liafa lui de acolo,cAte 25 leI pe lunA. » -0-- 292. «Pentru Jidovii. de ausen [I] » , cari«an pohtit asAdzar[e] pentru vama de holercA ce o cumpArlei din tar[a] lesascA $i o trec ai in ar[A], de o duc la Cdu-$en[f], si tocmit ca-s dea vamA pe cufa de holercd cAte4 lei vech[f], 'Msg. $i cufa, mai mar[e] de 70 vedre sä nu fie».Se admite. - 293. Pentru Sárdarul Turc din Galati, care face«blAstAmAtiia» de a se impotrivi firmanului ; pircälabuldea lui Ienicer-Aga. - 294. Zlotasilor de la Tecuci, «sA tge insam[A] pecetil[e] pe gumbitate la 30 de oamen[f] ce sAnt pen-tru slujba dum. Casabasii, la saigii». 2 295. 0 gloabA de laun hot_prins in alt Tinut se dA ispravniculuf din locul undese fácuse furtul, «din vrem [e] cA" di acolo vAdit $i s'ati

-- 296. Catre Vet Cdpitan de Soroca, pentru«Turd zorbagir». - 297. Turd cari dati barn' cu impru-mut in Tinutul Roman. -- 298. Pentru ca O. se aducIcJid[o]vif de Movilän» la Vel apitan de Soroca, pentrudatorif din camänä. - 299. CAtre pircAlabul de Galati, casA cumpere vin de «Niculisäl» san «NiculitAl» (unde stA unbe$liagA), «find pe plAcer[e]». 300. «Pentru Turcif brAilenicarii asAdzat acolo, la Foc$an[i] cu corturrib $i fac multezulumur[i] läcuitorilor». Se trimete cliusain-Ag[a], be$liaganostru», $i Enachi Comisul, «ea sA stri6[e] toate dughenil[e],$i sA poftiascA cu mar[e] tdrie ca sA nu-s facA iarmaroc». S'ascris i lui Inicer-Agas[i] de la Bender 301. Se cere Ora.-labului de Galati a recomanda un Turc ca Serdar : «numaf sAnu arete pe vre un blästämat, cA apoi n'a put[] da samA,»-2302. La ispravnicf, pentru «jalobe . cA aü luat läcuitorifban[i] de pre la Turci, pe miere $i pe nu i pe perjA $i pealtele, $[i] acmu, niavând mere sail nue saü perji sA l[i] d, ifsupAr[A] cu basul fAr de cale, de le eti banif indoit». Vor res-titui banif cu dobinda «din dze[e] 12 pe an». -c) 303. Ur-mArire de robi tätäresti In Tinutul Suceava. - Scutire a «12oamin[f] strein[i], cdrämidar[i] vinit de la margin[e]»:vor da numaI cite 10.000 de cdrämizI pe an. -304. Lui «Du-mitru Vame$ul, pre car[e]le s'an pus Cdp[i]t[an]la Trotu$, ca s albA intru toat[e] a purta de grija tdmirului,

gongs.

s'ag

car[i] ad

d_tt_te/ti sic)

s'ag

sad

s'ag

-


si tot pantArdi sd aibd a asculta de dänsul.» 305. Un vor-nicel trimes la ocnd, cde n'ail scos ominii tot la pecet, cii-ail fAcut raileni si bijinar[1].» 2- 306. «Ianach[i] Hatman i pär-câlabu Sucevii. Dat-am scrisoare noastrd dum[nea]luT Cos-tandin Hristoverghi Postelnic, pre car[e] 1-ail socotit de s'ailfAcut ap[i]tan la Horodiste si purtätor de grije la toat[e]poroncil[e] Märii Sal[e] luT Vod[A] $[i] a noastre, cele ce s'artämpla a fi : pentru aceia vä däm in stir[e] i voi, cdp[i]ta-nilor de acolo, sä.-1 dat ascultar[e] intru toate, si nime sA nu ispue impotrivA: iar cariT n'ar fi supus ascultäri luT, s va adu[e]ai[f], si sä vor pedepsi. Lt 7251 [1742], Octomvrie 4.1 -

o 307. cam[A]rasilor de Ocnä, dupA fermanul impAr[A]tescu,sá fie volni6 a popri saria munteniascd de la Bräila in gos,sd nu las[e] sä triacd sare munteniascA, precum si sare moldo-viniascA de la Braila in sus nu tre[e], pe obiceiul vechiú. -308. Tot asa pircAlabului de Galati. - 309. Iertare pentru unvornicel inchis la ocnd. -3 Do. Scutire pentru vinul ce aduce dinConstantinopol in Polonia dumnealuT Voevozi Rusca »1. -2-3 I I.Pentru venitul de rnorti de om si sugubinä. al Vorniculni-Mare: $i«2 pot. de cufa de holercd si z ocA. holercl, 2 pot. 2 oc[d] pestide carul cu pesti ; asijdir[e] de carul cu sare, ce va yin[i] latärgu sA vAndzA, sd i un drobu de sare, i doT ban[1] detoat[d] dughiana, $1 de toatä bute de vin ce s'a vinde intärgu, sd i cAte o vadrA de vin de bute, $1 dintr'alt[e] all--verisur[l] a tArgului [BArlad], din toat[e] sá aibd a lua pe obi-ceiul vechiti ; i, pentru tä1har[11, 'hied sá aibä a cerca si, prin-dzändu-T, sd i ce vor gäs[i] la dänsii, si pe tálhar[1] s5.4 trimitäai la Es., - 312. «La carii säntet ränduit dA strängit usorulla -parte ele la Oraolu», sA scrie dijma uneT mosii boieresti«pe car[e] ail arat Tätardi . . $1 cu zapciläcul vostru sä oducä Mardi la Chis[i]näil, dupl obiceaiil»: Domnul a dA-ruit-o proprietarulur. - 3i3. CAtre «tot sätenii de pin sa-til[e] de la codrul ChigheciuluT, pentru pricina fAcutmärzacii cu Gheorghie 6-at' fost Cdp[t]tan »: venise mum-ba5ir de la Hanul. Sá arAte i ei plingerile contra Tata-

Voevoclal polon al Rusieb.

--

-ati

246 CONDICA LUÍ CONSTANTIN MAYROCORDAT

rilor. - 314. Sä. se urmareasca niste vecint, luindu-li-se «atedoI leI pantru slujba ce santu obrenuiV a face». - 315.°are Vel Capitan de Tecuci, «ea sä rädi [e] toate podu-ril[e] de pe Säret, sä lasä numai unul, car[e] s'a socoti la locmai trebuitor». -316. Scutire de dad pentru «acest Jidovstrein din Tara Lesascä, anume David . . ., fiind bun mester ar-gintar - ., poftind Domnie M a ven [i] si a O. afla la orasulacesta orcatI de multi oamin[i] mester[I], cu bun mestersug.»-- 317. «Jaloba unuI Marco Jidov di Bärlad, C-an jeluit pe unHersul Jidov di la FocsenI, di ceia partie, zicänd Marco diBärlad, ca, fiind el tovards cu aka Marcu, di Es, si ducändhorilca in Tara-Románasca, ati pus vichil pe Hersul»: acestaopreste 40 de galbenI. - 318. Jaloba lui «Ionitä Cuze Pos-telnic», pentru cd, Sendre biv vtori Sluger csi alti razes», fa-cind «pod imblätor» pe o mosie a sa anume «Pätästib,trecatorii strica finatele csi altele» ale luI Cuza. San sä4dea evenitul loculuiv, sati sä piece. - 319. Pentru oamenif,«Mold[o]ven[i] si Jidovi», cari sed pe mosia Budile la So-roca, si nu plätesc nimic proprietaruluI. - Fol. 88 si urm.

II. Condica dea giudeacatile DivanuluI din anul d'intain a MarilSale Domnulul Costandin Necplae Voevodii, incepandusä deala luna lui &apt. 7250 [1741], pänä la sfarsitul lui. Dichemvri, vlet7251 [1742]. [Vc' :] Gih-dFcatile boiarilor Divanului. Condica deanul al doilea a Domniei Marii Sale Domnului, stapanululnostru, Costandin Nec[u]laT Voevodii, lot 7251, Ghen. I [1743].

320. Proces al Moldavite, pentru niste cposdif» ce i s'ar fidäruit in al XV1" veac. - 324. «Vamesii de otace» cu «va-mesiI de Roman», pentru boI cumparati la Roman si Boto-sanI, «s'an trecut in raià», cufe de horilcd si altele. cAsijdere,vamesiI de otace an cerut la vamesiI de Roman vama pe asam[a] de boI ce s'an cumparat la Roman, si, vränd a trece la.raiä, an apucat vama vamesif de Roman». Se afid «cä vamesii deotace an vämuit cu cale, de vreme Pa eI an cumpärat (cu) vamaboilor celor de negot din toata tara, off pe unde ar trece,dupä cum an aratat si izvod de ponturl, iscalit de dum[nealor]boerli. far pentru horila si altä marfä, afarä din marfa ce vine

MATERIALE DE ISTORIE CDLTURALA. 247

la Ia$ $i din negotitorit cazaclil, iaste obicein, ori la calif Mr-gurI in targ ar av a merge horilcd san altä marfd, ca sg sgdescarce unde intrá la margine : acolo sd vdmue$te». - 322.Proces pentru ni$te marfd de Tarigrad, in care «bucdtü beldare,ghermesutur[1]». Se dd. jurdniint. - 323. Pentru o mostenire :«fiindu-I fgmeala bolngvitd de badile lul, an lepädat-o, $i labargnetg an luat pe altg fameia, $i Incá s'an dat $i pe ulitd.». -324. Proces de mo5ie : fusese datd «pentru goo berbed $i20 bof de negotu $i 20 ialovite -an luat Petriceico-Vod[d]de la Prodan Drägu$escul Jd.t.1, iarä rudele luI Petreceico sat'a Doanmel sä n'aibb: triabd» (e vorba de Tätdre$ff, in TinutulDorohoi). - 325. Pentru un om dosit de la pecetl ; pomenitg«rupta suseanilor». «I s'an prdpgdit bout pentru dänsul, $i dzi-cänd cá nu i-an fost argat.» - 326. Pentru o casd din Ia$I,«in fata ulitii rus5$tI, inpotriva bisearicii luI S[fe]ti NicolaI, aid--tuff cu chivdrsdria lui Macarie». - Fol. 185 $i urm.

III. «Cdstl domne$tI date pe jalobe.»327. «Fiind el argatu la Turcu, i-ar fi indrágit Turcul femeia,

$i nu-1 lasd Turcul s5.-s ducä de la" dänsul.» - 328. Setrimet la Vlädici jalbe de fete necinstite. - 329. Hotgri-rea Pdpgutilor, luatl de «Neculai negutitoriul din Botd$enI»de la «Costandin Costin Neniul, biv Vel Paharnic»2. -330. Cerere ca un blgnarin sg dea 120 de lei pentru«4 taneali de sobol, $1. Io spingrI $1. gu$, $i 4 zagarale devulpi, ce I-an dat». - 331. Proces al unuI biv cvdtaf de cd-ldra$ de Tarigrad». - 332. Proces al luI Gligori Bal$ Pos-telnicul cu «Costantin fliul lui Gheorghii Cananò Postel-nicul», pentru cumpdrarea unui bon «vitioan», care se alicifulgerat. - 333. Proces intre «Cerbul Jidovul de la Ro-man» ccu Pavd1 cgrdu$u1», care-I dusese «o bute de vin Orla Movilgn, $i cu tocmalä sg-1 descarce de iasta parte deNistru, iar, dupl 6-an sosit acolo, 1-ar fi silit Cerbul sd.-1triac[d] in ceae parte $i, blgänd carul $i cu boil in pod, an

1 Pentru Drkusescul, mai v. vol. IV, p. 275, nota I.2 V., pentru aceasta, 0 vol. V, p. 238.

248 CONDICA 1.111 CONSTANTIN MAYROCORDAT

luat podul apg., si i s'aa innecat un boa, si acum i$ cereaboul de la Cerbul». E trimes la «podarl» si la «stapanulpoduluI» ; «de vreame ca eü bruding, eI sint datorl sa pla-tiascg paguba ce s'ar intampla». - 334. Pentru unul careluase «la Grigorie-Vod[g]», «impreunä cu ispravnicul Ion, po-gongritul de vir la Tecu, si fiind ispravnicul samis pe slujba».-335. Pentru o oslugd», care-s'i cere restul din platg : pig-tiascg pecete si sg-I imbrace», fusese «tocmal[a] ». Stgpinularatd cal ci-aa fäcut i pärechi ubote rosii, de 2 lei, $i datsi 5 orti bani i nisti pelceli la blänitul until contas ». Sedecide «sa-I d Gavril ate i leü pe lung, in catä vremeslujit, precum dat si altii altor slugi de sama lor». - 336.Pentru ni$te TiganT de la «Crästgna fata Gramil Stolnicul,nepoata luI OrA Hatmanul, gupdniasa räpoosatuluf StatieClucerul». - 337. Pentru datoria ce aveaa «Novac Jidovulde Es, fiorul lui. Mihil haham», «Lupul» si «Iosap fiorulNiUrsuluI» la «Leiba Jidovul de Botosenb, care «aa esitmufluz». Acesta avea to cas[ä] in tgrgu in Boto$anI, pretulel de 250 lei» : creditorif o cer. Dar datornicul o vinde, ca$i «casa altul Jidov din Tara Lesascd, anume De, carele s'aaa$gzat in Botgseni». Unul din creditori o reclamä pe cead'intaia, ccuramä la cäte triI», pe chid ceilali numaI pen-tru dinsii. Se ggseste un zapis farg, marturi si fäcut cumestesugu». - 338. Judecata a until fost cVornic la Soveja» :unul dase altuia banI «la Telejin, la Izvoarä, in Tara-Rom[g1 .

niascd, ca sa cumpere . . . oi si cascaval». Acesta se invoise«ca sl aduca oile la 18 munti, ce cumpgrasa sta.pgnu-satiHristodor, sg facg cg$cgvalarie, tocmindu-sä sg d oca cgte3 parale». Alt martur spune cd la plata dat c$izlot $i lei». Se aduc marturi «12 oameni, preutl $i mi-rehi». - 339. Judecata pentru o casg din Iasi : «aú aflataka dovada, adic[ä] scris[ä] pricina acestor cas[e] in condicavechi a tärgului, care O. fax& In vremi]e trecute, de $oltuzulde E$, scriind in condic[ä] cd ac cas[ä] cu pivnit[d] aü cum-pärat-o Ene Pevetul inpreunä cu femeia sa Paraschiva, mumaLupir». - 340. Pentru o cumparatura a lui «Nicolal -aü fostuCam[ä]ras din lontru». - 341. Proces intre Ion Cracalie si

tsa.-i

i-ati

i-ati

s'ati

MATERIALE DE ISTORIE CDITURALI 249

väru-säti Stärce. cPentru ni$te pricini trecute, din Valet 7225[1717], din vreme catanilor ce ad fost esit den Tara Ungu-riascl aice in tarä, la a trie Domnie a Märiei Sale MihaI-Vodd : fäcändu-sä Vasili Stärce ceta$ cu catanele, $1 fäcändjafurI in arä, jefuind ne$ti boI a until' Turc de la Hotin, aúvrut el sä tragg pe väru-sdii Cracalie sotie la cätäniia luI.» -342. Judecatä de Ie$enI «in trecuti ani, la välet 7243 [I7A-5],intämpländu-sä de ad arsu Tärgul de sus». - 343. Judecatäa lui cVasilie Bräescul, fiorul lui Ilie Brdescul, nepotul luiIon Pisoschif, stränepotul lui Simeon Barbovschii», din Be-cegf (Cernäuti), cu cCostantin Brahl $i frate-sld Toader Brah[ä],fiorii lui Ghiorghit[ä] Brahl, nepotri lul Pänteleid Barbov-schii, i popa Vasilie, ce s'ad räspunsu nepot de fatä. lufAntioh, stränepot lui Dumitru Barbovschii». El $i «Bräjestii»se certad de la mosie in sat. eS'ad adeverit cä gumatate deacel sat, de Bece$ti, ad fost a luI Drägan BarbovschiI, carelead avut cin-seasä fioff, anume Pänteleid ., Simeon .. $1

Dumitru $i Isac . . $i Costi $1 Petrea . . . Asijdire in-teacel sat ad avut a patra parte de sat Theodosie BarbovschifMitropolitul, fratele lui Drägan Barbovschii si s'ad dat partesa danie nepotilor säI de frate . Asijdere Anusca, sora luiDrägan $i a lui Theodosie, [are treI fete].» - 344. Proces allui « Andreid gram[a]ticul, fiiul Sfintii Sal[e] pärintelul Mitro-politului, impreund $1 cu ni$te GreC pläcintar[i] », pentru o mo-sie. (5) Proces al lui alanole negutitoriul din tärg dinBotäseni» 2 cu ni$te Jidovi din Snetin, ce-I fusese tovardg lanegof. Ei cer jurämint, $i judecata pare a voi marturi. Ei cerdeci negustori ca gsocotitorI». Tot if scot cu datorie $1 ne-gustora. - 346. Pentru un Iftimie Umbrar, care stä la temnitäin a doua Domnie a lui Antioh-Vodd (0a räpAosatuluI Antiohi-Vodä.), i$I vincle mo$ia, esi el s'ad dus in Tara Le$ascä, $'adpetit, cändu avut vedzif räzboid cu Moscalii la poltava».347. Proces al lui c Simeon snä popa Ion, cu unchiu-säld Ghe-deon, proin egumen, ce-I zic $i Cäzacul, feorul lul Savin,

1 Pentru Teodosie, v. vol. Xl din Hurmuzaki, tabla.2 V., pentru el, documentele botosinene din vol. precedent.

-

250 CONDICA LIIÎ CONSTANTIN MAVROCORDAT

ce a fost Vornic». - 348. Judecata lui cNecolae croitoriulde aice din Ias, feorul lui Ion Olariul, cu cumnatu-säa Ni-colae cäpitanul agesc», pentru o casä «la Ulita Mare, in ca-pul ripii Pevetoae, la mahalaoa Tälpdlarilor S'aü rdsärit za-pisul mai an-tärt, cänd aa venit o$tile moschice$ti la Ia.$.»-349. Proces de mo$ie. Pomenit un act din 7091 (1582.3) dela Petru Schiopul, cin carel[e] scrie pe satul Mändre$tii cd,fiind d'inceput in niamu lui, Movile$tilor, $i din pricina prA-dzilor de ostilea turce$ti 6-aa fost vinit in tar[ä] asupra luiStefIn-Vodfa], tämpländu de li s'aa räsdrit dresäli pe mo$1f-aa avut, aa lipsät satul aceTTae la stäpänirea lor, i, imbländ,ail fost rdmas mai pe urmä la sama domniascä, $i Domnii, perugäminte Movile$tilor, ad fäcut mild de l-aa dat danie m[d]-nästirii ci era ziTEae Gheorghii Movila episcopul Rädaus-chil, car[e] mänästirfe] este sähästrii acum la Sucevitl.» Sa-tul Särbäne$tif «d'inceput ati fost a lui Petri Hudi, mo$ülMovile$tilor, a lui Irimii-Vod[ä] $i a lui Gheorghii episcopulde Rdauti, etitorii mándstirif Sucevitäi». Se aratä cä acestsat car fi un cut din cuturil[e] megie$ilor satul[ui] lor». SuptVasile Lupul, satul era al lui cVas[i]li Stärce pärcälabul».350. Proces cu cfiorii popii lul Vas[i]li, 6-ati fost protopopin Botäseni». 351. Cerere de a se pláti de chiria$ o casáarsä. Fiind mult timp de atunci, cererea se räspinge. - 352.Pentru vinzare de vin : (ate 123 lei noi pe bute, i belelil[e]pivnip i cercur[i] la but sä fie dispre Vas[i]lachi, iar lemne,lumin[1], drojdiil[e] sä fie dispre crämar». - 353. Pentruni$te boi: dat boiI in vaci la vAcar, $'ati peritu un boa,iar unul, viind acas[ä], ucis, aa muritu». - 354. Proces al untilTigan anume Bargaii. «and aü arsu Tärgul de sus, in Dorn-nia d'intäi a Märii Salle] lui Costandin-Vodá.» - 355. Pentruni$te lucruri : tämbar de sahmarandu cu pace de sobol,cu $ireturi de firu, cu 12 bumbi de aur, 6 cu diiamantuff invärfu, jar 6 cu rubinur[i], $i o sucnä de canavatá cu flor[I]de firu, cu petil[e] cusute cu sirmd, cu sponce de argintu,un bräa de 30 lei», etc. Pomenit un «Cältineräti». - 356.cSärdar pe salahor[i] la Vozie.» - 357. Proces cu un pretinscvecin» al WI, al lui Gheorghie Cananò Post[elnicul],» ziand

-

cat'

eun

$i

k,

MATERIALE DE ISTORLE CULTURALI 251

cA-1 trage vecin din säliste, dea pe socru-sdd Dumitrachi Ar-masul» : omul fusese iertat de Dumitrascol. -2 358. Pentru ofatA ce na_s_te_ugs.291,.si apor gait inceput ... a sa acoleasadd un feor a cestur Stefan, de ad dzis c5. el ad fdcut-o gré,d'ati fäcut copi1u1,0, oblicind globnicii, ad vinit la casa luiStefan si i-ad luat gloabd 14 ler p1 .. . S'ad dovedit cd.fata Andriculias[i] ca o tad sA acoleseaste ea näpaste defeorul tut' Stefan. Si as ad hotärät Manila Sa Vod[d] giu-d[e]cata: pentru gloaba 6-ad dat Stefan, sd. rdradia pAgub4,si fata filed sA räradia ca o tort_ A:§1 sä aibd. pace fiorul luT'Stefan di spre fata Andriicules[i].» - 359. Pentru o datoriela cParfene BAibärdcariti». g- 360. Patru oaraeni dintr'un satjurd. la Mitropolie, e pre sfänta icoanä a Precistir», impreundcu feciorul de boier Ilie Zmuncilä, pentru insusirea de «ye-cin» a unu otn. - 361. Proces pentru Tigani. Pornenit unact de la Gheorghe Ghica pentru eCostasco Motocu 6-atifostu pdscAlabu la Hotta». Motoc avea acte de la Barnovschi,de la Alexandru-Vodd. i Stefan eTorase», de la aMoiseiti-Vodä» i Vasile Lupu. intre acesti Tiganr, un cDurduta»,Bärliba, Solenca, Daiul. «La Domnie din mijloc a MArii Sal[e]lui Mihar-Vodd.» Mentionati si cArtenii Bantds si NecularBantäs». - 362. Pentru nite cTigani ornenqt1». - 363. Pro-ces al unui surugid cu gFrätita -ati fost cdpitan de meizil(sic)», pentru chacul lui 6-ad fost sä Th. de la Domnie». -364. Pentru n4te car datl g la conacul Imbrihorulur 6-ad aduspe Mdria Sa in Scaun». - 365. Proces intre cumpärätorirmortasipier Iasilor. Se amestecä si un Cdpitan de därdbani. -366. Dor oameni ce ad «simbrI in plug . . . Dupä ce s'ati trecutsimbra.» - 367. Proces cu un csobarid». Zäberire de cAtreun cRus» a until otn al Hatmanulur ce-1 judecase. - 368.cLui Ion condurariul, Niamtu, pentru cd. 1-ad ndAtuit Iondoftorul, Niarntu, cd i-ar fi furat i i ugh[l] de aur, si Ion con-durariul, Niarntu, s'ati indreptat cu gurdmänt, guränd cu altorn dinpreund.» - 369. oLur Solomon tämbelarul, Jäd. de E.»-

1 Acest Gheorghe Cananó, sail un fiii omonim, a 1inut pe Maria, sora WIIoan-Vocla. Callimachi. V. Doc. Callimacht, II, pp. 212-4.

252 CONDICA LUX CONSTANTLN MAVROCORDAT

370. Pentru o casä din Ia$I, cdi pe rapa., ot ulita FrecauluI». -371. Pentru o fatä care-0 cere barbat $i se vede a fi «acole-sitoare fax de cale». - 372. Plingere a unel slugI luate «dela tata-sda, de la Dristor, tocmindu-I cu simbrie cate 15 lei'

pe an» ; stapinul contesta dreptul lui la simbrie, tfiind elatunce un copil mic». «Raclica cu sufletul luf» cä e asa, sisluga rämine erabdätoria de ac simbrie». El mal. avea «ofemei in casa, tocmita cu simbrie ; nu y'ar fi plinit anul $i

acestu Costandin i-ar fi dat drumul, dändu-I $i niste borfea eI ce avea, $i s'ati dus din casa lui Anastasachea par anu-$ plini simbrie.» - 373. «LW* Panaite 6-aa fostu Capt. ot.

g[osjp[o]jda», care se judecd leu doI call[ä]ra$ ot g[os]p[oj]da»pentru un cal luat cm sa nu ramde poronca gospodü in pamant».- 374 «Ni$te borfe -ar fi luat un Dumitru Ùoh[oldaria ...din Mitropolie, la turburare Moscalilor, ducandu-s[d] cu Mos-calif.» - 375. Pentru vin balut in razboiti de Turd. «AceianI ce i-aa slujit, nu i-aü slujit cu simbrie : aa slujit ca si alti.säteni, fiind $i el satian, pe obiceiul boirescula» - 376. Ju-decata pentru o siM: se adevereste la judecata episcopuluIde Roman, cprecum ac fata ati fost $tiuta de imbletele iaIin lucrurf proaste, $i Adam, afländ-o la o cra$ma, stand iàacolo pentru prilejul sag», etc. - 377. «La iarna c mare, dupatulburare Moscalelor.» - 378 Mo$ie vinduM cu anul until Ji-dov. - 379. Pentru «vamesul de Chisinäü, carile aa fost $i par-calab la Orheiti». cAmestecandu-1 [ni$te plumb, un Tigan] cuo liträ dintr'acel argint, ca sä-1 lamuriasca.» «Argintu sirmä.»«Sirbul neputändu a-I pasui [pe Tigani], ca era purcezätordupä turme.» ef-aa scos cu chizasie sa [un mazil] de la in-chisoare, ce i-aa fost inchis,tjti jidov aice, in Ie$, carele s'atiaflat amagit de dansiI, de s'aa vändut nisti aramä in ltre-d-e"aur». 0 cdr$märite» i se plinge pirca.labuluI pentru nistebani ce-I perise dintr'un «secreI» ; «pe gura eI i-ati batut»[acesta, pe TiganI]. - 380. «Lui Iutco si LeibeI $i lui IzrailJidovul de Bot[o]$an[1], pentru un helestea ce ati fost cum-pärat de la dumnealuI Vel Logoat, ca sal vänedze la Cala-findesti, satul dum[i]sale, jeluindu eI ca nu I-al:I läsat O. yd..nedzä hele$teul pe cat s'ati azut al vana dupd tocmald, $i


as wdzat sä. le dea dumnealui voe maf tae si laPa$tI, vdneze pang la Ispas, i sl mai dea Jidovul 30lei dum[isale] lui Vel Logofát.» - 381. Pentru o vinzare demosie din partea egumenuluI de Galata : cluindu voe $i dela Svintie Sa pärintele patriarhul de Ierusalim, cu carte Svin-tii Sale, $i sá vAndza din mo$if pentru aa datorie ; $i aastägudecatä singur Maria Sa Vod[d] o a hotärät, sä intoarcdpärintele Nectarie banil lui Panaite cupetu $1 sd-s ià mo$iialeiard.$ la sama mrd]n[d]stirii, gäsindu Marie Sa cä nu-i cu cale,nicl iaste volnic a vinde egumenul mosiile m[d]n[d]stiril.» -382. Proces al lui «Mamu$ polcovnicul cu o slugd a luI,luatd «de la Ro$Cucup, pentru leafd neplätit.d. - 383. Pentrudon cibotar Useriul $i Gavril cibotar eträselz., cari ail procescu «Mane Td.lpalariul, la ni$te pieI de vacd., de triaba me$ter-sugului lor». 384. Pentru un cal pierdut. Vasile Costachibiv Vel Stolnic venise cu sosia lui «de la maica dumisale,dea la Pdscaril, la Ia$1». Maica era «Spdtdroaia Catrina Pd5-cdnita» 1. - 385. Proces al lui «Cozma alugärul de la Mitro-polie», care s'a dus «cu pärintele Antonii Mitropolitul deaice cu Muscalif» ; «care $i un pe de la Antonie Mitropo-litul ardtat Iftimie, in care pee' scrie la Lupul Botedza-tul Medelnicerul ca sd facd pdsuiald de bani pär in io dzile,Or la intorsul Sfin0iI Sale din sus, $i a da banil, si, tdmplän-du-sä de nu s'ail mai intorsu Sfintiia Sa de la Moscali». -386. Ni$te oamenI «ot Fälciiü» aratd cd, «la turburare Mos-calilor, tdmplandu-sd eI la o arie, aü nimerit niste LipcanIdez diminiatä acolo la dän$i la arie ; pe care lipcanI intre-bändu-I ei de unde vin $i unde märgu, $'ati dat sama pre-cum ail stiut, si dus de la dän$iI ; iar maI pe urmd, viind$i acel Horeico $i cu altul, cu Pand, a fdcut cestorala4I in-demnu sä marga sd-I prindd pe acel lipcani, cd n'ar fi oa-meni buni. luat dupd. ddn$iI $i, agungdndu-1, i-ailprinsu, $i adus la tabdra lor, unde era bejenitl, $i, nepu-tändu-sd ei indrepta din cum aü dat el samd, luat lip-canilor armele, call' $i alta tot; din cariI cal $1 Horeico si

1 V. Si vol. V, p. 592.

sä-1

sa-1

--

i s'adi-aü

li-aü

&ad

ni.ati

n'ari

254 CONDIC k LEA CONSTANTIN NAVELOCORDAT

cu Paná s'an luat cate un cal. Si, tlindu-I pe lipcani acol6la bejenie, cänd an fostu mai pe urrnä, ati venit acel SimionVamesul, dinpreund cu Cdzac de acei rnoschicesti, s'an luatpe lipcani de acol6 de la dänsii, cu tot 6-an avut ei, cu 1z-vod anum[e], si, aducändu-I la Es, si incäpänd la mäna Moscali-lor, 1-an prädat de tot 6-aii avut, luindu-I si pe dänsi robi.»Ei cer, la scAparea lor, despägubire de la Simion, care aratäcine-i prinsese. 0 parte, «ce mijlocire an fa:cut, nu sä stie, cäan cddzut plated numai Värlan si cu acei tril oameni». -387. Proces al lui «Manole cupet ot Botäseni . . . Avänd unnegutitorin turcu, anume Ali-Besliaga din Botäsen, fän de vän-duto, - 388. Pentru niste odoare depuse «la Alexandru 6-anfostu Cgm[d]narin-Mare la Domnie Märiii Sale Miha-Vod[d]».Acesta le vinde cind «an cädzut Märiia Sa Grigorie-Vod[ä]Domnu aice in tarä,. - 389 Proces al lui «popa Cärste,armenescu, de aice din Ias». «Un loc si cu dugheni ce iastepe Podul Vechin, in ulita Ara:riff.» -P-- 390. Proces al unorEvrei din Botosani. 0 vaduvä dintre ei iea pe «un JidovLeiba din Bucuresti». Casa fusese «cu acoperemäntul el'

prostu, cu niste stuh, si, dupä 6-ad intrat losAp in casaaceia, o an tocmit si o an coperit cu sindild s'an ingrädit-ocu zdpladzi, s'ati fäcut si alte damuri in ograd[ä], suind-o labun pret ... Iar, dupä ce s'an tämplat di-an perit Iosip astätoamnä, de azacl, la vreame Muscalilor ... Arätänd un zapis cuslovä moldoveniascä, fäcut de la mäna lui Iosäp la mäna Leibil.»Judecatä supt Grigore-Vodd, fiind de fatä cTudorachi 6-anfostu Vornic la Botäseni S'a väzut atuncl e ca acel Ansil,dupä värsta ce s'an vddzut, era om de 25 ani si mai bine,si, dupd obiceiul ce ati Jidovií a sa insura la 15 ani, cumdi an räbdat Ansäl a trece atäte ani piste 15 ani, fiind Iosipom cu prilej si cu sirma, si O. nu-I pomeniascd nimicd, nicelui, nice cäträ altii de tocmala acelui zapis, cu insurdciunelui ? Aii ardtat Estera si zapisäl[e] vändzärii, scrisä cu sloväevreiascä, unul de la Lela $i de la bärbatul ei, Leiba, altuIde la doI marturi ce s'an tämplat la ac vándzare, si an datmärturie dupä obiceiul legif lor la mäna lui Iosdp», intre elfiind si ccumnatul lui Betäl, hahamul de aice, din Es ... Din


poronca gudecätiT duandu-I la 5.0.3.1a.j-klevassamul. sicu toat d. adunare brsliUidovi1or si strämtorindu-1 cu bilistd-mul tcîíi, atunce singur Iacov ail märturisit tot adivdrulde viclesuguI aceluI zapis . . . El ad dzis cd-$ aduce amintec'ad iscälit intr'un zapis, tämpländu-se $1 el la ac vreame laBotäseni, la nuntä, atunce and ad luat Leiba pe Leia, mumaluI Ansdl, sieni-ad cetit si cununie ; i, märturisind Iacov ascdträ Ansäl i cdtrd oameni.I luCi-ad pus el' 2 ughN de aurin mänd, rugändu-s5. An$5.1 sd nu sä lepede de märturie, cáiaste o pricirlá mare»; dar el nu vread s5.-I aräfe-,- cum cere,numaI acel zapis. Nu recunoaste iscälitura in al doilea act.c$1. An$A1 cu oamenii lul aú 1 prinsu a sill pe Iacov asupramärturii, mai falgáduindu-I $1 altu dar peste aceI 2 ugh[1], ru-gdndu-s1 ei sá nu-I d de smintialä, c va da de primejdie.De vreame eá ei s'at apucat denainte gudeatil a or dovedi

zapisul dreptu, i aduandu-le Iacov aminte cä poate salsiliased gudecata pe dänsul la gurämänt, si atunce if cautd aaräta adivärul, si ei 1-ad invätat pe Iacov sá i5, condeid cucernialä, sd poarte peste isalitura cia viclianä, si, fäcänd aasta,poate priimi si gurämäntu, cä mdna luI s'ati purtat peste acisaliturä. Mk:as a el a6asta n'ad vrut sd o facd. $i acestetoate arätat Iacov la scoala lor, innainte hahamuluf $ia toatä Jidovime, apoi si innainte dum[i]sale Vel Logft. adardtat Iacov adivärul, fiind de fata i Tudorache Vornicul deBotäseni $i Betal hahamul de aice, din fargu, impreund cutoatd Jidovimea.» Fusese «pusi la pediapsd» vinovatiI i za-pisul rupt. in cel bun era isalit in adevär 4(Mih5.1 pevetulcredin6os bresliI jidoviastf». 0 Evreicd spune ccä la lege lornu-i acestu obiceid_a_sl-pune fiorii in zapis, ce toatä tärie za-pisuluI redzimd in marturi, -scotind la aast5. märturie $1 p e ha-hamul si pe alí bdtrdni ai Jidovilor.» i acum se intdreste casa,Esterel. - 391. Pentru «Costantin Matoeni cdpt., cu cinci liud[e]vändtorI de la stiagul luí», cari cs'ati tocmit scutelni ladänsul, ate 12 leT de om intr'un an, i, pe tocmala 6 ad avutel, nu s'ad scutit mai mult de 9 luni . . si ceria 15 lei dela Costantin capt.». Acesta aratd ca el ad fostu apt. maimult de un an, vr'o 2 luni peste an, dar, schimbändu-s5. la

cd-I

$i

li-al

256 CONDICA LUI CONSTANTIN MAYROCORDAT

9 luni Agie, si puindu-sá la Mai Panaite AO, ati dat jaloblstiagul s'aU pohtit ca sä nu mai fie nici unul scutelnic, cesá slujascd totT, si acei ban! ce-I are cdpitanul lor $ i Aga dela scutelnici sä facd cislá, sd plätiascd cu totii la aceste 2stiaguri de vändtorT, si, agdzindu-s[d] cu Aga Panaite inteacestuchip, at' rámas O. nu maT fie scutelni de acol innainte, s'atidat cu totii banif scutelniciei, s'a AO, 'a cdpitanilor ; iarcare din scutelni apucasä de plätisä deplin, li-ati intorsuciialalti pe ate tun! mai avea sd sä. scutiascä. Ce CostantinCdpt., tämpländu-sd di-ati märsu cu poruncd domniascd laPetriburgu i zdbdvind cdteva luni . . ., nice o supárare n'adavut pánd acum . . ., si acmu sä scoall de cer baniI.» Se aducemartur «Costantin Botezatul, iar cdpt. de vändtorT, de lastiagul al doile», care aratá cd s'a fäcut «aastä asddzare cuvoia stiagurilor : ail dat cu totii scutelnicie, altif si cdpitanflor,cdt s'ad fticut pe aceste trii lull!». Vindtorii pierd procesul.- 392. Proces cu un «Costantin Stroescul, mazil din Tara-Romäniascd.» ".- 393. Proces cu un «cdpt. mazil din Epentru o casd. cLa vreame turburdrii Moscalilor ; iar atuncela rddicarea lor de aice din Ias, dánd si Tätardf peste MoscalP,si ffind marl calaballc intre dänsii, care sä ingrijasd totläcuitorii de aice din oras, sd nu rdmde in mana Tätardlorla robie, si, cari incdtrò put, sä da in laud : altdi bágändu-sdpin m[ä]n[d]stiri, altii ndzuind si card oarda moschiascd, - cacum ar fi putut fiesticare a sä feri, sä nu incapd la lucru deprimejdie ; de vreami cd de odatá era lucru nestiut cu cegänd era vinirea Taltardlor. Care dintr'o támplare ca aceiaferindu-sd si la [o «femei sdracl»] di spre parte Tätardlor, cuo copild mai micd, ce o avea, i-ad luat Moscalif ac copild,si, vddzind cd i s'ad luat copila, au purces i a dupd copild,ca doar ar putea-o scoate ; si fäcänd Paraschiva cdtdva zd-bavd, cautändu-s copila, n'ati ma! putut-o gdsi si, peste cevavreame trecutd, scdpänd si a de s'ail intorsu innapoi, cdndad venit aice, s'atl aflat casa vändutd X. Cumpärätorul aratä

1 Tataril, ma! mult Lipcanf, fusese adu0 de Toader Paladi Vistierul, cucare mal era 0 un Pa,A (Neculce, p. 411).


«cd, avdnd Paraschiva un ginere anume Dumitru, -ad fostuC'ohodar la Mdriia Sa Grigorie-Vod[d], care îl inia pe o fatdmai mare ; dupd ce s'ati tras Domnie de aice de la Galatain gos, spre Gälat, ad fugit de längd Domnie aice, la Ias, $is'ad dat $i el suptu stdpdnire Moscalilor. Si, avdnd un Dumitrubasoh[o]darid a Märiii Sale Grigorie-Vod[d] o !add cu borfeaice in Es la Mitropolie, ar fi luat lada lui basohodar cuborfile, s'ad dus cu Moscalii, si soacrd-sa aasta, Paraschiva,beä din voe sa s'ar fi dus cu Moscalii». Grigore-Vodd dácasa, prädatului. Ea spune cd nu dase casa de zestre, si maicurind void s'o tie cde comandul sä, i cá la cumpdrare arfi spus mahalagiii cum std lucrul. Se aduce prin Vornicii dePoartd märturie de la ei : un Cdpitan, fostu i porusnic»,un bldnar, un «chlhae ot cdl[d]ras ot Vel Cdpitan», un «ma-hal», si cPaladi Cdpdtind», un ccizmar», -.in sensul femeri.Doi din ei sint dusi la Mitropolitul Nichifor, «di-ad gurat cupatrahirul in gurmadzi, s'ad priimit bldstämul Sfintii Sale,precum Paraschiva n'ad datu-s casa de dzestri». Cumpärd-torul aduce apoi «doi oameni streini, marturi» in sens con-trar. «S'a.d adiverit, cd sint oameni räl, niste betivi, si aflatintru td1husaguri, cari si acum, in vreame acestii giudecätis'ad aflat cu dovadd, c'ati furat niste ard.» Ceilalti, ai ferneilerad «marturi si gurátori oameni de credintä). Se mai tinesamd si de aceia «cd. Prè-Puternica impdrdtie aü ertat hain-ldcul tuturor ; dar cd id era un cap de femei ce hainldc erasá facd ?!». - 394. Pentru o mostenire. «La cheltuiala mortiineputändu-re (sic) imbla el la bani.» ambländu-re ei si'ncasd, cercdnd ca sä maI caute bani, i-ar fi zärit niste oamenistreini, tufeccii, s'ad mersu di-ad spartu casa, s'ad luat dincasd un brad de argintu a unui Arman ... Care tufecii afldn-du-s5. si 'ntr'alte furtusagur, i-ad surgunit Domniia deaice.» 395. Pentru un cal. «Si pe urmd, primenindu-sä Dom-niile, di-ad märsu Mdriia Sa Grigorie-Vod[ä] in Tara-Romä-niascd. si Mdriia Sa Costandin-Vod[d] ad venit aice cu Dom-nia - 396. Domnul opreste pe fratele unei Tigance dea o lua de la bärbat, incercarea fiind fdcutd supt cuvint cd ea arfi in stdpinirea altuT stdpin. - 397. Procesul lui «Manole negu-

68775. Vol. VI. 17

«e-ail

întál.

-

258 CONDICA LUÍ CONSTANTIN MAYILOCORDAT

tätoriul de la Botäseni cu preutul Iftemii de la Drägu$an[1]»,care spune ,xcl, la vreme tulburäriI Muscalilor, s'ail vorovitu elcu un Verde? apt. $i cu un diiacon de la Stroe$tI, $i s'ati dusel. la Botd$enI, $[i] ail luat acestu preutu si cu diiaconul 15 lelarvond pe miere de la Manol[e] cupet, iar Verdi$ apt. ail luatusingur 15 ler pe mierea, de la Manol[i], $i s'ail apucatu eI sä-Iducä mierea GIcii, $i, neputändu el sä-1 duca miere GioI, i-atidus miere la säptämäna, Duminecä ; $i, cänd ail intratu cucardle cu miere in ogradd, iatä $i azacif veni sä incarcetärgul $i-s prade, $i el' ati ingugatu, $i s'ati dus pänd la Dra-gu$an[i]. Si, agungändu-1 azaciI, s'ati apucat boil, $'ati fugitu ;iar miere ail rämas peitoare de azai.» El cer platä de laManoli. Acesta aratä «cum ea Watt dzis sä discarce miere$i-s puie inteo groapd in taind, sä arunce guno[i]ü, ca doaräa scApa, $i el n'aü primitu, $'aii ingugat $i s'ail dus cu miereacasä» ; zabovind apoi $i pänä 'n Dumineca ccändu aft fostuprada». tin diacon, martur, aratá «cä s'ati pägubitu neguti-toriul de 8 poloboace de mier[e], $i i-ati luat $i 370 lei, haul,azacif din& un säcriiti». Manoli ci$tigä. -`) 398. Procesul Lo-ghinei preuteasa din Ia$I cu un cumnat cdin ra». «La vremetulburäril Muscalilor, $'ail adus el 2 fete, $i li-ail purtat Th. degrijä pin bejenii.» Se cer cmarturI» sail cgurátoff» (ace1a.$1

inteles). - 399. Mentionat un «Toader biv Vornic de lemne».-40o. Procesul luI «Ionitä Loizu, negutitoriul din E. Acestajurd, qi, fiindu negutitor, s'ail credzut». - 401. Pentru stri-carea uneI vii, «care era gata de cules, numaI cätd sd intrecu iubärul, $i l-ati pAgubit $i de nisrte miiare -ail avut inteoputinä, ca 3 vedre, $i i-ad aprinsu $i ni$te loznit, cu poamil[e]ce era pe loznit[51». '.) - 402. «Märturila de gudecata dumnea-lui Ion Neculce Vornic ; lt 7250, Fev. io '.» Vite luate unorampulungeni, supt cuvint cä ar fi instiintat de urmärire peni$te hotl dintre ai lor. Trime$1 la Vornicul de Boto$ani. -

I «Ail pus [Domnul] din mazill, pre mine, Ioan Neculce bir VelVornic, si pre Iordachi Dulgherul biv Vel Postelnic, si pre Aristarh bir VelBan, sd fie judeatorl aice in Iasi, dinpreund cu boierii cel mari, la toatetrebile si judecdtile si sfaturile sd fie nelipsill ; si le-ad fäcut si nafach, leafd.,cite cinzeci de lei de boier pre lund. (Cronica lui Neculcea, p. 417).


403. Proces al «Vdtavulul de cdräu$ $i $oltuzului de al detárgu» cu un «däräban ot Ia$». - 404. Proces al «preutuluIMihälache, protopopul ot Ia$». - 405. Pira lui «Iand$ doftorulcu Ion Condurariul», prepus de cel d'intähl ca hot [v. n° 364-.406. Procesul unuI om edin tärgu din Läpu$na».- 407. Min-gerea until a Grec cordbieriù» cd egumenul de la Sf. Gheor-ghe din Galati i-a pierdut ni$te bani dap' in deposit. Egurne-nul spune ea', cmärgänd el inteo sarä, dupä 6-ail innoptat, lani$te negutitori pentru voroava», aflä la intors casa prädatd.Hotul s'ar fi aflat «iar un cordbieriil grec $1, fugind el la Ibraila,de acolo sä fi trecut in Tara-RomAniascä». Grecul e trimesla Mitropolit, care sd caute «la sf[A]ntä. pravilä». Si, fiinded Gre-culuI «if stäruia$te inima cu prepus ca acela asupra egumänului»,acesta sä iea blestem. Egumenul scapl. <2. 408. Judecatä a lui«Toader sin luI Ilie incälcilä, pu$ca.$ ot tärgul Soceviii», cu unEvreü din acest loc $1 altul din «tärgul CernAutului». Ilie luaseun boù, «un giuncu mänzat, la un iarmaroc a bulului, la tärgulSocevii», $i-1 vinde apoi unuia dintre Jidovi. Acesta-I împdre-,chiazd $1-1 vinde «la iarmarocul de la tärgul SiretiuluI, la Ispas».Tin Turc il reclamd ca de furat. JurA treI aMoldoveani» pentruel.- 409. Pentru ni$te boi globitl, cari se aflä eboI taärästide furat ... Ail venit TätardI la casa lui [in Tinutul Fälciiil],si s'ail plinit boil de la dänsul » - 410. Pentru o dare de foc.aPiastä pricind iaste vechi, aprCape di pe cAndu aù peritsoarile, cari s'aü socotit de atunce ca triidzA6 $i mai binede anI ... EI, träind u$A de u$A, tot dinpreunä, $i nimic deaiasta n'ail pomenit.» - 411. «Dzäcänd Ion Gigdtul cl lavreme tulburArif Moscalilor, cdnd ail prädatil Moscalif Foc-$anil, el, fiind in bejeniI, in mägurä, mistuit in niste räpi, sidiscAlecAnd un cäpitan de cdtan[e] in Cucuiat, la o crämd,cu cdteva cAtan[e], iar acest Dumitru din Cucuiat ail mersula dän$iI $i ail bäut cu &mil pänä in noapte, $i apoIail luat pe catane noaptia, $i i-ail dus in mägurA, la be-jenie, uncle era GigAtul $i cu Durnitru Vame$ul, $i cApitanulde cdtane ail mersu de ail prinsu pe Dumitru Vame$ul, iaracest Dumitru din Cucuiat all mersu la Gigdtul, $i el sängurl-ail luat de cheptu $i 1-aü dat in maim cätanilor, $i i-aii cdu-

260 CONDICA IAA CONSTANTIN MAVROCORDAT

tat el toate borfil[e], pe unde ad fost mistuite, si 11-ad luatcu mäna lui, de li-ad data cdtanilor.» - 412. c Scotändu-säniste tälhari la pierdzare, si fiind Brah[ä] zapcid asupra pier-dzärii lor, iar unul dinteacei Wharf ..., avänd si el parte demosie ... in Straoani, ad strigat atunce la pierdzare lui cd,cine i-ar scoate capul, s'ar da rob si i-ar da si ac partede mosie ... ; iar Brah[5], audzind as, 1-ar fi dat pe acelCostantin in láturf, s'ar fi luat zapis cu mestersug din mänalui pe mosie, si pe urmd tot si 1-ad pierduto. $1 alti tálhari adfostpierdug: mosiile lor cad rdmas in sama domniasc[5.]». Braháera Armas. - 413. cDzácdnd ea', in vriame tulburärii Mosca-lilor [in Tinutul Fälciid], esind el cu bejeniia de la Delean [I]ot Tutova, cu carul cu 4 boi, sä margä la tarinä, si, cum aesit din codru, de la bejenii, 1-ad lovit niste Tätar[i], si 1-adrobit pe dänsul, $i 1-ad luat acil 4 boi, si alti 6 vite i-ad luatde la bejenii, $1, pe urmä, scäpänd el de la Tätar[i] cu uncal tätäräscu, 1-ad prinsu acest Iovul, slug[ä] lui Ilie Costach[i],fiind dum. Ilie Costach[i] Vel Cdpitan la Codru, si i-ati luatcalul.» - 414. Proces pentru un loc din ocolul Hirláului, ti-nut de Pilätesti. Pomenitä o danie a lui Moise-Vodä careParasco Ngolea Logofátul, pe Scubintl si Dealul lui Vodd. -415. Proces pentru o dugheanä si pivnitä in Iasi, «in Tärgulde sus, pe podul Hagioae, in rändul dughenilor de la vale,unde sä vinde pestile cel Proaspät». Fusese cumpäratá dela o<J< ido_l_r&>, a until Jidov «tipsier». «IscIliturile a multimahalagif si uliceni.» Fusese pivnitä cproastä si micA, fäcutäde lemnu, $i o hrubd vechi, -ad fost cu putän[d] ziditurä depiaträ, si gärliul in afarä ad fostu tot de lemnu ; in care piv-nitä is tin Jidovul cdte un poloboc-doal de bäutur5.). Noulproprietar o face de piaträ, «si di-asupra, pe gärli, cerdaccu cäsoard, si ca cum din pajiste ad rädicat acel lucru».Egumenul de la Cetätuie spune cä pivnita fusese a luiDuca-Vodä, care o ddduse mänästirii. «Pretuindu-sä cosulde piatrá cate 7 lei, $i stänjinul de säpat, cu lucru cutot, cate 3 lei» ; cäsuta ar face 20 de lei.- 416. cUntänbar cu alimif de jder $1 cu zagarà de sobol.» - 417.Pentru niste boi : 'la Domniia Märii Sal[e] Grigor[ie]-Vod[d],

MATERIALE DE ISTOME CULTURALÁ 2b9.

fiind el cu slujba cornäritului la Tinutul Cernautilor».- 418. Procesul lui Toma Luca biv vtori Medelnicer, epi-tropul surorii lui, Ilinca, aLog[o]fetesdi lui Hurmuzach[i], noraarstli biv Vel Pit [ar]». -419. Plingere contra lui «Hurmu-zachi Visternicul». Acesta aratä «ed., cdnd ad e$1t Cazacii dinTara Ungureascd, de ad trecut pe supt munte, atunce ad luataöa iapd, de ad vinit mai in grabd, de ad dat $tir[e] MdriiSal[e], lui Grigorfiel-Vod[d], de faptile acelor Cazav . 42o.

-------Pentru averea, neimpdrtitd, a lui Dumitra$co 6aurul Logofdt.Vine «Ion Neculce biv Vel Vornic, fiind vechil din parteMdrii Sal[e] Domnitii Anitif, fiica räposatulul Antiohie-Vod[d],s[i] altui niam al Mdrii Sal[e], 6aure$tiI», pentru un cloc de-casd» din Iasi, ce se impärtia intre Ceaurul $1 sord-sa DinaBäneasa ; «pe car[e] loc ad fost fäcut $i cas[e] Vas[i]lie (2aurulStol. fiorul lui Dum[i]trasco aurul, agutat de soru-sa, Dom-nita Catrina, a rdpoosatului Antiohie-Vod[d] ; $i el' fiind 7 frat,feoriI lui Dum[i]trawo (jaurul, ad avut tot parte in locul ca-sdlor, cum $1 intealte mo$11 pärint4ti, in toate ... Pentru fap-til[e] cele proaste a unuia din frat, lui Vas[i]lie òaurul Stol-nicul, fäcänd el hainie, inchinändu-sä in parte Nemtilor, cdnd adavut o$tir[e] puternicii stäpänil no$tri cu Nemtii, la 7225 [1717],e$ind el cu catane in tar[d], ad pdgubit pre multi peminten[i].Atunci Märi ia Sa Mihaid-Vod[d] ... ad luat acele casä cu totlocul lor, $i le-ad dat danie dum[i]sal[e] Sandului Sturdza VelLogofät, arätänd la hrisovul Mdrii Sal[e] cd $1 pe insu$ MärieSa 1 ad pagubit Vas[i]lie 6aurul de o soma de ban[i], dencumpärdtura unei desetini de la Bacai.» Mo$ille se dad laalti pdgubasf. El, Domnul, gin& aöa tulburari -ad avut a-supra lui Vas[i]lie 6aurul», nu bagd de saniä cd averea eraneimpktitd : «mdcar cd 2 frat, anum[e] Costandin $1 Alexan-dru Cupar, ad murit holtel, dar pe urma lul Alicsandru adrämas datorie - lei, $i pe 5 frat ad rämas impdrtitoare mo-sih[e] pdrintd$S, anum[e] : Vas[i]lie 6aurul Stolnicul, $i Alic-sandru brat eg., $i Ecaterina Domnit[a] lui Antiohie-Vod[d],$1 gupänias[a] lui Ion Hattnanul, $i Smäranda a lui StefanCatargiu, $1 Anita a id Aslam Spa. D. Sturdza cad mai dziscd fetil[e], parte fänleiascd, n'aü fost obiceiü a av parte in

262 CONDICA LIA CONSTANTIN MAVROCORDAT

casä lor din Ia$, fär_numal fioriT, $1 cum eá fetil[e] ar fi marluat $i alte dzestre de la pärintl, $i osäbit cä [gu]mätate deacel loc de casd, ad fost a Tani! Bänesd, ddndu id danie-nepoatd-sa, Anit[i] Aslánoae, $1. dum[nea]lui 1-ati curnpArat dela Anita, isaind $i dum[nea]luT Toader Vel Vist.' s. Iscälesc«Nechifor Mitropolit, Nectarie arhirnandrit, egumen de Gdlata,[Gherasirn], eg[u]men de Goliia. Costach[i] Razul Vel Vist.(Vor.?), Iordach[i] Cant. biv Vel-V-ornic, Enach[i] Hatmanul,Alistarho biv Vel Ban 2 . - 421. Proces intre 4Neculai Alban,Moldovan, $i Ghinit sin Vas[i]lie Tofic, cu Toader Pdladi VelVist., care-i reclarnd ca vecint la Valea-Sacd, dupd «C;aurestr,niamul grupänesdi dum., si, la Domniia Märii Sal[e] lur MihaT-Vod[d], fiind satul Vale-Sacd dat de Mdriia Sa luT Iordach[ilRus[e]t Med.... Asijdire esind la Divan cumnatiT dum. VelVist., fill räpoosatulur Antiohif-Vod[ä], iard$ s'afi dovedit cd.sInt vec[i]ni, $l luat in stApänire bor.» Sint datT $i acurnca vecinr, dati i zapis VistieruluT, care se roagä sd fie ier-taty. Semndturile de maT sus, pe lingd cari Sturdza Vel Log.,Ion Neculce biv Vel Vornic3. - 422. Proces al lur Hahn Lungulsi alt1 trer Jidovi din Roman, cari se asociase pentru negot;«$i 5'ati dát ei iscäliturile tus-patru, pe patru 6fertur[1] de härtie,tot dintr'o c[o]alä Mate, ca sä ie el' tot o frdtie si sA spri-j[i]niascd unul pe altul or la ce li s'ar tämpla.» - 423. Procesal unuT «biv Vel Capitan ot Ia$». Pornenit un trno$an $i rd-zä$». - 424. Proces al lull' eCogälnianuly cu NeculaT Jora Med.,pentru o vacd. - 425. 4Acestur om -ati fost crdmar Vornicu-lur Ion». Cal innecat inteun put la sat: «si putul s'aù aflatcá1-ati fäcut un Jidov ».- 426. «Dumisal[e] lur Särban Duca biv vtori

pentru parte din Zldtari (Putna). cDuca-Vod[d], mosul

' Paladi.2 V., pentru neamul Ceaurestilor, vol. V, pp. 576-7. Pentru confiscalea mo-

siilor lui Vasile Ceaurul, ht. lit. rom., I, P. 217 i notele. - Ilatmanul loane Buhu (v. vol. VI P. 574).

3 Toader Paladi luase pe Anita, fiica lui Antioh Cantemir. Un act relativla dinsa dupa moartea lui Paladi, In vol, V, p. io8, n° 137. Tot ea trebuiesä fie si 'Av41ca PokcCa de mai sus, in acest volum, p. 16o. Sora ei maimare, Maria, fu sotia lui Constantin Dudescu din Tara-Romlneascii (GenealogzaCantacuzinilor, p. 419 ; unde se afl i descendenta Anitii).

b


lur vtori Pdh.» -427. «Cartea de gudecatá de la dum[nea]luIVor. Ion 1. » -428. Pentru un boa perit, «sá face curaink» intreplugarr. 429. Proces al mänästiril Casin. Se aduce un act «dinvelet 7099 [1590-1], de la Suó Mihaiü soltuzul si doi[s]predzAcipdrgari din tdrgu din Trotu$», pentru Ion Dobo$ din Hilipe$ti,Vränóanul, fratele luT, Petra, etc., cari \rind un loc luI «IonPopitul» pe czloti tdard$t» ; apoi un act de la GheorgheStefan, pentru cumpdrarea mosiei Poenile. «Egurnenul si laaóastä pricind a lor aü rdspunsu cä scrisoril[e] mdnds-

dupd ce fostu inchinat aóastä mändstire la ovreme la Sfäntul Mormántu, aü inblat scrisoril[e] si pe laTarigrad i pe la multe mänI, si aceste li-an sträns ateuna di pe la raänästiril[e] SfäntuluI Mormäntu, si a fostmo$iil[e] necdutate . . . A$ aü gudecat dupä dreptate ce s'aticdzut, cá mal cu credintä este ispisocul domnescu decät gu-ril[e] oamenilor.» - 430 Pentru niste vecinr, ¡litre cari cîUvadin neamul «Nosditi». - 43 1. Proces al lui «Lupul Crupen-schi Vel Pitar $1 cumnatd-sdü, Ionitd Cuze Postelnic2, cuIon biv 3 Arma$, pentru un Tigan». - 432. Pentru nisteCimpulungeni piriti de «Ion Strdjeriul» de acolo, cä slut«gazdd de tä.lhar[I]». Pomenit si cAfenduli cupet». - 433.Pentru mosie. Pomenit «Dum[i]trasco Suó biv Vel AO, is-pravnicul de Putna», donit[d] Arapul Vornic de Vrance». -7434. «Prii[i]na care ati Milie, fiöorul Zamfirif, $i Chirco, fiòorulHaidei din orasul Primiti, cu chir Dumitrie Liptcanul.» Seaduce «carte de la negutitorii din Bucure$tI $i de la alti orb:-$en[i] a lor». Sä se trimeatd un oat cindeadinsu». - 435.Proces al WI «Postolache Liptcanul», pentru vite date «lapasiune», din care una ajunge la «Golde Arma$ul» $i laaptar : vrut sä o coldascä la pärcdlabi, dupd obi-

tinut-o in vitele lor, tdOduitd Tämpländu-sd deaü incoltit lupchii aöa gonitore . Scornindu-sä pricind de at*

1 Neculce. I s'a zis i cHatmanul Ion s (r. vol. V, p. 540, no 1). erbarsera poate fiul lui Constantin-Vodh: Duca acesta mal avuse un fib cu acestnume (v. 1st. ht. rain., I, p. 342). Sail mal curind era fiul luY Grigoras bei-zadeh, fiul luí Constantin Duca (zbid., III, p. 49).

1 V. mai sus, p. 157 si urm.

Urn', s'ati

«el-ati

`=

daticeia,


e$it la median din gurile acelor ce li-aü fostu dat carne pe cosd,pricinuind ef a n'or merge sá le cosascd, cá vita n'aü fostu alui Golde $i a luI Cdptar.» - 436. Pira lui «Dumitru Osma-ch[i], negutitoriul din Ia$», contra lui «Necolaitl bldnar $i Za-harie cruitoriul den tärgu den Bot[o]$an[i]» Pomenit croitorulCostandin, tot de acolo, care luase marfd tie 120 de lei de lanegustor, cu ace$tia drept chize$1. -437. «Fiind Eni cafegiulcu slujba acolo la Suav[a]»: a$azd oamenl la siliste. E intelescu egumenul de Solca: «lucrul de boirescu sä fie al cafegiuluf,ar dijma mosi[i] s'd fie a eg[u]menulul». - 438. Pentru «Costan-din Stroescul Postelnicul din Tara-Rumdniascd» [v. $i mai sus].- 439. «La foametile cele marl', la dzilele rdpousatului Dum[i]-tra$co-Vod[d] Cantacuz[i]no, $i de atuncI pánd acum fiind 70,8o de ani.» -440. Fira unalT2112 din Bender pe un gimblator

,-

de Orheiti»: Turcul ar fi avut cun cal in herghelie tärgului»;avea si cellalt unul, pe care vrea sd $i-1 prindd. «Si, negd-sdnd pe herghelegiti la herghelie, n'ati putut sd-$ prind[d] calulacolo in cdmpu, $'ail luat o sam[d] de epi cu calul lui; si s'adluat $1 calul Turcului acestue cu epile. Si, ducdndu-li in tärgu,li-ad inchis inteun ocol, de s'ati prinsu calul ltif ... Mergändepile prin säli$te tärgului .. . Acel cdrdu de epl'. ., Se va pläti8 lei paguba Turcului. E liber insä omul a-i scoate de laacel in groapa cdruia cdzuse calul: «din vrem[e] ce n'aü as-tupat-o bin[e], sd nu rämäe cursd in mijlocul tdrgulur». Altfel,vor face curarna tärgovetii: «din vrem[e] cá el tot sd hränescpe locul tärgului, ail tot datorie sä curdtascd tärgul di cursdca aceste, ci li aduce pagubd.» -441. Un Evreti de la So-roca, dintr'un sat, se plinge cd." Vel Cdpitan i-a luat gloabd.de 40 de igalbent ungure$tI $1 un cal, $i i-ati luat $i sotnicul5 lei, pe gura until' tälhariii», care-1 declard «sotie». I se dátot innapol, nefiind altd dovadd, $1 hotul fiind scdpat. Prins dinnoti, hotul spune cd 1-a pirit «de sdia badly. - 442. Procesullui «David din tdrgu din Chi$indü», Jidov, cu aace$tI tärgo-vet1 de acolo, anume Tdnas[e] Flincul $i Ion Costän $i Du-m[i]trasco Budul i Pdladi i Andronic Gratea ... in vrem[e]Moscalilor, inbldnd o$til[e] la locuril[e] aceale, s'ail rddicattot tdrgul Chis[i]ndul, cum $i alte sate toate s'ail tras cu be-


jeniia la codru ; $i, mergänd $1 el cu bejdniia sa la codru, 1-arfi rdmas cdtdva marfd in dughiand, - car[e] marfd i-ar fi luatnisti fior[i] din oatninii ace$tiia ..., anum[e] un poloboc deholircä de 8o de lei $i 1.100 ()c[á] tiutiun, 75 oc[a] bunbac torsu,fier $i orez de 120 de lei, frenghii de 70 de lei, un polobocdi dohot de 32 de lei, 6o drobi de sare, 30 oc[d] de aram[d],30 pärechi obote, $i i-ar [fi] färmat $i oale ca de 50 de lei ...I-ar fi vddzut pe 2-3 cäldr[] cä s'ati fost intorsu din bejänif $iad fost imbländ prin tärgu. » Jidovul pierduse procesul la Särdarsi fäcuse acum apel, spuind cä acesta fäcuse chatär»; zicecä ar fi fost si inchis pentru aceastä plingere. Nouä cerce-tare. Ni$te säteni aratd ccä el' cu a lor casä i-ad scos tot ne-gotul 6-ad avut Jidovul acolo, in dughiana lui». El fusese cuadevdrat inchis pentru o datorie, « nevränd ca sä plätiascd, caun mufluz, $i cunoscAndu-s[ä] pe semnil[e] lui cd imblä ca säfuga ... Vädzänd $i nätängiia JidovuluI, cum cd-1 dovedescuoamenii, $i el ni de o gudecatd nu s[d] täne ) Piritil aducmartur $i pe Lupul AO, biv Särdar '. Cum li ar fi fost cu pu-tintd a fura marfa Jidovului, chid eel', a lor ce avea, nu put sdsträngá la aceia vreme »? -443. Judecata lui «Ion Mardaros ne-gutitoriul din Es» cu un Tigan «din Tara Ungurascd». Il adusesepe acesta si pe fratele liii cu tocmeald de un numär de zloti pe an,«ea sä-i facd cuia de sindild, sad or-ce li-ar poronci». Se apucda le vinde de la un timp, «0 zdbale $i de altile». inchi$1la Aga. Se invoiesc a da fiecare pe zi «2 oc[g] de cue». Sepiing cä nu pot. Acasd, spune negustorul, facead si 3 ocdpe zi. « Färd de nart[ul] lui, ii curge pagubd di spre Tigani. 2Domnul decide restitutia celor primite, luarea cuielor si ple-carea Tiganilor, ca «oamin[i] slobodzi». - 444. «La vrem[e] cd-tanilor -aii fost la Domnii Mdrii Sal[e] Mihaid-Vod[d], fiindacest Gheorghit[d] morar gazdä dea catani, $i avänd un frate$i un vär a lui catane, le 01-16 gazdd la dänsul.» Se petrecelucrul la Tinutul Putna. - 445. Proces cu o Niagoe C.i'ocdslieVornecul g[o]sp[oj] dii» , care-0 curtenise un nepot, carátändu-1

1 Pentra o plet a Turcilor contra acestul Lupu, .feciorul 1111 Anastasie Vor-nicul», v. Neculce, p. 458 : atone.]: Vii pierdu el Sarcaria.

266 CONDWA Ll 3f CONSTANTIN MAVROCORDAT

cd este feor harnecu s'ati mai slujit si la altii, si s'ati apucatpentru dänsul si chizdsu». Vel Särdarul II pune deci «la slujbä,di ail stränsu banii poclonului stiagului $i a Cfertului dintdi ;care, fiind el un blästämat», pierde bani. E «pus la popriald».Neagoe-1 scoate, «luindu-1 asupra lui cd va pläti». Sint luni deatunci. Acum Neagoe promite a-I da iards1 la temnitä, dar nuvrea Särdarul, ci cere «dreptate». Se decide plata. -° 446. Un al-hariti din temnitä pretinde a fi läsat niste basil la socri, cari tägd-dui-e-S-CTS-e-dicide O. jure acestia, ldsindu-li-se patru zile ccasd-s mai sam[a], fiind oamini bdträni». Jurä de fata hotuluT,dusI de un Vornic de Poartä, filnd present un protopop siun preot.- 447. Procesul lui «Manole negutitoriul de Boto-serif cu Ion Gule si c'un cumnat al säti de acolo» : Gule i-arfi bdtut un «argat rus», care se imbätase. Manoli era cin tärgu,la dughlana sap ; trimete «un copil de la dughiand»: 11 batsi pe acesta, «suduind si pe Manole de mumä si de fämee».Marturi sint si zlotasii : li se plinge. Aud sudalmele si i negustoriturd, si moldoveni, si jidovi ... S'ail pus la inchisore ca-s li-sd iertare pecum ar fi poronca Mdrii Sale lui Vodä si pehotärdre giudecätii.» - 448. Alt proces al lui Manoli, cu «Ste-fan fe'eorul Abdgeritii», pentru o datorie. - 449. Proces pen-tru o juncd: « Avänd o vitä ce rämäsdisä sdracd de mamd, ail fostuinbländ räzliatd, si tämpländu-s[ä] di all murit si until om vi-tälul de supt vacd, si rämäind vaca fär de vital, i s'ar hi rugatei [unei femell, de i-ati dat ac vita.' sd o supue la vac[a] lui, si,neprimind-o vaca, ail adus-o iar acasd.» - 45o. Boleti marl caricumpdrä desetina la un Tinut si o tree until Cdpitan : cel d'intditise indatoresc sä caute si bani pentru acesta, de I Ta___::urci. Se dad

banii «la Cätnard». Cäpitanul nu poate pläti, la urmd, eistovul», sie inchis. Îl scoate mama lid, dar el fuge la Munteni. I se leamosia. -45 t. Pentru o bute vindutd «spartd, bátutá cu bun-bac si cu muschiti pintre doage» ; care se stricä. - 452. Pentruun «fliacal» care furá niste fdind. - 453. Pentru mazilul IordachiGherghel, care cumpdrd cu Ionitä Bontds un cal, «ea sä-1 deala call impärätest[i] ce sá oränduisä la Mdriia Sa Grigorie-Vod[d] ; care cal, fiind prost, n'ati trecut cu alp' cal ; s'ati datei bani pe calul impärätesc dupä preatul ce era socotit de

6

MATERIALE DE ISTORIE CIILTURALI 267

la Domnie, si calul acela Lail luat ei ca sä-1 vändzd, sä-s in-toarcl baniI, ce dideasä pe dänsu b. fl iean la urmä cMos-caliI 2 . - 45 4. Proces al unul cálddrarin, pentru o casä. in Iasi,cu «dugheand de lucrul cäldärdriiI in mijloco . - 455. Pentruniste oarneni chernati pe vremea Rusilor de Mitropolitul An-tonii ca sä aducd vin. «Si atunce, rädicándu-s[ä] Moscalii dinEs, $ i mergänd si Antonii Mitropolitul cu dänsiI, si luind Mos-caliI li. boI a Mitropoliif, din cardle ceali cu podvoadd a Mi-tropolituluf, iar Cozma cAlugärul li-aii luat 4 bof a lor si i-aüpus la carAle acele cu podvoada ; iar, un car mai trimitindu-sä aduca vin, an luat Moscalii si bade la carul acela. »Cozmadá vina pe Mitropolit. Hotärire: «Sä le plátiascásatul lor boil, devreami cdef ad slujit pentru tot satul aice, la poruncastäpAniasca».-456. Pentru o Jidoavcd din BotosanT, care incredinteazdunuf orn din Deleni sä-I camistuiascd» niste borfe, pe vremea Ru-silor, «dAndu-I si plata lui: o vacd cu vital». Apoi zice c5. «s'aiifurat». Dar ea aflä la dinsul «nisti blide costorifi, o prostirea,niste papue», din ale ef. - 457. Pentru «judele de Tigani gospodlingurari». Scutitf Tiganii luf de podvoade, de desetin A' si clucrudomnescu, orl la piiatra, ori la trier, orI la seacere dom-neasc[d], or[i] la grajdurf gospod». L3-- 458. «Totl tärgovetii deHus» fac märturie despre un pink, «ca.' este orn drept si niè laun fel de räutate nu s'ati sitntit ni-odatä .. . Nurnai pe atätac'ar fi fäcut vrajd cu o psaltirea, s'ar fi cdzut vraje asupra luI[pirisuluI], si, n.ernaf avänd altä dovadA, nió intr'o samä nus'aii tinut vraje aceae». =459. Pentru o dare de foc. «Fe-meae lui ina fikd bolnavd, dusd la o sord a ei ... SAapuce pe megiesif luI, pentru aprinderea casAl, sä-I pld-tiasc[ä] casa si toatá paguba, -an avut din casä ; aft, de vorsti pe alt cineva vinovat, sd-1 dea de grurnaz.» - 460. Pen-tru niste vase cu vin. «Pe socotiala aciiI mdsoristI.» - 461.Niste oamenI urmäritl ca vecinr aratä cd sint numai de spremama dintr'un neam de vecint. - 462. Procesul unuf orn cuScärlätachi biv Vel Clucer, care, «find Armas-Mare, si vd-dzind calul la dänsu, cá iaste bun, frumos, i-an pus pricinäc'ar fi de furat, si i-an luat calul, luindu-I si gloab[ä]». -463.Pentru t de un Turc la olac, «until' Niamtu, la

268 CONDICA LUI CONSTANTIN MAYROCORDAT

Toader Botedzatul biv apitan za ddrábanr». Läsase. Turcul«aft cal, cu bour». - 464. «DzicAnd Darie apt. cd, la turbu-rarea Moscalilor, mergänd Berdos [din Sdne$ti] dinpreunä cuazacir, ail adus dentr'acele jacur[i] 7 vite turce$tr acolo insat ... Si acea vacä täind-o azacii acolo in mijlocul satului,tot sáteni aü mancat dinteänsa ... SI o plätiascá cu totff. »- 465. Pentru un boti perit de la plug. «Numar dänd sain[d]Istrate holt[eiti], cä el ail fost pogoni, dätätor de sam[g]numar de dzi, i Costantin de noapt[e], fiind corna..»-466.« Pe acea vreame [a Muscalilor] ar fi fost tot b lacuitorir

dintr'acea parte bej[e]nit acolea : in coastele satulur lor, $i, ne-putánd niò el sta loculur, at rdmas stupir fgr de pazd, si, dintábára$ir aceiia, care cum putea, si or ce gäslia, mänca tot ... ;cari unii din jäca$ s'ati prinsu si fat[ä] la furtu$agurr, $ioränduit la dum. Sárdariul, ca sä apuce-p-riailé-ati fostcu bejdniile acole), ati sg scoatä tälharir, aü sä sá facá curamäpeste tot, pe toate pagubele.» - 467. Pentru un Wean dusxcu Moscalii». - 468. «Esind vdcärit la Grigorie-Vod[g], s'ar finäpästuit Pricopii cu o vit[ä], de spre vácarl.» - 469. Pira «luiMarco $i lui Tänas[e], be$lri din Ep. Toader Jicnicerul %IA «oiapä de beilic pe sam[ä], sg.-T poarte de grij[g] pgr a lua-o, $iacesti be$lir luat iapa de olac». - 470. Un cal de furatla un Jidov din Iasi, care-1 luase de la altul din B6T5Tr-r"Jidovil jura. - 471. Pentru «60 de cojoace» luate fgrä platgde «Pit. Ilie, cheltuitoriti la Visterie» supt Grigore Ghica. - 472.«a$1a Baiaractariulur», care are slugg pe un Armean, - 473.Pirg. de Jidovi. Se aratä cä la 1701 Mate Sturdza a vindut unurEvreü «de la Sleten» [Sniatyn] «200 vedre m[i]ere» arä a leda. Jidovul reclamg. pe Sandul Sturdza Vel Logofät, care spunecá e nutnai «var premare cu pärinte dum.» acel Mater. «SiMateiti Sturdza toat[ä] viiata lui ati petre[cu]t-o pen tar[i]streine, pin tam le$iascd $i pe la Moscalf, fiind joimir lastiaguri ... at la atäta sosis[e], cä la moarte lui s'ati in-gropat cu milostenie de la Visteriia gospod '.» - 474. Plingerea Säcdre$tilor contra lui Sandu Sturdza, care nu li e neam,

V. vol. V, p. 593.

s'ail

i-ati

.

1


nid cu un anume Sdvenel', cdar dum. aü dovedit aasta cuo impdrtald in velet 7150 [1642], Ghen. 21, ce s'ati impdrtatginerei lui Vorontar, anum[e] Grigori Urechi Vornic $i:TornaCantacozino Stolnic $i Lupul Buum Stolnic $1 Savin Vistier,cu mo$1l ati avut de pe socro-lor Voruntar, in cage] im-pd4are arat[d] a fii$ticdrue ce parte i s'ad vinit ; $i pärtil[e]din Tdmpesti $i din Balasine$tI venit in parte lui SavinVisti Deci Mdria Sa Vod[d] intrebat pe noLcum istidreptat[e] $i obiceia, care incapi sä cumpere mai : rá-zäul cel vechiü, aü ruclenie vdridzitoriuluI; $i noi [cti] dreptatea$ am ardtat cá mai mntáiü incape singele rudenii vändze-toriului, apoi rdzd$ul2.» - 475. Märgäritare $i co cruulit[d] deaur» imprumutate «la nuntd, pentru podoaba si cinste nunfii».-2- 476. Proces intre un Armean din Suceava, Gdind, $i altuldin Boto$ani, Borde. Se laTEE-Firmint aid, «in biserica lor».Mentionat'FiTudorach[i] Vornicul».

477. 28 Octombre 7250 (1741). Domnul cdtre Iordache Pos-telnic, capuchehaiaua de Hotin: pentru cererea lui Samsongi-All-Aga, gcu care ne pofteatesäîrnprurnutämpá Mdriia Sa Pa$acu zeace pungi de barif». Cu toate asigurdrile de prietenie 0 vaspune cá «acest lucru iaste de to: paste putirgd, de vrearnecá acum iaste Domnie noao $i, de cdnd s'ati fdcut mutare,aü trecut pän acum $aseze de zile, $i harakul] stdruia$te asupranoastrd, $i noi pän acum ni treize pungi de bani n'amputut sá läsäm, pe zaigealile $i alte osebite atätea cheltuialea Domnii noao, de carele nu putern sä mai zicem; $i am in-trat a atáta datorii. i sd cddea acurn sd ne imprumuteazepe noi Mdriia Sa Pa$a $i dum. Samsogi-Aga, precum i altd

1 V. genealogia lui mat departe.2 Actul e de o mare Insematate geneologica, pentru cit numeste pe gi-

nerii Voruntar. Cf. Tanoviceanu, In Arch. soc. ft. fi lit. din .1a;st, III, pp.34-6. Numele de familie al acestuia ar fi Prajescu, dupa d. I. Tanoviceanu, Inziarul Secolul din Iunie 1903. Numele de botez, neobisnuit la nol, Ma' facusea-I atribui o origine italiang (vol. IV, pp. 569-70). Incolo n'am nimic de ras-puns insultelor d-lul Tanoviceanu, afirmatiile mele fiind basate pe izvoare pen-tru care fireste nu-mI pot lua nicl-o raspundere, ca unul ce nu le-am serfs cii. Cf.si vol. IV, p. 273, nota I : de unde si dun actul nostru ar ici daa mortillui Voruntar.

lui

6

s'art

270 CONDICA Lill CONSTANTIN MAITROCORDAT

data sä fd.cea la alti DomnI; cum ipä noi acum la Tarigradne-ail hnprumutat, anta maghistaniI si std.pdnif, cdt alt prlia-tenI, $i, cu ban[i]I ce am luat in datorie pän acum, n'am pututimplini soma gaigealilor si a cheltuialilor a Domnii noao, si

scris capichihaelile noastre cum eá trag mare sicletsi nevoe. Care aceaste toate cunoscAndu-le dum. Samsogl-

ne mirdm, cum ne sileaste a da si banI imprumut MdriiSale PasiI. Al doilea, spune dumisale, cd acest obiceaiti nio st, ea' nu Domnii sd imprumuteaze pe Pasi,care sänt pän prejur, ce numai Domni sd imprumun de lafiestecare, de vreame cd: Domnif, avänd datoria, mutt nu ledá indemdna a sd neguttori ca zaraff : Domnif trimet PasiilorDbudieturf, pocloane, dar bani sd dea inprumut, nie odat[d]n'ati fost. De vreame cd, daca &Xi, nu pot sá maT ceardde la PasI ; si cu aastä poftä rugdm pä dum. sä nu ne si-leascd. $i, precum aü ardtat dum[nealud silinn a face poftaMärii Sale PasiI ceränd banI la noi, ant sd-s sileascä $i laprietesugul cel bun, ce are cdtrd noI, a tocmi lucrul card.Märiia Sa Pasa, ca sd nu-I pae rah» Se va convinge si el.

In& ancea anI, cdt Pas1 aü fost, mdcar den carei tinemminte noi : Nuuman-Pasa, Mustafa-Pasa, Iachiia-Pasa, San.-Mehmet-Pasa, Cole'ac-Pasa, si poate cä s'af (sic) intdmplatcdte odat[ä] sä ceard, dar, arätänd Domnif aceaste pricini,s'a0 läsat de a mal cere, si nicI de cum nicI-o-dat[d] de laDomnI n'a0 luat. Se zicem si aasta : mdcar de am fi avut$i puteare, va gäsi cu cale dum. Samsogi-Aga sä facem Doiacesta noú obiceaiù si sä rämde ahsta la alti Domni denpricina noastQ. ?» Crede cd a scris numai silit de Pasä.- 478. Cdtre almacamiI munteni pentru egumenul de la Radu-Vodd : a fixat termin la Focsadi pentru judecata cu el [v. n° 971.- 479. «Tuturor läcuitorilor de la toate mah[a]lalile de aidin Iasi» pentru furturi de cal: sd caute tälharif in cloud sdp-tdminf ; altfel, vor plátí eT\ - 480. «Pentru rändul cdlarasilorde menzilul de la Bäräiacul, careI, tiind acel drum cu caul lorsi cu toate alte cheltuiale a lor, si jäluind Domnii Meale cumsä aflä in grea stare, ea, osdbit de mezil, sant supdrat si cualte beilicuri», pe chid aveaü de la Nicolae-Vodd «testament

Aga,

dat[a]

« Ala,

netail


de apdrarev, intärit de MihaI-Vodä : nu vor da deci Hatn3anuluipocloane i slujbe: «ni leamne, nicl orz O. nu ded, ni vinhätmänescu sä nu li-s leapede, niC un fel de clä hätmänestIsd nu fac[d], si, in scurt, ni c'un fel de beilic A. nu fie sup.-rat .. . Ascultarea lor tot la dumnealui Hatmanul sd fie.» Birulil vor da dupd testament. E iertat sd se aseze cu el, in aceleasIconditif, «si alti oameni streini, fär banI in Visterie, fär pri-cind». - 48I. ePentru acest mu anume V asilie, carele atifost Sfed si, trägändu-1 inima cdträ pravoslavnica credintä,s'ati botezat.» - 482. Pentru venitul mosiei «Budele, pre caresá face iarmarocul Movildului pd obiceitly, a lui Iordache Can-tacuzino Vel Vornic. «Asijderea si venitul poduluI si a luntrelor ce umblä preste app.] ... insa pretul ce ar da altii,voe sä. aibä. Vel Cdpitan de Soroca . a da el si sd iä podulin seam. lui.» - 483. Pentru «satele cdte sánt a sfintelor mä-n[d]stirI a lerusalimuluI, pre testamentu[l] ce aü, ca sä nu fieni mänästirile, ni satele män[d]stirilor amestecate cu tearanió la o dare, ci ei is vor da cu ruptoarea lor deosebI laVisterie, precum sänt tocmite.» Toate drepturile de judecatä

_ si &rile in naturä pe un sat al Galatei se reservä egumenultd.- 484. Mustrare care Vel Cdpitan de Soroca, cä a cerut voiede a ingriji podul si a ascuns drepturile luI Cantacuzino. «Si, deniarmaroc ce sä face, iar Vor[ni]c[ul] iä venitul din dughiane,dup[d] obiceiti. Si inteleasem cd iaste pod si la Silibriia, si iarässtdpän[ul] mosiii ià venitul.» Va da parte din venitul podulullid Cantacuzino, ccä, mdcar cd skit apele g[ospo]d, iar maluleste mosenescu, si, cäte poduri vor mai fi pe prundurile Nis-trulta pe apd, de iesta parte de la hotarul Hotinului On la alHorheai )14 tot in searna ta sd fie; insä eel- cu mosiile färparte n .1 vor fi.» Sä scrie de toate, si ce parte aveaü la iar-maroace cpärcbilabiI» si «cdpitanif». «Cd dumnealul Vorniculne-aü ardtat ai cd numaI 13ä pod ati gäsit musterii ai, de-Idati200 lel.» - 485. Pentru Anastasie Vornicul gospojciiI, dindu-Isugubina la Tinutul VasluiuluI. -L 486. 16 Tunic 7242 [17341intarirea privilegiuluI Armenilor polonI. El si oamenii lorsint scutiti de «härtif» si off-ce cangarib, «eI numaI cevor da vama si cornärit pe boI de negot si pe alte vite, va,


ia[r] pe cal vor da cunit[d], pe - 487. Pentru aceiasI.«Ziednd cd, la cireziie lor fiind boI gras, sä face spaimd in-teänsii, sä sparie si fug si zioa si noapte ; alte dä, si jum[dj-tate cireada sä.* rupe de fuge, si, pd unde ii gdsescu tdraniI,indatd if duc la dregdtor[i], si le iati dregAtori cdte un leúde bog.» De acum se vor lua numaI cdol leI de tot boi cdtsá vor tämpla fugit la un loc».- 488. Pentru un boierdin Tinutul Bacda, «prädat de Nearntl, de 1-ad läsat numaIcu sufletul». - 489. Pentru un orn «ce ati fost in Curte, lasteagul Caza[i]lor», «inbdtränit inteaastä slujbd». E iertat de«simenie» si alte «angarif». - 490. cPentru oränddrie din tärgulSuceviI, ce iaste a sfintii Mitropolif», unde Mitropolitul Antoniepunsese doi Jidovi: sä fie scutitl de «beleale» si «de eel cincilei de pimnite . Asijderea si Jidovif ce ar veni streini saüeel de loc. ca sA aibd a da 2 bad de sfart (sw) orända lor,dup[A] obiceaiul vechiü, i sd fie slobozi a vinde, orändarifsd nu-I opreased.» SA fie scutitI orindariI de cheltuielileguluI, dind numal ibirul Visterii», pentru untdelemnul Mitro-polief. - 491. Hrisovul mändstiril Dancului (8 Novembre7243 =-- 1734): iscAlit de Costandin Costache V. Log., San-dul Sturdzea Vel Vornic al TeriI-de-jos, Iordache Canta-cozin[o] Vel Vornic al TeriI-de-sus, Costandin Roset Hat.,Mihalache Roset V. Post., Andrei Roset V. Spat., IordacheRoset V. Pah., Ioniä Cantemir V. Ban, Toader Palade V.Vist., Ioan Bogdan V. Stol., Costandin Bals V. Med., IordacheRoset V. Clu., Armago Särd., Costandin Carageä V. Slug., Di-mitrie V. Post., Lupul Bogdan V. SAtrar. - 492. Scutire dealdm a until Turc care slujise in oastea luI eChiupriuli-Zad . « 0mie treI sute vite, cinci sute de iape, doao mii de of : fac allmul

leI, 6 pt.» (io Novembre 7250=1741). Se modified in maiputin: iertare partialä de aldin t uf or. - 493. Mändstiril Mirai se dd o parte din vama si mortasipia Focsanilor ; se prevedechid ele ar fi vindute sail date in credinlit. Mändstirea era zi-ditA «din temelie» de Constantin-Vodd Cantemir. SI fie «cu asd-zarea pAcurn tin si sfintele män[d]stir a Ierusalimului, cu rupt[A]ate tre ugh[l] de orn intr'un an, sA dea Visterii, si acestibanI sA-I dea in patru verturi», nemaI dind alt nimic. - 494.

..

tic--

loo

IJATERrAJ4 JJE ISTURLE-OUETUE-Huit-

in hrisovul MiriI iscdlesc : Costandin Costache Vel Logofdt, San-dul Sturza Vel Vornic al Terli-de-jos, Iordache Cant. VelVornic al Tern-de-sus, Costandin Roset Hatman, MihalacheRoset Vel Paharnic, Costache Razul Vel Spatar, Joan Can-temir Vel Ban, Ianache Roset Vel Paharnic, Toader PaladeVel Vistier, - Vel Stolnic, Costantin Vel Comis, Lupul Bog_dan Vel Medelnicer, Radul Racovitä Vel Clucer, CostandinCaragea Vel Sluger, Costandin Vel Caminar, Vel Jicnicer,Dimitrie Vel Pitar, - Vel Sätrar (5 Iunie 7243=1735).-495. Mänästirif Rächitoasa i se dd. mortasipia GalatilorIncä de la MihaI-Vodä. Acum o tin insd boieriI, «si tragtoate cheltuialile leamnilor si a lumAndrilor». Sá iea de laei mo de leI pe an. - 496. Pentru Sf. Nicolae din chei-

(z Septembre 7242=1733). - 497. Scutirea und sat de«cld g[o]s[pold, podvozI, cal de olac, conace, soldrit, gloabevornicestI, sugubinT, gloabe pärcäldbestb. - 498. Scutire pen-tru Ac-Sofi-Mehmet, «fiind priiatenul nostru si nnegiias, aler-gdtor la trebile tärdI purtätor de grij[ä] inteaa partede loc, la toate ceale ce sánt de folos pärnäntului» : nuva da aläm pe vite si usur pe prind. 499. Pentru VelVornic : vole a pune «VornicI la tärgul BdrladuluID, pentrua-si stringe venitul Vornicid, «Tinutul Tutovel', a Tecuului,a Putnif, Cuvurluiul, Fälciiul. Vor lua gloabd : «de fatä mare20 de le!, de muerI 12 lei' de la ce le vor fi fäcut, iarde la falm-I numan obotele, cdte 2 ug., pá obicealii ... Pen-tru preotI, diiacorn, tärcovni[i], cälug[dri], feorif de popä,nämetif lor, oatneniI bisericestI, de sd vor intämpla vre uniidinteaceste sá facfläcineva a fdta din mirence, fieste-care dinteaceste sd aibd a-I globi potropopul care ar fi, iarvornicif vor lua 2 ug. obotele de la fämei, fiind mireancd.Iar, de sd va intämpla de spre parte färneiascä sd fie o fatd,orI preoteasd sag diiaconeasä sag tärcovniit[ä] sag fatä depopd sag cälug[d]rit[ä], fiind fäcut de vr'un mirean sag neamginere de popd, fiind mirean, sä nu fie din oameni biseri-cestf, sd i globa pänteciluI oamenn dumnealuI Vornicu-luI, pentru 0.6 bärbatul iaste obiceaig de flail' gloaba pän-teciluI; iar fämeia va certa-o potropopul va lua obo-

687 7 5. VOI. VI. 38

cei

-

pi

si


tele pä obiceaiti . . . Pentru rudeniT, pentru cuscril, ciime-ti-i, sänge amestecat, de s'a tämpla a fäta, sd ià vornicilgloaba pänteciluT, iar protopopul va lua obotele, si sd-I eerie,si sä-T judece pe pravilä pentru sänge amestecat ; iar, de säva tämpla vr'o gresal[ä] fär päntece, sd nu fie a fäta, deaceste -or fi sänge amestecat, iar potropopul sä-I kudececu pravild si sä- globeascä. Pentru morti de orn, negäsin-du-s[d] ucigasul, sä pläteascd 12 sate dup[d] imprejur[ul] mor-t[ului] de org_ge_abiceiti, si obote sä dea, iar, prinzändu-s[ä]tälharul ucigas, sä ià Cobotele oamenii luT V' Vornic, si täl-har[ul] dea pe mäna luT Armas. Asijderea pentrutärgovet[i] den Bärlad $i ocolul tärguluT, de fapte reale, defurtisagurI, de bätäT, de gresälT ce or fi, cine ar face, orTden Moldoveani sati ArmenT sati Jäldovi, cine ar fi, pá grese-lile ce ar avea, Vornicii de Bärlad sä-T judece, sä-T globeascd,ph' fiestecare dup[d] cum iT va fi vina. Asijderea sd aibä, alua si venitul Vornicii den tärgu, den card cu peaste, 2

IA 2 oc[d] peaste, de bute de vin, de cofa de orilcä iarcäte 2 pt., 2 oc[ä] bäutur[d], i alte venitur[1] -or fi.» -500. eVamesilor de [la] sä fie volni a cäuta venitul vd-mil' : bucate ce ar treace din teard, si negote ce ar veni dentr'alte täri, sä aibd a lua vama dupre la tot, dupä obiceai, cumscrie catastih[ul] vämil, ce aü la rnánä ; numai neguttorifce ar veni cu negoate la Ias, pá acie sá nu-1 vámulascd, cisä le dea artuliT sä räm. (?) la Ia sá pläteascä vama.» -Fol. 489 V°.

501. 4 Julie 7241 (i733). Costandin-Vodd. Pentru dol preut siun diiacon i untárcovnic de la biserica domniasa de la Curte,din tárgu din Botosantil, unde este hramul Sfäntului Neco

ca sä fie in pa[e] de dajde domniasa i dajde vlädi-ciasa $i de sulgu $ i de dijmd de päine $i de podvozsi de chile $i de conak] si de olächirif si de toate cil-ril[e] $i angdriile cdte s'ar esi pre alt preut.» Vor luacvamä, din tárgu de vite ce s'ar vinde, cäte 2 ban[i], si decal cäte un pot., precum an fost obiceiti de vac, si sá aibda lua de trunchiul de mesärnitä, Durninicil[e], cdte o peciede trunchiü. Asijdiria, sä aibä a lua varná din mora dom-

sá-1 VI

-,

laiii,

MATERIALE DE ISTORIE CULTURAII 275

niascá ce este acolo, precum aii fost obiciaiul de vac.» Or-din. la Vornic «si soltuzü, cu párgar[I]». - Fol. 485 V°.

502. 3 Iulie 7242 (i734). Se daü toate drepturile bisericestiin ceparhie Sfinteei Sale si la Tinutul Sorocil», Jul Teofilepiscop de Husl. «Si pentru carii sä insoará si Ode necu-nunat . . . Protopopul pre carile 1-ar pune párintele la acelTinut.» -- Fol. 450 V°.

503. 2 Septembre 7242 (1733). Pentru biserica din cheI.- Fol. 498 V°.

504. 6 Septembre 7243 (1734). Domnul face danie bisericiiAdormirif din Cernäuti, «fäcutä» de Nicolae-Vodd.- Fol. 493.

505. 7245 (1736 7). «Pentru Cerbul Jidovul, feCorul òausului,care face vutcá pentru treaba domneascd». - Fol. 413.

506. 7249 (1740-1). Pentru Iordache Cantacozino Vornic.«Spuindu-ne dum. Vornicul cá, cänd i s'aü jdfuit avearea du-misale den Horodinca de ostile moschicesti, imprästiind osteaniimoschicesti toate scrisorile dumisale.» - Fol. 411 V°.

507. Färä datä. Pentru Miron fiorul lui Costin Hatmanul,care, fiind mut, si fior de boer mare», i se acorda scutiri.- Fol. 497 V°. - Urmeazd altä scutire, din 28 Februar 7249(1741): «afländu-sá la grè neputintä, fail gurä, mut»'.

508. 19 Iunie 7250 (1742). «Mán[d]stirile Ierusalimului i aSdnaei i S[A]nt[a]gorii i altora ce s'ati oránduitu untru (sic) lemnu,tamde din vam[ä], pe obiceiti ce s'aü asädzat mai pe urtnä.»- Fol. 452 V°.

509. Färä datä. Pentru Lupul Porutchie biv Vel C5pitan,fost si pircalab de Tärgusor (Nicolina). - Mentiune. - Fol.457 V°.

510. 10 Julie 7250 (1742). Pentru biserica domneasca dinPiatra2. -Fol. 470 V°.

511. 23 Octobre 1735. Pentru lavra cea mare de la Atos.Cu boierii ca marturi3. - Fol. 492.

1 Era fiul lui Ionità: Costin si nepotul de fiii al luI Miron cronicarul. V./st lit. rom., I, p. 64. Din el si din eMutencop, fiul lui, se trag Costinetilurmätori. V. si vol. V, p. 424, n-le 4 0 5-

2 V. Documentele Callimachi, tabla,3 In Novembre urnai.tor, Mavrocordat trecu In Tara-Rordäneasd. (Hurmu-

276 CONDICA Ulf CONSTANTIN MAYROCORDAT

512. to Septembre 7251 (1743). Pentru mdnAstirea Dancul.Are mosiile «Buciumii si Poiana lui Pätin ; de pe car[e] mosifsä scoat[e] toat[5.1 piiatra ce sd car[ä] ai la Ia.', de toat[e]trebuintil[e] ordsenilor ; carff acif ce scot piiaträ din pämäntea cAt[e] 2 lei pe cos, si cif ce o car[d], incä, cu hacul lor,ate 4 lef de cos, $1 män[A]stirif ni6 un vinit nu dad». I sedä deci aciuialii: «or pi[a]trä boiriascä, or indn[A]stiriascd,or a mil' ar fi ..., cd'é $i aèasta este un madem trebuitor». -Fol. 501.

513. 23 Decembre 7251 (1742). Pentru «Hristodor, -adfost Cap[i]tan de Levinti », strAin. - Fol. 505.

514. Färd datä. Pentru Iordache Cant. Vel Vornic, care a-ratA un act din 7181 (1672-3) pentru a se hotäri la De-leanf partea lui Iordachi Vistierul de a «Domnitif Ru-xancira» Lupu. Vecini : Tudorut, Cdträgeasa, Zacoschie, Chir-ciul, Ion Fratco, Hearea, «Pdtrasco a i Floroae», Lupul Vre-mis, Gheorghie Tigdna$, Bortitra], «Mihail Cofetar», « I gnatDzard». cDomnita Ruxanda ad fost yarä primar[e] cu mosuldum., si, neavänd fior[i], ad rdmas si part[e] ei la stApdnirtelniamuluf, satul intreg.'» - Fol. 547 V".

515. 4 Februar 7250 (1742) si urm. Listd de oameni cari,«dupd dovidire, [sänt] sd sä scoatä la niamurN2, dupd cums'ad hotärät :

Andrei Balsovici vt. Spat., fiul lui Vasile Balsti vt. Log., ne-potul luI Ionasco Balsti V. Vor. la 7185 (1676-7). IscAle$te comi-siunea : Ion Neculce V. Vor., Alistarho Ban, Toader PäladiV. Vist., Costachi V. Vor.3. - Toader Buhus, al luf NicolaeBuhus V. Armas, nepot al lul Sandul Buhus Hatman 4. - Ga

zaki, IX', p. 662, no DOCLXVIII). Prin urmare si de aid se vede c51 data de15 Septembre 7244 (1735), pe care o d5. Neculce (13. 385) pentru instalareaurmasuluI IA e gresnä.

1 lordachi Cantacuzino si Vasile Lupu eraii cumnatl, ca unii ce pnuse pefetele lui Bucioc. Ruxanda era film Doamnel Tudosca Bucioc. V. Tanoviceanu,In Arch. soc ft. fi ht, rim last, III, pp. 27-8.

2 Adeca' : gsá s'a,' scoatI. de la dajde si sä sä puie la rl.ndul boiarilorD.a In urmätoarele cercefárl, participá si altil.4 V. vol. V, p, 575.


vril Miclescul, fiul luT Vasilie V. Jit. (cu fratil Gheorghe si Gri-gorie). - Ilie Zmdcild [.Zmucild], fiul lut Grigorie 3-ti Spat.supt Antioh-Vodä, fiul luT Savin V. Ban. - Neculaiti Brä-escul Post., fiul luT Solomon V. Med., nepotul luT Gavril V.Stol. - Costantin Ciudin V. Med., fiul luT Vasilie V. Post.,nepotul lul Gheorghitä V. Stol. - Ion Basätd vät. za Stol.Sänt. (sic), fiul lui Pdtrasco V. Stol., nepotul hit Zosän Hatmanul.- Lupul Crupenschie V. Pit., fiul luT Sandul V. Med. (frati :Grigorie biv V. Pdh. si Vasilie Post.). - « Gheorghie CananoPost. sän Costantin Vel Cdm[i]nar, (26 Ianuar 7250=1742 1).Toader Darie, fiul luI Mihdlachie V. Spat. (frate : Vasilache).- Costandin Savinel, fiul luT Iordachie, nepotul lut Stefan V.PAIL al luT Dabija-Vodd. - «Toader Post. Cuzea, Velico bratego Cuze, Ion sän Miron vnuc Cuzea..» Tatäl celor doT d'intdiäe Dumitrasco V. Spat. (30 Ianuar 7250.7242 2). - don Bojo-ren [u] Von», fiul luT eChiifiac capichihae» al luT MihaT Racovitä.(7212=1603-4), fiul luT Cdrste Vor. de Tara-de-jos supt Ieremia-Vodd (7108.1599-60o). - Toader Boj[o]rean si fratele, Lupul,fiiT luT Pavel Bojoranu V. Sluger ; nepotul aceluiasT Cdrste 3.-Sandul Jora si fratele Mihälachi, flit luT Grigorie V. Vist., fiul luTCostandin V. Clu. luT Ducd1-Vodä. - Sandul Darie si fratelelui, Darie, fiiT lui Iancul vt. Post., fiul lui Darie V. Spat. -Andreid Prdjescul, fiul luT Stefan Club., nepotul lift Toader V.Club. al DabijeT-Vodd. - Grigore Motoc si Necula, fratelesäTi, fiiT luT Ilie V. Med. al Duai-Vodd. - Cdrstea Iamandi bivV. Pah., fiul lut Iamandi V. Med. (fratT : Ionitä 3 Post. siStefan Post.). - Dumitrasco Stroi, fiul lui Stroe (sic) vt. Spat.,nepot luT Dumitrasco Zmdcild (sic) V. Päh. 4. - Se scot «lamazilI si cu tarn sä nu fie, ce sd-s scoat[ä] la alesi» : VasilieCracalie cdp. za bdranT si fratele luT, Grigoras ; mos : Cracalie

I El, Sail fiul sfiti, cum s'a maI spus, Vnu pe sora 1111 Ioan-Voca Callima-chi, Maria, vkluva lul Ursulet.

2 V. capitolul precedent.3 V. capitolul citat.4 V., pentru acest al doilea rind de Stroicestl, vol. V, pp. 535-6; Dame-

mentele Callimachi, tabla (v. $ i. rag sus).

278 CONDICA LUI CONSTANTIN DIAVIIOCORDAT

staroste '. - Grigorie $i Neculaiti Motoc, fill lui Ilie V. Med.,nepoti lui Gheorghii. - Sandul Tdutul, fiul lift' Vasilie, n e-potul lia Toader. - Stefan Mavrodin Fah., fiul lid MavrodinV. Vist. al luT Antonie-Vodd, fiul lui cMavrodin Grec». -Fol. 527 V°.

516. «Pis u condicd : lot 7250 [1742], Mart 18. » «Dum[i]tra$coClu[e]riul, fiorul lui Vas[i]lie Logft., $i Vas[i]lie sän Toader Ior-dachie [Cantacuzino] 2, gineril [e] ha Vasilie Logft.), 41 impart ave-rea, «cu odoare $i arginturrn $i bucate b. Averea venia «de spre pd-rintil[e] nostru, Vas[i]lie Logft., fiorul lui [Dumitra$co] StefanLogft. 6aurul, $1 di spre maica noasträ, Irina3, fata luf DumitruBuhu$».Satele slut: Spinoasa, Pd$canii, Valea-Sacd, Medcdti (ju-mdtate), Vilihe$tiI, vie la Cotnari, «in Dialul-Mändru», alta «laCru[e]», o a treia «la Orben[i]*. Odoarele, intre care e u n inel cuemi (sic) . . ., un leftu cu izmdrandu . . ., un leftü pajord . . .,

o pdrech[e] de nastur[i] de aur. . . ., si o cumá cu apsd cumdrgäritar[e], drept 400 lei . .., o pdriach[e] särji cu zamfir...,un zichir cu emi . . ., 3 mdtcale de aur .. ., $i din argintus'aü venit un pdhar cu toe, 25 dramur[1], $i .2 piulit 103dramur[f], $i 3 piuliti de argintu, $i 130 matce, $1 6 cal, si 6iape, $i un sträjnic», etc. ear haine fdmee$ti : tänbare, sucne,cline?, mäfram[e] (sic), nu s'ail pus ni una la impdrtald; s'aüdatti in parte lui Vas[i]lie Iordachi.» Datoria lui Vasile Ceaurulera de 1.554 de lei, 3 potronici, care cade In sama fiului. Marturi:«dum[nealuil Ilie Vornicul, Sturdzea, $i dum[nea]lui AlicsandruBuhu$ Hatman $1 dum[nea]lui Chiriiac Sturdzea Pdharnicul$i dum[nea]lui Toader Iordachie Vistiernicul 4.» - Fol. 539.

IV. «Condica deaca (sic) de luna luI Octovri, de rdspunsurice s'ati rdspunsu unora $i altora, pe cartil[e] lor -ati scrisDomnului. 7251 [1744 »

517. Lui Ion Bogdan, «pentru cona[e]le Mdrii Sale Pasii ; cdnu vel put birui sdngur la 2 cona[e], $i la Bärlad $i la o-rd$ti». S'a mai scris lui «Spdtariul Manolachea Costachea».

1 V. vol. V, Doeumentele Baoiranilor.2 Vasile acesta muri fAr5. urmasi (Gen. Cantaeuzinilor, p. 46).3 Irina nu mal tegia la 1705. V. vol. V, p. 95, no 87.4 Actul e (led de la sfIrsitul secolului al XVIIlea.


Sa poatä porunci «orcui din mazilii eel' mai de gos, si is-Kavnicilor si tärgovetilor de Bdr lad» (I -ill Octombre). - 518.A,geluiasi, ca sd i se supuie cel pomenitl mai sus. - 519.Catl Ifie$ Vel apitan de Soroca. «Plicul cu cdrtile $1 räclita-as¡ adus Inblatoriul de la Liov, si cu tabla fertuliff, cu iz-vod dp oamen1 fugit, cu mortl, li-aii adus ; dar altä data sdnu mai mestici trebile Visterii a scrie cu vestile la un loc,ce osälait sd. scrii trebile Visterii., - 520. «Lui Dum[i]tru Va-m[e]sul, cq s'ail oränduit apt. de timiriii la Trotus, : sd-1 as-culte tialiraait, cSi angdrie, mdcarú pret de un ban, de la ddrisiIsd n'aibd. a Wad> - 521. Lill' Costachea Vel apitau de Tecuó,pentru cd Vechil-Beslaga se pfinsese cd nu i-a dat toatd leafasi tainul. «Sä W rdfuesti,, Implinind tot, «cave el ail slujitpe ban[i] pe acl.» - 522. Sd se «pue In herd, si sd se aducd.«Brus[ds] apt, d Greceni». - 523. «Pentru Osavt cdlugärul,carile (sä) tälmäceste, Penticostariul ', si sd afld si Intr'alteslujbi a Domnii Melt# z scutire. - 524. atre «zlotas cu fer-tul al doile,, sd mute, «uncle vit afla ca de acestu fel deoamen[I], adec[d] raspopi, ati carea sd vor numi ipodiiacon[I],ail si preut si dfiacon[i] oe nu stiii carte si nu sdntu Invredni-citi slujbii bisdricesti, pentru prostiia si nestiinta invdtäturif le-turghie nu slujäscu, ail cdlugdri ce sed pe la casdlea lor; ailpe la sate, afar[1] din mAnästir[I] ; care sd poartd cu amdgald,pentru ca sä sd scutascá de bir, - pe unii ca acie pe toffsd-i punit la bir, si sá ve facet izvod de dänsif osdbit, $1 sáne trimiteti aasta. hied ni la bisericile de mir calugdr shnu-s tie, ail numai la mändstir[1],» - 525. a Gostinarilor deTinutul -, sd fie volnic cu carte Domnii Mete a lima gos-tina de oi, precum s'aü socotit de s'ail strigat la cochivechi Inteacest an.» Toti (si boieri, si cler, si scutiti) «vorda gostina driapt[A]: pe dze[e] bucate un lea ; färd. numa,Tura' sd aibd pace». Fiecare va pldti unde e deprins. « 6oban[i]holtei vor da unde vor pldti stdpän[i] lor, iar eel' insurati vorda unde le va fi $edere.» Sá se aducd iute banil «la Viste -

rie gospod» [v. n° 128]. - 526. Trimete o carte ispravniculul

1 Aceastä carte n'a apärut atunci.

280 CONDICA Lilt CONSTANTIN MAYROCORDAT

Tinutulu Sucevii: « si Indatä O. o trimit sä sä cetascA in totTinutul, ca sä sA instiinteadzä toti, si iar sA ne-o trimitet in-napoi, isctilitä de preuti $i de vorniceI, precum s'ail cetit intoate satile. Si care din läcuitori s'ar fi näpästuit cu acestufel de angärie, viind la dum[neata], sä el' sama, si, -al aflac'aü avut näpasti, sä plinesti, $i sá ne faci $tire cu amäruntul.»!-- 527. « PArcälabilor-, -vafelek192:, cAmAnarilor, bezmparilor,mortasApilor, buoararilor», cä negust9rif sträini «ce trec pistehotar», s'aü plins capichihällor de la margine pentru ang-drillelor, cá ieau cei pomeniti mai mult peste ce se cuvine. Se piing $inegustori de tar5. $1 alp. «Sä va deschidet ochii fii$tecar[e]lea dinvoi, si pr sA vä feriti, $1, cum am dzis, pand la un o afarä dinobiceiü de la nim[e] sä nu vá lunecatl a lua . . . Pre cin[e]-Ivom afla c'aü luat un ban sail pAnd la un o mar multu dinobiceiü, pe uniI ca acie, ca un caleitoriti de porona, cuulita si ocna if vom pedepsä . . . i poroncim si vol, tuturorläcuito[ri]lor tärAI, ca sA intAlegit toV poronca aastä, afarádin obiceiti nemicä sA, nu dat, iar ma s'a lua cu säla cevapiste poroncä, sä faces t[i]re ispravnicului de Tinut ; cA atiporoncA sA vä plinascA si sä ne fac5. stire $i noi, ca sA-I pe-depsäin pe acel pArcAlabI, vam[e]$1 sati altiY, cin[e] ar fi. SiaastA carte sä aibd datorie ispravnicul de Tinut a o trimitein tot Tinutul, sä sA. ceteascä, $i sA ne-o trimitA aid, iscAlit[ä]de preuV si de vornice, precum s'aii citit prin toate satile.[Pentru rest, vezi n° 35].» 528. «Dumn[e]ta, giudecAtoriulede la orasul Gherlii, din Tara-Ungurascä», pentru lacestu ne-gutitor arman, anum[e] Doros, läcuitor di aice, din. pämäntulMoldovei», ce ar avea pagubd de la rude din Gherla. Tri-mete $i « rAvasul lui cel de jalobA». - 529. CAtre «VasEillebiv vt. Logft., ce sä aflä cu salahoril la Vozie . . . Cele scris[e]am inOles, dar, iarä$, pr multe serif. Dzi cA te indamndinema a nu maí vin[i] la casa ta s'ati at-Ma obrazul innaintenosträ. De carea noi urgie asupra ta nu avem, iar tu, denu vei vr sA vii la casa ta, nu vini. Ne arAII ca sA scrimla capichihaia ce are dum[nea]luI Capugiba$a la Tar[i]grad,pentru isprava sAneatului. Dar noi acolo n'om scriia, nialte vorbe multe nu $tim ; nor punga cea de ban[I] ce ne-i

MATERIALE DE ISTORIE OULU:MALI 281

scris sd-t trimitem, t'am trimis, si dm. cum stii chiverniseaste;si sdnetul sd ne scot de toat[d] soma salahorilor deplin, sisa ne aduó, cum Vain scris si nainte. Si pintru cielanti agi,ce ne mal serif eä trebueste acelora sä li sä dea cäte ceva,dar tot precum t'am scris, ce-i socoti, le-[1] da si acelora.» -

0 530. «Negutitorilor crestin[I] -ati fäcut negutitorie de miere aidin Es, car[i] jäluird cd-i supärd beslaga de E$ sd-I dè cdteI let' de bute de miere, pecum ati obiceiti de &Xi Turcii,si eI, fiind crestini si sänt birni, n'ati avut obiceiti sd dèacel lei de bute.» Sd nu dea. - 531. «Preutilor unguresti du(sic) la biserica ungurascd din Es», pentru scutirea de la Gri-gore-Vodd : intärire. - 532. LuI Vasile de la Vozie. cSä portigrije ce s'ar mai innoi si, ce vei intälege, ades[e] sä ne fastire.» - 533. Cdtre «Gavril Neculce VICäpt. de Cottnan»,pentru niste «cdlatori de hotariü» : vine si starostele, cu caresä urmdreaseä energic lucrul. Tot asa si starostelui de Cer-nduti, Gheorghitä. - 534. Pircdlabului de Galati, pentru «Ena-chi Postelnicul, Rale Postelnicul i Catacalo» : O. opreased peRale. - 535. Cdtre Dinul ispravnic de Suceava. «Carte ceni-ai trimis, am luoat, si, pentru supärdrile ce fac TurciIoamenilor, si-I bat, si ban[i] -ati dat oaminilor pe poam[e]si pe altele 4 plinescu de la dänsii indoit $i intreit, si la po-ronca noasträ nu sd supun, si ne aräti cd n'ai ce lea faci,cä fac ce le este voe, si nu poti sd-i opresti, - aasta iasteblästämätie ta : pentru ce sd nu aped pe oamini, si pentruce sd-i las in voe lor, O. fac[ä] ce le iaste voe ? Saü, daednu poti tu si nu esti harnic de slujba aasta, ca sä aped peläcuitori, sä $tim, sä punem pe altul, car[e]le va put sä lest inprotiva lor, si sd apere pe oamini. Ne ardti cd sänt inBosance vr'o 7-8 AdaläT, si pe aiurile, si num[e]le lor nu lescrii. Pentru ce sä nu-i mil anum[e] : ce Turd säntu, si deunde sänt, si ce fel de räutät1 si supärdr[i] ati fäcut, si cuiail fäcut anum[e] : una cdte una. CA' iatd si aus inpärätescuam adus, cu carea sä le putem veni de hacul lor. Pe careaöaus l-am oränduit sd vie si la iarmarocul de la Botoseni siacolo la Suav[a]. Si sä cautl sä daI izvod ca aceala, anum[e],de toti Turcii si de faptile lor cu amänuntul, si el if va prinde,

282 CONDICA LITÍ CONSTANTIN MAVROCORDAT

or de acolo, de la Boto$en[i], or de la Suav[a], si, cuI cevor hi luoat rgü $i cu strämbul, va plini de la dän$Ii, $i sávor räsufla ldcuitoriI. Numal sd nu cumva sg täinuestI pevr'unul $1 sä nu-I argt1 pe totl» ; cácI altfel el va da toatäpaguba. <Din vrem[e] cä noi in tot chipul sälim ca sä ra-sufläm $i sä odihnim pe läcuitoff.» - 536. Care starostelede entru ceau$ul trimes contra Turcilor rätätorI.

caute pe ace$tI <Turd zulumg1i ce s'or hi afländ acolola acel Tinut, or cu cd$1.e a$ezatl, or pin sate inbländ cuali$verisul», araind anume <ce zulum, ce jay, asuprel[i] decam[ä]td, bad"' $i altile ca aceste . Sä nu cumva amistuestipe vr'unul.» - 537. Cätre Mihalachi Sturdza, ispravnic deRoman, pentru izvodul cälugärilor de acolo. mdcarn cdam conoscut cä multe basne ne aral, dar, cu toate aceste,caugärii träitorf pe la casäle lor, aü pris[d]cari, an väcaff, nusuferim sä fie, cg nu s[ä] cade ; ce, car[e] iaste cdluggr, tre-buia sä $add la mänästirea, sä pgzascä biserica, $1 cu ispräv-nicii sä cerci prisä[i]le i bucatele mándstiri, iar nu sd li i

pästorascd.» A scris $i episcopului. «i tu hieä altd datgbasne ca aceste nu ne mar scrie ; cg le cunoastem ; i acumam läsat, iar altä datriäl n'om suferi.» - 538. LuI Ghedeonepiscop de Roman, pentru acela$1 lucru. «Poroncim SfintiiTalea pe unif ca acestie . . . sd-i orändue$tI pe la mänästifi. » -539 Care Vel Cdpitanul de Soroca, «pentru podurile dinapa Nistrulia, ce fac stäpäni podurilor si cum le tin . . . Sd leial* in sama ta toate», (End stdpinilor insd venitul. - 540.Care ispravniciI de Suceava, Dorohoin, Soroca, Cernäutl.

pofte$te Märl Sa Paa -ati märsu la Hotin pentru nistiogar[I], ca trimitim de aid ; de sä mutt sd cerd, si,uncle vii ifla 2 ogar[l] bun [i], frumo$, sg-i eI $i

la Hotin, la capichihae . . . insä ogar[i], unde sd vor gäsg,sä-I eI dupä poroncd, iar nu fa de banN, ce sd-i pläte$ticu ban[f], cd nu voim a sg fa[e] jav.» - 541. Trimeterea laChi$inän cu slujba a lui alehmet-Aga Culau$ inpärätescu».-542. Se dg $tire ccdp[i]t[anilor] de pre la mezilur[I] $i voi, läcui-torilor äräl, pe unde sä va tämpla a vin[i] acest au$ inpäraescuanum[e] Ali Sdidag[i], cae 6 cal de olac din conac in co-

..

«*i,

.

«Nesail

sA-i tiimit


nac, - car[e] inblä pin Tinutur[I] pentru folosul 'WA ca-s rä-diC[e] pe tot TurciI zulumgii, din toate Tinuturilea.» - 543.Voie pentru ceau$ a merge «la Vornicul de Bot[o]sanI, la VelCApt. de Dorohoig $i la ispravnicul Sucevii, la starostile deCerndut $i la Vel apt. de Soroca», pentru <xTurciI räi». -544. Cdtre episcopul de Roman, pentru cdlugdri. Reinnoie$teordinul precedent. «Cdó datorie alugdrilor iaste biserica apdzi, iar nu va[ille, sag stupii sag viilea.» Cit despre preotiinecdrturari, «pe unit ca acie filed sd-I avli $i sd-I alegi, $idaI in mdna zlota$ilor, sa [li] pule birig». Dacd nu poate cercetainsu$I, sä puie pe un protopop. - 545. Catre ispravnicul deCerndutl $i Gavril Neculce Vel Cdp. de Cotman, pentru «cdlcarehotarului, ce s'ag fäcut de spre Le$ in do? rändurf . .. Dar lanol cum de n'aI scris [ci la Hatman] osäbcärY, instiin-tändu:nf ? Apor $i din rdva$411e -aI scris la dum-nealuf Hatmanul, iard$ nimic nu intdlegim. DecI sä ni serifpoveste cu ambinuntul, una eke una, cine ati fostu acei cdl-cdtori de hotard . . . Si cu ce pricin[ä] nu te porti cum sdcade ? Si sd-t deschidzi ochil a ni sluji precum iaste pläcerenoastrd. Si apol sä tiI cd te-of scoate.» A scris «la Märie SaHatmanul Coroni», $i va trimete scrisoarea printr'om anume.Sä dea $i el $tifi precise acestui dreg-Ron cSi, in carte cevet scrie, sd iscdliascd egumeni $i preutl, mazili $i cdp[i]tanI,ca o in chip de märturie, $i sä cdutat un cdpitan, om de is-pray d], sá tii limba, 0,4 triinetet cu carte acolo ca in chipde davagig.» 546. Go$tinarilor, sd poatd lua «trásur[ä]ol» de la eel ce nu plätesc go$tina, «or Sárbi, or de la alt11,si sd facd istovul». - 547. Se trimete un om gospod la gos-tinarI pentru a li lua jumdtatea fIg-dcluitä din dare $i netrimeasd.de dinsif. - 548. Cdtre cHatmanul Corcini» «prieteniascd scri-

soare... atäta in Domme cdtg $1 acmu, laIYiíeaasta, cu de a inst'a--11.i--ii-am sdlitu a pdzi buna megiisie'.» A datdreptatea lor chiar $i acelora dintre Poloni cari nu erag eräco-mánduit cu cd.rtl de la stäpdni lor». Nu face aboard.«De un an incoace», de $i el dá aceia$I dreptate i are

V. PrefaVt.

sä-I

Noi,

284 CONDICA Ltd CONSTANTIN MAVROCORDAT

aceiasi «coresponde[n]tie», tot vin jalobe. Se cer in zd-dar de la Domnie zeiboarii; «socotind a fi un lucru préail de cale a sä zäberi oameni nevinovgi, pintru oarecareapricini cari sprejdnescu asupra gudecatorilor ; cä, fdcdndu-sädreptate, nu rämän pricini de zdboard». Acum aflä si despre ocdlcare de hotar. acesta ffind lucru si maT marea, incdsnoi la Curtile n'ain agunsu, a instiina, nió prin mijlocul sololului(sic)t a ceare aastä dreptate; stiind cd Marie Ta esti vechiti pä-rintescu prietinul nostru, nu ni-am indoit cá nu vom gdsäaCastti dreptate . Poftim pe Ta ca sá ränduestI co-misaff din parte Märii Tale» : si el va numi boieri, ca sdt.Lieo-ocieze la maro-ine. Sd se pedepseasscd1;rd-up-a-

550.

V. «Condica de luna lui Noevri.»549. Care Logofätul de la Vozia. cards pr multe vorbe ne

serif i ne sfätuesti ; care sfat noi de la tine nu-1 cerem.Destul cä bani s'ati datu, acele io pungi de bani, si ne serifcä ai scos si säbiptährirul i, dacd 1-als scos, pentru ce nu-Itrimit ? Sá cauti numal decdtu sd ni-1 trim4, din vreme ce amdatu bani. Acele pricini ce ne ar41 inteo tiduld, de dzi cämai säntu, osäbite de cdt[e] scris, in cele multe vorbece ni-ai scris, cum de nu li-ai insdmnat si aceale, sä ne scrirc,e4ricin[i] säntu ?» -550. «Dumisale Vel Agd, sä dea po-runcd cu tärie tuturor aparilor domnesti, boeresti, män[d]sti-rest, ca, de s'ar intdmpla a sd aprinde foc in oras, ori-undeva,care sä fereascd Dumnezeti, fiestecare apari, cum a vedea focu,indatd sä alearge cu apd ; cá sá tie, cä acolo la foc sd vaface cdutare, si care apariti nu sd va afla, sd va trimiteLa ocnd.» - 5 5 i. Cdtre «Cdpitanii de Vasluiti si de Bär-Lad si de la P4eni», etrecänd dun("solol 1esegE...1..j la Ta-

cu «Antoh Carag Vist.». Ce se va da, ei s'atidat ban[I] dumisale din Vist[ie]rie ca sä le plätiascd. toateSi toate le va pläti cu bani : numai smintiald nió de cumla niè unile sä nu fie ... Cu bani sd le luat.

Polon ce trecuse prin tug.

(Si,

.. klärie

obissilillEaTi7gipeis.

ni-af

r----igrads,

...

plätindu-li,

1

MATERIALE DE ISTORIE CETLTURALA

Cá iatä si. solul de poimän[i], GloT, Noevrie ii, purcede deaice.» -552. eDum. Joan Seuter» [pe margine: «din TaraUngureasc[d].»1. Pentru lipsäre cdrtilor dum[i]tale, cd luim cuatäta intärdziere, avem pärere de rat'', de vrem[e] ce poftitnadesli a ne scrie s'a lua cat-tile dum[i]tale ; mäcarn cä nupottim cele ce atingu, ce numal prietenestf lucruri . $1, cdtpentru supärarea ce t'am fäcut cu istoriile a le tälcui. Si, cätes'ar fi maf gait pdr acum, lards sä ne trimit.» - 553. alb:-rasii de He neavind menzil in sat, sd nu dea cal de olac. -Cdträ. Solomon Botez biv Vel Vornic de Cimpulung. « Am in-tales Domnia M cd in tara Ardealuluf iaste multä boalä deciumä, si maf vártos la Bistritd, si nu iaste de acmu de cu-rund, ce tocma incá de astä yard; care si acole la Cämpul-lungu sä fi murit niste oamen[i] de ciumä ; si cum de nuni-af fäcut stire pánd acum Sá dea stir! precise : eMor siacmu tot lute un chip, ail s'an maf contenit ? tried si eel cevor veni din Tara Unguriascd pe vr'o poticd, tuturor sä lisä iä sama, sä nu cumva fie bolnav, si car[e] vor fi cu prepusc'ar fi din satile acel[e] cu boalä, sä st de o parte 10-15dzile sá sá lämurascä, sä nu sä amestic[e] indatä cu eel sä-ndtos. in scurt, sá porti grij[d], chivernisänd, sä nu s[d]atite vr'un foc, si sä cerci si sä afli adivárul unde laste boalä,la ce sat in Tara Unguriascä.» - 554. Cdtre Logofätul de laVozie. A primit esdnetur[i]le de salahor[f] si de car[e]le ceni-af trimis ... Dar má mir cum di af priimit sdnetur[i] ca a-ceste, cu atäta lipsd di dzile i cu ataa pagubä. Iatä cá tili-am trimis iar innapof, s'am scris acest mehtup la dum. Ca-pugibasi, care, sosänd, indat[ä] sd mere, la Achchirman sailundi afla, i, dAnd mehtupul, sä-I dzi6 si din gurd, sásocotiascä dum. de iznoav[d] si sá ni schimbe sänetur[i]le fdrde paguba täräf, cd stim ea' la aceste lucruti iaste pin pu-tinta dum. Si iatd cá t'am trimis si izvod de soma salahorilor si cardlor si a Tiganilor lucrat si de tot chiriaoa

dat, si in 6 lunf, de la Sfeti Gheorghi pär la Sfeti Du-m[i]tri sä fac 18o dzile, si, poate dumnealuf Capugibasa sáarete 190 de dzile ; si, scotindu-s-[ä] 12 dzile särbätor[i],rämän 178 de dzile ; si, or c'ail vinit salahorif mai innainte de

2" 5

..

li-I

-aii-ail

286 COND1CA LUI CONSTANTIN MAVROOORDAT

Sfeti Gheorghi, or c'aii lucrat mai mult cdteva dzil[e] dup[d]Sfeti Dum[i]tri, fiind trebuirud. Si, cum a fi, te sdle$ti de scoatesdnetur[i]le deplin pe toate dzilile.» - 555. Cdtre Vel Cdpitande Soroca, «pentru netocmire au$ilor si zorbaoa 6 afi fd.cutacef Turd». SA' scrie capuchehällor de Hotin $i Bender. Pen-tru o odaie a unuf cChiurdu» la un sat de acolo, cam tri-mis om gospod sd-i aprinda. odae, $i pe argatif, ce I ;in[e]all peces, sd-I iä si s5.-1 aducd aid». - 556. Lui «Aftanasäcap[u]chehae de längd dum[nea]lui Elagasä», pentru cVasdlcafata Jul' Co$tiicd», « cage] oamin[1] sänt din eel ce s'aa scosde la Tätar[f], $i, intorcdndu-sd ef in urmä, ca sd-s strängäpdni $i altele ce li rämäsesd», bärbatul ef era dator unuf Ta-tar «cu 20 de car[ej de nueli cu pa[1], sd-I scoatd din pd-durea» ; cere carul cu boil de la Tatar, care nu vrea.sdrit asupra lui cu un par, si 1-aa lovit in cap, $i diminata1-aid lovit : Or in sard aa murit. Si, vddzind Tdtarul gresalaluf, aa $1 fäcut $tire la alti Tätar[i] $i la märza6 $i la cadif,si s'aii stränsu vr'o - de Tätar[i], $'aa apucat pe fárnie larnijloc, sdlindo-o de fried, si o invdta sd dzicd, precum cä bar-batul ef au fost Turcu si 6 hied iaste turcitá ; ed., nedzicand a$6,o vor ard'o cu foc si copii if vor lua robf, iar, de a dzicea$6, i-or da 30 de of si o vacd cu guncd. Si 6, fiind färnie,in mijlocul atäta Tätar[i], si de atdta groazd, aü dzis $i 6 cäaa fost bärbatul el Turcu $i 6 hieä este turcitd, numai ca sdsd vadzd scdpatä de acolo. Si pe gura ef $'ati fácut Tdtarulhogetur[f] si rnärturif de la cadii $i de la hogi $i "r:le" la altiTdtar[i], $'ati dat $i fämei 27 de oi $i o vacä cu guncd, s'aatrimis-o la tan' Oa acas[d]. Si Pámie a6asta, mergänd cu tatd-säü de ati jdluit la dum. Särdarul», el o trimete si la Doran,care scrie luf Elagasä. «Sd-f scoV dreptate fämei $1 sängile,moart[e] bärbatului el' »- 557. $i luT «Pavlachea Sdrdar», pentruaceasta ; sd-I fie femeli «la dm. Elagasd ca in loc de dava-giao. - 558. Capuchehaief, pentru un «feor a Beresculuf»din Tutova, furat de cni$te TätarI» : il af1á pdrintIT rob la Ta-tall «la un sat» «in gura Berheciuluf». - 559. LuT «Ion Can-temir bezad6», sä caute TiganT cd'e Cantemirestilor si a ljau-restilorz. - 56o. Sdxdaruldf, pentru boi fugiV din alaiul «solu-

<6'at


lui moschicescu» la Soroca; reclamd Vel Vornic Costachi. -561. Lui gScarlat pärcdlabul de Gälat» .gcä astä prim[d]vard,dupg PastI, s'ag furat de aici din E$ un copil anum[e] Zan-pir, mergänd la vii ; pe carea copil imäsa 1-ati tinut mort,iar acum, märgänd niste chir[i]gii la Gdlati, sä incarce peste,aü dat piste acel copil in Gälg». El spune cá, cesind el sämargd la vii, 1-ag furat 3 Tätar[1] si dus de l-ag vändutla un Turcu, eminul din Galati., spuindu-li copilul cd areasi îmä aici in Es, o cdlugäritd... Sd-1 ei, sá ni-1 trimit aicea,iar eminul s'a cäuta cu Tätardi -ag vándut pe copil». - 562.Cdtre Costandinachi Vel Cdpitan de Tecu, pentru «un podimbldtor» pe care el li afundase, «Cali noi nu t'am poroncitpentru vadurile celi vechi, sá le oprestl, si, fiind vad vech[i]venit mändstirescu, cum de l-ai afundat ? Ce sä cauti sä dai voe[sg] inble podul.» - 563. Pentru vite oprite, inteun proces deSirbi, care se judecase «si la Brdila». Cel cu vitele nu mai poateastepta pe adversar si lasd chizds. - 564. Cdtre is ravnicul deCernduti, pentru afacerea de hotare. A vd.zut scrisoarea Hat-

iiii (Si, de vrem[e] cä ai si tu cordspondintiecu Hatmanul, bine iaste. Celi ce vei av a isprävi de ladm., trebuintile $1 folosurile marginii, scrie, si trimite, si is-prävesti ; numai te fereste la lucrurf mari, carea nu cuprindmint[i]a [tat nice sd cuvia tia rdspunsul de läTfh nu teatingi ...Pentru báj[d]nari sag tälhar[i] din parte Täräi Lesest,-ar fugi la Moldova, si poftesti dum. Hatmanul ca sd nu-smai kriimascd la Moldova, cum si la Tara Lesascä vaporoni dum. a nu-s-drgai priimi, - la aasta tu te fá anu pricepe, ni descoperi nimicd cu rdspunsul OA» -565. Cgtre pirc5.1abul de Galati, pentru ce scrie Serdarul turc.eCe noi pe dum. nu-1 stim a fi vechil Särddriil, ce-1 stim afi Sdrdar deplin . Si, pentru Caba-Hgsan Sdrdariul, cdridua vini acolo, i s'ag dat voia sä-1 puie in herd, sá ni-1 triimitäaice.» - 566. Cdtre u «Ne scrie dum.Crivocovschie, Comisariul dum[i]sale Hatmanul Coruni», cd,,Koamenii nostri sfädindu-sá cu podanii dum[nealu]l Hatmanulpentru mosil, ar fi bdtut s'ar fi rdnit oamenii nostri pe oa-meni lor, zábordndu-le si niste boi.» and a fost cOsdbit,

1-ati

Coroanel.

stele de

288 CONDICA LIIf CONSTANTIN MAVROCORDAT

sä camp., sä cerci un izvod de cisla soldrituluI de anul cel tre-cut » - 567. atre starostele de Putna, «pentru Vränceni, c'atlintäles cd scot bulgäri de sare din sar[e] ci este acolo, pen-tru casäle lor, si hied duc de vänd si pe afar[ä].» SA' nu maiscoata, «ce cu salamurä» (sic). - 568. Lul Pavlachi Särdar,«pentru conacuril[e] Märii Sali PasiI, ce 1-al facut, cage] atimersu la Benderiti . .. Dar pentru stagurile e-ati esit innaintePas[i] dela Bender, si li-ai dat conac, acie sänt WY impl-ratesti: ail tainuri, nu trebue sä li fi dat conac ... Si pentruacel Turcu ce s'ati aflat mort pe Ichil.» - 569. Catre capu-chehaia de Hotin, «pentru zorbaoa -ati facut Turcii la Mo-v[i]läti, la iarmarocul de la Sfeti Arhanghell. Ceausii pun pevinovatif turd in fiare. - 570. Care Radul Räcovitä V. Spa-tar, «pentru strajerii de pe la potiki]le muntelui de la acelTinut, intalasam (sic) Domnie 1VI6 precum ea ei ascult[d] MI-mai de vam[e]$1, iar de Capt. de la tärgul Trotusului nu as-cult[ä] ... Cin[e] ar imbla pe potió, sa fii $1 la $tirea Capt.» -571. VechiluluT de Besleagá de la Läpusna, «pentru ace).

märzaci». A scris lui «Ela-Agas[i]b ; dar de acum sä scrie eldirect Särdarului - 572. Caltre pircalabul de Galati'. «Pentruumä ce s'ail insemnat acolo, nu ne scril cu amäruntul; sipentru o pricinä ca aast[a] de ce O. ne serif greceaste? Sisä caut sá ne scriI anum[e], si cu amdruntul, cum s'ati pri-cinuit boala, $i cu cine s'ag amestecat, $i cat oamenI ati mu-rit, si ca[ä] vreame ati bolit, $i stintu-se-ati indat[ä] Ca iasteuma, ati tägäduitu-s'ati, $1 facutu-se-aü amestecatur[ä] mult[a],si cu ce pazä se pazeste ? Si pentru acesta lucru inteadinsuscriem, mdcar ea paza iaste la Dumnezeti, dar $1 la omenicu chivernisealä. SI te afli desteptat, si, ce pazä mai mare acoprinde mintea ta, aceia sä o fa, $1 pa acei bolnavi, patot, sä-Y scot din tärgu de o parte, si pa cei ce sä vor fiarnestecat cu uma$Ff si or fi sänäto$, iaräs afar[d] din tärgu,de altd parte ; si pazä sä pui, ca nime sä nu mai mearga ladansil, nió ei sä nu mai intre in tärgu : amestecatur[d] sänu-s mai fac[ä], $i casele lor iar sd-s inchiz[d], si pazd sa puf :nimeni inteaceale case sa nu mai intre; $i poruncd cu táriisä dal in tot tärgul acela, om de targu de acolo, de Galat,


aici sd nu vie, nió cu negqtorie, ni cu altd treabl. Si bd-cdliile incd sá s[ä] opreascd acoló, ai sd nu maf vie ; Tried sicdldrasif de Tarigrad, cdnd vor veni sag vor mearge, numaIdecat sg.-I treacet Dundre, iar in färgu ni de cum sä nu-ila$1: bumbasdr sd le puf, numal: sg porneascd. Si, in scurt,or cu ce chip de bun[ä] chiverniseal[ä] ye! gäsi, in toate chi-purile sä te silestI cu paza, a nu O. face amestecdtur[d]. Si,Dumnezeg sd fereascd, dar de om afla cd si din slab[d chi-verniseala ta s'ati fäcut vre-o amestecdturrgi, nu-r putea daseama. Osdbit de aast[a], si pentru conacul solului de acolósg ne fad stire ..., pentru ceale ce sd vor fi luat, plätitu-l'agAntohe Caragea toate, au maI rdmas-ag vr'unele neplätite.»-573. LuI Ion Bogdan Stolnicul ; pentru acelas1 lucru. Vamerge «la tärgul BärladuluI» si va porunci «ispravnicilor, situturor tärgovetilor, si Turcilor negutitor[I]» a intrerupe rela-tiile cu Galati!. « Asijdire si pentru rändul vdmiI, sd ne facIstire, acolo cum sd plätesti vama, la Bärlad, pentru ceI tre-cdtorI in sus, in gos sag cari descarcd acolo, si de tot feliulde marfd.» - 574. LuI tPavlachea.,, pentru femeia < turcitd» .«Si pe femie de o vor intreba, sd de samd el iaste la Doi,si fdmie sd nu miargd la casa eI, ce sd o ascundzI dumn[ea]tala un loc, unde if socoti dum[neajta, Or s'a alegi gudecata ; side iznoavd am scris la dum[nea]luf Elagas[i] si la capichihae,ca, or -ar aye dumnalul sag a1t1 märzacI sag Tätar[i] laoamenif nostri, sd nu scrie, ni sg ard nimicd, färd cdt nu-maI la nor sd. scrie.» Pentru «un Turcu Chiurd-Osman, cdar fi cumpdrat o mosie ... de la neste cdlugdrf ; care poroncanoastrá nu iaste ca sg vändzd el' mosiI la Turd». Dacd eadevgrat, <sd o laI in sama domniascd, si la Turcul acela sámiargä aus sä-I aprindd cäsla, si pe dänsul sd-1 ridice deacolo». Si egumenul de la Sf. Sava spune «cb." §i pe mosiilemándstirif de acolo, de la Soroca, ar fi fäcut niste TurcIcäsle in tgriia lor». Si lor sd li se facg tot asa. - 575. Ca-puchehaief Aftanasd, pentru femeie sit corespondenta directáce trebuie sl aibd Elagasi cu Domnul. «De Sdrdarul, sä nupominestI numele luI : ca sg' nu scrie la dänsul, ce sd ardtIun lucru acoperit: ca sd nu scrie la oamini nostri, ce numaI

68775. Vol. VI. 19


la noi » - 576. Cätre Ilie$ Vel Cdpitanul de Soroca. «Cartece ni-a trimis, am luoat, si cele scrisä am vddzut ; dar pentruce sd ne serif grecesti ? Ati asteptI sd.t däm noi Logft. säscrie rom[d]neasti ? Sä-t cauti Log[o]fetäl, O. ne scra rum[ä]-nea$ti ! Sd nu ne maI serif greceste ! Pentru acel Turcu Mus-tafa, 6-ad fost asedzat cu cdslä la BraicAti, la carea s'atí tri-mis un copil din cas[ä] di i-ati aprinsu cd$la, si pe dänsulsa-1 rddice, cu toate bucatele ltii. intditi ne serial cd tine $ioameni fär dea pecet, iar acmu it indreptezi ... Pentru aceloban[i] turcestI, din vreme cá sedeare lor iaste si iarna $i

vara cu bucatele lor aid' in tard, pentru ce O. nu d $i pe-cep' ?» - 577. La sfirsit, o pagind cu extrase din pravild. -Fol. 564 $i urm.

VI. «Condica lunil lui Dechevri.»578. Lust «Iordachea cap[i]chihae de Hotin», pentru un Turc

din lag. «car[e], avänd dughian[ä] cu bäcälie, s'ati sculatu cugälavd asupra until Grec cre$tin, s'ad inceput a-1 bate, s'ati scos$i cutitul, $i 1-ad giunghiat in 3-4 locur[i] ; pe care 1-am trimisacolo ca sä-I vie de hac.» - 579. Cdtre Iordachea Roset VelVornic : «pentru Turci bräileni $i Tätar[I], ce inbld la acelTinut $i fac multe supärdr[1] 15.cuitor[i]lor». Face besleagd peun Turc «de la Piaträ». SA-$I iea «besliI din oamen[i] strehi[i]ce s'ar gäsä fär[d] bin,. - 580. Cdtre capuchehaia de Bender,Dumitrachi, pentru un Turc riiii, care, abia scäpat de la in-chisoare, din Bender, a venit la Soroca, «$'ati prinsu pe ofatä mare $i cu säla all vrut sd-s rädä de ià, si, särind Cäpt.,l-ati prinsu, $i, puindu-1 in herd, 1-ati trimis la Chi$[i]nda, laau$ul». A scris Pa$ei sd-I vie de haw, cca nusä mai scapecu viiatd ..., eá apoI orn scrii la stäpdn[i]». - 581. Cdtre VelCdpitan de Soroca, pentru aceasta $i pentru «ace Tätar[i]C-ati venit cu carte de la dumnealui Ela-Agas[i], cerändu-t i6cal, cu epi. Tu sedzi si taC : nu purta nió o grij[ä], $i, de ormai veni la tine, sä le dal' rdspunsu, la noi sä vii $i la noisä. arä ; am scris dum. Elagas[i], or -ar av dumnealuIsati TaitardI cu oamini no$tri, la noi sä scrie $i dea la noi O.Card, iar nu de la oamini nostri.» - 582. Ltif Ionit[d] Arapul,


Vornic de Vrance. eintäliasäm de multe lucruri ce sg lu-:.rada. in Tara-Rom[d]niascg, si nof pe tin[e] and ti-am trimisacolo, intr'adinsu t'am poroncit ca sd te afie desteptat, i ne-contenit sg cerci, si in tot chipul sg. ispitesti, 5i, de toate cevif audzi, si ce vei adeveri, i ce s'ar clAti din parte acie aTärdi-Rom[g]nesti, ales sä ne instiintgdzi ; $i iatá acum iastecdtdva vreme dea cänd de la tine nemicg, ni-o instiintare, nuam luat, si ne miräm ce lucru iaste, - cä noi slujba ta din co-pildrie o stim mai desteptatä, si pentru axle t'am ränduitacolo, socotind cg te vom av de folos, $i n'a rgmän nemicdsä nu ni in$tiintäm de la tine. Dea socotesti tu ca ne va in-stiinta ispravnicul Putnii, ce-t pasä tie ? Noi asteptgm totdea-una osäbit instiintare de la tine ; tu datorie ta sä o fad', ane sluji precum $tif cd iaste pofta noasträ. i sä cauti daränedormit sg te afle ; $i noi sg te mai invätäm a sluj[i]? Tustif : intriabg si de altii, eel* ce vor hi inbländ inteacè partede loc, si trimite si tu oamini tdi de ara., si afiä tot adea-värul ce s'ar clgti, $i s'ar lucra, si s'ar innoi, or lucrur[I]mall, or mi, toate cu amgnuntul : una ate una, sä le afle, sinecontenit, adeasg sä ne instiintädzi ; sg-t deschiz ochii : nuardta blästämätie. Aasta scriemv (4. Decembre). - 583.Cgtre Pavlachi Särdarul, pentru stiff de la dvechilul besliaggide la LApusna, pentru o samd de Turd de acolo, precum

fäcut cgsle pin sate, si sed Turcii cu bucatel[e] lor, siin tärgu ail rgmas numai 3-4. Pentru care ni-am mirat c'aiîiblat si pin Tinut, si nimicd de aceste nu ne scrii». SA tri-meatg pe Iau$ul ce este acolò», ca sg strice oddi le i sä-1

risipeascd. eSi pentru acel Turcu ce ne scrief mai in trecu-tele dzile cá s'ail gäsit mortu, si I-at rädicatu, $i 1-at triimisla Bender, pentru ce 1-at rädicatu fgr de stire $1 poroncanoasträ ?» - 584. La lAthanasie Cdpt. de Grecen[i]v, pentruun Sandul Butunoiul, care se va aduce gin butu ... Si, pen-tru odaia lui Pase-Märze, s'ag triimis beliü sä o räsdpascg

bucatele sg-i goniasa.: sá stal si tu inpreund cu-585. dDechernvrie 7 [f 742]. Scrie Domnie M la credinosboeriul nostru, dumnealui Ion Neculce biv Vel Vornic. Fa-cern stire : latg cg t'am trimis un izvod de dgjdile fost

!

s'ati

$i be$1iul.»-

-ail

292 CONDICA LW' CONST ANTIN MAVROCORDAT

a Domnilor trecut ; ci poruncim, dumneata, afard den izvodce-I maT sti si dum., si. ddjdile si angherif, obiceiuri -an fostla Domni trecut, si care Domni aü adaos däjdile, si cariscdzut, si ce boeri aü fost indemndtorEil or la adaos, ori lascddere, off la vr'o dajde ce adaos, - de toate de amd-nuntul sä ni fad- nisti trätaji, $i sd ne trimit. Aóasta poron-cim.» -586. CAtre starostele de Cerndutf. «Pentru fata ceade Leah, aü venit aicea si aú stältuT-creWinnainte noas-trd cu sluga fa:Caine-an l cu Liahul ce vd sá o ; si id totas an dat samä si card noi cd cu sluga tätäne-säti alt[ä] vo-roavä n'ati avut, fär decdt numai ca sä o scoatd in tard, iarvoia eI este ca s[ä] margd tot dupd Liahul pe care an socotitde l-aü trimis tatd-säti. Ce noi i-am dat voia ca s[d] marga acolola Cerndutl, inpreund cu acel Liah, si, de dzice iii. incredintatdcum cd are de la tatd-säti ertd.ciune si pozvolenie ca sd s[d]cunune cu acesta, neopritd sá margä in ceia parte ; iar, devor vr ca sä mai lit i altä gratie de la tatä-sdil, sä adzäacolé la Cerndutf, sá scrie la tatd-sdü, si, viindu-I gratie dela tatd-s5.0, ori acolé s'or cununa, ori in tara lesasc[ä], latatd-sai, vor merge si sä vor cununa : di spre noI, voia an ;si, de vor vr ca sá triacä acmu in ceia parte, iarás voiasä aibd. Si iat' am dat si povatä, pe chihae de cd.läras, ca sämargd inpreund cu dänsi pänd. la Cernduti. Si toate, cinece i-a fi luat, pänd la un cap de 4ä sä i s[ä] d, nemicd sä nui s[ä] opriascd. Si, pentru sluga tätárie-sdn, nevränd sä margd.in Tara Lesascd, fär de-Voia lul nu 1-anr putut da, 6-an It-mas aice slobod2» - 587. Cdtre Vel Cdpitanul de Tecuô.«Pentru oameni, trag in ceia parte la slobozenii, cestrig[ä] de 8 luni, sä fim in odihnd ; si zió ca sä (lira si noicdrtI de mil[ä] ca aceale de a6astd. parte. Ce noi cArtI caaceale n'om da, de vreame ce destul iaste mila ce am fäcut,care arat[d] in peces anum[e], si dum. de jaf hied' te fereaste ;si chiverniseaste pá läcuitori, cdutänd dreptate lor, precumsä cade ; si cu pecet[i]le te sileaste, si la cercdtur[i] soco-teaste sä nu s[d] afle ceva pä urma ta. Si, pdzind aceaste,destul[d] mild le iaste lor, cdó si datoriia ta a6asta iaste. s -588 «Pentru un zapis de datorie de 500 lei, 6-ati avut Sfän-

s'an

e

ch-1

MATERIALE DE ISTORIE CULTURAL./ 293

tul Mormänt la Costantin Cantemir beizadea, fiiul räpousa-tuluI Antioh-Vodral» ; dase numaI I00 din el'. «Acmu, in-tämplandu-sd a vini aici, la Moldova, pr-fer[i]citul, pr-intä-leptul Sfintie Sa chir chir Parfini, patriiarhul Sfantului Mor-mänt» : voie a urmdri averea, cdtre cEnictarea, egum[en] deGalata». - 589. La «dum. Mufache Com[i]s ... Pentru pecetlce ne scril, cd te sdle$tf, la aasta tabla va alege ; pentruoamenii ce ati venit cu peceti de pe la alte Tinuturr, sd leiaI banif, $i el vor vini la Visterie de sä vor indrepta la cineail dat acif trif lei. Tabla sá triimiti färd. zdbavd. Pentru eel20 lei, gloaba vorniceilor, dupd zapisdle lor ce ne serif, acastädatd nu ddm voia ca sd li ias[d], ce dum. te säle$te a faceslujbá pldcutd,- cd mai avem noi $i alte mill.» - 590. CdtreGhedeon episcop de Roman. «Multi vin de poftescu diiaconie$1 preutie, carea unif dintr'dn$ii ar hi $i vredni de dar, dar,tot, nu socotim, $i pentru aasta ati mai fost voroav[d], $1

nol am dat rdspunsu $i atunce cum cd noi la hirotonie lornu ne atnestecdm, fdr cdt pentru vrednicie lor, a sd ispitiin biserica Curtii domne$ti innainte noastrd, a$' am poron-cit, $i tot a$ poroncim. Si pe car[e]le vom cunoa$te cd estevrednic de darul acesta, sd-I rädiam intdiü birul, $'apoI sdsd rAnduiascd a i sd da $i darul. Si pentru acesta lucru, petot acii ce vor hi din eparhie Sfintii Tale, $i vor veni laSfintie Ta, sá poftascd diiaconii sati preutii sä-I ispite$ti Sfin-tie Ta cu deadinsul, falcdndu-s[5.] tircovni, ränduindu-I sdinvetá intälesul, s'apol sa."-I trimit aice, la noI, ca sa. slujascd$i in biserica Curtil domnegi 10-20 dzile, sd vedem $1 noi, $isä li rddiam $i birul ; $i, dupd ce-i vom rddica de bir, ii vomtrimite la Sfintie Ta de le veI da $i dar[ul]. A$ijdere $i pecar[e] inteacest an veI hi diiaconit sati vei hi preutit, avdndpecet de bir, s'ati rdmas par acum in bir, pentru carea n'spus $i Sfintie Sa pdrintele Mitropolitul, cum $i Sfintia Sat'ati trimis unul ati doi ca sd le dal' daru, $i pe acie sä-Itrimiti aice ca sä slujasca innainte noastrA, si sl-I rddicdmde bir, - ca.', pän' n'or vine aid, birul nu li s'a rddica.» -591. «La Iordachi Vel Cdpt. de Codru. Carte ce ne-I scrisam inteles, pentru satul Bähnarii $i BältatiI de la Vasluit'i,

294- CONDICA LIA CONSTANTIN MAVROCORDAT

ea, rddicAndu-sä de acolò, i-ai oprit acolo, la Fälci. Pentruaasta bine ai fdcut, iar cä le-ai ardtat loc de asedzare i

le-I dat si pecet, aastd voia n'ai avut ; ce ne trebuia sä-0fit' oprit si sä ne instiintedzi ; cd i-ati (sic) luat la urmd, bine atifAcut ; numai sd.-Y intrebi pentru toate jalobile lor, si una cdteuna sd ni le triimiti in scris. Pentru oamenii de Cretesti, cdi-ai amestecat la cislä, bine ai fdcut, i, de a vin[i] vorniculsd jdluiascd, vorn da rdspunsul.» P- 592. Cdtre Dum[i]trascuSu biv Vel Agd, ispravnic de Putna. I-a vdzut judecata in-tre un negustor si un cl3drsan », «si acele basne multe 6-aiscris inteac carte de gudecatä : de ce triabd era, cá ni otemelie noi inteänsa n'am gdsdt, si, din vrem[e] ce nu stii aface cártl de judecati, iat cä cartia rupt[d] ti-am trimis, si

t'am trimis i formatie, in ce chip sd urmedzi a face cd[r]tde gucl[e]cat[ä] ; si de acum innainte as sä urniedzi, sá numai scrii atätea basne :

Formatie cdrtilor de gudecatd.Hristodor ati cerut 546 lei de la Stancul Bärsan, de 9

ani, ce dzis[e] dat, insd. cu Eni la Izvoard, si Stancultägldueste. Hristodor ati dzis cá va dov[e]di cu martur[i].»-LI 593. Cdtre egumenul de Pobrata, sd vie la judecatd cupatriarchul de Ierusalim, care sustine «cum cd, me in trecut[e]vrem[i] ar fi fost naändstirea inchinat[ä] la Sfäntul Mormänt».- 594, Pentru datoriile pe la oameni ale unui Turc mort sizapciul venit sd le irnplineascd. 595. Cdtre pdrcdlabul de

«pentru acei Turd, ce suit c'ati trimis Pasa de laSdlistra pentru un coroer moschicescu ce s'ati ucis,fiind prepus pe acei Turd, si vrut Thirä poronca noasträ, - n'ai fdcut bine cä i-al oprit : sl-I fi dat ; sipe unii ca acesti ni-o-datä sá nu-T opresti, ce sä-1

pe acestf, de nu i-or fi mai cerut pár acum, cat de ingrabd, sd-f trimiti la Brdila. Si de acmu, cdnd ni-i mal scri,sd nu mai scrii greceste, ce rom[d]neste sá ni scrii.» -596. Särdarului. «Jaloba id .Qyil täg.Qrheiului am vd-dzut ; ce iatd cá li-am fdcut carte de apdrar[e], sd sä aper[e]de spre toat[e], i nimic hahamului O. nu dé ; ce sd-T chem[I]fata, i sá li daf carte sá s[d] aperea.» - 597. «Tuturor Jidovilor

cd i-aa

Galati,sd-i ià

n'ai sA-T dal'

dal'.i

a


de Es, car[e] aii jdluit Domnii Mete pe hahamul lor, cd-I su-pdrd luindu-li bani, si alte angdrii, ladgdndu 1 la cheltuialä.»N'aii a-I da lui sad la aalt1 Jidov[i] -ar veni dintr'alte pdrt1 :fdr de voe lor sä nu d ni un ban, afar[ä] din milosteniIce vor da cu voe bor.» Niel' hahatnul sd nu ceard : «ed.', deni-ar jälui mar mult, apof n'a fi bine de tine.» - 598. LuiHrisoscul Cred. (sic), pentru niste sdteni pribegI pe cari Iasezase in Tinutul Vasluiil. aTie sd cade sä instiintdz pe VelCdpitan de Codru, $i de la dänsu sd t el rdspunsul, iar nusd fa din capul täti.» - 599. Cdtre Vel Cdpitan de Codru.SdtenI fugise ade rdul boirescului» Oarnenii se aplinsese, cäef ail mosiile lor la Rdpile Crasnit $[i] acolo vor sd srall asedzi,la mosiile lor». SA' li aleagd el, cu mazill. - 600. «Cartedat[d] de Armas», pentru a urindri baniI furati unul Turc.Pomenit un allihohie». CeI inchisI spun a cd n'ati fost numaieI in cas[d], ci ail avut Turcul si 2 fa:mil' : Catrina si Marie,si Necula vdcar, si un fior a lui». -6oi. Pentru Mustaa,falcut besliagdla Bo t[o] senI . - 602 C'i tre ispravnicul de Cerriduti,--C-p entr u o plingere a luI a CrivocovschiT» (v. mai sus) cu privire lahotul polon fugar a Alecsa Dobosuc » , care, cercat de LesI, as'arfi dat actnu de iarnä spre parte MoldoveT, ca sä sä. mistuiascd.Pentru car[el, tälharia ca acela in päind.ntul nostru a Moldoveinu s[d] afld, niC poate sd sd. amistuiasca . .. Sá-1 caute intr' altepártl de loc, cl in tara nostra nu s[d] aflä..» - 603. Lui VelCdpitan de Doroholii, innoindu-T ordinul : «pentni oamenifdin raeoa HotinuluI, ca O. sä oprascd pentru lemni si pen-tru fan si pentru ardtur[i] . .. Iar, pentru acie cari sd trag dinra, sd vie O. s[d] asedzd, dup[d] -or vin[i] si sä vor asedza,atuncI sd n[i] faè stirea, si viI av rdspunsu. »P- 604. < Pentruacest negutitor striind, din Tara Lesascd, anum[e] Avram, carenegutitor aducänd marfd scumpd, negut'itorind la Olanda, sipoftind Domnie Me a veni si altl, or 041 de multi' negu0-tor[i] ca acestI, sä sd afle la tara aasta ca de acest fel deoarninI, cu marfá scumpä», - il scuteste de bir. - 605. Cdtreispravnicul de Suceava, pentru plingerea unuT Armean de acoloasupra datornicilor lull. - 606 Cdtre starostele de Putna, carescrisese lui Vel Postelnic ed. aVel Capitan de cie parte» ve-


nise la el, sä se inteleagd pentru Tigani fugarl, ca ei sd serestituie reciproc. «Sd fad' o legdtur[d] acolo, la margin[e], deTigani -or fugi din Tara-Rum[d]niascd in iasta parte, sd-idal', cum si Tigani 6-ar fugi din Moldova de cie parte, säO. d. insd acmu de o datd sä sd strängd Tigani -or fi fu-git in cie parte la un loc, acolo, si cesti din iaste parte, din-coace, si sd facet un schimbu : sd-t d Tigani acei din cieparte incoaé e], si sd li dal' si dum. Tigani acestI dincoa[e],dincolo.» e- 6o7. Lui Vel Cdpitan de Soroca, «pentru cislelece fac läcuitoril aceluf Tänut, de pun in cislä si of si stupfsi toate. Iatd cd de aicea s'ati hotärät, .stupii sd nu sd puein cislá, cdcf ail dajde mal grea, iar of, cine va avea, sá sdpue 30 de ol drept o vacd, adecd cdte un ban de oae, siasa sd dal poruncä in tot Tinutul, asa sá urmeazd sá s[d]cisluiascd.» - 6o8. Care acelasf. Capuchehaia de Hotin scrie«pentru un fior a Inf. Rävenco, - -ati fugit cu o Turcoaicd,cu 2 fete si un copil, si, vränd 01 tracd. in Tara Lesascd, l-atiprinsu sträjärii de la Saibrie si i-ati dus la nemesnicul 'Mude la Mov[i]läti, si ial i-ati tinut, nemesnicul, acolo 27 dedzile, par aii oblicit Mdrie Sa Pasa, s'apof ti i-at1 trimis latine». Acum if cere Pasa. cintdiü, nemesnicul tät'.1 pentru ceO. tie oamini ca acie atäte dzdle, si nié sd ti-I trimitä la tine,nié sd-t facd stire? Al doile, si tu, de un lucru ca acesta, dece sd nu ne serif, din vrem [e] cd' la toate ce sd lucriadzd sisd claescu aice, in pämäntul Moldovii, noi avem a rdspunde,si Male Sa Pasa de la nof sä cad[e] sä-i éard. Ce cautd dete poart[h] cu ochi deschis, si nemesnic ca acela de ce sd fieacolo, din vreme cd ascunde lucrur[I] ca aceste si nu te in-stiintadzä aCasta ?» - 609. Si capuchehdii de Hotin, pentruacest lucru. De ce a sells numai lui Vel Postelnic ; de cecere Pasa de la el ? - Fob 579 si urm.

VII. cCondicd de al-tile é-ati vinit in luna lull Sdptemvrie[1741] de pe la boiari.»

61o. De la Logofdtul de la Vozia, cu ce Turc «esteacum trebuinte sä s[d] cheltuiascd. . . . ; sä i O. trimitä 500de lei dar, si, cu darurile ce mai sint la Vasilie, sd va

MATERIALE DE ISTORIE CULTURAL/ 297

put& aduce pe Capigiba$e iard$ in cheful lui. A$ijdere sicumnatuluT sä, vechiluluT cetätil, sä i sd trimitä ceva, $i

luT Divan-Efendi, si lui Gembul-Ahmet-Efendi, fost ca-deti $i este dus cu Capdgiba$e, si sd li sa scrie si cärtI cuchip de preiate$ug.» 61i. «De la Vasilache Mächärache Vis-tierul . . pentru un Ac-Märze, cd sá pune improtivä $i nu laseu$orgii sá i u$urul, sati pe alámgií sd iä aldmul din 2 satetätärd$tI . . ., care sate päind acmu aü dat vinitul tot pämän-tuluT MoldoveT ; puind pricind . . . c'd este loc hänescu, $1 pespusele luf dat si Mdriia Sa Hanul, cänd ati trecut la T[a]-rigrad, iarldc, pe cumu-I loc hänescu, $i sd nu d nemicd.»Sd se intervie la Hanul, ca acesta sä ordone luT Elagasi a luade la Mirzac «toate sdneturile . Ati fostu $i la Salcuta sä scrieu$urul, si suba$ul de acolo räspunsu cä are mehtup dela Hanul, cu poftd cäträ Mdriia Sa Voci[d] sä-1 lase sd iii su-ba.$1.11 ; ce, viind subasul la Ia$, sä-T d räspunsul.» - 612. Dela Spätariul Manolache [Costachij, de vreme ce i poruncit,va e$i la Foc$enT innainte fiiuluT Märiel Sale Apdula-Pa$eMusunolu, ce merge Pase la Hotin, $i va vini depreund panla Ia$T. i baiii cät vor trebul pentru co nace, Inca dupd po-roncd va cere de la Dumitra$co Aga, $i va pläti conacele.NumaT, maT cere agiutor la gätire conacelor si pe ispravniceiTinuturilor.» - 613. «De la Iliia$ Cdpitanul de Soroca, in-stiintänd cA la satele di spre margine NistruluT skit $edzetoricdte 3-4 Turd benderliT, maT multi färd. triabd, $1 mänäncdtot di pe la säracT, si le trag fetele $i fämeile, si le fac marecälcare. Ce sä s[ä] scrie la Bender, sä vie un bunba$ir, sá lefacd zapt, $i rädice de pin sate, $i sd fie $i la iarmarocla Movilai, la pocroave, $1 osebit sá vie si de la HoLin unau$ pentru paze iarmarocului; cd vechilul besliagAT este un ornde net/lied.» -614. Pavlachi Särdariul scrie cd «din fertul acestade la aceli 2 TinuturT aü mai trimis 3.000 leI . Dard, pentrustare läcuitorilor, dupä poroncä cetit carte pe la sate,iarä pe vorniceT adus $1 fate, $i s'ati iscalit ; darä, cutoate aceste, s'au foarte mähnit vädzind cal $i holtei

adaos cdte 3 lei, inceput a sd duce, $i neferit d7iccd n'or put& sta sd poarte baniT ace$tie.» - 615. De la el,

e-ati

- i1.,

i-ati

i-att

s'aii

sä.-1

li-atii-ag

lác.uitorii,s'ati $'aii

298 CONDICA DUI CONSTANTEN INIAVROCORDAT

«pentru Bechirbei märzacul $i odaba$e cu 2 siimeni de la Ela-gas[i], imblat cu Medelnicerul Costantin Doni pin Bugiac,

scos 6o de robi moldoveni, fäcut slujba lor. . . .

Ce sä le d osteniala lor ? i pe oamenii ce s'ati scos dinrobiia, i-au datu-I pin sate sä $aze, find foarte säraci. PentruJidoavca a de la Läpu$na, pe care o trage alt Jidov la laid-Agasi sä se giudece, si i poroncit Särdariului, de va maiveni Jidovul acolò, sd-I dzicä O. vie la 1a$1, sä s[d] giudece ;iard$ ati venit bunbasir sä iii pe Jidoavcd, sd o ducä la Eld-Agasi.» - 616. De la Vel Cdpitan de Codru. «Astä yard aüfostu prinsu Tätardi un tälhar, carele dupd faptele lid erasá s[d] spdricizure ; iarä apoI, dzicdnd el cd s[d] va turd, l-atiturcit Caimacan[ull $i l-aü fäcut orn al säti.» Fuge, urmärit deTätafi, «pe lature codrului»; «un bi $i un harbiti» i se aflä.hi satul Larga, «längd Codru»: Caimacamul «ati mersu di-auluat farmutà pe un ora anume Gheorghite, si 4 cai, i aü rds-punsu eä pänä nu i sa va gäsi pe tälhar, nu va da farmu-taoa >. Sä scrie i Domnul lui Elagasl.- 617. De la Logofátulde Vozie, pentru scrisoarea domneascd in care se aratä. cä Turcifaú gäsit cd, din 500 de salahori, « Ioo de salahori nu sint bunIde nemicd». Rdspuns : «salahoref sint deplin, $i lucriaze ; dardtoatä pricina este pentru cä mäniiat Capigiba$e pentrurämäsita lemnului de la Domniia Sa Grigorie-Vod[d]». Pe-titie a lui Satdrbase, ca sä i se dea de cätre Arma$ un rest dela stringerea cfertul[ul] al doile din anul trecut». - 618. Dela Cdpitanul de Soroca, «pentru niste Turd' din Movilai . .

cum eä fac multe rdutäti, imbländ cu sabiile goale i cu cutitele,ingrozind läcuitorif . . . Pe Aliba$e vechilul be$liagdi, ined 1-atigonit aceI Turd, $i cu fuga aü scäpat, trecAnd de ceia parte,in Movildü. Mai trebueste sá s[d] trimitd i niste Arnduti deace$tI ce sá aflä längd. Domniia, sä sá afle de paza läcuito-rilor.» - 619. De la starostele de Putna, cc'au vinit la iar-marocul Odobe$tilor la vr'o 3-4 Turd iamaci de la Brdila, $'aiäintinsu v'o 20 de corturi $i v'o 7-8 cafenele $i mesernite, carealtd datä fostu ; i fac multe supdräri ldcuitorilor. Ce, deva socoti Mdrila Sa Vod[ä], bine va fi [sd scrie] la Inicer-Agasi dela Brdila, sá trimitd un au$ cu cdtva nefeff, sd fie pentru paza

-aüdi-ad c'ad

s'ad

s'aii

n'ati

MATERIALE DE ISTORIE OULTURALÀ. 299

iarmarocului.» 620. De la Serdar. A dat celor ce-ad scosrobii 110 lei trimete 1.500 de lei, «bani de la Tinut». - 621.De la Logofdtul de la Vozia. «Lucrätorii cetätii, stiindcum ed. el [omul domnesc] aduce plata lor, dupd. 6-ad venitel, arätändu-le cä bani n'ad adus, cä banif sint la MdriiaSa Vod[d], ad fäcut mare tulburare, s[i] ad imblat in multechipuri dal-a Vasilie Logofjält, pentru ca potoale, sd numai imble, ad luat cu datoriia moo de lei, $i i-aü dat la Per-Mehmet-Aga, sd-i dè pe la rnesteri, si cu aasta i-ad mai potolit ,insd si pentru ceialali bani s'ad apucat cdträ dänsii cd vorsosi pänd in io zile. Ce sä roagá sä margd banif mai ingrabd si, dänd banii, va lua sebeptahrilul. Pentru robif mol-doveni, aratd c'ad imblat oamenil lui 3 sdptämänT, $i n'adisprävit nimic ; cdci, märzacul bumbasir vränd sä pliniascdporonca Hanuluf cu täriia, i cu siimeni sä scoatä robii, nu

ingdduit Nohai, ce l-aü scos dintre dänii afar[d], $iapucat Nohai cä in 2 sdptärndni sá vor afla la Ela-Agasi, laBugiac, cu robiI » Sá trimeatd un orn si Domnul. «PentruCapigibase, aü luat veste cä s'ati asedzat cu Muscalii s'adinceput a hotärd. Pentru pricina salahorilor, ce i-ad scris MäriiaSa Vocl[d] venit bänuiala cd sint räl, aasta sá vaput face s'd fie bine, numai sä i sä trimitä capigibasei darbunisor, si sá nu se mai scrie la T[a]rigrad sä s[d] mai aitegdrgavd. : ad vorovit si cu vechilul cetätif, s'ad luat asupra luieä toate le va asddza.» - 622 De la Manolache Vel Spatar,pentru conacele de la n'. A. dat ordine ispravnicilor. «Paa vinenumai cdte 6 easuti pe zi, si trebue dintr'un conac sd-s facd 2conace.» - 623. De la ispravnicul de Roman. «Dupe poroncd, adluat zapise de la vätämanii satelor, de incredintare, cä fär de pe-cet nu sá vor mai afla, trimis si izvod la Vist., de 128 liudefugit, cu 4 morti.» - 624. De la Serdar, «instiintänd cd o cartegreasc[d], cu bärmiald, aü luat-o, in care i s'ad bänuit cd.' nu facesail* sá afle pe toU oamenif färd peceti ... De iznoavd adpurces de arcd i mai cu tdriie si incredintadze pe toatesatele cu zapise ; i, pe cäi aü aflat fär peceti, luat bani,si i-ad pus osdbit la tablä. Pentru bejenarii careI aft venitacmù, nu li-ad luat bani, dard iardsi luat la izvod.» Nu

1-ad s'ati

cA

li-ad

sfil

i-aa

s'afi

3ad

300 LONDICA LUÍ CONSTANTIN MAVROCOR OAT

i-a sosit un eferman de triaba hambariului de la Bender. . .

Pentru solul le$escu, de s'a tdmpla sä triacd in gos pe acoló,va purta grije, $i, pe poroncä ce i s'aü dat, alt conac nu-I vaface, ce-T va da un pesche$.» Lipcanul s'a dus eintinsu» cupesche$urile pentru El-Agasi. «Mal insemniaze inteo tiduldcd treT Túrci benderliT s'ad rds de 2 fete a unti orn din Chi-sindd, si, sdrind oamenei, a prinsu pe unul $i 1-a pus inhiard, de s'au trimis la Inicer-Agsi, iard 2 ad scdpat ; la caread trimis Inicer-Agasi sd-T prinze $1 pe aceia. Pentru o muerice nemerise in Chisindü, acmu ad venit un märzac sd o$i ei dat-o, strigand fameia cä este cre$tind si nu leeste roabd» : s'a plins rnirzacul la El-Agasi. - 625. «Ion Bog-dan » mal cere un boier pentru conacile cPa$e ce vine la Ho-tin ... ; $i Vornicel di Bärlad sä aratai nesupu$T la aastd triabd.»- 626. De la Hrisoscul Vlastò ot Cerndutl . ; dupd poronci, aüluat zapise de la IdcuitorT, cd nu sd vor mar afla oameni färd pe-ceti; a$ijdere si pecetile mortilor luat de pe la casele bor. L5.-cuitorii a rdmas fdr un fir de pdne, cä Wad bdtut bruma $1 n'au cuce sä mar plAtiascd birul. Oameni bejenarT din Tara Le$ascd, dilipsa pdneT, es in tard tot värtos.) Locuitorii ad iscdlit de primirela o carte domneascd. Trimete banT din ardmd$it[Al». -627 Dela Dias Cdpitanul de Soroca. Pentru oameniT fugiti ; «de care, denu sä vor rddica, s'or strica $i ceialalti». - 628. De la Logofdtuldin Vozie. cîn trecute dzile, dupd spusul oamenilor ce venié dela CI-din, a fostu in$tiintat alce c'ad inceput a hotärd, dardastdde, Mercuri, Septemvrie 29, sosind 2 Tdtard de la Capigi-base, cu cdrtl, ad spus cá I-ad lAsat tot la Ilcdsuid, la capul ho-taruluT, $1, de cd.nd s'ad dus, sed tot pe loc $i hotdrdscu, a$tep-tänd de la Tarigrad rdspunsul pentru invoiala hotarului ; caresosind acmu, si raspunsul, c'un 6ohodar e-ati vinit, sä vacurma $1 de a hotärdtuluT,» Cere bani pentru < mesteriT de lalucrul cetätii». SA se porneascä cu zapciu « 2 oameni 6-atitrimis la Iasi, anume Vasilie Lipcanul din Maji $i Ionite fiorullui Solomon, Siman din TArgu$or sá vie la lucru».

VIII. «CdrtT de luna lul Octonavrie629. De la acela$T. «Ad luat carte gospod ce i a mersu cu clo-

Mail

Bat


jand; de care il indiamnd inema nici sd-s vie la copii si sd.-$arete obrazul innainte Domnii, si. cere hotärdre de iartare cumill, si as va vini cu inemd. bund. 500 lei ce i-an trimis, i-aiiluat inpreund cu mehtupurile, si la vreame le va da ; $1, bu-nu-i Dumnedzdn, are nddejde cd sd va isprävi de-Y vor dasenet deplin. Si, de socoteste Märlia. Sa cä va fi vr'o indoialdpentru isprava, sd scrie la Cheresli-Ahrnet-Iafendi, bas-ruzna-megi ot Tarigrad, ce este capichihae lui Capigibase, cd dincuväntul acelue nu va iesi. Pentru scosul robilor ce i s'atifalcut stire cd an scris Mdriia Sa Vodd la capichihae la Cramsd s[ä] isprdvascd, sä mai innoiascd poronca la bumbasirul celränduit ; ce acel trimis incä pänd acmu pe la dänsul n'anvinit ; lard, de va vini, va scrie si el la capichihae, la Cram.?Pentru darurile ce i s'ati recomandat, «dará el n'are de undesd d ; ce, de va socoti Märiia Sa, trimitd-le de aice. Mel-marin-Isuf-Aga i-aii dzis pentru obinuitul pesches al säti,de paidos.) - 630. De la Mädasache, «pentru Mehmet-Agabesliaga, c'an mersu Vinerf spre Sämbätä la casa until tär-govdt, dinpreund $1 cu s'alt Turcu, si s'an rds de fata tärgo-vdtuld, si pand in dzui an si fugit ; dupd card s'an luatcdtva Turd benderlif sä-i ajungd.» - 63 1. De la ManolacheCostache Spätarul si Dumitrasco staroste, pentru «tidule celi-an trimis Vel User ce vini cu Pase . . . in vreme cd Pasevine pe dzi numai cdite 4 asuri, si la tot conacul cere sä s[d]afle casä, ahsta va fi cu gren, ed.' este peste putinte, si s'aiispäriiat foarte ; dard inas, cu bun närocul Märii Sale, or stacu toatd silinta, si vor plini toate ; numaf cer sd nu le lip-sascá ajutoriul de la Mdriia Sa Vod[d], si sral trimitä de aicesi calva slujitori irnpreund cu porohecul, sä fie de alergd-turd, si. bani sa li trimitd, cä de la zlotasi nu li-ail venitnici un ban.» 632 De la Gavril Neculce Vel Cdpitan deCotmani. «Viin in Moldova 4 cará de bejenari, i-ati luat,gonai s pe urmd, si, agiungändu-I pe urmä, noapte, la cdmpu,pe sesul Prutului, mai din gos de satul Ldjenii, an dat nä-valá sd prindze pe bejenari, si, zmulgändu-se unul den beje-nari, an plecat fuga sä facd stire in sat, sd nu-i lase. lard 2din gona$I, luindu-se dupä dänsul, s'aii impuscat unul pe

302 CONDICA LTA CONSTANTIN MAVROJORDAT

altul, anume ea' impu$cá pe pejenari (sic), $i pe loc aa mu-rit ; iard 6 gonag at' rämas la cardle bejenarilor, prinsupe doi din bejenari $i pe ameile lor, $i bdtut ; cu to-,poardle aü rdnit 3 färnel, iard pe bärbaV, pe unul 1-aa maromordt : nu este nädejde sd ias[ä], $i pe altul 1-aa rdnit in 3locurb. Si, sdrind dupd gonag oameniI din Lajeni, nu i-aaputut ajunge, fiind noapte, i aceia cälärb. Pentru care, md-cara cd el pentru a'easta aü scris la gobernatul de Cosov,sa. prindze pe tälharii aceie, dard osdbit aü instiintat s'aice,sd aibä rdspunsu, pentru cd s'aa fAcut pria mare cdicare dehotar : piste hranite 3 cale pand la acela loc.» - 633. De laVasile din Vozie : cere bani, cad «fac mare siclet lucrdtoriicetätii ; ce, pentru Dumnedzda, sa. s[d} trimitä banib mal cu-rund Lipcanii ce s'aa trimis la Crdm cu pricina robilor,cu mare grea aghia aü sosit la Voziia in 2 sAptämdni. S'aüscris $1 el la capichlhae la Cram pentru poveste robilor, pe-cum i-aa poroncit Manila. Sa Vod[ä] . Celi ce s'aa înnoitdi spre parte loculur celui cu tulburare, va intdliage MAnia Sadin tiduld.» - 634. «De la Gheorghie Sahräzli biv Vel CApt.de Codru, rugändu-se sd nu fie uitat saa ea si s[d] lipsascädin stäpäniascd mila domniascd. Pentru cd el de nevoe i-auautat a sd. trage de la Codru di spre parte Focsenilor : una,pentru multa supdrare ce av de spre Taaff : al doile, pen-tru cumplita boalä ce i s'aa tämplat giupanesii sale, $i,

de vreame cä la alte 6ferturb trecute n'aa fostu ord.ndp ne-cdiure, sal roagd Mdrii Tale sä-1 pub la Cfertul acesta, ed.

n'are cu ce sd cheltui.» - 635. De la Vel Cdpitan de So-roca. «Cum boiarii carei ail mo$11 la margine, ail vändut toatevadurile Jidovilor, incd $'altif, card aa cate un petec de mo-slia la malul Nistrulul, cautd. $i aceia sal pue orändarf pe la vaduri,s'aa fäcut luntre de imbld in vad, pentru brudind, $i fac cevoe JidoviI pe la vaduri, de O. petrec oameni fel de fel pisteNistru ; pentru care sd roagd sd s[d] scriia carte Mddi Tale laeel cu moiile, sa nu fie margine in sama Jidovitor ; .cd, denu s[d] va rädica aeasta, el nu poate da samd de margine »- 636. De la ispravnicul de Roman. «Cu 7 liude ce-I arescutiti, nu sä poate cuprinde, ce sd roagd sA i sA mai adaogd,

s'aili-aO

...

li-I


de vreame cd: si el sd afid in slujba domniascd.» - 637. Ace-la$T trimete lista cdlugärilor, cari nu star' pe la mándstiff.TotT lese a fi cdlugäritT de Mitropolitl, episcopf, egumenT $ia avea un rost pe la mändstirT sati bisericI. - 638. De laispravnicul de Suceava. TurciT cumpdrätorT de poame ativdzut cartea domneascd, cc:lard ..., nu cdt ca O. se supuieporona ce incä maI tare s'ati intärtat asupra ldcuitorilor,

..-.71oamenn des'ati bätut pe uniI din Bosance, $i le iati baniT In-dolt $1 intreitT ; cd ace! Turd nu sint din ceT $6.dzátori, cesint vr'o 7 8 Turci addldT». Cere (d3e$liI pentru ddn$II». Turddin cra» vin $i ieaä boil unuI om dator cu miere. <KSA tri-

mitä vr'o 15 Arndutl, sd st apdrätorI la tärgul Sucevil, latdrgul Bae, la tdrgul SdretiuluI, $i a$ doarä sd vor potoliTurcil.» -639, g De la cdpitanul de CotmanI, cAtre Hatman,«pentru o moarte de om, 6-ail fäcut oamerill Liasilor pe loculMoldovei ..., si $ede lucrul baltd . .. Ati maT vinit $1. alti Le$T,cu vr'o 30 de osta0., la Vijnite, s'aii jd.cuit casa unuT Jidov,$i i-atI luat si un copil de I-a dusu-1 in Tara Lepscd ; insäJidovuluI i-ail luat 42 ugh[I] de aur ungurgtI $1 18 leT ban!deargint, $i, dinprdund cu copilul, s'ati dus piste hotar. » Jidovulavea un proces cu nobilul polon pe locul cdruia stätuse, nu seinfdti$ase la judecatd, «bird cdt ati vinit acmu cu calabaldc,$'ati fäcut cell ce s'ati ardtat mg sus». - 64o. De la Sgrdar.Trimete banT ; anumaT läcuitoril n'ati nicl o agonisitä». Decind un User a mers cu scrisoare domneascd la cInicer-Agasi din bender», s'ati maI contenit Tura', ad a venitun ceau$ de a ridicat pe cel ce supdrati pe locuitorl». - 641.De la Vasile din Vozia. «Divan-Efendi a Hanulul aa sositcu robil acolò la Voziia. Capägiba,a incd ati isprävit hotarul cubucuriia, $'ati märsu la Hanul sd-$ arete slujba.» Pentru plinge-rile Capigibael, cd nu i s'ati dat destuf ban! din Constantinopol.card pentru cd i s'ati trimis bänat CM"; di-ati dat a6a woolei din säbiptahril, bine era sä nu-$ bage capul in primejdie,sd ià banT strdinI, sä facd slujbd ; dará ail socotit a mai mutti-ar hi bänuit Märiia Sa pe urmä, de nu i-ar fi dat, de vremece Capigibase nu era acolö, sd vorovascd cell ce-T scriia Md-riia Sa Vod[d].» - 642. De la starostele de Cerndutl. A primit

304 ONDICA DUI CONSTANTIN MAVROCORDAT

cärtile Domnului, dintre care una apentru railianI din raiaoaHotinuluI, sä nu-I lase cu plugurile sä are in Moldova, ce sdfie margine popritä . . . Altapmtru un ogar, sá trimitä la Hotin. -643. De la Vel Cdpitan de Codru. A cäutat satele Molda-vitei de la Tinutul Fálciiü : inteunul staii eCodrenI». «EzerulBlistatul $i Blistäälul, ce sd numescu Luciul $i Prundul.» -

IX. «Pe Noemvrie [1742] »644. De la Vel Cdpitan de Soroca. Un ceaus trimes pentru

Tura rit% in Tara-de-sus se intilne$te la iarmarocul deMoviläu cu ceau$ul de Chisindü, $i nu se inteleg «S'atisculat Mahmet au aü intArtat pe Turd $i pe negutitor[I],de s'aii luat cu totri armele s'ati mersu cu zorbh asupra luiAli-Aga ;au$, $i in taina lor ati scos de la filard $'ati slo-

bodzit ni$te Turci fäcdtori de rele, ce fostü prinsu Ali-Aga ...: Chiur-Mahmet, ce $'aïl räs de 2 fete mare, $'ail luat$i o amel de la bärbat, $i altul . 6-ati intrat in taina lul lao dughian[d] omeniascd, $i altul ... care One cd$1ä... $i tineargatl färd bir. S'aü slobodzit pistoalele $i asupra luI Eliasyddzind Ali-Aga òaus zorbaldcul neguOtorilor, s'aü rddicat$i vine la Ia$. Care aastä: pricinä s'ati intärtat maI multpentru ca sd nu d negutitorii sama obialuitä.» - 645. Dela Vasile din V ozia. Dupd cartea Domnului, Capigiba$a «in-datd s'ati intorsu innapoI de la Chisinäii, de s'ati dus la Ach-cherman». - 646. De la Särdarul. «Pentru trecere tut Ahmet-Corag-Pa$e, cä 1-ati petrecut cu toate conacele, multämit .in närocul Mdrii Sale lul Vod[5]», Turcul dá ecäte un beni$de postav» luI Mädzärache i Särdariului. Se aflä un Turcmort lingd cloud sate, ucis de Tätaff, «cácI $1. cu sabiia aüfostu tdiat i cu sdgetile ränit; care $i pin cáruta luigäsit sägeti infipte». Ceau$ul II duce la Bender. «Care Turcu,mdcar c'ati fost un becisnes,_pirpiriü, imbldnd cu scafe dardavänd un frate $1 fämei cu copiI la Bender, ati fdy.t..vechil-Kun Efendi, va sá vie la Märlia Sa Vod[d], sä 'Card giudecatdpentru acel perit . . . Sä tiia Mdriia Sa y9s115.] cd, pe cdndau perit Turcul acela, era vreme iarmaroculul lMláüatrec Tätarii si altiI la iarmaroc, $i tot pe acela shah a triiadzi s'ail gäsit $i un Moldovan, iard tdiat de Tätarü » Ceau$ul

...

had

s'ad

MATERIALE DE 1STORIE CULTURALI 305

de la Chisindii spune «el s'aü fäcut mare calabaläc [la iar-maroc, fiind trer ceaus, al treilea, de la Hotin], sculändu-setotl Inicerii inteo sard, la un as de noapte, mersu lagazda luI Alitaus-Aga cu sabiile si cu pistoalele, si cu fugaaü sräpat Ali-Aga ; dupd aceia ati mersu si la gazda luI VelCdpitan, si iara numar sä-1 tae, demriT1ljtolit Mehmet-Oaus [povestltb-f-nIF-6-:.- 47. De la Särdar. «Pentru un om dinrobir ce scos de la Tätar[1] de Costantin Doni Med.,cd, ducändu-se omul acela cu färnela $i CL copii lur, sd-$rddice One din urml, s'aü sculat Tdtargi si omordt, sifämeia cu copii, vIdzind as, aS fugit de acol, si, viind laSärdariul, Särdariul aS trimis-o aice, socotind sd nu o cauteTätard:i acmu aS vinit Tältaral cu Odabase de la Elagasi,sd d pe fämei, puind Tätardr pricinä c'ar fi turcitä mu-iare cu copii.» - 648. De la Ion Bogdan biv Vel Stolnic,ispravnic de Tutova. «Banir din fertul ce s'at scos pentrumucarer, trimis la Galati', iarä altf banr, cdt maI trecpiste oränduiald, aS fäcut teslim de tot istovul la Vel Comis,trecAnd la Taregrad ; nutnai de acmù, dacd va da pecetile,va tritnite tabla si sama la Visterie.) Turcif incara pe locui-tort cu cametele, lipsind besleaga. - 649. De la ispravniciTide Neatnt, cpentru Turcii bräilianr si de pe alurite $i T5.-tardr ce mergu la acele pärtI de fac alisveris, cumpäränd vacr,or, unt si altele, cum sd stie Märiia Sa cd fac multd supd-rare läcuitorilor, cd le jail fän, ordzu, cu sila si färd de banI, sialtele mar fac; si dumnalur nu-1 poate supune Sd facd un bes-liagd si acold la tärgul Niamtul-, care si ora ca acela este unMahtnet din tärgul Petri!, ce sed[e] acolò de vr'o 20 anI,de va socoti Mdriia Sa Vod[ä], d si veo 2-3 liude dinoarnenir streinI, sd fac[ä] bestir.» - 65o. De la Vel Cdpitan deSoroca, pentru un Turc, «care si la casa Särdariutur aS märsucu zorba cdtare, s'aü slobodzit pistoalele, si pe urmä ail cädzut$i la pcdiapsd, la Tighine.» Scdpmnd, se leagd de o fatd,punfirin flail. «Care si tälharitlerrare-77-7 si che-ságlü... S'ail gdsät o iapä tätdrascd de pripas, $i pe urmdintrebtnd-o Tätarär, s'aü coläcit iapa, dal-A Tätarul n'ailvrut si astepte pdnd va sosi iapa de la herghelie, ce s'aù

68775. Vol. VI. 20

di-an

s'an

I-an

:

i-an

$1,

sa-I

$i-1


dus. lard acmù numai -ati vinit un mdrzac, apucändul. pe!Bias sd d iapa aceia, si sd mai d tried 15 capite de iape,ce dzic cä li-ati perit tot odatd, s'aü vrut sa ià farmutd. peoamenii de unde s'ati gäsit iapa, dará el n'ati vrut sd.-1 dpe oameni.» -651. De la ispravnicul de Neamt. Nu e ciumdin Tara Ungureascd, «in prejma Tinutului Niamtul, adecdin tam GiurgiuluI si a Ciucului, far edit O. aude cd impotrivaTinutului Sucevef ..., la un sat ce sd chiamd Sieul-Mare si

la ali sat ce sä chiamd Pinticul, ail fostu oarice board: deciumd, dard acmu de curind ail intdles cum sä fi vinit ghe-ndrariul de la Brasov in primblare la tara Giurgiuluf si, in-

tälegänd pentru boalä de ciumd cä sd afld la a6a parte,ati pus straje cu mare taina, sä nu lase sá viia nime de lasatele acele la tara Giurgiului $ i a CiuluculuI (sic!).» - 652.De la Vasile din Vozia, pentru sineturI pe care un Turc «vrsä le schimbe si vr face ceva ), dar fratele Turcului el-atcontenit sd nu facd .. ., cá poate sä dzicd ceva [Meimariù-Aga],si apoi sä va face de mascare la stäpdiff . .. Carele, dupd ces'ati gait sä puragd, dzic c'ati seäpat niste cuvinte ch., dupdce va trece Dundre, va grdi intealt chip cu Bina.-Emeni ; si,afländ as Bina-Emeni, 1-ail poprit sd margä impreund..» S'aintilnit «in CdusenI» cu Vel Cdpitan.

X. «Pe luna lid Dechemvrie [[742] »653. De la Costantin Vel Cdpitan de Covurluia : «tabla de

èfertul mucareriului n'am putut sà: o fac acmu, de vreamece m'am aflat impärtind pecetile». - 654. De la «HrisosculCredincer», care mersese «cu banii pecetHor», pentru fugarI«de supärare boiaresculuI, find mosiia luI Ion Pälade 3tiLogft.». I-a oprit, «imbländzindu-I cu voroava». - 655. De laVel Cdpitan de Soroca, pentru un Turc «care ail avut a facecu negut-itoriia» pe acolo, «dänd el banI pe miiare si pehanos, s'ati avut i cdtva stupT $i of .. . Acmu, impuscändu-1niste Turd la tärgul Orheiului», s'a trimes din Bender sä ise stringd mostenirea. Spun cd el ar fi fost Ienicer, esi cele-ati avut, sänt sä le ià Inicer-Agasi, neavänd pe nil'. e». -656. De la Vel Cdpitan de Dorohoiu. «Fäcänd $i ac !I 20liude sluj[i]tor[1], oameni streinl, if vol. asdza pe margive pe


unde voi socoti, si voI pdzi tare margine. instiintddzupentru oameni din ra eä la alt[ä] vreme n'au fost volnici alua din Moldova lemne si fän sd fac[d], si altele ; ce si MäriiaTa sä fad aa poprialä. Pentru liudil din tarä ad trecutin raè sad si alti, intelegänd de mila Mdrii Tale ce li s'atiagdduit, sd cer o samd sä vie iards innapoi; numaI dzic säaibá cevas vreme de räsuflare.» - 657. cDechemvrie 19. 0carte de la Ion Neculce biv Vel Vornic. Dupd. poronca MdriiTale ca sd fac trdtaz de cd.te ol tinia minte cä s'ati fdcutin tard, si obiceile, si bune si proaste, la ce Domnu ar fie$it, iatá cd t'am scris edit am Onut minte si le stid cd säntadevdrate. A.sijdere si cdte am audzit den oameni bdtrdnI, iardsli-am scris ; ce de aceli 6-am audzit, chizes nu sint.» - 658.Iordache, capichihae de Hotin, cdtre Iliia$ Vel Cdpitan, pentruunul care furase o Turcoaicd. - 659. AcelasI la Vel Postelnic,pentru acelasi lucru. cCine i-ar da Io lei colac, i-a spuneunde sdnt prinsl.» «Fiind pricind de liage» (judecatd). «Devreme eä si fiorul lul Rdvenco este de raié, pe toti i-aomord, cd.cí el' fugiia sä sd facá morteti la Lia$1.»

«Pe luna luI Ghennuarie [1743].»660. De la Mädzdrache, «pentru un Gebegibas[d] mazil

-ati trecut de la Hotin in gos ... : la Chisinal, sosind, i-adspus conaccil luI, cd ed cdte 15 cal' de olac $i cdte ochild de ordzu, si de mäncat din cale afard ; si, märgänd siea la gazda ha, de m'am impreunat, am cerut buiurultiul ceare, de mezil, si s'ati aflat scriind numal de 3 cat la 3liud[e] si 2 cal' la o cdrut[ä] ; numaI, el avänd $i 4 cdrute cuchiriia, lua cal de olac si pun la cärute si de aice numalcdt ad scris poronca, atdta i s'ad dat : 5 cal.» Dar mal de-parte a acut «supere» oamenilor : «la Roscani ad bdtutpe vornicul si pe alt sätian la talpe, sd-I gäsascä oae», sialte zulumuri pe unde a mai lovit. Sá trimeatá bumbasirpentru cTurcii benderlif», pe cari nu-I poate pune la cale.«Nu vor s5.-$ pldtiascá vama pe cdrutile ce cumpärd; nu stim :Inicer-Agasi le dä acest obraz, orf ce socotiald este de slatasa tari : 5tia cá astd yard, cdnd era Theodosie capichi-h[aie], ad rdspunsu Inicer-Agasi cd, pd.nä nu vel. aduce Märiia


Ta ferman, sä scrie anume pentru Benderlii, ca sä dè vaindde cdrutd noai $i de altele, nu vor da ; ce, cdt pentru cdrute,a$6 aa rämas, darä acmu nicl de peste nu vor sá plätiasc[d],si, spuind ausuluI, care este aice, nu le face nici o supunere.Solul lesäscu -aa fostu in Cram, acmu viind pin Chi$indü,aa $5.dzut de GIoi pänd Simbdtdv : aratd ce a cheltuit cuel. -661. De la starostele de Cernduti, pentru cai ai säte-nilor periti in drumul solului le$esc. (Si poroTré-a- gospodaü fostu, cai plätiascd de la Vistierie; cari acmusä roagd pdguba$iI sä li sä täia in sarnd la fert, eke catvii socoti Mdriia Tay. - 662. De la Cdpitanul de Greceni. Vinla el 02 Turcl din Volcdnesti, de pe hotarul Täräl Turce$tIv :emergänd la carmd de s'aii imbätat, aa venit iard$, lamine, sä md. ucigd, $i, tämpländu-se la mini un märzac incas[ä], i, nevränd sd-I lase pe Turd Sä intre la min[e], aü fácutpricini intre däni, $i aü täet un Laz si o mänd a until Tätar.Ce mä rog dum. [Vel Postelnic], sä m[d] ispräve$ti, sä lip-säscu din cäpitänie, cä n'am cheltuialá sd pot sätura Tdtaräi,Turcii de horilcdv (Decembre). - 663. De la Vel Cdpitan deDorohoia. (in trecutul an [1740], la poclonul stiagului, fiind rän-duit ocolul Boto$enilor cu Tinutul Härläului tot la un loc, li-amdat peceti, $i, dupd poroncä, am dat cdtul (sm.) 2 Hoff decdpt satului Socrujeni a lui Budzild.v Acum vede cä oricinetrebuie sä.-$1 aibä cisla la satul luI, $i-I schimbd. Plingere avätämanului. - 664. (De la Adam Luca Sulger. Fac $tire cd,dupä poroncd, iat[ä] si ea astädzI, Ghen. 2 r, am sosit la

rnduti, la margine, $i, avänd veste eä comisarii le$Asti vormai za ay, , latá Sulgeriul Gheorghit[ä] s'aa slobodzit sä intrein Campullungu rusäscu, cu slujitori, cu oameni de pin sate ;iard ea am rämas aice la margine pentru grije Comisdrii.Iatä acest Liah vinit de la Hatmanul Corone-l-am trimis la

NiVari-ig-ra.v -665. Starostelecle-Cerndutí trimee bani<"(aihbanif efertului al doile, de la Noemvrie v. - 666. De la Mädzd-rache, pentru numele unor Tura rai. S1.667. (De la Dumi-tra$co biv Vel Armas -aa mersu cercdtoria la Tinutul Lá-punei» : oamenii pe cari i-a gäsit (fär pecetiv, if trimete (inbutud, la Mdrila Tav. D- 668. De la Vel Cdpitan de Doro_

sä


hoig, pentru ni$te Cimpulungeni «casni2, cari stäteati de unan la Tinutul Hir läg, a$a cd li-a dat pecetI. cDarä acmu $1Vornecul de Cámpulungu li-ag trimis pecetil[e] albe, $1 le facemare supdrarez : ii trimete la Domn. - 669. De la pircälabulde Gälat'i, pentru pornirea unui Turc din ora$ : avea sd iea$ese pungi de bani. «Pentru cahveniaoa lui, pe poroncd atisurpat-o Hasan Salahor, ogiacul cafeneliI, $i apol" aü inchis$1 cafeniaoa $1 feredeul ; $1 iatä ti am trimis izvod de acarea-turile lui, ce are aice. Giamil aice am cercat, $1 n'ag Turcii,färä cät la Ramazan O. strängu la cafen, :?.i acolö sä inchindtiravi.» - 670. Gheorghite Sulger dd. de $tire lui Adam Sul-gerig cd comisarif polonT vor fi la 21 Ianuar in Snetin. -671. Pentru un mirzac : «gäse$te märzacul obraz la Ela-A-gash. E de temut sä nu pretindä $1 altii, ca $1 acest mirzac,cä stag pe loc hänesc $i n'ag nimic de dat. - Fol. 579 $i urm.

XI. «Condicd. Condica de trebile Visterii din anul d'intdig aDomnii Märil Sale Domnului Costandin Necolae Voevoda ;ce s'ati inceput dea la Septemvrie a anul[ul] 7250 [1741], la altriisprädzeC[e] an a al cincele Domnie, $1 la intdiul an a aldoile Domnie a Moldovil, - care sä incheie pänä la sfär$itullui Dechevri, anul 7251 [17421»

672. «Scara condicii» (fol. 617 V°-22 V°).673. Pentru rämd$ita desetinei : «carif nu $'ar fi istovit banif

pän acmu . . ., nedänd ban[i], sä le batä stupiI». - 674. «8 cdrtpentru vddrdrit, pe obiceig : Sfintia Sa pärintele Mitropolitul $1episcopii de pre la Scaune $1 boerii cu boeril., Or la Vel Co-mis, sd nu dè. Mändstirile Säinai $1 a Sfäntagurii $1 mänds-tir[i]le de tail sä scutiascd pär la 200 vedre ; testamenturile$1 cdrtile gspd. ce sä vor innoi, sd sä tie in sam[d] ; $1 totsd scutiascd numal pe vinul ce vor av drept, din viile sale,iar pe vinul ce vor vinde, sag vor cumpära, sä plätiascä caaltä tail cdte 4 ban[i] de vadrd. Oamenii streini ce ati viiin tard, sá dia cäte 6 ban [1] de vadrá. Vinurile ce vor trecedintealtä tail, sd dia cdte 2 bani. i ceni va face vr'un me$-te$ug, den cef ce scutesc : sd rdspundd vin omenesc asupralui, tot vinul acela sä sd ià in sama domniasch. i cel as-


cunsu $i a celui -ar ascunde. Si nimi sä nu scutiascä vinulde pe loc, Ord nu va pati baniI vddrdrituluI ; Octomvrie 3 » -675. «La cdp[i]tanil de Vasluiti si la tdrgovetii de acolo», sitot asa ia. Birlad, PutenI, la Negre Cdpitan si la Gäläten, pen-tru conacele luI Imbrihor-Agasi, care merge la Constantinopol(4 Octombre). - 676. Pentru conacele unor Turd' cari fuseserobi la Ru$1; sd se pldteascA locuitorilor, cu märturil, con a-cele. - 677. Lemne aduse la Curte din Tinuturile Iasi $i Car-ligaura : «cdte 3 p`, pe car». - 678. Pentru crdm[d]$ita ddj-dilor de pre la mazdlI si de la preutif de la acele Tinutur[i]». -679. «24.000 lei. S'ati oränduit sd dia boerii imprumut, pre-cum aratd in gos ; Octomvrie 6 [urmeazd. numele].» - 680.Pentru rdmd.$ite de «cónitd. turascd.» $i corndrit. - 681. «SAculiagá viile luI Enächiut $i a lui Serban Catacozuno , ce skitla Putna.» - 682. Pentru izvodul conaculuI de la Tecuci alDomnulul. - 683. «Sä strängd rdm[d]sita ddjdii ce s'ati scospentru podurI, pe preut aice in Ia$.» - 684. La dol Turd, inBoto$ani. $i Birlad, pentru ca sd stringd eI conita turceascd peacolo. - 685. «A$Adzare ruptif ce s'ati scos la Octovri, eke105 paral[e] de om cdsar $i de holteI tij, 4 fertur[I] intr'unan, incepändu-sd dertul d'intai de la lun a luI Noevri-Dechern-vrie-Ghenarie, $i Cfertul al doile: Fevruarie-Mart-Aprilie, si 'efertulal triile : Mai-Iuni-Iuli, $i fertul al patrule : Avgost-Sdptemvrie-Octornvrie [v. n° 66], iar acest fert ce s'ail scos la Octovri iasteosdbit, pentru banif staguluI ; 0 ctomvrie 8. » - 686. «Sá pliniascärdm[d]$4a ferturilor ot Mai i ot Iuni la Mdrie Sa Gligor[e]-Vodd..» - 687. ePentru Costantin Cdpitan, mergänd innontrucu dof Moscal[i]», la Chiev». - 688. «0 carte la Palaloga Ar-ma$, starostele de Putna, pentru Hdtmäniasa Ilinca2, $i cufiiul dum[i]sale Ionit[d], sd-I lasä sä triacd in ceia parte, mer-gänd la Bucuresti ; Octomvrie io.» - 689. «Celor 6-ail fost zap-cif pentru banii podurilor pe mazdl[1] $i preut la Tinutul Ia-$[u]lta i CdrligaturiI.» - 690. Lista «boerilor ce s'ati pus zlo-ta$ pe la Tin uturi cu baniI stiagulur ce s'ail scos la Octomvri» :

1 Fugarul In Arcleal.3 Racovitä, vIcluva luf Dumitrasco Hatmanul si cumnata WI Mihal-Vocig.

MATERIALE DE IS rORIE CULTURALÄ 311

si «Costantin Vornic de Cämpullungu», «Neculai Costin VelJit.», Gavril Neculce Spat., Costantin Miclescul Pitar (cite 4-5 laTinut).- 691. Cercetare pentru «banii härtiilor» pu$I suptGligore-Vodä. - 692. Lui Ionitä Rdcovitä. treti Spätar, sä. strinol<rdm[ä]sita pet. ot Fälcil». - 693. Sri iea conicenii conitä «depre la Turci i Särbi $1 de pe la altii oamin[i] streini». - 694.e S'ati dat pe la gostinarif de oT de pe la Tinuturi inteacestan, ca sä dià tot gostind, de la marl par la mic, din to bucateun leil, Bärsanif, oamenil de la Grecen, SärbiT, Cdmpulungenif,Vräncenii $1 altif, ori-cini sä va afla cu ol aice in tarä, tot sä dia,ca $1 altä tarä, fár de cdt numai Turcii sä aibd pace», etc. v.nie 525]. 695. Pentru a se stringe mortasäpia in Tara-de-

SUS $i in Tara-de-jos. Testamenturil[e] si cärtile gd., pe undesä vor afla $1 nu vor fi innoite de Domnia Mia din Domnieaast[a] de acmu, A. nu sä tie in sam[ä]. Asijdere $1 pentrucrä5me ce O. vor afla in tärguri, vändzind vinu sad medu sataka bäuturä, sä aibd a le lua bezmän dupä obiceiti.» - 696.Pentru baniT podurilor. eSä vite 51 záloage de pe la acifci n'or fi dat bani pärä acmu, sä le vändzd, sä facä istovla Visterie.» - 697. e Pe la tärguri si pe la iarmaroace, ca sá iäcotäritul dupa obiceia.» - 698. La Tutova, «ea sä-T fac[ä] nistelemnu, cherest de corabie» : de ce nu s'a incarcat la Galati,in primdvard ? - 699. Cerere de 600 de care de lemne pen-tru Curte, «cu bani, cdte 2 pt. de caru», din anuine sate.-700. Scuteald «lui Toader Habic, Roman din Tara-Unguriascd,si doi cumnat a lui, anam[e] Ion $1 Gligor[e], iar oamini strein,6-ail vinit din Tara-Unguriascd». - 701. «Somile gostinilorde of», dind totT, «$i Grecenif i, «fár numai Turcii earl anplätit la cunicer[i]»: Suceava, 9.030 de lei vechi, Neamtul 3.350,Roman 800. Bacäti. 2.400, TecucI 350, Covurlui 130, Tutovawoo, Vaslui 1000, Fälciiil 670, GrecenT 350, Läpu$na 300,Orhef 1.500, Soroca 700, Cernduti 2.310, Hirläti-Dorohoi I 650,Botosani 850, Cárligátura 400, Ia$T 1.500, Birsanif 5.500. -702. «Tärgurile domne$ti, precum s'aci socotit de s'ail oränduitsä aducd lemne de foc la Curte gospod, anume»: SuceavaJ80 de care, Baia 120, Piatra 150, Neamtul 40, Romanul180, Bacdul ioo, Trotusul 100, Agiudul 50, Focsanii 350,

131,

é


Tecucii 1 00, Galatii 350, Birladul 200, Vasluiul too, Fdlciiul8o, Husif 50, Chisindiil 200, Läpusna 50, Orheiul 50, Cer-ndutii 200, Hirläul 200, Botosanif 350. La Botosani se scrie«lui Antoh Caragé i Dinul Arrnas, Vorni». - 703. Ordinul :«De vrern[e] ce pentru tot läcuitorif ce sdd pe mosiile lors'ati hotärät ca sä nu lucredzd, niC sä cläcuiascd nemäruf, asisi pentru eel ce $dd pe rnosiile boerestr $i mänästiresa, dupdobiceid, ce sant cu cale sd lucredzd $i sd cläcuiascd stdpd-nilor celor cu mosiile, fiind dar si tdrgurili pe locurl gospod,O. cade a face cdte oarecare slujb5. Domnii, - insd DomnieMia de toate altele ii ldsätn, nió sä vor supdra cu nici unlucru, färd nurnaf aernu, fiind trebuintä de lemne pentru focula Curtile gospod, si, de vrem[e] cä vinu ni in& aast[d] toamnänu s'ai1 fäcut, ca sä aducä aice la Es, cu care card sä rädicatrebuinta aasta ; si, fiind oränduite toate tärgurile in DomnieDomnii Sale luf Gligor[e]-Vodd ate o sam[d] de card delemne pentru triaba aasta, ce sd aduc la Curte gospod,din care rdnduiald numai doi, trei tdrgur[f] ad adus, iarcelelalte toate ad rdmas, -iatä. dar poruncirn, indat[d] ce vetlua carte Domnii Mele». sä se trimeatd. «insä cardle sä fie atecu 4 bof.» Dacd zdbovesc ef in a se face zapcii, va veni unorn gospod, $i li va lua ciubote. «Si carte aasta a DomniiMele sá o cetit si lor, ca O. o intäliaga si sd sä instiintedzäcd cu alt nu sä vor supdra. insä calif vor fi adus din orän-duiala aasta la Domnie Domnii Salk] Gligor[el-Vodd, si voravé pe de la Clucerul de Curte -ad fost atunce aid, säaib5. pace. Si la caräle aceste tot CAI sant asädzItor[f] in tar-gurile aceste, orce briaslä a fi, vor da cu tot[i].» - 704. «LuiVasälii, blänar bärsan de la Trotu$.0- 705. Stolnicului Bogdan,sä iea de la Birlädeni niste banf pentru cari se jeluise «NicaVornicul de Bärlad cä s'ag luat cu datorie de la Turci $is'ati cheltuit in trebile tärguluf, la grajdiul -aa fäcift pentrumezdl in anul trecut, si la fdn, $i la ordzu, $1 la alte cheltuialfa tärgului ; si ad dat sam[d] Nica Vornicul cd ail acut cisläpentru acestf banf, iinpreund cu tot tärgovetii, $i o sam[d] detdrgovet aù dat banil, iar unif n'ail vrut sd dia.» Sä. cerce-teze. - 706. Numire de «vechili besliagg». Left: la Roman


12 leI pe lund, iar neferului 6 ; «$i tainul lor un car de fänpe lun[d], 6 pt., $i cdte 2 car[e] lemni pe lun[d]». Cam a$a $iaiurea (banii chiar sint egali). -707. SdrdaruluI, «sä pue sä facd.20 roate, insá dzece roate marl i dzece roate mi, pentrucinci caräte domnesti, $i 30 roate pentru rddvanurI si cardde la grajdiul gospod, si banii pe roate sä le dia de aicedum. Vel Comis, cdnd or aduce roatele aice.» - 7o8. Cdtre«vornicul de Bärsan[i] de la Soveja», supuindu-I pe Birsanila toate. - 709. Tot a$a celui de BirsanI de la Ca$in. - 7I o.PircdlabuluI de Galati', «pentru 5 iucurl ce i s'aa poruncitsä fac[d] de la Gälatf, $i 5 sdimenI sä tragd iucurile, $i 4 säi-meni $i dol cälara sá margd slobozi cu hazniaoa ce merge laTarigrad cu Chiriiac vdtavul de cdldra$». Se dd cheltuiala«de aice».11- 71I. Pentru a se lua care, care sä aducd grii1$i orz «la beciul gospod, din päne de u$or otd chirie ate 15 paral[e] de mertd, din banii poclon[u]lnistiagului». Din alte Tinuturf, care pentru «pdne de usor ceiaste la Chis[i]ndii», cu acela$1 pret. - 712. La starostele.dePutna, pentru «ca sá cumpere 2.000 OC[d] sda sleit, tri-mitä aice pentru triaba cherhanelii». -713. «Lu Costantin,pe carile s'au socotit sd fie Clucer satelor gospod ot- 714. «Go$tinarilor de bärsani ..., de dzece bucate un :

testamenturile $i cdrtile domne$tI pe unde sä vor afla, sd nusd tie in sam[d], fiind Domnie noai. Asijder[e]le, si de la Un-gurenil streini -ar fi trecut cu oile lor din Tara Unguriascdaice in tail, iará sä aibd a le lua gostina go$tinariI de Bdr-sara, ca $i de la alti BdrsanI, fiind oamen[I] streini.» - 715.«Izvoade de dajde Tiganilor lingurari», sfertul Octombre.Giuzr: Lupul, Lutul, Sälca, Vicol, Micul, Tivle, Grosul, Ursul,Purcar, $. a. - 716. SA se aducd Tiganii Ceaure$tilor la VelVistier. 717. Sä se aducd stoguri de fin «din fänul gospodce iaste la Movila Mari, sä-1 ducä la grajdiul gospody: se dä unleu de dusul stogului. - 718. «Precum vändut camenileintr'acest an ; Octomvrie 22 : 1.300 de lei lash', 750 Tara de-gos, 180 Rotnanul, 35 Fdlciiul, 230 Läpusna, Orheiti, Soroca,50 Cerndutil.» - 719. Care zlota$Y. A fdcut sferturile, «so-cotind mai bine a aOdza tara». SA* fie cu luare aminte. «Uncle

Fälcii, $i sd

sä-1

Fälciiii».leil

-s'aa


sd va afla, sd va cunoaste chip de raet (sic) de me;tersugsad de nesälintd .. ., din rdnduiala Curti! domnesti sä va lipsd.Si iatd, fiind trebuintä ca sd trimetem o som[d] de ban[i] laTarigrad, ca sd sd dia pentru cheltuialil[e] ce s'ad fdcut la pre-puternica Poart[d] $i pre la altii meghistani, fiind Domnienoi, pre la toate Tinuturil[e] s'ad ordnduit cdte o som[ä] deban! din frunte ban[i]lor . . . Si, de nu-i yeti avé dum. stränsIden Tinut, cum vet put, $i cu datorie, sd-i facet . . . Pär lasfärsitul acesti! luni negresit . .. sd-T plinit dum., cd la dzi*inn! a lui Noevri vom sd-I pornim la Tarigrad.v Altfel, vatrirnete <alt zapcid, mai cu grele ubote, de va plini baniT ;---ci nivom si scdrbi asupra dum[itale] Si, fiind acurn si cadva vrem[e]de cdnd at e$it dum[neavoastrd] la Tinut, indatá sä ne trimitito foae de cisld. $i doi de la doi sate, ca sä vedern DomnieMe de urmadzd a-$ face dreptate Idcurtorif in cisla Ion.» Sdscrie «en copilul acest den cas[d]». - 720. La. gostinarT, Isäpliniascd pe gum[d]tate de bani ce s'ati ordnduit ; Octornvrie22.» - 721. «Pentru rdm[d]sita cunitif i a hdrtiilor.» - 722.«Pentru calf de timir, trimitindu-sd $i un cdp[i]tan anume :pentru call ce or fi slab!, sd-I ià sd-I aducd aice, iar cariT orfi de triabg, sä rämde la timiruri, $i in locul celor ce sá voraduce aid, sd cumpere boeriT acestl numit mai sus alti caTdin banii pe., cu pretul cdte 15 le! calul.» - 723. Sd seclipascd» la baniT steagului din Roman toti oamenii luT VelLogofdt la un loc. - 724. Care Costachi Razul Vel Vornic,care scrisese «pentru vornicii $i alt! oamen[i] de frunte, la"-

cuitor[I] de acolo, de la Orheid, cd, strangandu-I dumnalufsi cetindu-le ponturile, si aradndu-le pentru toate, de, cer-sind el' ca sá s[d] schimbi ordndulala cdt pentru oi, stup[1],sd nu O. pue la cisld, avdnd bucatel[e] aceste dajde lor osd.-bitd,- fiind cu cal[e], ad ldsat Mdrie Sa, pentru aceste sd nusä pue la cisld. lar, pentru altele ce ma! cer eI, ca sä sdstrdce socotiala $i asddzare ce s'ad fdcut, ni de cum nusd poate. Ce, dupd cum s'ati fdcut hotärdre pentru folosulobstii, a$ia va rdmfin. Si, pentru vorniciT, aast[d] dat[d] tota0a vor rämäne, iar mai pe urmd s'a socoti $i s'a puni lao cale pentru ddn$il ; Oct. 24 » - 725. Cdtre «tot läcuitorii

MATERIALE DE ISTORIE CULTURAL A. 315

Tinutulur Ldpunii, Orheiului, Soroc[a]». Razul a scris cd.li place tot in noua asezare, cnumai satele cele mai mari siatunurile, ca sd-s facd fiesticari cisla lor osdbitd, iar nu sa s[d]lipascd la un kc, precum iaste porunca Domnii Meli. Pentrucari Domnie Me, necäutänd ale Visterii trebuintä, $1 socotindintdias dat[ä] a vb.' pune la o cale builá ca a6asta, cu lucruhotdrät am läsat ca sä lipsascd toate cele ce era asupravoastrd, si, pentru toate cumpänind si asädzind intre tot odreptate, a schimba hotdräre noastrd s[i] a muta dreptate,ni de cum nu priimim. Si, dupd CUM hotäräsc ponturileDomnii Meli, cu carile v'am instiintat, fiind lucru bun si drept,cum celor sära6, asia celor fruntas, trebue sä fie priimitä sipläcutd.» Pentru celelalte, ca in n1 precedent. - 726. «0 cartelegatd, la Dum[i]trasco Faladi Vel Clucer, cd, spuind dum.Vel Vistierul Märii Sale lui Vodä pentru vierii Märii SaleMihaf-Vodd de la Nicoresti, a nu vor sä lucredzä viile si säle ingroape, ati poruncit Marie Sa Vodd dum[i]sale Vel Vis-tier sä trimitá bani pentru lucrul viilor la Dum[i]trasco Pd-lad[i], ca sd-i dia in mäna vierilor, sä le lucredzä ; iar, de nuvor vria el. O. lucredzä, si far de voe kr sd-1" zapciiasa, $1sä le lucredzä ; Oct. 24.» - 727. Mortasipia Galatilor, datäde Vistier unuia, «fär de stire Märii Sale lui Vodä», e datäde acesta altuia. - 728. «La Echim bunbas (sic) de Santee,ce s'aii trimis de aid cu un om gsd.,L000parale, care facil

sd dea la oamenf cite 2 parale de scindura de teal.-729. La pircdlabul Galatilor, «sä cumpere 5.153 oc[à] miere,cari fac 117 cdntare 5 oc[al, si 490 oc[ä] ard, si sä le tri-mitä la Tarigrad, la boerif capichihdi pentru Ramazan» ; pld-tind din banil steagului. - 730. Vornicilor de Botosani, «pen-tru cai ce s'ail trimis acolo la Botosani, sä sdi ernedzd cu fänul6-au rämas de la Tudorachi -ati fost Vornic acolo». Se trimetsi tref evizith» ; restul se va lua «ori de pin sate, ori de acolo dinBotosani». - 731 Pentru «rdmäsita folaritului». - 732. «Pen-tru iusorul a unor sate.» - 733. Restitutie de sate de la TinutulSucevii, care ddlduserä birul la ocolul Botosani. - 734. «La VelCapitan de Tecu, pentru dumnalui Gligoras Costachi biv Vel Co-mis, fiind trecere dum[i]sali pe acolo pe la Tecu, sd margd in

25.151:1,2

316 CONDICA LIII CONSTANTIN MAVROCORDAT

Tara-Romäniascd; sä aibd voe ; Oct:27.) -735. I se dd. aceluiasIun copil de casd pänd la margine,i conacuri. - 736. «La Va-sä.l[e] capichihae de la Maria Sa Sultanul, pentru dol Tdtar[1]de a luI Cantimir Märze, de pe Sdratd, caril trecänd peste Prut,pe o vale ce sá chiam[d] Närnova, intre PdnicestI si intreljute$ti . . s'aii ucis doI . .. de ni$te tälhar[1]» ; cari nu seafld, «macar cd dat stränsb-ire-s-i---nnpreguras[i]lor» -737. «Pentru emacii de la Hotin, ce facti supärdrI $i sträcd-uni läcuitor[i]lor.» SA trimeatd oamenI acolo cu jalba laSamsongi-Bas[d], «si vor av dreptate, fiind om intälept $i

mare prieten Mdrii Sale luI Vodd». Se trimete si besleagä.-738. La pirdilabul de Gälatl, epentru untul gospod ce iasteacolo, sä caute musterif cu pret maT mare decät 4 p' oca»,intrebind si pe Domn ; «cäè aice s'ati aflat musteriI de ail datcdte 4 pt.». - 739. Sá se trimeatd «6 poloboake] de meredomnesti», cu platä. 74o. «Pentru peste de munte, ca säasedzd doi pdscar[i], sd fie pentru triaba gospod, sá pue zapcifasupra päscarilor pe parcdlabil de Niamtu, $i de da (sic) offpe säptämán[d] sá trimitä pesti aice, cu pantdrif de acolo.» -741. cLa $tefan Rusät Vel Pdharnic, pentru dumnief IlincaHätmáneasa, cari iaste sä margä. la Bucuresti, $i dzäce ed. are5, 6 fiCoff munten[1], oamin[i] streini $i cu capetel[e], $i vorsä margá cu dumnei. Ce, de [a] fi asia, sä fie cu capetel[e],sa aibd pace sá margd, iar, de sänt vr'uni de acolo de locsi cu casd, si vor sä margd numai par la margini, dändu-lipe6., sä-i cisluiascd cu satul , Oc. 30.» - 742. Pentru 300de drobi de sare la beciul gospod : cámärasii de Ocnd vorda 30 lei pe ocd. - 743. «Dalai ... din usor '.» - 744. Iertarede ddidii pentru un Sirb, care eva sä-$ aqucä femeia aice intard.». - 745. «Asädzare mezál[uril]or precum s'ati fäcut»,cu ceausi, cäpitanI, chihdi. Total: 8.375 lei noi. - 746. xSáapuce pe tärgovetil de Bärlad $i pe altii de pin pregur»,pentru .jalba unuf Armean si unui Romin de la Suceava, tri-mesi «de dum. Vasdlache Saigiu», «sd cumpere oi . . . Pevrem[e] de chindie»-I lovesc septe Tatari, cari li ieati $1 peste

1 12.;,uru1 tätäresc.

s'at

MATERIALE DE ISTOR1E CULTURALÁ 317

moo de lei% «Carl Tätar[i] si Duminicd toatd dzua 5i Luniail fost tot In Bdrlad ; pre car[i] Tdtar[1] un fior de popddin Bärlad 0.-1 fie stiind de la ce oarde sänt, 5i sd-I fie sicunoscdnd . . . Sd Indreptedzd urma Tdtar[i]lor acelora, deund[e] sdnt, si de la ce oardd si de la ce märzaci1», aidstire la Cdpitanul de Covurluiti sail la Cdpitanul de Codru, dupd.apropiere «Banff sänt ban! impdrdtestI, 5i nie de cum nu sdpoate sä rdinde gos pricina aasta. Tatarii sá se inchidd decdtre mirzac : Dornnul va da de stire Sultanuld. Dacd. Birld-deniI nu dati lätnurirI, «Fie VorniciI de Bdrlad, pe Nica si pealtii, -or fi mai capete acolo in Bärlad, sa-1 iá zapciul acesta sisd-I aducd aicl.» - 747. Pentru Ungurenii imigratI in TinutulBacdil : nu vor da nimic trei lunI ; «numai la foae de cisld sdnu-1 pue cu altii, ce sd fie osdbit». - 748. «Pentru altI oamenistrein[i] ungureni, pe unde s'ar afla, par la dzeci-doIspreci,in cisld cu alti oamenI de tard sd nu sä mestece ; iar cdtedoI sati tref Unguren[i] ce s'or ma! afla intealte sate, in foaesatulul sd.-I pue,- dar in cislä cu satul sä nu intre, ce sd lepue ban! dreptf, cdte 105 parale de orn, si asia sd pldtiascd,ardtänd in foae Ungurif anume.» - 749. Pentru 1 2 UnguriimigratI : li se refusd «osdbitä. tocrndl[ä] . . . ; ce s'ati poruncitla zlotas sá-I pue osdbit la foe 5i sá le dia pecetl, nemeste-cAndu-I cu altiI, si ef, de vor vria, s'or cislui intre ddnsif».-7513. La zlotasiI cu banif steaguluI. Cere stirI «si de stareldcuitor[i]lor cum sd aflä, cu ce bucurie an priimit asdrIzareaCasta ; de care $tim 51 sdntem fär de nió o indoial[d] cdtuturor li iaste pldcutd, fiind de obstie folos si tuturor cudreptate». N'aa trimes ban! si foi de cislä. «De Viner[I],Noevri 6, negresit vom sd pornim ban[i] la Tarigrad» (2 Novem-bre). - 751. A pus la menzilurI «cdp[i]tani oamenI de CurteDomnii Mele, ordnduind sd sd cumpere 51 ca.!». A scris la zlo-tas1 sd li dea banI cdpitanilor : «ca sd sä asedzd mezdlur[i]le, totodatd, si ca s[d] nu sä supere läcuitoril tdrdI, nió cu cal a le luade olac, ni cu cheltuiala oaspetilor, precum pail acmu ; ce 51cheltuiala cu oaspetif tot cdp[i]tanii sá o poarte, cu ban! dela gospod. $i ni mezdluri, sd sá d asia, la fiistecari, precumsl da Ord acmu, nu vom Domnie M, ci numaI celor ce vor

318 CONDICA LUI CONSTANTIN NAVROCORDAT

merge cu carte gospod de aid $1 celor ce vor vini de acolocu rdvasdle dumnealor. insä, cdnd s'ar tämpla a vini si vr'unA.g[d] cu calabaldc mai mult, din gos, pe la Gäla aú pe laFocsanT, ia unii ca acie, prindzind dumnalor caí cu chirie,asè cu cal cu chirie sä vie pdr la Ias ; $1 mezilurile la uniica acie sd. nu O. supere, ce numai la oh[o]dari ce sä vortämpla a vini cu trebi in olac . ..; insá pria cu ochi deschisSi, pentru mIncare lor, iards ce sá va cácié . . .», cu izvod (2Novembre). - 752. «Sornele conitif ce s'ati aflat a män[d]sti-r[i]lor», etc., la «let 7249 [1741], la Iun[i] 2.184 mändstirile.3.276 [lei] boerif väliti. 889 boerif al doile. 4.899 mazdilii. 844gupánesdle sdraci. 461 neguttorii 4 013 preutii. 105 485 bir-nicii tärdi. 1.545 vdcluvele femei. 1.315 Tiganii n - 753. Pentrumenzilur. «Sd nu sä dia caI tuturora, nurnal asiadupá cum sd. da Ord acmu.» Sä se iea cal si nutret, cubani. «Cailor sá le punet fier, cu numel[e] mezdl[u]lui.» -754. Pentru 12 Sirbi din Tinutul «ca sä"-I pue cutosdbit, si sá le iii pecetI, sá sá cisluiascä intre dänsii ; sä nufie amestecat cu - 755. Luf Vel C2.pitan de Greceni,sá margd cu Stolnicul Sturdze sdn Scdrldtache Clu si cuGheorghii Vel Cdpitan e Codru «la oamenil de Greceni $1de la Vadul Isac[u]lui 6-ati fugit in Tara Tureasc[ä], neprimindponturile asäclzdrii -aü acut Märie Sa Vod[ä], si sd le ce-tiascä si carte a deschisd ce li s'aü scris de la Mdrie Sa Voddlor, inteaudzul tut[u]ror, si sä s[d] säliascd in tot chipul caintoarcd innapoi ; Noemvrie 4.» - 756. Care Vasäl[t] SturdzaStolnic. «13dnuind Mdrie Sa Vodd asupra dumllsale pentruce mersu sängur, cu capul durn[i]sale, acolo la Grecenl,

trimis pecet $i ponturI la Cdpitanul de Greceni;trebue sd margd, sä li ardte si dumnealui din gurd folosullor. Si iatd, banif ce eraü ordnduit sä sá trimitä la Gälat, lis'aü mai dat soroc, mutändu-sä sd fie la &Mat ; Noevri 9»- 757. Cdtre Cdpitanul de Codru. Dacd oamenif nu vreaüsd se intoarcd, va merge el la eVoevoda de Riani [Reni] cuinehtupul gospod ci i s'ail scris», pentru a-T restitui. « Arätändu-Idumisale si aasta, ca sd nu fie pricin[d] si altora sä triacd.Si, aducändu-I la locul lor, trii-patru oarnen[i] dintre däoií

Orheiü:

altif».

sd-I

n'ati-ad


indat[ä] sd-1 trimitd aid.» - 758. Pentru 27 Unguri venitl laCotnarI : scutire pe citva trap. - 759. cSä cumpere 20 calalbi, pentru cocille inpdräte$ti.» - 760. Celor datori cu gostina,«s5. li 15, 01, ate I lea». - 761. Scutire de «baniI pe[e]t[ii] . , .

pentru $angdi de Ocnd $i alti liud[e] a Ocnii». - 762. Seacordä cisld. deosebitä Ungurilor de la Cdlugära. - 763. Om-pulungenii sd. pldteasa. «pentru 270 mert rt.:10g -aii luat ...la Domnie Domnii Sale Gligor[i]-Vod[ä] din mdlaiul de u$orde la Chis[i]näa, cdte 2 lei merta». - 764. Pentru birniculTipul, fugit din satul Jäbälie. - 765. «Pentru 12 Ungureni sti-clad' de la Bacda» : scutire, (End pe an «500 de table desticld de fereste $i ate ioo sticle de bäut ap[d.)». - 766.«La torcarii gospod de la Focsani» : u$urare la ail. - 767.Un dregator e scos de la abirul tdrdnesc» si pus la edajde cumazdlii». - 768. Ordin a se scrie Turcilf dintr'un Tinut, cari su-pärd pe locultori, impreunä cu averea lor. - 769. La Cdpitanulde Greceni, piralabul de Galati si capichihaia de Bender, care,acesta, «sä indemnedzd pe negutitoril de Bender sä vie säcumpere safe de la Ocnä, $i, pe sare -or lua, sd vie aice la E$, ladumneald Vel Vistier Cdpitanul de Greceni, sä sd ag. ungd cuneguttoriI de Smil, si pdralabul de Gälat sä sd agungä cu negut-torif de Gälat». - 770. «Pentru ni$te alugdri ce sänt afarä dinmänästiff, si unil ati babele lor cu ddn$ii . . . : sä li dia tutu-ror pekete], $i, pentru vornici1 si vätämanii de pin sate, sd diaaeast[51 data...» - 771. «Pentru cälära$ii hätmäne$t[i], sd-I aducäla rdnd, carli nu s'ati plinit rändul si ad fugit, ca sä-I aduc5.sd. $add aid la Ias, s'51-$ pliniascd rändul.» - 772. Pircdlabuluide Gälati : «sä gätiascä dzeci säimeni $i dol al[d]ra$ deGdlat, sd margä cu haznaoa la Tarigrad, cu dumnalui bivVel Postelnic», dindu-li de drum 130 de lei noi. - 773. Ace-luia$1, epentru vozarii earli sänt la ghecetur[I] ; sä pue oamenicu bani din venitul ghecet irilor ; iar vozarii sä dia ban[i]bor.» -0- 774. Pentru mirzacul care fäcuse furtul de lingd Bit--lad. Vor merge pdguba$ii cu Cdpitanul de Codru $i dol.

Birlädeni la cdpetenia ltd. - 775. cUn izvod de neguttoriistreini ce s'aa aflat aid in 1a$T, anume» : un bogasiergrec, la Sf. Sava ; un alt Grec, cu «negot de Tarigrad», tot

320 CONDICA LTA CONSTANTIN MAYROCORDAT

acolo ; dol mdtdsari greci, impreund cu «un rob rdscumpdratde la Turd», tot acolo ; un bdcal cot Rod» [Rodos], tot acolo ;un bdcal ianiniot, tot acolo ; unul, cu «nego t de Tarigrad», la Sf.Vin - 776 . Cei insemnatl aratd cd caiciînarä $edzdtor[I]sänt, ci numai, ei aducänd negot cu rädicata, $5.dzind o lund-doi,if vdnd $i iar sd. duc», neavind dughiand : nu li se daii pecetl. -777. La icopli din casa a mic5.» trime$1 la Tinuturf, pentrua cerceta pe ispravnicif cari nu räspund pentru bani. Ieati ciuboteintre 20 $13o de lei.- 778. Pentru conacele ltfiIordachi Postelnic,care merge cu haznaoa, «si impreun[ä] cu dum. mergi $icucoanaMdrii Sale Ianculul beizadé'» : se va pläti tot. - 779. Care lo-cultori. A iertat tot ce dadeaa ei, - puindu-li in loc $ ferturi, - «nunumal ddjdi, ce $1 jafuri feliur[I] de felluri, carele trec pestedäjdile ce era». Cel ce nu lea peceti $i se afld, va da «pe-cete luI indoitä ; cariI, cu efertul dintdia, ce iaste sd lasä,sd Lei intreitä Acmu, ca o ispitä fäcänd Domnie M cer-care aice in tärgul Ia$[i]lor, multi s'ail gäsät $i fär de pecet,$i cu peces nescrisd pe fet[e]le ,lor ; carif, dupd hotärdre, aüplätit indoit.» Ar face «si pe afar[d], adecä pre la toate Tinu-turile cu boerdnas osäbit» ; dar, Domnie Mia, iards cu miláaducándu-ne cdtrd voI, ca sá gonim cel mai rdi1 de asupravoasträ,- adecd cif ce or e$1, $i sä vor afla acmu, ca sd i $[1]

pecet la cercätura ce iaste sä fie, sä nu plätiascä intreit,- lat[ä]am mai lungit vreme aceia», incd cu 15 zile. CeI aflati vorda cele [05 parale de pecete, «$i cercdtorilor ostiniala lor : malmult nu, numaI dzeci parale. Pentru aôasta dar, de vremi cáDomnia M am gonit folosul $i dobända Visterii, - carel[e]putet si vor sä cunoa$tit cd, de cdnd cu mila lui Dumne-dzdii am vinit la Scaun, am fi putut lua $i väcdrit pärä acum,$i altele ce era /la oblinuite asupra voasträ, cdte am fivrut ; - ce cdutat dar $i tot O. esit la boerii zlota$ . . .

SA nu a$teptati cercdtura ce va sd fie.» Iard.$1 amenintdff

Mavrocordat, fratele DomnuluT. Constantin-Vodä a avut i un fiii lancu(cf. Genealagia Cantacuzinilar, p. 390 si cele duuä. Généalogie des Mauro cordato,publicate de d. Legrand), dar acesta nu era Ina de vrIst& cGucoatiä.» parea Inserana aid, nu fatä, ci sotie: in care cas, ar fi Intäia sotie a luí loanMavrocordat, Maria Guliano (Gen. Cant , p. 391).

nu

1

.

MATERIALE DE ISTORIE CULTURAL.A. 321

de platä intreitd $i rdspundere a vornicelului $i vadmanu-lui. «Osäbit de aasta, de pre la caeva locuri venitjaloba, de pre la cei sdra, precum li gonit si nu-1 primitla cisla voasträ dupd hotaäre, si cislele voastre iardsnu le facet cu dreptate, puind capetile mai mult si a-supra vitelor mal pain, $1 pre multi dintre vol, carii ar fi desam[d], îi araat baräni $i nevolni, $i holteii numai pe ceicu mustat[ä] Ii socotit ; cu care pricin[i] incärcat sdracii.» Liläsase numai lor grija cisleI, crezindu-i drepti. i vitele, pre-cum s'a cädia, sd le facet capete.» Altfel, se vor strica cislele, si sevor pedepsi «eTce vor fi mai frunta$» (17 Novembre).-- 780. Setrimete un copil de casä pentru a aduce in butuci pe vorniculde Faraoani $1 lua bucatele, «pentru cd s'ati instiintatgospod, c'ar fi gonit pe oaminii cei sdra $1 cel streini dintredän$11». - 781. SA' se facd listä de «Ungurenii streini», cari cevor da, «pe sarna vorniceilor de pe la sate», fiind scutiti pe tref

- 782. Sadarului, sd dea «So lei la doi sdirneni hdries,fiind liafa lor de 4 luni carei aü umblat de ari stränsu usorulde la Tätartil». Urmaire : sd se vindd «-ar Osá la casdlelor ».- 783. «0 carte la Vasälache, capichihae de längd Märie SaSultanul, pentru iarläcurile aldmuluI; Noemvrie 20. - 784. Pen-tru birul unor sträini ; «$i holtei s'or socoti numai cef cumustätio - 785. Pentru sträinii ce ar veni, «audzind carteDomnii Mele» : nu vor da nimic pänd la Maiü ; apoi sferturide cite 105 parale, ecdsarif si holtei», - «di ce vor fi de vastä,cu mustal, iar nu copilandricii» (sic). Nu va mada «ni, vdcä-rit, nie cunit[d] $[1] alte ce era mai innainte», care sint cu totuldesfiintate. «Asijderele cu beilicuri sa0 cld, saü alte angärifsaü cheltuiale cu zlotasii si cu alti dregaorI si oamin[I] dom-ne$ti, nió macar pret de un ban nimärui nimic nu vor da.,- 786. Vornicilor de Botosani, pentru niste fin fäcut de BanulAristarhu. - 787. Care pircdlabul de Gälati, pentru banfplecati ccu Toader Rahtivan la Tarigrach. Un diac merge la

ca sä mai stringd de la Tinutuff pentru acela$Ttransport. Vor veni «18 pungi, la care trebuesc 4 iucuri sigum[d]tate ; dar, socotind cd a um[ä]tate de iuc or figalbeni, si or trebui numai patru lucuri, - care acele 4 iucuri

68775 Vol. VI. 21

a-I

ni-ad

hint.

»

GdlatT,

322 CONDICA Ulf CONSTANTIN MANTROCORDAT

sä le fa6 durn. de acolo de la Gälat, cdte 8 le lucul . . ., si4 oatnini slobodzi ce or trage iucurile . . . Iar siali pentrulucuri, s'aii dat de aicl.» Poate astepta o zi-doud cu haznaua.-- 788. c17 cati ce s'ati scris pe la boeril zlotas cu i_;fertul

de'ntdi a lui Noevri, Dechemvrie, Ghenarie. intr' acesta chipscriind : Facem stire dum. cd acmu, dui:4 oblènuitul poclona stiag[u]luI, fiind vrem[e] si de incepere asalzdrii ldcuitori-lor cu 4 iferturI pe an, pe paral[e], de tot omul cae 105 deifert, dupd cum ponturI de obstie s'aü dat in stire tututor,acmu fiind vremi a sd scoate ifertul d'intdI : Noevri, Dechemvrie,Ghenarie, iatd pre dum. v'am ordnduit zlotas la Tinutul -, $iv'am trimis $i card läcuitor[i] catile Domnii Mele dexhis[e] ;care, cetindu-le tuturor pre la toate satele, sá le dat cdte ocarte de aceste, $i sä cäutat indat[d] sd puneti sä strängdbani, dupd asddzare poclonului stiagului, luind foae de laboerif zlota$ 6-aü fost cu poclon[ul] stiag[u]lur, de tot oameniI-aü aflat de acel Tinut. Si, de vremi cd acmu avem tre-buintd pentru o som[d] de banl mai in grabd, sá cdutat sdpunet1 nevointä, si, pa la dzece dzile a luI Dechemvrie, sd luatde tot omul cae un leti pol, si sä.-I trimitet aice la Visterie,ca sd-I trimitem la Tarigrad. Iar altI bani ce maI rdmán pa la105 parale, lards pa la 40 dzil[e] sá vä sdlit dura[neavoasträ]ca sd facet si istovul, pentru ca sd aibd $1 läcuitorii vrem[e]de odihnä si de rdsuflare pärd la fertul al doile.» Sá facd cer-cäturd pentru pecetf. SA.' popreasai pecet1 din ale poclonuluIsteaguluI, pentru eel ce s'ar descoperi. Acestia vor pläti amin-cloud daile, $1 to lei pentru osteneala zlotasilor. - 789. Pri-vilegiu de a nu se cislui cu ctirgovetii, pentru 7 oameni streinfgreci, ce s'ati asddzat acolo, la tärgu la Chis[i]nai». - 790.Care starostele de Putna, epentru c'ati jäluit vornicul deMocan[f] de la Casin, dzicand c'ati fácut trel card pentrutriaba gospod, si BasaniI de la Soveja nu vor sá d si ei agu-tor la acele card». - 791. a Pentru Basanil de Casin, pentrucari dentre dänsii era mal innainte trditorI pin& alte sate,si. toate cheltuialil[e] i$ da acol, dar acmu unii ca acie pri-cinuesc si nu vor sd-$ plaiascd rämNsiturile trecute.» - 792.Sä se restituie bucatele c vadmanuluI de FaraoanI, ce s'ail purtat


pe ulità». - 793. Pircälabului de GA latT, «pentru untul gospod $ipentru hotärdre rufeturilor de acolo din G5. lat». - 794. Locui-torilor Cimpulungulu rusesc. Aminte$te mäsura ce a luat de-a se da in $ferturI io lei pol, «bani noI», pe an. «Care a$1-dzari, trimitänd Domnie Me boeri, tot läcuitorii, multdmindu-sä,s'ati odihnit, si, fie$tecarile[e] cu bucurie priimind, ati esit, $is'au luat pecet.» Stiindu-I la hotar, «ea.' vä megiesit si cu Un-guriI si cu Le$ii, si traiul vostru fiind mal greti deck la altläcuitori, neputändu-vä cuprind[e], ca altii, de a 'gunsu pentruhrana voasträ, si fiind $i ca un chip de straj[ä] loculuI laparte aceia ... Holteif vi-f ldsäm ca sá nu dia nimic » Si cäsa.rilor li scade (cifra e in alb). Dar sd iea si el' peceti, .«ca O.aveti sämnu la mäna voastr5.». DoI boieri ii vor scrie, dindpeceti si holteilor, cce vor fi holtei intregI, cu mustäti, iarnu copilandricil .. . Pentru aasta dar, macar cd asupra voastrácele ce era asupra altii tári $tim Domnia D/16 cd nu imbla,dar, pentru mai bun asädzämäntul $i a vostru, $i ca O. nu deosä-bim a$Adzämäntul de ob$tii, iatd vä poruncim, nesocotindvre o irnpotrivire in gändul $i socotiala voasträ, sd.' priimitcu totiI pe triimisii boerii no$tri, ca sä vä scrie ... Iarä, devä vet sameti $1 vet ardta vre-o impotrivire si vre-o nesupu-nire la porunca Domnii Mele, iatä. Domnie Mea, ca sä esimdin pacat, $i aeasta vä ardtdm, cä celor nesupus dupä toatäiireptate li sä cade a li veni de hac, $i atunci, nu numai cuslujitor[i] de ai no5tri, ce $i cu o$til[e] impäräte$0, vd vompedepsd : de vrem[e] cd raeoa impärätiascä sä numärä cä sän-tet, sd cade sä fit supu$ stäpänilor vo$trif, iar nu impotrivi-tori ; Dechemvrie 2., -L 795. «La Antoh Caragé Vornic deBotosani, pentru fänul domnesc -ati fost fäcut de tärgovetilde Botosani, sä-1 dia sd-1 mänänce call' domne$tI ce i-ati trimisde aid acolo, la Boto$ani.» - 796. La Vel apitan de Tecud,ca sail iea 20 de oamen [i] «pentru slujba $i poruncil[e] ceare ; dar sä fie oamen[i] osdbit, sd nu fie amestecati pin sate,ce sá fie cu pecet[i]le lor osdbit, $i sd fie in loc de cdlära$,$i sd fie scutit de peces.» 797. Pentru Turd datori cu cor-näritul. - 798. «16 cdrti legate s'a.5 scris pe la Tinutur[i],pentru vornicii de pin sate, socotind Domnie Mè cd eI skit

324 COND1CA LUI CONSTANTIN MAVROCORDAT

alergátorIpentru slujba si folosul satelors. DecI, « fsä.] cisluiascd.

täraniI pe dänsi, pe fiestecarii sat, iar vornicif sa fie scutitfde bani ; numaI ei sä fie purtdtorl de grij [A] pentru stränsulbanilor, si pentru alte alergaturf i ostenele ale satuld .Banif pecet[i]lor vorniceilor sd.-I cisluiascd täranii pe däniYiar vornicif, dupä cum poruncim, sd fie scutit.» 799. LaSärdariul, pentru oamenii luI Solcul de la Bender, sä le diapeces tuturor si sd li ii baniI deplin, si pe unul dintre dáriii

pue in butu, si trimitä alci. Si, pentru obaniI Tur-cflor.benderliI, sd l[i] dia peces si sd li iä baniI de pe la tot,si sä li ià si gostin [a] de pre la obani, cdte 6 banI de oae,pe oile .lor, färd 2 parale -a.ü mai dat la cunicerl.» - 800.«5 ibis de copiI ce li-aü dat pecet, si nu sänt de värstä.» -80i. La starostele de Putna, «sá chem[e] pe MocaniI de laSoveja, si sä sd tocmascd cu dänii, sá fac[d] doi card mo-cänestI, ate cu 8 cal, ce sá clued baniI poclon[e]lor bairam-idcului laTarigrad» ; la to Ianuar, carele sä fie la - 802.

Dum Nsale Vel Sulger, sä nu fie alp volni a cumptira vite, pärnu va plini soma dum[i]sale Vel Sulger, pentru traba Sulgerii.»- 803. Pentru iucurf si cei ce trag iucurile la ducerea haznaleI (26Decembre). - 804.. La locurile de menziluri. Afld cä, «nu numaI

cu bani pentru cele de trebuintd nu vet se dat la cdpitance iaste oränduit asupra menzdlurilor, ca grijasc[d], ceincd ni in cas[d] sä poposascd nu-i pnuimii, i ni un fel deag,rutor card unii ca acie, cdnd sl tämpla de vin, nu dat, niardtat . Menzähil am rädicat de asupra voasträ, ce si chel-tuiala care a voasträ datorie era sä dat, am poruncit cu banilVisterii sa sd cheltuiascd . Jalobe ca aceste de acmu sä nuni mai vie ... and s'ar tämpla a veni oaspeti i maI gloatd,cu porunci, la cele ce ar fi de trebuintd sá dati ascultarecdpitan[u]lui.» - 805. «Pentru LipoveniI de la Suav[a], cariaü jäluit aid cä sänt näpästuit cu cdtva oaminI, sd-I cerce

afle, si sä le facd dreptate ; si, pentru 21 cdlugärI, ce lis'aü dat pecet, sá 11 dea pace de ban[i], i ni la tablä sd nu-Ifpue » - 806. Pentru cAndronachi bucdtar gospod», care aveapecete la Iasi', si se mai dase una nevestei lui, la Putna.

Cerceiturii. «Si pe vornicelul satuluI, und[e] vor afla oa-

..

cd nib [ullsl-i

..

sisA-I

-811-.

MATERIALE DE ISTOME CULTURALI 325

mini mistuit, bucatel[e] lor ce va av, sd le Th. pe sama dom-niasc[d], si pe dänsul sä-1 trimitä la ocnd..» - 808. Implinireasupra lui «Stefan Gherghel si Zamfir, vames de la Botoseni».- 809. Starostelul de Patna, <pentru Dumitrascu staroste, sä-1las[d] sd.' triac[ä] in Tara Munteniascd, pentru datoriile lui, ceare la MihaI-Vod[d] D.-810. Pentru untul domnesc de la GA.-lap', negu/at de un negustor. g SA-I cdntdriascä tot untul cu cdnta-riul vdmil.» P. 811. Spätarului : csd aibd a popri negot neguttoriice ar fi cumpärdtorr-de päine, cuna-S-rnirfie volnic a cumpdra

_

grätt si ordz-,-Tpär va prini dum. Vel Spat. toatá pdne ce iasteoränduitä sä cumpere pentru tlra.ba impardtii ' ; Ghenarie 1 r. » -812. «La Gheorghi Vel Cdpitan de Codru, pentru gloabe sialtele ce s'ar fa[e] la tdrgovefi de Hus, carele sdnt obi-nuite a lul vtori Pdharnic ; ce sd caute sä nu sd amestece el lanimic, ea-6, fiind tbirgu domnesc, nu sd amestecd Cäpitanul ; ceiaste a lui vtori Pdharnic.» - 813. Cdtre Vel Cdpitan de Cot-manI, pentru «cd. Lesii de ceia parte`rilnit -diriE51-17-ildra-d-e--tae lemne si altele ce le trebui, de toate ; i incd si aasta ar fisunänd-o, dziand precum cä trif bunt ar fi slobodzi sd taesi lemne si altele de toate, ce li-ar trebui, din Moldova.Pentru care i s'aii scris, de ail fäcut aasta din socotiala lui,pr färd cale aii fdcut-o, .i i s'ati saris sá sä poarte cu so-cotiald, si margine acia sä fie foarte popritä de cdtrd Les, sänu audä Mdrie Sa cd iati Lesii macar o surc din Moldovafär de stire Domnii ; cd, de s'ar ma:I intdlege, atunci a tri-

1 Grlul se trimetea la .Anadol., la Trapezunt, uncle trupe turcesti luptailou Persil (Hurmuzaki, IX1, p. 684, n° DccxCvin.). Despre ordinul, din Mart1742, de a se trimete provisiile adunate In terile romine la Trapezunt, vezisi raportul olandes urm'itor, din 2 ale lunil : cNiet alleen zyn die ordres af-

gezonden, maar men hadde ook ordres aan de princen van Wallachyen enMoldavien gezonden van de magazynen tangs den Donauw van aile behoef-tens te voorzien. Deze zaken aldus staande, haeft men voor eenige dagenordre gezonden orn alle de voorschreven behoeften inteschepen en naa Tre-bisonde te zendeni = aNu nurnaT cá s'ail trimes ordinele, dar s'ail dat siordine Domnilor Terii-Romànesti si Moldovel a prevedea cu toate cele de co-viinfá magazinele de-a lungul Dunáril. Asa fiind lucrul, acum citeva zile, s'aordonat ca toate aceste lucruri de nevoie sil fie puse In colibil si trimcsela Trapezunt.» i Neculce pomeneste de aceasta' trimetere de grill (p. 418).

326 CONDICA LTA CONSTANT.IN MAVROCORDAT

mete, $i cu urgie s'a räd[i]ca de acolò ; Ghen. 12.» - 814. Se-daft bani Spatarului, esä cumpere zaharià». - 815. Cdtre sta-rostele de Cerndutf. Sä trimeatä istovul pAnd in 15 zile, ecd mar

päsuial[d].» i pentru lemnele Lesilor: elscrisese «ea' nu stie din ce pricinf sdnt Lesif slobodzI pärla atAta de trec dincoa[e] de-$ tae ce le trebui, de toate. Care,pentru aasta, cum poate dzi[e] cd nu stie din ce pricin[d]iaste, cäe' dumnealul iaste purtätor de grij[d] marginii acolò,

de s'a fa[e] vr'o stricäaine marginif, iard$ de la dumnealufsä va cere sä dia sam[a].» Dacd e vinovat Cäpitanul de Cot-mani, sä spuie anume (12 Ianuar). - 816. Care Vel Cäpitande Codru, pentru pringerea unui sätean, cá i s'ati tdiat unbou la conacul Domnii Mele de la Rosiia, si, fiind orändu4sá da o ialoviI[ä] Stdnilestif la acel conac, aü dat un boüpentru ialovit[ä], la conäcarf, si condcari dat acestufCostantin pentru boul luf.» - 817. Vechiluluf de besleagd dela Botosanf, epentru Turcii hotinceni carif cumpärd vite, $inu vor sä [d] pliniascd vama pe obicei». - 818. eLa VorniculC.ostachi, rdspunsu cärii dum[isale] pentru 600 card de lemne cepoftisd Pasa de Bender pe gospod ca sä-f trimitä, - precum cdli-aü ldsat, sä nu-i maf duc[ä] ; numai sá d poruncd oameni-lor de pin sate, chafe] va vr, sä ducä lemne, sd le vändzäpe bani acolo la Bender. > - 819. Cätre Vornicul de Boto-$anf, pentru cheltuielile tirgovetilor cu Vornicul si cu Iaco-vachi Useriul $i cu besleaga. «Osdbit, ati maf jäluit tgrgovetif,dzicänd cä aü avut obiceiti d'ati avut un soltuz si 2 pdrgarT$i un grosar, si banif lor if pläti tärgovetif ; jar acmu nu

läsat ni pdrgar, ni grosarf. Pentru care s'ati scris Vor-niculuf de Boto$ani, pentru acef 4 oamenf, sd le cisluiascdbanif lor pe tärgoveti, $i pe Armeni, $i pe Jidovi. Asijderepentru niste Greci, neguttorf streini, ce sänt träitorf de mult[d]vrem[e] acolo cu dughenf, si acmu aft jäluit cd nu pusla cislä cu dänsif, ce läsat de-s plätesc pe. osäbitä, si

poruncit ca sä-I pue la cislä cu dänsif, de vrem[e] cesdnt trditori de mult cu dänsif acolò ; cd [e] el' sänt sd plá-tiascä mai mult clecdt pe[e]t[ea] lor, cisluiascd la un loccu tärgovetif ; Ghenarie 13.» - 820. Pentru vite scrise la cunifd

si,

sa-I

taS

,

ti

si

MATERIALE DE 1STORIE CULTURALÁ 327

in cloud locurr, plingere a vorniceluluI, cdruia i se luase siun cal. - 821. oPentru Ungureni de Tifestiv, cari ddduse uncal la a agärldcul» Domnuld. - 822. Slugi de boierl sä plä-teascá deosebit de satul lor. - 823. «Salahor-Mehmet-Agacare ati venit la 16 dzil[e] a lui Dechemyrie cu 2 ferinanuri :unul porunceste pentru 30 chil[e] ordzu, $1 pretul cdte 20 barachila stambol, $i 13.000 chile de fäinä, cdte 55 de bani chila ;care zahar sä o pogordin la Gälat ; ce iaste oränduitä casä margd la Anadolj Alt ferman poronceste pentru conacilelu Romentoh, solul moschicescu, viind de la Tarigrad, sä i sägätiascd de la Tulce Ord la hotar 200 card, cdte cu 4 boI,800 bol slobodzI, $1400 cal, $1, la 30 comaci, ce säntu socotitede la Tulce si Ord la hotar, cäte too chile stambol ordzupe dzi, $1 cäte 20 car[e] lemne pe dzi, $i cdte to card fänpe dzi, si 1.500 cdntare paia, la aceste conacel.» -- 824.a Ghen. 15. Ni-ati vinit poroncd ca sä gätim i luIPa$ia 2, ce vini de la Moscu $1 trece la Tarigrad, de lahotar si pärd la Tulce, lards 25 car[e] cdte cu 4 boI, $1

2 000 pini, cdte too drarnuri päne pe dzi, si 250 oc[ä] carneoala pe dzi, si 300 chil[e] stambol ordzu pe dzi, $1 6o caräpaia pe dzi, si 20 car[e] lemne pe dzi, $1 15 card fän pe dzi.>Se dd. sarcina lui Costachi Razul Vornic. - 825. a La Voinicul de Cámpulungu, pentru c'ati jeluit vamesif de Bot[o]-$eni, de Suavd, c'ati avut obiceiti de lua vanad cdte I ptde tar (szc) care trece In Tara Unguriascd, iar acrnu s'ati in-tinsu Vornicul de Cdrapulungu si ià el ace vamd.» Se intd-reste vechiul objceiú. - 826. La Vornicul Costachi $i la Pay-lachi Särdariul. «Pentru cele ci cerea Mdriia S[a] Pa.i . pentruchihaeoa Märii Sale, $1 a oameniloru Märii Sale, caril mergu

1 Pentru aceastd solie si zähtava ei de trei luni la Bender din causa schim-barilor din kusia (revolqa care ado tronul Elisavetei), v. cronica lui Ne-culce, pp. 418-9. Lererile lui Romantov peutru conacele sale de dincoace deDundre ad ramas vesute . el ar ii prenns vinurl frantuzesti de Toltaj, rachiiidin Antile i elixire rare, e ca o satirl. in potriva pretenpilor solilui turcs(Hammer, Gesch. des osmanischen Reiches, ed. din Pesta, IV, p. 382). Cf.

raportul vOtian din Hurmuzaki, IX1, pp. 6834, n° DCEXCVII.2 Elci-Pasa, Pasa-ambasador.

Ilci-

si

S28 CONDICA LUI CONSTANTIN MAVROCORDAT

inpreund cu sotalne serif dum. cd al luat instiintare de lacapichihae de Bender $1 de la Alexandru Useriul precumni de cum nu sd pot acéle ca sä nu sd dia, $1 sd rdindefar de bänuiald. Ce nol' luI Theodosie Portariul $1 lui Ale-xandru U$eriul nu li am poroncit ce sä vorovascä cu mu-hurdariul $[i] cu Divan-Efendis[i] $1 O. iä rdspunsu de ladän$1I pentru aceste, ce cu singuru Märlia S[a] Pa$[a].» SA' vor-beascd direct. Cele care se cer pentru solul rus $1 Elci-Pasa,«nu le putem cuprinde. Ce, ca O. nu rdinde Märiia S[a] Pa[a]bänuit, ce vii mai socoti dum. piste ace WOO lel, hied cevasä. maI dal', $'a$ia iaI sd tocmasca $1 sd a$edzd triaba aasta.» -827. La Sdrdariti, «pentru 2 femieT ce li-ati fostu tiindu ni$teTurd, $1 1i-el trimis aice, li all adus ; $1 s'or fa[e] surgunu deaid». Se bucurd cd e bun ceau$ul de la Chi,indii : i se ddded «un postavu suptire». - 828. LuI Costantin Vornicul deampulung, pentru evestile ce ne serif dispre Tara Ungu-riasa. ). I se orinduiefte «rdsura luI de la poclonul stiagu-lais. - 829. La Cdpitanul de GrecenI. Cam mult s'a chel-tuit ccu acel Sultan», acolo. S'ati scAzut preturile in izvod.«Si, pe izvodul acesta ce t'am triimis, Iatä cd am fdcut Dom-nie M mild cu dánsiI, $i le plätim cu banif no$tri»: if va da«in mänule Ion). Sä cumpere cal de menzil, cu 12 lel calul.-83c). Vorniculd Costachi : i se mai trimet banI. Pentru Elci, «ma-car ná par acmu poroncd cu firman incd nu ni-ail venit, darin$tiintare de la capichihäl avem ; ce dumneata veT purtade grij[d] ca, de nu sd va put rädica aasta de asupranoasträ, O. nu sá tämple smintial[d]». - 831. VorniculuICostachi : sä nu dea pentru solul rus peste firman, pe care-Iva retrimete cu Alexandru biv Vel U$er. «De vreme cdacmu $1 solul ail venit.» - 832. «Dajde mazililor, ci s'ailscos la - : 56 ug. Suava. 42 ug. pl Niamtul. 15 ug. Roman.13 ug. p' Bacdul. 72 ug. Putna. 15 ug. Tecu6ul. 14 ug. 13'

Covurluiul. 65 ug. Tutova. 74 ug. p' Vasluiul. 17 ug. 13'

Fälciiul. 54 ug. Läpu$na, Orheiul, Soroca. 41 ug. pl Cer-ndut. 91 ug. flärldul i Dor[o]hoia. 19 ug. p' arligatura. 82ug. p' Ia$11', Tinutul i tdrgul.» - 833. Care starostele de Cer-näutl : sä trimeatd «$i sama $[i] tabld $1 tot istovul la Visterie,

MATERIALE DE 1STORIE CULTURALA. 329

nemaI urnind vremea ; cä a sä lungi mal mult, nu vom Dorn-nie M, de vremea cd acmu vom Domnie M sä scoatem sielertul liff Fevruarie». - 834. Zlotasilor de la banil steaguluI side la $fertul intaiti. e Ca sp.] pliniasa de pe la vornica, pentru eelce nu s'ar fi dat banii Or acmu, de vreme cá n'ati särguit peoamini ca sä-$ d bani Or acmu » - 835. Pircalabuluf de Gl-latl. «Viindu 6ohodariul nazärului de Bräila aicl, ne scrie sidumnealuf nazärul si ne pofteste pentru cherestioa ce iaste acolola Gälat, ca sä o läsämu sä o ià dumna[lu]í, fiindu-I trebui-toare. Ce, cdt pentru cherestioa acie, Domnie M $tim cd aildat-o Domnie Sa Grigorie-Vod[ä] pre la mánästiri.» Afro: cámaI e «altá cherest vech[e] acolo, 1 io bol[o]van[I]». Se poates'o iea pe aceasta. «i, pentru haragiuri ce sä da acolo siintr'alti an( la cel ce veni de la Tarigradu si mergea,iaräs zdcem dumisale, precum intealtI anT, as s'acmu omuldum[i]sale nazäruluI sd d, iar altii sä nu sä: amestec[e]» (20Ianuar). - 836. «Un izvod de neguttorii streini ce s'aü aflataid in Iasi, : la Sf. Sava un negustor de bogasie din Neo-chori, unul de negot de Tarigrad, din Trapezunt ; un bäcal dinRodos, un «bogasiiar» din Ianina. La Sf. Vineri, un altGrec, din Neochori, cu negot de Tarigrad. «Dzearec Armansin Márdarä ot Armenime, imblä cu negot din Tara Ungu-riascd, si are si doI feCorI ungureanI, anume Marin si Ion.Ivan sin Stari den Brasov, ot Tärgul de kos, are negot deBrasov, $i are $i doI copli, iar din Tara Unguriascd, anumeBucur si Pätru.» La Barnovschi, un bogasier grec din Tra-pezunt, si un al doilea. La Sf. Vineti, un bäcal din Trapezunt,cu tovaräsul säü ; alt bogasier grec. La Sf. Sava iar, un bo-gasier din Ianina, o «slugd» din Trapezunt, si alte slugl deacolo. La Sf. Vineri iar, un bogasier din Trapezunt. «Mesin Costantin $achiargiti g[o]sp[o]d, Moraláü, siade supt vamd.»- 837. «LuI Ionitä, copil in cas[a] mic[ä], sä fie volnic . . . aduce de aid pe Antoh Carag Vistier la BotäsanI, si acolsá pliniascd- lei, rämäsita 'efertuluI d'inta : Noemvrie, De-chemvrie, Ghenarie, de Tinutul 1-15släuluI, i Dor[o]hoiii, iBotäsanI, $i pär la 7 dzile a luI Fevruarie sä pliniasa totbani, $i, de unde a fi rämäsit[ä], sä ià vite, sä o vändzä. ; si,

380 CONDICA LUf CONSTANTIN MAVROCORDAT

neplinind banii pAr la sorocul ce s'aü pus, pe Antohi Carag-sd-1 aducd iard aid.» - 838. Scutire pentru dol oameni din«Tara Tur'eascA, s [i] s'or lua pecetile lor in loc de albi laVist[e]riia». - 839. Mentiunea Comisulni Gligoras, dus cuun copil de casd in Tara-RomäneascA. - 840. Sd se dea in-napoI la vama Cimpulunguluf niste bani luati mal mult deVornic sail cheltuiti cu el, «trecAnd in sus si in gos). - 841.SA se iea oi, «cdte 1 lei oaia», pentru gostina neplAtitä. -842. CAtre capichehaia de Hotin, pentru «oameni de pe 6u-hur >, cari se piing cd «Turcil emaci de la Hotin ..., de treela Movildü, trec peste dAnsiI, si le eti vite si bani.» SA-I spri-jine in jalba lor la Samso[n]gibasa. - 843. «Pentru un om6-ail murit, sä-1 radd de la tablA, si sd-i id. si pecete.» - 84-4.Copii de casA trirnesi la fostil zlotasi, pentru ca «sA li iävite si altele 6-ar gdsd la casdle lor, sä sd. vdndzd», pentrulipsd a sumelor. - 845. Cätre st tele de Cernduti. «Iatdsi izvod de räsura tovaräsilor dumitale, cdrue, cAte cat vel tinin sa[a] rAsura lor, t'am trimis dumitale . .. Iar cielalt1 banIsd-I istovascd cu un as mai innainte . .. Sporiul eel sporitdumneata la ffertul acesta a lui Noe[m]vri, incä am vAdzut ;ce sporiul acesta il vei puni dumneata in tabla aasta cevei face, de fertul lui Noe[m]vri.» Pentru Cdpitanul de Cot-mani, i-a scris iar ; «si, de nu te va asculta de acmu inna-inte, ca pe un boer bAträn si ca pe un staroste, atund Hvorn rddica de acoló din apitAnie; asis dumnata sA-1 rddi6,si sä.-1 trimet aid» (25 Ianuar).- 846. «Pentru o femei -aiitinut-o un Caramehrnet Turc de la Läpusna, care, femieaciia, s'ati adus aice la Es, sd stia Or vor veni fratii si ru-dele eI; dar pe Turc sä dzicd Vornicul aus[u]lui de la.

Chis[i]näii sA-1 pue in herd si sä-1 trimit[d].» - 847. Pentruniste oameni rnorti; innainte de a se sterge din table, O. sevadA, «cu bun[ä] dovadd si cu märturie de la vornicel si dela preut, precum nu iaste alt me stersug». - 848. Pentru unorn cdruia-I arsese casa si pecetea. - 849. Pentru un altul,ecarele, mergänd la tärgu la Roman, s'ati uitat pecetez, si is'a dat alta. - 85o. Pentru un Grec «de la män[d]stire de laBursu ..., cärue i-aü pus un om näpaste, iar Grec, in spa-


tele lur». -851. Pentru datornicir din Putna ar until Armeanpolon. - 852. c 16 art s'ati scris pe la boerif zlotas ce s'ati ordn-duit cu efertul al doile, la Fevruarie, Mart, Aprilie, pre la Ti-nutur[i] ... Holteir, am fdcut Domnie Me mild, $i am mar scdrizut :am läsat de holteiti cdte 5 lel pe 50 paral[e] la 6fert, $i celecinci paral[el rdsura dumilorvoastri.b Se vor da pecetr noud.holteilor. «Holteil cer cu pärinti $i eel ce nu vor av caselelor osäbite, acie vor da cdte 50 par[a]le la sfert, iar cir cumami $i cu casd, acie nu sd vor socoti holter, ce ca un cas-nic va da birul lui.» Sá se gdteascd. «Cdé, viind vremi acmude prim[d]var[d], ca sd sá poatá apuca $i ldcuitorir de pd-mänt, nu vora sd umblat mult prin Tinut. ) Cerceitura, dupdnoua mild, sä se facä. $i mar strins. Pentru holteir aflati de er,vor lua < cdte i lea $i banif drepti a pecetir», färd a li cere$fertul intditi $i banif steagulur. Si cdtre sdtenr. «Cisluindu-vd.holteir ..., fdcdndu-vd dreptate Intre vol.... Sä. NI putet apucade päradint $i de hrana voastrd. Ce dar, de vrem[e] cd Dom-nie Me poruncile $i trebuintäle cu conacele solilor $i cu za-harelel[e], ce säntem oränduit din porunca impärdtii, toate cubanI le facem $1 le rädicäm, si nie unel[e], dupd fägdduinta cev'am dat asupra voastrd, nu arunam, $1 voi dar, oamen[i]ce vet fi avänd dosdt intre voI, carir pdrá acmu nu vor fi e$itca sd-$ iä peces, fär de nie o zdticnire $i lunecare pre tot sä-1scoateti la boerir zlotas, ca sd-$ ià pecet» (30 Ianuar). - 853.intre zlota$I iard$I, Antioh Carageà, Ilie Neculce, etc. La«tärgul Ia$ii : Vel Postelnic ). - 854. Lill' Costachi Vornic,«pentru 50 card $i Too car, ce cere mar mult Marie Sa Pa.5[a]de Bender si Capugi-Ba$[a] ce iaste oränduit cu solul mos-chicescu, peste 200 card si 400 car ce sänt ordnduite sd sád, cu ferman impdrätescu : . .. nimic alt afard din cdt scriefermanul inpärdtesc sd nu dia» (26 Ianuar). - 855. Ca sä.aducd pe vätavul de cocieff de la Orheia $i pe dor cocieri,la grajdiul gospod, dup[d] obiceiti » (26 Ianuar). - 856. Cdtreprralabir de Gälatr $i Cdpitanul de Codru, apentru satel[elde pe Prut, de la Covurluiti, ca sd d poruncl oläcarilor $isurugiilor, sä nu mal raargd prin sate, ce sal' indreptedape drumul mezil[u]rilor». - 857. eSatelor de pe Prut, de la

332 COND1CA LTA CONSTANTIN MAVROCORDAT

Covurluia ..., a a apere de spre oldcar[i], a nu d calfde olac, niè cdrutä, nimärui.» -858. Pentru un om ce murise :a se dovedeascä si a se caute, daa nu se poate afla altul,«sá incapral in locul acelui mort». - 859. Implinire la Ionit[d]Ba5otä. $i Ionitä Pisotchif. - 860. Care locuitorif din Tecuci,Covurluiü, Tutova, Fälciiü. «Viind poruna de la puter-nica inpärätie ca a a cumperi o sam[5.1 de päni, fdin[ä]de grda si ordzu, care pdini iaste poruna ca a a strängdla Gdlat, $i, de la Gälat, de prim[ä]vard, cu cordbii a a r5.-dice, $i, cerandu-sd pretul pdnii pecum daa neguttorii acurn,s'au aflat cd pe gräa dail cäte 3 lei pol chila de 18 dimerlii$i chila de ordzu ate 50 paral[e]. Ce Domnie M, ca sá nu vdpricinuim pagubd, de vrem[e] a grail iaste a sd facg fdin[ä]$i sä-1 ducet la Gälg, i ordzul iard$ a$ijdere, - iatd vddäm pe chila de Mind de grda cdte 4 lei', numai gräulsä. fie curat si fälna mdcinatd bin[e] ; si pe ordzu ate unlea pol.» Grija o va avea Manolachi Costachi Vel Spätar.El va impärti suma de zaherea la Tinuturi $i va pldti apoI(27 Januar). - 86i. Se trimet pecetile holteilor. «Ina dum-navoastrd pr sd vä de$chidet ochii, mal cercänd ; a poatemulti, cu oaricare gdnd de me$ter$ug, asar[i] fiind, s'or fi rgs-punsu holtei ... Si numai acelora ce or fi dovedit holtei, ale schimbat pecet[i]le» (27 Januar). - 862. «Desatnicilor», pen-tru urmärire. - 863. Rdspunsul care Manolachi Costachi (28Ianuar). Aflä iar, cd «chila de grdasle_a_climerlii [este] cdte 3

-......,

lei pol, $i de ordzu cäte 1 leu pol .. . Sd-1 driagd bine $i 0.-1macine.» Va orindui la Tinuturi, Hind grabd, nea$teptind pevinatori numal. «Banii, gata sä-I dal dum. pe la mdna oa-menilor ; a nu la$ sd rämäla sg ià mai pe unrid banii ... LaMart, iaste a vie cordbille a incarce päine aèasta, sä o ducd.»Sä se- ajute cu - mazili. «De vreame a Domniia Mea (Mtnpret mal bun dealt neguttorii, cautg dumn[ea]ta, fdlna sä fiebunä $i ordzul curat, ca sd nu o artiasc[d], and vor veanisd o iä, - cd apoI dumn[ea]ta vei plini-o bund.» - 864.Pentru vgduva lui Savin Zdlgiu : i se lea pecetea. -865. «Pentru c'aa jäluit ampulungenif de la Vama CAmpu-lungului, cum cd li-ar fi mäncat cdtva ban! cielalti Cdmpu-


lungenI la ferturil[e] trecute, la Domnie Sa Gligor[e]-Vodd.*- 866. Plingerea une femei, cá i s'a pus la cisld un copil,si el trdeste inteo cas[d] cu tata-sdii, si sd tini cu tata-sad».

- 867. Cdtre Antoh[i] Carag, Vornicul de BotosanI, pentrujalba negustoruluf Manoli cd, la banif steaguluf, «avand el unvdcar cu doi feorI, $1 niste obanT la oT, si doi argati, si pri-säcari, scos pre tot! la zlotas, de luat pecet ; si,fiind eI aproape de un sat Manästirenii, aü luat rdvas de lazlotas la säteni de acolo, cisluiascá cu dänsii in sat, peputere lor. Si, mergänd la sated! cu ravasul zlotas{i]lor, eI ni&de cum n'aii vrut priimasca.; si pastorrf acie, vadzand c.rämän sangurI sa-s platiasca pecet[i]le, i fiind oamen[Y] sdrae,vdcariul, si cu fiorii luI ad fugit ; si zlotasi ad plinit baniistiag[u]lui acelor fugit de la dänsul, si acmu cer si efertuld'intai tot de la acest neguttor.» Daca e adevärat, sá raspundäsdtenii. - 868. «9 cal si z saniI pentru dusul bdnilor la Tarl-grad, cu Rähtivan Ghenarie 30.», - 869. Zlotas[i]lor -ad fostcu hdrtille la Avgust, la Domnie Sa Gligor[e]-Voda» :

- 87o. Pentru salahorii de la Vozie, cari primise întäiü20 de lei la plecare, apoi 5 lei acolo si patru sac! de fainä.-871. «Pentru do! yardman! din Dorna jäluit ca. ei ad foststrangdtor! de ban! la acel sat, si pecetile lor nu li-ad plätitsatul.» - 872. Pentru «Iordachi diiac lul Tudorachi -ad fostVornic la Botosani» - 873. VorniculuI Costachi. Dacd. «so-lul» 2 va trece peste zilele termenului, if va face conace, dar valua «sanetp (3 Februar). - 874 La Cdpitanul de GrecenT,«pentru oamenil cel no! ce s'ad adaos pe la sate» : vor fiscutifi pand la Maid. - 875. Pentru baniT sfertuluf al doileadin Suceava: «sa. I trimitd la Camara gospod» (4 Fel:;ruar). -876. Pentru Birsanii de la Casin si Soveja, cari se plingstarostif de Putna si Cdp[i]t[ann] cari! sint dreg[a]tor[i] pe laTinut» li ieaa «mel de perd, pe unde li s[a] tamplä oile, vi obi-ceiü n'aa avut, far de cat sal d numai celui cu movie (sa

Pentru Vornicul Tudorachi, v. vol. precedent, p. 666. Ii g'äsim la 1753-4ibid., pp. 247-8, tile 120, 123.

2 Rusesc.

sa-I

sa-I

;

im-plinire.

1

i-ad

ea

'334 CONDICA LW CONSTANTIN MAVROCORDAT

d) mel[u1]». - 877. Pentru egumenul de la Soveja, ce ieao vacä pentru o paguba in pdpusoia, care, «ispa$ind oame-nil», se aflä foarte mica. - 878. Jalba acelora$1 asupra pan-

cari tdiat un cal si cloud vaci odin tar[i]na». - 879.Ca$[i]nenii» (Birsani) se piing ca la plecarea spre Constan-

tinopol a lul Grigore-Vodä, el ail dat trel care, dar nu si«Sovejenif». - 88o Catre starostele de Cernäuti, -entru o

datorie a until Armean polon din «Stanislav» ata de LupuAga, «din boi -au Lme"-ri-rnarat de la Halipliul aü fost sta-roste laCernäutl, la Domnie Sa Grigorii-Vod[ä]». Bang sase trimeatä «in olac». - 881. Pentru bang de ca$ ce dato-resc dof Turd din Focsani Birsanilor din Casin $i Soveja.-882. Pentru Mihai Catichi, vame$ul de Foc$arg, invinuit deacesti Birsani cä li-ar fi luat, tosabi de go$tina., -ati dat,cäte 4 parale de oae, inca. $i ate i lea i pl de stäna., dupacum ati fost (land mai innainte, cand da ate 2 parale deoae. Dar acmu, intr'acest an, socotindu-s[ä] de aa dat si Bar-sanil gor$tina. ca $[1] alta tara», se anuleaa. obiceiul. - 883.Scutire pentru doi bäcali sträini din Galati'. - 884. Catrepircälabul de Galati', tpentru loo catitare miiare -aa cumpä-rat, $i i s'aa poroncit ca sal le trimita la Tarigrad, la capi-chihaI». - 885. tVame$ilor de Foc$ani, tultul Barla-dului de pre la tot din Tinutul Putnil, $i de la cel ar ducevite la Foc$eni, de vändut, $i pe aiure, aice, in tarä, de prela tot, sä ii tultul pe obiceia.» - 886. DoI beOil $i un

de casa se trimet pentru ramasitile de conitä turceascäin Tara-de-jos. - 887. Scutire de beilicurI a Io cocied gos--ppd. - 888. LuI Manolachi Costachi, pentru plingerile locui-torilor de Tecuci de spre Turd : «acolo iaste besliagia] $i Ca-p[i]t[an]-Mare la Tecu», ca apere. - 889. tGo$tinar[i]lorde of de Tinutul SuceviI, sä aiba a cerca gostina de iznoav[d],jälnind cá aa paguba.» - 89o. «Pentru tocmitul ocniL» - 89 r.«Pentru jaloba dat biräul $i cu tot $angalii de Ocnd, sioamenil de Darmane$ti, pentru o mosie anume Nimira si althotar» pentru care se judeca el co egumenul de Ca$in. - 892.Cerctiturd. Se va lua de la casaff 105 parale tbanii Vis-terii $i 105 parale pentru triapadul lor», «$i de la holtei ia-

sä- l

co-

jfil

sä-I

;

9ioilor, Nan

8

6-03

MATF.RIALE DE ISTORIE OULTURALÀ. 335

rds banif îridoi, cäte 55 parale.» Pentru pecetile nescrise,albe, se va lua un leO. - 893. cSd dia cdte o cdrut[d] cu uncal si un podvodar la un cäldras.» - 894. LuI pol-covnicul, ispravnicul Vräncii, pentru plingerea luI Ion Gigdtul,fost Vornic la Vrance. - 895. Rämäsita de la buor se lm-plineste de la cel ce-1 cumpärase.--896. Cdtre HrisosculStolnicul. «Pentru läcuitorf, serif dumneata s[i] ardt cd de pe lamulte locurI ar fi lipsit oamini ; care, pricina ce ar fi, nu putemsti. Dumn[ea]ta ardtI cd, nelipsindu banil. de asupra loru, ne-contenit, de la härtlile lul Avgust s[i] pär acmu, cu efertul de'n-tdi s[i] cu poclonul stiagulul, sä pricinueste sträcdciuni läcui-toriloru. Cari acl'asta, ma! mult o socotim cä den nesilintadum[itale] iaste aeasta. Ci iat[d] cä scriem dum., de nu-t iaste.dunn[itale] voia sä ni slujestI si sá ne odihnestI, S[i]-t iaste cusupdrare, fd-ne stire, ca sá tim. Iatä acmu si Cdp[i]can-Mare laCotmanI am acut Domnie Mea pe Gavril Neculce, fiiul dump-sale] Vorniculul Ion ; carile, viind acolo, pe de o parte el, si peoele alt[ä] parte dumneata, sá inblat, irnbländzind pe oarnin [1], petop*, s'ardtändu-li s[i] mila Domnii Mele, C-arn fäcut cu holtei!lor acmu, de i-am ldsat ca sd de ate 5 leI intr'un anu ; sicel[e] maI innainte räti obiCnuite ce era asupra lor, careletrec mal Inuit peste aieste, ce le dal:1 acmu, precum s[i] elle pot cunoaste. S[i] nu numaI pe acesti ce sint acmu, ce s[i]pe ceI ce sintu fugit, sd te silestI dum. a-I adui[e], pe toti,si sä odihnestI. Iatd. s[1] 20 de bdranI it dämu dumitale, casd fie de slujbd acolò ; cArora acmu, la efertul acestase vor tine baniI pecetilor in sam[ä] ; si, cu 20 de imbldtorI,ce ti dat ma! innainte, destuI î sintu. Pentru cdl[d]-ras de paza marginiI, veI aye durn. räspunsu cu VeLLApi-tan. Pentru arrnile acelor ema de "fa Hotin, iatá eh' s'aiiscris carte la Ismail, viChilul besTialqi, ca sä" le triimitála dumnealuI, sá le triimit[I] la Hotin> (io Februar).897. Mortasdpilor de TunirlsaiTii-s-i- deTinutub Tecu-euluI si a Tutovel, sá fie volnie a lua mortasdpie deplin,pe obiceld : de la boeff mari or mie, cari or cumpdra va,saO boI, sail cal, sau of, de pre la tot sd portapie (sic);asijderi $1 de la neguttori turcI, si armenI, $i jidovI, i altiI,

Ionitä

d'intäi, li

s'ati

.

b

336 MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÄ

earn ar cumpära vite, orf in tdrgu, oft la tart, la Tinut, - dela tot sd iii mortasäpie driaptä (9 Februar). - 898. Cätre sta-rostele de Putna, «pentru jaloba oaminilor de Cucuetf, casd le scot[d] vornicelul lor $i sä pue pe altul, pe care or so-coti, $1, cele ce or avé luate räü, mncä sá le pliniascd de ladänsul.» - 899. Pentru lipsä din cisla tirgovetilor de Husila $fert. - 900. Cdtre zlota$I. Li cere banif. «Cd, fiind sänd-tate, la 5 dzil[e] a lui Mart vom sd pornim pe dumnealuI VelCotnis la Tarigrad, $1 cu dumnealuI iaste sá trimitem o som[d]de bani, sá sä clia la datorni, carii s'aü luat cu datorif, de s'aüplinit bani pocloan[e]lor.» Tar in cele patruzecI de zile fixate, sddea tot «la Visterie Ca:6 la aCa vrem[e] fair de ni o smintial[d]vom sä pornim pe dumnealui Vel Comis.» Altfel, va trimetezapcii (12 Februar). - 901. La cdpitanul de VasluI, pentru a selua restul de go$tind de acolo.- 902. Cätre Stoica biv vdtavde copif : s'a trimes Vel Sulger la Cimpulungul rusesc, carenu dä birul. A amenintat cu slujitorf. «Si iat[ä] slujitorif s'aupornit de aicI, sänt acolo aproape, par va veni räspunsu dela Stoica : de vor sä s[ä] pleace la poronca aasta, $1, de or vrea,sá viie doi-trif oamin[1] cu dänsul aid', sail, de n'ar vr[6], sáfac[ä] $tire, $i, el insu$I, sä se gräbeascd a veni.» - 903. Dum-nalui ispravnicul Putnji, pentru 1.80o lei -ati dat Paleo-loga pe zahar, sä é acif batif innapof, de pe unde s'ar fi

dat, sdf trimitä la Visteriia ; cdcf asupra zaharel[i] s'ail ordn-duit dutnnalui Vel Spätar, sá cumpere toatd zaharaoa.» -904. Cdtre Vel Cäpitan de Codru, «pentru un om 6-ail puspästoff la temnit[d], i altul päzitorf la mezil, $i pentru beslif,cärora serif sä li sä rädici pecetile. Pentru aasta, i s'atiscris : pdzitori la mezil sal pui Fälcienif, cdte un om de rändü ;a5i$dere $i la temnitä de acolo, de la Fälciiü, iard el sä pd-zascd; iar, pentru beslif, s'or trimete de aid', - lard de acolo sänu facd. Pentru 6 feorI, slue a CdpitanuluI, ce datpeces, - fiind Munten[t], li s'ati rädicat. Pentru 244 leT, ce scriiCdpitanul dat liafa Arndutilor, $i sä roaga caorändulascä baniI, i s'ati scris cd banil nu i s'or orändui ; lardel, de are a maf rdspunde pentru acestI barif, sd vie aid, sä-Iià de la nine i-ar fi dat. Pentru 150 de lei, liafa de 3 luni :

c'ati sd i sä

...

li-aa


Avgust, Säptemvrie, Octomvrie, iard$ i scris cä liafä nus'a da, de vreme ea' area mansup.» - 905. Aducere de diac

cu izvoaclele $fertului intäiii. - 906. Pentru «tdranii > de laNovaci (Tinutul cari nu voiati sá cisluiascä cu er peun locuitor. - 907. La un sat din Suceava, pentru a implinibanii de bir, dati pentru el' de egumenul de Cetätuie. eSiaduc[ä] $1 pe vornicel aice, cu dor-tref liude de acolo, cdspus[e] egumenul cä vor s lipsascd din sat.» - 903. attre Rd-ducanul, biv Vel Päharnic, pentru O. se plingea de lipsa depeceti pentru holtef. dpentru holtei, cari scriia dumneata cd-Imal gäsästi acmu, pentru unir ca aceia, sä fact dumneatao chivernisalá: de vor fi aceia care gds4t1 acmu, mai cuputintä, Il va da pecet de cäsart, iar, de vor fi vr'unimai cu putintd, din cei cu pärintr, - dupä cum si dum-n[ea]ta ne serif cá pe une locuri au trecut cdte dol, trifde nu e-i socotit in holt[el], - fiind mar cu putinO, if vet so-coti dumneata pe unif ca aceia in cdsari, $i-T da peceti deaceste de holter la holteil cari-i gäsä$t acmu, $'or fi mai särae :precum va socoti dumneata c'a fi mar drept; $i mar de folos,a$ s fac[5.] > (t6 Februar). -0- 909. Pentru un Tigan bätutde (un orn, Bärfild , $1 i-ar fi stricat o mand >. Sä-1 des-pAgubeascd Bärfirá. - 910. Pentru un boU luat de la oslug ä. boiereascä de un zlota$ (?). «Care bou fost luatpentru ramasita a 2 plugurf a lui Moisdi Cucoranul zlo-tasull ot Rumäne$ti, din banif stiag[u lut, $i bani aU fostdat, si boul n'aii vrut sä-1 de, tiindu-1 färd cale.» - 911. Pen-tru un birnic mort se cere märturia preutului, si a vornice-l[u]lur, $[i] a vätäman[u]lu >, pentru a fi $ters din cislä. -912. «Slujitorilor sMmeni din Curte, sa fie volni a-$ strängeräni[d]$4a ce s'au oränduit in lef[i le lor de 5 luni >, putindlua $1 zäloage si a le vinde. - 913. Musträff pentru

cu $fertul al doilea Li se poruncise a gäti rdpede, «casä aib i oamenii räsuflare pänä. la Mai». Comisul trebuia säpiece la Constantinopol ca bartir la 5 Mart, <pentru banii ce s'auluat cu datorie, de s'ati dat pentru plocloanile cele obienuiteabairamlácului ). Arnenintare cu oamenii domnesti (18 Februar). -914. La Antoh Carage, Vornic de Boto$anT, sä a$edzä imir la

6S775. Vo]. VI. 22

s'ati

sä

1

s'ag

zlo-tacit

0


Botosani si la Iubdnesti: a cumpere 4 cal, si a pue doi la Boto-sani si dol la Iubanesti; si fän, ordzu, at ar trebui Or la SfitiGheorghii la acestf 4 cal', iards a le cumpere ; si a caute si doicamenI, unul la Botosani si unul la Iubdnestf, si oamenii acestiea fie scutit de banii pecet[i]lor.» -6- 915. «De vreme ce siacum ad vinit EidltAtestii cersind ca sd iasd din vecindtate»,s'a vdzut cd slit vecinii lui Iordachi Cantacuzino Vornicul ;«ina, pentru slujbile dumisali, jeluind tare cd-I asuprestepeste putinta lor, at nicl vreme de hrana lor nu le dd."»,ceia ce tAgdduieste Vornicul, se decide : «cele ce vor fi aledumisal[e], a se lucra de la dAnsii, toate cu scrisoare dumi-sal[e] sä le fac[d] ; si, and vor vide el' cd-i supdrä mai multudeat alti boeri, peste obiceid, cu scrisorile dum[i]sale vorvini la Marie Sa Vod[d], si, cunosandu-s[d] a antu mai multsupdrat, vor aye dreptate de la Marie Sa.» - 916. «Mortasdpiisi Cdmanarif de Roman» a se tie in obiceid. - 917. «LaCostantin Vornicul de ampullungu, ca a nu s[a.] atingd lavenitul vamAsilor intru nimicu, fAr de cat la cele ce antuvenitul Vornicii» : sd. dea stiri din «Tara Unguriasa » . - 918.Pentru niste evechl ruptas de Cd.mar[A.]» din Tinutul Putna:si acum «sd-1 scoatd din cisla tdranilor» ; era o vecke slugei aVistierulul. - 919. SA se trim eatä in butuci doi-trei din satece nu se supun boi erului. - 920. <Pentru 6 oameni fäntdnaride la Domnie Sa Grigori-Vod[d] . .., aril' poartä de grijd pururipintru fäntdna ce este la orasul Focs[a]nii, si tocmdscu undece sä stria, de nu continesti apa» : vor da «numai ate ungalbdn de om, la vreme hdrtiilor ». - 921. La piralabil de Ga-lati', pentru cheltuieli ede oaspeti» ; «si pentru soltuz, c'au pus,pre bird. Dar ortul de casd, ce era obiceid de lua pentrucheltuiala oaspetilor, sä nu ni un ban soltuzul, ce sd chel-t[u]lascd. tot paralabi cu bani domnesti ; numai a cheltuiasc[d]cu socotiald.» - 922. Cdtre SArdar. Luni dupd Sf. Teodor,pleacd Comisul cu banii. «Pentru sluj[i]tor[i] de la vad de laJcra, de p[e] Nistru, ce scriia ca a fie sluj[i]tori acolo, pre-cum ad fost si mai innainte, de paza marginii.» Rdspuns :«s'ati dat cat ail socotit Marie Sa: imbldtori, aldras, si, cu ati s'ati dat, destui ant : va put& chivernia; iar alti slujitorl nu

è

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALX. 339

s'a mal da. Pentru rufeturii[e] ce sänt acol6, la acele Ti-nuturi : aprodzi, copii din cas[d], cociiari, aldra$, - pentruace$tie, s'ati scris numai copiilor din cas[1], ci-a tre[e] maimult cisla lor peste Doc) paral[e], ce li sa rädicd de la Vis-terie, sd-T cisluiascä satele; iar cisla cäldra$[i]lor $i aprodzilorsi a cocierilor $i altor rufeturi e-a tree[e] mai mult peste 100paral[ej, sd.-$ pldtiascd el ; iar satele sä nu sä super[e] cu cislalor, $i sd rämäe $i ei multdmit cu aasta.» - 923. Lui IonitäSturdza, biv Vel Sulger, «pentru oamin, cd all fugit de pinsatele de acolò, $i cere rdspunsu : lua-s'or banif celor fugit dela cei -aii rämas? Si nu i s'aii dat voe, ca sä aibd pae[e] ;numai el sá caute pe acei fugit. Si altd poruncd i s'ail dat-ca s[ä] facd ceraturd, sd nu dè lipsd din soma ocolului lui,sd gdsascd alti oameni in locul lor ; si s'ail triimis s[i] foopeceti de holteip (22 Februar). - 924.. Zlota$ilor din TinutulSuceava, «pentru holteii Lipoverilor, sd li schimbe [pe]cetile,sä li d peceti de holtei; $i, pentru calugärif lipover[i], sd. li-d pa[e] de pecete, s[i], pentru 8 Lipover[1], ci Fail fugit inTara Le$ascd, sá li d pace cestoralaltl pentru banii acelorfugit.» -925. Pentru be$leaga-vechil de Ja_Cerndlitlfzu 6 ne-feel' $i 20 de lei pe lurid' (nefeklor cite 6) i tain (carul de fin-cite 6 pot. si cel de lemne cite 18 bad°. - 926. Un beslia etrimes pentru a prinde «niste Turd brdilenI, doi liud[e], fd-cdnd neguttor[ie], inblä pin tar[d], fäcdnd zulumuri oameni-lor». --- 927. CAtre Bogdan Stolnicul: nu i se mar pot trimetealte peceti de holtei. «Si, pentru isprävnicie dum., cá s'ar fiintindzind päreálabii de acolò la giudecdt, la gloab[e], carie-ati poruncit sd-$ pdzascd. ; numai pärcälabilor, mai mult85. nu s[ä] amestie[e] ; $i sä li aräte si carte, ca s[d] intäliagd cda$6 s'aii hotärät.» - 928. Cdtre Cdpitanul de Foc$ani. -929. Scutire 'And la Maiü a pribegilor «den Tara-RumEdl-niascd». -930. Multämiri ceau$ului de Chi$indu, fácindu-i-sesi dar : « i pt. $ai atlaz, dar de la gospod». - 931. Cätre unzlotas : mai mult de 400 de pecetl de holteI pentru Tinutullui, Vaslui, nu i se vor da (25 Februar). - 932. «Pentru 400vedria de vin ce pofte$te solul sá i sd. cumperia, $i sä i sátiia in samä din banif ce aria sä iä, s'aii poroncit Särdariu-

340 CONDICA LUT CONSTANTIN MAVROCORDAT

lui cumperia si tiia in samd din banir ce aria sd ihsolul ; Fevruarie 26.» - 933. «0 carte la oamenil de Rächiteni,Moldoveni, poruncindu-li-sd ca sd nu sfal mute la Roman, undepoftesc ei, ci sá sadzd. la Rdchiteni ; cd, de or mai imbla,apt)! s'or aducia aida si sd vor pedepsi cO gr pediaps.A.D -934. Sd, se iea pecetile de la feciorir lui Toader Motoc, fiind,ca vechi mazili, la dajd[e] maziliasc[d]», - 935. Care Vor-nicul Iordachi Ruset. Pentru bani primii. «Altele, ale neardt dumneata, pentru ldeuitor[I], ined am valzut ; de care nu-mai de la dumneata ne vin fel de fel de pricin[f] ca aceste,mai multe decdt de pe la alti zlotas. Care nor socotem,cd. cu dumneata om fi mar odihnit cleat cu altir. Ce, cutoate aceste cdte serif dumneata, dumn[ea ta te sdlesti cutrimisul banilor mai in grabd.» Scrie cä istovul nu sepoate face decit pe la ro Mart. «Dar de ce sd nu sepoat[d] ? Ataa vreme este de cd.'nd at esit dum[neavoastrd]la Tinut ! In patrudzdci de dzil[e], de ce sá nu sd poat[d] strangeun fertu ? Ce, cu cdt ver sdli dumneata a face istovul maiin grabd, cu atita este mar de folos Idcuitorilor decdt cu acelece ardt dumneata. De 6[e] sd [sd] mar lun.gascd mar mult, sá maiumblat atd.ta vreme pintre ld.cuitor[r], främäntändu-i ? i, marin scur., acmu vom sä pornirn pe dumnealui Vel Comis in Tari-grad si, cu dumnealui, sä pornim o soma de bani la Tarigrad

maI multu supdrare ca de aceste sd nu ne maI dal dumneata.»Pentru un tovards, sd-I dea drumul pläteascd. rdsura«cd.cr si nor, ca sd-s prindzd ceva, 1-am pus zlotas aco16». - 936.Procesul Birsanilor cu Vamesul de Focsani, care li luase pe ne-drept «cdte i leu i 13' de turmd . Dar i Bdrsanii sá de de totnumele cdte rt) barn rdsura, precum dad si altd tard ; iar nu deturmd sä d cdte io banI ; ci, de vor fi avut 10 sau 20 deoaminl or la o turmd, sá d de tot numel[e] ate Io ban[i].»

Cdtre Antoh Carageh, Vornic de « Botds[e]n[í] pentrujalba ArmeanuluI Zaharie, de acolo, cu privire la un argat al luipus la pecete, clod nu mai era la el. «*i dumneata, numai pentruca ad jeluit Domnii Mel[e], 1-ai bdtut si Lai pus la inchisoare, siai rupt si carte noastrd ci t'am fost-o scris. Pentru care, celucrur I] sdnt aceste ce le fa dutn., sd rumpi carte noastrd.

sä-I sa-i

Sisi sa-I

-937.

MATER1ALE DE ISTORIE CULTURALÁ 341

si sä bat intr'acesta chip pe oamen[T] pentru cä ni-at1 jeluitpoi ; cu ce cale le fa dum. aceste, - cä Domnie Mè $tii dum.cä nu suferim sd s[d] supere oamenif par la atäta, $i fdr decaleN Ci acmu aasta n'am credzut-o Domnie Mea sä o fifdicut dumneata ; cd, de am fi credzut, stim Domnia Mea ce sdcade sá acem. Iat[d] cd-t poroncim sd causi sá dal' paceArmanuluT ; maT mult sä nu-1 super[T], si de lucruri ca acestesd te päräsästi ; sá nu mal audzim, - cä apol n'a fi bini dedumneata. Cä, osäbit de aasta, niaü maT jeluit cá li el i carne$i li lepedzi numai cate 2 parale pe ocd ; care si aCasta iarfdrd de cale o faci dumneata. Ce, dupd cum dzicem, sä te pd-rdsdst de lucrur[1] ca aceste, c5. Domnie Mea st1 cá nu vomsä sá supere cdt de putin mdcard ld.cuitorii.» Sd. lase $1 peargat (28 Februar) - 938 Cdtre ispravnicul de Suceava : i

se trimete zapciü, pentru a da baniT ordnduiV asupra Cdmd-rif. - 939. Cerere de bani de la un zlota$ : amisul pleacd«de Lun[1] far de gre$», si trebuie bani «ca sä plinim haz-nioa» Mart). - 940. Cdtre Carage si Vel Cdpitanul deDorohoi. «Si, acmu, mai multu a mai urni pricinI ca aceste, cänu putet scoate bani, nu vom Domnie M[6], de vreme cd depe la alte TänuturT acmu fac $1 istovul ; ce sd.' punet toatä ne-vointa asupra slujbil» (i-iti Mart). - 941. «Armenilor de Ro-man, sd s[d] aperia de sprea oldcari, nemärui caI de olac sd nu

- 942. Un cal $1 o iapd luatT de «bu1uba$6. de Galati»$1 «chihae de surugil» supt Grigore-Vodd. : periserd tnergind«pin toate mezdlurile, den Gdlat $i pdn la Vasluitl». - 943.SI se steargá din tabld. «un diiacon ce s'ag dilaconit de cu-rdnd». - 944. LuT Caraged, «Vornic de Botd$[en]i.s'ati triimis pe odobas[a] de beslif, cu - nefer[i], sá s[d] afliacolo, la Botd$en_i], pentru Turd*, acmu la vrem[e] iarmarocu-luf D. if poate da si «oamen[I] dea agiutor». - 945. Sd se scoatd.bani «la Vasluiü, innainte dum[isale] Vel Com[i]s» (3 Mart).-946. Care zlota$T : Comisul pleacd «de Mercur[I] a doa sdp-t[5.1män[d] in postu, fär gres» (3 Mart).- 947. Pentru cal' de olaclui «Gtigora s Com[i]s, mergänd cu caif dum[isale] Vel Com[ilsla Gdlat» (3 Mart). - 948. Copii de casd merg de olac la zlota$T-,«pentru banii din fertul lui Fevruar : pär Mars sara, Mart

7

(t-iii

latI eá

d[]..

342 CONDICA Lut CONSTANTIN MAVROCORDAT

9, sä s[ä] afle cate cu o soma bun[a] de ban[i] aid» (3 Mart). -90. Unui mirzac, pentru cä Tatari de ai ha ag venit la Gre-ceng, la Cdpitan si locuitori, «ingrozindu-i si cersindu-le 400lei pentru 2 cal' ce le ar fi petit ; care noi, audzindu pentrudumneata cá esti intälept, n'am socotit sa sä fie fäcut a.asta custirea dumitale ; ce prieteneste poftim pe dumneata, de al' dutn-n[ea]ta vr'o dovada ca acie asupra loru, te scoal[ä] dumneata sivinu aice, off triimite oameniI dumitale aice, si ii vorn aduelelsi pe läcuitorii de acolo aid, si vom cauta pricina aasta aid»(3 Mart). - 950. Care Cäpitanul de Greceni. Si pentru acestcas. A scris Sultanului pentru a trimete un mu «de paza.läcuitorilor». A scris si «la Dum[i]trachi vataful de aprodzi,caril[e] iaste la Cramu»,,pentru a spune Hanului. -951. «Lastarostel[e] de Patna, ca sä d voia unor oameni cu Cäpitan,ce trimite Mihal-Voci[ä], sá lucredzi viile de la Necoresti, sa.triacä la margine cu pace, sä vie sä. lucredzi viile ; Martu 4.» -952. Sardariului, care cerea bani per)t_y_sQl. «Noi de aida nuv'om mai trimite nici un ban : dum[neavoasträ] avet bani acolo ;ce stit, facet, cä de aicia nu vorn mai trimite.32- 953. Careun zlotas. «Dumnealui Vel Ccimis nezäbävit purcede la Ta-r[i]grad» (5 Mart).- 54. Trfmetere de bad' la pircalabul de Ga-lati. Preturi : 12 lei calul, i leg mega de orz, 2 lei pol sto-gul de fin. - 955. «Pentru fiéorii cal[ä]ras[i]lor hat[mänesti] ia ha Vel Capitan, caril sant holtei . .., mai mult decät 20 pa-rali la cislä sd nu-T supere sätenil, si pe cal[a]ras mai multupeste putinta lor sá nu-I incarce la cislä.» - 956. Se dad calsi calanz «la 2 cal Aras de Tarigrad, margänd la Bender intämpinare Märii Sali Hanului». - 957. «Unui giud[e] ursar,cu 6 liud[e] a lui, sal-s dia dajd[e] lui la Sveti Ghiorghiia ;pe 5 liud[e] 6 ug. pe an.» - 958. Catre starostele de Cer-naluti. cMacar ea' destula jaloba arat dumneata pentru Ti-nutul acela a Cernäutului, dar, cu tote acle, te sälesti dum-neata de mai triimete ban[I]; ca mai putin[i] ban[I] cleat dela dumneata, nié de la un Tinut n'ag venit. Ce, cum dzicem,te sälesti dumneata, de triimete bad', a trebuintäle DomniiMele, ce avem, le stii dumneata» (9 Mart).- 959. cLa GheorghiVel Capitan de Codru, pentru pastorii si bucatele prietendur


MArii. Sal[e], Cuciuc-Celebizadea, can', din pricina turbu-railor, s'ati fost mutat pe o mosie a dumisale vtori Vis-tier, anume Vitotestir, $i acmu vor iar sä s[ä] mute la locul undes'aü a$edzat mar innainte, $i Märie Sa li-aü dat voe . . . Ce,cänd sä va rädica, de vor pricinui ceva vr'uniI din rAzesr, stnu le dea ascultare, de vreame ce dumnaluI iaste om mare.*- 96o. Pentru untul gospod negutat de Vel Vistier cu un«neguttor turcu... PesAmina el pärä acmu n'ail mar masula Gälat sä-1 vadzA.* il dä deer lur Vel Cämdra$. SA-1 cintä-reascä, «$i O. scot! si dara, pe obiceiii, la I00 oc[ä] 7, $i cea rämänia lamurA, unt, s5.-1 dal' dumn[ea]ta pe mäna omulurdumisalia*. - 961. Care Serdar. I-a venit un ciohodar bun-ba$ir de la Pa$a., «ca sä pliniascA de la dumneata banir cesänt oränduit ca sä s[ä] (16 la sol. i serif dumneata cd de laCApitanul de Soroca ban[I] Or acmu nu t'ail mar venit ; cenoT pe dumneata te $tim zlota$ acolò, la trustle Tinuturile :cum la Tinutul Orheiulur, Läpusnir, a$ $i la Tinutul SorocAr . ..Acmu de aice t'am trimis 2.850 le! nor, $i iards t'om mar tri-mete, de t'om plini io pungr de ban! de aid. Iar, mar mult,nu Vona trimite* (Io Mart).- 962. Care ispravnicul Sucevir :csA cerce la varnitele gospod ce sint acolo, la SuciavA*, $i

sl trimeatA. vr'o 20 de care ; dacä nu, sä le facd el. - 963.Pentru socotelI vechr ale conaculuI domnesc.- 964. CätreManolachi Costachi: a venit bumba$irul pentru zaherea. S'otie gata pentru coräbii (1 I Mart). -965. cLa Gavril NeculceVel Cäpitan de Cotmane, pentru cAl[A]ra$ir de CotmanI, care$ed pe mo$ii episcopii Raläutilor, sá le dei paci de cag-rd$ie ; sA rämäe sä d bir cu tar[a], $i sl lucredzi paintelurde Rallutr, pe obicer, - de vreme a sed pe mo$ie episco-pulur de RaldAutr. Iar cApitanul de Cotmanr sä-$ caute alp'cäläras ..., de pin alte sate de pe margine, aice : cum dela ChisAleA $i de la Maletintl, de la Carapciti $i de laalte sate. Iar Cotmanilor sA le d pace.* - 966. Pentru «doroamerfr stricatT de pioare», pe cari «i-ati pus capI la cislä*. -967. SA sá aducd tpentru triaba &Ali:lief dornne$tiz, pari des-pica!, cite 3 ban!, poprele («popreaoa.») cite 3 banI, care de nu-iele cite 3 potronicr, 3 ban!, $i care de spin! cite 3 potronici.

341 CONDICA Lui CONSTANTIN MAVROCORDAT

- 968. La zlotasi : fiind incheiate cele 40 de zile, Wadi totistovul. «Si pdr la 15 dzile a lui Martu sd vá aflat aice, sadat tabld si sam[d] la Visterie» (I I Mart). - 969. Pentru vä-duva lui «Ionit[d] Cosciug, croitor de pe ulita trepedziniascd».- 970 Cdtre Vel Cdpitan de Codru, pentru sdtenf de laRdndzdsti (T. Falciiti). «Jai ad luntre acolò, drept satul lor, detrec Prutul pentru hrana lor; acmu dumnealui Vel Cdpitanli-ar fi poprit ca s[d] nu mai imble . . . De s'ar face vr'o pri-cind de furtusag, ial sä d samd.» Se invoieste Domnul. - 971.Care ispravnicul de Putna. «Pentru Arndutii ci-ati fost acolo,cd, fiind trebuitor[11 aice, s'ad rddicat de acolo, si s'ad scrisca sd caute 20 oamen[1] holtei, sd facd sluj[i]tori, si, impreundcu alti siimeni ce sint acolo, sä fie pentru paza marginif ; siacelor 20 oameni li sá vor rddica banif pecetilor lor. Iar, pen-tru un zapciti, ce scrie, sd s[d] facd cu liafal, a6asta nu s[d] poate.»Nu-i mai dä peceti de holtei. $i «pentru oaminif din Tara-Romd-neascd ce ad luat bard pe gräfl». - 972. Cdtre Carageä, Vorniculde Botosani, pentru «acii 20 de Arnduti $1 un aus, ce i-ad popritacoló, la Botdsen[i], din Arndutil -aü mersu in sus». Aprobd ces'a dat «ciahusului OW ci-ad vi[ni]t de la Hotin .. r Tar, pintrunegutitorif turd ce umbra pi in sate cu negutitorie, si scriela Mdrie Sa Vodd, ca sd scrie Mdrie Sa la Inicer-Agas[i] de laHotin, färä tischereoa durn[isaleb ea' sint omen[i] bun[i], sá nu-1sloboadd, ca sd sd pdräsascä de räutdtile ce fac pren sate,si s'ad scris cá va purta Mdrie Sa Vod[d] de gruje si vaisprkvi].» - 973. Lui Ion Bogdan. «S5.-s plinascd dum[i]sale»de la un om. D74. Pentru niste sdteni neplátiti, pentru ceia cedase la conacul lul Colag-Pasa, supt Grigore-Vod5-r975.Care Vel Cdpitan de Dorohoi ; i se trimet cdrti de srOboziepentru pribegii din raid, cari se vor pune la silisti deosebiteA- 976. La starostele de Cernduti, pentru soldritul Tinutului,« ce scrie dumn [eallui sd-lrddice ; si s'ati sells cd so]dritul iastea dum[isale] Vel Logofdt, si nu-1 va rddica, si sd-1 strängdf977.dupd porona ; Mart 13». Carte de slobozie. Li se asi-gurd strdinilor scuteald prea abild si apoi regimul sferturilor.«Ei in de el de vor vr sd sd cisluiascd, in voe lor ldsdm ; iar, den'or Priimi sd s[d] cisluiascd, is va pldti fiestecare banii sdi osd-


NV» (12 Mart). - 978. e 3 cart de slobodzie s'ati dat dum[isale]Ion Neculce biv Vel Vornic, In care s'ag scris 3 silistI adum[isale], anume: Honjom de la Tinutul Cerndutilor, si Lozeniide la Tinutul Dor[o]h[of], si Iznovdtul, tij ot Tinutul Dor[o]-h[oi] ; a caora cartl sorocul le iaste pa la luna lui lulie ;Mart 13.>> - 979. Care starostele de Putna, care ce-ruse a face sese slujitorf, din ce vechI. «De vreame cdsluj[i]torii ace vech[l] s'ad dat la tad, sá de bir, aastä voen'om da dum[isale], fär de cdt ace triIdzd de sluj[i]torI, ce sintfautl de dum[nealuil Aga Paleolog[a], dupd cum i-ad fa'cut, as sdrämde, si sä mal cautl si dumneata, din holte, 20 de holte, sd-Ifa sluj[i]torI, ca sä: s[ä] impliniasc[d] 50 de sluilijtori, si cu acievii put chivirnisi margine si poroncile ce vor fi.» Ef vor fiscutitl. I se trimet besliT. Catf de menzdl, sd dea numaI celorcu firman sad cu ordin domnesc. - 980. Se trimet oamenfdomnestI la zlotasl, « si numaI de ea sd-I scoatd cu tot is-tovul din Tinut» (15 Mart). - 981. 0 carte de dovadä dinsat, pentru bir, se refusä, fiind «numal iscdlitd de popay. 2-982 Care ispravnicul de Suceava si Solomon Botedzu, Sararpentru jalba Cimpulungenilor asupra Vorniculd lor de maIinnainte, Mihalachi Jitnicer, ce li-ar fi mincat banl «din cis-lele biruluI lor». - 983. Cätre Radii]. Racovitd. Pomenit I IabarComisul, dus in Tara Ungureascd. - 984. Cätre Sardar, « pentruace 4 Taar[i] -ad vinit cu iarldc de la Märie Sa Soltanul,scriind pentru lemnu de mo de selia, sd s[4] taia s[i] sä s a] tri-mit[d] acolo unde a fi de trebuin0». El rdspunsese cd vaintreba pe Domn. «Bun räspunsu al dat. Si, de or mai vinisd clard, sd dal' räsptinsu cd läcuitorif ad as poroncl impd-rdtesti si trebuintä asupra lor, it-1M cu treceria si cu conaceleluf Elci-Pasia, caria hied cu läcuitori TinutuluI acelora nusd pot cuprindia.» Pentru conacele acestuia, pe ce judet sä,se orinduiascd. (19 Mart). - 985. Care ispravnicul de Putna.«Diiacul, samisul acela 'hied ad vinit aicia.» A aflat «pentruaceI oamini -ail fugit de acolo, di pin satel[e] de la Vrancia,si ceealt! laultorI de acolo, din Vrancia, cá par acmu stallasia, nu vor ca sd s[ä] apucia de hrana lor.. .. , si si de pin satede acolo, din Tinutul acela, ail fugit cdte dol treI oaminI, si


ceealti incd nu vor sä: s[ä] apucia de hrana lor ... As sint elinvätat de aka' datd, de mai innaintia ; acum de primávard,tot as sd aratd, socotind pentru asedzar[e] birului lor, ce erapeste an, ca sd-i mai usuredzd. Dar acum, de vreme ce s'aacut aastä de obstiia asedzaria si dreptate tuturor, ce milAmai mult pohtesc sd aibä?» A fäcut bine cd a cdtat sä-i inz-blinzeascit prin Vornic si cd i-a chemat si la el. «De vrémecd Domnie M[] am fdcut mild, si, pentru holteii lor, de s'aiiusurat, si s[i] altii streini vin la mila aasta a Domnii Mele :dupd cum ne scriT dum[neata], cd cdte doi-treI oameni pe la satetot vin, din ceia partia incoacia» (19 Mart). - 986. Pentrumenzilul Putnei, ca sd se indrepte. «$i s'ati triimis si unfirman, pentru menzilur[I], sd nu d la Turd cei -ar imbla.cu cai de olac, si nu li-a scrii firmanul de Moldova.» - 987.«Sä aibd a lua bof, off a cui ar gdsi, si sa-T scoat'd innainteagärldcului dum[i]sal[e] Vel Postelnic, sd-1 duel On la Scdn-tei, si Scdnteianif sá gdtiascd fän, :s[i] li s'a pat! cu ban[i],.si ordzu.» - 988. Pentru ccunita turciascd .. . A scrie totevitele si oile turcesti i a SärbI streini, ce n'aii bir in tar[d], s[i]sd le a cunit[a] dupd obiceiù, cdte 2 pt de vit[d], si 2 pa-rali de oae, si Turcei streini, care cumpärd vite de salhanà,s[i] alti, cdnd ar vr sd-s scoat[ä] din tar[d], iard$1 sd aibd ale lua cunit[d] pe obiceiii ; iar card n'ar vr sd-s d banii peobiceiii, sä le ià vite din ceredzi, s[i] sá le vändzd, sd fac[d]istovul ; Mart 20.» - 989. incdrcare de fin la cfándrie gos-pod 2 .- ggo. Pentru niste zlotasi de la acelasi Tinut, cari vreag a-sda fiecare sama deosebit. «$[i] cdnd s[i] la ce zlotdrii ai vädzut dela un Tinut 3-4 table si 3-4 sdmI de o s[lJujbd ?» (21 Mart).-991. Pentru Birsanii din Tinutul Putna, cari se pling eprecumcd la holtel lor nu l'at schimbat pecetile», afard numai de 30 dinele.- 992. Birsanilor, csd sd apere despre beeliccif, ci umbldcumpardnd of : nime oi fär de voe lor sä nu li ei, ni sá lelepede ban [I] pe of, ci cu tocmald si cu voe lor sd li vändk!A numai oi ce or fi de vändut, iar nu sp1 präsdla». - 993.cPentru Toader Vele ci-ati fost Sdiman in Curte, carele, fiindvdn'Ator pentru traba gospod, si tämpländu-sd primejdie des'aii strdcat o mánd cu pusca», e scutit de bir. - 994. Lui

MATERIALE DE ISTORIE CULTURAL/I 347

Radu Rdcovitä, cpentru 30 de oamin [i] ungurenI, ce sedu lasatul dum[isale], la alugära, la Tinutul Bacdului, poftindu-säel ca sä s[ä] mute la movie a preutilor de la bisdrica cato-liascä de aid', de la Es, anume Trebiv . . si sänt vi altioamin[i] acolò asedzatl la Trebesi, iardsi Ungur[i], de le-gea lor . SI le d voe sd fie slobodzi sä s[d] mute.»- 995. «La Cämärasul de Ocnä, pentru sudeti de trabahalcalif, sä trimitä in Tara Ungurascd sä le aducd.» - 996.«Mergänd un Lipcan in Tara-Romäniascd, la Grigoras Co-misul, pentru cärti pe romänie, de triaba beaseari[i]lor, sátriac[d] cu pae[e] ; si s'ati poruncit dumisali Vel Vistier di-adscris la Com[i]sul Gligoras. Ce, pe cat ban[1] ar scrie Comisulc'ad dat pe cdrt, d dumn[ea]lui starostele [de Putna] la Cd-pitan de margine, sä-T triimitä la Com[i]sul. Si, aducAnd cärilesd-i d vi un om cu o cdrut[6], sd le aducd aid la Ias ; Mart24. » 99 7 . Pentru un zlotas, care deosdbise dintr'un sat «12oa:men[i] -ad fostu mai cu putintä». E oprit, dacá e drept cumsaid säteniI. - 998. «Thrgovetilor de Soroca, ca sd sd aperea depricea ce-ar imbla de olac, ori innuntru, la Chiov, orI incoace :nimärui cal de olac sd nu d ; ni la ohodar, de ar trete]cu poronci impärätevti, - ce Vel Cdpitan de Soroca sd. li nä-mascd cai cu chirie, vi, pentru mäncare acelora iards Vel CA-pitan sd cheltuiasc[ä].» - 999. Tot asa si «oamenilor de Ra-covät». - woo. Cdpitanului de Òuhur, care scrisese VistieruluT«cd multi din läcuitoril ed. de ceia parte, din spre parteHotinului, s'ar fi adeverind cd or treci dincoace vi s'or asedzain tärd. ; numai, unii dintre dänsii sint vecini si sd tern cd vorav supärare de spre stdpdnii lor ; altif ar fi fostu breslasI,siimen, cdldrasi, si iardsi ad temere ca sd nu O. trag[ä] iardsla briasla lor. Pentru care, iatä scriem : carli vor fi lipsitidin tará mai de multu, mai innainte de Domnie noasträ, sivor vr acmu ca sd. triacd iardsI dincoace,-tuturor acelora sä. leadeveresti mild de la Domnie Me ; cd. nhne intru nemicd nu-T vasupára: vor fi in odihnd Or la luna lui funk», de cind vor in-cepe a da la sferturi. «Asijdire si eel ce or fi fostu ori ce fel debreslas» (25 Mart). - toot. Trimete bani si ordine pentru carede lemne de la Tinuturile vecine Särdariului, cu prilejul tre-

sag

-

ca-t1

248 CONDICA Lilt' CONSTANTIN MAVROCORDAT

ceril lui Elci-Pa$a. - ioo2. CAtre Vel CApitan de Codru $i

Vel CApitan de Greceni, pentru aceste lemne. - 1003. Sta-rosteluI de Putna, sä poatä scuti de bir 20 de slujitorl nol. -T004. SA se aducA Vasile Costachi biv Vel Stolnic, cu un orngospod, pentru «ni$te bani e'-ag rämas rAtn[6]$it[A]». - 1005.Pentru patru oamenI «din sat, din Stiulbicani ot Cdmpullungu»(unul : «Hätul»). - 1006. Pentru ni$te säteni, cari, fiind la «locsträmtu ..., poftesc sá s[A] mute la alte sili$tI» : in voia Sär-darulul ; cinsä O. nu fie vr'o tulburare de spre alt inpregiu-ra$». - 1007. Conacele lui «Abdula-Pa$e Musunolu, trecAndde la Bender in gos» : fin cite I ban oca, pine cite 3 banl,oud cite 2 la un ban, oaia cite 11/2 leg, gdina cite 3 parale,mielul cite 6 potronici, «Igurt cdte I para» oca, < caimac» cite2 parale oca, lapte cite o para oca, «emur ordzu cAte 2 pa-ral e]», carul de lemne cite 6 potronici. - 1008. «La capichihaede Bender, sä scoatá bulurultu la au$ de la Chi$inág, ca s[ä] pli-niasc[A] vama de la Turcil ce $dd cu dugheani in Chi$[i]nA,$i in Orheig, $i la Läpusna, $1, pentru rAm[A]$4[i] de yam AlZ-;-ar avia vame$iI de Chi$[i]nAg pe la TurciI benderlii, iard$s'i. scoat[d] bumba$iar sä pliniascä. > - ioo9. Pentru säteanul«Ion Gälian», cAruia i se furase pecetea. - Imo. LuI Mano-lachi Costachi $i pircAlabuluI de GälatI. «Ian' acmu, pentruzaharé, ni-ag vinit bumba,iar, dumnaluI Haznatar-Mustaa-AgA,Sacci-Hambari-Emini». A trimes oamenii lui la Ia$I, cArora lis'ag dat «daruri 2 belacoas[e] $i un asornic, scriindu-I $[i]

un mehtup». SA facci teslim zahereaua la sosirea cordbiilor128 Mart). - ioi 1. Care aceia$I : a venit $i firman, priritr'uncalära$ de Tarigrad. SA dea darurile si sä cearA de la Trimes.«un mehtup la stäpAni, precum cä s'ag gätit toat[A] zaheriaoa»(aceia$I datd). - I0I2. La «Vel Cdpitan de Doroiii», pentrusepte oamenf veniti din raià: vor fi scutitI pänd la Maig. - 1013.Pentru a se lua de la un boier doi TiganI gospod, de cdtreDrume $i Stefan Papänaca, giuzi. - 1014. Pentru o iapd luatáde olac until «Tigan de la Foc$en[i]». - 1015. Pentru «Mosculde la Tarigrad», care «are $i cdt1 de hara6 din Tara Tur-e'ascä»: va fi deci scutit. - 1016. Pentru un «om streing anumeSava Lazul», tot cu «cdrtI de hdra6 din Tara Ture'ascä». -

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÁ 3.1g

1017. Pentru pecetea data du aiurea decit la satul säti unurcdrdus. - 1018. Cdtre Cdpitanul de GrecenI, pentru conaculde la Greceni al lui Musunoglu : va lucra cu Vel Cdpitan.de Codru. «Cd6 Mdriia Sa Vod[ä] fdr de plat[ä] nu va sds[ä] id de la nime nimico (30 Mart). - 1019. LuI Jora Me-delnicerul, care va aduce pe Pap.' «par la trecere hota-ruluI». - 1020. Scutire de bir pentru strdinul «Sava Gre-c[ul]p. - 1021. Care Hrisoscul biv Yel Stolnic. ePentru im-bldtorif ce irnbld la Liov, le veI da dumneata cdte 8 lei' cheltu-iald. Pentru dumneata, ne serif sa te ldsdm sd vir la Es ; daracmu nu t'orn läsa ; dumneata dupd Past! ni-I mar scrie dum-neata, si t'om rasa» (30 Mart). --I022. Plingere a patru «Armeni..., eä strängu capre pintru säftieni» si air supdrare din sprebeiliccif : li eti caprile si le dau ce li iaste voe ; pentru carestim ed.' capre pentru triaba impärätii nu trebui.» Sd.-I apereispravnicii. - 1023. Until' orn gospod, sd plineascd de la vamesiide Cernduti <35 [le], care ban! ad luat de la Bercu Jid[ovu]] dinMovildu, pe doi cofe horilcd. Asijdire, sá maI pliniascd 35, carebarn' aii luat de la Hescu Jid[ovuljot BotdsenT, vam[d] pe 3 cof elhorilcd; pentru eV; as s'ati tocmit yam a intr'acesta an : ne-gustorii care vin la Ias, sd le d pace la margine ; precum lis'au dat si izvod de ponturI. Asijdere sá mar pliniascd 5

zlot, pe cincI cot-Ee] horilcd.v -- 1024. Lill Vel Cdpitan deCovurluiü, pentru o slobodzie ce IA sd fac[d el» acolo : gresits'au dat pecetI la locuitorr. - 1025. Until' orn gospod «la vamesiide Chisinda, sa' pliniascd de la dänsiI 375 lei fertul d'intditia vdmif Chis[i]ndulur (30 Mart). -6- 1026. Pentru un <fidcdu cucapul, anumea Hilip, din Cornul Negru (Tinutul Iasi), carea fugit. 'De vreme c'au fugit din sat, cu totif sd-1 plätiascd.,ea-4 sdntu la cislä inteun loc ; si, cdnd 1-or gdsd, atunci iardscu toth sd-s ia banii de la drinsul.» - 1027. Plinire de gostind laAughelut[d] Golde '. - 1028. Cdtre Medelnicerul Jora, pentrutrecerea luI Musunolu. S5.1 astepte la Fdlciid : «sd fad pod pedubas[e], pe luntri mereu, precum s'atr mar fdcut si cdnd airtrecut Mdrie Sa la Bender». Pentru conace-I va fi scris < Cd-

I V. p, 157, no 5S.

350 CONDICA LW. CONSTANTIN MAVROCORDAT

pitanul cel Mare». Paa pleacd la -hi April din Bender :slut trei conace pänd la Galati. Pentru orez, zdhar, se va in-griji Vel Cdpitanul, ecu vechil Narti a Pasii». Totul se vapläti oamenilor pe izvod, din i 6fertul ce este sä ias[ä] acmu,la Mai» (31 Mart). - Si la alti trei boieri, pentru acela$1Pa$5.. - 1029. Ltd Caraged, Vornicul de Botopni. iPentru-eat"' jeluit tArgovetii, $[i] Armeni, $i Jidovi, neguttori de Bo-t[o]$eni, pentru locul de tärgu unde sä vindea fäina.» De vre-ocinci-$ese ani s'a schimbat, de c ni§te Jid[ovi], cu mijlocire Vor-nicilor de Bot[o]$eni, si pe seamne dänd s[i] mdzdd vor (sic),pecum sá cuno$te, ar fi mutat tärgul Fdinil längä casäle lor,pentru alejveri$[ul] lor. Apoi, mai pe urmd, venind Jidovii $itärgovetil de Bot[o]senl, i dänd jalobä la Domnie Sa Grigori-Vod[ä], iard$ mutat la locul cel vech[i], undea era maiinnainte, de vac. Si mai pe urmä Jidovii aceia lard? s'ati-agunsu cu Vornicii de Bot[o]$eni, $1 1-ati mutat Iängä casälelor, unde s[i] mai innainte li mutas[el.» Sä fie in locul vechiti,«sä nu imble dupä vorovel[e] acelor ; $i, macar de t'ar s[i]da ceva dumitale, sä nu cauti la aceia, ce sä cauti poroncanoasträ ; $i, unde aü fost acel tärgu de vac, iard$ acolo säfii : mai mult jalobä sd nu vie» April)1. -- 1030. Sdrdaru-lui $1 lui Iordachi Vel Cäpitanul de Ia$I, $i luT Teodosie Portar.Vor duce pe Musunolu pánd la trecerea Prutului. Apoi, «Sär-dariul sá s[d] intoarcä innapoi la Orheiti, $1 cu TheodosdiaPortar», iar al treilea sä meargd pänd la Galati (31 Mart).-103i. cLa dum. Stefan Ros[* V el Päharnic, pentru c'at1 datjalobá tärgovetii de Vasluid pentru slugili i argatif Turcilorde la Vasluiti, dzicänd cá nu vor sá d agiutor la mezil $1la allele porond dinpreund cu tärgovetii ; ce i s'ati scris sätrii mad dumnalui $i s[ä] pliniascá baniT pecetiior deplin dela dämii, $i in cislä cu tärgovetii sd pue, ci sd-$ pld-tiascd pecet[i]le lor osdbit.» - 1032. Sä se aducd. Lupul Bal$Medelnicerul, pentru datorie la un Turc. - 1033. « Care Sdr-darul turc de Gälati, «pentru 7 oamen[i], slugi turcesti deacolo . . earn' 1-ad luat pecet, $1 acmu pun pricind $i nu vor

V. mai sus, pp. 237-8, no 239.

nu-1

'

bail

(1-id


sd-$ plätiasc[ä] banif». - 1034. Care Antohi Carag, pentru unboier care nu vrea sd pldteascä go$tina go$tinarilor de Hir WI,zicind cd a plätit-o celor de Boto$anT : se va da pe jumdtatela Hirldii. - 1035. Mai multe porund pentru a se pldti cifer-tul de Octombre, Ianuar sati April al mortasipiei, din deo-sebite pärtT. - 1036. «La mdna vam[e]$ilor de Bärlad, sd aibäa pune vdind$ei pe la schele, la Tinutul Tecu[u]lui, pl laprival[e], O. aibä a lua vam[a] mar[e] $i micd, dupd obiceiti ; Ap.2.» - 1037. «Vam[e]$ilor ot Bärlat, pentru Turcii neguVtor]i] cecAntdresc ard $[i] unt, sd nu fie volni sd cantäriasc[d] färde cdntariul vame$ilor ot Bdrlad. » - 1038. «La Bärlad, sd s[d]facä iarmaroc la Sveti Ghiorghie.» - 1039, «La be$liil, sd pli-niasc[d] bani vämiI de pe TurciT ce cumpär[d] vite s[i] nu-$ dauvam[a] dupd obiceiii.» - 1040. Pentru «ba$bul[u]ba$ia . . . boe-riul Domnii Mel[e] Fote», care merge la naafi innaintea luIMusunolu. - 104.1. Ispravnicilor. «Oränduindu-ne puternica in-pär[d]tie cu o sam[d] de ban[I] ca s[d] ddm in lef[i]le Inice-r[i]lor de Bender, $i neputändu-s[d] plini cu rdm[d]$ita fer-tului al doile a cestui ci-ati trecut, cheltuindu-s[d] ban[i] laalte trebuinti $i poronci, am oränduit pe tot boerii ispravnicide pe la Tinutur[I], ca s[á] ne gäsasc[d] imprumut de pe laneguttor[i], de pe la prietinni], precum $[i] pe dumneata ti-amoränduit sá ne gäsea$ti - leT inteo lund, cu dobänd[d] cdte io lede pungä.» Trimete un copil de casä pentru a-i lua. SA aflebanif rdpede, «de vreme eá havalagiii staa aid, $[i] iaste sd.le &In' banil $i sA-1. pornim cum mai in grabbi $i fär de zd.-bav[ä]. S[i] ace$ti ban[1], cu dobända lor.. .., ti-I vei lua dumneatadin fertul al trine, ce iaste sä ias[5.1 acmu, la Mai . .. CAci sánu ardt dumneata cd nu pot gds[i] cu ataa dobánd[d] ce (Min :nu pot sd zi. Cd acolo sint $i neguttor 11 turd, carif cu do-banda aasta pot gds[i] dumneata. Si, de ni-I fa[e] smintial[ä],sd $tiT cd vom avé pdrere de rAA asupra dumitale» (2 April).-104.2. Sumele : 500 Suceava, moo Neamtul, 500 Roman, 500Bacdii, 1.500 Putna, moo Tecuciii, moo Covurluiä, moo Tu-tova, moo Vasluiti, 500 FälciiiI, 1000 Orheiii, 500 CerndutT,mo Flirldü-Dorohof-Boto$anT, 500 Cirligdtura, 500 Ia$1, 1000tirgul Ia$1. - m43. aldra$ilor de Tabdrd, pentru mezilul de

352 CONDICA Liff CONSTANTIN MAVROCORDAT

acolo. «L-am läsat iar in sama vosträ, sd faceti caii, i sä-1

purtat[i] ; si, pentru purtar[e] mezilului, iatd $i Domnie Mè yärddicam pecetil[e , la go de numirea, cdsaff, holtel, $1 vä ddm$1 caiI eel vechf, $1 voi hied sä maI facet caI, cät or mai tre-bui, $i sá purtat mizilul ; cdci pecetil[e] acelor go de oamini.cuprind inteun an go $[1] maI bini de lei; dar mizilul cuatätT banI nu s'ar purta ; numai Domnie M n'am socotitaceia, ce ca o mild am fäcut cu vol. $i v'am rddicat acestepecet.» La nevoie, li se va da °tutor de impregiurap i banIde la Vistierie. Li pune cdpitani «pe Ursul i pe Lion». -1044. i cäti e starostele de Putna, anuntindu-I a se va orinduimenzilul de acolo. - 1045. La zlota$I: <sä aibd a lua $1 asträngi dajd[e] pe priot $1 pe diiaconi, ce s'aa scos la April,pentru banif $coalelor, cdte i ug de priot $1 de diiacon, dupaa$edzar[e] ce s'aU fäcut ... Si O. ià s[i] träsuff, ate 3 pot deug., a strängdtoriulul» (3 April). - 1046. Pentru mezilul «Capu-giba$1 carele atí fost cu solul moschicesc 1 in sus, $[i] acmus'au intorsu, de merge in gos, si triimis $ i] zapcif» (3 April).-1047. e La boerii zlota$ cu 6fertul al triile, a lul a.I», pentru un omcare este a se scoate din tabld (4 April). - 1048. Cdtre Medelnice-rul Jora. Afiä cal Pa$a Musunolu nu poate trece Prutul «pe laGiurgiule$tI, fiind gdrlele marl». Capitanul de la Grecenicerce in zdclar a-1 mal' duce pe acolo. Dacá a plecat insd, elsi «poroénicul», vor face ce e cu putintä pentru a-1 trece. În-torsul ar fi $i maI costisitor (4 April).- 1049. Cdtre cerciitoritclinTinutul Bacda, pentru un (»cloy, Iancul din tärgu din Ocnd >,care, esind din tîrg, i$1 uitase pecetea. - 1050. Pentru Gli-gor[i] BätoI $i Ion Brävli, cari-$1 pierduse pecetile. - 1051.Pentru vdduva unui Stamati biv ba$-6au$ : pentru vdduvie, vaaduce dovadd «de la preutul $1 vornicelul de la acé mahalà».- 1052. CAtre Vel Cdpitan de Greceni. A primit de la Hanul< acest iarldc» pentru supärdrile ce fäceati Tataril locuitorilorde acolo. Îi va ardta el Tatarilor 053. Bärdiacul s'aii toc-mit cu mezilul de acolo intr'acestu chip : Mdriie Sa Vod ä]sd le radK., e] banii pecetilor la 105 liude intr'un an, sd nu d

I kornanov. V. p 327 i nota I.

s'aii

sä nu

-0-

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALA 33:1

ni un ban, ce de toat[e] ferturili sä fii scutitl, $i el sá poartemezilul cu caI si cu toat[ä] cheltuiala lor pdrä la anul ; caicei vechi inca I-ad däruit ILA ; Aprilie 5.» - 1054. Care isprav-nicT. «Precum ani, si acmu, ati venit omenii dum[isalelCasaba5if si ni-aa adus firman de la puternica impdraiepentru o somä de ()I ce aü poroncd sä cumpere de aid', din

cu ban[I] gata; care firman poronce$te sä nu fie volnicnime, mäcar negutitorf streinf, mdcar de tar[a], sä cumpere,nie läcuitorii sä nu vandd nemäruI oI, fär numai la omenildumpsale] Casabasi, pän vor plini soma olilor (s1c) ce saintoränduite. Si, de ar fi $[i] cumpärat niscar[eiva negutitor, po-runce$te fermanul sä le de baniI $i sä Ii oile. De, luind dum-neata carte Domnii Mele, sä dal' in $tire indat[d] pentru aastatuturor läcuitorilor de la Tinutul acela, ca, viindu omenii du-m[isale] Casaba$iT, nime sä nu indräznascä a vinde la niscar[e]vanegutitor[r] streini sau $i de tard, cä apof sä vor pedepsiDe s'or afla nescar[f] negutitor[i] cu of cumpdrate, sd nucumva sä le scoatä din Tinutul acela, $i sd le tracä ; cä, undesa vor afla, sä fie oprite pän vor veni oamenii dum[isale] Casa-ba$if, sä le id., dupd cum este poronca impärdtiascd.» Sä dea$tire, ca ca[ä] som[ä] de of vet afla pän acmu cumpäratela acel Tinut de negutitor[f], anume negutitorul cine ar fi, $i

soma oilor» (7 April). - 1055. «Luf Havar Comisul, Cdpitan depantir[i] de Groz4tI, pentrir o casä din tärgu din Trotus , undestä ; o reclamä un Turc, ca a lui. «Sä stäpäniascd Havaru Co-misul ; cd Turcif casd s[i] asedzare in Moldova ci, chid (?)apucral $ad[ä], SA caute neguttorie lui ; cä, neurmánduporoncii, i s'a triimit[e] de La aduC[e] ai, $i sä va pedepsi cuurgie » - 1056. Apärare de gazdä a caselor din Ia$I, ale 10Radii] Racovitd. - 1057. cLuI Havar Comisul, sá aibá a luadijma de pe locul tärgului Trotus[u]lul, fiind mo$ie domniasc[ä ;insd numaI de la cif strein[T], dar tärgovet[ijlor de acol6 nide cum, din nimicd sá nule iä » - 1058. Care csatile de laBraniste», pentru a aduce ni$te fin. - 1059. Pentru pecetea lulIon Morcoti. - 10E0. «Pe 4 cäl[ä]ra$ fost vechI cdldra$din Stefäne$a fugit pintr'alti sati, sä-I iä de grumazi $i sä-1duc[ä] iar la ,s t e ff in e$ti% »-ICO6i. «La 3 Armas, sä margä sä stia

68775. Vol. VI. 23

intr'altf

liar,Vrsa"

-aii

tam',

e

s'aa

354 CONDICA DUI CONSTANTIN MANTROCORDAT

zapcii asupra lingurarilor, ca s[4] fac[d] lopat pentru triaba ce-tatal Voziii» pand la Pa$ti, «si le s'or pläti cu ban[i] de laVisterie, cu pretul lor». - 1062. Cätre zlota$ii $fertului al treilea.eV'am aratat dum[neavoastra.] cä toata trebuinta ce avem, $i maivärtos salahoril $1 car[A]le ce sint randuite pentru triaba ce-tatif Vozii, pentru cari poronce$ti firmanul impar[d]tesc laSveti Ghiorghie sa s[a] afle acolo, sa inciapa la lucrul cetatif,$1 v'am pus dum[neavoasträ] soroc par la 15 dzile a lunii luiApril O. stränget de la tot omul cate I lea p', $1 toatd somaacelor ban[il sal triimitet aice, ca s[ä] chivernisim, O. radicamtrebuintile ce v'am aratat. Ce, socotind ca. poate va fi smin-tiala $i n'et plini dum[neavoastra] poronca Domnii 1VIele, nu-ttriimete banii, ca s[d] nu s[ä] facd smintialä poroncif impd-r[ä]te$ti, scurtand $i vrem[e], de vrem[e] cd Sveti Ghiorghieiat[d] cal s'aa apropiat, $i a nu s[a..] porni car[d]le s[i] sala-horii par la Sveti Ghiorghi nu s[d] poate, - ce iat[ä] am triimiszapcii asupra dum[neavoasträ], mal mult ca s[a] vad[ä] $[fl

lacuitoriI, sa s[ä] indemne $i iai pentru datul banilor. Car[e]zapcia are poronca de la Domnie Me sä st acolò längai dum-Lneavoasträ] $1, rändur[ib rändur[11, cate cat ban[I] it stränge,sä-1 triimitet cu oamenii dum[neavoasträ], iar la soroc, adecala 15 dzile a lunii ace$tie, negresit, toatä soma, cu copilul dincas[a] acesta sä-I trimitet dum[neavoastra] la Visterie. i, dändbanii ace$tie, $[i] lacuitoril de cielalti ban[i] s'or mg pasui, casä d mai pe 'ncet, $[i] ni dum[neavoasträ] cu alti zapcii nuv'om mai supara. Osäbit de ae'asta, de sä vor rändui nisca-riva banl la Tinutul acela, din frunte banilor cestora, cdte 1lea p', ce vä poroncim dum[neavoasträ] ca sa.-I triimitet la Vis-terii, sä nu dat dum[neavoasträ] : ce banii acie ce s[d] vor oran-dui, ii vet da dupä ce vet plini soma banilor ce va. poroncim ;Aprilie 8.» - 1063. Catre ispravnici. Pentru Vozia, e ni-afi

oränduit $[i] pre noi o sam[ä] de cherest $i 800 salahori si150 cará pentru lucrul cetatii ; $i, de vreme ca. Domnie Med'inteia$ dald] and s'aa facut a$edzare aasta asupra tärai,prin pontur[I] tuturor am ardtat ca toate cdte din poroncainpärAtii s'ati oranduit, cum salahori, card, cherest saaor[i]-ce alt, pentru trebuintäle cetät[i], sail $[i] altele, lacuitorif

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÄ 3:35

cu ni un fel, precum altd. dat:d], 01 nu s[d] supere, ce toatecu baniI Visterii sd s[ä] facd ; i, cu rämä0ta fertulur trecutmar fiind s[i] alte havalele oränduite, cheltuindu-s[d] laacle, salahorii [i] carAle aceste fiind trebuintä a sä fa[e]acmu, ca s[d] fie la Svete Gheorghie acolo .. . La carte] fiindsa li sp.] d hacul lor de trir lun[i] acmu innainte, cuprindcätva ban[r], [i] cariI cu datorie am cercat ca s[d] gdsimban[i], sd luim, O.' rddicdm poronca aasta, si ni intr'unchip nu s'ati putut sd s[ä] gäsascA. Ce, vAdzind ea' vremes'ati apropiiat, i neputänd intealt chip, macar cA, dupä ho-täräre wdzärif ce s'aü fäcut, vreme fertulur al triile iastela Mai sä s[ä] scoatä, dar trebuinta aasta ni-aü dat pri-cind ca s[d] scoatem fertul acmu, -- care nu iaste atäta ; cA,

[i] pär la Mai 20 dzil[e], mal mult n'ati /limas ; si DownieM, mdcar cd s'aii scos pentru o trebuintä ca aceia acrnumai innainte, dar, iard4, din agAduinta noasträ n'om esi, cetot la hotäräre noasträ vom sta, 0 nirnicd asuprd läcuitorilornu va mar fi; numal fertul al patrule, la vreme, dupA cums'aii a§edzat.» SA se porneascä cu zlota0i, luind «cAte I letipol», pänä la 15 ale luniI. «Salahorii i card sä aflä aice, i

astiapt[A] ban[i] sd le dam, sd-s facd gdtire si s[d] puradd.»_hide= §i locuitorilor, a se gräbi (3 April). - to64. Sárdatu-luI. Va da 15 lei pe lunä. lui Anastasä 1.4erul, trimes pe lingdc Saraschir-Soltanul». -9- 1065. «Tärgovetilor de Chi0ndü, sä dde tot anul cAte 5 lei inteun an, de la fertul lui Mai innainte,in patru fertur[i], cdte 55 paral[e] la èfertu, de orn, i cele5 par[alle sAnt a zlota0lor ; i sä. poarte i mezAlul ChiOnAu-lul, cu cai lor, i cu cheltuiala musafirilor -ar trece in susi in g' os. S[i] la aasta wdzare sä fie §i Jid[o]v[r], §[i] Ar-

meni, i omin[I] boire0I, .$[i] orce braslä ar fi; iar, cu altd, cunimicA O. nu fie supärat. A0jdere, 0 cat omin[i] striin[r] arveni, tot intfaastä aedzare &A fie ; April 9.» - 1066. LtdMädzdrachi, «ca sd.-I cisluiascd cu dreptate». - 1067. Tot asaaPutänilorü». - 1068. «La Andriiü Bals Spdtar, i AntohiCaragè Vistierul i Ilies Vel Cdpitan de DorohoI, cd. n'ailputu[t] sd. margd sd scrie stare Tinutulur, s[i] sd. poftescusd-I las[ä] pe la Sveti Ghiorghi.» ii lasä. - 1069. Sd se strige


«larmarocile Movildultd». - 1070. Pentru jalba unuT om, cä«astä yard» i s'a luat de Drug vornicel» si «Ion Micheduti»un cal al lui drept al lor, la conacul lui «Col6ag-Pasa». -- 1071.Care Antohi Carag, pentru cä, un sat din ocol «find ordn-duit . . . O. care lemnu de cas[e]le de la Frumoasa [astävaz ä säteanul pus la slujbä e tinut prea mult. - 1072. Scu-tire pentru eel ce s'ar aseza la Codru, intre Codrerif. ApoIvor fi «in mila si asedzare ce am fäcut Domnie Mè i cuce1alt1 codri». - 1073. Codrenilor, sä nu dea nimic de olac.-1074. Lui Iacovachi Vel User, mergänd innainte Hanultas[i] a until Pas[dj» (14 April). - 1075. La pircälabul de G5.-lati, pentru haremul fiiului Märii Sali Pa$i de Hotinu, carevini din 6os .; sä-T de un ralvana si i bulucbasii, cu 5-6 slu-j[i]tori, ca sä vie pe längd harem Or aice la Ias >. - 1076.Care Vel Cdpitanul de Dorohoi, pentru ca septe care din sa-tele de lingfi «olatul Hotinului» sä meargd, cu chirie, pentru aincárca. agdrldcul luf Samsongibasa Hotinul,11. - 1077. Careun zlotas. Din pricina lor, n'au plecat incd salahoril si carele.Amenintare cu un nou zapciu (21 April). - 1078. Care VelCdpitanul de Dorohoi. Pentru pämänturile acelor6-ati fugit in ra, cä ai socotit sä le dai sá le semene altiomeni 6-ati v[ini t acmu, - bini aI falcut sä le dal' altor omera ;iar cdlugärif aciia a cdrora or fi rnosiile, dupä cum a fi luatdijmä acelor -ati fugit, s[i vor lua s[i] de la acestie.» - 1079.Care < tot vorniceif de pen satea de la Tinutul BacAului . A fl'ci

de la ispravnic «precum oamenif, läcuitorl de acolo, de pin sateleacelui Tinut, s'ar fi strämutat de pe la casäle s[i] locurile undesidè, ducändu-s[ä" unei de la un sat la altul, altif de la unloc la altul, altif s[i] pentr' alte Tinuturi, scornind ei voroväIntre dänsii cä ar fi voi si poroncá de la .Domnie M ca sits[ä] mute cine uncle i-a pläc. Ce noi pentru aasta s[i] inpontuff, la banT stiag[u JAIL am dat poroncd, nim[e] de pe la]ocurile lor, de uncl[e] li s'ati aseJzat baniT, sd nu s[rd maTsträmute, s[i] acmu iaräs vä däm tare poroncä . ca sä pazdtporonca aCasta.» Sá se aducd pribegif la «urmalor». Altfel, se-vor pedepsi si fugarii si vornicii. - 1080. Care Radu Racovitä.Sá trimeatä banii in grabä, cä maisint e s[i] alte havalele». A scris

0

»,

omin[i]

MATERIALE DE ISTORIE c ULTURAIA 357

cd n'a aflat vechi cOrti de pdrcAldbie i mortasipie. Pentru oprireaoilor: «WM nu vor [ve]ni omenii saigiilor inpdrOtestf ca s al leintorcd banif , . Pe n tru sátenif fugarf (22 April).- 108 i . Luf Cara-ged, si luf Vel Cdpitan de Dorohoi, pentru bani. e S i], pentru du-gnenile turceti, ran dat voe si li radice, s[i] cafinio sd o strdce,sá nu mai fie ... Mehtnet ijolac, nepotul lui Ali Caraghiozuolu»,va fi ridicat de acolo. ,<Si unchiulul lui . .. sA-i d tare po-roncd sd s[d] pizascd de räutät i s5.-§ caute negutitorie luf,cum [i] ahif, cd apof s[i] el sA va pedepsi.» Luf ScArlatPostelnicul if vor da nisura, dar nu leafa de 60 de lef pe lung,care o cere (22 April). - 1082. Ordin cOtre «odobasa de beOff »,ca sd lea (in herA ) pe Nlac. - 1083. SA trimeatd bani sta-rostele de Putna. De aiurea a verlit [i] istovul acelor 2zlot ... Ne serif dumneata precum s'ar fi rddicat de acolo, dela margine aceia, vr'o 6o de oamini, i] an fugit in cee parte,

, intrebänd dumneata pricina lor, de ce au fugit, ar fi ard-tat dum[i]tale cd din pricina fertului acestue, scotändu-sd cuceva dzile mal innainte .. . La carif ni de cum nu socotirn, arfi de pricina aasta a fertului; ci sA cercf dumneata mai binesi sd ne iritiintädzi adivdrul, ci i-an fost pricina ... MO.car cd,dumneata tif cA, de s'an [i scos fert[ul] acesta cu 5-6dzile mai innainte, ce lucru mare este?! Dar s'an scos pentrumulte trebuintf ... CO, de nu s'ar fi scos fertul acmu, trebusd s[d] facd carele i salahorif pe Tinutur i]; carif mai cu greul'ar fi cAdzut ldcuitorilor.» Li se scrie i acum. gAasta estes[i obinuit, fiind margine, cO.- fac sunet el s[i] fug in cparte, si iar trec dincoace.» if aminteste cum se tidied pe-cetlle morOlor (24 April).- 1084 Cheltuielf pentru Musunolu (24April). eS'ail fdcut izvodu moldovenescu, si s'an pecetluit, [i

s'an poprit la Visterii ... $i, pentru gAinl si curcani, incá lis'an pus pret, cAte 4 parale gOina [i] cdte 12 parale curca-nul ...Iar, pentru lemne, de vrem[e] cd niC o ancOrii asupraIficuitorilor de acolo nu este, or hi §[i] de la clOnsif fOnul, devrem[e] eá ail rAmas sd [1]-1 iä clue va fi dat, innapoi ; iar,pentru lemnul acela ce s'aii luat de pe la Turcl pentru triabapodurilor, la trecere MAril Sale PaO, §[i] acum acei cu lemnulnu vor sd §[ä. -1 innapoi, arAtand cdi este sfredelit i mai

$

$[i


scurt, si s'ati s[i] vechit, - pentru aasta, de vrem[e] ca s'ati luatla o poroncä ca aasta, s[i] lemnul lor este fat[ä], lemnul säs[1]-1 innapol. Iar, de ar tot pricinui s[i] n'or vr sd-1 ià, cumye! socot[i], as %Pei face : le-I maT da cäte ceva ban! pestelemnul lor, s[i] sd-s iá s[i] lemnul. S[i] ne fd stire ce-I da»(25 April). - 1085. A se da bard «pentru cheltuiala chirha-nelii s[i] a jicnitii gospod». - io86. Cdtre «tärgovetii de Chi-s[i]ndu», O. tie menzilul cum s'a hotärlt, eintr'un an, cu cailor, s[i] cu toat[ä] chelt[u]ial[a] drum[u]lui, a musafirilor ce artre[e] pe acolo, - incepändu-s[ä] anul de acmu in Tinut; s[i].

ei sti fie scutitl, 120 de oamin[f], de bani pe[e]tilor lor, niun ban sä nu d[6], iaräs Ord la anul. Darä s[i] pentru chel-t[u]ial[a] drum[u]lui, mai fiind s[i] alt oamini sedzkor[I] acoloin Chisindti : Armeni, Jidov[I], Greci s[i] alti oaminT afarkdin& acesti 120, - cariT acestie, orcät1 ar fi, tot is vor plátibanii pe[e]tilor. Dard s[i] la chelt[u]ial[a] drum[u]lui, dup[ä]poronca ce aq dat dumnealui Särdariului, Maud dumnealuisocotial[d], sd-I pue pe tot sä d[6], dup[d] cum va socotidumnealui .. . Numai cänd s'ar tämpla sd vie niscar[i]va oa-mini marl, Past saù Capigibas, chelt[u]iala acelora sä va daban!! de l[a] Vistierie.» - io87. Cdtre Särdar, pentru plingereasträinilor pomeniti din Chisinäù, cá tirgovetif iT pun la men-zil. if scuteste, dar, «ce-T socoti dumneata cá a fi cu cale,fäcándu socotialä, pre tot, i-i pun[e] dumneata s[i] pe dänsii,ca sá prindzd la aastä trebuintä, iar, mai mult, la nimic slnu-T supere.» - io88. Aceluiasi, «pentru 12 hotnogi ce ar face,sä fie de poroncile ce trebuescu lángd Sárdar, omin[i] strein[i]din Tara Lesascd» : nu vor da bir ; ordin cgtre dregátorii dinTinutul Orheiului pentru aceasta. - io89. A nu se lua vamási mortasdpie pentru caiT de menzil ce-ar cumpära Cdpitanulde Vasluiti. - 109o. «Pentru lgcuitorii ce sedu in satile de pelocul celor 2 asur[T] de spre Benderu ; carii, acele sate, aCi

avut obicei ilia de la Domni Sa Mihai-Vodd de da gostingcgte 2 parale de oie% dar, inteacestu an fiindu Domnie noi,s'ati tgmplat de ati dat si el' gosting ca s[i] altd tail, de Ioof I leg, s[i] acmù iat[ä] am fäcut Domnie [1\16] mild cudänsii,, dindu-li vechia scgdere. Vor plgti tot redus si cei

S

MATER1ALE DE ISTORIE CULTURALÄ 359'

ce s'ar a$eza, din oamenii strdini, de acum in acel loc. Darsd nu amestece alte of in ale lor ; efär de eau bucatel[e]ce or av drept[e] a bon> (25 April). - 1091. Pentru doI oa-meni ai lui Costandin Cant[a]coz[i]nò vtori Spatar, ce tree «inceia parte cu trebile dum[i]sale» Fv. n° 3]. 2-1092. «Aprodzi.lor de Divan, ce sant träitorI la Tinutul sä fie volniöcu carte Domnii Mele a sä apära de spre sdteniI de acolo,de unde le este traiul lor, de podvode $[i], de alte beilicurf,de toate, la nemic cu dän$if sá nu-I supere, de vreme cd elaü slujba lor osäbit, aice, la Curte Domnii Mel[e] ; numaI ba-nil pecet[i]lor vor fi tot impreun[d] cu a sätenilor, dupd cumsi pär acmu.» - 1093. Care Vel Cdpitanul de Soroca. «S'atideosdbit Tinutul SorociI di celelalte Tinutur[f] ; ci de acmusd fie in sam[a] luI, s[i], tabla ce face, sd. o Led deosdbi. deLäpusna $[i] de Orheiü, $[i] räsurile va lu[a] dumnealul dela Soroca, iar Orheiul $1 Läpu$na sä fie in sama SärdaruluI,$i l[i] va lu[a.] $i rdsurilez (24 April). - 1094. Sä se dea hied.1000 de lei lui Vasil de la Vozia, pentru a incheia socotelile(28 April). - 1095. Cdtre un zlota$ : dupd iarmaroc, va puteaveni la Ia$T. - 1096. atre Mädzärache, pentru cä «tärgovetiide Chi[i]nää $'ati luat carte Domnii Meli de a$edzar[e]lor, ca s[d] d de tot omul ate 5 lei, s[i] tärgovetiI cre$tinf,$i Armeni, i Jid[ov]f, i Greci, $i oamini boere$ti, cdt or fiträitori acolo in tärgu, i el sä tie mezilul de acolo cu caiIlor $i cu toatá cheltuiala drum[u]luI». Dar sträiniI plinsacum in urmd, i s'a fäcut o noud a$ezare. eSd s[á] scu-tiasc[d] din tärgovetäl de acolò 120 liud[e] de tot banii pe-cetdlor, si el sd tle mizilul» (28 April). - 1097. «Pentru trii-dzd de mii drainitä de triaba Curtil gospod», de adus dela < Bde$I»1. - 1098. «La Ion Bogdan Vel Stolnic, caniasc[d] banif vdmi de la Turcif de Bdrlad, pe cdt[e] vit[ejar fi cumpärat de salhana $[i] de alt[d] neg[u]titorie.» - 1099.Pentru slobozii. - 1100. La zlotasi. «Pentru un let"' 6-Ail rd.-

mas sä d läcuitorií, sä facd istovul öfert[u]lui: iaste vremeacmù sä-1 strängd, ca s[d] aibd $i läcuitorif räsuflare Or la

' Din Baia.

s'ati

sa pli

Fälcdului,

360 CONDICA LUI CONSTANTIN DIAVROCORDAT

vreme fertulur al patrali, fiind $[1] vreme acm a tot lucrul.»Vor trimete intdid la Vistierie, si apof la poruncile ce ar mar fiavind. <KCd Visterie are mult[d] trebuintd si poroncI; s[i] sd isto-vascd intdi la Visterie, apoI vor da s[i] und[e] s'ati ordnduit» (5Maid). -D I ior . Pentru niste Slrbl impusr prea mult, cari avead si4cärt de lidragi,. - 1102. Pentru dor straini din Galati', cari «adtrdit pin mandstir I], $ i] cu tdrgove0 la nimicd n'ad mai fostamestecat, de ccindu traesc. Ei, ca niste strein i], sd-s plätiascánumar pecete lor driapt[d], mar mult sd nu-1 supere.» -0- 1103.< Pentru cocieri gospod, sd d poronca sätenilor sä le facacisla driapt[d], s[i] la alte beilicur[I] intru nimic d. sd nu 1 su-pere, de vreme cá ial sint nelipsit de la slujba gospod »Vdtavul lor ar fi fost si bdtut de sdteni. -2- 1104.. Catre sta-rostele de Cerndutf. «Gazeturah de la nistiDomni lesestI, li-ad adus, s[i] aceste gazetur[Y] sint vech[i] ;nu-s ni de o triabd, ni trebui Mdrii Sall gazetur[i] de laDomnil acer lesesti, - cd. Mdrie Sa are de unde lua gazeturti ;

si s'ad triimis innapoi ; ni sä d voe Domnilor acelor lesestIca s[d] tae lemne sad nuele dincoace sad sd are : nie" decum sd nu indrdzniascd a o faó[e] ; cd, de a simti Md-ie Sa, sdva scdrbi asupra dbinneavoastrd ; Mai 6. » - 1105. d... i) ajungelor chiriia cdte 6 lei' de car de la Hotin par aicia la Ia$i.»_.1106. Pentru un sat al lui Lupu Aga : ci-au rdtuit de toatebale ce ail fost asupra lor pärd acmu, s[i] cu banT li-ad fdcutbini, i-ati indatorit de s'ad plätit nevoile lor. Acmu unir din tredänsir sä scoald de O. due, de O. apuc[a] lemnari pe laaltar, si dum[i]sale nu vor sä-r dia ascultar[e] precum altesate boeresti, si, din pricina acelora ce vor sd s[d] puia lem-narl pe la altir, s[i] ceialaltl s'or imprdstiia, si s'a rdsipisatul ... Nim[e] din sat sä nu sd mute, ni lemnari la alti sánu sd apucia, ce, dupd cum alte sate boerestr dad ascultare std.-pdnilor dupd poro[n]ca Domnii Mel[e], as $1 el' sd fi supus, si.dumnealui 'hied, mar mult, piste poroncd nu-r va supdra.» Alt-fel, sä li vie de hac ispravnicul. - 1107. La starostele deCerndutf, «ca s[d] dea bdrani la vaSnesir de Ce-rnduti, sd filade paza vadurilor in trecdtoar[e] boilor la otacia, si cheltu-iala bdrarilor (sic) sä o d vamesirD. - IPA. Cdtre Gavril N e-

6-a.inis

MATER[ALE DE ISTORIE CULTURALI 361

culce, ca sá dea vame$ilor «cälära$» pentru acela5I scop. -nog. Catre starostele d fatá acmu, aproplindu-sävrem e] iarmaroacilor, ca s aca piste yard la otace ; ce,dupA cum ail fost obiceiü, le s'aü ficut,iarrnaroa[e] la Colacin ;-$[1] acmu poroncim Domnie M[] sk s äl fac 4] iarrnaroaC e]iar5.5 acolo la Colacin, $i iarmaroacile $i trecAtoar ea] boilortot acolo la Colacin sä. fiia. Ce sa dta in $tir el tuturor ne-gutiorilor streini sri] de tarA, cine ar [a]via vite de vindut,sau negot, sä. margá acolo la Colacin, eV; iarmaroace acolo,la Colacin, s'or face pär la tomnä ; Mai 9.» - 1110. Pentruun Grec sträin, ce $ede de doI ani la Bacdti : va pläti pecetealui osebit. - II if. Pentru cheresteaua ce se trimete la Voziacu carele. «Triaba lui [Vasile Budzilä] iaste a6asta: pentru ham-bariul $[i] oddile de la BenderiA, cd au pornit dum[nealul] Sär-dariul lemnele $ i] 50 de salahori pedestri, dändu-li $1 hacullor ate 5 lei pe lunä, $i dzAce card ate cu 4 bol, dändu-li$1] acelora hat cdte dzece lei de car pe 1 m.,5.1», etc. SA tri-meatä Särdariul < tahvilul de la Tefterdar-Efendi pentru banifprimitl. Pentru au$ul $[1] neferii ce'f scris sä-1 trimit[ä] dela Bender, bini ai fäcut.» - 1112. Pentru conacele luI Sam-,

Vizirului. -songl-Ba5a $1 ale unuI Ba$-Ciohodar al 1 I 13. LaElota$11 de Covurluiti, ca sá dea leafa Särdarulta de Gälatf.- 1114. Cätre Vel Cäpitan de Dorohoiu, «pentru o samä deoamira di pi 1 a sate, cariI la éfert[ul] al doile s'au dosät $[1]s'aA fäcut O. säintu fugit . Acum sä-I cerce 51 esä li è baniipecetilor, $1 sä li iä. $[i indoiald, pentru osteniala zlotaqi lor,iar de 6fertul al doile sA le de pake ; $[i] pe tot oamenil aciesä-T triimitä aicl». - 1115. C4tre Vornicul Antoh, de BotolanI,pentru clad oamenl din Deled, fugal-I:. S5.-I $teargä, dacä nupoate afla altil in loc. «Iar, de s'or afla mai pe urmd in satullor fd[rj de pecete, sä. aibl a da cAte 20 lei globä de tot omul,cät s'or afla, $[i] ei sä sl pedepsascä.» -- 1116. Pentru o vacäce s'a luat eincä la vrem[e] Molcalilor, cänd era Gliiorie-Vod[ä] la Gälat, trimitind pe Ahmet-Pa$e cu oste la conacullor ... SA cisluiascd pretul vaceI pe cAt bejenaff or hi fostIntl' ace tabärd.» - 1117. Unui sat, sä, nu dea caI de olac.«CV; mezilurile s'ati a5edzat, $[i] oläcariI s4. è cal de olac de

362 CONDICA Lill CONSTANTIN MAVROCORDAT

pre la meziluri, iar nu de pen sate.» - i i i 8. atre Buzilä.Pentru niste care, «de nu le va fi fäcut, sä nu le mai fac[d],cal are nedejde Marie Sa sä le rädice stapanii» (12 Maiti). - 1119.Cdtre Manolachi Vel Spatar, «pentru päine, cä ni-aii venit ca-lära$ de la Tarigrad, $i ne scria stapanii s[i] cu tare porunca,ca sa sä facd paine aasta teslim cu tin as ma innaintela maim dum[isale] Mustafa-Aga, Sacce-Hambar-Emini». SA-$1'dea toata silinta si el (13 Maiii). 'I- 1120. Lui Gavril Neculce,pentru oameniI din Carapcia, cad se pling «ea iaI dati $[i]

ban[I], $[i] if pune de $[t] slujásc la poroncI ... I s'ati dat sea-der[e] 20 de peces, ca s[a] fac[ä] 20 de oamen[1] ca s[a] fie deslujbä.» - 1121. Împlinire de cunita de la «Ali-Agasi Sälitra-riul». - 1122. «Sä aiba a merge la mesärcii de Roman, $i, dupáobiceiul ce aii de dati cate 66 oc[ä] sai pe fert la martasipide Tara-de-sus», ceia ce n'ati dat de trei $ferturf : implinirealor. - 1123. Pentru calarasiI de Tabara, «ce sä sai la poron-cile $[i] trebile ce s'or tämpla pe acolo a treci». - 1124. Pen-tru procesul Cimpulungenilor cu Mihälachi Jicnicerul. D- 1125.Catre Vartic Cäpitanul de He, «de vrem[e] ca lor si birulpe giumatate li s'aù rädicat, ca s'l fie de paza cdmpului

entru oameni ral, $i de purtat[ull mezilul[uI] s[i] alte poronci».- 1126. Pentru plingerea lui Toader Barbieriti, care «n'ar[e]nimica si iaste holteiti, $i l-aii pus ... dzea[e] lei la Cleft», $i< Nedelcu Bärbierul, care iaste insurat, dar numai 2 vite are,$[i] cu briciul sd hräneste, s[i] iaste 4 lei pl la fert». Si altUse pling ca zlotasul «nu face cisle drepte $[i] s'ati amestecatdumn[ealluI in cislel[e] lor». Sä iea sama, $i sa indemne la cisledrepte si pe tIrgovetri de acolo, din Roman. Altfel, se va trimetealtul pentru aceasta: «s[i] targovet[i]lor li s'a vini de hac, $i nicedum[i]sale nie" o cinste nu-1 va fi». - 1127. eSá aduc[ä] pe -Turcu de la Suciava, earl imblä cumpärand of la Suciava, siporonca inpäratii iaste, cu firman inpáratesc, nime sa nu cum-pere of afard din saigiI.» Oile se vor da de ispravnic acestora,cari-i vor restitui banii. i-- 1128. De «acolo uncle sä fa[e] pl-eura» in Tinutul Baca, sä se trimeatl 6o de vedre la graj-diul gospod, «pe obiceiti». - 1129. Mai multe porunci pentruplinger1 in privinta felului cum s'a facut cisla. - 1130. Plinge-

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÁ 36a

rile de cisld prea mare ale lui «Lebd.d[ä , Arman, om bdträn»,.din Botopni. - 1131. Plingere pentru eun Rus ati fugit» dinsatul Romdnesti de la Cirligdturä : satul îl va gdsi saü if vapldti cisla. - 1132. Pentru o femeie «oarbä de ochi, care amväzut-o Domnie Mè, s[i] iaste särac[ä], s[i] n'are nimicd, nicas[ä] n'are, $i $ed[q cu un frate» : feciorul ei nu va plätinimic la bir 1133. Care Joan Bogdan. «Noi pe dumn[ealtati-am fäcut ispravnic Tinutului Tutovel, iÇam dat Tinutul insam[ä], sd. giude pe oameni; $i sä plinestI -a fi de pfinit, i]

tot as veI urmä ; $1 in sam[a] dum[itale] este. Dar, cdt pentrutärgovetiI de Bärlad, acie skit in sam[a] dum[i]sal[e] Vel Vor-nic de Tara-de-gos, [i] trebuie dumneata la dän$i sä iu te-atingi intru nimicä, ce' sd la$ pe oatneni dum[i]sal[e] Ve1Vornic sd le caute; s[i], care tpLesinsin'or put& asedza oameniidum[nealul] Vel Vornic, atunce pot vini tärgov4if de Bärlads[i] aice la dum[neallul Vel Vornic, $[1] dumnealu le va auta.in scurt, dümn[ea]ta Iá tärgovetir de Bärlad intru nimicd sdnu te atingi, ce dum[nea]lui Vel Vornic le va cduta tot[elcele -or avé» (18 Maiii). 1134. Cätre Vel Cäpitan de Te-cu, «pentru un Bdrsan adus s[i] o car[tej de la ghindra-rúl de Brasov, din Tar[a] Ungurascä» : oile ce are Birsarul, arfi ale unor oamenI de peste muntf, dar sätenif din Gura Ber-heciului, unde stä, le pun la cislä. Sä cerceteze (21 Mahl). --

0 1135. Sd se aducä «ni$te vecinI a dum[isale) Spätäroe Pdscdnitif »,.cari aü chemat-o in judecafd la Divan,'$i nu s'ail inf4i$at.

1136. La Vel Cdpitan de Dorohoiii, «pentru sluga dumi-[sale] Iordachi Ros[e]t Vornic, ce iaste la tärgu la Dor[o]hoiü,ce supärd pe oamen[I] .cu Ode' de plugur[I] s[i] cu altele, s[iliaste ottt ; scris dum[isale] Vel Vornic scoatd,sd pue pe altur, sä fie cu omenie. S[i], pentru un tälhar, ce

slobodzit acela, iard$ OA caute pe tálhar, saü sd-1 tril-mitä Vornicul pe dänsul aice, in locul tälhar[ullul.»-- 1137. LW' koset : «pe sluga acie a dum[i]sali, ce l-aü fostpus vornicel in tárgu in Dor[o]hulii, scoatd, s[i] sd pue-pe altul». - 1138. Pentru «datorie de rdm[ä]$[i]tä din pärcäld-bia ot Brani$te» a until Blebe. -D-- 1139 . « Pentru 38 liude pdstor[I]de la odae dum[i]sale Casabasii-Agalar ce este la Tinutut

-Q

s'aü

hati

sa.1

clumelea]lel

sit


Tecuciuluf, ca sá d de orn numal ate 5 lei intr'un an, inpatru fertur[i], cdte 5 par[a]le de orn la un fertu.» - 1140.«Vornicilor si tuturor sätenilor din sat din Faraoan 1] » : scu-tire de cfuldrit», cum aü fost totdeauna scutií. Motivul eracd, < viindu niste Bärsan[i] mai in trecut[i] anT, [i] s'aü fd.cutstar[e] intr'un loc cu sätenif . ; s[i], viind fularil de aü luatfuldrit Bärsanilor, aü fost pus la izvod Faraonif». i Mihai-Vodd ii dase «carte de indreptdun e] s[i] de apärare.» -Catre Manolachi Vel Spdtar. Trebuie sá meargd singur laSacce-Emini si sä iea de la el etescher» i pe zahereauaneridicatd, ca sä se poatd scrie «la stdpäni». Sä meargäpîr-iälabu1 de Gdlati atunci. Corabia incarcd. Pentru untul s[i]miere ce serif cd cere dumnealuf Mustaa-Ag[a] Sacci-Ham-bar-Emini, iat[d] cä s'ati poruncit lui Scarlat cutnpere300 oc[ä] miere si 200 oc[5.] Untu, s[i], mergänd acolo, sd ledal dar de la gospod (färd datd). - 1142. Pentru o plingerea lui Lupu Aga, «ed., avänd o prisacd de stu0] la satulVolcinetul din Tinutul Orheiuluf, la vreme Muscalilor, aumáncat MuscaliI o sam[d] de stupi iar, mai multi, ominifde Volcineci», cari-i oferd 6o de stupi. SA.' se plineascd. restul,<ate cu un rutghi mated. >, precum si merte de grill si csa6de madzeri». - 1143. Cdtre Vel Cdpitan de Soroca, pentruslujitorif de paza marginif : se tidied 20 de peceri. - '144.Cdtre Vel CApitan de Dorohoiü, pentru cä Lipovenii se plingde tirgoveta din Hirlai, ecä trag multä supdrare de cd.trd'nsii : cdnd sá tdmpla de pier[e] ceva din tdrg, if apucd pedänsif de pldtescu, s[i] pagubd s[i] gloabe, ce iaste ; li s'aüporoncit sd.. nu mai fie amestecat cu &an i sá le caute dedreptate : mai mult sá nu-1 supere». I I45 Cdtre Vorniciide Botosanf, pentru oamenii de Cosula, cart se piing. cd Ionit[d]Zosin Postelnic li-a mitzpatazisl.d. 18 lei. - 1146. Pentru unorn din Tinutul BacAu, care aratd cd, «la banii stiag[u]lui ne-fiind el acas 51], luat pecet[e] un unchiii a lui, s[i] i-au pusporecla pe numele mdni-sa : cherndnd pe m5.-sa Chiliiana,dzis s[i] lui: Toader Chilian ; s[i], tämpländu-s[d] mers lanisti ol la Tinutul Niarntului, gäsindu-1 Cupariul la cercAtur ä,si intrebandu-1 cum it chiamä ce porecld are, si el, ne-

1141.

sa-I

-i-aü

$1]

dioS

MATERIALE DE ISTORIE CULTLRALÄ 365

stiind cd 1-an pus in pecete Chiliian, au spus cä porecla depe tatd-sdil iaste Lates, dar, necredzindu-1 Cupariul cá iastetot acela, i-aii laat pecete c de la Bdcani, s[i i-ati dat altdpecete». - 1147. Oroin a sfirsi zlotasii sfertulul cu strinsulbanilor (25 Maid) - 1148. Care Vel Cäpitan de Soroca. ,KCáau dat jalobd oamenii de Värtejeni pe un vornicel din satullor, precum lor nu li trebue vornicel ca acela, $ il ardtarä cáeste alt orn intre cldnsil, s i] pe acela it pofteste tot satul sdfie vornicel ; viindu-t carte Domnii Mele, se-i chemi fat[ä] si,de vrem[e] cä pe vornicel, pe acela carele an fost par acmu,nu li trebueste satului sal fiia vornicel, si omul acela a-1 pof-tesc el' sá fiia vornicel, de a fi orn vrednic ca acela sa" portede grij[d] oamenilor, si de vrem[e] cd-1 poftesc s[i] satenif, sä-1pui dumneata pe acesta vornicel, s[i] sä-1 scot pe celalalt.»-1149. cPentru un om ce 1-ad lovit catarof si 1-au mutit, s i i-auluat si o mdind s[i] un pior» ; e deci scutit de bir. - 1150.Pentru jalba Florii Ungurian ..., cá nu-I fac dreptate tdranif lacislä >. - I15r. Lui Buzild. Turcif cer 1000 de scinduri de teiu,ce ar fi rämas de la un firman. «Fair de firman nu putemsä däm, de vrem[e] cd, s[1] alt[ä] data.' cdnd am mai dat, nuni s'au tinut in samra . . . Pentru dumn[eapui, cd va sä rnargäla hotdra s[1] dzice ea' va lua 6o de card dentr'aceste -aumersu pentra lucrul cetaii, de va fi sä margá dumn[eallufs[i a vr sä id, - cum va vr dumn[ea]luf sd facd. : noi dupdporonca ferman[u]lui li-ain triimis la locul cetätif. Pentru doatezcii de Tigan[i , slut aceste osibit de salahori in ferman.»Trimete daruri i post[av] dar s[i] atlaz .. . Iar, pentru alt cene serif dumneata eä cautd a cere, la aceia nol n'orn danimicd, cd ni altá dat[d] nu li s'ail dat.» Pentru doi rot:4ce vrea sä scoatä de la niste mirzaci. Cere sineturi ; «macarc.d.' dumn[eallui dzice cal, s[i] acmu s[i] la Casa& sd di, 2 sd-netur[i], nu va put ... S[i] as poftim, acmu sd ne d sine-tur[i], s[i] noi card dumn[eallui vom araa prietesugul nostril».(29 Maia). --`-1- 1152. «La toate ferturile, O. le tii dumnealui insam[d] Lispravnicul Putnell torcar[illor banii pece[ti]lor lot.,

1 Turce,,,te : Sf. Dumitru.


calte loo paral[e] de orn la 'deft, iar inar[i]lor dup[d] cumif va agunge cisla le va tine in sam[d] tot banif.» - 1153.Pentru o jalbd de bir a «Lupuluf Coorvd din Sdreatele».(Tinutul ) - 1154. Pentru birul unuf anurne Butd. -1155. Cdtre Ion Bogdan, fiind-cd tirgovetif de Birlad s'aaplins «pentru slugile $[1] pästoriI Turcilor de acolo, din Mr-lad, carif sint la cisld cu clän$if s[i] dah numai 50 de parale,iar, ce tre[e] maf mult, sä incarcd tärgoveta ; pentru care amscris sd-$ plätiasc[d] tot acef oamenfi] turcestf peceti]le lor de-plin. » - I 156. Sdrdaruluf, «pentru Soo de liatur[f] $i 850 de mer-ticur[i] ce trebuesc la Bender pentru triaba oddilor $[i] a ham-bar[e]lor, a topciilor de acolo, sá l[e] ordnduiasc[d] pe Ti-nut ..., i sä l[e] plätiasc[d] cu ban[f], precum plätitalt[ä] dat[d], $i sá s[ä] agiungá cu cap[i]chihae de Benderpentru cel[e] ce ar trebui acolo, sá l[e] faed, ca s[d] nu mai desupdrar[e] Märii Sali lui Vod[d] pentru nimic scriila capichihae de Bender, sä vadd atdta trebue ; mdcar cd dela Bender atdta scrih, dar poate sä trebui ma! rnult sati ma!putin ; Maf 31.» 0-- 1157. Caf de olac $1 «calauj», «la beiul,fiiul Mdrii Sal[e] Suleiman-Paga], märgänd la Drista» (21

Main). - 1158. Be$leagdf de Foc$anf, sá ajute pe cunicerf laluarea cunite1 de la Turdf. - 1159. Tot a$a $i la altf beslegf ;dädeati Turcif «pe vitele de salhana». - ii6o. Sedderea dese-tine! pänd la un leü pe Io stupi pentru «Caraenea, carel[e]este traitor in Tara Le$asc[d], la Snetin. /161. Tot ap,eLeibiI Jid[ovul], tij de la Snetin». - 1162. Scutire pand la osumä de stupf (de acolo înnainte va da «täränete») pen-tru «liana neguttoriul de la Bender»..`=i 1163. «Pentru Arme-nif de Chi$[i]ndh : iatd. $i ef, fiind briasld de chiste, $i negut-tori, $[i] de folos pdmäntuluI, de vreme cá toate tärgurile cuali$verisurile lot sä. de$chid, $i socotind Domnie M[] cä säcad[e] sd nu fiia osäbit cu obiceiuril[e] de neguttoriI romänl,dupd cum sint ale$ s[i] Armenif de Ia$ si de pe la alte tär-gurI, $[i] cu dänsif am fa:cut Domnie Me mild: pentru de-sätina de stupf $[i] go$tina de mascurl $[i] de oI, ca s[a] dias[i] ef pe toate bucatele drepte a lot ce vor avia, de dzecebucate un leü, precum dah si neguttorif romäni de Ia$, $i

Palen

s'ati $i

... filed sä

MATERLALE DE ISTOR[E CULTURAL Â 367

Armenii de Ias, de pe la alte tärguri, s[i] li-am intdrit loraastd mild a Domnii Mele cu testament stätätor la mdnabor.» Si pentru Armenif strdinf cari ar veni acolo (I-iti Iu-nie). - 1164. Ltd Vasile Rosät biv Vel Medelnicer, pentru«un Jid[ov] a dum[i]salia starostelul Canovschiia», care «au jd-luit pe dumnealul cd l-ai ndpästuit cu niste ban! s i] cu nisteordzu, s[i] are giudecatä cu dumn[ea]ta pentru cal». - 1165.Pentru Ora dintre Sandul Bosiia Vätavul si Ibraim zleom-giul, Turcul, de la Vaslui. - i i66. < 0 carte la starostile dePutna, trimitind Mdrie Sa Miha-Vod[d] un ispravnic a MdriiSal[e], din Tara-Rumdniase[d] si cu oaminiI, ca ingrd-diascd viile Mdrii Sal[e] ce are in Moldova, sd-i lasd lamargine, sä viia sd-s ingrddiascd viile ; Iunie 2.» -1167. CdtreVornicul de Botosani si Vel Cdpitanul de Dorohof, pentruniste Evrei poloni ucii supt Grigore-Vodd, «aproape de ma-zilie dar tot sd cercia - 1168. Cdtre capuchehaia deHotin. data cd Vain trimis acest suret de pe firmanul im-pdr[d]tesc ce venit pentru iarmarocul Movildului ; cage]suret it ye! ardta s[i] Mdrii Sale Pasif ; Iuni 2.» - 1169. «Sd.

fac[d] iarmaroc la Svitie Petdr in Bdrlad.» - 1170. «Sd sd.facd iarmaroc la tdrgul Tecuuluí, de Singieni.» - 1171. Seiartd de a veni Joan Bogdan pentru procesul cu mändstireaRdchitoasa, «avdrid alte calabaldcurf s[i] giudecdt a Tinutu-luf». - 1172. Sd se implineascd Dinul biv Vel Armas cu 300de lel ce-T datorià «saigiilor impärdtest». - 1173. «Pentru nisti-Wharf 6-ati prddat pe sähdstriia Tigla, - ca s[ä] dia stränsoar[e]impregiurasilor de acolo , si s'ati trimis i un Armas Pentruca s[d] sa infricosedzd oameniI», va trimete la Curte «pe vor-nic s[i] p alY oamenl -or fi de ispravd» 1174. Va da An-tohiia Carag « To Arndut, din Arndutil ce sint acolo la Botd-senl, ca sd fiia pentru paza iarmaroului de la Fänti.nd», -1175. Pentru tdlharl s'ati ivit la Cirligdturd. uSd cercia sisd. l[e] ii urma din loc in loc, s[i] numal aflia.» S sard

locuitoriy la clutat. «Si, prindzAndu-sd, bacsisul va fi dela Domnie Me, cate 50 lei de tälhar.» Altfel, impregiurapivor despdgubi i vor suferi urgia domneascd. - 1176. «LaScarlat pärcalabul de Gdlat, mergänd dumnealuI Leordnzi

sd-I

et».

ni-ad

sd

...

sd-Ii


Vamesul la Tarigrad, sg-1 las[d] sä triac4 cu pace la mar-ginia Dunärii ; Iunie 5.» - 1177. Un orn strdin din Gälati 1'0va pläti pecetea osebit, cpentru voe Svintli Sale pgrinteluiProelav. >> - 1178. atte_Vel. Cäpitande Soroca. Oamenii strd-ini veniti din Polonia satt de aturea vor fi scutiti de bir pändla August. Oricine a venit in primdvara se bucurd de aceastd.scutire.- 1179. Pentru un cioban, cdrula i se dá pecete si adoua cará la satul unde se dusese «sä- muere . - i I 80.Pentru birul until Vasile Cautes. - 1181. Pentru scutirea vdduveiIstina, al care bärbat se va dovedi intdiu cd a murit.-I182.Cätre Buzilá. Scrisese acesta cpentru lucrul cetäti cä cusdpatul at't cddzut greti, cd, ce sä sapd, cade iard$T, fiind loculpurtat la o cetate ca aceia : usor, stim cá n'a fi ; ce, cuma fi, as trebui sá lucredzi, s[i] asea sälesti dumneata ca sdnu-t d pricind». Scinduri de teitl nu poate da färd firman.cPentru 300 salahor ce nu s'ati plinit, dupá poronca ferma-

salahorit acestie, stiu s[i] stdpánii, si asteptäm si fermansä ne viie Vom isprävi, $[i] ne sá vor rddica. Nu poatetrimete Third firman pe Paraschiv,a] Bulubas[d], cerut de Bina-Emini (8 Iunie) - 1183. Care acelasf. Tot pentru eel 300 desalahorf cari lipsiau din 800. « Bina-Emini] era sd. scrie $1]Märii Sal[e] Hanului $[i] sä triimit A] s[i la noi omul du-ni[i safe] ; si, cá l-ai poprit, bine ai acut. Numai noi, pen-tru acel[e] 3c0 sal a horpl, ,[1] intealt[ä] carte t'am maiscris, ca sá grdest cu dumnealui Bena-Emin i], sä nu nest dumnealui pricin ä la aasta ; cá, socotiascä dumnealui,

acel[e] 500 sal[a'hori -arn dat, cdndu s'au mai oránduitde la tara aasta atäta. ? Si noi, nu sä fim datori cemulti bani avem trecut la poroncile -am fd.cut, s[i] am fäcutpentru aasta ardzu-madzar, s[i] am triimis la stdpdni, s[i] avemnedejdia sä ni-1 rädic[e stiind sti stäpAnii cá ne trecu multbani, 'arn dat pentru peroncil[e impärätest, s'asteptdm slne sosascd Noi la aasta, nu improtiv[d] sä ne fie duna-nealuT, ce $[i] agiutor nedejduim sä ne fie ; s[i] asia si noivom cunoaste hatärul dumysal[e] ... De lemnul de anu, noi la

Vistieriei StatuluT turcesc.

6

nuluf,

t]

Miriei1,

;

MATERIALE DE ISTORIE CUL ILTRALÀ. 369

acie trebue sd socotiasca dumnealui cd ni o triabd n'avem,de vreme ce lemnul acela au fost oränduit la Grigorie-Vodd,$[i] dumn[ea Id Domnii Sal e] ati dat sänet, $[i acum, cumpute m] nol sä dám lemnul acela, cd, bani sä dämu, dup 'alcum $[1] mal sus am dzis, nol datori nu sintem; läcuitoril incd,cel[e -ail fostu ordnduitI in anul trecut, ail dat. > Scindurilede teiu nu le dal färd firman. Trimete leafa unor Tigara :cdte 6 leI de omu pe 3 lunI > (9 Iunie). - 1 t84. Lui Mano-

lachi Costachi, sd mai stea pänd s'a incárca toatá zahereaua(9 Iunie).- 1185. «Pentru tärgovetif de la Gälat, -aii fugit :sd cerce [Vel Cäpitan de Covurluiu] ca nusd fii vr'un mers-te$ug, s[1], adeverind cä or fi fugit, sä id zapis de la emini,de la vornicei, de la oameni de pin mahalali, cä sänt fligit ,

etc. g 1186. «De doI be$111, sal margd la neguttorif turd de laBärlad, pre izvod c-ar da vamesef, de vite -ati cumparat laide salhana $ i de alte neguttoril, sä albá a plini tot baniideplin, de pe la dänsii : vama dupd obicei, cate 4 potronicivechi de vac[d si eäte 5 potronicI vechi de bold » N'au ascul-rat de be$leaga $i de Stolnicul Bogdan, puind pricin[a] ca auobiceiti sd d vain _a] la vremea cAnd sd tai salhanalelea ; cefiind värnele intr'acest an vändute, am hotärät Dornnia Measä d tot vama, cdnd cumpärd vitele de la tärgu ; de sdpliniascä tot banii $[1 sd i aducd aice ; Iunie 9. - 1187. < De

doi be$lei, sä aibä a merge la iarmarocul Bärladuluí $[1] aTecuului la dzia insämnatä, ca sd fii de paza larmaroacilor,pentru venitul vdmif è-ar ardta vame0, pe obiceiii.» Vor silipe eel' ce n'ar voi a da, fie Turd, «ori alti omeni streini, ne-guttorl >> (9 lu nie). - i 188. < Bärsani l or de la Soveje, la starostelede Putna, pentru 200 lei -ati jeluit Bärsanii cal ail la un ne-guttor din Tara-Romäniascd, de pe ca$cavaliI ce i-ad dat inanul trecut ; puind pricind acel neguttoriti cd ati Vränceniipricind pentru hotarul muntilor, $[1] s'ati scris la starostelecf-i vorovascd cu Cdpitanul de ceia parte $[1] sä mijloascl säs[d] scot[d] banii de la neguttoriù » - 1189. Pentru 59 deoameni fugiti de la Putna : gdsindu-se, vor pläti indoit, $i oamendd de 20 de lel. - 1190. Pentru birul lui Ion Murgoidin Tmutul Covurluiri. - 1191. Pentru dol. oamení ucisI de

68775. Vol VI. 21


Tatari la «HAnaseara, de la Codrul Chighe[u]lui,. - 1192.Pentru birul luI Sinaion VArgoli de la Tinutul Covurlui0e scos din cisla satuluI, pe cind satenil voiati iea dela casa luf, departe «ca. de &Si asurI», si sa-1 aseze in rnij-local lor. - 1193. LW' Ion Bogdan. Va läsa tirgul Birladuluin sama VorniculuI. «Asijdire, i sail maI scris intälesMarie Sa c'ar fi facand cu toate satele Tinutului TutoviI cla,de plugur[1], s[i] ati ingradit viile s[i] ograd[a] la casa dumi-sale; s[i] i s'ati scris ca s[a] d sam[a] in scris, cu acestucopil din cas[A].» c2- [194. Care Vornicir de Birlad. Ion Bog-dan n'are a se amesteca la dinsiI. «Ce tote pricinilea s[i]

giudecdt[i]le -or av targovetiI de Bärlad, O. le caute Vor-nicul de Barlad, pe obiceirl.» - 195. Pentru «Andronic bu-caw-1(11 de la cuhnie de gos.: cu privire la birul luI. - 1196.«La starosteli de Cernalut sN la Capitanul de Cotmani-varnesif de pe la schele, pentru oarnenil din Melie s[i] dinVijnitA, de la Tinutul CernautuluI, care, viind aice, au jeluitDomnii Meli cä traiul lor iaste pe loc greti, si par acurn hranas[i] chivernisala lor fost cu padure» rintrerupt]. - 1197.Pentru «2 obani -ati tocmit oarneniI saigtilor de acolò laoile inparateastf ..., care' de aceI oarneni sint 'chizes vät[a]-manul s[i] oarnenii dinteaceale sate, si obanif aceiia, furand26 of din oile irnparraltesti, ati fugit«.. SA-I trirneata in butuciVel Cdpitan de Cottnani, irnplinind oile de la dinsif sail dela chizesI. - 1198. Plingere de sateni asupra unuI vornicelcare li-a mincat bani la cislä. - 1199. «17 cartI -ati scris ladregatoriI de pe la Tinuturi, ca sä iá din fert[ul] viitor cate6 potronicI de om pentru lefele Inicerilor de la Bendir, iar,pentru cieIali ban[I], par la 105 parali, sá aiba pAsuiald Ordla vrem[e] - pära in I0 dzil[e] sa fie negresit banii deplin inVisterie, calte 6 potronici de orn ; Iunie 15.0 - 1200. Si catrelocuitorl, pentru aceasta (15 - 1201. Lui Dinul Armas,ispravnicul Suceve pentru Wharf trimesi la Iasi. «PentruomeniI de Berhornit, cariI s'aii dus la Potila, si le T dat pecetis[i] acmu zic cl nu vor sal d baniI pecet[i]lor ; ce, pentruaasta, dumneata sa ia'f bucate de-a Potililor, cari-I gäsi afar[d],s[i] sa plinestI banii pecet[i]lor, - de vrem[e] cd le-I dat pe-

:

0.4

c'ati

$[illa

li-aü

$[i]


,cet. Pentru vinire dumitale la Ia, acmu nu iaste vreme sdviI, cd, viindu-ne o haval pentru lef[i]le Inicer[i]lor de laBender, s'aii pus de tot omul aä d cdte 20 de parali dinfertul viitor, (17 Iunie). - 1202. Pentru «oamenii de Mdn-cestI, (Tinutul Ldpusna), sä dea, dupd vechiul lor privilegiu,gostind, de 20 de ol" un leü. 1203. Care vamesif de Su--ceava, «pentru CdmpulungeniI carif aduc marf[d] din TaraUnguriasc[d] s[i] pun pricind de nu dail vam[d], dzicänd cdati testamentur[1] O. nu dè ; de, or pe carii i ar gds[i]

cu neguttorie, pe negotul -ar scoate din Tara Ungu-riasc[ä], sä aibd a li lua vam[a] pe obiceitt ; Iunie IT» -1204. UrnidrirI contra luI Toader Calmachi, Ursachi Da-videl, Andriias Cdpitan de Stef[Ajlnestf 5i - 1205. UnorsätenI, sd poatd cduta si aduce, in vederea biruluI, pe al'

lor imprästiati prin alte sate. - 1206. Voie a se cduta vecinitlul Dumitrasco Täutul. -9- 1207. LuI Costancjin Vornicul de Cim-pulung. cPentru 40 lei e-ati luat vamd de pe niste taiuri(sic) &ail trecut in Tara Unguriasc[d], s[i] el n'ail avut triabdsd I vainuiasc[6], 0.6 aü fost vdm[u]iasc[d] vamesif deSuav[d],; cdrora sd li restituie - 1208. Care Serdar,pentru Ifrim Prutenescul de la Tinutul Ldpusna, care arat1«pentru oameniI de tail earn' aú fostu instriinat in raeoaHanulul s[i] pen Bugiag, cad! acum, cu larldcul Mdrii SaleHanuluI, if luim noI, precum uniI n'ati ma! asteptat trii-mitim ce, cum ail audzit, s'au tras singurf in Ord, si

cerut acest Ifrimu Prutenescul s[i] o carte de slobodziia,-dziand cä sä ceru o sam[d] de oameni striinI aä vie insb." sä a5edzà." pe Coganic la o silite, la Buddiù . numaIsä ceru sá sä aseda. osdbit». Face cartea de slobagie, daro trimete Sadaruld, ca s'o dea el (18 Iunie). - 1209. Careicdregaorif Tinatur[i]lor. Iat[d] ni-aü venit firman de laputernica impa[ditie, in car[e] ne poroncesti cu mare tdrie cas[ä] cercdm pretul gruluT, ordzului, untu, miere, ara, sdul, pas-tramaoa, cercheziagd (sic), fasole, mälalul, brdndza s[i] altel [elaseam[e]ne chip de zahar, cum s'ail vändut in anul acesta,s[i] cu cdt pret fiesticar[e] le ar fi cumpärat neguttoril; asij-dere s[i] pentru anul acest viitor cu ce pret arvonit, de

-§L

im-bldridd

altif.

sd-ibanS,

ni-adtarA,

.

sä-1

sari ia,

372 LONDICA LUI CONSTANTIN 3IAVROCORDAT

vreme cá puruff neguttorii slut obii_imiti a da bani innainte,s[i] läcuitoriI, pentru nevoile lor, incd iau ban[i] innainte, cutocrnalä, s[i], la vrem[e], sá dati de toate aceste, cersind pu-ternica irnpär[äThe de la noI adev[d]ratd iritiintar[e .» Sädea liste iscdlite de boierl si negustori, «turd $[i] cre$tini,asijdere s[i] preut $[i] altil din läcuitorif ce sint mai frunta$ ...(.;oh o]dariul pre innältatuluI Vizir Agetn, ce ni-ati adus fer-manul, stä aice, asteptänd ca s[ä] Th. rdspunsu $[i] s[ä] margáin grabd» (3 Iunie). - 1210. «Armenilor din Tara Le,asca, dintárgu Horodenca a starostelui Cd-rtovschii, carel[e] tin in Mol-dova vite de negot, adec d. epc,' vad, giund, sä aibd a platicuniti, cdte 40 de ban[] de vit[ä], s[i] cunit[ä] de oae cäte60 de ban[i], ; [1] deseatina de stupI, de to bucate un lcu,dup.' asedzänrintul ce aü $ i] altI Armeni de Tara Le$ascd»(9 Iunie).D-- 1211. Care Vel Cdpitanul de Soroca, pentrujalba unor SirbI, ( dzicänd cd traiul lor $[i] cas[d]le $[1] fdincilele slut in Tara Lesascd, la Mov[i]läü, $[1] sint cu oile aice, intat-A, dar astä toamnä, la vrem[e] gorstinif, gäsindu-I gostinariide Tinutul Ias[u]luY, li-ati luat goutina la Es, dupd cum allfost hotäraä ai'asta pentru oamenii strein[I], $[)] acmu ja-luesc cd le fa[e supdrar[e] s[i] Vel Cdpitanul, cersindu-legostina la Soroca.» E oprit. - 1212. Care Varnesul de Gälat,«pentru neguttoriI de Rumeli, carii era obiCnuit de vine peaice, pin Ias, $[i] plät vam[ä] cdte 6 lei vechi de o povoard,iar acmu s'ati deschis alt drum, ce iaste la Tomarova, $[i] pdndcard cu chirie, $[i] din tard, de-$ incarc[d] marf[a] . .. Orand s'ar tämpla sä ias[a] carii-va acolo la Tomarova s'arvr sä prind[d] card., sä le triacä pe acolò, pen vadur[i]levoastre, nicI de cum sd. nu I läsat car[älle sä triacd, mäcar;.i din Tara-Rom[ä]niascd ; O., de om intälege c'au trecutvr'uniI niscarva car[e], sa $tit cd urgie luI Dumn[e]dzäti va

...lua» (19 Iunie). - 1213. Beslif la negustoril turd si sträinI dela Birlad, pentru vamd, ( sd aibá a lua träsurd din cirezile lor,pe ca le s'ar fake] vama, s[i] s'ai l[e] aducd, la Sulgerie gos-pod,. - 1214. Cdtre Vel Cdpitanul de Soroca, pentru a punela mazili pe un fost sotnic de acolo, care se intoarce din pri-begia sa in Polonia. - 1215. Care niste cerceitorf : sä aducd,

MATERIALE DE ISTORIE CUL PURALA

faä a li da peceti, pe eel ce vor descoperi, la Curte. - 1216.Cerere de sindild pentru acoperemintul bisericif Aron-Vodd,

banI de la egu men. - 12[7. Cätre Dinul Arma$, «pentrupricina unif slugi a Banulul, ce esit innainte ne$te täl-han, $i $[i] ränit in tref locurf . Si pentru niste tälharI,anum[e] Dobo$ vätav de tälhari, din Tara Le$asc[d], $[i] cualte sota a lul, cariI, fugind -de acolo, au mersu in sat inRAstoacie, in Cdmpulungu Rusäsc » Va opri, buca-tele, si pe alti oameni diii Rästoace, cari s'ar gäsi pe aiurea.--1218. Staisteki_L(e-EerndutI d ceard pe tälharl de la sd.-tenil din Rästoace. - 1219. Care Steanitä. Rusa Vel Pdhar-nic «cd, jäluindu o sam[a] de tárgoveti de Vasluid pe ciia-laltf tagovet1 precum, cdndu sä tdmplä de trec Turd maripe acolo, $[1] nu agiungu surugii, nu vor sd sae cu tota casä d agiutor, ce i s'ad poroncit dum[isale] sd le d po-roncd . . . sä sai cu totif . . .$[i] sä pue $[1] ate un orn, sáfie de rändu la odae, cae o sdptämäind, $[i] sä aduc[ä] cdteun car de lemne $[t] 2 car[e] de iarbä pe sdptanäind.» -1220. Care Mddzärache «Pentru pricina unil moil a hi Ge-nali-Mola Tatar, ce i-ad aprins-o burnbaserul Märii SaleHanuluI, scriindu-i-sä precum sd d rdspunsu Tätarulul ace-luia eä nol nu i am aprinsu moara, ce aprinsu ornulrii Sale Hanului.» Oarnenii n'ad cu ce-I pláti moara ; dacd zicecä are mehtup al HanuluI, sd vie sä-1 aräte la Domnie.1221. Care Särdar, pentru aceasta. «Cum de n'aii in$tiintatpe gospod de pricina aasta, $[1] lasä de sá face supärareoamenilor ? Ce sal caute sá s[ä] poarte cu vrednicie, cum sácade unuI Särdar, - c'apoi Maie Sa a gäsä pe altul mai vred-nic, $D1 l-a pune in locul dum[isale]. Sd nu las[e] nici de cumpe omul lui Elagas[i] sd pliniasc[d] lemnul morn' de la oameni,ce sä-I spuie eä moara nu i-am aprins o nof, ce i-ad aprins-oMdrie Sa Hanul.» - 1222. Carte de «dijmuit» pe mo$ii. - 1223.Vole lui Carageä a implini datoriile ce ar fi avind la Boto-$anI (21 Iunie). - 1224 Care starostele de Cerndal, pentruun cal reclamat de un topcid din Hotin (ar fi fost la «JäpaCdpitline este dus cu Muscalil»), $i « o iapä ce i-ar fi luat-oCdpitanul de la bäranI . . Pentru car[e] aü [i] giurat Cdpi-

j73

-cu

i-atil-ail

luindu-li

i-ati Mä-

-7


tanul . .. cA nu stiia nimic. Si i s'ati poruncit starosteluf . . -

ca s[d] dia poroncä Turcului, dea pricini ca aceste de la Mus-cali sd nu s[d] mai acolisasc[d' de camel-II, a si impardtiia.ca aceste pricini poronceste sd nu s[g] cautia, s[i] estes[i] firman pentru aceste ... Cd dumnealui pentru une pri-dui ca aceste, ca s[d] apere pe stira de ndpásti, din pri-[c]inI ca aceste este staroste s[i] ispravnic acolo.» - 1225. Sicdtre capuchehaia de Hotin. Turcul se läudase «cd s'a plinisingur, a face zdbor». SA' se plingd la Topcibasa. -0- 1226.Cdtre Sdrdar. uPentru pricina until' Turcu benderliti, caril[ejcumpäränd niste of din Tara Lesascd si nämind un Rus dinTara Lesasc[d] oban la oile lui, si viind cu cilia Or acolo,spre Orheiii, piste noaptia ati dat lupii in of, . s[i] i s'ati prd-pädit cdteva ol. : Rusul acela ail fugit in Tara Lesascd.» Erestituit: Turcul cere oile sati omul, ca sd-1 clued la Bender.«Pentru cia sd ià asupra lui o pricing, de gälavd ca aasta,s[i] no? suptiraria ?» Sd trimeatd pe Turc a se judeca «lamarginia..., ca sd te mäntuesti S[i] de gdlava Turcului s[ilde chizesiia Lesilor.» '13- 1227. Cdtre Cdpitanul de Codru, «pentruun märzac s[i] 3 Tdtar[I] -ail trecut dincoacia, de cdutaull si corui, $[i], mergänd la casa acelul otn, la sat, la TdrzdT,au sdrit s[i] 1-ati tdias (sic), §i cá e-I prinsu pe Tätar[I]. Si,viind feoru ltd. Is-Mdrzia, pe mdrzac si pe doi Tätar[1] e-Idat, iar pe acel di-ati tdiat pe orn, it tii la popriali..» in ase-menea casuri, nu e de asteptat rdspuns, ci de trimesprinsii la Curte. SA' si facd asa, dacd Tatarul este «la inchi-soar[e]». -() 1228. Varnesului de Greceni, cd cva vdmui peneguttorii de Rumeli carif vor trecia prin hotarul Ord.?, pinsatul Grecenilor, pe obiceiti : cdte 7 lei, ban? vechf, de o po-voard, $1, de s'ar punia veunii improtivd», sd intervie VelCdpitan de GrecenT si «vornicii de prin sate». - 1229. SA* seaducd la cisla lui un om plecat la silifte. -Q- 1230. «Targove-%nor de Bärlad, pentru feorii de preot de acolo din Bärlad,sd-s plaiasc[d] pecetili lor deplin, s[i], pentru slugil[e] turcestde acolo, de la Bdrlad, sd-I cisluiascd pe fiestecaril[e] dupäputinta lui, si as sd s[d] pldteasc[d] fiestecaril[e] banif sat »-1231. Scutire de bir pentru coamen[i] streini -ar veni or den

MATERTALE DE ISTORIE CULTURALÁ 375

ce parte de loc sd s[d] a$edzi la tärgul Gälat[i lor, sá fiie sur-J{i]tor[i] la triaba slujbll». - 1232. Zapcii pentru lefile Ienice-rilor. «De vrem[e] cd Cuciuct'au ed[e] aice de a$tiaptä säiä banii mai in grabä, sd-I clued la Bender.» ti vor lua îri zecezile (26 Iunie) 1233. Pentru ,1a.ma Bot[o]$enilor, i Romanul,i Suóava», proces. - 1234. La doI ispravnicI l Vel Cdpitanulde Codru si cel de Greceni, gpentru floare de plomän galbdn,[sal strängd cdt de multä $i s[ä] triimit[d] aici». - 1235. CdtreVel Cdpitan de Codru. gPentru un tälhar car[ejle iaste acoló,$[1] dzi cd zic märzacii ceI cu pricina sä. s[d] spändzure acolo,cd aice nu 1-or da sd-1 aducä.» Trimete om gospod sä-I aducd:un armas. - 1236. Pen tru a se intruluca la cislá ni$te oameni

,oseibig fárá dreptate. Q 1237. atre Särdar. Pentru do)"

mirzaci cari aü cerut de la un sat sese boI $i un cal, «$[ij li-arfi dus urma pär in dreptul satuluI Pd$canii [Tinutul Ldpu$na],$[1] acolo, dändu in $liahul cel mare, nu putut duke)urma ; $[i] acolisit de damn, dziandu cd de acolo dinsat iaste tälhariul». A scris lui EI-Agasi, tea sd li iä sama si,dup[d] cum scrie canunilmioa, giudece, ca sä sä mäntu-iascd de Tätar[i], de vreme cl el nu sa $titi vinovat; sá scriesi dumnealuI la capichihaia, sä stè $[i] el s[i] sä sä giudecedup[ä] canunelmea ). - 1238. Pentru oamenI fugarl aI luleGheorghii Canane)». - 1239. Pentru un cumnat ce tot plä-te$te färd dreptate cisla cumnatului sdü, care lipsia la im-pdrtirea pecetilor. - 1240. Pentru a se puini «Cfert[ul] vämiITrotusului, de Iuni». - 1241. Lui Manolachi Costachi. Zahareoacumpäratd de el s'a socotit a fi in pret de 1.779 de lei. «Dardumneata ai luat pär acmu 17.000 lei, §[t], socotindu-sd pretulzaharelil, cät ati cuprinsu, mai rämän asupra dumitale 12 pungIde bani s[i] mai bine pentru care ni-ati fost de mearare deun lucru ca acesta, sá ii dumneata 12 pungi de bani dom-nest!, $[i] sd ta.» Sä vie indatä sä dea samd, cde-I hi India-tuit triaba», saa sd dea izvod (2 Tulle). - 1242. Care Särdar,«pentru cäldrasif de la Horodiste, de la Orheiü, ca sä. scutiascd20 pe[e]tl la 40 liude, cdte pe gum[d]tate, $[i] sA poarte slujbalor, de la fert[ul] lui Av[guslt.» - 1243. Sd se plineasa de la«Adam Bantd$» partea luI din vama Boto$anilor, RomanuluT:

mai

sd-I

-

lads'ad

;

376 COND.CA LUÍ CONS l'ANTIN MANROCORD AT

Sucevei.- 1244. «Vame$ilor de Focseni : pe cini vor punevdmd$el pentre SiretiurI $[i] la Soveja, la Patna $ i] la Po-peni, la Tinutul Putnii, sd fie volnici a Ilia vama.» - 1245Care Sdrdar. dat[d] aice ad vinit un oh[o]dar a dumisaletefte edar[i]ului de la Bender pentru woo de lei ce iaste sjid dumnealui pentru traba oddilor $[i] a hambar[e]l )r de laBender) : sd trimeata el, dacd i-a mal rdmas ceva. - 1246. Sdr-daruld, pentru plingerea unor sdtenI «cd ad luat ni$te banIde la un Jidov, si Jid[ovul] le cere pe lun [d.] dobänd[d] pe banY,>,precum si pentru ni$te owned dintre eY, «bolnavI, strdcat», pu$1,totusI, la cislä. 2 1247. Vamesilor de Fälcii, c sd-$ iit vam[a] pe14 but de vin e-ad adus Codrenif din Tara Turciasc 'a], s[i]

de pe la $eicil[e] ce vin pe Prut de incared pän e] ..., $i depe la neguttorif armeni den Tara Turciase[5] sd.-$ iii vam[d],pe tot negotul ar aduce, pe obiceid. A5ijdere s[i] pe viteleil-ar cumpdra de la Cdu$[e]d, incä sd aibd a-$ lua vam[á] » -1248 Cdtre zlotasil «cu elert[ul] al patrali», pentru niste fu-gad, - 1249. atre vame$if de BotaSenT, Roman, Suceava :«sä aibd a lua vama pe vitele -ar cumpdra la iarmaroc laBotd$enI, la Roman, la Suav[a] neguttorif turd hotincenisad armenl, $ i] li-ar trece Prutul in raeoa HotinuluI, $[i] nuli-ar trece pin schelele de la Cerndut, pe la Movildd, pela Soroca: de pre la unif ca aceia, de pre la tot', sd aibd alua vam[d] vamd$if de BotdsenI, pe vitele -ar cumpdra; iarvame5iI de Cerndut sd-$ pdzascd $chelile lor: CerndupI, Mo-vildul, iar la iarmaroc la Botd$enI sá n'aibd triabd a v,Imuivite -ar cumpdra neguttorif hotinceni $[i} li-ar trece in ra.»- 1250. Stricarea und cumpdrdrI de vamd, fácutá cu inse-ldciune : intre cumpdrätorf e $i «Gligoras Pdharnicul, Vame$de Bot[o]$en».- 1251. A se lua cunita de la niste Sirbinegustori la Tecuci. - 1252. Sä se facd, cu banI, scindurI denue la Tinutul Putna. -1253. indemn cdtre ispravnicul deSuceava, ede vreme cd s[i] fert[ul] au e$it»: sd ajute pezlotas, Comisul Isofache.- 1254. Voie pentru «vorniceii s[i]vdt[d]manif de la sate, de la BbiltätestY s[i] de la Podo-leni, de la Tinutul Niamtulub, pentru a urmdri oameniffugarI. - 1255. < LuI Neculal, giude de Tigani lul MihaI-

e


Vod[d] , sä caute pe fugarii sdf si aducd «la Oignesti»(io Iulie). 1256. Pentru cloud sate, «dzicAnd cd 1-au asezatzlotas['] deosgbit ; acum if supg.rd sä fie mistecat». - 1257.Pentru un orn dintr'un sat de la Orheid, care se impriq-tiase : el venise intr'un sat boieresc $1 era oprit acolo. Se ho-tdreste a pläti in ultimul sat un an de zile, rdmiind cu sederea,insd tot in cel vechiti. - 1258. Cdtre Särdar. Trimesese toatdcheresteaua la Bender. ePentru bani, cä mai cer la Bender,noi, ce de bani or fi mal trebuind sä d acolo, nu stim» :sg facá socoteald cu Turcii la Bender : «de or mai trebuiceva bani, dä dumneata, sä s[d] mäntuiasc[d] lucrul». Sipentru salahorif de acolo : li poate pläti, dacd trebuie, o atreia lung. «Pentru oamenii ce cere polcovnicul de Dubdsari,sä nu dai dumneata nici un om, c'am scris noi la Mdrie SaHanul, pentru pricina aasta» (12 Julie). -1259. Mentiunea uneldobinziT plätite de un dregdtor : Io lei de pungd pe tref luni.1260. Pentru bir plgtit de un cioban, chizes, pentru alt do-ban, fugar. 1261. Cdtre starostele de Putna, pentru plinge-rea unor säteni cpe vornicelul ci aü in satul lor, precurn leface mult[e] strdrnbätäti s[i] nu le este pe pacesti lor (sic ,

cer sä li s[d] pue vornicel pe wi Burcg Cdpitanul, carele iieste $edere in sat cu cldnsib Poate s'o facg, numind pe Burcd,«ori pe altul, pe car[e] a socoti dumnealifiv."L 1262 Sgrda-rului. Proces al unui sat cu Tätarif, «pentru pricina aceluiTätar ce s'ati omordt la satul acela in anii trecuti. De vremecä. vrut sg st märzacul s[i] cu Tditarif la giudecat[d],iaste bine sg ei dumneata un ilam de la cadiul, s[i acelaiaste de folosul oamenilor.» Sá dea cei loot) de lei cerutide tefterdar pentru leafa «mesterilor ce lucriadzg in hamba-Hurl» la Bender : dar sá cerceteze mergind alci. - 1263. Cd-tre Armasul Dinul. «Pentru acei bani ce-t cer[e] AntiohiiCarag, ace bani sint bani pecet[i]lor slugilor durn[isalej», baniluati de Dinul si plätiti de Caraged. i pentru tálhari trimesi deArmas la Curte. - 1264. «18 egrti s'ati scris la zlotasii cu fertuce s'ati scos la Iuli. Avändu mare trebuintg pentru o sam[d] debani, ca sg triimitem la Tarigradu, si pentru hacul salahorilors[i] a carglor ce slujesc la cetate Vozie . rändurf trimitindu

-

-

si

saf


la Visterie ate cdti bani vet put& stränge, - pdr la 25 dzil[e]a lunii acestie a !W. Iuli, negresit sd facet tot istovul.» Se tri-mete si zapciti (14 Julie). - 1265. Si ccdrti de zapcii ce s'atitriimis pe la zlotasii ce sint cu Z., fertul ce s'ati scos la Iuli[e]).Sä /*add la Vistierie ce-ar putea trimete. - 1266. Pentruoamenii fugiti de la Birsani (36 de liude), sä se iea zapisulcuvenit «de la Bärsani s[i] de la vornicel[ul] lor, s[i] de la preu-tul satululi (Casin). - 1267. Pentru niste Ungureni de la Mär-gineni (Tinutul Bacäu), cari ati fugit «in Tara Unguriascd»si 4n Tara Munteniascd». - 1268. Care ispral_m.ic_til l.el aer,

_märturiasä cerceteze pentru un om care ar fi murit, dupd

datd de «soltuzul den Tärgusor» (Nicolina).- 1269. «0 carte le-gat[d] tij la ziotas[i] cu fert[ul] I'll Avgust de Tinutul Fälciilui»,pentru un cas de bir. '. 1270. «La Solomon Botez Vornic deCámpullungu, pentru neguttorii carii trec cu tarur[i] in Tara Un-guriasc[d] : sä: aibd a lua 1 potronic Vornicul de Cdmpullungu,s[i] I potronic sd id vamd, si dupd curn ail mal fost obiceiti[si] mai innainte, iar mai mult sä nu s[ä] ià, de vreme cd s[i]vama iaste cumpärätur[d]». - 127 1 . Pentru plingere de sätenIcá plätesc 3 nume näpaste». - 1272. Cdtre Särdar. cPentru

oameni moldoveni ce sintu fugiti din pämäntul Moldovii pinsate tätärästi, iatä acum s'aü scos s[i] iarldcu de la MdrilaS[a] Hanul pentru toff acie, ori de pe unde or fi, sd. O. ih.,s[i] sd sd ductal iards la urmd, la locurile bor.» S'a numitpentru aceasta Medelnicerul Constantin Donic (19 Julie),1273. Si ordin cdtre Donici. - 1274. «Pentru 300 card despini, sd mai oränduiascd la Cdrligaurä, pentru sä sd is-prävascä grádina gospod de supt Curte, s[i] oamenil dom-neasti s[i] boiaresti sd nu-i oränduiasc[d], iar carii s[i] den-tr'aceia den voe lor ar vr sä id bani, sd-i dea s[i] ace-lora.» Se vor da 2 lei de car, din sfertul «ce stränge laCdrligdturd» (19 Julie). - 1275. Scutire partiald pentru «Pa-nait, omul dum[isale] Divan-Efiandi, la siliste, la Crängen[I]».-1276. «LW Serban s[i] 1111 Dum[i]trascu, Tigan[i] unguresti,sä aibl a s[d] apära de spre giudzi domnesti saü boerestl.» -1277. «0 carte la starostele de Cernäutl, pentru gostinaunor Armeni de tara lesascd a starostelui Canovschii s[i) a lui


Voevoda HalitchiI, care $ed la cuturI s[i] la Snetin, O. le deporoncá sd-$I plaiascd gostina ace de astd toamnd ; iar deaice innainte li sá va tine in sam[d] toate dupd cum le scriecarte, iar go$tina aceia de astä toamnä sd $'o pldtiasc[d], cdastd toamnd la go$tind n'av carte gospod la indna lor, dea$edzare ; c'apoi, de n'or da banif, li se vor lua cif, de s'orvinde pentru banit go$tiniI ;_4Iulie 20.» - 1278. «14 cat datedum[isale] Vel Ispravnic p la mo$iile domnesti, sá ailod alua de a dzece din pa. (sic), din fánat, din grddin[1], dinprised, din tot locul, sä. dijma pe ob[i]ceiä ; Julie 20. insd :1 carte la tärgul Suavil i la tärgul Bae, 1 carte la tärgulNiamtul i Piiatra, 1 carte tdrgul Bacäul i Trotwul, 1 carteRomanul, 1 carte Hatäul, DorohoI, Bot[o]senI, Cotnariul ; r

carte Vasluiul, Scdnteia ; 1 carte Bdrladul, 1 carte la Fälciiiii la Hu$, 1 carte la Ldpu$na, 1 carte Orheiul, Chi$[i]nää,Onitcatil ; 1 carte Tärgul-Frumos, 1 carte Agiudul, 1 carteCernäutul ; Iulie 20 ; 1 carte satul gospod Vas[i]leutiI ; Iulie20» (fters tot). - 1279. Unlit zlota$ : «pärd la 25 dzile ace$tiilunI a luI Iulie sä facet $[i] istovul» (21 Julie). - 1280. CareDinul Arma$ $i Isufache (de la Suceava). «Rdspunsul unircdrtT a lor : 600 let nicI era sä-I mai trimitet dum[neavoastrd] ;de pre la alte Tinuturi vin oungi de banI, $[1] de la un Tinutmare ca acela sä trimit dumneata numaI 600 lei ? Ce lucruiaste acesta ? Ati pe sämne a$teptat sä vd maI trimitem $[ijalp' zapcii, $[i] mai cu grele ubote? Ce, de vreme cd' dzdcetcd acmu, dupd iarmarocul lul Sfeti Ilie, vet trimite o som[d]bund de banI, - dar nu vom sd trimitet, ce tot istovul banilorsä. facet ; cd apoI ne vom scärbi asupra dumilor voastre ; Iuli21.» - 1281. «Lilt Toader Niaga, vatav de Tigani dumisaleVel Vistier, de la Foc$en[l] », pentru a cduta Tiganii Ceau-re$tilor. - 1282. La Vel Cdpitan de Soroca, «pentru un Maftei,Rus den Tara Le$asc[d], pentru un cal ce i-aii luat astd iarnäun Burcd $oltuzul de la Mov[i]laii, cAnd ail trecut solul mos-chicesc, $i 1-ail präpädit». - 1283. SärdaruluI, pentru ebanifdin efertul al patrule». SA' gräbeascd restul. Cerere de bani a«tefterdariuluI de Tighine» (22 Julie). - 1284. «17 cArtI legates'aii scris pe la Tinuturti], la boerii zlota$ cu öfertul a pa-

'280 CONDICA LUÍ CONSTANTIN MAVROCORDAT

trale. Iat[dl acmu, viind cdi[d]ras de la Tarigrad, scriu hoeriicapichihdl cd sttipdniI vor sá ne faca mucarer, s[i] avem maretrebuintd de o sum[d] de bani, ca s[d] triimitem la Tarigrad,de vreme cal boeril capichihdI sä afld acolo in mare stran-soare pentru bani. S[i], mdcar cä s[i] oamen[i] domnesti maiin trecute dzile vi s'ati triimis s[i] vi s'ati s[i] scris, par la25 dzil[e] a lunii acestie sd facet tot istovul fertului acestue,s[i] iaste acmu 22 dzile, astdz, a lunif acestie sint, s[i] vedemcä de la dumneata ban[i] putin[i] aú vinit ; ci acmu iards deiznoavd cu aastd carte ... Yd. mai poroncim» a mintui iute,amenintind cu alt zapciti si cu < mar[e] tulburare» (22 Julie).- 1285. Sd se implineascd niste bani «-ati luat el an vamdde pe. niste card cu peI de vacd, s[i],peile aU fostu vdmuitela Focsani, s[i] li-ati vdmuit s[i] el». - 1286. Cdtre Sardar.«Alt nu-t lungiin, fdr cdt istovul cerem de la dumneata »Pentru peschesul cerut de Tefrerdar : sä dea intdiu sinetul,«si, apoi, ce vorn socoti, vorn fa e]» (15 Iulie). - 1287. «LuiHavar Comis, sä ia. dijma de pe la oarmenit ce sed pe locultdrgului domnesc de la tdrgu de la Trotus : din fän, din fd-nat, din prisdcI cu stupi, din legum[e], din toate, pe obiceiti.»- 1288. Niste sätem se piing cd cei maI bogatl s'atí dus inalt sat si nu li pot tinea cisla : vor sta pd.nd la sfirsitul anu-lui tot intr' o cisld. - 1289. «Un sluj[i]tor, ce s'au trimes laBende r] sd aducd patlagele.» - 1290. «Deseatnicilor de laTinuturi, sd aibd a lua deseatina de stupi s[i] gorstina demascurpl», dind toti, «s[i] mazilii, s[i] alesif, s[i alte rufeturi,s i] bresle ce sint de slujba Curtii, s i] täraniI tot», dupd tes-ta»zent. «Testamenturile mändstir[i]lor Ierusalimului si a Sydn-tagurif sd s[d] tie in satn[d », precum. si «cairtil[e] gospod, cestä vor afla din Domnie aasta ... Stupii vor pldti und[e] sävor afla, iar mascuril undfe] va fi sidere stäpa'n Oa» Jumd-tatea banilor se va da la 15 August, iar restul la sfirsitulaceleiasi luni. Celor ce nu vor da, li se vor bate stupii, yin-

' zindu-se mierea. «Asijdere, pentru mäncare deseatni[i]lor, ho-t[d]rdm Domnie Me, acei ce vor avé stup[i], a pláti, sail mas-cur[i], mimal pdine, oi, brandza, lapte s[i] bucate de sdc, ces[d] va tämpla la ldcuitor[i], s[i] ia[r]bd pentru cai ; iar cu alte


sd nu fie sup-drat ; ce, de vor trebui de alte bucate, sd-$ curape.-eru ban[i] ; Julie 27 ) - 1291. inseldtorii la desetind vor plátiindoit k27 Iulie). - 1292. «La Radu Vel Spatar, pentru doljidov[V, Avram s[i] Boroh, a-au vinit din raiaoa aatin[u]liu

i] sd cer ca s margd la tärgu la Bacalf-:s5. d dumnealuTporoncd tdrgovet[i]lor las[e] sd-s fac[d] cas[a] la tärgu,pe locul domnescu, uncle le va place, s[i] in cisla cu tdrgo-vetii sä nu fie amestecat. > - 1293. Acestor dof Jidovrfde apdrare, cal de olacu sau cdrut[e]le lor podvoz sä nu faca ;de spre tot sä aibá a s[d apdra R- 1294. «Pogonariloru detiutiun de pre la Tinuturi, sd fie volni6 a lua pogondriruide tiutiun de pre la totI, dup[a] obiceiu, precum s'au luat$ IntealtI anI, $i, cum mal in grab a], sa strängä banifsa-I adua la Cdmara gospod ; Julie 29. > - 1295. «0 cattelegatd s'ati scris la zlotasii cu baniI Hertului al patrule deTinutul SuceviI,. ca sd. dEel 1.280 lei liafa pre iubit fratelufnostru Alecsandru beizad ], de 3 luni : Mal, Iuni, Tull, ${11cu carte aèasta li s'a tän in sam[d] la Visterie. - 1296.Cdtre ispravnicul de Putna, «ca sa d poroncd Mocanilor,pentru un car, ca sä facd, pentru dusul banilor la Tarigrad, ca,iatd, de Duminec[d], Avgust I, vor sd. 5ä porniascd o son] ade bani la Tat Et grad, $[i] MercurI, Avgust 4, vor fi bani laGdlat, j trebui sd sä afle and or sosi bani la Gdlat, sd fieEst] carn1 acolo. S[i] sa-I d [$i] chelt[u]iala luf, 150 lei nol, [i1

s'or tan dutn[isale] in sam 6], la Vistierie ; Iulie 28 » - 1297.c.Lui Vaf 1, Pisar ot C4Lndutl, sá cerce vama Cerndutuluf i

s[i] sd-s iä vama de pa-rand [si] el vama aceator schele impreund cu altif ; Julie 29.0 -1298. Pentru birul Ioand «Budzoae - 1299. Lui CostantinDonici, pentru oamenif acie ce sint pentre Tatar : iat[d] auscris Mdrie Sa un mehtup la Ela-Agas[i], cdrue i trimis darun ciasornic de aur, ca sal dia un mu al dum[isale], sá margainpreuná cu dum[nealul] Doni Medelniceriul, sá scoatd pe acefoamenf ce sä vor afla pentre Tdtari ; Avgust 2. v - 1300. Pentrubirul unuf orn «stricat de o mand, de cataroi». - 1301. Corn-

1 Wolf V. vol. I-II, tabla.

s 6.]

Movildul, pre la totO, pe obiceiù,

)

i


pdrare de fin $i orz pentru call de timir. - 1302. Sä se im-plineascd datoria ce an ni$te Turcl «de la Bärlady, cu do-bincla ;din dzdé,[e] doispre[e] pe an,). - 1303. «2 cdrt datevames[i]lor de Mir lad, sä caute venitul vdmif la Tutova $[i]la Nicore$tI, $[i] pentru tultul BärladuluI, sá ià pe toate bu-tile, $i de la cei ce vor incArca, $[1] de la ceI ce vor vinde (?)1304. Lista zlota$ilor ecu éfertul é-ati esit la Avgust, It7250 [1742J». Se inseamnd rdsurile lor in sume foarte deosebite,adecd Suceava 650, Neamt 633, Bacän 430, Putna 1. too, Te-cucin 530, Covurluiti 310, Tutova 320, Vaslul 260, Flciiü380, Läpu$na-Orhef 905, Cernaut1 250, Hirlän-DorohoI 260,BotosanI 140, Cirligdtura 125, Ia$I Tinut, 360, Ia$I tirg ; - «let7250, Avgust ». - 1305. K18 cdrti s'an scris de zlotärie 6fer-

"ttflui ce s'an scos Ja Avgust 1, intr'acesta chip precumaratä maI gos : La totI läcuitorll de Tinutul facem $tire tu-turor, de vreme cd, indatd ce cu mila luf D[u]mnedzän amluat Domnia a asta a MoldoveiT, am pus Domniia Mea ingändu ca sä punem la ränduiald veniturile tärdi $i sä sä rd-dice acele räsipitoare d'ajdi si marI cheltuiale ce at avut,carele de purure aducia mare stJngere tuturor. De, am ordn-duit Domniia Mea a$ddzare a 4 ferturi, si, macar cd Dom-nie am luat-o la dzi intá a trecutuluI Septemvrie, dar fertulcel esit la Noenwrie, $1 s'an urnit zdbavd. 2 lunI,de vream[e] cá éfertul d'intal era cu cale sä ias[ä] la Sep-temvri, precum si noI haraciul de átunce it ; $i, val-

dzind cal, de o parte, soma C,amenilor an esit putind, nu pre-cum nedejduiam, de altá parte, cá datorie sä inmultd$ti, dinlund in lun sä adaoge la capete, $1, bani, ca sä ddm la da-torie, putintd nu iaste, de vreme cä an fost in.,ceput, unapeste alta, atäte havalele, cu trecere solului moschiceanu sia solului stdpänilor nostri, cari s'ani intors de la Moscali, sipentru geaphanea 5i hambariurile ce s'an fäcut la Bender,

pentru zahareaoa ce s'an trimis la Anadol ; car[e], aceste,macar cá ni-an adus la mare supdrar[e], poprindu-ne ca sänu puteam da bani la datorie, dar, iard$1, nu numa eä n'amvrut Domnila Mea sd vä facem supdrare ce, socotind u$u--rinta voastrd, s'an fäcut maI mar[e] scd ere, $i s'ati pogorät

d'intái,

:

d'intli,

d'intli ati

$i

pldeim


de la al doile fert ate 5 parale de holteT, avänd nedejdeprecum vor lipsi greutätile pe urmd, si sä putem $i noI sivoi sä ne rdsufldm. $i, fiind nol tot asupra grijiT u$urintifvoastre, fard$1 aü vinit alt[ä] haval, pentru salahorl si carälece triimis la Ozù ; avm atuncea $i a$Adzare menzilurilorla 50 de pungI de bani, $i, supärdndu-ne mult, nefiind barala mänd, cu rd. inimä s[i] cu mare sild facut de am-scos fertul al triile mai innainte de vrem[e] luT, cu 15 dzile ;si, acolo unde ne afiam ca sä plätim hacul salahorilor, ail sosit $[i] alt[ä] haval, ca sd ddm 6o pungi de ban! Enicerilorde la Bender, s[i] 20 de pungi de banI Casapbasil, s[i] 25 [depungI de] ban! pentru Anadol ; s'aü schimbat si Vezirful $i altimulti' ai Portii, cu cariI cheltuit atIva bard pentru obicfnui-tele pocloanele lor, si, iard$ fdand datorie la Tarigrad,dat acele obinuite darurile lor ; si, vddand iard$luat s[i] al patrule efert, si datorie, mergand, tot sä inmul-td$te, si sä plätim nu putem, pentru havalelile aceste saOtrimis $ [i] harzumazar de cara parte tuturor pämäntenilor,de s'ail fäcut atäte jalob[e]. Dar, cu toate aceste, cdte una-una viindu-ne tar[e] porona. impärätiascä, $i neputändu-säface intealt chip, am plätit ; s[i], mäcar, cä avem plätit, im-preund cu alte ch*eltulale care s'au fost tämplat la havalele,mai mult de treI anI haraciul, in vreme a 6 lunI a Domniinoastre, la sama mirii iar nu cuprind nió giumätat[e], si a$tamaI mult decdt 200 de pungi de bani pägubim. S[1], vddzändatäta supdrär[i], s[i] a in toate luni plätim la Tarigrad atätapungT de banI dobända banilor, $i, ca sá sä chivernisasanevoile, nu iaste putintd, incä de and ail esit fertul al triilepär acmu, ni-am sfätuit impreund cu boeriI nostri trebuintalucruluI ; $i unii aü dzis ca sä adaogem un fert, ,H a lefacem 5, iard altiI aü dzis ca sá le sträcäm de tot, $[1] säscoatem acdrit, cunitä, [i] celelalte vechl obinuite dajdf ;pentru care otärändu-ne, $[i] nici de cum ca sä audzdm n'amvrut, $tiind cä toatd stängere pämänturilor acestora aü stätutddjdile acele. DecT am curmat Domniia Mea, -precum .5[i] boefilno$tri ceI mai multi aü dzis, ca a nu s[a] strice, - ce sä ságdsascd un fel de scopos ca sä sä tie aceste fertur[i]. Carele,

s'aü

s'aucä s'ati

ni-an

Sau

364 CONDICA LUÍ CONSTANTLN MAVROCORDAT

cunoscdnd cdt sint de folosätoare la voi, si cat yá bucuratla acest asklzámánt al eferturilor acestora, am curmat ca sdimbldirn iards drumnl Cferturilor. Si, de vrem[e] ce sa incheaieacum and acesta a Domnii Mele, [i] s'ad fost tdmplat sp]altd gresal[d], a acelor 2 luni, s [1] s'ad luat la acest an deplin4 'eferturn dupd asddzdniänt, iat[d] acmu, la dzi intal a luiAvgust, scoatetn fertul cel d'intdi. Care ferturi vor irnbla4, cdte 3 luni : acest Avgust, Septetnvrie, Octomvrie ;al doile, Noernvrie, Dechemvrie, Ghenarie; al triile, Fevruarle,Mart, April ; al patrule, Mal, Iunie, Julie. i] oränduim la acestTinut zlotas pe s[i] vä poroncim, indath ce va sosi carteDo mnii Mel[e], sä ne agiunget cu o somd de bani, ca sä cdu-täm trebuintil[e] noastre ; s[i] sá luati acrnu bani gata, innainte,cate un leti pol de orn casnic, s[i] cdte 50 parale la holtei, tri-mitet c i un as mai innainte aastd so mri de bani la Visterie, s[i]ciaialanti mai pe urind if yeti stränge. Aasta scriem.» -1306. Sa se urmäreascd vitele pentru sfertul al patrulea (7August). - 1307. Cdtre Vornicul de Botasani. Se piing tirgo-vetii <cá ati mare sirdnbätate de spre rsTi7izis[e]rd cd

fost fdcut Antohi Carag cisld driapt.61, iar'pe urind au

stricat-o cislasif. Ce s[d] st Vornicul intre dänií, i, de a fifost cisla lui Carag driaptd, tot aceia sá ráiriäi; os d]bit, maijdluird c'ati cheltuit cdtva bani s[i] nu stiti la ce s'au dat ;care ati ardtat s[i] izvod anume. Ci i s'aa triimis jaloba lor,sá vadd . Si mai jdluird ch. luat Nicolai CogdInianul15 lei, neavdind ban[i In grabá la fert ; care ati apucat . iarpe CogdlniCanul, fost diiac la Carag, sN el a d at sam[d]cä numal 5 lei ati luat si dat la mdna lor, iar ro leisint la un Thoader Stihi.» Sá cerceteze (7 August) 4308.Pentru «jaloba lui Isac Jidov[ul] din Räusean[i], dzicdnd c'atiavut un argat, iar Jtd[ov, , s[i] s'ad botedzat de la fertuld'intäi, s[i] s'aii dus de slujeste la Timus s[1]-1 plátestet elbanii pecetif la toate fertur[i]le pär acmu, s[i] el, simbrie 6-aufost, plätit». SA' s cerceteze.,- 1309. Pentru co slugä -aiifost la Eni vdtavul de copii de la Grigor[e]-Vodd fiind elcu slujbdi cunitii.» - 1310. Sdrdaruluf. «Pentru acel märzac cene sera cá aü fticut ac nebunie, sägetat un omu, - iatd.

d'intal,

.$

-sd

ridai,

It-an

C-au

i-an

t-ati.;

di-ati


vom scrie la Ela-Agas[i].» Trirnete otahvilul» cerut de tef-terdar: insä acesta sä. dea sinet. - 1311. Pentru birul ounuImosniag, anume Stefäni», strain din Galati. - 1312. Zapcia lastringâtoril sfertulul intdia. aAvem trebuintá pentru o somade ball, ca s[d] trimitem la Tarigrad.» and suma fixata, «dealti bail', par cänd vit lua poronca Domnii Mele, sä ayesingaduiala ... S[i], de pe unde vit lua banii, sa dat s[i] pecet-luituril [e] dum[neavoasträ] lacuitorilor, pe bani ce-t lua, de vremeca la fert[ul] trecut, cänd am poroncit Domnie Mea ca sas[á] ià cate 20 parale innainte, zlotas[i]f n'ati luat numaI caw20 parale, -aa luat de pe la unif s[i] fert deplin» (ii Au-gust). - 1313. Sa se dea luI Manolachi Costachi banii impru-mutatI de el pentru zaherea. - 1314. «15 cartl dat[e] s[i] 15

foit[e] s'ati fäcut pentru dajde mazililor ales, ce s'aa scos la Av-gust ; Avgust I I.» - 1315. Sä se aduca. biv Vel apitan deCodru, pentru a da samä de sfertul al patrulea. - 1316. Pir-cAlabuluf de Galati, «sá fac[ä] 3 lucuri pentru banif ce mergula Tarigrad, care nu incap in carul mocänesc ; sä d calte50 leí pe iuc, si cäte 10 lei celor de tras iucurileJ (16 August).

1317. Pentru un Turc ce se fäcuse chizes al until' ominchis, care fuge pe urma, iar Turcul «nu va sa d ni6 banI,ni pe om», si creditorul apuca pe dregatorul domnesc deacolo. - 1318. Zlotasilor : vor lua banI si de la ceI cdrora,venitl de curind, li s'a incheiat scuteala. Îí va scrie $1 latablä «os[ä]bit, sä-i rdspundä oamen[1] noI» ; i O. se facä,pentru Domn, i listá deosebitä. «Facänd peces, sä vor trii-mite s[i] pentru acestie s[i] pentru cielalt1 läcuitor[i], de s[ä]vor schimba pecetile tuturor, pentru indreptare anului acestue»(16 August). - 1319. Sa se caute orz pentru menzil, cu 6potronicl merta. - 1320. Care zlotasi. «Aú jaluit Jidovii dintärgu din Flärlati, pe un Samoil Jidov de acolo, ca s[a] ames-teal la cisld s[1] le strica cisla, si nu-I las[d] dupd cum is facial cisla, cu dreptate.» 1321. «La Vas[i]le Macri, Pitar, Vornicde Bot[A]seanI, pentru c'aa jäluit Jidovii din tärg de acolope cislas, ea' nu le fac cisld driapt[a], si ial sint maI multsdra.» S'a- nu se mal facd : altfel, tin orn gospod cva adu[e] peacei císla lii butu, s[i] s[ä] vor pedepsi». - 1322. Care Vel

68775 . Vol. VI. 2:5

--

-


Cdpitan de Greceni, «pentru Tdtardi ce fac strdcdciun[e] Id-cuitorilor de acoló». S'a trime37a7Chihaie la Elagasi, Atha-nase U$erul, care va avea grijd. - 1323. « r8 cdrt ' la läcui-torii de pre la Tinutur[i]. Facem stire cd, la 6fertul acesta alui Avgust, ce s'ati scos acum fertul d'intdi, v'am ardtat toategreutdtil[e] s[i] nevoile, cd, indat[d] ce, cu mila luf Dumnedzäri,am luat Domnie, etc. [ca mal sus. Dupd ce vorbeste dehotdrirea de a pästra $ferturile :] S[i], din toate, c mai burls'atl gdsit cu cale s[i] s'ail socotit : sä mal adaogd acmh lasomd. : adec[d], cum cdseril, a$6 s[i] holteii, sä dé tot omul lafert cdte 120 paral[e], s[i] 5 paral[e] rdsura zlotasilor ; insäholteii vor da numal cdte 6 parale, iar 6 parall ej, fdcdndcisla cu bun[d] dreptate, sd vor cislui asupra cdsarilor, si nu-mai holteii cei ce sintu cu pärintii, iar holteii cei ce sint cumame, acie vor da dup[d] cum ii va agiunge cisla, pre pu-tinta lor ; $[i], de vrem[e] ce sä inchei acurn anul acesta aDomnii Mele $ [i], anu, s'ati intämplat gresal[d] acelor luni .. .,acmu dar, la dzä intdi a lui Avgust, s'ati scos fertul acesta,ce strängu boerii zlotas. [Care vor fi viitoarele $ferturi.] S[i]iatd $i aasta vä. fälgdduim Domnie Mea Ca', cu agiutoriul luiDumn[e]dzäh usursandu-n[e] de datorli, sd fi t incredintat cdvom fae[e] Domnie M mild, si v'om mai usura din somaaasta, ldsändu-vd mai gos hied, de ne va da mäina, si dealin anul trecut.» Zlotasii sd iea deci restul pänä la cele 120de parale, fdra. deosebire. SA se cerceteze innain tea locuitorilor,cari vor adeveri (19 August). - 1324. La zlotasif aceluiasi$fert. Pentru noii veniti in Ord, «s[i] li s'ar fi plinit acmu laAvgust sorocul». if vor scrie, i li vor lua bani. «Osdbit deaasta, pentru oamenif ce ar ardta läcuitorif de la acel Tinutea' ati oameni fugit de pin satele lor; care oameni $timDomnie Mea cd din tar[d] nu sintu esit, nuniai inbld mu-tändu-s[d] dintr'un Tmut intr'alt. Pentru carii poronchn, durn-neavoastrd pe unii ca acie sd-1 cercat, s[i] säi-i aflat ; cd deacurn, de s'or $[i] ralica, zapisä nof de la säteni nu vompriimi. Ce, de la dumneata, s[r] cu zapisul duraitale luindu, devom s[i] rddica, dar ea' vom fa[e] cercdturd, cu mare tdrie,sa stit ; $[i], de vom afla, atunci toat[d] urgie asupra dumnea-

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÂ 387

voasträ vom porni, facAndu-v[d] de-f vet plati dumneavoastrd $[i].tot banii acelor ce-i vet ardta fugit. Iar dumneavoastrd, zapisäde la säteni O. lug, $[i] toat[d] gloaba ce s'an hot[d]rdt,adec[d] de omul fugit, $[i] s'ar afla, cdte 20 lei, - sä. lug ; cä6noi, pentru acel ce-1 vet aräta fugiti, de la dumneavoasträ vornDud.] samd; $i pre dumneavoastrd de acum vd $tim : intr'altuchip nu vom ma1 räd[i]ca ; Avgust I9.» - 1325. Zapciilortrime$1 la zlota$1. : «Facem $tir[e] a, iatd, socotindu-sä pentruchivernisala trebuintAlor, s'ail mal adaos la soma oamenilor,s[i] s'an facut, cum casarif a$ia s[i] holt[eii], de tot omul sädia la 6fert cäte 120 paral[e]. De tu e$ti triimis din poroncaDomnii Mele ca sä zapcie$ti $p] sä pline$t1 cel[e] 6o paralede cäsariti si 50 paral[e] de holt[ei], precum sä scosäsd fertulmai innainte. Acmu dar, iatd it poroncim sä stai tot langäzlotas, zapciindu-1, ca sä pline$tI $[i] cielalti banl par la 120par[a]le de tot omul, $[i], ränduri pornindu baniI aid, tu cutabla Tinutului s[i] cu toat[ä] soma banilor, fäcdndu istovul,sä vii ; Avgust 19.» - 1326. implinirea lui Anghelut[d] Golde.- 1327. Seutire de bir pentru cun copil anum[e] Ion, de laDängen[i] ot Läpu$na, carel[e], fiind Jidov, $[i] s'an botezato .

- 1328. Pentru noud oameni ce se zic fugari din Rächiteni(Tinutul Suceava) «in Tara Tur6asc[ä]» ; sä cerceteze (2i Au-gust). - 1329. Tot asa pentru sese fugari din BähnarI (TinutulVasluin) (23 August).- 1330. 0 parte din $fertul intdin (2.175lei, 7 potronici noi) O. se dea Sulgerului, pentru cheltuialaSulgeriei gospod pe Iulie (23 August). - 1331. Cdtre ToaderJicnicerul, care scrisese, «pentru Marie Sa Pap., cl nu väsd margd pe de ceia parte de Prut ; dzdce c'a veni pinIasi, dzicänd a cale c driaptd pin Ia$1 $[i] pe la Bärlad'if iaste. Ba nu iaste a$ia : cale -- bunä s[i] driaptd, pe deaceia parte de Prut iaste, $[i] , l[í] Pase, cdnd an trecutin gos in sus (sic), tot pe acolo an märsu, s[i] pe acoloiaste obicein vechin $1i] $tiut de totl. far, de vä Märie Sasd treacä peste obicein, cum a socoti Mdrie Sa. S[i] a$,toate cdte it scriem, cu indrdzniald sä 1 le dzä6 Marii Sale.Cele de trebuinta conacelor Mdrii Sale, noi t'ain dat izvod ;insd : la pad, la carne, la ordzu potl sd mai adaogi ceva, iar

388 COND1CA DUI CONSTANTIN RATROCORDAT

la celelalte O. dal rdspunsu cd nu sä. aflä . . . latá [ij acestuUser t'am trimis, ca sä-t fie de tAlmäcit; Avgust 23.» - 1332.Carte de olac pentru User, «ce merge la Märie Sa Pase carevine de la Hotin». - 1333. Pentru $ese fugari dintr'un satla Putna. SA cerceteze. «Sp], dupd cum li s'ati $[i] mai scris,pr sä. cercl, cd, de s'or s[i] rädica zapis[e]le sätenilor, nus'or priimi, ce a dumitale ; s[i], cu zapis[e]le dumitale, asèsä vor rädica. CA, facändu-s[ä] cercAtur[g], s[i] de s'ar aflavr'un me$ter$ug, dumneata va pláti tot banii acelora, s[i]toatä scärba asupra dumitale va vi (sic); Avgust 25.v - 1334.Si peritru alY sese fugari din acelasi Tinut. -1335. i pentru altidouAzeci si sese de fugarl de acolo, «carii, fiind oamen[i] strein [I],nu s[d] stiU ce s'ati fäcut». - 1336. Pentru jalba «until Un-gurian, Stoe Finces . . cä, fiind iaI 30 de liud[e], 15 liudeholtei dintre dánii ati fugit, s[i] le poart[d] ial birul bon) (2sAugust). - 1337. Pentru cinci oameni fugiti din Tinutul Sucevii. - 1338. Pentru doi «Ungureani» fugiti din TinutulNeamt.-- 1339. Pentru altl patru fugari, din Tinutul Roman. -1340. Pentru cAlugäritile de la mAnästirea Topolita (TinutulNeamt), ea' fugit un ora de la mänästir[e], $[1] trag su-pärare cgluggr[i]til[e]». - 1341. Pentru cinci fugarl de la Cot-

-- 1342. Pentru '« Vas [i]le Mo$emultd, cdl[d]ra$ hätmánesc,cA-I pune la cisld Gavril Husanul O iapd stricatä». - 1343. Plin-gere contra lui Andrei &Is Spatar, din partea unuia ce-I slujise$i i se luase la plecare vite, c$[i] i-aii dat träsur[d] pentru banii oa-menilor lui». - 1344. Sä se aducA in butuci niste säteni cu vor-nicul: i fiul lui «Cjornohal»r---.- 1345. «0 carte de om gospod,sä aib'a merge, $[i], pe un izvod ce i-ar da vornicelul de Dom-nesti, - de oameni fugit, ori-unde ar fi, sA aibä a-I lua, cu tot-or av, s[i] sd sä aducd la urmä » - 1346. Care starostelede Putna. Pentru jalba eacestuT BArsan Ion Brumar de laSovejd, pe Ion Häretul, Bársan ot Casin», pentru o 135.taie

intre ciobanii lor. -I47. Pentru plingerea Birsanilor de laSoveja, cd egorstinarii aü fost cu gorstina bArsäniased . .

luat näpaste 300 oi». - 1348. Pentru argtarea acelo-ra$1 Birsani, fugit 80 liud[e], fiind oameni strein [1] ».-1349. Pentru fugari din Tinutul Putna. - 1350. Pentru ni$te

.,

eli-at'i

nad.

6 .,l[i]-aii

«cA li-aii

MATERIALE DE ISTORIE CULTURAL): 389

holtei, pe cari ci-au fost cisluit cäte 50 paral[e], dar pe urmlli-aü luat Lorongi cäte 100 paral[e]». - 1351. Pentru 30 defugarr de la Putna. - 1352. Ceartä intre Sovejeni i Cäsineni,pentru carele date la mersul lui Grigore-Vodä. la Constan-tinopol. - 1353. Pentru fugati de la Tinutul Vas la - 1354.«0 carte de apärar[e] Vornicului s[i] Bärsanilor, 4 Bärsan[i]de la Sovej[a], pentru doi Tigan[i] ce lucriazá la card cemerg la Tar[i]grad, -sä nu-I super[e] giudzii s[i] nim[e], pe aceidoi Tigan[i] ; Avgust 27.» - 1355. Scutire de cal si cärutede olac a Birsanilor de acolo. - 1356. Pentru 17 fugari dinTinutul Neamt. - 1357. «2 cärti date de orn gospod, una laScäntieni si alta la Dobrovät, sä d[] bani pe nite lemne,peitru tocmitul oddilor Arnäutaloru de la Curte.» Si «dra-nit, cdte pe mila», pentru aceleasii oddi. «Si sä l[e]dia banii in mänd, 30 lei » - 1358. Cdtre un zlotas. «De acmutrebue sä gändiascä. [1] pentru istov» (27 August). - 1359.Sä trimeatä. Birsanii din Soveja 1 Casin la Galati un carmocdnesc, care va fi acolo pänä la 5 Septembre. - 1360.Cätre Radul Racovi.tä. Sä grabeascá cu banii, «ca sá aibd Id-cuitorif s[i] ceva räsuflare Pentru fi 4.1 ce ne serifdumneata s[i] cei rdspunsu ca s tii, de nu s'or tine insam[d], sä plinesti de pe la cielalti adectd] pe sämne mult[ä]somä de oamini vei sá ne arátf fugit. Cari, längd atäta mildce facem Domnie Mea cu dumneata, cändu socotim sá nearätf sporiü, dumn[ea]ta, atäta lipsd ne arät. Ce nol, pentruacei fugit, am mai scris . . . : carif vor fi esit din tar[ä], sd-iscoff dumneata din tabld; insd cercändu bini, cde multi nusintu esit din tar[d], ce imblä din sat in sat s [1] den Tinutin Tinut, mistuindu-s[ä], dupä obiceiul lor. [1] de acum za-pisä de la täran[f] nu vom mai priimi, ce de la dumneata» (camai sus n° 1124) (28 August). - 1361. Särdarului. «Sä trimitsomá bunä,de bani», gindind ,vz la istov. «Pentru oamenii-ati fost lupus pe la Tätar[i], scos o sam[ä] si i-asedzat pin sate, - de aèasta pärut bine ; cl, si pes., clciialaltf, C-aü mai ramas dosit, n'avem indoialä cä, fiind si-linta duru[i]tale, s'or scoate [i] ceialalt, tos. . . Pentru mdr-zacul acela s[i] odobas[a] cu simenii, carEe] âií imblat pentru

1 leil

...

cd s'atini-ail

(

s

390 CONDICA Ulf CONSTANTIN MAVROCORDAT

scosul oamenilor pe la Tätar[I]», ca sa li se dea ceva, asteaptasocoteala, «cacI nu stim ce obraz a fi märzacul acela». Pen-tru Aga din Chisinai, dintre besliii ce i s'ad dat, «doI s'adintorsu de pe drum, iar dol ail fugit de acolo. Si dzáctdumneata ea', cu aceI 6 lei, ce s[a] da liafä besliilor,s'or gäsi neferi acolo, de slujbä. Ci noi, sl mal dam liafdla alp', de vrem[e] ca avem besla aicia, n'om da ; numaIiatä c'am trimis alti 4 beslif in locul acelora, iar acei 6-adfugit, s'or lua el plata aicia. Pentru acel neguttor de latärgul Läpusnii, ce 1-ai socotit dumneata sá fiia acolo pen-tru apärar[ea] lacuitorilor, s[i] dzacI pentru liafä, ce, - liafdla acel de loc sedatorl, ce liafg ?! Niel la Grigor[e]-Vod[ä] nu lis'ad dat ; numal dumnealul O. sadzá acolo, sä fiia de apgrarialäcuitorilor, s [i] om face raiat la altele. Iar, pentru beslii,cautä-I dumneata doI oameni, O. fiia de slujbä längd dum-nalul, s[i] sä l[i] tgia in samä baniI pecetälor acelor dol oa-mini ; Avgust 28.D - 1362. Pentru 6 fugarl de la TinutulSuceava.- 1363. Catre Solomon Vornic de Cimpulung si Du-mitrachi Vgtav de aproz, pentru fugarl de la Cimpulung.SA' bage bine de samá, pe räspunderea bor. «Cd6 stim Dom-nie M, ca., de s[i] shit fugit, dar din tai- [ä] n'or fi esit» (30August). - 1364. Sá se cisluiasca. satele «pentru vitele lacui-torilor de la Läpusna, Orheid, Soroca, ce s'aii präpädit intrecere solilor». - 1365. Pentru plingerea de bir a unel femei,Acsana. - 1366. Lill Vasile Budzila. «1\11-ad venit acmu fer-man de la Puternica Poartd, in care ne scrit stäpaniI cd, din500 salahori cu care estI oränduit de lucredif la cetate Voziel,Ioo de salahori nu säntu bunl de nimic, s[i] dzac cd nu nii-or tin in sam[ä] ... Di-ai fa:cut vre un chip de mestersug,pot socoti, acé de pe urma la ce-I vini, s[i], de nu ne vortänè noi in sam[d], iatä ca dum[itale] rämäne O. dal sam[d],s[i] nicI noi nu-I vom 0116 in sam[ä], s[i], de unde so-

resti, ca sa dal bani innapol. Ce, di-ad fostu jaloba lorC-ad dat la Poarta pentru aasta, rd, s[i] salahorii vor fide triabd tot, sä te sälesti ca sa ei un elam de la cadiul,s[1], de-i put& F,[i] un arz-mazar de la spahil c.Li] altii deacolo, in chip de märturie ea' salahorif santu deplin 500, s[i]


oameni de triabd, buni de slujbd» (31 August). -1367. Im-plinirea slugilor Turcilor de la Gälaî, pentru bir. - 1368,(La episcopul de Roman, pentru 6 cdlugdrI ce pus viedla Necore$tI, sd trimitä 60 leT, slujba lor de un an, cdcl pra-vila poronce$te, cdlugdrif sá s[ä] afle pe la mandstiff, iar nupe la vii ; Avgust 31.» - 1369. Pentru plingerea de bir avdduveI Istina. - 1370. La starostele de Putna, pentru ce-artrebui lui Manolachi Costachi, la conacele lul Musunolu. - 137 1.Lui Vasile Logofdtul de la Vozia. «Ni-ati vinit firman de la puter-nica Poartd casd ddm 5 lei luI Bina-Emini de acolo de la Voziia,pentru lucrul cetdtdI. S[i] poronca vinit c'un ohodaria adum[i]sale. Si, netdmplaindu-s[d] banT acmu la Vist[e]riia, i-amdat rdspunsu cä banil ii vorn trimite la dumneata. SA* ieasibihtahrir» de la el (3 Septembre). - 1372. LuI Manolachi

Costachi : Sá iasd la Foc$anI innaintea lui Musunolu. Sd deaizvod amdnuntit de cheltuielI. S'a trimes pentru aceasta $1 Ia-covachia Vel U$er. - 1373. Pentru patru fugaff de la Trebe$. -1374. Pentru aun mo$niag car[e]le iaste slabu, $[1] nu iastede bir». - 1375. Plingere «cd. 1-131 pus un fior holteI cap la

ial are treI feeor[i]». - 1376. «Tocmala menzilurilordinteacestu an, dupd cum aratä. ,maI gos anume ; leat 7250[1742]» (necomplet). - 1377. Pentru $ese fugarl din tirgulSuceava. - 1378. Plingere a until sätean, «cd, fiindu holt[ej,nu 1-ar fi cisluindu tdranii dup[d] poronca gospod, cdte 2zlot, ce 1-ar fi puindu capu bun, ca un casnic». - 1379. «0carte data* de orn gospod, sä margd la dumnealuI Vornicul Ioni$i sá pliniasc[ä] 116 lei, 5 potronicI de bani ; cage] baniaü rdmas rdm[d]Ot[ä] din banil desätini ot arlig[d]tura ; Sdp-temvrie 8.0 - 1380. Pentru birul unuI «orn strdcat $1 orbude ochl : nu pote vidia».

XII. «Condica de cdrtile de por6ncd [1] rdspunsuri ce s'atiscris de la Visterie, la luna lui Octornvrie, leat 7251 [1744»

1381. «La starostele de Putna, sdsträge pe margin [e], sá dia$t[i]re neguttorilor streini $[1] de tard. $[i] altor lácuitorf», pentru

Neculce

i-aü

ni-aü

cislä, i

...,

392 DONDICA Luf CONSTANTIN MAVROCORDAT

iarmarocul de Sf. Dumitru de la Tdrgusor (Nicolina).- 1382. Si lastarostele de la Cernduti, pentru aceasta. - 1383. Until vornicelde sat, ca sd aducä innapoi pe fugarf. - 1384. Cdtre Mddzd-rachi. ,<Pärcäldbie Chisindului dintr'acestu anu, iatd. [i] acum

dat iards in sama luI, cu pretul 6-ail dat in anul trecut :woo lei ; sd poarte de grijä, s[i] sá triimit[d] baniI pe öfer-turf, [i] slujba sä o strängd pe carte din anul trecut.1 -1385. cLa earn' sint ränduiV cu slujba usorului la parte despre parte Uraolu» : se cedeazd luI Iordachi Cantacoz[i]noVornicul usorul de pe o mosie a lui. 1386. Se porunceste«la usorglI, ca sd st[é] zapcif asupra Tdtardlor», cari s clued.

pinea «tot la Chisinäti, dupä obicei». -0- 1387. «Thrgovetilorde Gälat, ca O. fie volnió a sä apära de spre totI cia ce arinbla cu menzil pe apa Dundrif, nemärui ei menzil pe apäsd nu dia ; ce, unde ar socoti pärcälabul cu cale, acolopärcdlabul sá aibd a da, plätindu el cu ban[i], iar tärgove0Inie de cum sd nu sd supere.» - 1388. Numirea lui AntohieCarag ca intoväräsitor ai soluluI lesesc». - 1389. Vorniculuide TecucI : sä petreacd pe Musunolu de acolo pänd la Bit--lad. - 1390. Lui Ion Bogdan Stolnic, sä meargd cu Pasa pänäla - 1391. LuI Stefan Roset Pdharnicul : sä-1 cluedpänd la 1a. - 1392. Lul Indirniliu biv vel User : tot asa. -1393. g4 cArtl de oamini gospod si pe izvod ci-ar da Gri-gor[e] Basbulbas[a] din Curte, de oaminii car[e] ati luat ban!pe podialä, pentru podurile ce sä fac aicie in Ias ; si sä st[]zapciti sä aducä toatä podiala deplin, si aducd i pedäniY cu pecetluiturile care ati la mänd, ca s[d] dia sam[d].»- 1394. La Vel Cdpitan de Dorohoiti, ,xpentru solul lesescce vine din sus, innainte cärue iaste triimis Bechir-AgaCap[u]gibas[a]». Pentru Turc, s'a trimes Carageä. Pentrusol, Vel Cdpitan «sä ränduiasc[d] . 47 cal pe Tinut cas[d] facd läcuitoril cu chirie, cäte 2 lei ID' de cal, de la Hotinpär la Ias». - 1395. La starostele de Cernäuti : pentru alí47 de cal'. - 1396. Pentru tot atitia caI, lui Vel Cdpitan deSoroca. - 1397. Carte de olac pentru un «imbldtor». - 1398.Alta, unuI calläras «-ati mersu cu cdttf la conacciI». - 1399.implinirea until Ciorneiti, pentru « roo drobi de sar[e] 6-ad

s'aü

-

Vasluia


luat de la Ocrid.» $1 altul ce a luat tot sare. «Sd-I po-priascd. vie $[1] moara, pärd s'or plini banil domnestl.» Si im-plinirea analoagd a lui Bdnariul. - 1400. Care starostele dePutna, Ccu un pivnicer ce s'ati triimis de aice pentru vinulgospod, ce iaste obiceiti de sd ià, cae o vadrä de cram[d]» :OA aducd. - I40I. «Pentru lemnul ce s'ail socotit sd aducdoamenii de pe suptu Codru pentru fdcutul $oproanilor detriaba cailor Mdrii Sal[e] Pasif ; insd 30 grindzI s[i] iöo car[e]frundzar.» - 1402. Si oamenilor de Dobrovdt, pentru aceasta :«insd 120 furcI s[i] 120 de cumpene, s[i] sd.' le plaiasc[d] cuban[i]». - 1403. SA' se caute 60 de care de fin, in $i lingä Iasi,pentru Pap,. - 1404. «SI aibä a merge [un Vornic de Poartd]pe supt Codru, s[i] sä scoat[d] oamenI s[i] card cu bol, sdtocmascä toate podurile de piste toate pdrallea, de la Santa s[i]Or aice», - pentru Pasd. - 1405. Se cer de la Tinutul Roman,treized de car pentru «agärldcul» PaseI, care vine la Iasi.Vineri : va da 2 lei de cal. - 1406. Si la alte Tinuturi. -1407. De la Tinutul Ldpusna se cer care, cite 6 lei pänd lahotar. - 1408. «Aga 01 fac[5.] de la breslele de Ia4 20 cdrutate cu 2 cal», cu 5 lel cdruta, «s[i] 40 oamen[i] slobodzi», cucite I '12 leti, pdnä la hotar. -1409. Mazilii de la VasluI, csäfac[ä] conacul Mdrii Sali Pasi[i], de la ScAntei». - 1410. «0carte de 3 cal de olac 'e-ati intorsu o cociia C-ati vinit c'unbeiti, 6-ati venit cu Märie Sa Pas[a]». - 1411. Care «SolomonBotedzu Setrar, Vornicul de Cdmpullungu», sd dea 20 putinide brdildzd build, ca de 2-3 vedre una, sä fie pentru masagospod ..., precum a f[i] pretul». - 1412. Vornicilor de Bit--sani din Casin $i Soveja, sd. trimeatd «20 casI de ceI marI$[1] 20 burduj de brd[n]dzd de c bung, ca sä fie pentru masagospod», - cu platd. - 1413. «Octomvrie 8. 18 cdrti s'au scrispe la läcuitorif de pre la Tinuturi, intr'acesta chipu. Facemst[i]re cd, la fertul de'ntdi, èfertul acest trecut, a luI Avgost,trebuintdl[e] toate, ce s'ati intdmplat, pre rdndu s[i] pre largu vili-am ardtat ; care trebuintä neputändu-sd cu alt chipu a sdurni, ni-ati silit a scoate fertul ate 3 lei de omul cdsariti s[i]de holteiti, dar scoposul nostru ati fostu, rddiandu datoriece ne sta asuprä, sd ldsd.mu 6fertul lards cum ati fostu, - dup[d}

394 CONDICA LITI CONSTANTIN MAYROCORDAT

cam $[1] atuncl in cdrtf v'am ardtat. S[i], la acé socotial[d Iafländu-ne, iatä puternicif stdpdnI, socotindu, ni-ail trimismucarer ; cu carile cdtdva somd de ban[i] cheltuindu-sd, iard.$cu datorie s'at1 luat de s'ati dat. Pentru care ständu DotnnieMea a socoti, denpreund cu boerif no$tri, cum $[i] in cechipu sá facem ca sá rddicdimu den mijloc aastä datorie,iard$ intr'alt chipu nu s'an putut, ce, sfätuindu-ne, s'ail so-cotit, s[i] pentru mucarer s'ati scos, acum, un éfert, tot pe so-cotiala fertuluI celui de'ntaI, cum cdsarii a$ia s[i] holteiI, cate3 lei'. De, mdcar c'd cunoastirn Domnie Mea supdrare voastrd,dar la o trebuintä ca aasta ce s'ati intämplat, fiesticarile sävd silit, sd vá nevoiti, ca sa' dat $1 i] acestI ban[f], cu carlivom put mäntui $i aastd. trebuintd. Sp], iatd, cu toatä ade-vdrdtate, vd ardtdm, s[i] vd fd.gAduim Domnie Mea cd deacum innainte celelalte ferturf ce sintu hotdräte piste anu,adecd dupd unul, 6-ati esit, Os la 4 éfertur[f], vor fi numaTcdte 'too parale de cdsar, s[i] holteii de värstd. cdte 50 parale,-mal mult ni un ban, s[i] cei bdträn[1], ce nu sintu de hran[d],sati nevolnicif nu sä vor supdra. Precum s[i] den pecetf yd.'vet adeveri. Carele fär de zdbav[d], pentru indreptare läcul-toriloru, de anul acest al doile sd vor triimite, ca sä sd.' im-part[d] tuturoru. Pentru a6asta dar, nerämdindu in cugetulvostru nie' un chipu de indoiald, sä fi t incredintat ed.' maimult la alte ferturi innainte nu vet fi supdrat, $[i] latá s[i]boeri zlotas ränduim cu 6fertul acesta pe -; la mdna cdrorasä lid sat, sd vd dat banii, s[i] rdsura inert, ate 5 pa-rale, precum s[i] la alte ferturf.» Sä iea zlota$ii $[i] dela cei venitl de prin alte Tinuturf : dacä va fi vre-un bir dat in-doit, se va vedea pe urrnä. - 1414. Carte de olotdrie se trimetela Vel Cdpitanul de Soroca. - 1415. Pentru un orn al luiVel Vistier, «ce s'afi trimis la Bucurestf». - 1416. «La boe-rif vddraff, pentru banif vddrärituluI, 0, facä sdlintá cu strän-sul banilor, $[i] pe nime de acolo färd banf sä nu las[d] sä-$rddice vinul, ce de la totl acolo sä pliniasc[d] banif vddräri-tuluI ; cd, de or läsa pe cineva, or av bdnuiald, $[i] Or lafdrsitul lunif acestie a luf Octornvrie negre$it sä fac[A] totistovul banilor la Vistierie, de vreml e] cd bani acestie sdnt

MATERIALE DE ISTOR1E CULTURALÁ 895

socotit sä s[ä] tremitä la Tarigrad cu dumnealui Vel Comis,$[i] la fdr$itul lui Octomvrie este sd purad[ä] dumnealuiVel Comis la Tarigrad.» - 1417. Numele zlota$ilor «cu 'efer-tul fadaus :7 ce s'aii scos la Octomvrie pentru mucarer». In-tre er, la Boto$anI : eVasile Macri Pitarul, Costandin VelCafegiü» ; la arligAturd, «Ion Neculce Vornicul ; räsura : 120lei». 2- 1418. CAtre starostele de Cernäutl, «pentru 126 stupfa unor Turd de la Hotin .., carii sintu In Tmutul Cernäutilor$ [i] n'ail vrut sä-$ plätiascd desätina,-sä caute dumnealuI sä Icheme $[i] sä l[i] dzäcd sä-$ plätiascä desätina, nemai puindpricin[ä], - cd apoi li sä vor bate stupiI [si] li O. va vindemierea». - 1419. Pentru fugaff de la Tinutul Covurlui0. -1420. Se trimet care la Chi$inä.ü, «sä Incarce ordzu de u$ur».-1421. Si la Fälciiii pentru aceasta. - 1422. Pentru fugarI dela cLipoveniT de la Zamostiia». - 1423. Plinire de cunitä de la«Haidinolu $[i] Satärul de Gälatl». -- 1424. Se d'al la menzilo parte «din ordzul de usur ce este sä viia de la Tätar[i]de la Orumbetolu, acolo, la Fälciiti». - 1425. Zlotasilor : «pen-tru 2 pärtI din soma banilor, sá trimitä la Visterie, pär la sfär$i-tul la Octomvri» ; altfel, se vor trimete zapciI. Cel din Tara-de-jos vor trimete baniI la Galati. - 1426 «0 carte dat[ä] väta-vuluI de vänätoff, luI Tänas[d], sä aibä a da poronc[a] vänd-torilor ca s[d] aducd vänat, nelipsit, la Curte gospod.» - 1427.«La un feif:oru a dum[isale] Vistierul, mergändu la Gälat säcumpere niste bucat[e] de triaba nuntii dumllsal[e]'.» - 1428.«La gostinariI de o'f ... : Or la sfär$itul lui Octovri sä datgium[A]tate de ban[i], $i la 20 dea dzil[e] a lui Noevri säfac[ä] tot istovul», avind sä plece la i-iti Novembre Comisulla Constantinopol. - 1429. Pentru partea din $fert ce s'a orin-duit lui Vel Cämära$. -2- 1430. «Cdpitanului de la Bärlad, sä d []poroncl tárgovetälor de Bärlad, cänd or fi calabalácurl $1.

alte trebuintä la mizil, sa sä ià sl d[] agiutor ; Insä: nu cupaguba lor, ce numai cu osteniala.» - 1431. cOctomvrie 20.0 carte la vät[ä]manul $[i] la tot säteniI de la Grum[d]dzA$ti :luind carte gospod, indat[ä] sä tae 800 de bradzü, caril

1 Vistierul, Toader Paladi, 41 märita fata. V. mat departe.

3.36 CONDICA LUI CONSTANTIN MAVEOCORDAT

sintu pentru nunta dum[i]sale Vornicul Costaca (sic) [i] adumnealuf Vel Vistier, s1.1], tdindu-, sä-i incarce s [i] OA aducral]aid, la dumnalor, s'aduandu-li, is vor lua plata de la dum-n[eajlor.» - 1432. Si zapch-i pentru aceasta. - 1433. «3 art's'ati scris : una la Soroca, una la Härläti s[i] alta la Cer-nduti, pentru oameniT de raeoa Hotinului, sä-I popriasc[d],sä nu-T lasä 0, ari pe locul täräi ; numai carii or vria säviia sä sä asedzä in tail, aciia a aibá voia sä sä hräniasc[ä]si sä s[ä] asedzä in tarä.» - 1434. Pentru un birnic de Ia«slobodzaiia gospod ot Orheiti». - 1435. cPentru cheltuialasolului lesesc ce vinia din sus si trecia in gos.» - 1436. «18art date si 18 izvoade de dajde aleasilor ce s'ail scos laOctomvri 20 pentru mucareriii » - 1437. «0 carte la sta-rostele de Putna, pentru Rari Postelnicul, sä sadà* acolo laFocseni in sama dum[isale], si, pentru grije lui, i s'a purta deaice.» - 1438. «La Bahrin, sluga klum[isale] Vel Vistier, dela Vale Sacd, pentru nisti mead dornnesti ce i s'ati po-roncit sä trimitä pentru nunta dum[i]sale, sl i] Or acmunu li ati mai triimis.» Merge zapciii. - 1439 Pentru fu-gari de la «Lipoveril de la Poiana Pustiia» (Tinutul Su-ceava). - 1440. Pentru eel* de la «Lipoverif de la Häntästi»(tot de acolo). - 1441. cOctomvrie 26. 0 cartia s'ati scris ladumnalui Radul Vel Spatar, ca sä viia si dumnealui, säs[à] aflia la nunta fiicii dumNsale Vel Vistier.» - 1442.Pentru «Lipovenir de la Bodesti» (Tinutul Neamt), dintrecari fugiserä 15. - 1443. atre Comisul Isufachi. - 1444.«La atäta som[ä] de bani, sä triimit dumneata numai 500lei?! Pre aasta putem socoti cä iaste sä fa dumneata smin-tiara.» Sá vadà si la celelalte ocoale, nu numal la al lui. SA*

cerceteze pe cei strämutati.. I-a dat si eel' patru slujitorl ce-ruff. Sd crute numai pe eel veniti de curind. «Si ase, ade-verindu dumneata s[i] incredintändu pre tot läcuitorif cä deacum innainte alte ferturi vor pläti numal mo paral[e] decasar. s[i] 50 parale de holt[eil» (27 Octombre). - 1445. Pentrudoisprezece fugad de la Cotnad. - 1446. Pentru trei fugad «inraia» din Tinutul Hirldului: iar e vorba de «märturii, si zapis dela vornicel s[i] de la säteni». - 1447. Catre locuitorif din Tinutul

MATERIALE DE ISTORIE CULTURAL/1. 297

Ldpu$na, Orheiti, Soroca, pentru fugarif ce ar vrea sä se in-toared, cari cer bir deosebit. Admite, cu boieriI, «filnd spreadaogeria tdriiim, si pentru sträinT si pentru instreinag Vor dain patru $ferturf 105 parale casnzcd, iar holteiI (cet de vristd)55 (28 Octombre). - 1448. Pentru opt fugari din Bosance.-1449. Care zapch : sä incheie cu datul banilor pänd la toNovembre mäcar, fiind sd plece Comisul cu banI, «la datoriesp] la alte cheltuialID (3i Octombre). -145o. Pentru doudzedsi sese de fugarT din Tinutul NeamtuluI. cc Sä-T pdsuiase [a i de baniTacelor fugit1 pdr ma! pe urmä : cä iatä cd" vor sd. s[d] trimitds[i] pejejt, sä. s[ä] dia pentru indreptaria oamenilor, $[i], peearn i vor gäsi, li vor da pee[e]t ; iar, pentru eel' fugit, sän'aibd supdrar[e] ceialaltI» (31 Octombre). - 1451. Pentru chic!fugarT de la Tinutul Roman. - 1452. Pentru plingeiea de bira SavineI «de la Tinutul Läpusni, OrheiuluI». - 1453. CareVel Cdpitan de Covurluiù, «jäluind vornicil di pin sate, dela Piniii s[i] de la Brdne$tI, precum li-aü luat cäte 3 oamenidinteun sat pentru slujba CdpitAnii: pentru car[e] lui i s'aüdat poroncA ea sA fac[A] dzäcia cAl[A]ras pentru slujba luI,si peeetdle sä li sä rädicia de la Visterie; dar aciI I o oa-menT sd fiia oaminl strein1, iar nu oaminI de pin sate> . -1454. Cdtre cvorniceiT de pin sate de la Tinutul Covur-luilul, jdluind cd le eü [mill pärcdlabi de Gälat $i Vel Cdpitan,$i-i Om cdte o sdpt[ä]mänd, si-I portd, si-T fldindndzäsc ;si li s'ati fäcut cartia datd, sA s[a] aperia, sd nu dia caI deolac ; numal cAnd s'ar tämpla sä viia vr'un Turcu mark]$i altl AO, calabaläc maria, si cAnd a fi aproapia de Gälat,atuncia sA d[] $[i] ef cal de olac, agiutor miziluluI., - 1455.Pentru io fugarI din Tinutul Suceve : iar fdgäduiala de«peces . . ., pentru indreptaria tuturor» (31 Octombre). - 1456.Pentru fugarT din Tinutul Covurluiti : iard$1 fägäduiala pome-nitd. - 1457. Se cere a se ierta de bir mosnegif cari nu potlucra : Domnul aminteste cd $i in ponturile sale se prevedelucrul.

XIII. cCondica de luna luT Noevri» [cercdturI de condeiügrece$tI ale luT Gheorghe Icioglanul].


0 1458. Carte de mortasäpie. 4De vita ce s'a vinde in tärgu, säiä 4 paral[e] de la vändzator, sti] 4 paral [e] de la eumpärator,s[i] de cal, de iaptA] 3 potronici de la vändzätor, s[i] 3 potro-nicl de la cumpdrätor, s[i] de oaia 2 banI, s[i] de sacul de faintalde grail 2 paral[e] : o parà cel ce vinde, o parà cel ce cumpärä,§[i] de sacul de gräuntä cäte 4 barif, s[i] de sacul de mälafo parà, s[i] de card ce or vini in tärgu, cdte 2 potronicI, si ate2 octal or ce a fi in car. Asijderea sá albd a lua s[i] camänas[i] bezmänul, dupd obiceiti, de la cArsmel[e] ce s'ar vinde intärgu, orce fel de bäuturd, s [i] de la vite ce s'ar tdia la scaun,sä aibd a lua cAte 3 potronici de vita, s[i] cdte 5 ban [1] de oae,sti i cAte 2 ban [1] de miel, s[t] de la mesercil sd aibd a lua,de trunchiü, cäte cat este obiceiul, pe öfert ; pentru säü, ceati a da ial la mortasipie. S[i] nimea scutelnic sä nu fiia laaceste, s[i] sä aibd a lua s[t] de la blänar[1] s[i] de la cojo-car[i], cäte 2 ughI la potronic, pe an, dupä obiceiti.» Scutirilese vor tinea in samä numar fiind de la aceastei Domnie (raiddata). - 1459. Pentru plingerea oamenilor din Bänila, ca.' «h-

ail fugit 15 Rusl 6-ail fostu cu dänsif luat pecetI ; s[1.1 2 oa-menI de sat, ,5 [i] aü rdmas numai 3 oameno. - 1460. Plin-gere de säteni asupra until vornicel, cu tatäl si fratif lui, «precumfac cisld numai el', s[i] pe ceialaltf nu-I priimäsc, si asupresc cu cis-la, s[i] nu le fac dreptate ; s[i], mdrgänd la staroste de Putna deati jeluit, ati orAnduit starostele pe un Stavro Grecul ca sä icisluiasc[d] ... Pe urmd ati särit acel vornicel s[i] cu fratif luf,s[i] cu tatä-säti, s[i] i-ail bdtut denainte lul Stavro.» SA fieadusT la Iasi', 1461. La starostele de Cernäuti, 4 trii metan-du-std.] de ale cu trebi pe Ioani Postelnicul in Tara Lesasc[a],la Voevoda Chiovschii» : sd-I dea e o cdutral cu doI cal, - s[1]doI cal de cälärie sd tocmascd cu chirie ..., s[i] doI inbldtorIsa margd cu dänsul, sA sadä acoló cat va zAbävi ; s[i] chel-tuiala sä le de, imblätorilor pe obiceiti, s[i] sä l[e] dé sti]liafa luf, cdte - lei pe lunä», cit va sta. - 1462. Se trimetzapcif la zlotasi, pentru cloud pärtl din suma sfertuluI, ca säse trimeatA cu Vel Comis. Aa trecut «2 sorocuri» (9 Novembre)(vtearsii). - 1463. «Pentru triaba soluluI lesesc ce merge laTarigrad, s[i] s'aü triimis [i_l 2 copif de cas[d] de aice, ca


sä st zapcii Impreund cu oamenii dumpsalel» : gäteascd calla Vas lui, dändu-li-se chirie de 2'/2 leI pänd la Gd. latl. Dar vor fiadus, pd.nâ emäni sarä» la Iasi intditi (9 Novembre). - 1464.Noemvrie 9. 0 carte la Vornicul Ion [Neculce], sd ordndul-

ascd] 40 stoguri de fdn din fänul gospod, ce iaste la Cdr-lig[d]turd, aduc[ä] aice, la grajdiul gospod.» - 1465. Or-dine la a-HO:turd., pentru calf «solului lesescup..--- 1466. Listacailor gätii pentru el la Tinuturi (9 Novembre). «La lo cal*sä vie si cdte 2 oameni, ca sä poarte grije cailor.» - 1467.LuI Ioniä Buzdugan si Mätei Hurmuz, pentru a gdti cona-cele soluluI (aceiasI datd). - 1468. Zapciii la zlotasi, pentru celedo-7ä7. 13rIs din suma sfertuluI (to Novembre) (e îr, locul porunciisterse). 1469. «18 cdrt s'aii scris la läcuitorif de pea laTinuturf intr'acest chip : Facem stir[e] cd, iaträ], acum s[i] pe-cet noal de anul acesta, pentru indreptarre] tut4u]ror, s'atitriimis, sä s[ä] d pe[etel de 105 par[a]l[e] de cdsas si 55 pa-ral[e] holteiü, dupd fägdduinta -am dat Domnie Me, s[i], deacmu, dupd soma aasta vet pläti 6fertur [i]le, la vrem [e] cänd voresi,-maI mult ni un ban. dupd hotdrdre, vä veti cislui fiesti-car[e]le dupd putinta lui, [i] liolteií cu pärintl numai zo de pa-ral [e]. Dee' voi,Idcuitor[1], tot, neinabländcu mestersugur[i], sá esit,cum cdsarii, as [i] holtei, sd vä luat pecet pe fet[e]l[e]voastre ; cd, dupä atäta mild 6-am fäcut Dom nie Me CUvoI, mesters[u]gur[I] nió de cum nu vom suferi ; s[i] sá vafa[e] cercdtur[d] cu mare tdrie, s[i], unde vom afla om farde pecet[e] saü [i] cu pecete nescris[d] pe fet[e], vorniculsatuluI s[i] den ceI mai bdtranI säten[i] s'or pedepsi, s[i] pe-cet[e] va pläti Indoitd.» Îndemn care zlotasI a impdrti pece-tile färä hadr. Bäteinii si nevolnicd sä nu fie supdraff. «Niban[i] peste pecet ce le dg läcuitor[i]lor sd nu luat, cdcibanii fertuluI vor da cdnd sä va scoate fertul, la vreme

facä izvod deosebit, al celot inablat cu mes-tersugurI, ardtänd cä sint fugit, s[i] s'atl scos din tablä».Trimete un numdr de pecetT, fiind sigur cä le vor imbnicape toate, si vor mal cere. SI se lucreze ccu apofas». Arne-nintdri cu urs-ie (to 0tombre). - 1470. LuI Isufachi, carenu voise a da Cdaid.raulu, pentru Cd.mard, suma ce i se

s5.-I

sA-1

.

I

S[i],

luf.» SA cé-ati


rinduise. - 1471. t Pentru ordzul de la iusoru.» - 1472. impli-Dire de ccan3änd de la Focseni, din anul trecuto ; $i pentrurämäsita mortasäpilor de Bärlad si de Focseni. - 1473. SAse aducá Medelnicerul Carpu, pentru rämäsita vddrärituluIde la Tinutul Tecuciü. - 1474. Se trimet barti pentru orzde menzil, «ale 6 potronici merta». - 1475. «La IordachePostelnicul, capichihae de Hotin, pentru Turcii ce n'ati flatcunitA pe vitele ce ail aice in tard, - sá margá la dumn[ea]-luI Inicer-Agäsi ca sd d un bumbasir, s[i], pe carii ar arätacunicerii cd n'air plätit cunita pe obiceiü, sá aibá a plini depe la toff.» - 1476. Pentru unsprezece fugal. din tirgul HirlOù.- 1477. Pentru unsprezece fugari din Tinutul Roman. - 1478.Pentru altI opt fugarl de acolo. - 1479. Pentru patruzeci siscpte de fugari de la BaltätestI (Tinutul Neamt). - 1480. Pen-tru zece fugari de la Roznov. - 1481. Aducerea lui Carpu Me-delnicerul cu rämäsita vAdraritului de la Tecuci: i se vor lua« ro lei cibote»; O. vie «pär mAnI sar[ä]». - 1482. Mild pentruBärnova, «fiind mänästiria säracd»: va avea 30 de poslusnid.--1483. «0 carte de besleti, sä margä la neguttorii turd de la Bär-lad si de la Vasluiti, si (de) la altI neguttori streini cari ar fi f5.-cut miere ail alt[ä] neguttorie, si, pe izvod ce ar da vamesii,de vama ce n'ati plätit, sä pliniasc[ä] de pre la toff toti banii,deplin.» - 1483. Tot asa, , la cuniceriI de vitel[e] turcestI dela Tin[u]turile de gos». - 1484. S'al se lea tritsurd de cunitäde la un fost Serdar de Galati. - 1485. Pentru birul unui«feor can de suflet, luat de mic», care acurn se duce «laniste rude a lui» si tatAl adoptiv tot pläteste pentru el. -1487. La «Vorniasa PAlAdoaia», «pentru fänul ce este obié-nuit de facu täranii ce sed pe mosiia dum[isale]».- 1488.Pentru fugari de la Birsanii din Casin. - 1489. CAtre zlotasiidin Tara-de-jos, ca sä gäteascd istovul la trecerea Comisului(21 Novembre). - 1490. «La Vel CApitan de Soroca, sä dpa[e] oamenilor lesesti ce ail vite $i fän dincoace, sä dcunit[d] dup[ä] obiceiü.» - 1491. cCunicerilor de cunita le-sasc[a] de Tinutul Sorocäi, sá fie volniè a lua cunita $i trá-surd de la acd ce ati vite, fän, dincoace, dup[A] obiceiulvechiü.» - 1492. atre zlota$I. SA dea istovul i sl impartä

MATERIALE DE ISTORIE OTJLTURALÄ 401

pecetile. A$teaptd 4$[i] somd de oamen[i] mai multi deat inanul trecut». Altfel, va face Domnul «cercdturd cu alte obraze,s[i] cu mare tdrie» (23 Novembre). - 1493. Pentru a 15 Un-gureni streini, care ail venit an s[i] s'afi a$edzat la o slo-bodzie la Bogddnesti, la Tin[u]tul Bacdulur ; jeluind pe WI.-sanii de la Casin, precum, cdnd ad venit ei, s'ad fost a$edzatcu rupta cu ddn$ii, s[i] li-ad fost dat $[i] o sam[d] de bani, dintotmald 6-ad avut cu dän$i, $[i], pe urmd, e$ind härtifie la MarieSa Grigore-Vod[d], li-ad dat s[i] lor härtif, [i] i-ad pus osäbit,$[i] ad purtat birul lor tot osdbit ; dar Bärsanii de la Ca$ini-ad pusu $[i] la cheltuial[a] unor card 6-ad fdcut de ad märsucu agärldcul A/aril Sale la Tarigrad, $[i] altele, de ad venit cuDomnie Mea». Ispravnicul, care nu li fäcuse dreptate, sd-ijudece din nod. - 1494. Until zlota$ : i se zdbove$te tabla, darsd trimeatd un fecior cu banii (23 Novembre). - 1495. Pentrucinci fugari de la Iond$eni. - 1496. Pentru alti $ese fugari dinTirgul Neamt. Si gdoi Ungureni 6-ad fost la mändstiria Niam-tul». - 1497. Pentru alti $ese fugari de la Tinutul Neamt. -1498. Plinire la dol. Turd din Agiud. - 1499. «S[ä] pliniascA12 lei, ban[I] noi, de la Codrescul steg[arid], care ban[I] i-atiluat de la Bärsani, ate un led de tärld.» -1500. Cätre VetCdpitan de Soroca. cPentru oamin[T] de Tar[a] Le$asc[d], c'adcercat cätva oameni sd triaa dincoace ; silindu-s[d] ca s[ä]aducd oameni cdt de mult. S[i], de vreme cd acmu $[i] pece-t[i]le s'ati ldsat mai gos, mai mult cleat atäta, ce mild poh-tesc, mai mult de cdt atäta ? !... Pentru cei 6-ail' trecut din-coace, di-ad fdcut fänet, $[i] dzice cd, inghitind apele, or venide or lua fänet[e] de noapte, - cd, treand ace oamen[i] dincie parte $[i] luInd niscar[e]va an, s'a triimite om gospodde a plini fänul de la oamenil ce or fi dincoace, aproape defdnul acela.» - 1501. Pentru fugarl din Tinutul Tecuci. - 1502.e Pentru Mihdlachi zugrav de la tdrgul Trotu$ului .. ., omstrein.» - 1503. Cätre zlota$I : sä facd istovul $i sd trimeatä.tabla ; apoi vor redacta alta pentru $fertul viitoi (25 No-vembre). - 1504. «Pentru iucuri mergänd cu bani dupd dum-nealuI Vel Comis» (25 Novembre). -1505. Se iartd de bir«cdlugärii ce sint poslunici la mänästir[e] la Runcu», afard

68775. Vol. VI. 96

402 CONDICA LITÍ CONSTANTIN MAVROCORDAT

de ccei ce or fi cu babe, sedzind pe la cas[e]le lor». - 1506.Cdtre Neculai Nh[o]ranul, «pentru oamenii de pe maro-ineaceia a Ciuhrului ..., 0 s'ar fi turburat din pricina cu co-nacele Pasilor s[i] a solului. Ce, pentru cona[e], de ce sds[ä] tulbure, cä nol conacele acele toate cu bani li-am plätit?Iar, de n'ati dat pe vr'uni[e baril Toader - sd ne fastire ; cá om plini indoit de la dänsul. AKA] dat[d], iai toateaceste le fäcè fär de banT ; acmu noi le plätim toate cu baiti ;apoi pentru ce sä cdrtiasc[d] ?' Pentru biru lor, îi ai deosäbide o tar[ä] pe ddnsi ; d-J-1-51dräre ce s'ati flcut, - ni de cumnu li s'a face alt[ä] asedzare, cd s[i] pecetile acmu s'atirnicsurat . Apoi, aka] mild, ce cer mai multu de cdt atäta?A nu s[ä] cislui intre dänil, iards, nu s[ä] poate, cä cislaiaste bunä, cine pe ce are, pe aceia dä. ; de cisld, n'aü ce

trebue sä le ardt tu toate aceste lor, ca sä nu leintre in capetele lor fumuri de aceste ce ne scrii tu. Pentruoamenif de raè, scrii cá trec dincoace de tai lemne s[i] al-

tele ce le trebue, si dzi cä nu pot sd.-I popresti. Ce iat[ä]s'ati triimis patru Arndut de aice, ca sä st acolo

längd zif (sic), sd- popriasc[ä] pe oamenii de ra sä nu triac[d]dincoace, la lemne sati la alt ce li-ar trebui : s[i] ni de cumsä nu-i läsati» (26 Novembre). 1507. «Noemvrie 26. Uniarldc a Hanului s'an trimis la Pävlachi Särdariul, in careiarldc scrie la Cdimdcanul Tätardlor de la Bugiac, sd nu id.

varnd TdtaräT de la Moldoveni:»f - 1508. «Altu iarläc a Ha-nuluT s'aü trimis tij la Särdariul : care larldc scrie la Elagas[i]pentru oatneni de satul luI Serinbeiti, carii pärd acmu datiusurul lor la Domnie Moldovei acmu ar fi gdsänd pricinds[i] dzdc cd ar fi dat Enicerilor de la Bender. Pentru care,sä trimitä un om din parte lui, sd pliniasc[d] de la dänsii,atäta usurul, edit si aldm[ul], s[i], de or fi dat ei usurul aiure,sá margä, sd-s ciaia iar oamenii lui la Elagas[i], sä pliniasc[d]de la dänsiI tot usurul ; si sä porunCascd Elagas[i], atäta laOraolu, cät s[i] la Orunibet-Olu, ca sd nu mai samene afarädin locul ce aü ordnduit, de vreme cä lor li s'ati oränduitde la impárdtie loc, s[i], afarä din locul acela, la altä partea Moldovei sä nu-T lasd sd are.» - 1509. Plingere a unui cd-

.. l

- cä,bänui. i

cá ti

-

:


lugär cä i s'a luat iapa de sätenI pentru fiul säti fugar : es[i]ial cu feiorul lui nu s'aü tinut». - 1510. Plinire de gostindla Tinutul Fälciiii, de la gdumn[eel] Bäniasa Ban[u]lui Gavrils[i] la Lupul fiiü-säü». - I5 f 1 .Plingere a unul teran asupra untilmazil. cSedzänd pe mosie acelui mazil, s[i] vränd sä pui unpoloboc vil (sic), ca sä-1 vändzA la casa lui, a märsu acelmazil, s [i] I-ati bAtut Or la morte, s [i] li-aii s[i] incruntat.,-1512. Un negustor de la un sat se plinge cä sätenii i-atifäcut cisld prea mare. - 1513. Pentru fugarl. Unii se aflase :ede de, pen casäle lor n'aü fostu esit .. . SA cerci, di poates[i] acmu ar fi fAcAndu mestersuguri, si, pre unde ar dovedicä or fi mult1 fugitl, nu cAte 2-3, sä-i rädici, sA nu-1 pue intablä, s [i] sä fac[d] izvod osIbito. - 1514. 4No emvrie 30. 0carte s'ati scris la Ion Neculce Vornicul, pentru c' a dat ja-lobd liude ot Turbätesti cA in anul trecut au fost birul lorcu oamenri den Nedieni, s'aü tras mult[ä] supArar[e] de spredänsii ; ce, de aice, alt[ä] isprav[5.) nu l[i] s'aü fäcut, ce, cum vasocoti dumnealui, sä-1 asez[e] acolo, ca s[d] nu mai jáluiasc[ä]. 1- Fol. 617 si urm.

XIII. Condica pe luna lui Dechemvrie ; leat 7251 [1742],Dechemvrie f. [adaus 1 I de Ghenar.

1515. Urmärire de gostind a unor Sirbi de la olatul Gre-ceni si de la Cahul. - 1516. Zapciii pentru tabla si istovulultimului sfert (7 Decembre). - 1517. Särdarulub. Pentru pri-emu"' ivite la peceti. «Dar si noi, ce putem sá facem intealtchip, de vreme cä atäte porond ce s'aü adaos asupra nosträ,caril[e] le stiI dumneata, poronci stApinestI find, cu soli mailca aciia, cu cetäti, - cum sá put sä s[A] lasä gos ? Acum,trecAnd acèle, nädäjduim pe Dumn[e]dzAti, precum si pre lastäpänti avem fägdduintä, cd nu vom .mai avia supäraria cacu acle, osAbite, si, precum si peceOl[e] s'ati trimis cu scA-deria : foo paral[e] cäsariul si 50 parale holteiul ... SA fie ion-crediatat si ei cä mai mult cleat patru, dupä cum s'ati ho-tärät si li-am fäläduit Domnie M, nu vor fi supärat ... Sänu sä mai sunia intre dänsil voroavia räsuflatia. insä, de vremecd Domnie M am fäcut mild ca a'easta, de s'au pogorät

404 CONDICA Lin CONSTANTIN MAVILOCORDAT

dajdi lor la atita,- de me$te$uguri sá s[d] lasä. .. Si lipsd disoma anului trecut sd nu ne ardti, el apoi mu vria sd cer-cdm cu alt obrazu», $i va fi pedepsit el, aflindu-se mai mult, decercdtori. Dacd nu poate face tabla vechiului $fert a$a de iute,ice sä facI ecstrat, a$ia dupd cum ne serif» (7 Decembre). -1518. Cdtre Vel Cdpitanul de Dor[o]hoig. aPentru slujitori depaza marginif, s'a flcut carte Domnii Mele pentru 20 de liudeoamerif streinl, din raia $i dintr'alte pärti de loc.» Li se trimete$i «carte de slujitori... it bagá minte in cap, $i marginia sdfiia binia päzitä ..., cä apoi n'a fi binia de tinia.» - 1519.Cartea de slujitortpomenitä. - 1520. Care un zlotas. «Samafär de tablä nu sá potrive$te, de vreme ea' $i duinneata serifcal, la unia locurl, dänd dum[neat]a cu peceti, afli oameni maiputän[i] fugit, decät Vag ardtat ei durnitale.» it aratä lipse insamd. «Socotind acum cd, cu tabla fäcänd, dupä cum al. luat dum-neata banii, nu ni-i ardta atäta lipsd.» Dacd nu iese totusinici asa, evom put socoti cd numai gura tdranilor al cdutat,iar nici o cercaria sag incredintaria . .. n'ai fäcut» (7 Decem-bre). - 1521. La episcopul Ghedeoan de Roman, la ToderCantacoz[i]no si la ispravnicul de Roman, pentru plingereatirg)vetilor de acolo cd Mihdlache Sturdzea Clucer «li-ar ficistuit haul mai multi, piste banil pecet[ij lor .. . Cd., afar[ä] dinbanil cislilor, all mal dat cdte 3 parale de nume, s[i] cäte 2parale de leg». Sä se aducd peceti[e la el $i sal jure. - 1522.atre un zlotas [lipseste inceputul]. «Pentru läcuitori, serifdumneata cd sä afld in maria tulburar[e], ardtändu eä in anultrecut ag dat mai mult decät 4 fertur[f] La anul trecut,ldrigd atäte poronci stäpänesti ce s'ag mai adaos asupranosträ, cum putem s[i] noi intr'alt chip sd facem? Acmudar, cu mila lui Dumnedzäü, acle, cum ag fost, s'ag rddicatin anul acesta, dupä cum s[i] fägdduintá avem de la stäpänicä cu alt[e] nu vor mal fi supdrat » A scAzut $i pecetlle.«Aceste ce sunä intre ddn$ii, [trebuia] sd. lipsascd. Cdrora sä.H fa.g5.clue$ti dumneata Ca., mai mult decdt hotärdria si fägd-duinta Domnii Mel[e], decdt cu 4 ferturi, mai mult nu vor fisupdrat ... in carte dumitale, ne scrii ea", cum pentru fe'rtullui Octovri, a$ia $i pentru fertul lui Noevri te veT sill


dumneata ; ce noI stim cd fertul lui Noevri pänä acmuincd n'am scos ; - cum pot scriia dumneata aeasta? Ce,pe sämnia dumneata aT fäcut aeastá gresald si spairndintre lácuitorT ; cdci noi stim cd, de cdnd aT rnersti dum-neata acolo, numal efertul luf Octovri, ce s'ati scos pen-tru mucarer, Varn poroncit de'i stränsu, iar efertul laNoevri, n'am scos. Cdnd s'a scoate, atuncie om poronci s [i]dumitale de-I stränge. Ce dumneata trebuia cärtil[e] Domniisd ][e] cetestI binia, si sd le intälegi, si sd, urmedzi dupd cumit poroncitn.» - 1523. Pentru septe fugarl de la Tinutul Tecuci.- 1524. Plinire de rämäsitä de vddrdrit la Putna, de la «IonNeculce Vornicul» (9 Decembre). - 1525. Poruncl de istovpentru gostind (9 Decembre). - 1526. Carte de slobozie pen-tru Toader Pälad[i] Vel Vistier. - 1527. «SA margd la Gd-lat, sl rädice pe Caba-Hasan, 6-ati fost Sdrdar acoló, cu casaluI cu tot, sä-1 clued. la Braila, de vrerne cá s'ail ardtat ne-supuitor firman[u]luT impärraltesc . .. S[i] casa ac -ati sedzutel acolò la Gdlat, de vrerne cd a fi a lui, sd o cumpere uncd.lugär, saü altul cine a vr, s[i] sä-I d ban [i] : trial mutt sánu s[ä] rdspunclä pe dänsul.» - 1528. «Doal iarläcuri a MdriiSal[e] Han[u]lul s'ati dat la dumnealui Hatmanul ; unul, laparte ,Oraolu si altul la parte Orubetolu ; in care iarläcur[I]scrie pentru aldrn ca s[d] d tot märzaciI s[i] TätardI aldm :ipe epi, pe va, pe of, pe fän, pe toate, dupd obiceiii : Msäpe fän, cu stänjin, cdte 5 paral[e] sd. Th..» - 1529. «Cdrt decercdt ir [a] gorstini... ; or t urrne boeresti, or sirbesti, or Or [6] nene(sic)» (I I Decembre). - 1530. cLa starostel[e] de Putna,c'aü jäluit gorstinariT de Putna pe salhanagii de acolo, c'arfi tdiat cäteva cii s[i] nu Fait plätit gorstind.» - 1531. «PentruTurcif neguttorI ce nu vor sd-s plätiasc[d] [la Bärlad] va Ira Fepolobocele de rävac . .., cdte 6 orti vechi de polobocul derdvac» : sd iea baniI Ismail-Aga de acolo. - 1532. «Dechemvrie14. Cdrt s'aft scris pe la TinuturT, la zlotasii cu fertul ces'ati scos la Octovri, pentru mucarerI, intfacesta chip : Facemstire dumitale cd, dup[d] socotiala a patru fertuff, ce s'aüasezat de anul acesta, fertul d'intäT s'aii luat la Avgust ;fiindu dar s[i] vreme fertului al doile a sd scoate la Noevri,

406 CONDICA LIJI CONSTANTIN MAVROCORDAT

pentru banii mucareriului, ce intämplat, fertul al doilenu s'aü scos atunce, ce s'an lAsat par sä vor strange baniimucareriului. Acmu dar, trecand s[i] destula vreme de laNoevri s[i] pära acmu, iat[ä] poroncim dumitale, dup[a] pece-tile ce vet imbrAca, sä lug acmu §[i] banii fertului al doile».SA arate cîi oamenf aü aflat la noua dare de pecetl. - 1533.implinirea datoriei de la Elasanachl neguttor ot Orheiü» careun dregator din Bender.- 1534. Care Vel CApitan de Codru,sa dea (cat oamenI or trebui cari sint un boier,un bulubasä i un Capitan. - i535. Pentru plingerea alga-silor de Crasnaleuca, cA li se tin calf la Hotin si se intorcincArcati. Sä se aräte Paei. «CA apoi ni vor da pricin[a]om strica mezAlul de acolo.» - 1536. Särdarulu. Sä trimeatAun only_119tar--innaintea «solului lesescu, caril[e] ail fostula Cram, la Marie Sa Hanul s[i] acum, intorcAndu-s[1], este sävie pe aice pe la noi» (18 Decembre). - 1537. Pentru un Un-gurean pe care nu-1 primesc in sate oamenii din Tinutul Su-ceava. SA-1 aseze ispravnicul undeva. - 1538. Instiintare pen-tru mila facutä Bisericii Sf. Mormint, cazutd «la gria dato-riia dintru oariacar[e] pricini a limbilor strein[e]». Va da toatatara, cclupa cum s'ati oränduit in foaia aasta cu pecetiagospod». SA stringa ispravnicii. Preotii si diaconii vor dacite 2 lei noi (20 Decembre).- 1539. Lista stringgorilorde la preoti si diaconi. La Cirligatura e Ion Neculce bivVel Vornic. 1540. Catre Vel CApitan de Tecuci, open-tru oamenil de la Nicorestii-dea-sus, pe jaloba lor, dzicänd cäaü vornicel si vätäman, §[i] s'aia scris ca sä rämdia aüvornicel ati vät[a]man, iarl pe unul sä-1 scoatä, s[i] sä-s plä-

tiascä birul sdü, - ca sä nu s[ä] mai sup erea oamenii platindpe doi. i s'aii mar scris, iaräs pe jaloba lor, jauind cdsänt 3 sAlisti legat la un loc, s[i], fiind oameni multi, li-Ipiste putintä sä s[ä] aungä la cisla ; ci sd socotiascddumnealui i, dupä cum a fi cu cali, sä li fac[A] dreptatesi pentru acela.» I541. Se orinduieste sfertul al doileade la mai multe Tinuturi la Vel Cämära5, pencru cheltuie-

Cämäril (21 Decembre). - 1542. A se aduce gorstinarulIonit[A] Beldiman. 1543. Cätre starostele de Putna. cDupä

s'an

alämgiilorx.,

[i]

2-

s[i]

-life -

MATER1ALE DE ISTORIE CULTURALÄ 407 .

cum cunosti pänd acum intdles poronca DomniiMele, de vrem[e] cd hotdrdre ponturilor pentru pecet, precuman s'ati dat, s[i] acmu tot acele ponturl sänt, - carele arat[d],fiestecarile, uncle va fi sedere lui, acolo sä plätiascd..» Decisä ardte care, &hid $i unde s'a mutat. Pentru fugari :acum si pin pdcluri mdcar cÍ unii ca aciia sd pot gäsd ; s[i],de n'om afla, atund nimic, s[i] ne orn odihni la cdt a fi ; iard,afländ, atunci orn av a vorovi cu durnneata. AC'asta scriem»(22 Decembre). - 1544. «Sä margd. la Costantin, Rorul lulGheorghii Canano, sä-1 aduc[d] cu tabla de banii gostiniide ocolul Ceremus[u]luI, de la Tinutul CernduOlor.» - 1545.Pentru .xdatorie aú ardtat Neculii (sic) cäldras de Ocnd, cäare la sangdi de Ocnd s[i] la al0 oamenI de acolo». - 1546:Pentru niste Ungureni ce se pling, ecd, fiind oameni streini,dumnealor zlotasiI luat pecete deplin, cdte 3 lei de orn,$i nu i-ad pus ca sá s[d] cisluiasc[d] cu alt sat, sá li cad[ä]mai usor». Se cld cercetarea Vornicului Iordachi, cfiind durn-nealuI boerid mare s [i] cap acelui Tinut» [nenumit]. - 1547.Pentru un Jidov care s'a mutat din Tinutul Putnei la Bacdd,in tirg, si e mncä supdrat de sätenlI de la intdiul sälas. -1548. Zapcii pentru sama si tabla sfertuluI lui Octombre.«larä pe zapciul ce s'ad trimis mai innainte, sa ailad a-1 punein butud aduc[d] aid, de vreame cá n'a urmat po-roncil Domnii Meli.» - 1549. «S'a0 scris de oränduial[a] debani ce s'ad ordinduit din fertul al doile dum[i]sal[e] Vor-niculul Costachi pentru poduri: i000 lei la Orheiü, 500 lel laVasluid, 500 lei la Tinutul Ias.» - 1550. «Dechemvrie 30. 0carte s'ad scris la dumnealui Vornicul Ion, rdspunsul cdrtildumisale pentru oamenif ce lipsäscu de acolo [Neculce], de laacel Tinut : scris ca sd cerce dumnealui cu build cercdturd,ca sä nu fie lipsd de somd, cd, pe urind, fdcand marea cer-cdturd, s[i] afldridu-s[ä] oameni fär de pecet, va av marebänat s[1] scdrbá de la Domnie M.» - 1551. Care IonBogdan, ispravnic de Tutova, pentru plingerea lui cDum[i]truCdpitan de Bärlad cä i-ar fi luat Barlddenii o jiradd de fän,di-ad dat la caiI de rnezil, s[i], rämäind bucatele luI far fän,i-ar fi perit bucatele luI. Os[a]bit, aü maf jäluit, cd, la Domnie

..., 'hied n'ai

6

li-aii

$ [i] sd-1

s'ail

408 CONDICA IAA CONSTANTIN MAVROCORDAT

Dotnnii Sal[e] Grigor[e]-Vod[ä], märgänd bez[a]deoa DomniiSal[e] i la Tar[i]grad cu Grigoras Postelnicul [trimetindu-i-se] po-roncá lui fiind Cdpitanul la Bärlad, ca s[ä] fac[ä1 cona[ce] la Bär-lad, s[i] alt[e] de la tärgovet n'atl luat la cona[c], numai 7 me4ordzu, iar altel[e] toate el li-at't fácut, cu cheltuiala luI.» -1552. Pentru Turcif si cef din raiä cari nu si-au mai dat cu-nita. - 1553. Cätre zlotasif de Dorohof, sá cerce bine, O. nufie lipsä. - 1554. «La Ionit[ä] Iamandii Cdpitan, pe jalobavames[i]lor de Botäsenì de anul trecut, dzicändu ca ati O.-

täva datorie pe la JidovI, pe la Armeni, di pe marfa C-aii

avut» ; sl se implineascd.- 1555. Unor oamenf din TinutulLäpusna, «sä* fie volnies a s[ä] apära de spre un märzac, anumeSultan Murat, pentru pricina unul Tätar ce dzice ial cä s'arfi ucis irt sat la dänsif ; care pricinä iaste veche de cätvaanf, s[1] if s'ail indreptat de pricina ceia, avändu si märturie,Turci». Acum mirzacul if chiamd in judecatä la Elagasi. Cineare ceva asupra lor, sá vie la Domnie. - 1556. Si cdtre «Td-nas[e] Useriul, capichehaia de la Ela-Agas[il», pentru acelasIscop. Acesta scrisese Särdaruluf recomandînd o impdcare.«De care lucru, pentru ce sä serif tu rävas de aceste la boeri,de pricin[f] vechi ca de aceste ? Nu 't'am scris nof Ve, cándus'ar intämpla pricini ca de aceste, s[i] ar al/6 cineva din Tä-tarp] vre un prepus de ceva asupra läcuitorilor Oral', sá vie aicesä Ca] giudece, la Divanul Domnii Mete ? . .. Si am scris s[i]dumisale Ela-Agas[i] de pricin[I] ca de aceste, s[i] ni-aii venitsN räspuns de la dumnealuf precum, pricinT ca de aceste cändus'or intämpla, aice la Domnie M vor vini de sä vor giudeca.Si tu pe sdnine ai uitat. Ce, iat[5.] pentru pricina aIasta.Care mehtup, sa i-1 dal' tu, si sd-I spui s[i] din gull, pricinTca de aceste, trebue sä vie aice, la Domnie M ... Si ni tude acmu innainte la pricini ca de aceste sä nu te mai portIinteacest chip, - ca apof n'a fi bini di tini.» - r 557. HLa dum-[nea]lui Aliaus, pentru c'ati jeluit vamesif de BotäsenI i deMovilai, dzicInd cd ail cadva rämäsit[d] din vama pe la Turd',di pe negot 6-att vändut, de pe bof, si n'aii putut scoate.»

1 Scarlat sag MateY.


Sd scoatd acum, ccu mari zapcildc». - 1558. c0 carte s'aiimai scris la dumnealui Vornicul Iordach[i] R[oset] . . . frupt]aü trimis $i io coale adecä bo . . . frupt] de holteiü» (3 No-vembre ; sic).

Protocol de luna lui Ghenar ; leat 7251 [1743].»1559. «La flies Vel Cdpitan de Soroca. Pentru soma pece-

t[i]lor, scrii ca.' din soma fert[ului] lui Octovri sänt lipsd numai45 oamini ; ce noi vom, de acolo, de la acel Tinut, mai mult[d]soma' deal la fert[ul] lui Octovri. Pentru oaminii streini dinTara Le$ascd, ce s'ati asieverit ca sä triac[ä] dincoace, $[i] särog[d] ca s'd alba pusuiald (sic) par îrtprimävarä, pärä sävor a$edza, ca sd-$ fac[d] casd, - pentru ac, inteacesta chip

hotärät tuturor sd le dea pecet, dupä hot[ä]rdre; $[i], deun fert, atunce cdnd vor treci, sä aibd pace de banI, iar laalte fert[u]ri vor da $[i] ei ca $i aliL» - 1560. Särdarului, säfacd 50 de slujitori la Orheiü i 50 la Läpu$na, dintre coamenistreini». Vor lua $i ei peceti, dar nu vor da bani. - 1561. Ca.-tre stringdtorii $fertului. Sd impartä pecetile cu luare aminte.«far, de la car[e] vom cunoaste pricinuiri de pagub[d], cu ta-blele if vom aduce aice, s[i], und[e] om afla ea' n'ati imblatcu siIinä, cu unii ca acie vom vorovi Domnie M [rupt],ca s[ä] nu mai ayes a mai ardta Iat[ä], pentru lä-cuitorli ce s'aü dosit pär acmu s[i] n'aü e$It ca s[ä] ià pecet,de la unii ca acie poroncim Domnie M sä luat cdte - deom, pentru osteniala dumneavoasträ . Si, pecet, de vor fi luatde la alt Tinut, sd triirnitet zlota$[i]lor pecet albe de la dum-neavoastrd ; iard earn' sä vor fi mutat mai innainte de Avgust,pe unii ca acie sä-I läsat sä-$ d banii unde s'or fi afldndn:mai mult sd nu-I supdrat. Pentru oamenii carii sd vor fi mutatde la Tinutul acela la altul, pentru carii, agungánd intredumneavoasträ, de vä vet tocmi, bine ; de nu, hotdrärede la Domnie M iaste. Carii sä vor ft mutat de la Av-gost, pe unii ca acie poruncim aducet la urmá» (18Ianuar). - 1562. implinire pentru cfertul vdmii al patrule,

fost sd d[] el, pentru vama Hangului». 1563. Tota$a pentru <<fert[ul] värnil ot Mov[i]ldü». - 1564. Plinire

pri[cinI].

sA-I

e-aü

sau

]

410 CONDICA DUI CONSTANTIN MAYROCORDAT

de banil c6fert[u]luI mucareliI» la unele Tinuturi. - 1565.Care Dumitrascu biv Vel Aga, staroste de Putna. Pentruniste oameni venitI din Tinutul Bacdd, unde-sI avead si pe-cetile. in Tinutul Putna li se mat leapildei altele pe la case ;«pre altii I-ad legat s[i] i-ad dus la dumneata». Dar oamenil seaflad acum innapoI la Tinutul Bacn. g Ce not, dumneavoastrá aintra intealte Tin[u]turi nu v'arn poroncit, §[i] sä dat s[i] cäte2 pecet la un om. [i], de aasta, sä stit cal prea ni-am tul-burat. Carea, pe sluj[ille dumnealu 6ad trecut in BacAti, dead luat pe oamini, acu era s5.-I aducem aice si sä-I pedep-sim ; cä, mäcar cal cu poronca dumitale an mersu, dar laun lucru ce este piste poronca Dom[niel], era mat cu calesä nu v[ä] fi ascultat. Ce, iatral, poronchn, pecetil[e] acéle säle luat innapoi, s[i] träsura 6-at luat, iaräs sä o dati oame-nilor innapol.» Dar sä dea izvod la Domnie. - 1566. Se tri-met zapcif pentru a lua iute «o soma bunä de bani» dinsfertul de Novembre , cde vrem[e] cä avem trebuintä ca sätrimitem banii pocloanilor bairamläculuI la Tar[i]grad» . Ti-nuturile de jos sä dea baniI de-a dreptul la GälatI (dataruptä). - 1567. Plinire de vddrärit de la unul care cs'ail pusvinul pe dumnealui Vel Log[o]fät, §[i] acum s'ad dovedit clesti a kb. - 1568. Plimre, ape izvodu 6 ar da commit, derämdsita celor ce ail boI scri§ la cornärit s[i] nu §'ati datbaniI». - 1569. Cdtre starostele de Cernäuti. SA faca si ta-bla. <c[i], pentru peces de CAmpul lungu, cd i s'ad triimis500 pec[0] de cäsarf §[i] 300 de holt[6].» - 1570. Pentruni§te säteni ce se pling cprecum sint slug-I boere§tI s[i] altiI,-ad fost tot cu dänsi la cislá pär acmu, dar acmu s'ad ddo-sdbit ; ce s[d] caute dumnealui s[i] sä nu-I deosábasc[ä].. -1571. Zlotasilor cu sfertul de Novembre. Pentru cel mutatide la August se poruncise cä, gandu pecet albe innapolzlotasilor, pe dänsif sä-I aducet innapoI iaräs pe la locurilebor. Acmu, iat[d], poroncirn dumitale sa." nu le facet ni6 o supärare, ce sä-I läsat unde sä aflä, numaI sä avet izvoade fäcutede totI acelia.), trimetindu-le odatä cu tabla. g,[i] atunce vom.hotärä. Domnie Me, care vor fi de luat innapoI s[i] cari nu.zSä se sfirseascä cu ajutorul .1 milostenii pärinteluI Patriiarhu-

MATERIALE DE ISTORIE OULTURALA 411

lui». Copilul de casä ce s'a trimes, sä stea zapciii si pentruaceasta (18 Ianuar). - 1572. Plinirea tultului Bärladului (17Ianuar). 2 1573. Pentru niste Ungureni din Tinutul Neamt,fugiti. «S[i], pentru un vätäman 6-ail fost in sat la dänsii, säli poron'eascd sd-I pldtiasc[d] pecete, de vrem[e] cd li-aü fostvätäman in sat.» - 1574. Pentru oamenii din etrdre, carinu sint primitl la cislä de cei dinteun sat vecin, «la es[i]tulpecet[i]lor». --- 1575. Cercdturd de gostind la cloud Tinuturl(21 Ianuar). - 1576. «Ghen. 22. 0 carte datd de om gospod,sä margä. la [ordache Cantacozono biv Vel Vornic, s[i] O. pli-niascd de la dum[nea]lui 21 lei, 6 potronici, bani vech[i] ; caribani ail rdmas sä d dascalului din scold eliniascd, din Dom-nie d'intdiù ; s[i] sd-I aduc[ä] la dascal.» - 1577. 40 cartedata s'aü scris la läcuitorii s [i] la neguttorii de Fdlciiii, acrnu,la Triisvetitele, sä sä facd iarmaroc in tdrgu in Mail : decidumneavoastrd, neguttori, sd vä stränget, qi] sd cumpärat,s [i] 01 vindet, Third nici o pricing.» '2- 1578. Plingere a untilvornic de sat, cd a fost urmärit pentru niste säterif fugari.Domnul decide cd, «de vrem[e] cd acii 3 oameni [sint] fugits[i] nu e-i rädicat dumneata [ispravnicul] din soma lor baniilor, trebui sd-i plätiasc[ä] oamenii din sat ; dar vornicul nu-Icu cale sä li plätiasc[ä]. Asijderi, ail mai jäluit precum s'ailales IO oameni, earn' ail fost mal cu putint[d] in sat, s[i] ailrämas cei mai sdraci, cari nu sänt trainici sd plätiasc[d] pe-cet[i]le. Pentru cari, hotärdre ponturilor o stii dumneata : cuce cali s'ati osäbit acil oamini ?» - 1579. La zlotasii sfertuluial doilea : sä incheie (24 Ianuar). - 1580. Plingere a untilsätean, oVasili Chibzuialä. ot Pipirig ot Nianitu», pentru cdvätämanul i-a luat un cal in sama birului, dar, chiar dupdplatä, it opreste pentru birul ginere-sal, «s[i] ginerd-sdii 1-aillipsät väläman[ul] cu sätenii». - 1581. SA* se scoatä de lacisla cu tirgovetii din Gälat un Grec, om strdin : «numai cucapul s5.-1 scoat[d] din cislä si sä: dea.» - 1582. Cdtre Ior-dachl Roset biv Vel Vornic. 4Sä dai poroncd. Petrenilor, säfac[ä] mo 000 de sindilä, pentru triaba mändstirii Trisfetitelor,s[i] sä le dal' sll bani, o sotd de lei noi ..., cdte un lea demii.» - 1583. «La vamesii de Cernaut . . ., sä pliniascä

412 CONDICA LI.11 CONSTANTIN MAVROCORDAT

220 le pentru vama boilor starostelul Canevschi.» -1584. Pentru jalba « argovetilor de Niamtu, pentru chel-tuiala 6-ail fácut cu dumnealuI Iordache Ru[sejt biv VelVornic in patru dzäle». - 1585. Cätre Andrei Ruset, pentrujalba ccelor mai sdra, cg li fac strgmbdtate» la cislä. IordachiRoset sd fie poftit a pläti, «c'apoi s'a plini de la durnnealuicu alt chip». - 1586. Cdtre starostele de Putna. Va crutade basil' de milostenie numaI pe aceia ccarii t'or argta pe-cetluiturile Svintii Sale Patriiarhului, c'ati dat baniI aicia, laIap. -1587. Cätre Vel Cdpitan de Covurluhl. Nu trebuiasd dea tabla, ci nurnal. cecstratul», avind sd fie o cercd-turn, pentru a face pe locuitori sä se infäti§eze. Pentru spor,va face ctabld osdbitä». Pecetile rgmase, sä le opreascd pentrucine ar apdrea mai pe urind (31 Januar). - 1588. eGhenarie31. 18 foitä s'ail scris prea la toate Tinutur[ile], sä strängdbaniI milostenii Patri[arhulul], impreunä cu omul Svintii Sale.»La Suceava e eGheorghie Canano Postelnic», la TecuchlIonitä Costin, la Vasluiti Stefan Miclescul Vel Setrar, Anghe-lutd Goldi, Chiriiac Porotchi, la Orheiti Carpu Medelnicerul,Neculaiti Donici; la Soroca Costandin Doni Medelnicerul i

Carpu Cdpitanul ; la CirligAtura Costandin Miclescul Pitar ;la Ia0" Tinut, Vasäle Cogglniceanu Cdpitanul. In carte se vor-beste iar de climbile striine» care aü ruinat Patriarchia (31Ianuar) - 1589. Cdrtile de ceraturol. <rVidem cl de la toateTinuturile iaste lipsä de oamenf», cad s'ail strämutat insdnumaI. «Ce Domnie Mé, cu toat[d] trebuinta Visterii, mdcarticdt s[i] peste putintd de s'ar intämpla . . . [a$ez]dri [rupt] ces'ati fäcut, a sä strica nu sä poate, - preacum [i] vreame vaardta. insä cu hotärdre ca aasta, cd noI in anul trecut §i Ordacmu nicl o cercäturd ca aceia, preacum s'ar fi cdclzut, n'amfäcut, $[i] acmu iar4, ca sd-s vii tot la intälegerea, ca sdcunoasc[d] buna as[d]dzar[e] ce s'ati fäcut, am maI dat $[i]vream[e], läsänd la boerii zlota ca sd fac[d] cercdturd.» CeIdosip vor da pentru osteneala zlotaWor 'filed I0 parale. eCari$[i] aasta cu svatul de ol4te, iar4 pentru folosul lor, ca sgl viila intgleger[e], s'ail fgcut, - ca sd-I triac[d] prirnejdii viitoare.Deci, la cari sat sd va afla om fär de pecete, sail §[i] cu pecete


nescris[ä] pe fa#, unora ca acelora pecet sd nu li dea, ci, cumpre dän$iI, as $[1] prea vornicelul $[1] vätämanul satuluI, cubutu sä-I aduc[d] aid', ca sd-$ ià pediapsa a ränduit[d] $[1]hotdrät[ä], $[i] toate bucatele lor Ord la un oü sä 11 iá pesama domniascd.» - 1590. 18 «sureturip se trimet la totlzlo ta$ii.

XIV. «Condicä de hrisoave vechl a Domnilor trecuti, demilile mändstirilor i altd ob$tiia, ce s'at scos cu poroncaMdrii Sale Domnului Costandin Nicolae Voevodü, in anuld'intdiü, - s'ati inceput de la SApte[m]vri, let 7250 [1741],la al triisprdzeci ani al cincile Doninie $1 la intdiul an aal done Domnie a MoldoviI, care O. incheia pán la sfdr-$itul lui Dechemvrie, vleto 7251 [1742].»

1591. 7 Iulie 6938 (1430). Alexandru-Voolä aratä cd «JiurjuJumatea [JumdtatevicI], cu frati sdI, cu gupänul Steful $i cu gupdnul Mdindrul», impart «a pärinteluf lor Ioan Jumatea : Jurjii,curtil[e] de pe Jijiia, ce sd. cheaamd GiumätdteaniI, $1, din sus deHärldü, Deleanil $1 Micldujenii .. . Iar grupäinului tefui s'aii dat

5.1-bäne$tif pe Sdriat $1 cu mori in Sdriat, $1 alte sate, caril[e]n'am putut citi numil[e], fiind uricul stricat, iar cu mor[i] inSiret, $1 Ro$iiaciI . .. ; iar parte Mändruluf: Balintil pe Siret,curtil[e] $1 cu moril[e] ce skit in Sireat, $1 cu Tätaräl ce säntla aceale CurtI, in CdsligAturd $1 Vori$te, unde au fost cur-til[e] lui Dumbravd, $1, din sus de Härldü, VlädeaniI». Marturi :cgupánul Mihällas $1 gupänul Cupcea [Cupcidil Vornicul $1 g' upä-nul Negrild [Negre] $1 tot boiari.I.» Niagul Vel Logofdt.- Tra-duce «Gheorghie Mitropolit»i. Marturi : Antonie Mitropolitul,Catargiu Vel Logofdt, Darie Dora Vel Vornic, Costantin -Vel Spätar, Sandul Sturdza Vel Ban, Iordachi Ruset VelVornic, Apostol Leca (sic) Vel Särdar. - Fol. 545 V°.

1592. Ieremia-Vodd, pentru Lavra cea Mare a Sf. Atanasedin A.tos. Boieri, dupd fiul : Costandin, - Ureche Vornicul Tern"-de-jos, Grigor6a Vornicul TeriI-de sus, Gheorghie pirrälabde Hotin. Slavon. - Fol. 490.

1 1723-9. Erbiceanu, Mdr. Mold., p. LVIII.

414 coNDrca LIA CONSTANTIN MAYROCORDAT

1593. Început de act de la Iereinia Movild ; «7 ... Oc. 25 »,Pentru oacestu adevdrat al nostru credinos si cinstit boiar,dum[neallui Toader Movila, fratil[e] Domnii Meal[e], fiiul rd-posatuluf pdrinteluI Domnii Meale, al durn[i]sal[e] loan MovilaVel Logofdt, $1 a kupdinesdi dum[i]sal[e] GriacdI, nepot Anus-c5.1 $1 strdnepot Maru$cd1 $i dumisal[e] Scripcbl, brdni$terI ... ' ».- Fol. 47 V°.

1594. 20 Iunie 7118 (i6ro). «Märica si soru-mea Ceacea,fetile Olu$cdT, nepoatele lui Copa pärcAlabul», vind rnosiela Soroca. MarturI: Simion Avradin Pähärnicelul $i DräpanSu [1]gerel.

1595. 21 Maiii 7134 (1626). Miron-Vodd, pentru sateleMánjd$ti $1 BältätetI, «drepte dornne$ti, ascultätoar[e] de oco-lul cet4I Niamtululi, date de Constantin Movild lul' PätrascòLogofdtul, si pentru «cd i-ail dat $1 6 caI $1 600 galbini ro-$1I, car[i] 1-ail dat in triaba tärdi». - Fol. 547.

1596. Ia$1, 20 Mart 7135 (1627). Miron Barnovschi, pentruHangul. Aratd ce sä se cinte. «0 adunare sá fie intre totlcalugärif impreund . . . Dintru toate limbele viind, sá sd facäcdlugdfi la mändstire, $1, de va socoti egumenul $1 sdborul cdva fi acela om bun de slujba beseareciI, sä-I priirnascd ; lardUngureni nicT de cum O. nu-I priimascd a sá cdlugdri. acol6.»Egumenul sd fie preot. Hrana sä, fie la totl aceia$I. CAlugd-

di' sträini ail drept a sta numaI treI zile, afard numaI dacddad «zapis de la sine cum cd n'a maI lipsi, ce acolò va$id Or la moarte». - Fol. 375.

1597. Färd. data'. Ga$par-Vodä, pentru eCoste Buoc Vel Vor-nic de Tara-de-gosz , intärindu-I rno$iile, dintre care una fusesepe jumätate «DomniiI Meale de slujbd, la ocolul Pietrib.Una era curnpäratä «de la Bobi$ Nerni$ca».- Fol. 385.

1598. [Sfir$itul lipsested Evstratie-Vodä, pentru o mo$ie a md-nästirif Todireani, care are satul Hrendutii, la Hotin, «danie . ..Tudoru arnul Movilovi, fratele räposatuluI Irirniia Moghila-

' Se vede de aicl c6 Teodor Movilai (v. ma:I sus, p. 214, nota) era nurnaifrate dupà tall. al celor trel fratl MovilestI mai cunoscutl: Ieremia, Simion i$Mitropolitul Gheorghe. El era, In adevä'r, fiul Greac5.1, pe chid mama cclorlalt1se cherna Maria. V. Arch. ist., 11, p. 128 si Hmmuzaki, XI, pp L-LI.

MATERIALS DE 1STORIE CULTIJRALA 415

Vod[d], carele $i sfänta män[ä]stire Tudoreanii o au fAcut [cu]cheltuiala sa, - den ispisoc de la Irimiia Moghila Voevod, iarluI Toader Movilovi 1-ati fost cumpärAtur[d] [de] la Lupul Varticce ail fost Armas-Mare, feorul luI Iora$co Vartic Postelnic,nepot Petri Vartic ce ail fost Hatman, pentru 360 ugh[i] deaur 1. . SA cerceteze acum Condrea Vornicul $i «Marco feorulSilitraruluI» 1 - Fol. 438.

1599. lag, 29 Decembre 7184 (1675). Antonie Rosät, pentrudiata IleniI, vAduva luI Mirona$co 6 ogole Vel Clucer, pre sin-tatá de fratele el' Miron Stirce biv pircAlab. Lasä o mo$ieluI NicolaI fiul Stircei sari fratilor acestuia, Gheorghe $i Ale-xandra,- afarA numaI «de va fi o cucoand ce iaste in robie,vie»2. - Fol. 386 V°.

1600. Lista privilegiilor pentru catolicI, de la Antonie Rusetinnainte. - Fol. 464. Si pentru biserica de la Trotu$. Privi-legiul lui Ruset prive$te pe don ZanbatiI, episcopul ungu-resc din tärgu din Bacdü» (sail = regest - «Zanbatii, Bär-cum»)3.

1601. 29 Maiti 7204 (1696). Antioh-Voclä, pentru a se ho-tärnici satul Fäure$tif al luf Manolachi Ruset Vel Postelnic,«dat de räpoosatul socrul dum[i]sal[e], Dum[i]tru Buhu$ 6-aüfost Visternic-Mare 2. 4. - Fol. 539 V°.- 1602. 17 Novembre 7208 (1699). Antioh-Vodä, pentru cä-lugärif de la Sucevita $i Dragomirna, cArora li se amestecäla «iazerul de la Dorohoiii» evornicif de Dorohoiü si Ora;labil. de la acel Tinut $i altii care i$ sosescu, $i $oltuzul $itärgovetiI, $i väneazI pea$tele din iazer D. - Fol. 446 V°.

1 Cf. vol. V, pp. 61 1-2. Petru Vartic e acel ce a fost ucis supt Petru Rares,Iurasco e cel mort pe la 1586 ; In Arch. wt., I', p. 144 nota - sail Hurmu-zaki, XI, p. 9oo - se aflä numele mameI si fratilor lui Lupu.

2 V , pentru Ciogoletí, Doc. BistrIler, II, p. xxti.3 Cf. Melchisedek. Papismul,p. 28, In care se citeazä, dupä Foaia pentru

minte, etc . tocmal acest act, scriindu-se räü numele cpiscopului; cZambateIBurcutä. (cf. si W. Schmidt, Romano-catholici eptsropatus res gestae, p. 89,no 3 ; p. 94 n. 2). De sigur cl e vorba de un Ioan Szombathely, trimes ca epis-cop din Lie (Chic). Cf. vol. I-II, 13. 79 si urm.

4 De aicl resultä o nouä Inrudire lntre Duca-Vodä si Rosetesti. IordachiRoset. fratele luY Manolachi, tinea pe Maria, fata aceluia0i Dumitru Buhus.

416 CONDICA MA. CONSTANTIN MAVROCORDAT

;603. Färd. datä. Antioh Cantemir intdreste o hotdmiciepentru Iordachi Ruset Vel Vistier. Se chemase marturI din-tr'un sat : iuzbasa, chlhaia si un cdldras, hotnogul. Iordachiavea mosie cde spre socrul durn[isale], rdposatul Necolaid Rd-covit[ä] -ati fost Logoat-Mar[e], si pre Cehan fostVornicu-Mar[e], mosul socruluI dum[isale]»1: Nicolae le aveapentru cá plätise banI domnesti furatI si pentru cal furati.«Fruntea ariniL» «Tdrmurile «Bisdrica lui Cehan», laPAhnestI. «Funddtura satuld.» Se impune rdzesilor csä-s caute24 de oanain[I], sá margd sd gure la bisericd» asupra drep-turilor lor. Nu-I aflä. - Fol. 493 V.

1604. 15 Mart 7209 (I70I) (sic). Grigore-Vodd, pentruMihdlache Hristoverghi biv Vel Armas, care se face cdlugär.- Fol. 462 V°.

1605. 16 Octombre 7213 (1704). Märturie, pentru mosiile Sf.Mormint, a tuturor boierilor timpului, - in mina patriarchuldDosofteI de Ierusalim. Mdndstirile-s indatorite i despoiate. Patri-archul lasd pe cele de la munte in sama DomnuluI. Retine el insdcele cincI din IasI $i emdn[d]stioara» de la Galati (Galata, Bar-novschi, Sf. Sava, Cetätuia, Birnova $i Sf. Gheorghie din Ga-

care n'ai1 datoriI, dar slnt ingreuiate, «din vrem[e] ce s'agvändut bucatil[e] $i ati dat la nevoile tdrdi si a vremilor, ca-rile sdnt adiverite intru tot». Se roagd la Domn, der, boieri :ecum cif cu boiriel, asa $i mazilif boiarl carii sänt la tard, casá päzim cinste carif aü avut strdmos[i] nostri card SfántulMormänt». Se decide ca, de la cele sese mdndstiii, «Domniianie odatd bani imprumut sä nu ceae de la eg[u]meni, nimutt, nie putinit, mdcar la ce nevoe ar sosi pämnitul nostru».Vor da ruptd la Vistierie (Galata 50 ughi, etc.). cVenitul cear fi sä margd. la Sf[d]ntul Mormänt pentru cinste tdrAI noastre

Dect Iordachi Ruset a fost insurat de douä ori (v. nota precedentä). Pentruneamul Racovitestilor, v. vol. V, pp. 607-8. Cehan Vornicul, ta01 luI Waco-vitä Cehan, se cherna Ionasco (Urtcariul, XVIII, p. 477). Linia Racovitestilorar fi atuncl aceasta : Toader Cehan pircälab, fiul lui, Ionasco Vornicul, fiul

acestuia: Räcovitä Cehan , fiil lui Ricovitä: Nicolae Ioan al II-lea,- acestadin urma tatäl lui Mihal Racovitä Voevod, care venia vär bun puternicululIordachi Roset.

-aii

väil.»

lati),

1

si


pentru veánica pomenire noasträ si a pdrintilor nostri.»Se face ruptd si pentru vecind lor : 2 ughl i jumdtate pean, in patru sferturf. Bucatele lor vor fi scutite, ca odinioard ;oamenii le vor plai la mändstire. Judecata se pdstreazd egu-menilor, afard de casurile domnestl. Scuteald de prestatii. -Scrie Axentie Uricariul. - Fol. 506.

1606. 18 Ianuar 7220 (1712). Nicolae Mavrocordat. Pentru«bisearica cea domneascd din tdrgu din Bdrlad, care iastezidit[d] de räposatul Vasilie-Vod[6..1), ale cdreia actepierdut «pd räscoale, cAnd ad prddat Tätardi Teara-de-jos,la zilile 1121 Dumitrasco Cantimir-Vod[41, - cd hainit,- si adarsu de tot si tdrgul Bdrladul si sfintele biseare6, cu totul».O scuteste de «dajde impdräteascd si de dajde domneascd side toate ddrile si angheriile pre ate ar hi pre altf preotI inteara Domnii Meale,, de desetind si gostind, la 2 preoti si

diaconi, 2 tircovnicI $i 2 poslusnicf. Vor lua «la zioa tdr-gulul patru ban[i] de vitd, doi bani cela ce vinde i dol banIde la cela ce cumpdrd, si de cal 2 potronici, I potronic de lavänzdtor si un potronic de la cumpArdtor, si cdte dof banide toatd dughiana, si de carul de peaste 2 oc[1] de peaste,si dentr'altele, dup[d] obiceaid». Poruncd si care soltuz si pdr-gari. - Fol. 404 V°. - intdrire la 25 Maid 7241 (1733).

1607. 10 Ianuar 7221 (1713). Nicolae-Vodd, pentru mándstirea Bursucif (T. Fdlciiii), «ziditd den temelie de rdposatul Ga-vril Costach[i] 6-ad fostd Vornic-Mare,1. - Fol. 454 V°. -Mentiunea unor acte din 14 Julie 7201 (1693), de la ConstantinDuca (si pentru «o cdr6md mare . . la tärgu la adrlado), dela Constantin-Vodd (Cantemir), din 14 Julie 7193 (1685), de laAntioh-Vodd, de la Mihai Racovitd, de la Dimitrie Cantemir,7219 (17 II), 8 Ianuar, de la Grigore-Vodd.

1608. 1555. ILeat 7222 [1714], Julie 15. Adecd noi, boiarei täräfMoldova mare si mici, si mazilf, carei sintem iscälii mai gos,márturisim cu acest al nostru zapis pentru 10.000 lei ce s'ad luatde la dumnaluf Iordache Rusdt biv Vel Vornic, in Domniia mntäi

1 to 1711, Lupu Costachi, fail luI Gavril, si-a acut o tabiil de asteptareaid, «la niángstire la Bursucia (Neculce, p. 313).

68775. Vol. VI. 27

s'ati

2i

s'aa

418 coNDICA LUI CONSTANTIN MAYROCORDAT

a Märii Sali Domnulur nostru Io Neculai Alexandru Voevod,Mid imprumuta -aii dat dumnalui, ca $i alti boiari, in cloudrdnduri, la Visteriia ; cd si aceli goo (sic) lei iard$ s'ati dat inVisteriia WM, de s'aii dat in bir si in baiaramläc, - precumsäaflai pus $i la izvodul sämit ci-aii fa:cut Mdriia Sa Domnulnostru Neculaí Alexandru-Vod[d], - impreund cu alte venituri-aii luat Mdriia Sa din tard. Dändu-se dar acele zece mil delei in bir $i in baiaratnlaic, este datoria noastrd $i a tärdi.Pentru care lucru, ni-am apucat ca O. i sä pldtiascd dumisaleaceste ro.000 let pe 'ncetul din tarä, ca sd nu fie stänsdcasa durnisale. Si pentru credintá am iscdlit, $i ni-am pus pe-cetile. Si sint iscAliti acegi boiarl mai gos numit:

Antiohie Jora Vel Logft., Lupul Vel Vor., Catargiul VelVor., Gavril biv Vel Vor., Ion Buhu$ Hatman, DumitrascoCuze biv Vel Spät., Gheorghie A[po]stol biv Vel Pah., IonBal$e Vel Ban, Jora Vel Vist., Neculai biv Vel Sulger, Ior-dache Ruset Aga, Stefan Luca Vist., Lupu biv Vist., Cru-pensche Med., Macrei Pitar, Pdtra$co Ba$otd Stol., SandulSturze Stol., Stefan Ruset Stol., Mogälde biv Särdar, VasilieHdbd$61scul Med., Iordache Cant[a]cuzinò, Gavril CostachiVel Clucer, Pdtrasco Catargiul, Ion Abdza Logo f[d]t, Mano-lache Pitar, Stefan, Gavrila$ Stdrce. --: Fol. 1-2.0 1609. r-iii Mart 7223 (1715). Nicolae-Vodd, pentru Mitro-polie. ea mai dinainte vreame avea sate cu vecin[f] $i

poslu$nió, pentru slujba $i poslu$aniia S[fi]ntii Mitropoli, iaracum, fiind tara agunsd la mare scäpdciun[e] $i rdsdpd dinzavistiia nepriltoriulut, precum este vederat intru tot...» Faceruptd sdtenilor de la Bosance : cinci $ferturi de 45 ughi,pentru a fi poslu$nicI Mitropolier. Vor plai prin MitropolitVistieriei, iar nu prin zlotasi. Darea pe bucate li se iartd toatd,rämlind a se da Mitropolitului. ePrecum scrie $1 la uriculcel vechiù ..., de la bätrdnul Costantin Cantimir-Vod[d].»Judecdtile slut iardst pdstrate Mitropolitului, cdupd obicei -aafdcut Domnii cii bdträn[i] ». La Divan se reservd furtul $i

omorul. - Fol. 487.0 161o. Hrisovul lui Nicolae-Vodd pentru mändstirea Hangul.Asistä si Samuil de Alexandria. Maria lui Ilie Vistiernicul


apare itcu nepotii dumisale Costantin Costachea Vel Stolnic 2si Iordachea Cantacozino Vel Sdtrariti. Nefiind acte ale aces-tora, e rugat a judeca, dupd pravild, patriarchul, «ca acelace are titulus gudecdtoriii lumiiv. Citate texte pentru a do-vedi cd nu se iea inddrdt de la locurT sfinte. Mitropolitul aratäcd si luT i s'ail maT plins cdlugdriT. Sava episcopul de Ro-man pretinde cd ar fi reclamat bucuros si el clod era egumenla Hangu. Domnul observä cd schimb nu se putea face cumosiile mänästiriT, nefiind nicT un motiv puternic : ca ardereaclädirii, robia cdlugdrilor. Dania lui Barnovschi era build., c cd,de n'ar fi fostu cu dreptate, n'ar hi intdrit danie luY Barnov-schie-Vod[ä] Vasile-Vod[d], fiindu-T nepriiatin luT Barnovschie-Vod[d] si fiindu-T BuCoc socru. Iscdlesc : Ghedeon Mitro-polit, Sava episcop Roman[u]luT, Calistru episcop Räddutilor.Orest episcop Husilor, Gavril Miclescul Vel Logft., LupulCostachi Vel Vor., Hie Catargiu Vel Von, Ion Pdladi VglSpat., Ion Bals Vel Ban, Costantin Ros[* Vel PAL, DarieDoni Vel Vist. (20 Iulie 7223 . 1715). - Fol. 330 si urm.Cf. Uricariul, V, p. 365 si urm. (= condica, fol. 387 si urm.)2.

161r. IasT, 20 Iulie 7223 (17 I 5). Nicolae-Vodd inchind Ind-nästirea Hangul, Alexandria Marturl : clerul innalt moldo-venesc si boieriT din n1 precedent, pe lingä cari se maT in-seamnd : Dumitrachea Ramadan Vel Postelnic, Costandin Cos-tache Vel Stolnic, Costandin òuchi Vel Comis 3. Aveati astfel de

1 Constantin era fiul 1111 Vasilafto Costachi si poate al unel fete a lui lor-dachi 1-iii.

2 D. Xenopol a adus innainte aceastä. judecati. (v. Id. Romtndor, V, p.

13 $ i urm.) ca o dovadl de spiritul de hilpire de care ar fi fost InsufleNsi cei mai buni din Domnii fanarioti. Cine va ceti Irish documentele ce ur-meazà., se va incredinVa cg, dad. Mihal Racoviti a stricat hotärirea predece-sorului OA, dlnd innapoi Vistiernicesei Maria cele dou ä. mosii, el n'a ff cut-ocu alt scop cleat ca sù' fie prätit, prin cedarea acestor mosiI, pentru o da-torie, adevärata saù' inchipuitg, a gposatului sq al Mariel. De altmintrelea, sifärbi aceasta, citb ar fi dispusi a atribui lui Mihai Racovirl mai mult respectde dreptate deck bit Nicolae Mavrocordat 1

2 Cumnatul Domnului, care tinea atuncY pe Pulcheria Ciuchi, moart 5. pestec4iva ani la Bucurestl. Cf. Genealogia Cantacuzinzlor, p. 388 si Radu Po-pescu, Magazinul idoric, IV, 43. Ceremonia Ingroplril e descrig amùnuntit

420 CONDIOA DUI CONSTANTIN MAVROCORDAT

metoase sicelelalte Scaune patriarchale, si chiar al Alexandrie,«in Tara Munteniascd». Scrie Axintie Uricarul. - Fol. 379V° si urm. - i altd copie urmeazd. Se mat vorbeste de sd-rdcia Scaunulut si de primejdia de moarte ce indurase Samuil.

1612. «Catastihg bresle pograbacilor, ata oclilor, a sfinteimd.ndstir Tresfetitele.» Privilegiu de la Samuil de Alexandria.«Fiind et holteat neinsurati, aü obiceat ca sd-s fac[d] dintoate rufeturile cdte 4 ocli.» Aü drept a fi globiti $i cer-tatI numat de Mitropolit. SA' nu-I supere . «sail vornicil detdrgu, sag $oltuz cu pärgarit, sag ceausul neguttorilor», care4 i-ar amesteca la schimbu», «sag vdtav de cdr[d]ús» (7223.=1715, August). Catastifulbreslel e din 20 August 1675, de laMitropolitul Dosoftel, care vede privilegiul lut Dosoftef de Ieru-salim, dat in 7182 (1664), 9 Iulie, in Sf. Sava, unde era «gdz-duity. ,ri, hind si not atund la Scaunul Mitropolii SuceaveiMiSropolit, $i intdmpländu-ni-sä noao inteacea dat[d] a fi venitnot de la gazda noastrd la gazda Sfintii Sale, $1 de preun [A]fiind not cu Sfintlla Sa», vine la el starostele Vasilie Gfalaldfil,« cu oclif, cu pominoc». Li sd dd voie a lua de la bresle, $1 dela «croitor[i] de abale ce sd chiiamd abagiiariv , $1 de la «sdra,ce sd zi[e] saiddcar[f] », mesercii, suranar, tälpdlart si alte«misereale». «Asijderea, de la sfänta rndndstire de la Goliiain jos, sd aibd treabd si sd fie volnic a scrie ocli starostelede la Sfintiia Sa PreCista si starostele de la St: Ioan Zla-toustu, iar starostile de la Sfeti Ioan Crästitel si starostile de laTi esfetitele sd n'aibd treabd in jos. Asijderea de la sfänta Ind-ndstire de la Goliia in sus, ca sd aibd treabd si sd fie volni ascrie ocli starostele de la Sfeti Ioan Crdstitelsi starostile de laTresfetitele, iar starostele de la Sfintiia Sa Precista si starostelede la Sfeti Joan Zlatoustu sd n'aibä treabd in sus.» Penalitd-lile ca si la breasla cioclilor din Focsani (v. mat departe). «Iar lapraznic sä dea tot oclul cdte un brtu, sá fie de treaba prazni-culuf.» Urmeazd scutirea lui Antonie-Vodd, din 20 August

In Del Chialro. Cf. 0 a doua Genealogie a Maviocordatilor, tipàrit à. de d.Legrand.

1 Gealaliiz i. erail un fel de Tatarf (v. Doc. ffistrga, I, p. 14, no xv»).


7184 (1676). Apo un privilegiu de la patriarchul Hrisantde Ierusalim: Anton le starostele cioclilor î spusese «eä adfost patru ceate de Coen, iar acma ad rämas numal 2 ceate».Amenintärf cu blestem cätre cvdtaful de cärdu$ sad vornicerde tärg» (18 Februar 7222=1714). Dupä aceasta vine scu-tirea de la Constantin Duca (II August 7201=1693), de laAntioh-Vodd (20 Februar 7204=1696), de la MihaI Racovitä

Februar. 7211 = 1703), de la Nicolae-Vodd (2 Mart7218=1709), de la Dimitrie Cantemir (28 Dece mbre 7219=1710, de la Grigore Ghica (14 Iunie 7237=1729). - Fol. 414.o 1613. Ia$1, i-ia Septembre 7224 (1715). Nicolae-Vodd faceruptoare pentru cele cloud sate ci$tigate de mänästirea Han-gul. Unul va da «cite o mie $1. optdzdó de galbini pre an,$1 ace$ti bani if v.or da pe qasä èverturi, care fac cdte 180ugh[l] la un vertu, $i sä n'aibä a priimi oameni de tardpre alta intre ddn$If, nice cu cislä, niè färä cislä». SäteniIdin CracdoanI i cel 26 de poslu$nici a mänästirfl vor da 93de ughi $i 12 potronici, in sese $ferturl. Alt sat e taxat cu3 bani. «De sd vor insura feorii vecinilor acestora din Crd-cdoand sä (sic) poslupicii Hangulul $i din Bdicenl, sad deare veni cändva din vecinii eel fugitl, sä aibä egumenul a-Iaduce si pre aceia i sä-I tocmascd numerile lor la tabla Vis-teriiI cu ruptä bucatele lor pentru alti sä nu li sdtragd..» Sint scutitl «$i de chile, $i de card de Hotin, $i decard de oaste, $i de salahorI, $i de conace, $i de podvodzI,$i de cal de mezil, si de cal de olac, $i de cal' impärdte0,si de card de brani$te, $i de ialovitd, $i de sulgu, $i de ili$,de untu, $i de miere». Sint opritl de a intra la eI «globnicI»sad «vornicil eel mari», dqugubinarI sad pircälabl. Pentrufurt sad omor, vor veni la Divan. Scrie Axintie Uricariul.-Fol. 382 V°.

1614. Ia$I, 20 Septembre 7224 (1715). Nicolae-Vodä faceoboroc Scaunului AlexandrieI 205 de lei din cgo$tina de ofa Bältäte$tilor, carea ad ef tocmalä cu ruptoare». - Fol. 384.

1615. Ia$I, 20 Septembre 7224 (1715). Nicolae-Vodd dä ni$teTiganI Hangulta, intre cari un anume Strämbeid.- Fol. 384 V°.

1616. FArd datd. Nicolae-Vodd, «pentru 5 preot $i un diia-

si

(ID

422 DONDICA 1.171 CONSTANTIN MAVROCORDAT

con ce säntii la 2 bisdri armene$t1 ai in tgrgu in Ias, $icuff ad obiceaid, ca tot preotir ce slut in tgrgu in Ia$ pela bisericil[e] moldovine$U, sd nu d nernicd, ni zlot, nileI ..., ni la ghiatd, ni la gunoid.» Scutit1 $i de a ca-

maul cojocdriascä». «Nie sd aibä a le duke] Turd sail TA-tar[i] sad alti oaminrf] strein[f] la casäl[e] lor fár de voia lor,ni a$ternuturil[e] lor sä nu le ià. u$dreI la Turd sad la Td-tar[i], ni $oltuzul sad pärgariT la casäl[e] lor sd nu l[i] facdni un zulum». Mal ad privilegif. - Fol. 470.

1617. 22 Iunie 1717. «Anita, gupäniasa lui Pavd1 Rugind.'Vel Comis, fata lui Iona$co Arma$ul», dd. Sucevitif satele Bros-clutif $i TräbujaniT, «care sä botärdscu cn tärgul Dor[o]-hoiuluf». SI se pomeneascd smdtwi-m Anita Ursdchioae $ipe mine, cu sotu-meü». Scrie duhovnicul el'. Iscale$te : «AnitaRuginoae Vel Comis». - Fol. 504 V°.01618. to Decembre 7227 (1718). MihaT-Vodd, pentru jalba lui

Ilie Catargiu Vel Logofät, cu privire la paguba-I «de cdtane, invrem[e] rdscoaleI, la P 7225 [1717], osäbit de alte pagube -adavut dum[nea]luI de spre alte cdtane, de ad jdcuit casa du[mi-sale] de la Rdaciun[I], de la Tánutul Putnii, fiind a$edzar[e]dum[isale] acolo, $i s'ad mäncat mult stupf, $i multe but cuvin s'ati bdut, $i alte bucate ce ad avut, s'aü luat, - din car[e]jac $i curtil[e] dum[i]sal[e] inteacel sat, cu toate damuril[e]-ad avut pekur curti, i-ad dat focu eT, de li-ad arsu. Si, dintr'a-ceale cdtan[e] fiind unii $i din cäpiteniel[e] pämäntuluT, ca-pete catanelor, cdp[i]tan[f] de cdtane, anume : Ilie Contdscul $icu Ionit[d] fiorul luf Aslan Cdm[d]rapl 2; cdrora nu l'ar ficadzut lor, numindu-s[d] mai capete $i pdminten[f] statornicI,$i a jAcui pe alt peminten[I] $1 casá boere$tf ; ce li s'ar fi

cddzut, ca unor pdminten[1], sa aper[e] pe altf peminten[i] $icasele boire$tf, $i O. s[4] fie ferit de lucrur[f] reale, dar eT, maIvärtos, fiind capete cdtanelor, if indemna $i iI trimitea depräda pe pemintean[f] $i casä boire$ti ; den car[e] pamintean[1]

I E unul din tovain'sil de pribegie in Rusia ai lui Dimitrie Cantemir (Ne-culce, p. 332 si Vials. lu'i Constantin Cantemir, ediVa ruseasc h. a lui BantlsCaminschi; anexà).

2 V. Cronica lui Amiras, p. 124.


$i casa boiariuluI nostru de mal sus numit la mar[e] lipsdcu jacul lor aü adus-o.» Dä platnict pe ace! «Wild"! de cd-tan[e]». Ilie aratd cä ceI doI boierl luat, ccu cdtanil[e] dela stiaguril[e] lor, 12 gropI de pdini de la RdcdciunI si 8 butde vin de la viel[e] dum[isale] de la Orben[i] ... Si, cdt n'atputut rddica ei cu cardle ce aduses[e] eI sd incarce pdinea,ldsdnd gropile destupate, jecuit alti, cine cum at putut.»EI daü vina pe Vasilie 6aurul, care li-ar fi poruncit. Dd luIIlie Fäntdnealile luI Aslan. Domnul il iertase pe acesta, darapeste putänd vreme iar s'aii fäcut hain pdmäntuluI fu-git in Tar[a] Lepscd, socotind cä iar ar gds[i] vreme, ca unacdtor de reale, $1 va vin[i] de a fake] stricdciun[e] pemin-tenilor in tar[d] . Si, fiind mar[e] scumpete de päine, foam-tea (sic) e-aü dat Dumnedzdti inteacest pämänt, de ail agunsumerta de pdine la 5 lei si ma! bin[e], $i dumnealui aü cum-pdrat pane intr'ast pret casdi sal[e].» - Fol. 515 V°. Seadauge câ Stefan Rus (sic) biv Vel Vornic ar fi cerut apoI satul,cardtdnd ea' el incd ar fi avut prad[d] de Moscal[i]», $i maIe si ccumnat lul Aslan». intdrire luI Ilie la 28 Mart 7249(1741).

1619. 9 Maiti 7227 (1719). Mihai-Vodd. cGano si Cos-tandine, juziI de fauff», ca sä dea doud sdla$e unui boier. -Fol. 430.

1620. 25 August 7228 (i 20). Mihal Racovitä aratä cd la7224 (1716) s'a inceput rdzboiul cu NemtiI, 10, (Mild Dum-nedzIti biruintd Nemtilor asupra std.pdnilor nostri, iar o samdde boiar[i] $i mazilI de tard, vddzdnd izbändd Nemtllorindatd s'ati implut de gändur[i] riale asupra ; intre carifcel mat intdiü incepätor $i povatd fost-aü Vas[i]lie (:,aurul bivVel Stolnic, pldandu-I a-$ fa[e] nume tdlhdrescu, mers-aiisdngur in Tara Unguriascd de s'ati inchinat la ghindrariul deBrasov si s'aü luat nume de grof, cdt si pämäntul nostru, atärif noastre, l-aü inchinat NemOor pänd inteapa Sdretiu-lul, si cuibul säü 'ati pus in rndnästirea Ca$inului. Care adu-cdnd cdtrd. sine $i pe a1í boiar[f] si mazil[I] si fior[i] deboiar[i] de Ord, s'ad trimis de aco!ea si la cetatea Niam-tuluI, de a apucat prädänd si jefuind pe tot, si mandstir[i],

i-aii

li-ail

s'ail

-

424 CONDICA LUÍ CONSTANTIN 31AVROCORDAT

si boiar[I], si pre cine is afla, fär de nie-o mild si socotintd ;fiind si Turd negutitor[I] pen tärgur[i], trimitea poghia-

zurri] acest incepátor de rele Vas[i]lie Lurul, de robiia preTurd* si-I duc poclon ghindrariuluI de Brased, ca sd-$ 1111-

,1-lased cinstea sab Care fapte intdlegänd stäpäniI nostri, n'adputut suferi, si cu ria urgie s'ad scärbit asupra tdräI noastre,-cum era sd s[d] dei toatd tara in robie si in sabie, incdpänd siDomniia Mea in prepus cum cd: $i noI am fi fost agunsl cudänsii. NumaI, Dumn[e]dzdd vränd sä discopire dreptateanoastrd si nu pärd in sal-sit sä prdpddiascä acestil pdmäntd,satuit-ad dar Vas[i]lie Uaurul si cu sotiele lui de ad trimis

poghiazurI : cu unul, sdngur Nurul aü mersu de ad robitpre sora noastrd Mariia, a räpoosatuluI Costandin Vel Stolnic,si ad dus-o de ad inchinat-o ghindrariului de Prase'', iar cuun poghiaz s'ad pornit Frantuj, cdp[i]tanul de cetatea Niam-tului, de ad vinit asupra noastrd are in Ias, sd ne i si prenol' in robie, si pre altii boiar[i], cariI s afla pre längd not,sä-I omoard, $i casdle kr sd le jefuiascd de tot ce ar avè. Si,in vreame ce ni-ad incungurat poghiazul in Curte gospod,iar Dumn[e]dzád, nevränd ca sá fie pre voia lor, dänd izbAndänoi, care si Frantuj Cdpitanul aü cddzut la mdna noasträ, -atunce am esit si noi dintr'acel prepus di card stäpännNumal, dupd izbandd 6-am fäcut, pornind TätardI ca sä lespargim si cuibul cetatia Niamtului, macar ed.' 1-am sispartii cu agutoriul lui Dumnedzdd, insä -Mardi', cum ad trecutSiretiul, aü i inceput a präda si a robi tara pänd in munte ;care robie si pradd nu s[d] va putea uita in ve, §i ni cu atätanu s'ad päräsa acel acator de rele Vas[i]lie 6'aurul, ce iaraü inceput a fa[e] poghiazur[i] si a präda, i spre Prut, la Ti-nutul Covurluiubil si a Fdlciiulul, agung poghiazurile lui: adjefuit si ad prädat pre bieti perninten[1] fär de niá o mild;si cuibul kr era la mdn[d]stir[e] la Casin si la Miera. i acolo,din poronca puternicii inpärät'il, in 2 rdndur[I] am mersu cumultim[e] de Tätar[f] asuprá-le, de i-am scos din Casin sidin Miera, si iards nespus[d] pradd si robie fdcut nevi-novatilor läcuitor[i], pentru spurcatele luI fapt[e]. Deá vomsá ardtdm pentru aciI boiar[i] si mazil[I] 6-ati fäcut aa zarvd,

si,

2

d[i]rl

s'an


carif cu faptil[e] lor ati adus tärif mar[e] perire si robire ne-spus[d], cum nió unii dintre dänsiI ni o nevoe sad strämbd-tate di spre noi n'aü avutd, nurnal el, ca nisti oamini din fire/IL nesocotind la ce a vin[i] lucrul, cu faptil[e] lor ad adusWM stdngir[e] cu robiia 6-ad fäcut. Caril[e] intdid Vas[i]lie.6aurul, cumpärdnd de la noi disiatina de stup[f] la TinutulBacdul pentru 1.750 ugh[I], -din care somd ne-ad dat 450 ugh[i],iar 1.400 ugh[i], cu ban[i] mierif, n'ati vrut sd ni-I dei, ffindvenitul nostru, - ce cu aciia ban[i] ad adunat card sine tálhar[l],cum s'ad pominit mal sus ... Cu gudecata arhiereilor si atoatä boerimeav, il iea deci satele Bociulesti, Hälducestl $i

Spinoasa, csi curtil[e] din Iasv. Pe aceste curg le &A. lui SandulSturdza Vel Ban, cpentru a, si cdnd ad vinit Frentu Cd-p[i]tanul si cu Velióco Sulgeriul cu cdtanile, cu oaste, asupra,noastrd, iar de la dum[nea]lui am avut stire de vinire acelortálhar[f] asupra noasträ la as, fäcändu-ni stire din Cdrligd-turä, fiind fugit de cätane si td[un]pländu-s[e] de ail trecut lavinire acil alhari pe la satul dum[i]sale, pe la Ruginoasa : in-stiintindu-s[ä] si dumnealul dintr'o slued.] a dumKsal[e], in-dat[d] ad trimis de ni-aü dat stire de vinirea acelor cdtane,ca sá ne pdzim ... Osabit, pornindu-s[e] oaste tätärascd dupdacil tälhari, pärd la Cetatea Niarnt.ulul, prada ce s'ati fäcut,s'ad pornenit mal sus, iar, la intorsu, lovind pe la satul du-m[i]sal[e], pe la Ruginoasa, multá pradd i-ati fäcut, de i-admdncat -ati gdsät la casa durn[isale] tot : päini, stupi, vaó, boli-ail luat, iar, cdndu ad fost la a dooa vinire a ostii tätärästf,and ad mersu In sus si Domniia Mè la Casán cu Aslanil[= Aslang-Md[r]za, cu oaste, iar sad tämplat de s'aü fäcutmare pagubd, cd i-ad mäncat multe prisde de stupi de la Td-nutul Niamtuluf si de la Bacdti '.» - Fol. 539 V°.0 1621. 4 Ianuar 7235 (1727). Mihai-Vodä, «la slugile durni-

sale Hatmanulta, care stränget poclon hätmänescu dup[ä] la cd-läras, facem stire cä venir[d] cäldrasif de la Pociul Bärälaculul,si ni s[d] jäluir[d] precum at märsu si le cearet 61 lei pock nulhätmänescu ... Acel mezil iaste in seam[a] Domnii Meale; s'aiiluat den seama dumisale Hatmanului.» -Fol. 435.

1 V., pentru alte acte agmänkoare, /st. ht. Tontine, I, p. 217 0 notele.

426 CONDICA LW CONSTANTIN 31AVROCORDAT

1622. 13 April 7235 (1727). Grigore-Vodd, «hahamuluijidovescu, lui Jacob, §i lui Boroz de la Soroca, ca sd fie vol-xiltmerge la otacile de la iarmaloc i sd aibá a lua cu-rupca dup[d] la tot Jidovil din Teara Leascd, pe cum le iasteobiceaiul lor de vac, g O. aibd a lua si de la mesercii jido-vqti pre obiceaid, precum le scriti artile i de la alp' Domni».- Fol. 432 V°.0 1623..18 Iulie 7235 (1727). Mihai-Vodd. S'aü plins «PavelCatargiul Vornicul de Vrancea si Stefan Vamesul de Vranciasi Stefan Necoar[d] si Marco i Stefan Gduria, §ti cu totVräncenii ..., pentru rändul soläritului, cd aii avut vechiùobiceiti de ail dat solärit : de fum cate 35 lei ban[i]». Aveaüsi testament, de la Mihai-Vodd chiar, dar se. pierduse. Con-&Ind. - Fol. 483.

1624. 8 Julie 7236 (1728). Grigore-Vodd, pentru niste ve-cint. Parintii lor, impr4tiati 1a risipirea satulul de rdscoale,sint adu0 la urmei de Postelnicul Constantin Ciobanul, si 4C ati

mal näzuit si alt oamin[i] strein[i], läturas, pentru sprij[i]-niala: i, cdrora aii fost strein[T], li-ail acut scrisoar[e] lamänd, cdt or vr sä sad[ä], §i, and or vr sd iasd, volni O.fie». intre vecznt skit : «Ndstas[e] Luafdr si Arsänie (Joe-matir», «Negur[ä] Tärcan». - FoL 544.

1625. 31 Ianuar 7237 (1729). Grigore Ghica da voie luiHasan-Aga, Särdar de Galati, a-0 aduce la satul WI «oamenistreMi, den teara turCascä i dentr'alte pill, or-cdt de multiar aduce». - Fol. 437 V°.0 1626. 9 Maiti 7237 (1729). Grigore-Vodä, pentru «oameniidin Bältäte§ti, de la Tinutul Niamtului,... fiind el de a pu-rurea pdzitor[i] la straj[a] Hangulul si alte potió prin munti,la marginea hotarului din spre Tara Unguriascd». Eraii scu-titl de mortasäpie si pdrcäldbie, ipentru ceale ce ail el' devändzare, de vänd la ttirgur[i] : sucmani, cergi, brae, catrintd,brändzá, länd, í bucate : oi, miel, vite, cal .. ., ni foldrit, cumO. pentru vinuril[e] ce at' dus din gos, cu cardle 0 cu boi lor,de n'aii dat ortul Trotusului, ni pdraldbie». Nu eraü jude-cati de cglobni, ugilbenar[i], pärcdlabi ... Mdcarti cd si altesate aü luat cu mijlocir[e] cart de apdrar[e] cu tocmalä ce

MATER1ALE DE ISTORIE CULTURALA 427

or da la folärit, car[e] s'ati $1 stricat unil[e] dentr'aceale cdil,dar acesti Bältätesti, fiind vech[e] strajä domniascd di spreTara Unguriascd, de pAzAscu ei sp] dzi si noapte poticil[e]Ungurilor, ni de cum nu li s'aü putut strica aceale vech[i]testamentur[i] ce scriti pentru folärit si pentru toate acestede sus arätate», etc. Judecata lor va fi la «ispravnicul lor»,afarä de casuri domnesti. -Fol. 533.

1627. i-iti Mali" 7238 (1730). Grigore Ghica, pentru mä-nästirea de la cVán[A]torii Pietrii, fäcutä de rdposatul DomnuIriaiiia Moghila-Vod[ä]». - Fol. 434.0 1628. 5 April 7238 (up). Grigore-Vodd, pentru «jaloba depurure de la pärcdlabir de Orheiti,_ Läpusna, Soroca, precumati cälcare cu sträinbätate de spre Särdarii, amisticändu-s[ä]in gloabil[e] $i in obiceile pärcálábegi de alte date, $i Särda-riI ati ardtat pri[i]ni inpotriva pärcdlabilor, - silindu-s[ä] a-side$chide cale mai largd spre folosul lor, trägänd obicee lapartea lor». Se dovedeste : ccä mai innainte vreme ati avutSärdarif hotnogf de straj[ä] pe la toate marginili acestor Ti-nutur[1], $i, ce sä lucra, de la dänsil av $tire Särdarii, $i, stri-cdndu-s[d] a[e]le bresle, in locul acelor hotnogi ati rdinas de [ati]pus Särdarii nemesnió la margin[e], de sänt $i de straja mar-ginii $i, ce s[ä] lucriadzä, di la dänsii iati in$tiintar[e]z. Sä.-T aibäsi de acum Särdaril pe nemesnici, csi sä poarte grija pentrucaei tätäräst[i] sari tälhar[i] de cal tätärästi sat"' turcesti, undes'or afla, sä-I prindä $i sä-1 ducä. la Särdariul . . ., Särdariulsä aibä trial:4. Iar la gudecdt sail la gloabe acil nemesnisä nu s[4] amesti[e], ni sä gude[e] pe nim[e], ni sä glohascd.A$ijdire la alte furtu$agur[i], car[e] sä numäscu potlogäriT,Särdariul sä nu s[ä] amesti[e], ni la gudeat, ni la gloabe ;ce numai sä fie pärcälabii sá ail:4 triabä : moarte de mu cänds'a fa[e], va av triabä Vornicul cel Mare. Al doilea pri-[i]nä ail arätat Särdariul cl, dupä [e] s'ati stricat sluj[i]toriide pe margin[e], $'ati rämas täranii, ar fi luat Särdarif aleo vulpe pe an din tot satul. Pentru aasta incd s'ati socotit,cAnd ar fi Särdar not'', nut:pal o datá sä ià Ole o vulpe pean de tot satul, iar apol altä datä tä nu ma! ià, ni cu zlo-täriia, ni cu alt chip de socotialä. Robif, or unde s'or afla,

.


la Särdariul sá s[ä] clued. Pentru vite de pripas, afar din caitätdrágf sag turce$ti, cu alte bucate de pripas, or a eta arfi, sd n'aibd triabá Särdariul, ce sá margl toate la pdscdlabi.Gdlcev[i] mar[i] de s'ar fa[e], car[e] sd tae sag sä bat, dearatä sängi, aceste hied a pärcdlabilor O. fie, a sä gude[e],el' sá globascd, $i, mdcar din priki]ni ca aciste de s'ar tam-pla sd. gude[e] $i Särdariul, dar gloaba toat[d] la Ora.-lab sä d. Si vornicif de pen sate numai Särdariul sä aibdtriabd a4 pune si a-I scoate, iar altif sä n'aibd trial:4 ; $i, pe carifden vornicei sag din lácuitor[I] i-ar afla Särdariul cd sdntpri[i]nd de räsdpe oatnenilor, pe unii ca aciia iard$ Särda-riul sä4 certe sd le vie de hacul lor. Si, la tärgur[i] cesänt la acele &if Tánuturi, mergänd Särdariul, sd aibd a gu-deca $i a globi pe obiceiul vechig tra dzil[e] numai, o datäinteun an. Iar, cänd s'ar tämpla sd marga Särdariul cu alteporonci, la udecd't $i la gloabe sä nu s[4] ameste[e]. insäsla gudecdtil[e] dum[i]sal[e] de va afla $i vr'o gudecat6 a vreunui pdrcälabu rea fäcutd, pe mazda sag pre voe veghetd,Sárdariul acialea kudecäti sd nu le strike], ce si le trimitäaice la Domniia Me. La tdrgul Onitcanii, toate gudecgil[e],or furtu$agur[f], or bad!, or-ce pri[i]nd, Särdariul sä le gu-de[e], $i sd le globascä pecum aü fost ; iar pärcalabii malmult cleat cei 2 potronia pärcäldbiia sd nu ià. Si toatä mar-gine in sama i in purtar[e] de grija Särdariului sä fie. Cusatil[e] toate, Särdariul sd [n'] aibd triabd intru nimicd. [a] sdatnistica, ce numai Clucerii $i vornicif satelor sä aibl triaba.»Fol. 474 V°.

1629. «Breasla oclilor. (:;ata sfintii, pr-cuvioasei Maicil noas-tre Paraseinvii,Zen-reara Moldovii, den tärgul Foc$anilor» (pri-vilegiul innoit de Grigore Ghica la Io Septembre 723L-=.12352)Mitropolitul Antonie aratä cd a venit la el Andrei starostelede ciocli, ci cu tat Voiniciii Sale bresla$ ocli», $i cere «in-noire privileghiil breslif sale, ci iaste obinuit den veacg». in-tärete deci privilegiul lui Dosoftei de Ierusalino, «fiind alein teard Sfintiia So, viind de la sfánta cetate ' a Erusalimu luipentru cercetare pravoslaviif, hi zilile -cre$tinuluf pravoslavnicIon Stefan Petre Voevod, Domn Ord.! Moldova, fiind atunci

si


la cursul anilor de 'ncep utul Lumii 7182 [1674], in lun a lui Iuliein 9 d.». La Dosoftei se jAluise «Vasilie staroste de Coca presluj[i]toriI care sAnt cu slujbe domne$ti, $i pre dumnealor sta-rostif den tArgul Foc$anii, cum el nu le tin in seamA privi-leghiia lor cea de veacu, care privileghlia aq ei breaslei salede intdriturd, de mild. $i de scuteald, de la fericitif, pravoslav-nicii, de de mult rdposatii Domni», nefemindu-se de blestem,«ca ni$te prestdpni, $i streinat de mila lui Dumnezeù», puindu-1,«ca $i la alte breasle», la dAri $i lucru. Dosofte socoate el breaslacioclilor enu iaste cá alte breasle, ci ace$ti nevoitor[i] ocli sAntvoni holteai, neinsurat, $i breasla foarte de treabl pentruingroparea mortilor, a "sdracilor $i a streinilor, a celor ce moraie in tArgu, in Focsani, pre ulite $i pre supt garduri, prengunoae, - pre tot if strängu si-I grijescu $i-I ingroapd precumsa cade, singurT cu radinile s ale rddicd patul $i cu oasele, $ipren urnerile sale if duc la sfAnta bisearicA, $i din mila cre$-tinilor celor indurätori si dentr'alt sal prilejäl (sic) chieltuescude acopere oasele cu pAnzA, si le plAtescu preotilor de le as-trued ; gropile cu mänile sale le sapA ; a$ijderea $1 trupurilecelor perit care pier ai in tArgu, in Foc$atif la locul cel depierzare pentru vina lor, cu porunca Domnului, trupurile aces-tora clouA zile strAjuesc $i a treia zi ii ingroapd». Se aratA actulacesta lui Grigore-Vodd la 7239 (1730). intAre$te $i el prinhrisov cu iscaliturA si pecete mica. Sfinte$te $i Mitropolitul,pentru ca, la moartea cre$tinilor, esd. aibd el' a-I petreace cufAcliia $1 cu lumini, $i singuff sA riclice patul eu oasele, $i sAle clued. pAn la sfänta bisearicA, intru 'shwa ful" Dumnezeii silauda rodului omenescu .. . SA fie starostele cu fratii sA aleag[A]sA puie vdtaf cu totii . .. SA aibd ' eI a grij[i] $i a ingropapA tot oameni; Care sd vor pristävi in oras ai in s'Foc$ani',off bogat, ori sdrac, mai vArtos pre oarkenif cei streini $i

nemearni, care nu va avea pd nimeff sA-I grijasca la moartelor . . . Si pentru oamenii cari vor fi de p"e-fire - éu pöruncaDomnului $i le vor tdia capetele . .. Numai cu cei den afard,

n'aibAde oras sä treabd ; iar, de va, fi Tigan, fie perit si 'IA

oras, ca sá n'aibAl acolo,oclif ... Cine va veni si sA va plecabreaslif, $i nu va fi scris la áltelreasle, ce sd fie volnic-a-I scrie,

430 CONDICA Lut CONVANTIN MAVROQORDAT

fie $i ucenic, la me$teri. Iar barbanta lor sa nu fie nimica,pentru cae cd nu sant e ca alte breasle de me$t[ejd.derea are obiceaiti (are) starostele de veacu a scrie ocli dela toate breslile, den meserealile tuturor, a tot felui de mesterpig: den blanad, den croitorl, den cepragarl, den abagert,den sdhaiddcart, den zlatari, den cizmad, den soponad, dencurelari, den meserciI, den olari, den traistad, den teslad,den salad, den lac[a]tusI, den panzarl, den pietrad, den sto-Had, den soronari $i tali:Wad, den facliiad, din barbliarl $i

dintr'alte breasle, din toate Asa sa fie. « A$ijderea a scriestarostele volnic sá fie, cum pre mester, asa pre ucenic, $ifar de voia me$teruluI. Asijdere, oclul care sa va insura, sa

voe a lipsi den breasla pän la anul, pan G-Taraznic ;si sd fie in pace de dad' si de alte mänunte, de toate, cacum an fost- neinsuraLpn1a praznic. Iar de la praznic sanu lipseascä acela, insuratul, $i sä scrie in locul lui altul, ne-insurat.

Pentru globe si cercetare starosteluI $i a oclilor. A$ijdere,nimene din judecatile mirene$t[I], in boiad, din starost[f], sá

voe, ni treabá a globi sail a certa pa starostele, aüpa Coal, numaI [Mitropolitul], iar altul nimeni, orI pentruce vin[ä]; aas[ta] tot sa stit. Cine va (va) sari spre starostile,gloaba 2 taled, $i o sutd de toiage la pamänt. Cine va sarispre vätaf, gloabd un ug $i 50 de toiage. Cine va da pa Ninaunul altuia, 15 potro[ni] gloaba $1 50 de toiage. Cine valovi cu pumnul in mas[ä], un taler. Iar care din eel' tiner[i]ce nu va da cinste celor ma bäträni, sa.-1 dea 50 de toiage.Iar carele den ocliva meargela alt"tivamearge la staroste, sä-1 bat[a] eu Ioo de toiage. Iar careledin ocli nu va asculta de starostele $i va vrea sr stricebreasla, acela oClu sa fie trecliat .$i` procliat, i sä fie afu-

.

carisit, $i din breaslä O. fie lepadat, o oae ralosá din turmä.Iar la praznic tot oclul sä dea ate un ortu, sá fie de treabaprazniculul.» Se incheie cu un strasnic blestem. - Fol. 399$i urm. - La 24 Februar 7242 (1736), intare$te apoi Daniil,episcop de Roman ; Grigore Ghica intarise, cum s'a spus,la io Septembre 7239 (173o). Vine $i o lista de Domni,

A$ij-

*

n'aiblsi

n'allol

MATER1ALE DE 1STORIE CULTURALA 431

pänä la Constantin Mavrocordat si sotia luI Catrina, si olistä de MitropolitI :

Theoclit Mitropolitul, Calistrat Mitropolitul, Theofan Mitro-politul, Grigorie Mitropolitul ot Putna, Ghiorghie Mitropolitul[ot Räsca ; ,sters] ; Anastasie Mitropolitul Crimca ot Patna, Ma-carie Mitropolitul, Theodosie Mitropolitul, Mitrofan episcopul,Gheorghe episcopul, Eftemie episcopul, Isaie episcopul, Gheor-ghie episcopul, Eustatie episcopul, Agafton episcopul, Ghedeonepiscopul, Nicanor Mitropolitul ot Agapie, Mitrofan Mitropoli-tul, Anastasie episcopul, loan episcopul, FilofteI episcopul,Efrem episcopul, Mitrofan episcopul, Evloghie episcopul, Theo-fan episcopul, Varlaam Mitropolitul ot Säcul, Ghiorghie episco-pul, Ghedeon Mitropolitul ot Agapie, Anastasie episcopul, SavaMitropolitul, DösofteI Mitropolitul ot Pobrata, Theodosie Mi-tropolitul, Ioan episcopul, Serafiin episcopul, Meftodie epis-copul, Calistru episcopul, Lavrentie episcopul, Pahomie epis-copul, Sava Mitropolitul ot Putna, Misail Mitropolitul ot Sd-cul, Ghedeon Mitropolitul ot Agapie, Ghiorghie Mitropolitulot Neamtu, Antonie Mitropolitul ot Putna, Ghedeon episco-pul, Daniil episcopul, Misail episcopul. - Dupä aceasta, listaboierilor din timpul confirmära lui Ghica : Ilie Catargiu VelLogofät, Costandin Costache Vel Vornic, Costandin RosetVel Vornic, Costantin Hatmanul, Iordache Cantacozin6 VelSpatarul, Iamandi Vel Postelnicul, Sandul Sturzea Vel Vis-tiernic, Andronachi Vel Paharnic, Costache ?\el Ban, ToaderCostache Vel Stolnic, Aristarha Vel Comis, Neculae Vel Sd-trar. in sfirsit, lista celor 23 de ciocli de atunci, numai cunumele c1%, botez.

1630. IasI, 20 Septembre 7239 ( 1 73o). Grigore-Vocid, pentruactul de märturie din 25 April 7225 (1717) al episcopilor Ghe-deon, Sava, Ioreste si boierilor Ilk Catargiul Vel Logofdt,Dark Doniciti Vel Vornic, Gavril Miclescul Vel Vornic, Du-mitrasco Racovitä Hatmanul, Ion Päladi Vel Spatar, Di-mitrie Macrii Vel Ban, Costantin Rusät Vel Paharnic, Cos-tantin Costachea Vel Vistiernic, Iordachie Cantacozinö VelCornis, Stefan Rosa biv Vel Stolnic, Costandiri Silion vtoriLogofät, Lupul Gheuca treti Logofät, Vasile Rojnitä si Gli-


gori Cucoranul i Cujbä, Vornici de Poartä, pentru in tr e-

bare» ce ati avut cinnainte lor D[o]mniia Sa MihaI Raco-vit[ä]-Vodi cu dumneiaI Madia Visterniasa», cpentru 6 pungide banI, care aü jäluit D[o]mniia Sa MihaI-Vod[ä] la tot Di-vanul de obste cl rämas cu ace0I bani datoriti Ilie Can-tacozinò Vistierul din cumpärätura ocniI, din D[o]mnia d'in-täiti a D[o]mnii Sale». 0 luase cu 12 pungI pe an, Idin lunalui SAptemvrie in 8 dzile, dupä obiceiü Cinci lunI nu dä.nimic DomnuluI, curnindu-I cu cuvinte din dzi in dzi, pänäce i s'ag tämplat si mazilie D[o]mnii Sale ... Aú mai datD[o]mniia Sa o pungä de banI, 500 de lei, in datorie laiVasilachea Cantacuzinb Spätariul, fratele lul Ilie Vistierul, siel îi pusesä D[o]mnii Sale zllog o pajirä cu rubinurI; si, dupdmoarte luf Vasilachea Spätarul rämlind Ilie Visternicul epi-trop aü dzis cl-I va da D[o]mnii Sale el acepungä de banI, cad, ac pajirä cu rubinud fiind a luI UrsachiStolnicul, i dat D[o]mniia Sa.» Ilie pribegeste apoI laMuntenI i rnoare Divanul condamnä pe Maria, dar Dom-nul if iartä treI pungl. cIar alte doao pungi aü tinut dumi-sale Vistiernicesäl in samä, cAcI intru a doao Domnie aD[o]mnii Sale didesd i Ilie Cantaozinò imprumutä patrupungi de banI, cum ati dat si alí boiad, si-I plätisä D[o]m-niia Sa doao pungi de bani, iar doao pungl fostu rämasneplätite. Mai iartä doug, ca sä-T dea banif indatä. NeavindbanI, ea zälogeste Bältätestir si Minjesta pe zece anI. Domnul std-pinege moiile i dä apoi ,zmiluire» lui Iordache CantacuzinöVel Spatar, cprecum am vädzut si ispisocul D[o]mnii Sale dinvl[ea]tul 7229 [172o-1], acel de miluirea», satul MinjästiT. cOsäbitni aü arätat d[u]mn[ea]luI Vel Spat. si altu ispisoc a D[o]m-nii Sale luI MihaI-Vod[ä], scriind inteacel ispisoc cum l-atitinut D[o]mniia Sa Mihal-Vodä acestu sat päni la mazilire,iar atunce, socotind D[o]mniia Sa cum acestu sat MI fostua pgrintilor, a mosilor dumisale luI Iordachea CantacuzinòVel Spatar2, si avind d[u]mn[ea]luf Vel Spatar si citva banI

' Dupä. intoarcere. V. vol. V, p. 587.2 Iordachi nu era fiul lul llie, ci nepotul lui de frate. El setea la Delenl,

i-ati

frátine-säü,

bail.

i-ati

MATERIALE DE IATORIE CULTURAL.X. 433

cheltultI in trebile WM, fiind Visternic-Mare, care bani ne-fiind putinta ca d, fiind inväluit cu alte nevoI a pg-rnintului, aa fácut rnilä, i i-aa dat dumisale luI IordacheaCantacuzinó Vel Spatar acestu sat BgItgte$tiI pentru ba-nit avut cheltuitl la Visterie, in trebile WM.» inn-rire - Fol. 390.o 1631. 3 Februar 7239 (1731). Grigore-Vodá fixeazä, dupäcerere, un nart pentru cneguttorif inicerI de la Bender. . .

pentru pg$une bucatelor lor ce le pd$uniaze aice in tarä Cu-nita cite 3 potronici, banI vechi, de vita, cum del $i Hotin-ciáneg si de suta de ot cäte 2 leI, banI vechi ; iard obanilor, caret vor fi oamenI streini, vor da go$tina cgte 2 paralede oae . . . De boi cet de negot sä d cate un lea vechIcorngritul, de boa, osgbit de alt lea de boa, vama ce plä-tescu la iarrnaroace, la vame$ . . . Pentru desetina stupilor cein eI aice in tar[d] . sä d io stupi un lea vechia, pre-

cum dati mazilil $'alt bresla$I, si. stupii lor, ce vor fi pe lo-curl gospod, nimärul dijmä din stupi, pentru loc, sä nu dé.»CeilaltI se vor invoi. «insä $i vitele lor, carile poartä odaiadupd ol, acele mncá li-am iartat : cunitä sä nu d.» - Fol.449 V°.

1632. 25 Februar 7241 (1733). Grigore-Vodd, cpentru breaslacizmarilor $i a solonarilor de ai din Ia.0.». intäre$te privile-giul dat acum de Mitropolitul Antonie. - Fol. 445 V°. -Urmaiä, din 7249 (1740-1) rupt-a. cizmarilor din Ia$I, «pe 13liud[e] cdsafi $i pg. 3 liude holteai, ca sä dea pe an cäte 6oug[hi] de omul cgsar, $i de holteal cdte 3 ug[hq », in treI $ferturI(Maia, Septembre, Ianuar) ; dind $i eräsura, cdte 3 potronicide ugz.

1633. 7244 (1735-6). Grigore-Vodä, «pentru acest orn anumeNicolae, ce ad fost Jidov i s'aa cre$tinat». Scutiri. - Fol.409. - Urme-a-ä--alra-.Ter «Ion Botezatul», fost Jidov.

Cu o fatä a ha' a logodit Grigore Ghica In Domnia pe sà'ti celmal mare, Scarlat. V. Amiras (Letoptsqe, III, ed. a 2-a), pp. 171-2.

1 Pentru alte acte ale SlAtaruluI, se trtmete inteo notä. (fol. 391 Vo) cmalinnainte, spre sc5.ndurpflo.

68775. V Ol. VI. 28

sä-I

-ati'.

...

..,

-,

...,

d'infiiii find

431 CONDICA LTA. CONSTANTIN MAVRODORDAT

1634. 7244 (1735-6). Pentru o casä a luI Iordachi Canta-cuzin[o] Vel Spatar, in IasI, cpe Ulita Stränbä». Scutirec de camänä, de bezmän, de cepärit, de braniste, de buoru,de locu agescu, de pecete agascd si de alte angäril de toate-ar fi pe alte cräme». - Fol. 357.o 1635. 7 Februar 7244 (1736). Grigore Ghica, pentru Cim-pulungeni : Nu vor da, dupä obiceiti, vatna pentru bucatelece duc orl-unde, si in Ungaria. Se va strica scuteala dacd arduce bucate sträine. Nu vor da mortasipie pentru nimic: cnide vita, ni de bränzI, ni de sucman, ni de altele». Laoamenii domnestI, ccopiI de casd, armdsäIl, vor da numaI 3galbetif ciobote, aprodului insä 2. « A sijderea si pentru stränsulbanilor a verturilor, san a gostinii, pä obicealil ce ati avut,off in care laturi, si lätunoiale satelor, nime alt din zapcilsaii de alp' slue vornicesti, nimini altiI mäna in bani a nu-sbage ca sä a vr'un ban de la cineva, ni a s[d] ispiteascä laaasta ca sä strängá bani, fär decät numai vätämani lor ...Sä-I dea la vätämanii din vatra satulul, si el' sä-I dea in mäinavornicilor; si de galben sä-I dea ate un potronic räsura,afar[d] din räsura Visterii, ca sä fie pentru cheltuialile zap-erifoel.. Pentru ernatecul oilor lor, aduandu-le in toate ernilein coace in teard, la ernatic . .., oil la care braniste si pre acuI mosie», nu vor da dijmä, «cä lor asa li s'aii fäcut obi-ceaitiv, cu acte1. -Fol. 407 V°.0 1636. 15 Februar 7244 (1736). Grigore-Vodd, cpentru slu-

j[i]torii joimir[i] rosif de la steagul cel mare agescu, care slu-j[i]tori, ina in ceialalt[ä] Domnie a noasträ, am socotit Dom-nie Mea, denpreun[d] cu tot Sfatul nostru, si den pajäste i-amfäcut pän la 120 liud[e] ; pre care i-am numit Domniia Meacu acest nume, adecral joimiri rosiI2, si i-am dat DomniiaMea ca a fie supt steagul cel mare agescu, fiind si atuncItot dumnealuI cinstit si credinos boiarul Domnii Meale la-

1 V., pentru privilegille Cimpulungenilor, Documentde Callimachi, cap. Ial Prefetif. Privilegiul acesta e anterior celor analisate acolo.

2 V. Amiras (Letopiszfe, III, ed. a 2-a, p. 258): sMaT Meuse 0 alt steag,ae Ro01, cu port arngutesc, 0 cu bärate rosiI de postavs.

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALI - 435

nache Vel Agra11... Avea tot cal buni si arme.» Erati scutitl,scutind si unele vite. Asa stati «On la premenirea Domniinoastre, de aiò in Teara-Rumäneascä 2, miluindu-ne puternicaimpärätie. Si. pre tot i-am läsat Domniia Mea grijit si precal bunT, ca pre niste sluililtorT alesl. Iar, dup[l] meargereanoasträ de ale', nu sä aibä vr'o mill sati vr'o cautare, ci cutot felul de birurl fost-ail stropsitl, atäta cdt ad rdmas foartestricatl : ma! mult si din pricina zapciilor ce-T avea, nefiindvreadnici a-T chivernisi si a-1 apAra, fost-ati cälcat de obste ...»if scuteste din noi1 cde 4 vertur[I] de härtil, de fumärit, desatarale, de ilisurT . », si de toate tämplArile ce ar fi pre alt[l]%earl . .. i pentru fioriT lot holteaT, ce vor avea din trupu-rile lor, sati frat holteal, ce vor fi nedespärtit de casele lor»(acestia &A «tin galben hArtie»).- Fol. 441 V°. --Si pentru«aceste doao steagur[l] vAnAtor[T] si puscas ; care acestl sluj[i]tor[I]nicl odinioar[ä] mal nainte vreame nu s'aa pomenit, fär decat in vremile altor Down! ce ati fost maT nainte de noTera \I'M-lb:tor! de aduc vánat Domnii, dar uniT ca aceia nusä numiia sluj[i]torT». in intgia Domnie decl, el i-a flout «denpajäste»3. in fiecare steag eraii 55 de oamenT. «Era foarteniste oamenT stricuratl si grijit ... Lam adus Domniia Mea desäd pre rAnd in Curte cu sAptämäna, ca si ceale 4 steagurrde siimeani de Curte, si cu nie un fel de bir.»

1637. Io April 7244 (1736). Grigore Ghica, cpentru sfäntasihästrie din codrul Deleanilor), cu hramul Sf. Nicolae. -Fol. 422.- intärit de Constantin Mavrocordat (I-iii Septembre7242=1733).c. 1638. 27 Septembre 7245 (1736). Grigore-Vodd, «päntruHusein biv Voivodd, carele ail esit acmu din Tara TurascAcu 2.500 01, cu ale obanilor luf ; care, viind la Domnia Sa,s'aii tocmit ca sä dea gostinA cdte o park de oae, insä siobanif lor, care vor fi oamenT streinT si vor avea cdrt deharacT din Tara Turascd, vor da gostinä ca si stäpäni lor, cAte

1 Ipsilanti (Psiolul).2 Ill 1736. V. si raportul olandes din 2 Matti al acestuY an, In Prefatl.2 V. Amiras, /. c., p. 158 : «Cum si un steag de vinàtorl ce falcuse : II

purta In port unguresc, si cu lArate negre de pls16..

436 CONDICA WI CONSTANTIN MAVROCORDAT

o park de oae; vi bani gotinif lor if vor da la govtinarif carevor fi cu govtina bärsdneascd». - Fol. 482.

1639. i-iil Decembre 7245 (1736). Grigore-Vodd, «pentrupopiI ungureva de la Sdboani i ot GrozevtI, $i de la Fa-rabanI ..., find ace preutI ca $i ni$te streini intr'aastdOrd» ; scutire. - Fol. 448. - Cf. $i fol. 463-3 V°.

1640. 7245 (1736-7). Grigore-Vodd, pentru «David Jidov,argintar gospod ..., afländu-se nelipsit de la locul Curtii gos-pod». E iertat de vamd, camand, bezmän, mortasipie, parcti-ldbie, etc., hdrid i ail.

164f. 13 April 7245 (1737). Grigore-Vodd, cdtre starostiide CerndutI vi Vel Cdpitan de CotmanI, pentru cd el' leati,contra privilegiuluI, la trecerea Armenilor poloni, cu tail, intara lor, «3 potronici starostii vi cdp[i]t[d]nii . . . Supdr sän'aibd pentru caiI ce ar fi din iapile lor, iar pentru alp* cal,ce or fi fdcut de aid din teard, pe aceia vor da starostii vicdp[i]t[d]nii pd. obiceaiti.» - Fol. 439.

1642. «De la SOCOla», 22 Julie 7245 (1737). Grigore-Vodd,pentru procesul luI Alistarho biv Vel Stolnic cu GheorghieTurculet Postelnic, pentru parte din Hlinita. «Dzdcdnd dum-fnealluI Alistarho Stolnicul precum a6a movie este driaptdmovie in partea maiciI sale Domnitii SaftiI1, vi fdr de drep-tate este data a6a movie de mdtuva dum[i]sal[e] DomnitaIliana2 lui Turculet, cu zapisul sda, pentru 180 lei da-torie sotuluI sda, repoosatuluI Neculaiti Costän Logofdt3.»-Fol. 466.

1643. 7246 (1737-8). Grigore Ghica, pentru un vdtaf de sd-(Warr, urtnind tatäluI sat in vdtdfie: cca sá fie de lucrugospod la Cdmar[d]». Scutiri. - Fol. 408 V°.

1644. - 1738. Grigore-Vodd, pentru mándstirea a Gdlata de

I Fata lui Duca-Vodà.Sopa lul Nicolae Costin.

' V. Ist lit. ram., III, pp 48-9 0 49 n. I. Numele de familie al 1111 Aris-tarh era Hrisoscoleii : v. familia WI In documentul citat (unde isc'glitura gre-ceasc 5. trebuie de cetit 'Apic,rcépxog, si e a lul). Pentru MO' Hrisoscolei, v.1st. ht. YOB., I, pp. 53-1, II, p. 6i7.

2


gos), fäcutd de Isac Balica Hatmanul' si inchinatA la Sinai. inintAia Domnie a dres-o, cdin temelie märind-o, precum sävede, facAnd si ziditi pin pregur si cas[e] de piiatrd, si o amindzAstrat cu toati ci sA cad». Se gindeste si la Sf. Arhanghel,fäcutä tot de Balica, si la Sf. Vineff, cde Urechi Nistor Vor-nicul», - cea d'intAiü fiind acum domneascA. Se intelege cuPaisie de Constantinopol, tfiind si Sfintiia Sa de la Sinaia».

1645. 20 Mart 7246 (1738). Grigore-Vodd, pentru Galata,cAreia i-a innoit zidul. Jos : «gripsosul2 patriersieI» (Sf. Mor-mint). - Fol. 459 V°.

1646. 13 April 7246 (1738). Grigore-Vodd, pentru EnachiBrwvanul din Iasl. «Fiind si obiceiti pentru päreginile cevor fi parasite pe locuri- mänästirestI, sA le dei cu'i s'agäsä, sä le lucreadze, si sA dei dijma la mänästire ... i dinpomii eel vechi, înpresurat de pädure, carile i-aü destupat siin patru-5 ani abiia aü inchegat-o de ati fäcut-o vie, si,dacd s'ati fácut vie dia roadd», se obiecteazA cA via, mä-nästireascA, c ail lucrat-o fAr de stire Päiharniculd». Enachiprimise numaI «päragine». - Fol. 473.

1647. i-iü Decembre 7247 (1738). Grigore-Vodä, «la cl-mAnarl si la mortasipI si la carii iati seA dup[ä] la trunchiti,dup[d] la meserciI si la bezmenar[I], si la altif care vet unblalor cu ce fel de slujbe si porund a Domnii Meale pe mesercil,si pentru dof meserciI den tärgu den Suavd», al Mitropo-litulul, ce sint scutiti. - Fol. 444 V°.

1648. 7237 (1738-9). Grigore-Vodd, pentru cjidovil den tärguden Bärlad» : face, «dup[d] obiceaiul vechiti, precum ati fostde altd dat[A], maI nainte vreame», un cstaroste de Jidovf»,Marco al lui Lazar, cpentru poruncile gospod ce sAnt pAjidovi ... SA fie purtätor de grij[d] la toate nevoile voastresi la cislile voastre, si sä s[A] afle el si cu 2-3 dintre vol, päcare i-tI socoti, si tot dup[ä] cum or socoti ei sä urmat.» -Fol. 410 V°.

1649. 7247 (1738-9). Grigore-VodA, pentru cisla cSamasä-

1 Balica reluase atunci crádirea din vale, Ilcuth. de Petru §chiopul si la-ruifá (Ureche, p. 236).

2 Griwrul : vulturul.


rulul*, unde stall 3.000 de oI, 260 de stupi, 500 de cal. -Fol. 409 V°.

1650. 14 Februar 7247 (1739). Grigore-Vodd, pentru Du-mitra$co Stroici Postelnicul, fiul lul Stroici Spätar, nepotul luiDumitra$co Pdharnicul, pentru satul Iztrinesti. cDat-aii sam[ä]Dutn[i]tra$co Stroiè Posteinicul a zapisil[e] Iztrinestilor li-aadat moa$e-sa la gineri-sda Milescul Särdariul, $6. s'aii präpäditla dänsul, pribegind la Muscal[l], arätänd $i diiata moa0-sa,in car [e] scrie a li-aii dat la Milescul fär voe eI '.* - Fol. 503 V°.

1651. 20 Mart 7247 (1739). Grigore-Vodä, pentru mänästireaCetätuia, fäcutä de «Duca-Vodi 131trinul ; ponorändu-sä dialul,aa cädzut de citeva vreama zidiul . .., ce peste putinä vreamäs'ar fi pritnejduit $i singurá beseareca*. - it' dá decl scutelf.- Fol. 448 V°.'0 1652. i 1 April 7247 (1739). Grigore-Vodá, pentru Armenifpoloni cu cirezI. Vor da opentru boi de negot ... coraritulate un lea, un potronic vechia de boa $i cdte un lea deboa vama ... Si, pentru vitele $i herghelii de iape ce ati inMoldova, sä d cunita pe obiceai, ate 40 de banI de vitä$i de iapd J.. Pentru venitul starosteluI de Ceraut si a luiVel Cäpitan de Cotman/ $i a Vame$ilor celor Mari, $i veni-tul GramaticiiI, O. urmeaze cu top luändui venitul lor dup[ä]obiceaiul vechia, ate un potronic de boa starostile, $1 ateun lea de ciread[d] lui Vel CApitan de Catmani, $i ate unlea de ciread[ä] varnesilor ce mergu la otace, $i -ate 4 banlde boa gratnaticiia, $i ate dol potronf6 de ciread[ä] cdlära-$ilor ce pAzescu Ia trecatoare.* Scutiti oameniI lor estreita,rnazur[I] de Teara Lepsa * , de ori-ce dare ; $i coamenii de%earl, holteal, ce vor avea pOstorf pa, la bucatele bon, - carivor da la hirtir 2 galbeni de orn. Pot cosi fin cu voia pro-prietarilor, prin oarnenI de tarä $i dind cdijma loculub. «Pen-tru 200 de stogur[I] de flu domnescu, ce iaste obiceal deiaü de la Boto$anT*, vor da 2 lei pol cvechl* pe stog. Pen-tru boil ttce a rup cärdurl dup[d] in cirez $i fug, a albO ada colacul la cine ar gäsi boil, ate dol lei de ardu . . ., lar,

1 Pentru Stroicqtl, v. Documentele Callimacht, II.

'


cand s'ar räzli din ciread[1] cate un boa saü eke doI boI,atunce vor da parcalable cate un lea de boa.» Ori-ce jude-can. a lor se reserva la Divan. - Fol. 439.

1653. 27 Maia 7247 (1739). Grigore-Vocla. Proces, in caresi sosia unul a vataf de fustas». - Fol. 467.

1654. 17 Iunie 7247 (x739). Grigore-Vocia. Un preot iI

arata ca tatäl saa, calugär, «MI cadzut . . . inteo näpaste decurvie ..., dzacand [un om] el s'aa apucatti ... de o fatá alui si aa rapit-o, si, vränd . .. ca sa-1 ducä . . ., sa.-1 clé in mamaepiscopuluI .. .». Fiul (ail stätut dupa. Sarghie ca sä tacämulcurn, sä nu mai scoata in oamin[i] ocara tätäni-säa, si1-aa data si 55 lei de la sane, ban[I] gata». Dar omul tot pi-reste. Se judeca la episcop, care-1 iea gun cal de 50 lei», sila Mitropolit, care iea $1 el «46 matce $1 20 oca de ara sialtil[e], $1 Märdar[e] Clueru[I] i-aa luat 22_yedre yin», caa gloabä». Domnul chiama afacerea la el, $1 nu gäseste dovadäcontra calugärulul, ci numaI 4tasa, pen niste sianine ; dar in-ea's, cu toate acialea, s'aa cunoscut ca. calugärul Sava cuvoe fetii aa facuta pri[i]na de curvie, iar nu cu sila, denvreame ca casa luI Särghie de a calugarului ati fost de de-arte una de alaltd, cat ar arunca un om cu 13541 odata, $1,rearne achia and s'ar fi rapit fata, aü dzis fata cä i s'ail

fäcut dzua, mergänd ià la ramitä, si dupd fapta calugäruluIs'aa luat plata, cu bätae $1 cu pediapsä de inchisoar[e]». Ceera vinovat preotul ca sä i se iea averea lui ? PornenitI baradati «inpacaciune». - Fol 524 V°. - La urmä, se adauge ju-decata luI Nechifor Mitropolitul, impreuna. cu Sandul SturdzaVel Logoat si Ion Neculce biv Vel Vornic. - Fol. 524 V°.

1655. 1 o Iulie 7247 (i739). Grigore Ghica, pentru c Cos-tandin ce aa fost grad[inar] gospod, carele s'ail jäluit Dom-nii Meale ca, dintr'o boald ce aü tras, aa rämas olog depioare, si cosul lui hied ail rätnas vätärnat si stricat, $1 laochi, de n1 veade, - atät el cat $1 muiarea lui». - FoL 443 V°.

1656. 30 Tulle 7247 (1739). Grigore-Vocla, pentru «PaladieGoläe $1 frate-saa Aughelut[ä] Golae biv Clu[er] $1 al[t] frat elor, feorii lui Golde ce aa fost ispravnic pal satele doinnesti,nepot $i strenepot luT Dumitru Goläe ce aa fost Päharnic-

440 CONDICA LIJ1 CONSTANTIN MAVROCORDAT

Mare» pentru niste Tigani. Aduc un act de la Petru-Vodä,din 7 Februar 7098 (1590), pentru Dumitru Golde Vel Pahar-nic, ce a cumpArat TiganT de la Anton Pitarul, «i apoi, instrei-nAndu-se mosul lor GolAe $i tatul in Teara-Runaäneascd, incatAva vreatne, $i Tiganii rArnäind aió[1] in teard, etc. Si apolviind tatAl lor iar ai in tearl», supt Dumitrasco Cantacuzino,se face impärtealä la 7183 (1674-5). intre Tigani, «Stefan PA-pAneca $i Toader Gorgan si Drume, .Chifanie». - Fol. 430 V°.O 1657. 7248 (1739-40). Grigore-Vodd, «pentru rändul aprozilorde Divan, care breaslä fost mai de cinste intre altebreasle $i slug a Curtii domnestf», dar a sArdcit i «s'agfost stricat de tot». Sä fie, «pAr la 30 de oameni ..., la izvodcu peceate gospod», dind 3 galbeni de om pe an, in cloud$ferturi (Sf. Gheorghe $i Dumitru). «Feóoril holteai sA dea lah rtií nurnai i ug.» Scutiti de tot restul. - Fol. 413.6 165 8 . 7248 (1739-40). Grigore Ghica, «NicJ Vornicul deBárlat». pentru sugubine, pripasuri, aden vatra tärgului»menii] din boiari sag din alt[i] sä amestec». - Scutireuntil om : «Vasilie, strein, Ghiurgiü» 2. - Si pentru iGhiorghe,Ghiurgig». - Fol. 406 V°.O 1659. Mart 7248 (174.0). Grigore Ghica, «pentru ran-dul Bärsanilor ce sAnt a$Azat ai in tearA, la Putna i la Ba-cAg» : li dA ruptii 3.000 de lei vechi, in patru $ferturi (Mart,Iunie, Septembre, Decembre). Li se acorda peceti rosii, «atältacäsasilor, cät $i holteilor». Sä nu treacd insä. alte bucate caale lor. Go$tina de ob o vor da «bärsdnea$te, ate 6 banide oae, $i, pentru tärle», iar ca Birsanii. Pentru pin, nurnai«Vornicii lor sA aibd treabd cu dän$ii l a-i judeca $i a-1 certa» ;apel la Divan. Pentru furt i omor, judecatä numai la Divan.

$i alte bucate, si bränzl, lAnA, cergi, burd-7,--céaraduce la Galati $i la alte tärguri de vAnzare», vor fi scutiti devamA, mortasipie, pArcAläbie. Cele exportate vor da vamä.. Ativoie a rätdci cu oile iarna, c$i de yard, pA locur[I] slobode,incti sA n'aibI oprealA, insä ferind tarinile si fäneatile» ; nu vor

V. si maï sus, cap. penultim, p. 157, no 5S.2 Georgian.

t,

... an

(mi.

n'aibA

i-iii

« entimiel

1


da dijrnd, afard de cunde or tinea ei stäne asdzate pdsteyard» : aicI se vor tocmi cu proprietaril. «Nu vor putea curn-Ora in paguba lor Birsanii sträini, fatd de acesti birnii pa%mäntului » CaiI si cdrutele lor nu-s supusl la podvozI. - Fol.407 V.

1660. 13 Mart 7248 (1740). Grigore-Vodd, pentru «StoicaCdpitanul de drägani si pentru frate-säii Ghiorghe Ildcan ...,oameni streini». Scutire, «pdcum, dup[d] ce ad vrut Muscaliisä s[d] rddice den orasul Iasilor, ca sä meargä la teara lor, addat jaf la dughiana lor, s'ad prädat de tot ce ad avut, si adluat si carte ce ail avut de mild,. Dughiana «sä fie feritd side schimburi de spre neguttori, si de toate cheltuelile agestl:de fänar si de plimbare AgdI, si de altele cdte ar mai fi prealte dughiane cu bdadchii» (sic =-1:AcAlii). - Fol. 434.

1661. 20 Mart 7248 (1740). Grigore-Vodd, pentru mänds-tirile Galata si Sfintul Arhanghel. cintänpländu-s[d] in Dom-niia noasted intdid de am discalicatil tärgusoru ce este suptGdlata, cu askizaria a trii iarmaroa{ej' pe an.» - Fol. 437.

1662. i-id Maid 7248 (1740). Grigore-Vodä, pentru e proto-popa Ion, preutul de la biserica gospod de pe poartd., - cd,in anii acestiia, intämpldndu-s[d] a avia pr-puternicii std.-

I:Anil nostri ()stifle] cu Nemtii si cu Moscalii, Domniia Meakick de spre partea tdräl acestiia, am esit cu ij.t.c.D.a_la cdripu,si protopopa Ion, fiind preut domnescu si om de trial* siavdnd de la noi poroncd ca O. s[ä] afle la paza bisericii gospod,cdt om fi cu urdiia afard, iar el ad pdzitd slujba besericiiprecum sd cade, si, orI in care parte a tdrai acestiia am in-blat cu urdiia la cdnpu, el filed de noi nu s'ad dizlipitti, niòslujba bisericif pren silinta luI nu s'ad continit, si maI värtosed.', si in pdrtil[e] de gos cdnd eram, de spre Gdlat, el ad ur-matil totti dupd Domniia M ... Sa fie ertatti de cp_flaLul

Sfintiei Sal[e] preosfintitului pdrinteluI Mitropolit si alte ddr[i]de toate, de s'ar mai intámpla sd iasd pe preut.» Si privi-legiI pentru bucatele lui. Urmeazd privilegiul din 6 Iulie 7249(1741) pentru fifi luI, cLupul Medelniceriulp si Sandul.

1663. 5 Maid 7248 (1740). Grigore-Vodd. Pentru indndstireaSlatina, ale cdrei privilegii s'ad pierdut, «intänpländu-s[d] .

442 CONDICA Lilt CONSTANTIN MANTROCONDAT

vin[i] Moscalii ai in tarä, $i, prädänd män [A]stirea, lag luataciale cdrv». -Fol. 481 V°.1664. Io Maiii 7248 (174o). Pentru «preotiT de la patru

bisäri domnesti ce säntu la tárgu, la BotosanT, cu o bisiaricAdin Pdpäut», care «sänt sära[e] $1 lipsite de toate trebuintil[e]lor», si preotif n'ati nid un venit. «Din 4 larmaroa[e] carece este obiceiti de sa fac pe an acolo . . ., 2 de lature tárguluisi 2 in tärgu pentru unul de la Sfetii 111e si altul laSäntd-Märie-Mica, ce sä fac afarä . - la aceste sä aibá .sä facá ei dugheanile iarmaroacilor, i venitul dugheanilordupá obiceia, ce sä lua de dughian[d] páná acum 1-am

dat bisáricilor Iar vinitul dugheanilor de la alt[e] 2iarmaroe[e]: unul de la Vinirea-Mar[e] $1 altul de la SfetiiTheodor, ce sä fac in tärgu, sä aibä tärgovetii de Boto$iana fake] ei dughenile, i sä i ei acel vinit precum s'atiluat.» Stringerea celui venit o vor face Vornicif deBotosani, cari-1 vor da «la un negqitor ce ar fi mai de fruntede acolo din tárgu», i acesta va avea grija bisericilor, cum-pärind ccäri» i altele ; el va räspunde Ltd de Vornici. Restulse va impärti preotilor, «dupd oränduiala i cinstea lor». -Fol. 484 V°.J 1665. 8 Iunie 7248 (1740). Grigore-Vodä. Scutire de tbani

grajdiului de pe la Tigan[1]», a Tiganilor Mitropoliei. - Fol.485 V°.

1666. 22 Ellie 7248 (1740). Grigore-Vodä. Scutire pentrubiserica de la Rdzboeni, pe satul lui Sandul Sturdza Vel Lo-goat, cu cälugäri. - Fol. 471 V°.

1667. 23 August 7248 (1740). Grigore-Vodd, Scutire pen-tru dvan Brasoveanul», asezat in Iai. - Fol. 424.

1668. 3 Septembre 7249 (1740). Pentru un scutelnic allui «Iosif monah, dascalul din scol[a] sloveneascai . if lasá luTIosif «cincize de stupi, ca sä dea deseatin[ä] boereaste : denzeace bucate un - Fol. 434 V°.

1669. 12 Septembre 7249 (1740). Grigore-Vodá. Scutirepentru episcopia Husilor. - Fol. 513.

1670. io Octombre 7249 (1740). Grigore-Vodá, epentru o--""ntä mänNstir[e] de la Chisingti], : va lua 2 ocl de unt-

2 . .

.

led».

si

[1]

O

ItIA.TERIALE DE ISTOME CULTURALA 443

de-lemn, o Intl de tämiie pe lund, de la «vama gospod dela Chisinätio . - Fol. 486 - Urmeaza scutire pentru «uncovnic si un poslusnic, oaminl streini, ce s'ar afla la bisericade la Chisinän, care bisericä, sind mai innainte domneascä»,e risipitä de Tatarl pe vrernea Rusilor si recläclitä de Lupul bivVel0 1671. 12 Novembre 7249 (1740). Grigore-Vodg, «pentrubreasla usäreilor, carele afländu-s[ä] de pur[u]rea nelipsit dela slujba Curtii Domnii Meale», vor da 2 ughi de om pean. - Fol. 429. - Constantin Mavrocordat decide (23 Iulie7243 =1735), cä el vor da, «la vreame härtiilor, de om cgiteun galben». -Fol. 429 V°.0 1672. 20 Novembre 724.9 (1740). Grigore-Vociä, «pentru 12liud[e] sticlari, oameni care aü esit din Teara Ungureascg

asgzat la säliste la alugära, la Tinutul Baciulul» : vorda numal «500 table de sticle si Too sticle de cealelalte,pentru treaba DomniiD. Ce ar da mai mult, se va pläti, «cdtedoao paralä de sticlä Cu altiI, cum sä vor putea tocmi».Vor da gostinä 2 parale de oaie, cbgrsdneaste». La väcärit,vor scuti 2 vite de orn. Sint datI in sama lui Radul RacovitäVel Paharnic, pe mosia cáruia se aflä. Li se adauge voie alua lemne din pädurI. - Fol. 440 V°.0 1673. Decembre 7249 (1740). Grigore-Vodg. Pentrucsangäil, oamenii i alte räfle]turI a ocnil». Iaräsi, Ii iartädärile, afar-A de «òvertul lor de asezare, cum s'or tocmi cu CA-märasii». La väcärit san cunitä, vor scuti Ong. la 600 devite si I00 de cal. La desetina stupilor, 200 de stupi esi cumascurio. Gostinä de ol vor da «pg. obiceaiul Ion, 6o de banide om. - Fol. 44i.

1674. 29 Decembre 7249 (1740). Grigore-Vocig. Pentrucdlugäril de la sähästria episcopuluI Pahornie, «den deal demändstirea Neamtulul». -FoL 436 V°.

1675. 7249 (1740-I). Grigore-Voclä, pentru «Frantif si Ion,care ail venit acmu den Teara Ungureascg., i ant mesterfbärarl». - Fol. 413 V.

1676. 7249 (1740-1). Grigore-Vodä, lui Vel Comis, pentrubraniste : «2 potronicl de carul cu vin si 2 oc[ä] vin», etc.

Or-

AO...

sis'ail

...

I-ia

444 CONDICA DUI CONSTANTIN MAVEOCORDAT

Tot asa pentru carul cu pe$te, cu bdcdlie, cu sare, cu postav,cu blane, cu bogasie, cu miere, cu holircd, cu nuci, cu perjf,cu in sag cinepd, «cu cafe sag cu stele», cu pácurd, cu funiI,cu albii, cu «uloig», cu scumpie, cu linä, cu oale, $i «de plutäce märgu pe Prut». Pentru $ugubine $i omoruff in brani$te,pripasuri «de tearä or tätäresti». Sd prindä $i dea lo-cuitorif piralabilor pe Turcif ce s'ar purta räg. - Fol.410 V°.

1677. 7249 (1740-1). Grigore Ghica. Pentru Vel Cornis,ca sä stringd pentru sine «braniste de var[ä] ai in tárgu,pe obiceig, dup[ä] la cräsrne $i dup[d] la breasle».

1678. 7249 (I740-1). Grigore-Vorld. «intänpländu-s[d] moartelui Gheorghie Ursache la Cernäut ', s'ag fostu läsat supt epi-tropiia dumisal[e] luI Enache Halipliul, ca sä-1 grijascä dupánaoartea lui.» E ingropat la biserica clomneascä a Adormiriidin Cerndutl, dindu-se $i 50 de «stup[i] rnatce» acolo. Sá fieale preotului Costasco. - Fol. 492 V°.0 1679. 7249 (1740-4 Grigore Ghica. Pentru eel «28 oatnenI

imblätori de la Cernäut, cu vätaful kr, cafii fiindu in toatävrearnea de slujba poroncilor Domnii Meale», sint iertatf de«biruri»: «ni6 verturi, nie häxtrf, ni alt nió un fel». Li s'agdat $i pecetluituri ro$iI «pá featele lor». La desetind, vor da,pänd la 50 de bucate, 1 leg de zece bucätl. La vdcdrit, «cänds'ar intämpla %derail-it», vor scuti fiecare un cal «$i 2 vite».Privilegiul dateazd din intäia Domnie. - Fol. 406. - Acelag.pentru ca Vel Cupariul sä string-1 eslujba boorului de latoate cdrurnele, ori cu ce fel de bäuturä s'ar afia la acelTinutg, $i la iarrnarocile ce s'ar face päste an .. ., sä Th. bourul,de cdrumä Ole 44 bani, $i 2 oc[6.] dreapte de bäuturd»,-färä vre-o scutire.- Fol. 405 V°.

1680. 15 Ianuar 7249 (1740. Pentru cbreasla pärgarilor,de Me' den Ias ... Pe 29 liudle] ce sänt, ca s[ä] aibd a da eide orn numai dol galbeni de orn pe an» (la Sf. Gheorghe $iSf. Dumitru). - Fol. 440.

1681. 17 Ianuar 7249 (1741). Grigore-Vodä, pentru un vier

1 V. vol. V, p. 412. Cf. ibid., pp. 582-3.

$


al lui Toma Spiter, dat dupd plecarea luf ebesiarecel ungu-restiv . - Fol. 448 - Cf. fol. 463 V° 2.

1682. 13 Februar 7249 (1741). Grigore-Vodä. A adusapa denainte port!! Curti! domnestf, din care sd indästuleazd

toat[dl ob$te». Vor fi «fiestecdnd 2 oamenI suiulgif pe treabaaasta stätätoff cu nafacao lor». Alege pe Dima $i fra-tele sal Constantin. (Mdcar cä'n anif ce ad trecut, s'ad in-tämplat in tara aasta si multe intdmplärI cumplite, precumboala enmil, de care foc altif tot ad päräsit orasul, esindafar[ä] pd la teard, apoT si venirea Moscalilor in orasul acesta,despre cad! rdotat si nevof ce ad fäcut Falcuitoriloi tärdlstiute sänt, incá i haznao ad potricdlit-o pe multe locurf,striandu-o, far eI, acestf 2 omen!, $i 'ntr'aceale vremI nus'ad däzlipit de la trebuintile haznaliI.» if intdre$te decf casululgif. Leafa lor e pd lun[d], de la Visteriia Dom-nii Meale, i ale un postav suptire de Paste, de la Cämaragospod, den an in an. A$ijderea $i tainur[i]le de pdine $ide carne $i de lumändef.» «Cheltuiala haznalif» o vor lua «dela slimeanil hätmänestI, cá asa sänt ef siimeanif legat cu tes-tamentul Domnii Meale : ertändu-se de bir, sä trag[4] eicheltuiala haznalii». Vor scuti si un numär de bucate la dd.jdI,$i vor avea si un scutelnic. «Dup[d] moartea lor, iards denneamul lor cine va fi me$ter de ap[ä], sá incap[d] in locullor, $i nime alti mesterf de apä streinf sä n'aibd acea îri-

dräznealä de dat supärare vre obraz din eel' ce sg. aflälângä Domniia Mea..» - Fol. 428.

1683. -id April 7249 (1741). Grigore-Vodd, pentru ePetrePallet de la Trebes, carele, fiind un sdrac si strein, si aflän-du-se presecar la preotul prifector». - Fol. 424 V°.

1684. 2 April 7249 (1741). Grigore Ghica, pentru «StateGrecul, ce ad fost maf nainte paic la Domniia Mea si, insu-rändu-se, ad luat pe Zmaranda ce ad fost jidovcd: $i s'adbotezat». - Fol. 434.

1685. 2 April 7249 (1741). «Pentru Ursachie Jicniceariul,

Pe acelasi fol., scutire pentru «Sand& dascal ungurescu de la RIchitenl,de vreme ce este stricat de ardandoal mànule».

2 Tot acolo pentru satul Trelpt, ace este a Mratului: din fairgu din Bacgii».

'.

...,

« io lei

until'

1

446 OONDICA LUI CONSTANTIN MAVROCORDAT

carele addv[d]rat aú fost feor de boiariii de frunte, $i erasi al nostru cirac», mort «la värsta tinearetelor sale, fiindPied holteaki neinsurat», läsind averea in sama Domnulul,afard de Burdutl, «care l-ati ränduit el sd fie dar DomniiMeale». 11 dd mdridstiriI Barnovschi, «de vreame ce prin-il Ghiorghie Ursachie sdnt astrucat la mändstire Stiut

lucru iaste cä aceaste drease jdfuit de Cazaci, in vreamece ail venit ostile moschice$d ai in pdmäntul MoldoviI, des'ati prädat teara». Marturi, bolerii. - Fol. 447.

1686. 25 April 7249 (1741). Grigore-Vodd, «lui Vas[i]lieCogälnianul fost poru$nico», care are ni$te case cen'ati fost cconac de oaspet . Acum, in Domniia noastrd, in-tánpländu-s[ä] a fi casdl[e] agestI stricate, cu poronca noas-trä ail fost condcitd Aglia inteaastä cas[d], iar acum, de$er-tändu-sd casäle, si socotind Domnie Mia slujba lu -atijitti din tineretil[e] lui si pän acmu, la bdtränet[e].»fie deci supdrat, el $i copiii. - Fol. 502 V°.

1687. 9 Maii1 7249 (1740. Grigore-Vodd. Pentru acest omanum[e] Sandul, care de fel at' fost Armean 5'aii priimit pra-voslavie leage ; carele afländu-se acum $5.zdtor la mosiia ceare dup[d] fämee la -», etc. -Fol. 446.

1688. 21 Maiä 7249 (1741). Grigore Ghica, «starostilor deJidovi $i tuturor Jidovilor de tärgu de Iasi, si pd cine vorpune eI, sd fie volni . .. a strange crupca ce ati vändut-ode la tot JidoviI, dup[d] scrisoarea lor, precum aú legat siprecum ail a$dzat, carele precdt sä dea, pe ali$veri$ul lor ;pentru cd ai!astä crupcä ail fäcut pentru folosul $i ajutorul$i chiverniseala a breslif a tuturor, pe obiceaiul lor, cum $ide alt[d] dat[d] aü fost acest obiceaiil de s'ail fäcut . Ca-rele nu va da obiceaiul, sä va pedepsi cu judecatd i globa ce

legat la zapisul bor.» - Fol. 432 V°.1689. Iunie 7249 (1741). «Pentru $angdi ce tae sare la

octid, careI de 'nceput, de la strämo$ii lor, $i pän acmu, leafalor aü fost oränduit[d] si a$5.zat[d] a li sä da cdte un bande o sare pá sdrile ce sänt obinuit sä dea la cdutärl.»0 cre$te «cu doao pärff mai mult» ; decl 3 bank% - Fol. 44r.

1690. 15 Iunie 7249 (174.1). Grigore-Vodd, ctärgovetilor

luis'ati

-an

slu-

ei,

s'anr-in

Si nú


jidovi i -rornäni de Botosani, card' ad jäluit Domnii Mealecd, neincdpänd ei tot sä-$ fac[d] case mai inlduntru, uncleiaste frunte uliil, s'ad a0zat mai pe de laturi, uncle sä vindefdina $i sd. face tärgu den Duminec[d] in Duminec[d], decd$tig[d] si er hrana lor, i acum sá scoal[ä] unii $i altii sicu ldcomie sä intind ca sá trag[ä] i Mina pe la dughianilelor, acei ce tin dughiane la fata ulitii, uncle sä vänd negoa-t[e]le $1 mesearnita $1 altele Tärgul fáinil sä nu sá cld-teased den deal, den- locul lui, de uncle s'ad vändutacum. A$ijderea si bäcälille, si negoate, $1 mesearnita, $i pitäriesä stea toate la locul lor, si sd nu sd mai strämute, trägändunii la altii, - ca sä aibd hran[ä] cii totii., - Fol. 435.

1691. 4 Iulie 7249 (1741). Grigore-Vodä permite Vel Is-pravniculul Mate i vornicelului ce va pune. acesta «la si-li$te la Cotnari» sä cheme cUngureani din Teara Ungureascd...,

-or[cdt] de multi». Nu vor da nimic pänd la Decembre, iarde atunci ruptd.- Fol. 427.

1692. Pp Julie 7249 (174.1). Grigore-Voclä, pentru un cd-lugär, care (s'ad inchinat cu cell ce are el, mo$11, stupi, laSf[ä]rita Mitropolie». - Fol. 472.o 1693. 25 Julie 7249 (1741). Grigore-Voclä, pentru cbreaslabldnarilor $i a coj[o]car[i]lor de ale den tärgul Ia$ii, $i de laalte tärguri», cari sint supdrati de cdmänari, ce Ii ieati $i lorecäte 4 lei, Z potronici de om pre an ... Nu sä aseamänä, niesä cuvine a avea vr'o cale slujba camdna cu blan[d]rie, devreame cd camdna de 'nceput s'ati obienuit asupra bäuturil$i a mesernitii.» - Fol. 445.

1694. 27 Iulie 7249 (1741). Grigore Ghica, pentru cbise-rica din Chi$[i]näd, unde sä cinsteste hrarnul Sfäntului $i Ma-rele fácdtorid de minuni ierarhu a lul Hristos Nicolae ; carebeasericd fiind mai innainte domniascd $1, in vreme tulburdrilor-ad venit Moscalii aicea in tall, s'ad räsdpit de Tatar[I] dintemelie, $i la acie vrem[e] fiind Särdar din poronca nosträcredinos boeriul nostru dumnealul Lupul Nästasd bivslujind Domnii Mele cu credintd, mai värtos inteacele vremi,

ceränd voe de la noi ca sA fac[d] duna[neallui aastä bisea-ricA, Domnia Mea i-am dat voe i blagoslovenie ca sd o facd,

$1 pan

Aga,

si


ati fd.cut-o dum[nea]luI din temelie, cu toatd cheltuiala du-m[i]sale, i fiind i acest loc, tArgul ce sá numqteBuicaniI, a mändstiriI Gä1äii, unde iaste ziditä aastd bese-ricä, aü cumpärat dum[nea]lui acel loc cu toate venituriledrept - lei, §i inchinat sfintei biseari ; care besericd cu voenosträ o aü fäcut dum[nea]lul rnetoh mändstiriI GdlätiI.) -Domnul bi dä, intre alte mile, pe an, gcdte o sutä de lei dinmortasdpie Chi[i]nduluI ... Si din One u§orului ce sd (s5.)strängea de la Tatar[I] acolo la Chiqijnäii, s aibd a lua treIdzä ,. dea chile de gräti i doicizd de chile de malaia pean.) - Fol. 394.O 1695. 5 August 7249 (1741). Grigore-Vodd, opentru Pambuc Armeanul), viind in tall ccu mei*eugul säg, tiind aface strune . Unde ar gäsi, pre la trunchiud saii la sulgerie,mate de oae de treaba mete§ugului sdti, sá fie volnic astränge, de vreame cä aceale altora nu sänt de treabd..» -Fol. 435 V°.

1696. April 7250 (1742). Särban Cantacuzino, nevoind säse intoarcd. §i arätind hainie, moOile se iati de Domn. Una,Horodniceni, se dä lui Dinul Cantacuzino biv VelFol. 480 Vo.

1697. Fárd datä. Grigore-Vodä, pentru plingerea gyrdnce-nilor ed.* läcuitorif ce läcuescu la Tänutul Putnii avutobiceia a pläti vama sad ortul starostescu pe vinuril[e] ce lerädicd de la vil i le duc la casdl[e] lor, cum ni acmu id-cuitorif ce läcuescu la alte sate inteacel Tänut nu plätescu,numal pe crán0I, pe Vränceni, li supärd). intárqte scutirea.- Fol. 483 V°.

1698. Färä data'. Grigore Ghica, pentru nite vecint recla-matI de mändstirea Soveja, ca unll ce ar fi «cumpárat de rd-paosatul Mateia-Vod[6], Domnul Täräf-RomäneW, ctitoriulsf [i]ntif mándstiff, de la un Iane Parvana Sulger,-arätänd eg[u]-menul i zapisul luI Iane Parvana, cel de vándzare, cu careaü vänduta aciale moOf [Rupturä i Costeti, in Tinutul Tu-tova] i scrie : cu vecint, §i, osäbit, aratd egumenul i izvodde vecin[i] anume, iscAlit de Jane Parvana i de alp' boiar[I]).Oamenii explicä astfel : gin trecutd vreame, la Vasilie-Vod[d]

§i

Chi[i]ndü,

l-ati

Arina.-

... n'aii


sag mal innainte, mo$if, pärintiT lor aü cd.dzut intr'o slobodziea lui Jane Parvana, $1, puindu-I Vas[i]lie-Vod[d] o imprumutämare pe acel Jane Parvana, el ail lipsät in Tara-Romäniascd,$1 atuncea ail vändut aceale räpdosatulta Mateiü BasarabuVoevod, si el, cand ati lipsät, apuand $i izvoadile de eislasatuld, ati pus pe tot oamen [1] -ag fost intr'aa slobodzieintr'acel izvod, numindu-I pe tot : vecin[i].» Domnul tine samdca : «sate boere$tI de multe or[I] se tänplä, din vre-o pric[i]nd,de rämän färd stäpanire $i neclutate, $1 cu multä vriame, iaracesta, fiind sat mändstirescu, mändstiril[e] ni-odatä färd stä-pänir[e] nu rdmänD. - Fol. 396 V°.

1699. Färd datd. Grigore-Vodd. Proces al luI Iordachi Can-tacuzino biv Vel Pdharnic cu ni$te pretin$1 vecinr: unul ed:ootnarig», altul «rotarig». El aratd un act de la esträmo$ulDornnieI Mele, räpoosatul Gheorghie Ghica-Vod[d]... De cäteori, la cät Domni s'ati strigat $i artI cu poroncd: cine n'a fivecin $i sd aflä pen sate boere$tI, sä iasä fieSecare pe lamo$iele lor, cum $i la Domniia a triia a luI Mihaiii-Vod[d]aasta poroncä s'ag strigat.» De ce n'ag ie$it atunci? (Ne-terminat.) - Fol. 543.0 1700. Fdrd data. Grigore Ghica, pentru stringerea morta-sipiei in Ia$I: csd ià. 2 zlot de car sag de poloboc cu horilca,$i 2 oc[d] horilcä den tot carul ce inträ in tdrgu la vam[d],2 p[o]tronicI, $i 2 zlot de rachig ce ar veni dentealt[d] tearä$1 2 ocral rachig, 2 potronid de carne de pea$te sdrat sagproaspät $i 2 oc[ä] pea$te, 2 potronicl de polobocul cu miiarece vinde cu ban[I] gata la Turd, i potronic de putina cumiiare, I ban de toat[d] precupeata ce vinde in tdrgu $i detot neguttoriul ce scoate negot la tarab[d] de toatd sdp-tdmäna, cäte un ban, $1 de tot bdcal[ul] $i precupet[ul], 2potronió de bolobocul cu perji $i 2 oc[ä] perji, 2 p[o]tronicIde poloboc cu oloig $i 2 oc[d] oloig, 2 potronici de bute cuvin ce treace On tdrgu sag s'ar vinde cu darddicata $i aresi den tärgu afard, 2 potronicI de bolob[oc]ul cu curechig$1 2 despicdturI curechig, 5 banI de caru cu cofe $i 2

cofe, 4 bani de carul cu sare, 4 banI de carul cu harbuz$1 2 harbuz[I], 4 ban[i] de carul cu fie$tece fel de poame

68775. Vol. VI. 29

450 CONDICA LITI CONSTANTIN MAVROCORDAT

$i o oc[ä] de pome, 4 bani de putina cu bränzd ce sá vindecu darädicata, 2 potronici de carul cu tutun $i 2 oc[ä] tiu-thin, 2 potronici de polobocul cu coase, carul mocänestu iungurescu, 2 potronici de caruta cu radii $i MO de raci, obucat[ä] de carne de tot trunchiul ce tae in tärgu de vänd,den legumi ce sä vänd cu sacul in tärgu, de toate sá ià.

ate oarece legumi, si den tot carul ce ar veni cu fáninä,sä Th. cAte 4 bani, ori cu ce fel de fánind ar fi, $i de poloboc CLI dohot vadrá poi din toate.» - Fol. 405 V°.

1701. Fárá datá. Grigore-Vodá, pentru Iordachi Cantacu-zino biv Vel Spätar, cäruia i se impresoarä la Deleni «dispre fiorii lui Macsut, avänd Macsut danie o bucatä deloc din hotarul tärgului Härläul, de la Antohie-Vod[ä]».«Fäntäna Doamnii.» «Ni$ti spärtur[i] de poeni $i drept incapul chiscului.» «Poiana PärcovaciT., Ionitä Macsut aduceun act de la Petriceico, pentru o danie «Drägotäsculul» :Macsut cumpärä de la acesta. (Neterminat.) - Fol. 549.

1702. Fart datá. Grigore-Vodä. «Pentru Ghiorghitä -atifostii Spätar-Mare, giniril[e] lui Alexandru Bulms -ati fostHatman», care Gheorghitä trecuse cu Dimitrie Cantemir la«Moscali, unde $i pänä astáz sä aflä», averea-i rämlind, «dupáobiceiul pämäntului», in sama DomnieI ; «din care mo$1 Dom-niia Sa Mihaiti-Vod[d], la Domniia a triia, fäcänd milä cuLuca Visternicul, fiind orn de casa DomnieT Sale, i-ati fostdat o rno$1e, un sat anume Petri$ul $1 dzece sälag de Ti-gan[f] pentru o chiz4ie .. . De vrem[e] ce credinos boiariulnostru Toader Carpu biv Vel Medelnicer, fiind giner[e] luiGheorghit[ä] Spätar, avänd $i copil cu aastá g' upänias[ä] ...,afländu-s[ä] aicia in tar1 mai värtos cu slujbl driaptä. cdträDornniia Mia, $i dum[nea]lui si copiei säi, si mai ales in vrem[e]a de trebuintd, cänd ail vinit Minih Feltmar$al cu o$tiletnoschice$ti ae ail cälcat pämäntul Moldovii, in anul 7247 [1739],la care vreme acii mai multi ne-ari pat-UR $i s'aii dizlipitdi cdträ slujba noastrd, $i dum[nea]lui cum $1 fiei dum[isale]ail aratat slujbd cu credintä pänä in sfdr$it ... ; osäbit cäavand $i mar[e] pradäciune de card oSile moschice$ti, $i mgvärtos de cumnati sdi, fiorit lui Gheorghit[ä] Spät., carii,


slujind Moscalilor $i viind $i el cu o$til[e] moschice$U aicea,aa mersu la bejänila dum[i]sal[e], in m5n[A]stir[e] in Goldia,$i i-ati luat tot -ail avut»,- h. dä (toate mo$iel[e] $i Tigan[i]-ati fost a lui Gheorghit[ä] SOL», afard de Petri$ul $i deTiganii luT Luca. c Care mo$II $i Tiganif $i lta Gheorghit[ä]Spätarul i-aa fost de dzestre de la sord-sa Alixandra, fatalui Ureche, gupAniasa luT Alixandru Buhu$ 6-ail fost Hat-man 1. » - Fol. 5 11.

i V. vol. V, p 575.

VI.

Documente -pästrate in Museul Gorjulul, la Tirgu-Jiii.

1. Tirgoviste, 9 Julie 7009 (I501). Radu-Vodg, lui Mineasi fiiT, pentru o ocinä cumparatä cu *A0pH1-11-1 Srpkciat Dom-nul o cumpärase de la Simon, cu 22 de florin!. Marturi :Barbul Logofät, Tudor Vistier, Danciul Comis, Stroe Spatar,Badea Paharnic, Izvoranul Stolnic, Radul si Dragomir VelStratbrnicT. Monogramd rosie. Pecete rosie ruptd. Pergament.

2. Bucurestl, 21 Iunie 7013 (1505). Radu-Vodd, pentruRadul Comis $1 fratele luT, Pätru Spatarul, dindu-li a patraparte din Corbl. Mentionat: Balica. Marturf : ---, Prävul deCraiova, Bodea ot CojestT, Stroe Vel Vornic, Bogdan Logo-fät, Prgvul Comis, Calot[g] Vistier, - Päharnic, DragomirStolnic, Neagoe Vistier. Scrie Tudor Gramaticul 1.

3. Bucurestf, 13 Decembre 7017 (1508). Mihnea-Vodä, fiulluT Vlad, pentru un Neagu ce are ocind la UrsatT. Pomenit : w'rKSpnu3Hul. Vinzare cu aspri, Nume : Jitlian. Marturl: Barbul Bansi Pärvul Vel Vornic, Tudor Logofät, Danciul Vel Arma$,Harvat Spatar, Calotg Vistier, Badea Päharnic, Ivan Stolnic.

4. Tirgoviste, 4 Julie 7029 (1521). Basarab-Vodg, pentruun Mircea, de la Cernádie. Nume : Nanciul. La cuti_prätu_r_g,« $1 Domnief Meale me-ail dat un cal». BoierT : Preda VelBan, Udrea Vel Vornic, Harvat Vel Logofät, Dumitru VelVistier, Hamza Spatar, Jitiian Stolnic, DräghicT Paharnic,Badea Comis, Neagoe si Stänilä Vel Postelnic. Scrie Radulal LupuluT 2 - Traducere din secolul al XVIII-lea.

5. Bucurest, 10 Iunie 7033 (1525). Vladislav-Vodd, fiulluT Vladislav-Vodd, pentru Dragomir si fratele lul, Slavciul,si Stanciul si fratele luT, si Maniul si fratele $1 fiiI, dindu-li Pes-tisaniT, Gemeneale, Gruiul. Socoteala se face in aspri. Mär-turie de boierf la cumpgráturd. Jigoranul Vel Vornic, Dragan

1 Cf. si Divanul din 1502, in Edge], Gesch. der Walachey, p. 189.2 Cf. Cronica lul Constantin apitanul Filipescul, ed. mea, p. 49, hot& 4.

456 DOCUMENTE DIN MUSEUL OCIRJULUI

Vel Logofat, Capot[a] Vistiernic, Stan Spatar, Neagoe Comis,Vräjoghe Clucer, Hamza Portar, Petru Paharnic, Gontea Ar-mas, Petriman si Mälaia Vel PostelnicI, Dobrue Päharnic.Scrie Stoian. Monograma cu ros. Pecete mica. Pergamenti.

6. BucurestI, 17 Decembre 7040 (1531). Vlad-Voda, fiulluI Vlad2, pentru Stoian Pitarul i sotia luí Stana, Intärindu-liocinile ce aa de la tatäl acesteia. «S'a dat un cal [la cumparareluI Basarab Voevod.» BoierI : Dräghi biv Vel Vomic, Tudorbiv Vel Logofät, Serban Vel Vornic, Viasan Vel Logofat,Radul Vistier, Dräghie Spatar, Udriste Paharnic, DanciulComis, Staico Stolnic, Staico Vel Postelnic. Scrie Nanul: Mo-nograma cu ros. Pecete pe hirtie. Pergament.

7. Tîrgoviste, 30 August 7043 (1535). Radul-Vodd, fiul luIRadul, pentru ocina la Zorilestf. Bolen" : Serban Vel Ban,Dräghi biv Vornic, Tudor biv Logofát, Vintila Vel Vornic,Stroe Spätar, Udriste Vistier, Dragul Stolnic, Staico Comis,Radul Pasadie Paharnic, Badea M3., Vel «Postelnicul». VlaiculVel Logofät. Monogramä cu ros. Pecete peste hirtie. Pergament.

8. Tirgoviste, 23 April 7050 (1542). Radul-Vodä, fiulluI Radu-Vodä, pentru Roman si fiiI luI, i surorile : Mariia si Marga,-la CorcolatI. Boieri Barbul de Craiova, CrNstian biv Vornic,Pravul Vel Vornic, Staico Logorät, Tudor Vistier, DanulComis, Stroe Spatar, Radul Vel Paharnic, Dragomir Stolnic,Radul si Dragomir Vel StratornicI. Scrie Stanul Gramatic.Monogramä cu ros. Pecete cu ros. Pergament.

9. Tîrgoviste, 8 lunie 7053 (1545). Radul-Vodä, fiul luIRadul-Voda, «NanuluI» si altora, între cari Slabciul, la Pes-tisanii-de-sus. Pomenit si «prislopul cTortinwEt ». Marturl :Coad[d] Vel Vornic, Tatul - [rupt] Logofdt, Udriste Vel Vor-nic, Dragomir Spatar, Albul Stolnic, Radul Pdharnic, BadeaComis, Stanciul Vel Postelnic. Ispravnic : Deatco Armas. Mo-nogramd cu ros. Pecete peste hirtie. Pergament.

Io. BucurestI, 5 Maid 7057 (1549). Mircea-Vodä, pentruRadul din Pesana. Nume : Mintica. Monograma cu ros. Pe-cete pe hirtie. Pergament.

6lu Divanul din documentul tipâri; In Arch. istoricii, I, p.2 VCronica lul Constantin Câpitanul, p. 52, unde tri notâ e de Indreptat filiatia.1 Cf.1 I04.


I I. 23 Julie 7065 (1557). Pdtrasco-Vodd, pentru ocind laHermani $. a. Monogramd cu ro.$. Pecete pe hirtie. Pergament.

12. 17 Septembre 7075 (1566). Petru-Vocld, pentru ocinä. laAlbeanI, H H311AAHT %VT AM; 6H(ISKE BA. ¡low' l'OT. ($1 1-a plä-tit de doud biruri drept 500 de aspri ban°. Märturie a bole-rilor. Monogramd cu ro$. Pecete peste hirtie.

13. Bucurest, 17 Octombre 7077 (1568). Alexandru-Voclä,pentru satul Biloge$ti: intre altele partea lui Tel:4a. Mono-gramd cu ro$. Pecete ruptd. Pergament.

14. 7078 (1569-70). Alexandru-Voda.", pentru Stan Vatavul,cu fiii lui, dîndu4 ocina din Curpen, partea lui Bälan, pentruplatd in aspri. Martini boierii. Monogramd cu ro$ $i negru.Pecete ruptd. Pergament.

15. Bucure$ti, 4 Julie 7078 (1570). Alexandru-Vodd, pentruVal-de-a Nume:Rusul, Jdul, Jiva, Iuga, Grozea, Opris, GäletarulPdtru, Severin. Monogramá cu ro$. Pecete cu ro$. Pergament.

16 5 Ianuar 7080 (1572). Alexandru-Vociä, lui Drägoia$i fill luI cu privire la o cesiune de mosie (Borce$ti). Cumpäratorulplätise birul lul Chivran, vinzdtorul (wrraim [sic] ec 6HOHHKA...AA [MATH tuipS" KHNIAHOR). Märturia boierilor. Monogramd.Pecete cu ceard, ruptä. Pergament.

17. Tirgoviste, ii Septembre 7085 (1576). Mihnea-Vodä,lui Jitiian $1 frateluI luI. Nume : Betul. Monogramd cu ros.Pecete ruptd. Pergament.

18. Tirgoviste, 23 Julie 7087 (,579). Mihnea-Vodd, pen-tru ocind la FrätestI. Nume: Huh[u.irez ($i: Hurez). Pomenit110KOHHA muiptin ROEBOAA. Vläcoae vinde ocina eI «la vremede bir». Citate: KHHPA HOKOHHAr KOEKCIAA H KIIH FlOICOHHA

00AHTMI0 PCARAMH AMAAHACIS HOEKOAA. Monogramd cu ro$. Pecete.

19. Bucure$tI, 31 Octombre 7088 (1579). Mihnea-Vodä,pentru ocina Gäle$oe, partea ZoicdI (3oHickg) $1 a Märinei.Nume : Voicild, Rupture, Stanciul Zbiera. Monogramd. Pe-cete cu ros, ruptd. Pergament.

20. Bucuresti, 18 Mart 7088 (1580). Mihnea-Vocld, pen-tru Giurgie $1 fiii luI, dindu-li ocina din epäne$tI, partea luiBrdcle $1 lui Andrei, etc. Alte nume: Jitiian din Boia, Milos,Radu, Voimir, Vlásan. Plata se face in aspri de argint. Mar-

MHVIEK

$.

458 DOCUMENTE DIN MUSELTL GORJULTA

turf boieriI. Monogramä cu ros $i pecete, cusutd. cuPergament. Iscálitura DomnuluI: «Mihnea-Vod[ä] sin...»,

21. BucurestI, Maiti 7091 (1583). Mihnea-Vodd, pen-tru Jitiian, ce are ocind la satul Brosteni. Nume : Roman,Crilipa, $. a. Monogramd cu ros. Pecete peste hirtie. Per-crament.

22. 29 April 7092 (1584). Mihnea-Vodd, pentru ocindin AlbeanI. .xA pldtit Neagoe birul lui Stroe», luindu-I mo-$ia: pentru sese aril' (wen* se fac 1.500 de aspri de bir. Mo-nogramd cu rosu. Pecete ruptd. Pergament.

23. Tirgoviste, 7095 (1586-7) (luna lipse$te). Mihnea-Vodd, luiRustea si fiilor lui, dindu-I satul Tälpdse$tii, partea lui David.intre nume : Väsiiü, Slapciul, fata luf Bilt (611/111,011), Martin,Cumpdrdtura se face Kk ANN nerro3 KOHKOA, CHLt MHVIEK BON-110AP. Monogramd cu ro$u. Pecete peste hirtie, cusutg cu ros.Pergament.

24. Bucure$tI, 7 Februar 7095 (1587). Mihnea-Vodd, pen-tru Gälesoaia. Marturi boieril. Monogramd cu ros. Pecete, cusnur albastru (ruptä). Pergament.

25. Tirgoviste, 7 Septembre 7096 (1587). Mihnea-Vodd,pentru Dragomir Postelnicul, Albul, Ignat, dindu-li ocind laBdlesti: wr EtHHOPNIA. Se pomeneste o judecatd.

AHH HOKOHHil0 IWO gOEHOAS CHK Anipqm gonio,a,$. Ci-tate (romdneste): ohotarul Sarapatinilor», «Valea Calulub,«hotarul Brdcarilor», «drumul TräguluI», «visini Voinige$-tilor». Pomenit un Coico. Monogramä cu negru, $tearsd. Pe-cete r(0, ruptd.

26. Bucure$a, 2 Februar 7101 (1593). Alexandru-Voddfiul lul Bogdan, pentru Mitrea $i fiii, satul Poeani,vindut cu aspri. Mentionati: Dadul, Tigul. Si pentru Cldcesti.Localitate : «la brad». Si din Bobe$tI. Mentionate : «la Cre-met», t,e,Fla /103if WT Aoctin Rpm,. Boieri: Danciul Vel Vornic,Barbd Alba Vel Logofgt, Pang Vel Vistier, Radu Vel SO-

' E interesant 61 nu se pomeneste lnrudirea 1;11 Petru, fiul lul Mircea Cio-banul, cu Mihnea, fiul 11.11 Alexandru, fifi al altui Mircea. Cf. si no 18, apoY vol.V, pp. 438, 703 si t. Ofisanu, In Convarbnl Luterare pe lunie 1903. V.si no 25.

brun-lili-achiti.

r-iii

A-k»$» CKC

npn

intdrindu-li

MATERIALE DE ISTORIE CULTURADI 459

tar, Hadärbal Vel Stolnic, Tudor Vel Comis, Manta Vel Pos-telnic. Monogramd cu negru. Pecete cu ro$, ruptg. Pergament1.

27. Bucure$tI, 2 lulie 7103 (1595). Mihail-Vodä, pentruCalotä Vel Spgtar si fiiI lut, dindu-li satul CodreanI. Nume :Sgmbotin, BerbenitN. HOLUM ECT ISHA TEX 111-1111001HH MOAN WT

HAMM ROME TANS WHI-1 CST MIMI CI-100MAX 14 FIE M0-

NCHT IMATHT 1101OKE AAM60/16 (lcdcT ad fost ace$ti oamen1ce se zic mat sus ma! innainte vreme megia$f $i aü fost sgr-man! si n'ad putut pláti dgjdile lor»). Marturi : Ioan VelVornic, Miroslav Vel Logofät, Tudosie Vel Vistier, RadulVel Cliucer, Radul Vel Comis, Stroe Vel Stolnic, Serban VelPAharnic, Preda Vel Postelnic. Scrie Cráciun. Monogramä curo$. Pecete cu ro$. Pergament2.

28. 3 Decembre 7104 (1595). Vinzare la eHge$ti, din teiuprune$Ascii, din teiul sohodolenescü, din vramnita Häestilor,partea Aräbetilor si a luI $6.rban Zgreben . . partea luI Ca-ulat si partea Nebunulta . Pär In livädia Litovoe3. . .

In mateg la trestie . Milco bglasu». - Copie saü traducere dinsec. al XVIII-lea.

29. C. 1600-30. Adeverintä pentru un mosnean, popaTatomir, «cum iast[e] mu$u-sed, popa Stan, mosten din I-15.-iasti, din descglecatd, $i impart[e] ocina cu Stoian», etc. aPopaStan .. . cänüdü ad fugit de pre a6asta ocinä, aü fugit de sd-rdcie, cd ati tdiat und hotar ; decI 1-ail inchinat Radul Spafiuldin Seciti ot GriveanI, de ad dat iape 3 ; decie adsär[g]cie».

30. 7110 (1601-2). eSe $tie cumil ad cumpärat popa Latco dila Stanul Gurg-Molia 2 locurI in plop! dere[pt] ban [11 280, siad cumpgratti di la Idul ot Livade, di in drum pänd in valein rupto, derkpt] ban[I] 120, Si ad cumpgratti di la Stevetil unu

I Cf, cu Divanul din Hurmuzaki, XI, p. 905. Belabrad .din site acte siBarbh-Albh de aid slot aceiasl persoanh. E o interesanth dovadh ch se tra-duceah In slavoneste phnh si nume de familie.

2 E cel maY apropiat de lupta de la Cllughrenl dintre actele cunoscutephnh acorn ale lui MihaI-Vodh.

3 E numele vechiului Voevod ce s'a luptat cu Unguril in secolul al XIII-lea. V. si Sate fi p-eof în Ardeal, p. 16x, nota 3.

AAIlialH,

lui

Ttigit

52

460 DOCUMENTE D113 MUSEUL GORJULUI

lazu si o crivind di In susu de vadul Dragul[u]1, si dreaptil ban [I]165, si cumpäratil di la Stoca 2 locuri în plopi in ruptä, de-reptil ban[i] 220, i o crivina iar di vadul Dragul [sus: banI]si curetura di la gura Läeurdisul[u]l, in ban[i] 180, $i iar ailluatti popa La.co silista si locul la punte pop in zelogil, inban[i] 280, de la Cräunil pena la PastI ; iar de purorI ban[l]la zie se fiia stditoni. Si. acestiia di la Stoica, di omni bontimäturl : Daco si Radul Crawl si Steile, Staico Tiganu ; si

s-u pusi $1 pecetilea. VA' leat 7110.»31. 20.Maiii [r60 i-i 1] Radu [Serban], dcestii mueff anume

Ana», la AlbeanI. «Cäaüfost Ana sor [d] cu Neaga [pe care omosteneste] pre sfänta evanghilie. De, cänd aú fost la pris-tävirea Neagär, iar ia ati läsat s'aa dat toat[ä] o[i]na elsurori-sa Audi', cu blästäm la moartea er.» Fiul And are siel parte, e pentru plait Dumitru o[i]na Albulof de birbled' in zilele lu Alixandru Voevod». Altä parte e «in ValeaHränei, pAntru cd. o aid fost plait de bir tatu-säil Vladul 'hiedin zilele lu Pätru Voevoda plait' de vie in Ciucu, si preunde aü fost fäcut tatu sä'ii Vladul groape de vit[ä], si cdtiaste stärpu cuimpärätoare. Si am vdzut [Domnia Mea$1 cartea cinstituloI Rnarr . HOMS tIhl1 Cl&H'kTHHKO reAttiltHll

x:SHAN [111E1,EB KEMIKH EAH KWERCKH $i am inteles si DomnieMea . H pAA,SA CS3ECKSA HHC. Monogramd cu ros. Pe-cete pe hirtie.

32. Tirgoviste, 2 Iunie 7113 (1605). Radul-Vodd, nepo-tul de 016 al lul Bäsärab, pentru Paru Logofdt din Pldviani,dindu-I ocind la Goesti. Pomenitä o Catalena. Se dd ocina cuvecini fiindcä «a plätit birul lor, toate därile (massom) ce aüfost preste an, inteun an, intäiti in luna lui Martie bir de9.000, la Dumitru si la Oprea birarr, as. 1.650, $1 la bit- la7.000, la Dumitru Obogeanul $1 Prävul birarl,1.250,$ila bir la 9.000, Stan din Bäscof $1 Cerne biratt as. 1.650,sliaräsI la un bir, la 5.000, la Säliman $1 la Manea birarr, as.1.030, lards1 la Stanciul Postelnic si Dobromir ovar ol 6, $1la bir la 6.000, la Urluianul si Oprea, aspri 840, iaräsi la bzrla 7 000, la slugile luf Voda Ban, aspri 1.050, iar la un bir la2.000, la Stanciul si Stoian birari, as. 1.370, iardsl la un bir,

c'ati

... 1

..., l

.. KM01.

iarl$I

MATERTALE DE 1STORI4 CULTURALI 461.

la 5.009, Maftef Postelnic $i Prode birar I, as. 1.370». Mono-gramd cu roi, si initiald rosie la inceput. Pecete pe hirtie, cu$nur ro$. Pergament. Slavon.

33 . . . [Prins de pecetej, 7114 (1605-6) Radu-Vodd, pen-tru Pätru Logofdt, dindu-i ocind la Goestf. Nume : DevulTurtil[ä], Vlddicd, Zota, alp.. Marturi boierif. Monogramd curo$. Pecete peste hirtie. Iscdliturd. Slavon.

34. Tirgoviste, 24 Maiti 7115 (1607). Radu-Vodd, unuia Dumitru din Tärgu-Jiiuluf», pentru mosie la Ddinestl : Nume:Bubul, Staiul, Dumitru al Cosoae'f, Benea, Minund, Frdricu,Albeaiii. -Traducere din secolul XVIII-lea, de un preot caredeclard cd., de-ar fi fiind greself -, a de sd va cerceta prinalV dascal[i] $i sd va gds[1] vre-o gresal[d], sa: indreptaV fallponos, cä sd va f[i] gresit ; iard$ alt meste$ug n'am fdcut».

35. 20 Octombre 7115 (1606). Zapis pentru o datorie.Martuff Stanciul Curteanul, Sandru ot ComäneKi. - Traduceredin secolul al XVIII-lea.

36. 7 Novembre 7119 (16 to). Radu-Vodd, pentru oa-meni din LilestI. Fárd boidri. Monogramá cu ro$. Peceteruptd.

37. 27 Februar 7119 (I 6 I I). Radu-Vodd, «Predei Bar-sdscu Sulgeriti», pentru pdrti din Baia. - Traducere.

38. Färd datd (ruptd). Pdnd la 1611. Radu-Vodd (Serban), pen-tru Stanciul Ghigdf, dindu-ii ocind la Copdosa, partea lui StanCdrneleagd, unchiul lui, $. a. Boieri: Radul Cliu. Buz[e]scul,Preda Vel Bart de Craiova, Cernica Vel Vornic, Stoica VelLogofdt, Lupul Vel Vistier, Märzea Spdtar, Gligorie Comis, Bdr-can Stolnic, Stanciul Paharnic, Leca Vel Postelnic. IspravnicStoica Vel Logofdt. Monogramd $i initiald cu ro$. Pecete ruptAl.

39. Tirgovi$te, 27 Februar 7119 (1 6 i I). Radu-Vodd, luiPreda V. Sulgear, 4ca sd fie volnic cu cartea de . .. sa-tele $1 mo$iile lui Cdzan, insä de in Bae jum[d]tate, etc., $ide in Tigäniia WI' partea lui toat[d]). El avuse pird cu azan,«cum ail fost dat in mana lui Cdzan 6.000 aspri de argintu

1 Cf. cu documentul din 1605, in vol. V, p. 177, no. 18 ; pp. 293-41no. 14 ; p. 295.

462 DOCUMENTE DIN MUSEUL GORJULUf

turcest[i] 0. Se invoise Domnul ca Preda sä lea satele datorni-cului, clacd acesta nu va pläti la termin. Färd boier ! Mono-gramä cu ros. Pecete pe ceard, de inel.

40. 7 Februar 7120 (1612). Radu-Vodd, pentru PredaVel Sulger, «ca sä fie el -volnic cu carte Domnii Meal[e] sdaib[d] a-s luare de la Cazan de in Baia banI 30.000, pentrucä i-aü rdmas lipstr:17estr bani dea in oiarie de in Vldce.Iar, sä nu-i va da banii gata la mäna lui, iar boeriul DomniiMeal[e] Preda Sulj. sä fie volnic cu cartea Domnie Meal[e]sä.-I tie mosill[e]. insä de in Baia, si dd in Ciuperceni, si dein Alun, oare-cdtd sá va aleage partea lu Cázan. insä sd fievolnic boerinul Domnii Meal[e] a tineare aceste mosi inteojumdtate de an : sä nu-1- va pläti Cäzan acest[I] bani cea säntmai sus, iar boerinul Domnii Meal [e] Preda Sulj. sd fie vol-nic a-$ face si cärti de mosie pre aceste o[ine] cea säntmai sus scris[e].» Formula slavo nä. Monogramä cu ros. Pe-cete micä, rosie, ruptd.

41. 7 Februar 712[0] (1612). Radu-Vocld, pentru PredaVel Sulger (Bdrsäscu). Traducere. V. n' precedent.

42. 22 Iunie 71 20 (1612). eScris-am nol, buniintre cari un lancil, un Srdbul, un Negreaiü, un Ci-

cul, un Iovan, un Neaniul, un Mirciul, eacestor oameni anumeGiurca si Ursul din Negoest[i I, -aü avut pärä inaintea jupdnu-lui Radul Cliuceariul Buzdscul cu Dumitru feorul Vläduleidin Poian[ä] päntru nige o[i]nä -ati vändut Moneasä luButan din Mirosloveani, partea NeagdeI Dulimäneasei. .pentru fostu Neaga la bir, de ia aú murit, birul inurmä i-aü rämas, in atd i Monease aü fostu, cdzut-aü birulNeagäl dup[ä] capul i Moneas[i]. De inteac[eia] Itnoneas[a]a sta intealtu chip n'ati stiut, ci ia aü vändut partea deo[i]nd a Neagäi lui Butan, de plait birul el, ea' aces

cund iard ati fostti din funea i Moneasi ; de pentru aceaiabirarif tot ati tras pre Moneas[a] pentru birul Neagdi. lardDumitru feCorul Vldclulei, el acum sä (?) apucd de aastäo[i]nd, si o ii de la Butan, si zice ea i-o ati dat md-tuse-sa, de s'ati infrätit Neaga cu aeast[a] (?), muma luiDumitru. Iar dup[d] aceaia jupdnul Radul Cliui. Buz[els-

--me-

giia$1»,

earl

bail...

MATERIALE DE MO= CULTURAL& 463

cul el ail dat pre noI O. le clutdm dreptate $i s[ä] judecdmcum vote $ti nol, cu sufletele noastre.» Se decide ca Dumitrusä tie partea tatäluI luI, «iard de aastä o'enu de parteaNeagdI, feateI i Dul[i]mänease, se se veaghe, ... eia sä n'aibd

_ITC meteah cu aastä &end.»43. 8 lanuar 7121 (1613). Radu-Vodä, pentru Jup[d]nestI.

Pomenit un Arca, Radu al Pa$tiI, Hamza. - Traducere dinsecolul al XVIII-lea.

44. Tirgov4te, 13 April 7121 (1613). Radu-Vodd, pentruUrsul fiul luI Mone ot Ciuncu. Pläte$te acesta cbirul Dulti-mänesei». MarturI boierii. Monogramd cu ro$u. Pecete ruptä.Pergament.

45. 2 Maiti 7121 (1613). Radul-Vodd, pentru Lupul Vel Pd-harnic (Mehedinteanu), intärindu-I ocine laNeagomiril din Mehe-dinti, Ursoia, Ponurdlul, Dobra, Ruptura (sters cu ro$ la 7149),Rogojdlul, Tämna, Lacu, Padesul-de-sus, Toplit[a], $i TiganiI,intre cari : Liiana. Pomenitä vremea cind «ati venit Ungurii aici,in tara Domnie Mele $i ati prädat toatä tara DomnieT Mele :atuncI i s'a intimplat dregaoruluI mieti mai sus zis pribegie intara MoldoveI, cu Domnul lull». Se cumpdrase mosiile, suptMthaI-Vodd maI ales, sati si supt Radu Serban, chid Lupu eravtori Armas. - Splendid document pe pergament, cu mono-gramd si initiale in aur ; pecete atirnatd cu $nur ros-verde.

46. 28 Maiti 7121 (1613). Radu-Vodd Mihnea, pentru mosiela BrätestI. Nume: Purcariul. Monogramd cu ro$. Pecete ruptä.Pergament.

47. Tirgoviste, i7 Mart 7123 (i6i5). Radul-Vodd, pentru CrodeLogotät din Popest[fj. Monogramä cu ro$. Pecete ruptd. Per-gament.

48. Tirgovi$te, i-iti April 7126 (1618), Alexandru Ilia$, pentruniste sätenI din Stolojan. eSi ati plätit $i datoriile lor $i. partialor de bir in treI ani, in zilele lui. Serban-Vod[d], de lundate un galbin . . . in cimpti, la jugastri .. . Un loc in crivinl.Un loc in cdmpti, On in hänsul cel mar[e].2 Se dd un loc

t Adeci Radu Serban. E vorba de nlVálirea ln Tara-Roralneasc51 a luTGabriel Báthory (1610-t).

464 DOCUMENTE DIN MUSEUL GORJULUI

«in zilele luI MihaI-Vod[d], pentru o vacá de zestre, car[e]s'ati fost rdpus inteo prad[d] a tdtdni-sda Datco.» - «Iar lalimba rumdneascd s'aü scos acum, la Iunie 24, lt 7249 [174 1] »,de popa Pdrvul.

49 Tirgoviste, 24 April 7126 (1618). Alexandru-Vodd, pentruUdrea din Rosiia, dindu-I silistea Brddep si silistea Bdircani-bor. Si 4 partea lui popa Gherghe, fratele lui Dobromir Banul,din Corbi, toatá partea lui». Pomenit Stanciul, fiul popeI. Lahotare : WT LIMIMS01-1M M1101013, SpdrturI, clazul luI Stroe» (rum)ctri plute», cstupina lug-di"» (101101), «riu vdrsátur», «vdina seacd»,« valea parduluf». Mentionat un Trufele din Temesani, o «Ati-gan ch.' anume Vrdlina, AtiganiI Negreaiü si Reptil, Stan Ldu-tariul» (de la eNica Arbdnasul» ot Cdprean1). MarturI fusesela cumpdrat : din Runcu, Radul Pipa si Radul Rdspopul,etc. Marturi boieriI. Monogramä cu ros Pecete peste hirtie,cusutä cu r-iur ro 0. albastru. Pergament.

50. I -ia Mart 7127 (1619). Radul Mihnea, pentru un cAlugdrde la Poòovaliste. Pomenit un Romcea, Stanul Mdtu, luga,Musatü, Pojogeanul, Stanul Epure, Bunda, Mdtora, Bula alGrameI. «Pentru färtatiia lor .. . 0 maram[d] si o dulam[d] ...Ttganca Camsa, Ùorna, Bäldia.» - Copie sari traduc ere dinsecolul al XVIII-lea.

5 r. Tirgoviste, 26 April 7127 (si de la Hristos : 1619).Gavriil Moghila, pentru Ion din Grivi. Nume : Mdilat, Serbul,Ratea, Gutul, Puia, Gärgana, Ciuteala, Opriana, Bolde, Mi-culetul. Pomenitd co crivind de ainepi». Marturi boieriI. Mo-nogramd cu ros. Pecete pe hirtie. Pergament. Slavon.

52. Tirgoviste, 18 Novembre 7128 (1 619). Gavril Moghila, pentruocind la Vierdsani. Monogramd cu ros. Pecete ruptd. Pergament.

53. Tirgoviste, 24 April 7128 (1620). Gavril Moghila, pen-tru Dumitru ot Hurezi. Vinzare cza I mascur gras . ..3a EAlid SW Sa loam. Pomeniti : Benga, Dijmariul, Ddnutä,Bdrcea, Bdlboc, Pilea. Monogramd cu ros. Pecete ruptd. Per-o-amen t.

54. Tirgoviste, 25 April 7128 (1620). Gavril Moghild, pentruSimean, dindu-I un loc in Lazuli. Pergament. Monogramd curosu si initiald. Pecete ruptd.

MATERIALE DE ISTORIE CULTURAL/1 465

55. Tirgoviste, 26 April 7128 (1620). Gavril Moghila, pen-tru cälugärul de la Poèovaliste. - Copie sad traducere din se-colul al XVIII-lea.

56. Tirgoviste, 26 April 7128 (1620). Gavriil Movilá, pentru041 în Gdlesoaia. Nume : «Dealul RacoteT», Nänt4a. Vînzarease face vi pentru un porc. Mentionat un fapt petrecut npe milLuepEari KOEKOA.Pomenit un Racoti si satul Cebäluitä. Boierii mar-turf. Monogramd cu ros. Pecete ruptd, cu snur ros. Pergament.

57. Bucuresti, 3 Maid 7128 (1620)._Gavriil Moghild pentruo mosie la Scoarta, partea luI Frume, si a lui Lädutä a luiVddislav, a jupaniteI ViseY ot Vädeani, a lui Cräceid. Po-menit : «Piscul stupinilor». Martur i Märinicul. Divanul. Mo-nogramä cu ros. Pecete ruptä. Pergament.

58. Bucurestl, 3 Maid 7128 (de la Hristos 1620), pentrusatul CosteaniI. Pomenit «pärintele archimitropolitul chir LucaVlddica», Stoica Vistierul si jupäneasa Dochia Monogramdcu rosu ($1 initialä). Pecete peste hîrtie, cu snur rosu.

59. Tirgoviste, 13 April 7129 (1621). Radu-Vodd Mihnea,pentru o ocind la VierdsanI si Blänesti. Monogramd cu ros.Pecete ruptd. Pergament.

6o. Tirgoviste, 6 Februar 7130 (1622). Radul-Vodd Mihnea,pentru mai multi oamenI, intre cari un «Matiul», cad ad moviela Pestivanii-de-sus. Monogramd cu ros. Pecete rosd, ruptd.Pergament.

61. Tirgoviste, 13 Maid 7131 (1623). Radu-V odd Mihnea,lui Stan al Bldjoaiei din Dräghlani, care are pamint WT HAunii-kmAi ROME, WT AIM nkTp$ 110E110,A, LIEVIEA 2. Nume : Mihorca,

Breazea, Bumbul, un oräsan din «Trägul Jiiului». Cartea i sepierduse, cu averea, ade Tätari» 3. Marturi boierii. Mo-nogramd cu rosu. Pecete cu

62. Bucuresti, 20 Mart 7134 (1626). Alexandru-Vodd, unor

V. vol. V, p. 289, nota ; p. 296, rota 2 ; p. 297, nota I, pp. 681-3. Pen-tru MitropOlitul Luca, din Cipru, v. 1st. lzt. rom., I, p. 28.

2 E cea pomenire a acestei porecle, In privinta motivhil areia, v.ale mele Contribufiunr la istoria Muntenia (An. Ac. Rom., XVIII), p. 61,nota 5.

a In 1624. V. vol. V, p. 626, la no xi.

68775. Vol. VI. 30

1.

plgini/hurtle.

466 LOCUMENTE DIN MUSEUL GORJULDI

mosnenT din Sacelu, pentru o parte din MdgrestT. in acelasisat e si un < Stirbeaiü». Monograind cu ros. Pecete pe hirtie.Pergament.

63. Bucuresti, io Maiti 7134 (1626). Alexandru-Vodd, unuiordsan din «Trägul jiiului». Nume : Iovan, Lunan, Remotea,Haiddul, Hude, Iovan Mazdlul, Hdtul, Bdltatul, Negrul, Ji-motea. Pomenit un act cin zilele lui Serban Voevod.» Mo-nogramd cu ros. Pecete pe hirtie. Pergament.

64. BucurestI, 17 April 7135 (1627=1628 1). Alexandru-Vodd Dias, pentru satul Gureani, unde fusese <dot oameni jude 2,cu mosile lor, din mos, din strdmos». Ajung Rumini supt «Ser-ban-Vodd ... Iar dupd aceaia, cdndu aü fost in zilele DomniiMeale, in Domniia d'intd1 aia in pdindntul rum[d]nescii, iarStoica Vist. el ati fd.cut viclesug de cdtrd Domniia Mea curá viclenie, si ail fost fdcut Stoica Vist. Domnii Meale mult[e]pagubi, si aü fost rdmas dator Domnii mult[ä] sump.] de

1 E sigur 61 Alexandru Ilias a fost numit abia in toamna anuluY 1627. V.vol. IV, p. cmr. Reproduc aid raportul olandes din Constantinopol, 13 No-vembre 1627, pe care prornisesem a-1 da acolo :

«Ever acht dagen is den prince von Valachie verandert, twelck syneygen schoonvader, een Griech van dese stadt (die met den groote disgustesecretelyck vuyt Valachie vertrocken ende thuys gecoemen was, te weegeheeft gebracht, alhoewel de Stenden van de selbige provintie met den nieuwerweelden, voor desen andermael geregneert hebbende, ende van haer verdre-ven, seer qualych tevreden syn, ende de ministers van den prince van Tran-silvanie (che syne formele partye is) daerjegens alle moegelycke resistentiehebben gedaen. Sulck dat veel luydens twyfelen, dat door instigatie van deTransilvanen, die liever een ander nabuyr sonde hebben, wel eenige nieuwescandalen mochten ontstaen.«

Adeci :Tocmai acum opt zile a fost schinabat Domnul Teril-Ronfinesti, pe care

schimbare pära si socrul slil, un Grec din acest oras (care plecase pe furidin a.r5'., clt se poate de dezgustat, si venise aid), o pusese la cale, cu toate ea'boieril din acea ará Ant foarte nemultämiti cu cel noil ales, care mai domniseodati innainte de aceasta si fusese gonit, si cu toate en' ministril principeluiArdealuhif tcare era sprijinitorul sail in toatá forma) s'ail Impotrivit cit ail pututla aceasta, Inch cá mul0 banuiesc c5., prin atitarea Ardeleanului, care ar vedeamai bucuros pe un altul ca vecin, s'ar putea sI se isce uncle tulbura'rl nou?L«

2 V. I. Bogdan, Des.pre cneyrt romint (An. Ac. Rom., XXVI).

MATERIAL DE ISTORIE CULTURAL/. 467

banI '.» Acum, in a doua Domnie, pentru aceastá datorie, seieaü, cu Divanul, satele lul Stoica. «Dec! i-am judecitti $ii-am slobozit Domniia Mea $i pe acel sat Gureani ce s'aü zismai sus, de s'aü rdscumpärat cu bani de card Domnia Mea,de rumpinie, drept galbinii gata 200. » intre sätera : Nä.-

nil[ä] Latco. - Traducere din 7253 (1744-5), a popei Pdrvul.65. Bucure$ti, 25 Maiii 7136 (1628). Alexandru-Vodd, pen-

tru fiii NI Mosor (mocopka). Pomeniti: Támpa, Pilat, «Curmá-tura Bälestilor», «Poiana SAciului». Monogramd $i initiald curo$u. Pecete peste hirtie. Pergament. .

66. Bucuresti, 2 Septembre 7136 (1627-8). Alexandru Ilias,-(acestor preoti, anume popa Drag[o]mir de Grigorie (sic),i ot Negoe$t[i] pop Lupul ot sudstvo Gorjil,- ca sd fie capulbor $i bucate ce vor avea, in pa[e] de spre sate $i slobozi-de bir $i de gäleat[d] de fän, de boü, de oae seacd, de cal,de miare, de arä, de cai de olac, de mälddr, de podvoad[e],de mertice, de oae de sulgiü $i de lucrul domnescu, $i detoate mäncdturil[e] cdte sdnt preste an in teara DomnieMeal[e] ; - numaI alegändu afard sd dea dijma de stupi $i gor-$tina $i vindriciul $i birul vlddicescu, - alt nimica sä nu dea,ce sä hie in pa[e]. Pentru cd i-am ertat Domnia Mea pretot preutii de la teard $i de la ora$e, ca sd fie numai depaza sf[i]ntelor beseare, $i in zi $i in noapte, cu bund pace :pänd cat voiù fi Domnia Mea in Domnie, sd roage pe Dum-nezeit pentru sdndtatea Domnii Meal[e] $i. pentru sufletul pd.-rintilor Domnie Meal[e], $i pentru toatä cre$tindtatea, ca säfie Domnii Meal[e] pomeand in veacu; iar el sä fie in pa[e]$i ertat in zilel[e] vietii Domnii Meal[e], capul lor $i buca-tele lor. Iar care preut va avea feorl ail frat au pdrinti atialte rude, aceaia sd-$ dea birul cu satul. Drept aceaia $i volbirarilor $i voi sdteanilor si voi toate slugile Domnii Meal[e],-carif vet umbla in slujbe inteacest judet, in vream[e) ce vet-vedea ast[ä] carte a Domnii Meal[e], iar voi incd sä cdutati

1 E vorba de iiscoala Lupulul Mehedh4eanu contra lui Alexandru-VodiIlias in 1618 (v. vol. IV, p. cxxxII si urm.). Stoica favorisa pe fisculaff. De.a.ceia supt Gavril Movini, urtnasul luY Alexandru, el e bine cu Domnia (vol.V, p. 178), ajungInd .i din nod Vistier (Ibm1., p. 297, no 19).


foarte sä vä feritI si in pa[e] sd-I ldsatI.s A pus si blestempentru urmasif sd.T. Scrie Lep[d]dat Logofdtul. Monogramd curosu. Pecete de ceard, ruptd.

67. ei- Scris-am ea Stan fiorul cdlugdrului Mardarie acestaal med zapis la mäna pope, cum sd s[ä] stie cá i-am vändut2 räzvoare de vie in dealul Negoiestilor, si am vändut eaStan aceste 2 rdzvoare de vie si casa si I bute, de le-amvändut popeI Pátru dereptu 2.700 de aspri gatah, si am vändutea Stanu a6astd vie si casah', ce säntu mg sus scris[e]. edde a mea bun [ä] voe si cu stirea tuturor megliesiloru dinprejurul locului. 1 ad fost märturie : din Negoesti pop Lupuli Pdtru Caldasin i Vladul i Ricul i Pätru al LupuluT i Ilieal Epuref i Ion al Buice i Stiriian Grecul, si din Bdlest[f]Florea, si din Albeani pop Roman i Vladul Berivoescul. -Ghinar 18, vá leat 7139 [1631]. -t Ea Stan amu pus si pe-ceat[e] mea. » - Pergament.

68. 8 April 7130 (sic) (1632). «Nof satul Porceanif» datizapis «Radului Armasule V : ot Jup[d]nestif pentru cd, fu-gänd nof de näpästiile Domnuluf nostru Mate Voevod inTara Ungureascd., ded pe dum. 1-aa apucat armas domnest[f]de aa dat pentru nof ug. 40. Deci noi, venind din Tara Un-gureascd, dum. ne-ao apucat cu armas domnestf pentru banT.»Zdlogesc mosia cGornitelul si, la vale, Valea Cdsitef, pe scur-sura väiI In piiaträ ..., pentru cd ne-aa fost plätit dum. debir cu ban[I] gata färä voia dumnealuL, - Copie.

69. i-ia Iunie 7140 (1632). Zapis care «Danciul Logofdt otPardianl 2 : vinzare de ocinä cu Rumini (Romcea, Lazdr, Tigul,Lupul stupar, Pätru al Site). intre tnartuff : Hamza Capi-tanul, Preda Vornicula, Stoia, Ghioca Ocnariul. Pecetl.

1 Pentru aceastl. particularitate de graiil, cf. ce zice d. Hasde5 (Cuventeden beitranr, I, pp. 98-too).

2 V. vol. IV, pp. CCIAIv, 35, 268. Peste douäzeci de ani el era Mare-Posteluic. El a fost ucis, cu fiul gii Freda, de c5tre Mihnea-Vodä (Cro-nica lid Constantin Cdpitanul, ed. Iorga, p, 145; Stoica Ludescu, in Maga-zin, IV, p. 351). Mai v. ;,i vol. V, Documentele Blincoveanu, rile 38, 39 ;Documentele Stirbel, no 50, De aid se vede, câ sopa sa era o Cocorasc5 i

a Danciul mai avea un 65 : Petru. El stAtuse Intaiii la Milqt1. - PentruPliAianii din secolul al XVIII-lea, v. *vol. V, pp. 419-20, no 96.


70. 28 April 7142 (1634.). Matei-Vodd, pentru satul Cu-reani (intre «mosnenit : MI lin, Coico, Manila). Pomenit «pis-cul cimp[u]sorului», «märui porcarulta», «pän in grohot»,«pind in pristopul (sic) Darului», spina' in cornete», «in vir-ful colnicelor», cpiatra Nanului», ecrivina lui Pardos»'. «larddup.' aceia, &mild aa fost in zilele räposatuluT Sárband-Vodä,iara satul Gureani, ce s'ati zis mai sus, el ati fost cäzut datorStoicdi ce ad fost Vel Vistier ug.50. Deci, dui:á aceia, cind aufä cut Stoica Vistierul sfinta mändstire Strimba [in Gorj], iar satulGureani, ei aù fäcut StoicAI Vistier 50.000 de sindrilä pentruacei ughi 50, si de aciia ad fost ca niste oameni plätiff.lard, cänd. ad fost in zilele lui Alecsandru-Vocla Elias, dupamoartea Stoical Vistier 2, iar Domniia Lui ad apucat satul Gu-rearil pentru datoriia Stoical.» Räscumpärare. Acum «Miloslogoatu din Gureani, nepot de frate Stoichl Vistier, el aùazut in spinarea satului Gureani, zicInd cá nu s'ad plätit deacea dat[o]rie». Pirä la Divan. Se dd lege de 12 megiasi,sätenilor (intre ei Arvat, Rujean, Sarul 5). La termin, a satulGureani ad jurat in Scaunul Craiovei cu toatä leagea deplin».invinge prin aceasta. - Copie sad traducere din secolul alXVII-lea.

71. 5 Septembre 7143 (1634). «Serbul fii:orul lu DumitruSfatul ot Albeni» vinde un loc cumpärat de la «Cräun alGälgului si di (sic) la Reantea», in hotar cu locul «Bralcali».Pomenit Vlad Vulpariul. < in brdzeid, in cale plopisul», «incornet di la Mätul», «supt gruetul Fän[tä]nelelor». intremarturf : «Caldasin si frate-säü Stanul Nmäc si Lupul Cos-toboid si Vladul Buioiul .. . si Radul Znop si ... Scarlet siRadul Pestrei».

72. 13 April 7143 (1635). Carte pentru «megiiasI tocmeal-ni» : Ivänis, Ursul, Stänislav s. a. S5, cerceteze intr'un pro-ces : «aastä and de mosie, megiiseascä ad fost, ad rum[a]-neascd». Monogramä cu ros. Pecete mare cu chinovar.

' Cf. Bogdan, .Documente fi legeste, p. 55.2 In a doua Domnie a lui Alexandru. V. ma' sus, no 65.8 Acest mime se IntImpinà In acidle ronahneti ale lui Afiliai-Voca (v. An,

Ac. Rom., XX, p. 457).

470 DOCUMENTS DIN MUSEUL GORJULUf

73. BucurestI, 7 Maid 7144. (1636). Matel-Vodä dä un Joe.cu vie, la satul GriviI, «la Curpen, pe obrejie, la cires ... Siad fost aldam7.,ra,i i din Curpen Barbul», etc. Nume : Fugle,avrdhul dealulov», Gärgana, Tangonie ot Curte, Preia1, Md-rita, locul MurmentI, Becan, Hololan, Bibarta, Hote,$usmäneasä. Vinzare drept «oI cu miei». Monogramd cu ros.Iscälitura domneascd. Pecete pe hîrtie, cu snur ros. Perga-ment. Slavon.

74. 20 Octombre 7145 (1636). «Stan[ca] si Caple, fe-

tel[e] Stancilta Botisuld» 2 vind ocina lor «derept 2.120 deban[I]». Marturi : «Tudor Vet., ispravnicul Scaunulul Craiovel,si Dan Vdtaf si Nicola Vdtaf ot VärdnI si Badul judetulot Craiov[a]» 3.

75. 12 Maid 7145 (1637). Vinzare din «munte, din Tän-pel[e] ceale mariI4..., din funea fäureascd». MarturI: Picul,Vladul MätuluI, Oprea Biaca.

76. 26 Maid 7145 (1637). Pätrul ot Negoesti i fratele sät1Apostol vind «un plaid de vie. . . Si le-amd vändut din värfuldealultfi, unde am pus apa de ad cursu spre apa Cdlnicultasi spre apa Tofriei, in lungü stäjenI 155», etc. Martur si«postelnicu Hamzucul ot Popesti», Nicul. Scrie popa Roman.

77. Craiova (?), 6 Iulie 7146 (1638). Mater-Vodä, pen-tru satul arbestI. Pomeniti: Bucsd, Radul Copa.6, Dragodan,Buzild, Benetic. Scrie «Stan spudeaiii»5. Monogramä si

cu ros. Pecete pe hîrtie. Iscälitura Domneascd. Slavon.78. Bucurestl - (alb pentru lurid si zi) 7147 (1638-9). Mate-

Vodä, pentru cBarbul Capitan ot Poian[i], ot sud - (sic)» 6,

Pentru acest nume, care e si de femeie, v. $ i vol. IV, p. 16, no 26.2 Botosanil îi trag numele de la un Botäs.8 Pentru ispravniciI BänieI Craiovel, v. vol. V, p. 627. Pentru sfatul o-

rkenesc al Craiovel, ibid., p. 300, no 32.4 Si dealul de lingäl Brasov se chiamä Timpa. TImpelep par a fr fost

munti ce înfáaú un anumit aspect.6 Inoo-6ulog. V. Genealogia Cantacuzinilar, p. 292: «era desävlrsit

spudeti».6 El fu unul dintre fugariI In Ardeal cari aduserä Domnia lui Matei-Vodä.

Apoí, el ajunse Mare-Clucer (v. vol. VI, pp. zo, 35 i Stoica Ludescu, In.Magazin, IV, p. 314).

ini-tiald

Sulita,


dindu4 un loc la Bucuresti, «in mahalao caliceascd, la Gor-gam (slavoneste). Pomeniti doi cddr[d]banti», jupan Stroe VelSifarY, jupan Mitrea biv Vel Pitar . i Nita biv Vel Ag[a] ...i Ghiorma Cdriran i Bunea vtori Visteru i Udriste Ndsturel,vt. (rupt), Para Peharnic, Gheorghe Vistier, Costandin vtoriPostelnic, Ivasco vtori Postelnic, Ivan vtori Postelnic, MarcoLogofdt, Serban Logofdt, i ot Desa Radul Logoat .i ot Farca$ Radul Cdpitan, i ot Vdleani Ghinea Sluj., i otPimnitä Radul Cliuï; . . i ot Spineani Iacov . . DrägoitiLogoat ot Fälcoiü., Loi Sluj.» $i mai multi iuzba$I, intre cari

Andrino ). Monogramd si initialä cu rosu. Pecete peste hirtie.Isedlitura Domnuluil.

79. 6 Mart (c. 1640). Raport cdtre Domn al lui «Dan-ciul Mdlcl[d]rescul. $i «Stan Armasul», mdnalt «cu cestiesi, sä adevärd.rn cum li e tocmala cu Vladul den Bdrsesti.Mers-am, Domne, la dinsif, cu Vladul den preund, stränsu-s'ati, Domne, megiesil toti ceia ce aü märturisit in zapisulcela ce mi-I dat Mdrie Sa sá le iati sam[a], are Vladul trebdcu Bae, ati cum le va fi ränduL» Doi frati mdritd o sord, i sespune, «dupA Drägan Buzoenul, $i o inzdstrat. Decii sd laiMdrie Ta sam[d] cä ac fatd aü fdcut 2 fe6ori $i o fat[d]»,din care pornesc Alunenif $i Bdrsestif. «Decii, c fatdrupt de frati-s, de dat o funi . .. Den Cdzan 1fratele el]Spdtarul aü fostü acel cocon Socol ce ati perit la Tismana 2.Decii acestii Socol este" Stanciului i lui Stan nepot de värprimate . Decii Mdrie Ta vel adevdra vei judeca cumte va nästävi Dumnezeti. [Dati lista megiasilor. Decii, cumte va ndstdvi Dumnezeu pre Mdrie Ta.»

80. 7149 (1640-1). Vinzare «in gruiutul Viisorief», «cu sti-rea tuturu fratilor nostri, din sus $i din jos». Între marturi :

' Stroe e Leurdeanu, Ghiorma un viitor Ban, Bunea e Grädisteanul,Gheorghe e Caridi din Trikke, Ivasco, Golescu. Radu din Deasa pack un rolIn pribegia si luptele lui Matei-Vodá (v. Stoica Ludescu, In Magazin, IV,pp. 312-3). cLoir, poate sá fie prietenul Loin>, din 1656, al ltd. Predacoveanu Cf. vol. V din aceastä colectie, p. 121, no 2 1

2 in lupta din 1631 cu oamenii lui Leon-Voclä. V. Magazin, IV, p. 313

)

..

..,

., .,

_

«

BI-

s'aüi-ati

.. si-1

BrIn-

472 DOCUMENTE DIN MUSEUL GONJULUf

Florea cel ulogii, Lipan, Miroia, Stiriian Gr[e]cul [v. n° 69].«i addmasu datu 3 pol. de vin.»

81. 26 Mart 7149 (1641). «Cum sd s[ä] stie cä ne'mstränsu nol rudele lu Socolul, totI, du$ mortea lu Socol, siam socotit datoriia ce aii cdzut dupd mortea lu Cdzan ; ciam socotit sä plätim datorie cu Baia, iar alte mosif se le 'I'm-pdrtimu.» Se aratd pärtile : «cines cu frätiia lni». MartorI : maImulti boierI «si altii multI, cdt isI vor pune mäinile mai josu».Degete.

82. 9 April 7150 (1642). Vinzare la un WI intre mar-turf : Radu Top', Udrea Lungul, Costandin 6fäcesc[u], Du-mitrasco Berevoesc[u].

83. Tirgoviste, 26 April (?) 7150 (1642). Matei-Vodd,pentru megzapt din PetrestiI Scurtuluf (J. Gorj). Nume: Bu-duran, Ciuhul, Tdmpa, Milos Logofdt, nepotul de fiti al luISto[i]chitä Vistierul 2. Proces cu mändstirea Strämba [v. n° 701.Boiierf : Dragomir Vel Vornic, Radul Vel Logofdt, Stroe Vel Vis-tier, Diicul Vel [AO: ; v. vol. V, p. 298, n° 23], Preda VelClucer, Dumitru Filesanul Vel Stolnic, Radul Vel Comis, Drd-gusin Vel Pdharnic, Costantin Vel Postelnic. Scrie Soare Lo-gofdt. Monogramd cu ros (si initiald). Pecete pe hirtie, cuverde. Iscdlitura Dornnului.

84. Tirgoviste, 3 Ian uar 715 t (de la Hristos 1643). Ma-teI-Vodd, pentru Tatomir Rosul (qEpagu) din CrdbestI. Nume :Barbul Beleuja, Lupul fiul lui Latco, Stanciul Vándtoriul, Crd-ciun a lu Harhot, Mihaiù al Aninif, Oprea Postelnic Pdpd-räzachiI, «Dealul Ùordi», Ùolan, Achim. Monogramd cu ros.Pecete cu rosu (ruptd). Pergament.

85. Tirgoviste, 2 August 7151 (1643). MateI-Vorld, pen-tru «Hamza i Gherghina, ce sdnt la Rosa, ot sel ot Alun» (Gorj).Pomenit «un Rumdn anurne Mihil, feorul lu Vlad, nepot luDan Gorun, de feor, de sat den ColibasI . /.. , feCorul Ceplea-nuluI». Fiul unui Rumin se vinde din not) altuia, dupd moar-

' Nu e vorba de Socol CornNteanul, ucis de Seimeni tot supt Matel-Voc14,dar abia In 1643, ci de cel mort la Tismana. V. nota precedentà.

2 Pentru Stoma, v. ,i mal sus, p. 469 si nota 2. StOiChi0 i se zicea malpe ales vremea luT Miltal-Vodg. (v. tabla la vol. XII din colectia Hurmuzaki).


tea tatáluI sätt. «De, deac' aü prinsu stäpánii de veaste, iarHamza si Gherghina, ei att sorocit pre Dumitrasco Peharni-cul [noul cumpärätor], si att venit Innaintea Domnii Meal[e]la Divan, de se-ati pärät fata Unii cu alalti.» Cel din urmäaratä a cum i-att fost märturisit lu Mihil [Rumánul] satul Ne-goestiI cäträ Dumitrasco, cum iaste Mihil judecu, nu e rumännimenuilea». Dar se constatä a fi In adevär «Rumän de mosie».«SA' se apuce Dumitrasco Peharnicul de marturif carii ati fostmärturisit de Mihil cä nu iaste Rumän, ce iaste om slobod,sl-s Th bang, de va avea vre-o märturie.» CeiIali stäpini «sä-siii pre Mihil Rumänul . , sä si-1 ducä, cu tot ce va avea, lacasa lor». Scrie Lepädat Logoatul. Pecete cu chInovar. Mono-gramd i iniialá cu ros.

86. 23 Novembre 7152 (1643). Ordin cätre mai multi(intre cari un Petriscan), «ea sä jure de cAträ Danciul Logofät[v. 93] cum cái nu s'ati vändut, insä partea lui de onä,fár de altor frat, den sat den B aia». Monogramd cu ros.Pecete mare cu chinovar.

87. 7152 (1643-4). Matei-Vodd, pentru Vlad Bärsäscu, cuprivire la mosia Baia. - Traducere.

88. 8 Ianuar 7152 (1644). MateI-Vodd, pentru Anca ju-päneasa luI Frätild Stolnicul din Rovinari (Gorj), cu privirela o vie. Nume : Negrita, Moldoveanul Ianos Tiganul, C;oanäCornisul, arstová (Cärstov). «Si din rumturá cu grumazii»,«mosie la rumturä, cu grumazi, cum umblä apa.» - Tradu-cere de daseälul Lupu (secolul al XVIII-lea), In dottä exemplare.

89. Tîrgoviste, 18 Ianuar 7152 (1644). Matei-Vodä, pentru4Udrea Postelnic si fratele säti, fiii Vládutului din sat din Bi-bestI din judetul Gorj 2 P. Nume: Radul Grusa. Se aratä si «unfrate al lui Vládut, anume Lupul». «In zilele räposatuluI er-

ban Voevod.» Pomeniti : «PopaPotärcäsi jupän Micul PotärcanSupt MateI-Vodd, moare Vlädutul si incep proces fiii Lupulul :

' Un «Moldoveanul de In Scoaqa. face In I 591 o vinzare innaintea ph-eálabului de Tirga-Jai (Hasde5, Cuvem'e den beRranr, I, pp. 58-9).

2 Aceftia Incep nearaul 13Lbe;tilor. Cf. vol. V, p 309, no 65 i p. 6S4(Mille, In 1696).

..

n'

474 DOCUMENTE DIN MUSEUL GUERILLA

Stancul si Oprea, cu jupänita Neacsa a VlddutuluT. Mentionat :«vrähul CebanuluT». Monogramd cu ros. Pecete pe hirtie. Per-gament.

90. Bucuresti, 20 Mart 7152 (1644) (de la Hristos 1643).Matei-Vodä, luT Stanciul adiasul si Stan, fill luf Stroe, dindu-licam *108 (cf. n° 81) $1 Ciuperceanil. Mentionat : Dändtoiuldin Tirgu-Jiti. Monogramä cu ros (si IscAlitura Dom-nuluT. Pecete pe hirtie, cu snur ros. Pergament.

91. Tirgoviste, 20 Mart 7152 (1644). MateT-Voold, pentruStanul Bdiasu s. a. «Nepot Stanului, ce-i iaste nepot

- Traducere.92. 3 April 7152 (1644). Märturie a unor säteni din Secelti.

Pomenit popa Öucur. «i ubroc de gru, dereptu barn' 60, siaddlmas ved, za vin 3.» Nume : PirteT, Dänac, Vasi,Radul DärdbantuluT, Udrea al Vätahul[uli.

93. 24 Iunie 715 2 (1 644). MateT-Vodd, luT Danciul Lo-gordt de Milesti 1, pentru o Ord privitoare la Baia. Monogramdcu ros. Pecete cu chinovar.

94. Tirgoviste, i-iti Novembre 7153 (1644). MateT-Vodd, pen-tru satul Aninisul. Nume: Ciirdiman, Välceaoa Mokolritä, La-cul Päräf, Lihul, Läväild, Stäna LupuluT RduleT, pe coasta dela Rdstoc, Lupul Ploscariul, Plaiul Rdchitealelor. Monogramdcu ros. Pecete pe hirtie. Pergament.

95. 18 Februar 71[513 (1645). Matei-Vodd, pentru StanciulBdiasul si altif «de in Baia de Hier» ade s- i top' TiganiTcap' aü fost ai luT Socol den Bae». Pomenit «jupan Diicul VelAgd. 2 si Antona din SlävitestT. Monogramd cu ros. Pecetemare cu chinovar. Iscälitura domneascd.

96. Tirgoviste, 5 Maia 7153 (1645). MateT-Vodd, pentruniste sätenT din ui, (J. Arges) 3. Pomenit Cäzan Spatarul. Di-

El nu e altul declt Danciu Pirlianu. V. mal sus, p. 468 i nota 1. S51 fie

tot Phil= si Barbu Banul Milescu de supt erban Cantacuzino ? E de Onut Inseaml c1 Danciu avuse si el un fiii Barbu (vol. V, p. 122, n° 30) 0 cä, pe

Petru fiul lui Danciu, afläm un Petru Milescu. V. vol. V, pp. 605, 689.2 Buicescu, pretendent la Domnie. V. tabla vol. IV, la eDiiculp,3 V. pentru §uicI un act de la Nicolae-Vodfi P5ArN,cu, In Convorbirile life-

rare pe Iunie 1903,

Nit

initialä).

lIngi


vanul ca märturie. Monogramd cu ros. Pecete peste hlrtie.Isalitura DomnuluT. - Si traducere.

97. 8 Decembre 7153 (1644). Matei-Vodä, unui sätean ide laBaeb, pentru Tiganul Dragna. Pomenitä «jup[ä]neasa Antonadin Slä'vitest[I]». Monogramä cu ros. Iscälitura Domnului.

98. II Novembre 7154 (1645). Mar multi (si un aprod)din «Baia de Fieru» dati un zapis la «nepotif MidiI»,nea-a0 fost Rumäni de mosie, de in Bae , di acum noI i-amjudecitu de a noastrd bung, voe si färä de nicl o si[I]ä. casä fie slobozi in veal, feCorif lor si i-am cumpäratdereptu ug. 20». Marturf: epärintele popa Stanciul Clisiiarulde la Bes[e]rica Domnesa ot Craiova, i pop Lupul ot tam,

Strgimir Vatah, ispravnicul ScaunuluI CraioveID. PecetI.99. 7154 (1645-6). Vinzare in etalere».ma April 7154 (1646). Matei-Vodä. pentru Jupänestr. -

Tradus de protopopul Radii din Dolj, la 1782.1m. 15 Maiti 7154 (1 646). cHamza, i Bdla, si arstea, fe-

e' orif Sobandei ot Bircif», pentru o vinzare de vie «On invie Mustei, drept ban[i] ug. 12». Martorl : Oprea Diiul, Ni-cola Beleaia, Postelnicul Barbul Bengescul, ei ot NegoestifCaloenii», Calotd snä Hamzucul ot Pope3ti.

102. 28 Maiti 7154 (1646). (MateI Bas[a]rab Voevodp, pen-tru Stanciul si fiul säu, din «Baep, cari sä tie partea «Ra-duluf feorul lu Tecui»..., si cu un Rumänu anume Drag[o]mirCiuciul. Pentru c'acest Rumdn 1-ati fost dat unchiu-säti PrediiClucer din Bräsestl 2, iar Preda Bräsescul el 1-ati fost vandutDanciuluI Logofät, cu partea de mosie, cänd s'ati vändutalte pärti. Iar, and ati fost acum, iar Istratie, cu Hamza, eiaü venit cu pärä de s'ail Ora de fat[d] naintea DomnieiMe[I]e cu Filip, si asa päriia Istratie cu Hamza, din Alun, cum cd.1-ati vändut Sorita, cumnata lui Istratie, fämeaia lu Dumitru,lu Hatnza din Alun.» Monogramd cu ros. Pecete cu chinovar.Isalitura Domnului.

Deci TecucY era si un nume de botez aceasa llimureste originea tirgu-luI Tecuciului.

2 A fost ucis la 1658 de Mihnea-Voa.

ecä

el' $ i .. .,

i

si

1 :

-476 DOCUMENTE DlN MUSEUL GORJULUT

103. 7158 (1649-50). Matel-Vodd, pentru niste sAtenf dinBaia. - Traducere.

104. 7158 (1649-50). «Pred[a] feor lu Maur dial Baia»vinde o rno$ie. «i me-aa dat una boa derepü lei 6 $1 ban [I]gata lei 3 ... Si ama dat addlma$ v[e]dre 2.»

105. 9 Februar 7158 (1650). MateI-Vodd, pentru a sempIini ni$te oameni ce fugise, lásindu-si platnicI cheza$ii»,

daü ace$tia c$1 vin, vendre wo, pentru dobända banilor».Monogramd cu ro$u. Pecete mare cu chinovar.

106. I I Ianuar 7159 (1651). «Nicola $i Negoit[d] ot RA's-cdiat» se tocmesc pentru «2 copii de Tigan din TigdniiaDragoqtilor». Marturi: «Stan Arama$ul Ote$anul si Grozaav».

107. 21 Septembre 7162 (1653). Matei-Vodd, «tie, OpricaneRo$ule din Turcene$t[i] . pentru cd ai, naintea DomniiMeal [el, [s'a jeluit] Iorga copilu] din casa Domnii Meal[e] pentruo mdtus[d] ce $ade in casa lor de säntu 15 ai, i de nimenileabäntuial[d] pän acum n'aa avut, iar, cdndu iaste acum, tute-ai sculat de ai mersa de o trag, i ai luat si un boa alslugh Domnii Meal[e] Iorgli copil. De care lucru, in vream[e]-ce verl vedea aast[ä] carte a Domnii Meal[e], iar tu sä caut

las mdtu$[a] foarte in bun[ä] pa[e], nemic sd nu o mai bn-tueSt[íI, i sd dai si bou slug[i] Domnii Meale, ce-I luaot (sic);

apof, de nu yeti asculta de porunca Domnii Meal[e], bine$tif cd mare certare $i urgie veri petreace de cdtrd Domnia

Mea.» Monogramd cu ro$. Pecete de inel.108. 4 August 7162 (1654). Costandin Sdrban-Vodd, «tie,

Filipe Pos. ot Baia, $1 voao altor pdrta$ de o[i]nä, care aavändut mo5ie räposatul[u]l Matei-Vod[d] cdutat pentrucdrtile voastre carel[e] a luoat banI de la Matei-Vod[d], afar[d]den mo$iia $1 den Rumänii boiarenului Domnii Meal[e] jupanDanciul Vel Sluj. [Pardianulb sd v[d] gait banii tot, cat at luoatvoi de la Mate-Vod[5], $i sä venit cu ei ale' la Domnie Mea.Pentru cá aicea, innaintea Domnii Meal[e], boiarenulDomnii. Meal[e] Danciul Vel Sluj., cum cd lepdclat Mate-Vod[ä] bani pre mo5iia lui si pre Rumdni in sil[d], fair devoia lui $1 fär de ni o dereptate. Dee' el $'aa gdtit baniTtot, cdt lepädat Matei-Vod[d]. De care lucru iat[ä] cá

s5

cä

cari,

sa

jaluit-an3an

7ati


v[d] scriü Domnie Mea sä cdutat s[A] v[a] gait baniI cdtat luoat $i voi pre pärtil[e] voastre, aduces aicea laDomnie Mea ; cd apoi, dacd nu vet veni cu banif, o voiatrimeate Domnie Mea de o vor adu[e] I cu treapdd.» For-mula slavond. Monogramd cu ro$u. Pecete de inel, cu chi-

novar.109. 15 Maiti 7162 (1654). Vinzare de vie, ccu piîmni, cu o

buld cu linä (sic), cu tared (sic), din dealu de la Alun», ca sd fie,mo$ie hoabnicd». intre marturI: got Scduiad Preda Ro$uI .

În Tdrgoviste, casa MirceI ddr[d]bantul. $1 ama scris eüCalot[d] sdn Hamza ot Popestl [v. n° Ioi] $i aü dat aldd-masI veadre de vin 3, vadra cdte ban[i] 66. ,

Ho. 26 Iulie 7162 (1654). Constantin $erban-Vodd, 'aces-tuI om anum[e] Stanciul Besteleia ot Aneni$ ot sudstvo Gor-jil . ca s[d] fie el in pa[e] de acum innainte pentru ru-m[d]nie de earl Radul fratel[e] lu Piele . . . Pentrufost näpästuit . cu un zapis naincinos ca inpresoare $i

rurn[d]neascd, cd aü fost zis cum cd aü plätit Stoica Pielepre un frate al lor, anum[e] Stan, de o datorie de ug 25.»Radu Piele se purtase eca un om asupritor $i neavänd niceo treab[ä] cu ace$t[i] oameni». Domnul in Divan afld eá za-pisul e gficlean $1 mincinos». Monogramd cu chinovar. Pe-cete peste hirtie. in colt, jos : Necula Logofdt

I I I. 15 Maia 7163 (1655). impdcare tpäntru Tigani $1pentru Rumänii carI aü rdmas dela l[a] mo$ no$tri incoce.Dead nof amü stätut totl la socoteald dea ne-am socotit $ine-am a$ezat de tote gdlcevile.» Afurisenie pentru alcdtorulinvoieliI. «$i, la ce judecatá arü mearge, sä nu li s[d] creazenid unuia, nid altueia, $i sá fie inchinatd pradd ug. 50.»-

intre marturI, $i Radul Turbdtescul.112. 7164 (1655-6). impdcare de sätenI de la Arcani

iCum gälav[d] $i päti sä nu avem unii de cätre alti di idnainte pintru po$1I (sic) mo$uld Stoica - cä ea Stan amluat fat[a] Stoicäi, pe Safir[a], cä nol' am volt zestre de laPostelnicul Dräghi, iar Postelnicul sä ei mo$ei mo$u-seilStoica, mo$ii mo$tnii, ldsat la morte luI, iar fat[a].sd o zestreteze (sic). $i iar sá s[ä] c'aa dat Postelnicul

c5. 1-ati

:

$tii

sä-1

...

sa-isa-I

ca

478 DOCUMENTE DIN MLISEUL GORJULUf

DrAghi zestre fete! u[n] boü i 2 vat!: cu lapte, $1 2 stup[f],$1 of, si o rämätor[e], un straiü, 1 tot ce trebue$te im-bräcdmintele fetil.» Märturie de «om[e]nI bun[f]».

113. 23 Julie 7164 (1656). «Barbul Segal din sat dinCicu» dä zapis lui «pop Mätiia» pentru vinzare de loc, edinfune paicescd». intre marturi, un «Riman».

114. Tirgovi$te, 30 Iu lie 7164 (1656). Costantin-Vodd,pentru Diicul Vel Cliucerul din Buice0.1 si hi! lui 1, la Arcestf dinRomanatf. Nume : Cälin, Dumitra Arasca, Mainea PopesculVel Sluj., Badea Com[d]neanul biv Vel Comis, Badea Cd-pitanul ot Nucet Badea vataf za aproz Pano vtorifPostelnic Cdpreanul Mog[o]su Cliu. Päulescul RadulCliu. ot Milcov.» Monogramd cu ros ($1 Pecete pehirtie. Pergament.

115. 2 Decembre 7166 (1657). Oameni din satul Orbi,de in judetul Diului de sus» 2, dad zapis <dui Dragot[d] P[o]s-

telnic, fiorul jupdnului Barbuluf Vornicul ot Poian[ä] eävändutti dumnelui, nof $1 cu tote mo$iel[e] .nostre $i

cu tot fioril nostri, insä cu tote mo$11[e] nostre de in par-tea megiesascd, cdtd ne se va aleage pärtile nostre de prestetot hotarul megle$escu . . cu plaiü de vie in deal». Se %rindcu fin' ce aü «$i cdt ne va mai da Dumnezdü. i nu ne-amvändut de vr'o silä saü de vr'o nevoe, ci ne-amti vändut de(de) a nostrd bun[d] voe $i cu $tirea a tuturor megiiasilor deinprejurul loculuf, totü pre ban! gata . . . Cum sá fim dum-nelui rumäni, mo$le ohamnicä, dumnelui $1 coconilor dum-

Marturi : «boiari $i megiia$ bun! de imprejure de Ro-gojina Barbul Postelnic, de Tärgul-Jiiuluf Dumitru pärcdla-hül, de in Orbf pop Stan, de Bumbe$ti Lupul Dändias $1

Alecsd, $1 Sava fii'xnul lui Mladin, de Tele$tf.) Scrieun popd. Peceti. - Cf. Stefulescu, Acercare asupra isto-ridTirgu-Yiiulzd, pp. 72-3.

V. maY sus, p, 474, nota 2.2 Pentru acest gat, v. vol. V, pp. 143-4, no 82 Barbu Poienarul lud pane

la pribegia d'innaintea Domniel lui Matel-Vodd, precum 0 la cea din 1655(clnd era Clucer). V. vol. IV, pp. zo, 35.

$i

ne-amti

nelui.» :

flid-sdd

ini(iala).

...,


116. 14 August 7166 (1658). Stanca din LolestI facevinzare «popel' luI (Jucuru ot Sätcel[e]». Marturf: «Väsil Be-lesca ot Lolesti, i Stan Tenche», si cu fiul Pirtea, 4 CrAunal uIDanac», Radul Toporcea. Scrie «Popa Rädutul ot Purcati».

117. 7167 (1658-9). «NoI Rumini di Baia carp] n'am trasdi partea lu Clzan» däm zapis «nepocilor lu Cdzan», cd «ne-at' fosr vdndut ditru Danuluf piintru detorif a uchiu-sad luCdzan, apoI a fost omd rdü, a n'ati tot trdi cu disil, ci por-tat pd. la Matel-Vod[ä] si I-ad scos si ni-ii vondut lui Ma-teI-Vod[d]. Dup[d] aceia, am fost dot domnest[I], pän in zileMihneI-Vod[d]. Apo[i] Mihnea-Vod[d] ad zis cd lo'í no-i treboesate, ce a mdnat la noi la Rumän[f] nist[e] omeni domnestIsi apucat cu mar[e] strinso sd dem bani, si i-am data 1 ApoInol amü avot gldavd cu acestI nepotiI a lu Cdzan . .. piintruu fun (sic = fune) de loc ce le ail fost impresurat MateI-Vod[d]fär[ä] banI. Dupd aceaia ne-amd tocmit cu disiI sd-s tie mosiiaaa fon[e] di loc, ins[d] fär Rumän[I], si noi sä fim pre altdfun [e] judec[I].» Intre marturI : Lupul Sorlar, Dumitru Midoiul,Bartic, Negoe al Boref. Degete.

1 18. 4 Februar 7168 (166o). «Barbu biv Vel Vornic»(Poienarul), cu fiul, Preda, si nepotul, Dumitrasco, si Paraschiva,pentru niste oamenI din satul Orbi (unul, Hamza, altul, Manta):<fost-am cumpärat pre CI cu fiorii lor si cu toat[ä] partea lorde mosie». Acestia se vinduse supt Mihnea-Vodä, iar acum, supt«Glig; rasco Voivod» (Ghica), se räscumpard cu boI si banI.Intre marturi : «Petru Stegariul ot Curpen», un armäsel totde aid, Stan Hotopeanul, Oprea Vlägiu. Mai mäxturisesc siIordachi Clucerul si Preda Pdharnicul Brädescul 2. Iscdliturasi pecetea lui Barbul Vornic.

119. «Msta. FAurar 4 dni» 7169 (1661). Gligorie Ghica-Vodd,pentru c Stanul Rosul i Hama, nepotil Otel din Hurez» (J. Gorj),dindu-li ocinä in satul lor, cpartea id Nädärste». Acum Ma-nea si «Simnicoar[d]» tidied. proces, «scotind el' si o carte a

' Pentru dezrobirea Rumlnilor de Mihnea-Vodä, v. si vol. V, pp. 122-49n° 30, si mal departe, aicl.

2 Preda era fiul lui Barbu Brädescu, alt luptätor pentru venirea In Domniea WY MateT-Vodl. V., asupra lui si a familiel lul, vol. V, p. 20, nota 2.


lu Matel-Vod[g], rea $1 mincinoas[ä]». Shit insd räspin$T. Mo-nogramä. $i initialä cu ro$. Pecete ruptg. Iscáliturg domneascd.

120. - Iu lie 7169 (1661). «Scris-am noi, bunI megiia$r$1 «Dan BoI ot Neni$»] al nostru räva$ acestor ornenT, anum[e] Stanul Be$telei cu feorif luI carli am fostä luatpre räva$ul BanuluI den in Craiova, cum sd cautgm $1 s[g]adevärdm bine pre amäruntub pentru muntele Tärtd[rgiul, re-clamat de Novdceni. Se cautä, cu eslugile BanuluT», «pre uncleaü fostu siamnele bgträne pusä de mo$11 $1 de .strämo$1T lor,$1 cu omenI doinnestI, andu aú dat de $ugubinah [v. n° 67] pen-tru acel munte anum[e] Trätäreul, fost-ail dat boT la De $1 noiam afiat seamnele . . scosu-le Radul Drägoescul $1 are . .

iar noT le-m pus iar. $1 le-m noit $1 le-m intärit ; $'arn aflatcu sufletele nostre to[t]u muntele a NovAcenilor, de anduati dat aa de$ugubinä ; iar cui va fi fostu acel munte mainaite, el s'ail ascunsu ca s[ä] nu dea acia desugubin[ä]greah, -ati dat-o Novgcenil de sild pre acel munte de$u-gubina, cad: at1 e$it apa munteluT in sat in Nova $1 cu sari-gele mortului; deci-I [ail] dat 100 de boT de$ug[u]bina, i mun-tele sä fie al lor. DeciI nol asa am a[dever]it cu sufletele nos-te, $1 a$a am fäcu[t] aastä judecat[ä]. Fost-ati $1 Udre Vät[a]fcu 70 de pldia$ $1 cu Pätru Vame$ul de in cee tarä, tot mgr-turie.» Iscälesc i «az Cre lui dunelu V' Ban». Pätru pune$i el numaT degetul.

121. 20 Septembre 7170 (1664 «Pätru Stänoman din Crete$tiam avut 2 feate marT, i zeastre n'am avut sg le dati, ci deuna s'ati apucat vgru-meü Stanu Nplea sä o inzästreaz[e],$1 dat va 2 $1 unti boll $1 un gonitor i un strai $i unberbeace $1 3 veadre de vin i o päreache de cizme.» Pen-tru aceasta, Pätru-T dä mo$ie. intre marturi, un Curteanun aprod.

122. Bucure$I, 10 Maiii 7173 (1665). Radul-Vociä. Leon,«VladuluI Ro$ul fe[o]rul lu Dräghie ot Färc4eanI», pentruocind in Dodee$tI, cpartea mo$u-sää, lu Pätru Arma$ul». Di-vanul. Monograing $1 initialä cu rou. Pecete ruptd. IscälituraDomnului.

I23. 17 Iunie 7173 (1665). Radul-Vodä Leon, cvoao 6 bo-

...

...,

.,

...

...

i-aii

$1

;


iarI, anum[e] Barbule ot Rog[o]jina si tie Calot[ä] iuz[basa]den GherghestI si tie Neagule iuz[basa] ot Bälcesti si tieVlddutule Pos[telnicule] Bengescul si tie Prodeo (Jausule otGoestI si tie Ioane ot PestisanI», dindu-li cercetarea une im-presurärl de mosie, Monogramä cu rosu. Pecete cu chinovar.

124. BucurestI, 4 Novembre 7174 (1665). Radu-Vodä Leon,pentru «Hamza Sifaru, feaorul Manil Paharnic, nepotul Ra-duluI Postelnicu ot Hurez ot sud Gorj», dindu-I mosie laBicestI. Pomenite : «Furcatura AninoasäI ..., piscul CretuluIpang. in Hamarazia ..., piscul Prigorif, gura UrsoaiI ..., gîrnitagun:and... obirsiia Jidovuld in magurd». - Traducere.

125. 20 Iunie 7174 (1666). Un oräsan din Tirgu-Jiultif vindeo ocinä la DänestI. Se aduce si afurisenie de la Vladica Ste-fan. Iscalesc, ca martuti: Curuia Medelnicer, Mihart Postelnic,Preda biv Stolnic, Barbul Filiesan, Dumitrasco (?) PostelniculPoenarul [v. si n° 118], et Vasilie Pdian[u], c5 Pred[a] Paian[u] 1.

126. 4 Februar 7175 (1667). «Radul fioru lu Canepd otHiresest» dä zapis pentru o vinzaie.

127. BucurestI, I I Maid 7175 (1667). Radul Leon, pentru niste«oameni» din Aninisu (Gorj), «ce sa, fie de acum nainte inpa[e] si slobozi de rum[ä]nie, ei si cu fea[o]rif lor, de careDrag[o]mir Pilescul» si neamul luI, «ruda lor». «ET ad fosttot megliasI, si ad avut pas de rum Anie, iar, cánd ad fostd inzilel[e] lu Costandin-Vod[ä]», Pilescul if incalca cu «zapismincinos, ca sa.-I impresoare si sa.-I rum[i]neasca in sil[d]».Acum din nod se face revendicarea. Cistigá tot säteniI.Monogramd si initialä cu rosu. Pecete pe hirtie. In colt jos:«Az Radul Vel Logofdt Cret[u]lescul».

128. 1 5 Maid 7175 (1667). Proces pentru o vie. «Dia Maria SaVod[ä] nea-ad dat si juratorf 4 boiar[I].» Merg cu Ora simaI departe insä : «pana aicea la Corte». Martori: cHira Logo-fätul ot Cacova . .. , ot Perisan[I] Crastiian Golescul, ot Mäg . . .

nestli Stoica Urichearul», s. a.129. 19 Maid 7175 (1667). Radu Leon, «pentru Filip Ar-

mäselul din Alunu», dindu-I partea IveI si altele. Un frate

I Pentra Preda Pilanul, v. vol. IV, p. 20, 'iota 2.

63775. Vol. VI. 31

482 DOCUMENTE DIN MUSEUL GORSULTA

vinde partea celorlalti, cari se piing de aceasta, fall a lida bani, «ce i-ati mäncat pe tot Iva ... Am dat Paraschive siStanului leage 4 megiias pre rdvas[e] domnesti, ca s[ä] jureParaschiva si Stanul cum n'aa mäncat ei de acei bani depre vii. De cändu ati fost la zi s'aa stränsu leage deplin s'aajurat, deò Filip nu s'ail suferit cum sd pierzä banii, ce at' venitiar de fat[6] cu Paraschiva si cu Stanul. De Domnie Meaam judecat pentru parte Paraschivei si a Stanului: de vii,de pimnit[ä], -ail vändut Iva lui Filip, sd. tie Filip toat[ä]parte Ivei, de mosie, din Alun si den StefänestI si denÒupercean[I] $1 den Radestit[ä], si partea de vie, $1 la pimnit[d]tot a treia part[e], sä-I fie I'll stätoare in vea ; pentru cd as'am judecat Domnie Mea.» Monogramd cu ros, pecete cuchinovar.

130. 20 Ianuar 7178 (1670). «Ianutd snd Rudiane ot Al-bent"» vinde lui «Iacov Armasul ot Miruslävenii .. . un locde vie si cu locul sterpü, cät s'aa fost cumpärat mai de demulta .. . , pre cdt ail fost cumpärat mai nai[n]te de vreme,de mosu-mea O.' de mosu-sda . .. , unde ne-ti fost viile celebäträne .. ., si ca sä-I fie dumnealui mosiia hobatnic[d] dum-neloi». Iscäleste «ea Ianutul ot Albeani», Hamza Logofdt,Udrea, Zafir, s. a.

131. Bucuresti, 18 [[una e prinsá de pecete] 7179 (1670-I).Antonie-Vodä, pentru Dobra, «cage] ail fost jupralneasä.VladuluT Logofät Bärsescul, si cu fe[o]rii el', anum[e] MateiaPaharnic i Vladul i Dumitrasco i Radul i Pärvul», cu privirer,...,

Ostroveani«......

la mosia lor din (J. Arges): socoteala se face in«aid de loc». Monogramä si initiald cu rosu. Pecete pe hirtie.IscAlitura domneascä : do Antonie Voevod».

132. «7179 [1671], Agostru 17.» «Ea Neagoe Bouru, dinpre-un[d] cu frate-miea Dum [iltru, feorli Stanei, fata ILA DragomirSotropä», dad zapis lui «Dragomir Mágdlea din LolestI . .. cdam luoat de la dumnealui bani pe 6 berbe, cAte aspri 10tocma. Nefiinda nici ban fi] nicl berbeci la zi $i la soroc, ne-aa apucat cu mar[e] stränsoar[e], de am dat 3 locuri pentrubani ... , aläturea cu Väneata, pi din jos cu locu unchiuluiStan Arghie, alta loca in Drdcoia, din costd cu mdru pdtulat,


pan in valea Drdcoia, pe de apus -(rupt). . . , altü locia dinpotand (sic) Pietrolulul, la dal, alaturea cu valea Malulul .. . ,

pe despre lacu din vartoapd ... ; cu stirea tuturor mo$teani-lor, si din sus, $1 din vale. 2 vedre de vin adalma$, vadracate banl 45.» Martur $1 cCraun Ddriacu», «Stanu 'pined»,«Tudor Biiale$chi», oLupu Pufull[d]», «Manasiia Cambril»,«Vasilie Toporcea» Scrie popa din Secel.

133. 13 Mart 7180 (1672). Vinzare catre «Brand fiorulVigului ... Nu m'amü indurat de mo$ie, ci o'md rdscumparatii,de am dat ... un rdzord de grad dereptd ug. i ... , $1 e'mdat un card dereptil ban[I] zoo, ban[l] 50, $1 i-am [dat] oputinä dereptd ban [I] 120.»

134. 31 Octombre 7181 (1672). Vinzare de loc, «in otarulTam [a] $ estilor » .

r35. 18 April 7184 (1676). Vinzare eutre popa Mihil dinAnini$. 'titre marturí : Lutul, Radosul, Nimul. «Si am scris eciNica ot targul Gilortulul [Carbune$tI], la man[a]stir[e] laCrasna.»

136. 28 Iunie 7184 (1676). alanea Stolnic, ispravnicul Scan-nulul Craiovel, dat-am carte noasträ omulul nostru, anum[e] -,ca s[d] fie volnic cu aasta carte a noastrá de-s apuce cuscrisoare pre Dumitru abagiuld ot Vel Ocnd ca s[ä] dea e 16,care ban [I] ad avut el socoteaal [a], etc., incd innaintea parinteluinostru chir Stefan arhipiscup Ramniceschii, - precum am Va."-zut $1 carte Sfintii Sal[e] de judecat[d], $i scrlind cuin cdad fostü luat Dumitru Abagiul ace$tl bansi dobända de predoband[d]. Direptü aceia, sa hie volnic omul nostru ce scrieanal' sus, sa-1 apuce sä dea ace$tI ban ri] ce scrie mar sus,top' deplin. Iar, nedand banif, sd-1 aduc[d] pre el aicea laScaund, $1 de catre nimelea opreaal[d] sa n'aib[d]. Aastascrieem (sic).» Pecete mare, verde, rupta.

Jos: «Ed Nedelco iuzba$, sluga Manif Stolniculul ot Craiova.Atl zis ca at dat mie trapad, iar n'at dat un ban, - pre su-Iletul mied ; ci at spus peve$t[r] (sic), - cd eü säntil yid pan_acum, $1 mare ru$in[e] sd cade s[i] voo, precum v'at bdgat voI.»

137. Bucurestl, 23 Ianuar 7187 (1679). erban-Vodd, pentruGalesoia. Redactat de .d..rban vtori Logofät (Greceanu). Mo-

481 DOCUMENTS DIN MUSEUL GORJULTA

nogramd cu rosu. Sus, initiald i vultur cu aur. Pecete pesteSemndtura domneascg. Pergament.

138. 21 Julie 7191 (1683). «Barbul Vel Ban i Badea BA-l[dcean]ul Vel Vornic i Gligorie Vel Logofdt i Statie VelVistier i Costandin Bräncoveanul Vel Spätar, ispravnicil [Scau-n]uluI Buc[u]restilor', dat-am cartea noasträ de judecat[d] pope)",luf Mihil Besteleaid ot Aninis ot sud in proces cu

Dumitru Abagiul, gineril[e] ManeI Stolnicul Bulucea», si cu ju-päneasa acestuia, pentru o datorie de 184 de talerl. Se pig.-teste in parte cu eniste bol, 16, boul po talerl 3, 1111. lei 48».IscAlesc : B. Milescul Vel Ban, Badea Vel Dvor., Gligorie VelLogofdt, Ezirg atrynli.p., C. Bräncoveanul Vel Spätar.

139. 19 Iulie 7197 (1689). Domnul cdtre niste «megiias»pentru o jalbg caia naintea Domnii Meal[e], la conacul de laTintäreani»2, cu privire la mosia CorcolatI, care ar fi Impre-suratd. Sä cerceteze el. Monogramd cu rosu. Pecete mare, cuchinovar.

140. 17 Februar 7198 (1690). aVladul nepotul Tränel otNegoestf» dg. zapis «luf Zahir ot Albeni, ca s[ä] hie de marecredinte» pentru o vînzare de «rdzore de vie 2, lase cu obrati viella vale si viia pärdsit[d] de 35 de ai ; si amd vändut-o de amea bun[ä] voe si cu stirea tuturor frat[i]lor mil si a me-gesilor din sat ; si acrid vändut-o inse in ban[i] gata ug. 3,ban[1.1 66». Marturi: «Matei ot träg Benghii 3, Antonie, Gdlu,Dianul, Roman, alaian, Ion s[i]rt Muste, Radul Totäl». Laurrad csi ad dat Zafir addlmas vread. de vin, 1, ban[I] 40».o 141. eTie, popo Mihdil[d] ot Aninis, sän[A]tate. Altd, sä cautsä te scoliI cu oameniI tdI de acolo, sä mergiI inpreun[d] cuoamenii nostril, sä prinzil pre nist[e] oameniI din Cernddilacea Mare, earn' ad särit de ad bätut nist[e] vätäsdI de sursat,mergänd ca sd le dea banil, iar eI aü sárit de i-ad bdtut.De sä caut, in vream[e] ce vei vedea aastd rävas al nostru,

1 Pe vremea lipsiI lui erban-Vodl, dus cu Turcii la asediul Vienef.2 Brincoveanu se reträsese Innaintea Nemtilor.a Ca d tirgul Gilortuluf de mal sus, no 533. Aicl fu Invins la intoar-

cerea sa in tarà, Hrizea-Voa (v. Ludescu, in Magazin, IV, p. 343; cf. vol.IV din colectia noastrà, p. CCLxXXIN).

hîrtie.

Gorjiiti»,

:


iar tu sd mere cu oamenir tili si cu feoril nostril', sd-Iprindet si sä-I bdgat in butu, si in nist[e] card sd-i aduc[d]aid. Iar bucatel[e] sd le dal' toate pre chizdsie acolea, in cealesate. Aasta-t scriti. Fir sdn[d]tos. Mart 27 d., lt 7198 [1690] '.Barbul Vel Ban.» - Pe V°, o socoteald greceascd in potronici.o 142. 2 Iunie 7198 (169o). Costandin-Vodd, asäteanilor ddla CM-Eger ..., cä aicea innaintea Domnii Mea[le] sd jälui popaBestelear si cu säteani de acol[o] dd. la Aninis cum cd, laseaama cea mare si la seaama cea dd a doo, v'ati dat boia-rinul Domnii Meal [e] Cornea Vel Paharnic [Brdiloiù] Aninipnilorca sd-I ajutat la aceaste däjdr, iar vor n'at vrut sd-I ajutat, cev'ati tras, dä. v'a.5 luat niste vite, si altele vd le-a5 luat zapciicarif MI fost, si voi n'at vrut sä. väl dat banil i sd. vä. scoatetvitel[e], ci le-at ldsat dd s'aii petrecut ; si acum vor meargetdd. traget vitel[e] pope lu Besteleai pentru vitel[e] voastre.De care lucru, eI nu v'ati tras dd capul lor pe 'ntregul, ci v'atitras cu porunca lu Vel Peharnic, precum am vdzut DomniaMea si [cartea] lu Vel Peharnic la mdna lor ; ci ati trebuitsd vd fit dat baniI si sd vb.' fit .. . sd nu le fit läsat sd piard ...Ce lat[d] cd vä. poruncescu Domnia Mea, dupd ce vet vedeaaastä carte a Domnii Meal[e], iar vor sá cdutat sd dat burialpace poper lu Bestelear si slteanilor dä acolo, dd. la Aninis,sd nu mai vie cu jalobd, -a apor vof trimite Domnia Meade-I vet da ci le vet lua träsurr cu treapäd, si vet päti si.r5.6.» Monogramd cu ros. Pecete octogonald, cu chinovar.o 143. 23 Iulie 7198 (1690). .z.Nor satul Cernddie» (nume :Dumitru Vlddolul, Märzacul, Ion Buicescul, Flore Mätänescul,Ion Mircescul) dd popeI Mihel ot Aninisu si luI alihelNovEdlianul» carte de cmar[e] märtorisal[a], cum sd. s[d] stiecd, fugindu nol, tot satul Cernddie, [pentru] nevolle nostre,la munte, dei dumn[ea]lui Vel Pdharnic, trim[i]tind martalogla n[oi, ne-a5] luat cu toate bucatele nostre. Dee' noi ne'mrucrat de pop[a] Mihel si de Mihel Nov[d]anul, de s'afi dus

4

pántru6

nor la dumnealu Vel Pdharnic, de ne-a5 luat nre chi-zdsie lor si ne-a5 scos tote bucatele nostre, si sd ni asezdm

I E Barba Milescu, care fusese Banul BIT .erban Cantacuzino.

486 DOCUMENTS DIN MUSEUL GORJULUÌ

prin cas[e]le nostre $i sä ne däm ddjdile ca alalt ar[5]. Iar,.de vom imbla noI cu alte cele $i nu vom venu sá ne asezänrpre cas[e]le nostre, $i vom läsa pre pop[a] Mihil $i pre MihilNov[äranul la nevoe, sá fie volnic pop Mihil si cu Mihilcu aast al nostru zapis s ne vanza, cu copiI cu tot, $i cumo$ie cu tot, precum ati fäcut zapis la maim. dumnealuIVel Mamie.» Marturi.o 144- <<La conacul de la BrdncoveanI», 25 Septembre 7203 '(1694). Costandin-Voda, pentru «Radul Zmeul fe[o]rul Albului,nepotul Neagului, $i lui Ivan fee[o]rul Neagului, den satu denVieräsan[i], $i lui Ion feqo]rul luI Stan al Neculii, cu nepotu-säú ot Dol-PetrestI, ot sud Gorja . . ca sd. fie deacum innainte in pa[e] i slobozI de rumänie - de caträMihai $1 de caträ 1-rate-said Dumitrasco, feè[o]rii luI Tudor Bi-bescul2, $i de catra verb' lor, fekolrif UdriI Biciianul, $1 decdträ fe[o]rii lor». Fusese liberI pänd supt Gavriil Moghila,cind bi reclamd «Stamatie biv Vel Ag[a] $i Radul $i Neagoedin Crasna i Dumitru den Filiia$»3. Sätenif jurd cä sint li-

beri. Tot a$a iese a do.la judecatä, la Radu Mihnea. Acumse face o noud pill, la Tirgovi$te, «zicand cum cd ad fostucumpärat mosu-sai Vladul mo4ie in sat in Jupänestí si cuace$ti RumänI . . . de la Radul Pa$t[e], dereptu ban[i] gata9.000, hied den zilel[e] - KA Ail - [Radulul-Vod[a]», aratindcarte domneascd, « mai veache cu 8 anI decät cartea luI Gavriil-Vod[d]». Teranii se declarä iar «tot jude, $1 [nu] Rumdni».Se judecd. «la conacul de la Urezi4 . . . Iar MihaI i Dumi-trasco la zi $1 la soroc niô o marturie n'ati adus, nió de fat[ä]n'ad vrut sa. vie.» Dar vin apoI, iar fárá acte. Pierd definitiv.Monogramä si initialä cu ros. Pecete peste hirtie. Pergament.Iscälitura domneascd.

Dupä Insemnärile Jul BrIncoveanu chiar, tipärite In Revista Ronand, I,Domnul stätu aicea de la 25 la 26 Septembre numai. Cf. Greceanu, 111

Magazin, II, p. 214.2 MihaT iscälete Inteun act din 1696 (vol. V, p. 309, no 65).

Din tovarásiI de pribegie al luT Matel Basarab. V. vol. IV, p. 19 sir

Ludescu, In Magazin, IV, p. 311.4 Domnul venise de la Horez, unde cercetase lucrul minästiriI.

Dräghi6

$1

1

$ i

3

MATERTALE DE ISTORIE CULTURALI 487

145. 24 April 7204 (1696). (Cornea [Brdiloiti] Vel Ban. Scriemcartea noastrd tie, Calotd diiacone, snd popei Predif. Card aasta-tfacem in stire el, aicea la noi, spusä Zamfir den Albeani, zi-cänd cum ed., avänd el niste vii la Negoesti, etc. Fiind nistetealind a lui Stan Mustescul intre via lui si 'ntre viia ta . . .

De ataa vream[e] el iaste mosnean, si lui i sä mal cade a ocumpära. Ce sä cauti sd-t iai banil si sd-T las tealina sä ostdp[d]neascd cu paó[e], sä nu-1 mai porti de val, cd apoiii vei lua banii fdr de voe. Aasta scriem. [Data.] Iar, de vafi lucrul intealt chip, O. vini de fat[d]. Cornea Vel Ban.» Fadpecete.

146. Bucuresti, 8 Maiti 7207 (1699). Costandin Bdsdrab(Brincoveanu), pentru Necula Sarldul ot Sdpotu, dindu-I acoloniste e funi», care fusese «mai de naintevreame ale saeanilor bir-nici din Sdpotu» i fusese vindute pe ughf. eIard apoi, maIcaändu-se Neculii Sarläul a cumpaa, [altul] ingaluit,ci cu judecatä a intorsu banil.» Pomenitä cartea lui ManeaStolnic, fost eispravnic Scaunului Cralovei». «Aü rumas casä-l' fie Neculii Sarläul de mostenire.» Nume: Banda. ein ca-pul crivinilor celor marI», «valea cdlusälulub , «alt loc in cri-vinutä. Monogramä si iniialä eu ros. Pecete ruptä. Iscdlituradomneascd. Pergament.

147. Decetnbre - [c. 1700]. Vinzare. Între marturf, ejudetuJane cu iz prägari si Nica Logofa Dumitrescul . . . , i Ia-nusu ot Trägu-Juiul . si Gherghe a lu R.d.cdI . si Dumitrusnä Babutul[u]í Postelnic Ion ot Cornett'', präcdiabul Ju-iului».

148. 23 August 7208 (170o). invoiald 'nitre niste boierl,Cräsnarif. Fusese ejalbd la dumnealui Vel Ban, si dumnealiffne-ati fostä rdnduit 2 boiati ca sá ne asazä si sä ne inpartd.Sá ldsätn drumul cel mare, care slujaste la toate casäle, slo-bod, asdjderea si calea fäntänii sd fie slobod[d].» Altfel, «säfim slobozi sd rupem acel gardü»,

149. Fad data'. Sfirsitul secolulul al XVILlea. Birsestiiaratä cä aü venit ecu o carte a Mali Sa bezadé, de soroctila noem. (sic?) . . . la Scaun la Craiovd, si, vindti Negoeste cu 24[me]geiase, i nefiind Cd.i[mdcamul] Staico [Bengescul] la Divan,

&an

488 DOCUMENTE DIN MUSEUL GORJTJLIA

nu puturdm sd ne isprdvim, nece nu putem a mai sedia invriamia lucrulul, ce niamii voit noel de bun[d] voia nosträde ne-amti pos zi pän la Viineria Mare O. venim cu toteatuncia la Divan iar. »

150. April 7209 (1700. «SA' s[1] stie boiarii, adev[d]rdto-rif si hotarnicii» pentru Micdlescul, Necula Rdnghetei dinUrsat, $. a. (intre el' : Barbul Pdharnicul Bengescul, StamateRägulenul, Mihaiti Bib[escu], Stoichita Sarldul, Drdghiò Saule iHrize Rog[o]janul, Radutul Crdsnarulu, Vladul Socenul, Udre iPiele, Gherghina Birciianul, Pdtru Mdgäla, Iorga Dumitrescul,Brail[ä] Brdiloiul, Gheorghe Pdrdt, popa Armega, Nica Po-peuca, Pärvul Stolojanul, Ghina Mazdr[e]). Monogramd cu ro$.Pecete mare cu chinovar.o 151. Bucuresti, 27 Novembre 7213 (1704). Costandin Bdsd-rab (Brincoveanu), 4Necu1ii alesculy si nepotilor, pentru unmunte, o si cu pickorul strejii», reclamat de «megliasi», de cu-rind. «Pohtit-ati cu toVi denpreund, ca sd. IA 24 de megiiasica sä caute si sä adev[e]reaze pentru acestu munte.» intreel': «Brdild pärcdlabul den Vddeanl, i popa Mdicanu den Le-esti. . ., i Roman vdtavul ot .. . ,i Barbul vätaful de plaiii. Seaduce si «o carte cu blestem si groaznicá afurisanie a prea-sfiNntitului nostru chir Theodosie Mitropolitul tärdi, scriind-oasupra acestor 24 de megiiasi... si asupra altor moseni si

imprejureani de aco16». Sdtenii invinuiesc innaintea BanuluiCornea pe megiesl de «fdtdrii si voe veghiatd». Li se scrie«sä sá adune a doao oard» : se face, dar cu acelasl resultat,»zicd.ndu cum cá ar fi falcutu dreptate si adev[e]rintäbuild, iar nu fdtdrii, precum ail fostu zis megiiasif denGrivii si den Rusdsti». Deci si Cornea dä cartea lu. Dom-nul confirmd. Monogramä si initiald cu rosu. Pecete pestehlrtie. Iscdlitura Domnuluf si a lui Radul Cant[a]cuzino vtoriLogofdt.

152. I-iti Iunie 7215 (1707). Raport care Ban. eCinstitedumneata Bane, sd. fif dumneata sdn[d]tos. Cu plec[d]unesdrutdm cinstitl a-I mdna dumitalev, etc.

153. 8 Iunie 7215 (1707). «Costandin tirbeai Vel Ban»


cätre «Paharnic[ul] Barbul de la Bengestb1. Sä judece o con-testatie. Nume : Tama.

154. 7 Mart 7217 (17og). Vinzare de mo$ie in Su$esti.Nume : Aspra.

155. 12 Decembre 7218 (1709). Marturie de 12 boierTcercetätori pentru Lupul Corbeanul. Nume : Preducan. impar-tirea unei mori, dupa roate.

156. 26 Maia 7220 (1712). a Costandin Stirbeai V' Ban»numeste $ese boeri pentru o judecatd, intre cari Staico Postel-nicul Bengescul. Pomenitä : «Dumitra fata lui Brail[ä] Bräi-loiul, sora lui Dumitra$co Säitan» ; O. i se cerceteze zestrea.

157. Farb.' data (dupa 1718). De la Divanul Craiovei. cCeiace coprinde in instructie pentru slujitori, arma$di, calära$1,catane, pläia$1, scutelnici, pescarT, Valuator! $i pentru cum-paneala satelor.»

158. Fära data (tot supt Germani: dup. 1718). Declaratie aunui boierina$, Sanatescu. «Din casa tatu (sic) nu am luat nici uncap de ao, ca" pe mine m'ati luat unchiti-mieti Radu de la tata-mieti, numal de 3 an!, si tn'ati crescut $i m'aa fäcut fe6or de su-flet .. . Pentru frati, de i-am scos din pu$cdrie, cänd i-atigäsät gazdä de hotl ; ci pentru acesti t1 20 ce i-am dat de i-amscos din pu$carie .. . m'ati pradat frate-mieti Gheorghe cu unTura': mi-aa luat un cal de 4 $i un boa de 3 vice! (sic) . . .

Pentru pricina ce am avut cu jup. Gherghe Rämniceanul,am vorbit cu dumnealui and iera cumnatu-saa Idochil is-pravnic la Tär. Jiiulta, sä m[5] scot[ä] di la catastihutara [I], sä m[ä] pue la Cumpanie, si m'ati purtat cu vorba, $iiea i-am dat 2 linguri de argint, care träg tl. 5, $i i-am maidat o pärech[e] de pistole cu tävele de givertti, mar!, caremi-ati dat jup. Nanul t1 12 numa pe tavi, $i i-am dat vin,ved. 3 r, vadra cate par. 7, si rachi[a] oc[ale] 5, oc[aua] catepar. 5 ; si am $i eü de la dum. zlot 9. Si ea i-am dat aces-tea ce am scris ma! toate, $i nu mi s'an fäcut tad o isprav[ä],ci am ramas tot la tara, de am dat biru.»

159. I -iti Iunie 7226 (1718). invoiala:pentru mo$ie. «Poiana

- 1 Pentru Constantin tirbel., v. vol. V, p. 687. Barba Bengescu servi inte-roadie germane In lupta cu Turcil.

490 DOCUMENTE DIN MUSEUL GORTIIILUX

ruginei pän in piscul de pestre Rugina si pestre in 1-lätn[d]-rdzea.» Nume : Gutanu, Ion Tändälescul.

16o. 17 April 7227 (1719). Judecatd de 5 «megiiasi».Nume : Däinea.

161. 13 Novembre 7228 (1719). invoialä fatä de oameniidin Poovaliste. Fusese alt act «in zilele räposatului D[o]mnMate Basarabü Voivod, iarä, cAnd aü fost acuma in zileleMärii Sale Gheorghe Cantacuzino Voevodul ', venit-aü», etc.

162. 30 Novembre 7231 (1722). Vänzare din partea luiDumitru Dtinäräcu cätre fiul «Preadei Croitoriul Neuruc».Nume : Braia. «Mosie mostinä.» «Bräild. snä Pdtrasco Holin -

t,ghoUl, martur.163. 4 April 7231 (1723). «Staico Bengescul, consiliiariul

al Chesaricestii Märiri, dat-am aastä a mea adeväratä scri-soare dumnealuI vdruluI Costandin Brdiloiul, pentru cd, adu-cändu-tnä Dumnezeti la casa dumisale, si väzind din m[i]lalui Dutnnezeti el are dumnealui coconi si cocoane si le tre-buiaste multü, milostivitu-m'amti de am däruit un loc de vie.»Aleg sese megiasI, pe cartea lui. Multi marturi, intre cari si :«Dositheü mon[ah] Bräiloiul» 2.

164. 30 Decenabre 7233 (1724). «Anuta, inapreunral cu fiin-meü Costandin ot Bibesti» [v. mai sus, n° 144], dd. zapis «ve-rilor miei, anum[e] Vladului vät[af] Cräsnarul, Barbului i Vld-dutu i Mate Cräsnar», vinzindu-li partea-1 din Jupdnesti. Iscd-lese : «Anuta Bibeasca. Costandinü Bibescul».

165. 20 Maiti 7234 (1726). Nicolae-Vodä scuteste lui Ior-dache Cretulescul Vel Vornic 3 Ioo de pogoane de pogonärit.Monogramd cu rosu. Pecete de inel, cu chinovar. Iscälituradomneascä.

166. Craiova, 20 Februar 7238 (1730). «Necola NicoliCdpitanul, Särbul de la Tdrgul-Jiiului», dä zapis cluminatuluiMärii Sale Gheorghie Cantacuzino», vinzindu-i «un laz dinhotarul Tärgului-Jäiuldi», cu cstubeiul si unde ati lost teas-

I De fapt, Banul $ i beizadeaua.2 Pentru acesti BräiloI, cf. Genealogia Cantacuzinilor, p. 24, nota 3.8 El tinea pe Domnita Safta, fata Brincoveanulul (Genealogza Cantacuzini-

lor, p. 371 si urm.).


cul din lazul Sfintii Sale pdrintelui Dositheil Bräiloiul pändin matca Hämdirdzii». Scrie ePärvul Rosianul Logofätul dela Cantelarie». Pecete.

167. 2 April 7238 (1730). Un Tigan al Tismenel se in-voieste cu un boier, ca fiul lui O. iea pe o fatd de Tigan dela acesta, sand la el, «On vorn adu[e] schimbü de potrivaTigancei dumnealuf». Dacd sotli fug, «sd aibü eti cu feoriTmief a pldti birul TiganceI dutnnealul : pe an, tl, 5 tl.».

168. Februar 1732. Patru boieri hotdresc la Jupänest par-tea luT «Buda lands, feorul dumnealui Buda Micläus, dentara HatäguluT, din satu Räu-lui-Bdrbat, de cätre Nicola!Voinigescu si de carä vdru-sda popa Mate», $. a. Budacumpdrase de la «Hamza Post. Bengescu din Tärgu Gilor-tutu! ..., cu leat 7138 ..., intru care scrie eä atI fost vänduto parte de mosie din Jupdnesti drept ban! gata 5.000 dum-nealui Bärbat Micläus, filed cänd ail fost boiari pribegT inTara Ungureascd, si pe acest zapis aii fost fäcut acest nemeshrisov lui Leon-Vod[d], de stäpänire, cu leat 7139 [1630-I]»,intdrit la 7141 [1632-3]. Noel cumpärdturd la 7138 [1629-30],cu banT «si un cal bun» Acum se infiereaza copaci la hotarsi se pun pietre, bolovanf. «Nucul Popicdi, pd unde ailumblat Pig maT de mult.» Nume: Barbu Bärbone, Nicola Po-peanga, Avram Popecii, Palitä.- Copie '.

169. 1 -Hi Novembre 7241 (1722). «Ion Bibescu, feorul Cdpit.MihaT Bibescul 2, impreund cu jupdneasa mea Cdtrina si cufeoriT mieT», dd.' zapis ecumnatuluT PredeT Hurezanul Porta-riu» si sotieT luT, «surori-mea Ancutal», pentru vinzarea Or-tiT lor din Jupdnesti, ca sä pläteascä banI pentru scoatereaaltei mosii ce era zdlogitä. Plata in «zlot vechi». dar, pentrupartea de mosie a frätäni-mieii Costandin Bibescul, -ati fostvändut-o dumnealor Crdsnarilor fdr de stirea mea ... si averilor mieT», va intoarce cumpärätorului banif, «pentru cd säcade sä o tie mai bine soru-mea de cat altii strein[n». Mar-tuff : eeil Vasile Bibescul», «Dumitrasco atunariul».

1 Documentul ltd. Matel-Vocra pentru 135.rbat Mateias si al BrIncoveanululpentru Andrei si Nicolae Buda, le-am tiplrit in vol. IV, pp. 342-3.

2 Pentru Mihaf, v. mai sus, P. 473 0 nota 2. Pentru Ion, v. vol. V, p. 149, no S.

492 DOCUMENTE DIN MUSEUL GOBJCLUI

170. 9 April 7241 (1 m). VInzare. Pomeniti : clazul luThar, in piiatrd», ilazul Cdtdroad, drept in Arndrade», «inpiiatra cea mare», «fl.ntäna 1111 Bilug». Marturi si mai multidin Tdrgul-Jäiului.

171. 13 Novembre 1735. Hotdrnicie. PomenitI un Calm5.-rdsel, un Comiserel. Nume : Otetea, Burnid, Pashul, Staiul(t4' din sec. al XVII-lea), Popa Iupanul.

172. 17 Decembre 1735 (7 ?). «Din Tdrgul-Jälului, ScaunulVorniciel.» Judecata Itif Barbu Hagiulti cu «Irimiia sluga MdriiSale Domnd Rocsandei a rdposatului Mdr[ii Sale] ghin[drar]Gheorghe Cantacuzino beizadea» 1 Semneazd Franciscus NagyVornicul, Radu Boj. Vor. Pecete de ceard rosie, ruptd.

173. 23 Decembre 7244 (1735). Vinzare a unuT loc cum-pdrat de la «Pant Sdnoman».

174. Februar 7244 (1736). cLdpddat Cocoi» vinde o mo-sie until ales. Marturi : patru din neamul Bojincd.

175. 4 Novembre 7245 (1736). Costandin Andriescul, vindea 1\1dt-id Sale Domnii Rucsandei Cantacoziniti» partea-i dinDdnesti.

176. 1 6 Maiti 7246 (1738)(de la Hristos 1737). Preda Hure-zanul vinde Crdsnarilor ce a luat de la Ion Bibescul, filnd «dela socru-mieù, Mihai Bibescul». Martur: Pdrvul Sdulescul 2.

177. 4 Decembre 7247 (1738). «Frujdna, jupäneasa dum-nealuI Udriste Som[d]nescul», dä mosia ei cumnatului, carea ajutat-o cu bad la ingroparea sotului: «si locurile dinzdvoI, din beld, si locurile de la casa cea noao a noastrd,din gura jdetului celui micti».

178. 17 Mart 7248 (1740). «M[atei] Cant[acuzino] VelBanu» dd un ordin de hotdrnicie cdtre Ion Tundrea, MihaiLacea 3 . a.

1 Deci data de 1739 pe care o atribuie Genealogia Cantautunilor (p. 284)moqii WI Gheorghe ar fi cu muIt prea tärzie. Se mentioneazi. un act dinSeptembre 1737 al lui Gheorghe (Socolehle Brafovulu, in An. Ac. Rom.,XXI, p. 158=266), dar n'avem chiar originalul. V. si. mai departe. no 175 :in Novembre a 736, Gheorghe era mort.

2 V., Fentru Sau1e;t1, vol. V, P. 309 i n. 1 ; p. 310, no 68.3 Matel e tatn Banulul MihaI, scrfitorul. El fu numit In Octombre urnattor


179. 22 Septembre 7249 (1740). Liberare de Rumini. intremartur, un stegariii, un cdpraria, doI straj-meftert.

180. Craiova, 28 Octombre 7249 (1740). dordache fostMare-Varnes, Tosirchi fost Mare Con--is, Costandin Sträm-beanu Mare-Pitar, Costandin Obedeanu fost Mare-Setrar,CaimacamiI ScaunuluI Craiovei», fac o judecatd. Nume : Nan-drea. PomenitY: «Costandin Obedeanu biv Vel Setrar, ce ail fostpe acea vreme, in zilele Nemtilor, Mare-Comisar, si DumitrascoFoamete, Bala » - Copie din sec. al XIX-lea.

i81. Ianuar 7250 (1742). Mihai Racovitä numeste ispravnicla Gilort pe DumitraKo Cräsnaru. Monogramä cu ro. Peceteoctogonalà de inel, cu chinovar.

182. Io Maiti 7250 (1742). «Costandin StirbeaT, din preunäcu jupáneasa mea Dumitrana, fiica dumnealuf Cos[tan]dinSträmbeanul biv Vel Stolnic i nepoatá GIurcAl Corcoveanul» ',dä zapis unor oameni, intre cari un Budara, pentru räscurn-pärare de ruminie. Iscälesc : C. StirbeaT, D. Stirboaica. Pe-cet1 cu arabescurI.

183. 16 Ianuar 7251 (1743). HotarnicA, pentru «o pärti-cicd de mosie .. . Ne-amq adunat cu toi la sor[o]cul ce s'atipusä». etc.

184. 9 Februar 7251 (1743). Foaie de hirtie pentru o A Fru-jina, Frujäna>>.

185. 5 Julie 7253 (1745). Vinzare de vie. Nume : Vlädaia,Blidea. «Obratulii vie.» Martur si: «Radul din Adu0».

186. 6 Februar 7254 (1746). Hotarnicä. Nume : Dan Durlea,Hasan. Iscälesc C. (?) Bibescul biv 3-ti Logofät si Mihal Sdu-lescul.

187. 8 Iulie 7254 (1746). Alegere de cätre boierT din poruncalui Dumitrache biv vätaf de aprozi, ispravnicul Jiiului de sus.Nume: Lihoescu, Medrega, Radosul,

188. 26 Iulie 7254 (1746). cDumitrasco Bibescul, din pre-un [ä] cu frate-mieti Costandino, dat1 zapis cverilor nWsi,anume DumitraKo i Mihai Cräsnari», pentru partea din Jupä-

(Geneal. Cantacuzinilar, pp. 112-8). V. si no i8o : Caimacam la Craiova invremea bola lul.

I Cf. vol. V, p. 310, no 72, si p. 688.

494 DOCUMENTE DIN MUSED", GORJULUÏ

nestI, învoindu-se, la Bucure$tI, înaintea luI Gligorie GreanuVel Ban. Marturi $i MihaT Säulescul, C. Sdulescul [v. n° 186].

189. 15 Octombre 7257 (1748). Judecatd a Brdiloilor. Po-menit epopa Tigäran», cc:1m. Vel Ban Dudesc[u]O, 4 terca.Bräiloiul».

190. 22 Maiii 7257 (1749). Grigore Ghica, pentru un proces demo$ie. Nume : Plop$or. Pomeniti: g Välceaoa samaruluI», Ion Cru-till. «Iar care dentedn0 sä va scula cu gälavd pentru a.L'astdimo$i]e, unul asupra altuia, sd dea pradd la arnard florinti400, $i s'at1 legat si besereceaste, $i sd fie $i lipsit departea lui de mo$ie.» Intäreste Domnul. Monogramd curosu. Pecete micd, octogonald, cu chinovar (märcile am-belor terI).

191. C. 1750. Testament. «Tin mineiti cu t' 13 p', o ca-zanie cu e 6, banI 30, un octoih ru[mäinesca cu e 4,bara 30, o psaltire rutudneascä cu t.1 2, ban[i] 45, un aslovtirum [5]nescti t' 3, ban[i] 30 ; o liturghie de cele bobate (sic = bo-gate) e 3 pl, alta liturghie, de ceale mid, e I, un catavasiiarlcu e 1, ban[I] 20, o psaltire sloveneascd e I 13', bald 2, un ca-tavasiiarI de ceale mi[f] cu banI 9, 6 ; un potiff 1-am cum-pdrat cu t' I, ban[I] 3, zveazdele, ale mele . .., 1 molitvenicileu e 9.)

192. 1750. Diatd «la vremea mea de släbiciune i de in-fricopre de moarte». Sä tie fata ei cavaetulti pämlntuluI).«Me-ati maT luoat $i doad päreclif de fiard de vinat, hotäste,:l. ail trecut muntele la Tara Nemtascä.) Martur : un Aldescu.

193. 20 Maiii 7258 (1750). Judecatä de megia$I din po-runca ispravniculuI. Nume : Metea, Guta, Tärtabd.

194. i-iti August 1750. Grigore-Vodä, lui «Gheorghe Cräs-nar ce ati fost zapciti la bresla$I din sud Dolj», ca sá impli-neascd pe un Cdpitan $i pe alt orn pentru gevertul lui Mai».Monogramd cu ro$. Pecete ovald, cu chinovar.

195. 2 Mart 7259 (1751). Hotdrnicie pentru Barbu Sdu-lescu c$j cu mätu$ile lul si cu surorile lui Costandin Al-bean Eu]», la Drägoe$tI (J. Gorj), din ordinul lui eIanachie Hi- .

' Constantin. V. vol. V, p. 603


ton (Hrisoscoled)1 Vel Ban al ScaunuluT Craiovel». Pomenit«Bunea aldrasu 2., vecin al mosieT.

196. 22 April 1754. Costandin-Vodd Racovitrt, care is-pravnicul de Gori, pentru cercetarea a tre1 muntl. Monogramacu ros. Pecete octogonald, cu chinovar, avind márcile reuniteale principatelor si (do Co. Cl. Rac. VV. ; 1753».

197. 22 Iunie 7262 (1754). Hotdrnicia Aninisulta, «dinporunca dumnealuT Ianache Hrisoscoleos, Vel Ban al Cra-ioveb.

198. 20 Novembre 7263 (1754). Hotarnicd. Se pomenesteo -carte a lui Enache Hrisosculeo Vel Ban din 7258 (1750).

199. 27 Ianuar 7263 (1755). Vinzare de livadd la Tdrgu-Jiiii.Nume : Hotul, Ùorotnela, Lulescul, Soroiti.

200. 17 Julie 7263 (1755). Hotarnicd. Nume : Ddn'Aoiti, UdreaBodreanu, Paschiia, Cutuca, Bustuis.

201. 4 Ianuar 7264 (1756). 0 femeie, vdduva luI PdtruBoroiü din CdrligeT, ardtá cd, imergändd omul mieti cu vrds-mdsie de ucidere asupra luT Bran si a fiid-sdti Sandu noaptea,fiindü indemnatti omul mied si de altI dusmanT a lu Bran,decT Bran, väzdndd grozd la capul luI, s'ati apdratd de moarte,si ad dat de ad spartd capul omului mied, de ad murit. Si,vdzandii cumd spune santa pravilä., m'amü milostivit si i-amdertat.» Nume : Condea.

202. 2 Februar 1756. Judecatd. Pomenitd o datorie laun Turc, zálogirea unei mosii la acesta si o «poruncd dom-neascd: ca ceT ce-s vor fi dat mosie supt stdpänirea Turcilor,sd dea bani ce vor fi datori si sd ià mosiia de supt stäpd-nire Turcilor »2. Nume : Nicola BdloT.

203. 8 Februar 7264 (1756). Vinzare de vie. Nume : eRa-dul Tärziul». «Cu vasele ei: cu bute, cu lin si cu tarcd, i cupostavd.»

204. 27 April 7264 (1756). Hotdrnicie din porunca Caima-camilor Craiovei. eLtand porunca de la Costandin Bibescul,ce ad fost Portärel de judet.» Nume : Stdnoman, flu]. luiStdnislav.

' V vol. V, p. 325, n0 131 0 n1 urmkor de aid.2 Pentru o astfel de porunck., v. vol. V, p. 327, n° I IS.


205. 2 Mart 7265 (1757). Vinzare in PestisanI. Nume :Nicola Bogdan, Ion Modurul ot PestisanY.

206. 2 Mart 7265 (1757). Vinzare «Gherghinií Spräncena-tul» : un e loc alätor [arátor]».

207. 15 Iulie 1757 Vinzare. Nume: Cotoroga, Boghean.eMosie in Allman.» - Copie.

208. 24 Iulie 1759. «Noi Caimacamii ScaunuluI Craiovei»fac o judecatá. Iscälesc el : eci)pyLg Tavaaavog, B. Sti[rbeI] Stol-nicu, B. Gäbl : cul biv Vel Stolnic.

209. 5 August 1759. qupäneasa Anita Tutoianca, sotiiaräposatului Paharnic Gheorghità Tituoianul, dinpreunä cu so-ru-mea Safta, fiiele dum. räposatulul Dumitrasco Bibescul», datizapis .xverilor nostri Gheorghie Crásnariul biv Comis i luiIonitä Pah . . Stefan i Räducan Cräsnariul, fii dum[nea]-lui räposatuluf Mihai Cräsnariul biv Crucer, si a verilor dum-[neallor, anume Sandul i Radulul i Dräghiti», vinzind partealor din JupänestI. Pomenitä idatoriia dum[neallui räposatuluItaiculul nostrul». La iscäliturl : cai Safta sora Hanitäl, Bi-beasca».

210. 15 Ianuar 7268 (1760). Declaratie de datorie la dofTurd- din Cärbunestf. «Si, fiind eü ränduit de la dumnealulVel Ban Stefan Vdcáresc[u] ca sä scot datoriile Turcilor»,etc 1. Se iea mosia, dinclu-se platniculut datoria

211. 2 April 7268 (1760). Vinzare din partea luI UdreaHärlát. Pomenit gun codru de loc ce am la morisora de sprepoiana lui Hainä».

212. 15 Decembre 1760. Ordin de judecatä de la ebor-dach[i] biv Vel Postelnic, Caimacamu Craiov[el]».

213. 26 April 1761. Scarlat-Vodä Ghica, CaimacamilorCraiovei, pentru o moarä. Monogramä cu ros. Pecete octo-gonalä, cu chinovar ; stearsä : armele ambelor principate.

214. 17 Septembre 7271 (1762). invoialä cu Radul Bräi-loiul biv Vel Paharnic. intre marturi : «Flom iereI hartofilax2,popa Andronie referendarios».

' V. mai sus, p. 495 nota 2.2 Vestitul caligraf i dasal.

.=

...., WI


215. 1763. Judecatd. Nume : Fiseanta.216. 2 Iulie 1764. Judecatä a lui «Dilamandi biv Vel Stol-

nic, Caimacam CraioveI». «Incá din zilele Neamtului.» Procesal Brdiloilor. Iscaliturd. greceascä.

217. 9 Decembre 1767. Vinzare de mosie la Bilugestf, lui«Gheorghe Sainoiul polc[ovnic]». Pomenit e Cärciul Tiganu.»«Scde popa Dobre Stanislavi ot Tdrguj[iiü].»

218. 15 April 1768. invoiald de a se infätisa la Domniepentru un proces. Nume : Ion Sdlbaiti, Beldea.

219. I-hi Septembre 1768. Hotärnicie. Nume : VIddoiul, Raia,Burlan. 1 Cursurdtura luncetuluT.»

220. 1 -iti Mart 1769. Danie de vie. «Un rdzvor ce I-am fostdat surori-mea Marie, sd-I mändnce cdt va trdi.» Martur siIon asco Spahiu.

221. 29 Octombre 7279 (1770). cPentru nepotti-mie Todo-ran, fiind datoriti la Cara-Amet de la (..ocade, el de fried n'aucutezat sd ias[d] la Turd, numaI ati zis cä sd-I dea sluj[i]torisä loveascd pe la rude ; n'aü venit el ni pe la noi, ci ailvenit unti codeghiditi si cu Bäran CArligelilu, catana lu MihafTrucarl, si mi-ati dat intetalä de ban[i]. Ea, neavänd bans'',le-am dat o vacä legatä cu funie noao. Ci pentru aast[ä]vacl vor avea judecatd cu feorif mieI, - cd eü n'am fostti da -tor nimicd.... Pop Pärvul ot Albeani.»

222. 16 August 1771. Manoli-Vodd Roset cdtre CdpitanulMihaf Zorilescu. I s'aii ardtat acte de la Radu-Vodd, 30 August7043 (i534-5) si de la «Radul Basarab-Vod[ä] » (Serban), din11 Ianuar 7114 (16o6). Monogramd cu ros. Pecete octogonaläcu chinovar : vulturul si «Io Mch. Rust. VV. 1770».

223. tMolitfei Tale, preote de la satul Albeanil, sándtate. Ma-ria Sa Vod[d], ca un bun stdpán milostiv, dupd ce prea-pu-tearnica impdrätie 1-ati miluit cu Domnia acesteI tdri laTarigrad, pe loc ati pus in tot fealiul de silintä ca s'd aflemijlocü si sä apere si sd sprijineascd pe totti de obste detoate realele si vätämarea ce WI avutü mai nainte. Pre-cum si de eind l-ati adus D[u]mnezeti aicea, iar n'ati cäutatilni un enteres al Mdrii Sale, adecd folos, ci, cu zi cu noapte,priviigheazd Mdria Sa pentru odihnea voastrd. Acumil po-

68775. Vol. VI. 32


runcea$te Märia Sa noao, $1 Prea Sfintia Sa pdrintele episco-pulg poruncea$te protopopilor, ca sä vá indemndm pe totüde ob$te, in toate särbdtorile si duminecile sä meargetil la be-searicd, cu mare cu mic, amei, copii, feate, fläcäi, sd ascultatgsfänta liturghie ; la care dracul are mare silinte asupra nea-mului cre$tinescil ca sd-1 depärteaze de la a6astä sfäntä casá,ce ne iaste malcä 1 ne inbracá cu sfäntul botezil ; scoVin-du-ne din pdcatul stramoului Adam, ne-ati fäcut fif $1 mo-teani raiului, $i ne hränea$te cu sfänta cuminecdturd. Si,dupd ce ne veade depdrtándu-ne de sfánta bisearicd, atuncisä bucurd, sä aibd cd$tig. Si iatd cd., din porunca Märii Salelul Vod[ä] $1 a Preasfintii Sale pdrintelui episcopul, vä dämgporuncd voao, tuturor läcuitorilor, sá cdutatg in toate särbd-torile 0 in toate duminecile - sä meargeti la besearicd, cu fá-

meile $1 cu copii vo$tri, sä ascultatf sfinta liturghie, 1 s[5.]

nu a0eptati sä batd toaca, sá mearügetti la liturghie, cela utränie. Si la acetea e$ti purtätori de grij[d] Molitfa Ta,preote, cene nu te va asculta $1 nu va pdzi besearica, sä-1 daila mäna apt. pläii, dänd in scris pricina lui, $i dum. Capt.s51-1 trimitd aicea, pe un sluj[i]toriti, sd-$ ià cd.zuta pedeapse.Si tu, pärcdlabe, sd cautil sä facI un jug la bisearicd i s[d]o ingrdde$ti foarte bine $1 cu cuviintd, $1 cene nu va meargesá asculte sfänta liturghie, i s[d] dá preotului la mänd, säaibä voe i puteare sd.-1 pue in jug ; iar cene nu-VI sá va su-pune dupd porunca noasträ, sä aibi a-1 da in mäna apt.,sä-1 aducd aicea, sd-si ià mai mare pedeapüse. SI asupraacestor jugurf sä fii bumba$ir vät[djelul ce iaste oränduit laacel sat, - sd fie dator sd ne arate la care sat s'ag fäcut jug0 la care nu s'ag fäcut. Dar i voi, preotilor, sä vá ldsatide betie ; 0 nu tog ci numai unii carii avet patima aòasta ;cd, nu numal sänteti betivi, ci facetI mil' de blestemätii $i

necinstitg cinul preotescg, care in cerf $1 pre pämänt iasteläudatg $1 cinstit de la D[u]mnezeg $1. de la totI impärati,de toti dascalii, de toti filosofii $1 de toate neamurile maiin scurtü, ingerif slujäscg 0 stag cu mare fricd, cAnd tu, pd-cdtos 1 glava ta plind de vin, preot hind, sluje$ti sfänta siinfrico$ata taind care, a$teptänd sá ià sfär$it, sä s[ä] ducd

$

$1

$i.

:


jertvd dupre pämänt la cell, de la oamenI pacdtosl, luiD[u]mnezeil, iard Molitfa Ta si1eti cdnd sä esi de la bisa-ricd, sä mergi sä beai rachia cu prioteasa, saü la cärumd, -ca cum asteptl sä insdreaze, sd inchiz prdvdlia, sd mergila cdreumä. Vai de noi, mireani, de o mie de ori vai devoi, preoti, cä voi vetii sd fií lumina lumif si v'at intu-necat de tot ; voI sdnteti sarea : dacd imputit voi,care crestin va sä sd intdreascd cu sarea voastra ? Si iarä.zicú: nu top', ci numai unii. Si nu scriemii aceastea ca sä váocdrämii, - fereascd. D[u]mnezeii, ci ne rugdm sä ne eratati,dar ne Indeamnd datoria cea crestineascd, acealea ce nu s[d]cade pentru prostiia si nepriceaperea voastrd, iar dupá pros-tua nepriceaperea voastrd, trebuintä iaste sd vä scrienati asa ;care sdnteti voi datori sá ne invdtati pe noi, iar nu noi pevol. Peseamne sfarsitul luma iaste. D[u]mnezeil milostivul säne miluiascd i sá ne indrepteaze pe totl, prin mare milaSfintii Sale ; Julie 5 dni, 7283 [1775].

Si O. ne invredniascd D[u]mnezeü si binele de vea sädobändim. Unde sdnt multimile si ceatele ingerilor, frumu-seatea sfintilor, lumina dreptilor, de unde aü fugit toatd grijasi toate suspinele si lacrdmile, unde sant curtile ceale cu zi-duri de piatri scumpe si ulitäle de aur, pline de lumind si deveselie, unde iaste liniste si odihnd fdr de nie o scArbd,si viatd dulce fdr de nicl un urdtg, intru 'npärätia cea largd$1 desfdtatd a Ceriuluf ; carea noao tuturor sá ni-o deapentru mare mila sa D[o]mnul Nostru Is. Hs., a cdruiaiaste toatä cinstea si slava, cu Pdrintele si cu D[u]hul Sfänt ;aminil.

224. 1776. Jalbd. Nume : Topä, Hutd. - La 12 April, hotd-fire de la oManolache Roman& biv Vel Paharnic, CaimacamCraioveiv (iscdlit greceste).

225. 20 Iulie 7284 (1776). Notä genealogicd a unui preotdin Albeani. Strdmosul sdil a avut un fiti, «care tdiat hai-ducil de Tara ingureascd, fiind voinicü, neinsurat ... Ail fost fá-cut-o $1 fata frate cu feorii pe mosie, adecd pe partea Raduluicdui tdiat de haidu inpärtarea . Unii s'ail mai lnmultit, cile vine mal putin, iar, carii sänt mai putdrif, le vine mai mult. »

v'atl

$i

s

Jal

500 DOCUMENTE DIN MIThEUL GORJULLIt

226. 7285 (1776-7). Socoteald. «Am dat pe un noatin ban[i}90, si pe cartea de jud[e]cat[A] taleff 2, i pe 2 soroace parale14.» Pomenit «Agi Stan Jiianul Medelniceariul 1» si «dum-nealui Stolnicu Vdc[d]rescu».

227. 30 Septembre 1777. invoiald de mosie a lui «NiconCarageh v .

228. 8 Octombre 7286 (1777). Vinzare de vie lui «Dumi-tru Borangiu».

229. 19 Februar 1778. Judecatd, dupd Ora clan.' de «Ilinca,fdmeia lui Dato ot Cdmpul Fomilv, la Caimacamul Craiovei.Theodorache Negri biv Vel Clucer. Pomenit «rdpdosatul Pav-laiche biv Vel Spdtar, fiind Caimacamv. Un «instriinat laTara Nemtascd».

230. 27 Novembre 1779. Cercetare din porunca edumnealuiGligorie Razu biv Vel CluC., Caimacam Craiovei... Spre rd.--sdrit träsuri treI, cu stdinj[d]nul rdposatuluif Costandin-Vod[ä]Bräncoveanu.» Partea cRovitoilor», «numitl Roveti».

231. 25 Maid 1780. Plingere pentru o pretentie de rdscum-pdrare venitd de la vinzdtorl dupd. 21 de arif.

232. 14 Tulle 1780. Hotdrnicie. Litre munti, o «sulitä depiiaträ», spre a2f despdrti. «S'ad pusd piiaträ cu cdrbudi invdrful sulitdI de piiatrd, unde ad acut märturisanie acel 4megiias1.»

233. 23 Novembre 1780. Vinzare din partea fetei <dui SimionFantea» din BrddiceanI. «Avdind noI Fäntoi o parte de mosie.»

234. 25 April 7289 (1781). Zapis. Amenintare pentru aceice ar fi «sd mai sträce acestd testemdnt».

235. Septembre 1781. Alexandru Ipsilant, «dumneavoastrdveliti boefi si al doilea i boeri de neam si boerinasl mazdli, neg[t]-tdtori, ruptasi, breslasI, slujitori de ori-ce breaslä, scutelnicimänästirestI si boeresti, i voao pdrcAlabilor si tuturor ldcuito-rilor tdrani duprin satele ot sud Meh[e]d[inti] . . . in anul acestaintdmpländu-sä multd lipsd de bucate la prea-innalta impdrd-teasca cetate a Tarigradului ..., socotind Domnii Mea silipsa cea cu neajungere a tdriI, vdzdnd si trebuinta cererii,

I Trimesul din 5774 al boierilor la Constantinopol.


-silitori din toate värtutea am fost de a chivernisi, atät ne-tägd.duita tärri datorie, cát i lipsa neajungerii.» Pusese pe-erani a da «numai o parte foarte usoard», scdzind-o apol$1 aceasta ; «care scäzämänt 1-am implinit cu cumpärätorilece fäcut, atät din -0.rä, cdt $i dupd aiurea DA' spre oparte, silitor säntem a sä face teslim la schela Bräilii, iar,dd spre alta, nu am lipsit intru a da ardtare de lipsa $1 nea-jungerea ce s'aii intämplat inteacest an, ca, pe cdt s'arputea, sd maI scazd din orändulta cerutd suma.» Vine ordinca csilintd din toatd värtutea sä s[d] pue $1 negresitimplineascd acea orändultd cerutd sumä de gral, orzu $1

meld». S5. dea, deci, «dup[d] ce is va opri trebuin'oasa sämäntd,care nu vom Domniia Mea a sd lipsi nimeni de dänsa, $1voim a o senn Ana cu indestulare: si, dup[ä] ce is va opritrebuinoasa sumd ce are a rdspunde in datoriia de primd-yard', precum v'am mai ardtat, $1 dup[ä] ce i$ va opri $1 ceadä trebuinta hränií pand la vremea rodurilor viitoare, - ceiace ar prisosi, la vericine sä-1 dea, fär dd a nu tägdduipentru a sa lácomie, cu socoteald sd-1 vänzd cu pret neln-destulat, cd.ci o treabd ca aiasta, filnd cä e o treabd mare $1madea dilicatä, cdndu fie$.carele nu sd va ardta cu tot ade-värul urmätor, insiv[ä] o cunoa$tet el, nu numal cá poate aveni treaba de a fi opstea lipsitä de acele bogate mill im-pärdtesti, ce pe toatä vremea sä rävarsd de l[a] bogatul noianal milostivirii Impärätest, ce incd poate veni la mare pri-mejdie toatd opstea.» Îí satuieste, «nu ca Domnu ce cu mi-lostivire in toatd vremea am fost si säntem la ...oate aleopstif bune chiverniseli, ce intocmai ca si pärinteb. Reco-mandd pe boierul insdrcinat cu stringerea. Se vor lua buca-ele in scris. Se va opri säminta. «De care sämäntä, si mum-ba$irldc sd le facd a $i-1 semäna.» Restul va merge «la ordn-duita scheld». Sd nu mai scadd suma ca altd clan. Sä gin-deascd si cä. pe ascuns de Domnie chiar, Turcif pot faceecereetdri täinuite», preacindu-se cd sint negustori cu pre-surf bune. Se va face catastih de toate numele. Sd nu fie«hatäruri, voi veghete, lenevire». AmenintärT $i cu moartea.Monogramd cu ro. Pecete cu chinovar.

s'ati ...

O. sä

...


236. 23 April 1783 (si cu cifre arabice). Testamentul Ilin-cdf, «sotlia räposatului Mihalache Trapezond». «0 casä de laBuc[u]resti, ce am fäcut in mahalao lui Mihai-Vodd.» Areun ginere la Rovinari (J. Gorj). i Iar, pentru fie-mea Ilinca, ce estecdsätorit[d] la tam Moldovei, am mersii ea acolö, si ceia cemi-aa dat mäna si mi-a0 fost prin putintä, i-am dat si el,prin mäna Portäresii Zoita a Portariului Gavrilaiche.» Pecetecu coroand si cloud päsäri tiind o cruce. Iscdleste si un psaltgrec.

237. 14 Iunie 1783. Carte de la eIanache Hrisoscoled bivVel Ban, Caimacam Craiov[i] ».

238. 22 Iunie 1783. Cercetare de hotare in muntl. «Si,ca sd descoperim mai bine adevdrul, am intrebat si Ungu-renii, anume pe un Rusalim de la ohaba Ponorului, pe MihaiBela ot Räusor, din Tara Ungureasc[al, care tin muntii cudat . . . Muntele Mänesiel, päräul Sturului, muntele ce sd.

chiamd Soarbele.» Citatä o carte de la 1781 (sic), de la cMäriaSa Manoli Voivod . . . Ne arätarä numiti mosnerif si cu alti Un-curera (sic), streini, din Tara Ungureascä, cd acest munteSlave[n]i 1-aii luat Unguri cu hotarul lor din vechim[e].»

239. 21 Iunie 1784. «Dupd jalba ce ad dat in anii trecutila rdposatu Gligorie Raz[u] biv Vel Clucer, ce ail fost Cai-macam al Craiovei», etc. «0 cdrpinist[e].»

240. 13 Iulie 1783. Judecatd intre Ion Bräiloid, NicolaeCdrlotä, s. a.

241. i-ia August 7292 (1784). Zapis al lui «Pdtru Sänti-ond » cdtre cmosuld Mond Croicu o .

242. c 1785 (sic), Ghen[a]r 19 [i] 24.» Hotarnicd. «Din vei-che stäpänire numal 4 mosi ar fi fost inteacel hotar, adecdPdlitoi i arlestif i Crintoi i Tärdi. Si, afländu-ne si nor custäpänirea inteacel hotar, ad al-Rat cum cd nu sintem mos-neani veichi, a ne $ti si noi de mosI, ce sintem zestras si cum-pärätori cu pärtI midi de la dänsif. Acum, cdutänd a lua sinoi parte pd un mosi, sd sä facd cinci mosi, nu ne ad ingd-duit, ci i-amd trasü la judecatä innaintea dum[nea]lor boia-rilor isprav[ni]ci de la acest judrelt Gorj.» Se admite la sfir-sit ca ei, cnoi Popeci», sä facd cal cincilea mos din veichime,


iar nu sintem venitl din Tara Ungureascd, si cum cd std.-

pänirea o avem de mostenire, iar nu zestre si cumpärdturI vechi,$i curn cd. stirn intr'un adevär cd, atät la mosiia din sat, cumsi la datu muntelul, am impärtit tot pä cinci mosi pänd acum,$1, de vom priimi noi märt[u]risanie inteacest chip, O. avema lua a cincea parte de peste tot hotaru Porceanil ; insä dinsat, din plal, din munte afard, din cumpäräturl; si zestre cevom avea din pärtile lor, cu zapisd si cu foil' de zestre, ade-värat acealea O. le cdutdm a le lua din partea celor ce neva fi dat.» Iscdieste si un OprisoI. Pe intdrirea ispravnicilor,pecetea octogonala a TinutuluI, cu un cerb si inscriptia : «pe-cetd. Gorjil».

243. 20 Ianuar 1785. Zapis al unel Guran cätre un Topal.Scrie Gheorghe Doderièu.

244. 15 Malt' 1785. Vinzare din partea vdduvei lui Drodul.245. 15 Maiä 1785. «Gheorghe Pähd. ot Tdrgul JiiuluI» vinde

lu1 «Barbu sän Joan Duddil» « o livadie».o 246. 7 Iunie 1786. Carte de mazil de la Nicolae Petru Ma-vrogheni-Vodä. «Purtändu-s dajdia sa cea oränduitä de l[a]Visterie, sd fie inpärtd$it de milile ce din vechime are a-ceast[ä] breasld, de a scuti adic[ä] drepte bucatele lui dedijmärit si de vindri.» Monogramd cu ros. Mare pecete hexa-gonald, cu vulturul si : do N. P. M. VV.». Jos in colt : «VelVister ».

247. I I Decembre 1786. Vinzare de «un cäpätdI de räzvorde vie, cu iobratul lui, la vale». Marturl doi din neamul 6uh.

248. 17 Februar 1487 (sic). Foaie de zestre. Vacd, «ju-nincd», «cdmäsi fomeesti», a càrpe fomeesti albe» , a sertivete 2, ,

itivilichie de mdtas[ä], antered iard de mätas[d], 1 haind. voi-niceascd, I pätur[d] de Brasov, / pareiichie de cizme forae-esti, I siliste de cas[d] ..., 1 livadie».

249. 19 Ianuar 1788. Carte de la «Theodorache Adib (?),biv Vel Clucer, Caimacamu Craiov[i]». Pecete cu doi lei, oroatd goald in mijloc si initiale (cu negru).

250. 4 Novembre 1790. «Fiind-cd biserica de la vale arenumai un preot si strängändu-ne noI mahalagii, care, bine-Mil, päzhn aast[ä] sfänt[ä] casä cu cele trebuinoasä, am 0-


sit pa' acest lanaiche zdt Nicolae Moltiga, carele, fiind vred-nic, 1-am asdzat grämdtic la aèastä sf. biseric[d], fiind $i mainainte silitorI spre ajutor[ul] sfintelor slujbe cu preot[ul] ce este,$i avdnd nadejde ca sä Th. si darul preotii, O. rd.mde desdvdr-sit al biserici, i-am dat $i loc aciia längA biseric[d], de $'atiinceput a face casä. ; insä din locurile ce are bisdrica datedanie de ctitori eel' $tiutl ; pe care loc are sd dea chirie cdtedoa2d oc[ale] ar[d] pe an, pän va lua darul preotiei, iar, dup[6.]ce va lua darul preotii, cat va trdi $i va sluji, el va rämd-nea nesup[d]rat de aast[d] chirie. Iar, dup[d] ce dup[d] vreme$i el ca un om va lipsii din lumea ahsta, locul sd ailia arämänea tot al sf. bisericiI aasta.» Iscdlesc un polcovnic, unanume Holingher, un croitor, un 4Giurgovenu».

251. 9 Mart 1792. invoiald. intre marturi : Nicodim ern-monahul, Vasdle (Jurea, Nicola! Mangul, Joan Vdtutoiul, IoanGonCa, slujitoriul ot Välao, Costandin Carlan, Milco Dom-dinul, Neagul Corcoiul.

252. 17 Mart 1792. Carte de la eCostandin Sutu, biv VelCdm[d]ra, Caimacam CraioveI». Pecete cu coroand, märcileJudetelor $i o creangd cu ghindä.

253. 22 Decembre 1792. Declaratia unuI calugär cd el $i

cu tatd.1 sän an stricat un nume intr'un act, inlocuindu-1 cualtul. «Ci dumneavoastrd vetI ceare cartea Stan6uluI Bulmezd,si yeti cerceta, cd O. cunoaste cd stä napl [= u] StancdI desupra,i am stricat, $i en, väzändti cd O. cunoaste cerneala, am urn-blat prin toatele slov[e]le cu condeiul, numaI ce an rdmasuisc[d]liturile boiarilor necalcate cu altd cerneald.» Era Stanca,i el a fäcut Stana. i alte do ad declaratii ale la

254. Februar 1793. Foaie de zestre. cSd.lite de casd aid'la Tdrg[-Jid], aldturea cu Mo Bärbutu», vac!, cal de ginere (de30 tal.), «0 ioo ban! gata pentru haine, I roichie de am ala-gea, io ; 1 antered airk alagea, 4 ; 1 tilivichie aseamenea, cusangap, Io ; I cama[d] cu fir, grea, i 3 cdind$1 ameesti cumdtasd, 18 ; 2 cdmäsI de borangic albe, numaI pepti, to ;2 mdrämT lungi cu fir, veichI, 6 ; 1 peschirI turcescti cu fir,velchI, 3 ; 2 scoarta : una nood $i una veiche, 3(:); 4 perinIcurdteale, veichI, 6 ; 2 perini de ldnd, veichf, 1,20; I masä.

MATERIALE DE ISTORIE cuLTURALI 505

mare de pdnz[d] muschl'eascd, de ceale bune, 6 ; 4 talere cuserveatele, cu cutit[e]le 1 cu lingur[i]le lor, 9,20 ; 1 cdmasede socru, 5 ; 1 cäma$e de soacrd, 6; 1 pareaichie de paftalede argint curat, cu colanu, 12 ; I pdreaiche de cerceI argintcurat si suflati, 3 ; 1 o galberif impArate$ti pentru salbd, poI.' cincI, par. Io, 52, 20 ; 1 inel de aur cu pliatrd bäla$, io ;1 ghiordan cu pietri aseamenea, 2,20; I pärealchie conduricu terlici i cu altunI 2,20 ; 4 bazmale la bradil i coldca$1",

4 ; I plapomd 1 o ; 1 saltea, 1 o ; 1 ladá cu cer$afu ei 5,20.0255. 25 August 1793. Vinzare in hotar ,ccu mo$lia dum-

nealuI Pe$istenariul» sag «Pecenariul».256. 9 Octombre 1793. Judecatd dupd porunca d dumn[ea]lu

HatmanuluI Costache Carageä, Caimacarnu CraioviIt. «Stdpd-nirea fiindu-le fost de-a valma, adecd locure$te, de la ho-tdrniciia de I z boeri pänd la cea de patru, nicr cum nupoate fi cunoscut, - cd, cdti stdnjdni stdpdnea unul, ataa siakul ; cdcl stdpdnirea, and este de-a valma, locure$te, ur-meazd a$a : fie$tecare mo$nean, cdt kc poate de coprinde$14 curdtd, acel loc II tine singur, pd seama lui, $i un mo$-nean curdtd. $1 coprinde locu mai mult, iar altul mai putin.Iatd dar cä nu este stdpdnire de o potrivä pá stänjdn, cdtunul $1 altul».

257. 31 Ianuar 1794. Judecatd a DivanuluI pentru o moard.Toatd in grece$te.

258. 4 Maiii 1794. invoiald cu mändstirea Tismana. Sus :`O Ttlivbtou Nexviptoç csoN9s6atot». Jos : «Stefan Arhigm. Tism.».

259. 20 Novembre 1794. Diatd. «Cdndu fugita cu muiareame$teruluI Joan, amil dat la optti gonad t.' 80 $1 la prot[oj-popu Papa am dat glob[d] t1 40, $1 mai amii la frate-miuMihai, cd. aii mai furat treizáci de cai, si 1-ati vändut laCalafat, $1, afld[n]du-1 pdguba$i, el aci trecut in Tara Nemu-tascd, $1 nea-a apucat la Nicoli dindra$u, $1 am pldtit cai,$1 am dat de gloab[d], $1 am luat har[e]le plugului $1 toatemdrunti$urile ca[s]1 ... Si, lund frate(te)-mia tot, $i rämdindti sd-racti, m'am cds[d]torit; cu ban[i] turce$tii $1 biru, de alta, amincdput la grea datorie turascd.» Are proces cu cumnata,care zice «ed. am prädat-o cu Turci».

506 DOCUMEN E DIN MUSEUL GORJULUI

260. 9 Mart 1795. Zapis. Marturi : Miloiti, Ioan Tanghiu,Giurca Nodea.

261. 29 Maiti 1795. Márturie pentru satul Busuioci. T MihaiMutulescu ati cumpäratti doo funil de mo$ie dint"' hotarulüGruiarilor, de la ne$te Greci Arbgna$T. i, mai trecAndti cevavreme la mijlocti, $1. avgnclii numitula Mi[ti]cg cglgtorie, ca sámeargg. la Craiova, le-ati aju[n]sü vreme de masg. la Gro$T,

la unti Lupü cArumaru. S[i], viind doi boiati din Hurezani,calgtori, sg, meargg la Bucure$ti, dupá trebile ce ati avutü,s'ati gásitu cu tot[i] la acelti Lupti cgsumaru in gazdä. i,

findti la cing cu tot[i], ail datti ruggune numitulul mai susùca sg. 1[1] vánzd o fune de mo,ie dintr'acele doo, iar numi-tulti Mi[ti]cg ati täggduitti cá nu are mo$ie de vánzare, si, findä-1inpreunatil (sic) cu vinu, s'aU culcat, iar boiari Hurezani atifácutti zapisg pe o funie de mo$ie $i, lundu-I degetu, adurmitti,1-ati pus in locti de pecete, $[i], bägändu-I in sänti t1 12, i atiplecatti boiari Hurezani. i, desteptándu-sg, dimineata, i-aüspus acelti Lupti cgrèmaru ce ati fa:cut numit[i] boiari, $i,

vind acasg, ati adastatti pgnä ati venitti boiari de la Bucu-resti, si atunci s'aü intámplatü de aü bolnávitti Micu Bordescu,$[1] ail trimisti ace t1 12 pe unti Amza, ce 1-ati avutü feormai mare, $i acelü Amza, dacd ail Iota banii, n'au vrutü sg-Tducá numitilorti boiari ca s ä scof[a] mosiiea, ci ati fugitti cubani in lume. Iar Micu Bordesculü s'ati intamplatti de atiamutitii dintea6a bolg, $i dupg voe lift' Dumnezäti ati muritti.

i ati 'Arms aa fune de mo$ie incutrupitg de ace boiari.»262. 30 lulie 1795. Vinzare de ,4stgj. 8 p1 $i una cirtg,

partea maical). Marturi: Stánel, Borcan, MgmMitg, Pirtea $. a.263. i-iti Decembre 1796. Carte de mazil de la Alexandru-

Vod6. Ipsilant. Monogramg cu ro$. Pecete octogonalg, cuchinovar : doi lei tin un scut cu vulturul si boul ; jos : 1796 ;legenda : <do Al. VV.).

264. 18 Decembre 1796. Pomenitá o judecatá innainteacdum[nea]lui biv Vel Stol[ni]c Durn[i]traichie Bibescu is. [deGorj:»1.

' V. vol. V, Documentele Brincoveanu i tirbel:.


265. 21 Ianuar 1797. Carte de la eIancul Carageh biv VelPost., Caimacam Cralovi». Pecete cu o albiná, un cerb, un pestesi doug roate (?) in registre orizontale ; jos : 1796.

266. 8 Mart 1797. Vinzare Gorobestilor». Martur unZbenghe. and s'aii flcut zapisul, s'ag fácut cheltuial[g]de parale 20.»

267. 25 April 1797. eDin porunca duml. Iancul Carageäbiv Vel Posteal[nic], Caimacam Craiovi», judecatä.. Pomenitg.estäpänirea Neamtilor *Oa d'intgl», rgposatul Ban Costandintirbeal", «Dosul MateiuluI», «gärnita infierat[ä]».268. iiü Maiti 1798. Carte de mazil de la Io Costandin

Gheorghie Hangeri Voevod. Monogramg cu ros. Pecete ovalä,cu vulturul in scut tinut de dot lei i legenda: «Io . H.vv., 1797».

269. 13 Novembre 1798. Zapis. Nume : Tacotg, «NastasiiaMongnitg», Dumitrasco Gridan.

270. 8 Decembre 1798. eFeori Lupultd Ozmanä» vindocinä luI «Tong feCoru Ngsturicgi». Martur si «DumitrascoPetecu D.

271. 12 Iunie 1799. Zapis al lui Ion si Aldea, flit lui Ne-gutg.

272. 29 Iunie 1799. Foaie de zestre (pomenit Manea Bus-tuchina). Ocing, vite, «o aldar e mare, filard de cosT, i osäcure, i un vätraI, i doo putini, i o bute». Pune edegeatul cucernealg».

273. Iulie 1799. Carte de mazil de la AlexandruMoruzi. Monogramá cu ros. Pecete octogonald, cu chinovar :ambele märd romänestI intre lauff, si legenda : eAl. Cst. M.VV. 1793 »».

274. 23 Iulie 1799. Carte de la «Andon biv Vel Cgmr.,Cairn. Craiovio. Pecete stearsd, cu märcile judetelor si datade «99».

275. Decembre 1799. imprumut cu dobindg : «la zäcedoI in anti». MarturI si: Mihal Bälul, Rádoi LungocI, LiicaPetrescu.

' Alta e din 2» Septembre, acelag an.

i-ia

i-ia

:

oi,

608 DUCUMENTE DIN MUSEUL GORJULUÌ

276. 14 Mart i800. Carte de la «Nicolache biv VelPost., Caimacam Craiovii». Pecete cu märcile unite ale Ju-detelor si numele Caimacamului in litere risipite.

277. 7 Maiii i800. Carte de la «Nicolache biv Vel Post.,Caimacam Craiovi». Aceiasi pecete.

278. 20 Novembre i8oi. Zapis al «Costandinei sotiia Pre-duti de la Säcel». Un fia al el a vrut sä ucidd pe cineva,«din prigonirea ce am avut pentru mosiie». Ucide pe o fatäa lui. «Cu stire domnascd», tatäl fetei il urmäreste, si-i prindetovaräsul. Apoi, sotul ei se iea «cu cutitu in mänd» duptialtd. fatä. Ea fuge la fratele el', spre o pivnitä. «Si bdiatu,de unde durmiia in tinda pivniti, din strigätu feti s'aü des-teptat si, väzind pe bärbatu-meti, i-ag zisü, pentru ce alung[ä]fata. Asa spun ceia ce s'ati intämplat acolo cd, la intreba-rea ce i-atl fäcut bdiatu, i-eil zisti si lui cä va sä-1 omoare sipe el cu cutitul, nävälind si asupra lui ca sä dea; si bdiatu,väzind asa nävälirea bärbatu-meil, ail luat un par dd härdaisi, dänd intednsul numal odat[d], 1-ati si omorät ; si din asulacela ail si fugit. Aast[ä] intämplare cunoscändu-s[ä] si demine si de alti cä iaste de la diiavolul, de ati ucisti fii-metipe fie-sa, cum si fii-säti pe bärbatu-meti, ne'm invoitti acumintre nof ca nicl eil sä mai caut nimic de la el pentru mor-tea bärbatu-mieü, nicl el de la mine peritru moartea fie-sa,ci sä fim ertati unul de cäträ altul, si sd petrecem de acuminnainte bine, vecineste, cäutänd fiestecare pentru sufletucelor morti. Si fii-s5.ü, venind de unde va fi iugit, O. O. odih-neascd in pace de caträ mine, fiindcä 1-am ertat de bun[4]voia mea, - precum si numitu aü ertat pe fit-metl pentru moat-tea fie-sa, - dändu-mi asetnenea zapisá la mäna mea. Dup [ä] careintocmai tot urmänd, iar de se va intämpla de acum innaintea mat sari fii-meil sail fii sail unul asupra altuia cu pricin[ä],nof sá fim indatoriti a-i da in mäna judecäti, ca cu viiata sasä pedepsasc[ä].» Se chiamd marturf.

«Sud. Gorj.Cu acest zapis de impd.c5;;une viind amändood pärtile inainte

noasträ, impreunä si cu märt[u]riile, [precum] sd aratä, am intratsi noi in sciuta cercetare si s'ati dovedit toatä curgerea pri-


cini intocmai plecum in zapisul acesta s cuprinde, si stim(?)a fi intemeiatd impäóuirea ce aü fäcut din bunavointa lor :a'ati adeverit si de noi cu iscAliturile ; 180r, Noiemvrie 20 »

279. 1802. Jalbd.. A venit la jäluitor un sätean cu armäde moarte». I-a ucis fata. c$i pá aici ca sá prinzu pä maisus numitu Gheorghe feoru luT Preduti.» Domnul decide sdse spinzure vinovatul. and i se urmäreste altä fatá. de catrePredutd, fratele ei zice : «Nene Preduti, ce gone$0 pe soru-mea ; nu ajunge cd aü on:Lora pä ceailalt[d] sor amea?» Deci numitu Predut't aü strigat cd.trä. zicändc$i pd. tine te omor». Pe loc, luminate Doamne, dat $i cucutitu dup[ä] el pd usa pivniti si, väzänd bdiatu asa, s'atispäret, ludnd un par de härdäti, si, de fric[ä] ca sä nu-1

tae, cum 1-ail lovit odat[ä], de loc aü i murit. MilostiveDomne, m'au tras sotiia rdposatului la dum[nea]lor boeri is-prav[ni]ci i, judecändu-ne, aü zis dum[nea]lor cä, in vremece impuscat copila mea, de aü murit, si acum iarel s'aü sculat de ati venit cu moarte asupra copiilor mel,sä fie moarte pentru moarte, dup[ä] cum s'aü fäcut, tot dinpricina lui, i, în vreme cä nici el nu le-am dat nimic pen-tru moartea fii-mea, niel pd mine nu m'ail indatorat ca s5.-1daü nimic. $i sotiia räposatului nu m[d] las[d], ci mä trage casä-I plätesc datoriia bärbatu-seü, ca talerl saptezdei, si sä-1daü cumände sufletu. Eü acestia nu le-am cerut lor pen-tru copila mea.» Cere a fi judecat de ispravnici. I Am siadeverinta satului si a dumnealui zapciului pentru cä s'au sculatel cu moarte asupra casii mele.» - Ordinul de judecatä edin 9 Februar. Pecete cu chinovar : in oval vulturul si bou-rul. Inscriptie : «Io Mih. Cst. VV. ; 1798 (?)».

280. 15 Februar 1803. Carte de la «Costachi Carageä,Caim. CraioveTo .

281. 28 Februar 1803. Carte de la acelasi.cCostache Caragè,biv Vel Postelnic, Caimac[a]m Craiovi». Pecete cu negru.

282. 12 Iulie 1805. Carte de la e Mihalache Manu, biv VelVor., Caimacam Craiovi». Pecete cu märcile judetelor, initialesi anul 18 io (? !).

283. 20 Decembre 1805. Instructii pentru vdtavul de plaiü

fiiti-tdafiiu-mefi, :

s'aa

aa

sfi-I

fing-sga

510 DOCUMTNTE Dny MUSEUL GORJULUf

de la Muntele (J. Mehedinti). Mare numär de hotl, cari se pricepa-$i gäsi tovard$I. SA facá deci bund pazd. cSd umble tu, vd-ta$e, singur prin toate [satele] plde$dsti . .. Ca sä nu sá in-tärnple vre un om dä la vre un sat din plaiü, mdcar sd s[d]adape cu gändul la acest fel de netrebnicii; sd.-t de$chiziochii ; ca $i pentru ce'l ce vor veni dd l'Auntru, saü cu pasu-$uri saü fdr dd pasu$uri, in grab[d] sd in$tiinteze la dum[nea]-lui Vel Spät[a]r. $i pá cei ce vor fi cu pasu$uri, sd-I lAsatdupg oränduiala sá treacd, iar cei ce vor fi fär de pa$usuri,sd-I oprit acoló, si sá in$tiintatI dumnealui Vel Spät[a]r, $ivei avea rdspuns in ce chip sä urmezi .. . Cá s'aü sfetit dáddcindea hoti trecut aichl sail dd.' aid trecuti acoló. Acolo inplaid te vom spänzura si. pg. tine $i pd cdt yeti [fi] din pldia$i poteca$.» Ponturt: I) Va pAzi hotarul despre «Transil-vaniia», «Ardealt. «Inläuntru in Ardealu sd nu indrAzne$tia lAsa pd. nimini O. treacg neavdnd räva$ de drum de ladum[nea]lui Vel Spdtar.» «Rdva$ele dd trecAtoare» le va tri-mete Spdtarului, care le va ardt-a Domnului; 2) Cei cu pap, dela General, vor fi sfdtuiti a merge intdiü la ispravnici, carisd-I edlduzeascd mal departe ; 3) SA' aräte porunca cm infri-co$are de moartez la pircdlabiI $i preotil satelor pldie$e$ti,fd.c.indu-i rdspunzdtori pentru hotl, tä.lhari $i gazdele bor. Ple-cind din sat oamenf, ei sd arAte acest gind pircdlabulni c$i cheza-$ilor lorv. Va strînge banl numai prin pldia$I; 4) Cei ce trecacolo din «satele din vale», II vor instiinta; 5) Va face raportSpätarului la cite cloud. sdptdminI ; 6) Va insemna pe « cätvor veni spre läcuintä a sd a$A'za in tara Domnii Mele» ; 7)Va privi «liniia hotarului tdrii de a sá pdzi», cum a poruncit

.

Mihai Sutu, in a doua Domnie, ca sä nu fie din nicl o parteincAlcare a hotarelor. Pecete ovalä, cu chinovar.

284. 1 8o6. Jalbd. «Nu a0 nicl o carte, cleat ajutor ati peun 3 Logofdt al Departamentului dd. Patru ot Craiova si päClue'r. Barbu Viisoreanu, fácändu-sd dum[nea]lor vichill $i

davagii la aceste trei sate, fdr dä a avea ceva arnestic, cinumai pentru mad.. Si acum pd toamna trecutd am bdgatnoi ne$te Unguren1 in mo$dia noastrd, $i mai sus numiti GA.-väne$tI, pentru ca sd Led pricind, a0 mersu la acei Ungu-

MATERIALE DE ISTORIlt CULTURALÄ 511.

renI, la turma lor, si i ail legat si i-afi bdtut foarte räfi, pur-tändu-I si prin päduri legat, ca pe hot.»

285. 30 Ianuar 1806. Carte de la dorgache Arghiropol, bivVel Postelnic, Caimacam Craiovin. Pecete cu märcile Judete-lor, initialele lor, «Ghe. Ar., C. C. n si anul : 1805.

286. 2o Decembre i8o6. Costandin Ipsilant-Vodd. numeste pe«Theodorache Vadimirescu biv vtori Comisn «vdtaf la plaiulMuntelui-de-sus, sud. Mehedintin. Instructii foarte intinse,pentru päzirea ordinif. «insä, fiindcd ne-am instiintat DomniiaMea cum el vdtasii plaiurilor, cu aceastá putinä slobozenie ceati de a face oarescare certare spre infrdnarea si indreptareacelor ce cad in desärt [greseli] si vini, dintre läcuitorii satelorplaiului, sä intindu a pedepsi pre oameni cu bätäi strajnice sicazne nesuferite, care eI nu sänt slobozi si volnici a o faceaceasta, -iatä cu hotäräre poruncim trajnic (sic) ca de acuminnainte foarte sä sä fereascä vät[a]fa plaiului de niste urmdrica acestea, si sä nu fie volnic väta.fu de plaiü a certa pe ld-cuitorl satelor plaiului ce vor cddea in pricini de vili mid,mai mult decät doadzäci, treizeci bete. Care si aceasta cercaresd nu sä cuteze a o face cumvas fdr de vind dd faptd, dove-ditä, pentru pizmä sail interes, &A, afländu-si, in urmä sä vapedepsi apoi indoit.n Cele marl privesc pe ispravnici. «Chel-tuiela, ori pentru vdnat[u]ri, ori pentru soimi, ori pentru altverice, sd nu fiie volnic vd{talfu de sinesl, far dä stirea siporunca Domnii Mele, in scris a face cisle pe sate in plait'',ci la vremea aceia, dupä ce sä trimit soimi, ori la vremea vb.-nät[u]rilor, vätaful, fäcänd foaie de cheltuialä cu ardtareanume la ce si cdte cat s'afi cheltuit, si printr'a cui mänd,sd sd cerceteze de cd.tre ispravnici judetului.» Atund se vaface cisla ; se vor da chitante. Nu va läsa plaiul pentru cule-gerea «banilor däjdif din sat in sat», ci va trimetepldia5I pentru aceasta. «De la toti caznicii cdti sä aflä läcui-tori in plaifi sá aibd a lua clacd: cäte o zi pe anu; asijdereaO. id si de la turmele de oi ce vinu in tard, de turmá aleun miel micu dentr'acea primävard ; asijderea sä id si cdte uncas de ständ, si sä fie de toate potväzile si angariile apdratn;e scutit si de «poclonul dumnealui Vel Vornic, tl. - n. Nu va

512 DOCUMENTE DIN MUSEUL GORR:DUI

face abusuri, «cu pricind cá ai dat avaet mai mult la dum-n[equi Vel Vor[ni]c 5i ed al cdutat sä-ti scotI avaetul dinspinarea sdracilor, ci incd si pá vdtdsäi satelor si pá pdrcd-labl sd nu-1. ingdduesti ; ce sä petreacä läcuitorii cu dreptate,dupd cum este vrerea Domnii Meale.» Se vor face cerciiil«eu feluri de mijloace». De va fi prins cu purtarea rea, «ho-tärdre avem a te pedepsi in alaiä cu bdtaie, acolò la vedereatutulor, si apoi cu [toia]gul si cu ocna, - intorcdnd si jafurileacele innapoi». Monogratnä cu rosu. Pecete cu coroand, locde armele ambelor teri si inscriptia : «Io Cst. Ip. VV. 1802».- intocmai aceleasi lucruri se cuprind in porunca, din 20Julie 1815, a lui Caraged-Vodd cdtre «Pavel Vlädimirescu» ',numit «vdtaf la plaiul Muntelul, sud Meh[e]clint».

287. 12 Mart 1808. Mai multi oatnen dad zapis «la chis-tin: mäna dumnealui biv Vel Slugr. Theod[o]r VIddimirescu,connand[i]r», vinzindu-I «vadul nostru de moar[ä] ce-1 avempd apa Topolnit[ii din veichime, pd mosiia sfinte män[d]stiriCoziia, ce este dä la vale de tnoara Gärddreanul di, - care sdstäpäneste de Logofätul Pdtrasco, fiind luoatá de zestre, si dingosul ei este a rdp[o]s[atullui Medelnicer Hagi Iorgachi, careacum sd std.pdneste dä Sfintiia Sa Hagi proin protopopGheorghe», cu 600 de talerr. «Si sä ai[bd] dumtneailui puterea face moar[d] pe dänsul, oficum il va da mäna dumEnea]-1uI ... Cu cuprinsul ce este dd la vale dd.' tarin[d], cum si intarind sä stdpdneascá pasi cld pämänt, in latti patruzeci sipatru, si, in lung, din moar[d] si pdr in drumu cel mare aCernet[u]lui; ci atät dum[nea]lui, coconi dum[nea]lui, nepot,strdnepot, edt milostivul Dumnezeil ii va ddrui, sá stdpäneascdin veci si nestratnutat.» IscAlesc : «Velea Argintaru» si «Ma-ria Stäiculeasd», si doi boierinasi : Grecul 6,71Mtfrtiq AfradtX7igriproccq si Logofältul, iar, jos de tot : Gheorghe Iuptianu.

288. 7317 (sic), 15 Mart. Vinzare din partea lui «Para-sir. ... eu frate-mieti Niculce i frate-mieä Pärvo Pdlititi, dintisatul Porceni-Musteni».

289. 20 Maiti 1809. Foaie de zestre : «1 binis de atlaz

1 Nepotul de nepot al luI Tudor,

MATERIALE DE ISTORIE CULTURAL/1 513

imblänit cu cacom, 1 rochie asemenea, 1 bini$1 de dimieimbldnit cu sangeapu, 1 rochie de fludd neagrd, 1 bini$ti dámaltefu negru ddzblänit, 1 rochie de agabaniü albd ..., 1

scurteicd iard$I dd atlaz dd purtare, o rochie dd. irpichir (sic)lar[d]$r dd purtare, I scurteic[d] dd chiteic[d] cu cacom ..., I

boccealdc dd ginere, 1 boccealác de na$1, 1 cdma$[d] dd.socrd, I testemel de cumnat, 1 batistä dd. cumnat, 2 pro-sope dä obrazd, z pe$chire dd. mdnr, 6 sdrvete, 1 mas[d] dd.'pdrizá, 2 farfurir cu linguritäle loru de argintu ..., 1 perechede jartiele (?) de argint poleite cu aur, 1 saltea dd. chertom(sic), 3 perine asemenea, 1 plapom[d] tot dd chertom, cu cear-$afu el ; 1 cear$afü dd asternut, 2 perinr dd pufü, 1 mareasernenea, 1 fustd de ghermesdt ghiurgiulie, 1 fustd peste, ddpurtare, 2 testemele, 1 fes albü, z perechi pantofii, 2 perdchrsträmfil, 1 gevrea de schimbd, 5 gevrele, I brdni$te dd $ticdr(?) ..., 12 talere dd.' cositori, 12 pdrechi de cutite cu lingurilelor, 6 tipsii marl dá bucate, dd.' cositorid, 2 tdfir de aram[d],3 tingirl cu capacele lor, 1 lighlian de aram[d] cu ibricul lui,1 ceaun dd. aramd, 1 sfe$nic dd tunbac, I tes dd beia ase-menea dd tunbac, 1 cddelnit[d] de tumbac, I scortd ddpat, 1 ladd mare, 1 tavd dd farfurii.».

290. 18 August 1811. «Nectarie, cu mila lui D[u]mnezeüsmeritü episcopü, dupd porunca preaosf[i]ntitulur Mitropolitüchirio chirti Gavriilti, ald prea-sfintulur indreptaoriulur sinodüèlend, $i ald aceluia$I in Moldaviia, Valahila $i Basarabiiaexarhd si cavalerü, ce s'ad data ca sd fie orinduiff unü das-add $i un tercovnicü la fie$tecare besearicd, urmätorY fiindti$1 nor, orinduim pe acestü - ca sd. fie -, la besearica dinüsatuld -, sudd -, unde sd prdznuia$te hrainuld - ; carele sdfie pdzitoriti acoló, ajutändd preotulul la toate slujbele be-searice$tr, fiinda intru toate supusd ; ddndu-i-sd $i lui partedinú bisearicd, de-; carele, dupd hotdrirea ce s'aa rdcutti in Di-vanulü Cnejier Moldavier $i ala Valahier, iaste scutitti de toatedärile Visteriei care esä pe mireani, mai virtosti cd $i cucer-niculd Protopopd ald pld$ii de acol deosebitd adeverirene-ari data pentru dinsuld, cd. $i de la sáteni ad luatil incre-dintare pentru dInsuld cd nu are nicr-o pricind in satti $i

68775. Vol. VI. 33


iaste sloboda de spre rindula dájdiilora. Drepta aceaia scriemaCucernicieI Tale, protopoape alü pläviI, vi Molitvelora Voastre,preofilora, ca sä cunoa$teti pe numitulti dinü porunca noasträorinduitti ; cäruia spre incredintare de -, i s'aa data aastä arhie-reascd carte a noasträ. 18 -, in luna lui -.» TipArit. Mono-gramä. Jos (manuscris) : «trecutîn condicä». - Pecete ovalä, cuscut tinut de dot' grifoni cu crucea in gurä, coroanä vi : «Nctr.Rmnc. 179 ...» (vters, ca vi armele din scut, unde pare a fivulturul cu crucea).

291. i-ia Februar 1813. Foaie de zestre.terea . .., 2 cdrpe de borangicu, ... I strai, I

30, ... i pereiche cizme, ... 2 oprege, I cicicusire de hurmuzi.

292. 13 Decembre 1813. Zapis. «La vremeveasti, fAn (sic) o am omordtü, m'aa apucata

rochie cu an-salbA de t'

de incinsu, 6

cu morte ne-cumnatu-mia

pentr[u] zästre vi Armavul de globa, vi ea, neavänd bani, mii-ati data acevti mai sus numit fratt, vi ea li-am vänduta parteamea din movie pär[in]tescä, cu 30, si partea mia de moviece am cumpArata.» in alt zapis, se zice : «la tämplare nei-veste».

293. 20 Mali' 1814. Hotärire a ispravnicilor GorjuluI. «CAnumitu ad luat cu vorbe pa' un frate al lor nevArsnic, anumeCost[an]d[i]n, ce este strAcata de betiie, vi, scotindu-1 din fire,i-aü dat treI galbini, unu de cäte fir. 12, sä.-1 vänzd moviiapArintilor lor.»

294. 1815. eLuindu eü o curea de movie de zestre inhotaru Televti, ce sä chiiamä Bogdänevti.»

295. Färä data. Carte de la «Gheorgh[e] Sut[u], biv VelSpat., Caim. Craiovei». Pecete cu vulturul austriac, coroanA.vi initialele : «Gr. Su. Cm. 1819». - Tot de la el, carte din8 April 1820.

296. 6 August -. Cercetare de stricáciune, de enoi, oameraispävitoti». Fixeazä suma. Fiecare iscAlevte, adäugind la nu-mele sda : a ispävitor».

297. 1817. Carageä-Voolä, care läcuitorif din asud Gorji». Acrutat tara ca Domn, a cunoscänd nevoile ce ati' pätimit din vre-mile . räzmiritiI i necazurile ce aff tras in felurI de rgs-

-

cf

e


punderi ale ostirilor». Dar ei s'a5 ardtat totdeauna zelosTla platd. «Mai värtos cd, de vre-o da-trei ani incoace, dinurgie dumn[e]zeiascd, s'ail iuvit pe alocurea nerodirea tim-purilor, care este nu putind nenorocire pentru voi, iar pen-tru insine nemdrginitá mähnire, väzändu-vä cd pátimiti.» Jert-feste si el; t spre al vostru desävärsit räpaos», desfiinteazd. «ordn-duiala cd.rdlor de sare», pe care le va da acum gcumpd-rdtorul ocnelor». a) «Din cinci ferturi du preste an ale Vis-terii ( ez banil haraciulul, fiind dajdie impdräteascd, si bezbanii 1" lor, cu tin putin adaos de parale saizeci, si al mizil-hanelii, fiind netd.galuite cheltueli ale tdrii) vd scädem päanul acesta, lui 1817, mai mult de cdt cu banii jumd-tate ; adecä din tl doadzecI si doao, ce eratl indatorat sdrdspundeti la un 6fert, caril cu räsura lor sä fd.cea e doad-zecl si sase si saisprezece parale, acum avetí sd mi rdspun-deti numai t' zece si gumatate si osäbita räsurd, pe paraleopt la lei» ; c) <<zila s4 J5 luna lui Fevr. si Marti, cei maimulti isprdivesc <444-14r-ét-ililre si sä aflä cumpärdtori spre iz-

bdvirea vitelor lor, si altii iard5i, din nenorocirea timpului, pealocurea cumpärätorf $1 chear de bucate, pentru hrana lor,iar in luna lui April $1 Maiù asemenea sd aflä cu totii inlucrarea pämänt[u]lui, cu sämändturI $1 altele, - am chibzuit cdintru aceastä curgere de patru luni sä nu rdspundetl nicipä acesti cdte e dolsprezece, parale doadzeci si patru, delude, la un fert, ci sä incepeti a-i rdspunde tocmai laviitoriii Iunie, lards prin rdpaos ; adicd inpreundnd cu banii luiIunie si Iulie $1 banii lui FeVr. $1 Marte, $i cu banii lui Avgt.$1 Septv. $1 bani lui Apr. si Ma15, $1 la Ocmv. si Noemv.,care este cel de al cincilea fert, sd rdspundeti numai banii fer-tului, dreptl, no t.' doisprezece, parale doaized si patru ; caril säntimpreunati cu räsura; - ne mai avänd alte datorfi dupä. urmäSi, pánd la acea vreme al tacsisului banilor, Visterila DomniiMele sd sä afle intru räbdare, iniplinindu-sT trebuintele cumva putea ... Dupl ce vá veti desface de toate rämäsiturileddjdilor trecute pánd la sfärsitul urmätoruluf Ghen[a]r, inluna luI Fevr[uar] si Marte aveti sä räspundeti naind3 baniilefilor de doao luni si o parte din banif fnezilhahelllor; iar

516 DOCUMENTE DIN MUSEUL GORJULUX

in Apr. si Maia numaI banii acestii diminiI (si cu al vostrurapaos), cad' istovul mizilhanelilor avet1 sa-1 datI in cel de altreilea fert, al lui Iunie ,si lull . Sa stiti cd aceste scaderIie-am acut cunoscute mai intai printr'acest al nostru pitacla toatd obstea parintilor arhieref si a dumn[ea]lor velitilorboeri halea si mazili, al doilea le facern cunoscute $i voadsd vi le citeascá in vileag', de obste i in auzul tuturor.» Vis-tierul va face «sd inpärtiascä pa' la toate bisericile, spre a stain mana preotilpr ». Monogramä cu ros. Pecete ovald, cuchinovar : cal de mare tin scutul cu vulturul. Inscriptia :

Gh. Cr. VV. 1812».0 298. 1818. Jalbd pentru un atac aptuit, din pricina uneimosif, de patruzecI de oameni. Unef slue i se iea briul «$isuba si punga de la brda cu -5i o teacd cu cutitele ; careace ban[I] II dedusdm noi ca sä ne cu[m]pere sare de pedrum». Tot eI fac ca sal se trimeatd de la isprävnicia deGorj contra jdluitoruluI «catan[e]», care-I leagd un copil si-1 bat«murariu si pandariu». If stricd «o plasä de garda de std."-bor», if daa porciI in vie. «Si, ducandu-m[I] copilu acas[d]legat, intins la inabdturd, si sedea pe el desupra, zicanduzisa. deschiza usile pimnitE, O. le dea rachiti sá bea.» II duc«cu un curmel de tel de gat, si i-aü pus cdldarea in spinare,

copilu legatü, si aü plecat cu ele pen sat, si aa urnblatticu copilu dog zile pen sat, si pe la cazane, si ocarändu-1numiti om[e]ni si injurändu-lti, fácdndu-la : Cocoi värgat si gu-leratü ; si aa fosta zisti : d sä joce ca ursu. $1, ducdndu-la laTärgu-Piul, aü aratat la dumnealor boeri ispravnici cd eaam fugit, iar nu sdnt venit la cistitula Divan ; $i mi-a bdgatcopilu in puscdriia ha mare, si in pro. (sic) copil mica de zeceanI, - avandti neste logofeti la Scaunu isprdnicatului rudä cu el,cä le ard porumbI $1-i lucreaze si gata si le face inte-rese, vändut i mosie : pentru acea totdeuna le faceindamänd.» - Hotdrirea, din 13 Septembre, de la «LucachiArghirop[o]l biv Vel Poste., Calm. Crainve». Pecete frumoasdcu coroand, Judetele si, in mijloc : Cmn. Cr.

299. 5 Mai(' 1820. Foale de zestre. «i präväliia, adecd hanucu tanutu lui si cu locul jumdtate ..., 1 2 talere de cositor

«Io

da

.9,

1-ati

si

1i-I

si le-ad


cu tacam[ull lor, 1 päreiche paftale de argint, candel[ä] deargint, iconitä de sidef, 1 farfurie de argint cu linguriO., 1

scoarta, I salt& cu treI perini, I plapom[ä] de tocat, I ar-saf, 2 perini de puf cu arpf[ul] lor, I masa mare, 12 ser-vete, 2 prosoape, 1 cruce de sidef, 1 pareiche de cercei deargint poleitü, 1 inel de aur cu anticd, 5 camag femeeW,1 carna[a.] de ginere, 1 carnae de nag, 1 lighiian cu ibricului de aram[ä], 1 tipsii de cositor, 1 malotea de ghermesutcu der, 1 roche de basma, 1 scurteica de pambrit verde,r rochiie de amalagea, 1 scurteica de ghermesut, 1 boccea.»

300. 20 Octombre 1820. Carte de la «loan Tipalt, bivVel Post., Caimacam Craiovii». Pecete cu coroand, let §i :do Tp. Cm. Cr., 1820».

301. 1821. Jalba. a Bäla.0.1, so0a lui Papa Vistierul. Acumun an, gat venit Vistieri Paapa in Vladimiri, i m'at luat intrucasätorie, §i, petrecändü nece doo luni de zile, facandu-sä rebelie,i pornindu-sa ArnäutI §i. pandurI, fäcänd jafurI, acurnü s'au

sculat un popa Gligorie i frate-sati Staicu, SauleSiI, i Purcari,i Logft. Costaiche Negreanu, Vistieriu Läudatti Frumupnu,zicandii ca li s'ati jäfuit casele, luindu-li-sä multe lucruri,zicandti ca cu altü capitarif i pandurl at fostii i barbatu-inieti,Vistieriu Paapa, la casäle maT suilort numit, cänd li s'atilota acele lucruri, i acumii ma apucd pa mine». E ocäritä, i sebat slugile. cVa fi cu pacatil, cä säntü fata de boeri .. . Eacu barbatu-miet la un boa' nu'm fost ned doo lunI de zile :nu-I titi nid binele, nid räu. Si, de cänd ail plecat de aicide ail mers la Targu-JiiluI, candii era Märiia Sa Silitrariti, i,

de acolo pornindu-lü la vale, auzindii ca s'aü dus la DiI, nutiti, mortü e sat via, i et porta nacazuri cage], la casa pa.-

rintilor mid, nu am pätimitü.» - Carte de la (dupa pecete)0Ioanü Sainurca4 biv Vel Postel., Caimac. Craio :», cu armeleJudetelor (3 Novembre).

302. 5 Maia 1821. Zapis pentru un - imprumut fäcut debiv Vel Vistier Pavel Vladimirescu (50 de taler). Martur i

c Dumitrasco Caravan ot Vladimir».303. 1824. Jalba de la d3ala4a, sotiia. raposatuluI Vistieriü

Paapa sudt Go[r]j» [v. n° 391]. Arata ca in 1821, «facandu-s[a]


razvratire, la allele [sotul 61 nu s'aü mestecatü, decdt ati fostasi ela vr'o lund de zile cu nume de ispravnic pd aa vreamein suda Go[r]jii. Si, vincla sldvit Silictar-Aga la Tdrgu Jiilui,au mersa $i numitu bdrbatu-mieü la Silictaria, sangur decapu lui, socotinda ca: nu va pdtimi perder[e] de viatd, ne-stiindu4sail, vinovat nitnic dupd socoteala lui. Si de acolo, de laTärgu-Jiiluf, l-aü triimesa la Dif, $i l-aa prdpddit, dup[d] cumam auzit. Si mai in urmd, afländu-s[d] ispravnic la Gorj d-luiStolnicu Dinu Bälteanu, art venit d-lui cu vre-o trii-patruTurd la casa bdrbatu-mieti, si. ne-aa Iota toota ce am avut,atdta ale meale, ce am avut de zeastre, ce am avut de latatd-mieti, cdt si ale bärbatu-mieti, l[uldndu-ne bo, vaci, cai,haine, cazane, hardmuri, rdingtori, capre, - tot ce am avuta...,ldsandu-mä sdracd cu unü copila$ mica pal u$ile altora ; nulote de nescarva jafur[i] de barbatu-miea, ci bune $i drepteal[e] nostre, $i pdtiä astdz mä aflu saracä, rdladdtoare de toate.»Acum i se cere si o datorie a sotulur. - Ordin, din 5 Octornbre1824, al lui cDimitrie Ralet, biv Vel Hatman, Caimacam Cra-iovei» (pecete cu : «Dimitrie Ralet, Caimacam Craiovi»; altfel,ca lui Costachi Ghica).

304. 8 Ianuar 1824. Diatd de preot. «Un pinticostar, esteal miea, cumpdrat cu tl 34, un ceaslov bogat, cumpdrat cu t'20, II las sfintei bisarici.- U pesaltire mica, cumpdratd cu t' 7 .. .

Un pa,trafir de plis d. cu sit-et de cel bun, am cheltuit e 40 ...U nesfitè de atlazi, ce am cheltuit t' 140 .. . Un stihari dechertom, cu sängeff de ghermesit imprejur, ce am cheltuitt' 40 ... Un pereiche de ruchevetd de belicosd. . . Sfintelemoaste ce le-am impodobit ea, atit cu argintu, cdt si cu aur,am cheltuit 0 143, fiindcd numai sfintele moaste le-am cd.$-tigat ell mare rugdótine de la rdp[osa]tul Ion Tánchea.»

305. 8 Ianuar 1824. Carte de la cCostandin Cdmpineanulbiv Vel Logofdt, Caimacam Craiove». Pecete cu Judetele,initiale $i anul 1822.

306. 15 April 1824. Judecatä a ispravnicilor Gorjului. cA-cest neam de oameni fiind in ralutätile ma.i in ani trecuti,un nepot al acestu Tuader aa inpuscat pe o soru-$1, ca de optani, gdsdnd-o mortd ca dobitoacele, si in tot[d] vremea cu


felurimi dd zavista $1 furti$aguri s'ati tinut de casa pärin-teasc[d]. Acum, intdmpländu-sd moarte intr'o zi $i tatälui saisi unchi-sdü, rämdind singur, aü cugetat numiti ca sd-1

omoare $i pd dAnsul, $i, negäsind altù chip, ail pricinuit cd leincutrope mo$iia : fdrä nici-o poruncd aü venit cu zurbdacum in Sämladta Fluriilor, i-ail rupt o grädinutd, unde aveapusd rdzoare längd casd, ail azvärlit cu pietriT pd. casä. Jä-luitoriul, inchizindu-sd inläuntrul, ati scdpat. A doa zi, Du-minecd, in präznuirea Sfintei intimpindri a Domnului, iar auvenit la casa numituluf, iard$T färd nici o poruncd, avänd pietriin sän $i alte arme spre rdzboi de morte, $1, de o datd cumall aguns, erban, unul din feori numituluI Toader, dänd cuo piiaträ tocmai in capu-T, ail cdzut gos cu capul spartü.Atunci ail dat $i Toader cupuichiia unul topor. Si, väzindu-1slugile sale la sfdritul cel din urmd al vietiI, au särit asu-pra zorbagiilor uciga$T, tare coprinzindu-1: ce va fi fácut, nustile, fiind la schindind' de morte. Atäta numai, dupä ce s'atimai de$teptat $i s'ail oprit curgerea sängeluI din spargereacapului, ar fi dat de vreo cdteva ori inteacel uciga$i alsäil $i, dupd aceia, voind el a scdpa, ail dat kite() baltd, unde,din rdceald, sail ce va fi pricina, nu sä $til, ce s'au intdmplatde ati murit, ceränd a sá aduce ceilaltf, a sä face indreptare.»Se opune cd ei cn'all venit cu zurbä, ci ca sd$1' md-soare mo$iia, $i cd polc[ovnicul] nu este lovit in cap ; <icaresd vdzu $i de cdtrd noi sämn de morte, de frate-säti Serban,ci atunci, in mestecarea pricinii, poate sd-1 fi lovit muerile ceerea adunate). Nu se crede, gcá nici este loviturd de muere.

cu tote cä polc[ovnicu]l ati adusti o adeverintd a 13 oa-meni, intre care $i doi preotT, i a tot sat[u]l Sdcelul, prin caretare legAturral ce fac, in5tiintazd de adeväresc toate arätärilesale, hied mai cu asuprd, dar, nedändu-sd atäta crezdmänt,ca la o pricind intämplätoare de moarte, s'ati indatorit dintreamandoao pärtile sä-$1 aduc[d] adevärate märturii a face ardtareprin viul grai de fiinta adeväruluI cum ail fost ; $i pärdti nuadusärd nici o märturie ; iar, dupd polc., ail venit zece mär-

I Kivauvog = 0 prilej, irnprejurare.


turii», intre cari un «zapciü de mazili» si Matei Corolea, Cos-tandin Sporici. «Jäluitoriul insä, atäta putem zice, cd sd säfiie putut stäpäni, mäcar cd nu avea cum, de vreme cearädicasä sämn de moarte asu - nimini nu s'ar osändi.»

307. 2[ April 1824. «La pricina ce am avut hare noi,unde aü dat fi-meü cu piiatra in capu-I, si el ail dat in fi-meii,din carte] ail si murit, - de aced noi, väzändil cä e gresalaa tuturora, am ertat cu toti, unul pd altu, cu voia tuturora,si altd pricin[ä] intre noi sä nu mai fie ; iar, de O. si va in-tämpla sä moar[ä] Posteanicu dintr'aCastä bätae, sá nu maiavem a mal cduta unü la ati nimicd.» Marturi : «oameni deisprav[d]». Isprävnicia Gorjuluf «dupd rugdCunea cefäcut, adeverit si de care noi ca sä-si aibä urmareaintocma».

308. 8 April 1825. Carte de la «Dimitrii Ralet, CaimacamCralovei».

309. 8 Februar 1826. Carte de la cAlexandru Ghica bivVel Logoat de Tara-de-sus, Caimacam Craiovii». Pecete cudata pe o bandd mijlocie (1824), sus si jos Judetele, iar pemargine numele si titlul.

310. 30 Mart 1827. Carte de la «Costache Ghica biv VelHatman, Caimacam Craiovei». Frumoasd pecete, cu märcileJudetelor si inscriptia eCostandin Ghica, Caimacam Craiovi».

311. 15 Octombre 1827. Foaie de zestre. «Una gubea degherniesut cu jder, imbldnitd cu cutupuri de jder, una scur-teaicd de ghermesut cu jder, imbldnitä cu cutupuri de jder,una rochie de ghermesut stacojie, una rochie de anghichet (?),una rochie de stambd, una fermenea de pambriti stacojie cufir, una rochie de batistd, un bosuldc de inu, i päreichepantofl, i päreiche strämji, 2 páreichi orapi dä bumbacu,

bosea rosie, 2 semetäturi, 6 cdmäsi ameestI, I cdmase desocru, i cdmase de soacrd, r cdmasä de ginere, I testemel,7 batiste, 4 brdnisoare cusute, i masd de pänzd mic[d],cot[u]r[i] 12 , i ladá mare de Brasov , doad scoartdmarl, una foe de scoartd nealeasd . pkeiche cisme nem-tdsti.»

312. Aprilie 8, 7336 (1828) (sic).» Foaie de zestre pen-

ne-atis'ati

:

s


tru fill. Vacá cu v4e1, 2 capre cu iezi, 3 oI, altä oaie, unberbece, un porc, «cinci raindurI de vie, 6 cdmalsI cu mdtasä,2 zdveld noi, 2 bräne albastre nol, 2 peschire lungi, o pd-turd noao, un peschir de ginere, o bazma de nasl, manedde nase, o päreiche de iminei noI, talerl 18 . .. ; in cunun[d]si in salbd, 2 hanene (sic) nolI».

313. 15 Maiti 1828. «Foae de ispdsie» pentru cdutareauneI pagube fdcute de glste.

314. 8 Februar 1829. Foae de zestre. «I rochiie desaliü .. ., 1 spilcd de argint poleitd.»

315. C. 1830. « Ea sint sdraca si ticdloasa aceia carele nuam nimicd dupd sufletul midi, fall numaI sapte fete si treIcopiI micl, card il hränescü de cdpätat, si bdrbatu-mieü, findde tot ticdlos si nevolnicg, nu sdntemü vrednicI a ne ago-nisi nici hrana, si ne afldm de azI pänä mdine, amärdnd pd-mántu. Si, fiindcd sdntemil si noI cu privileighi intre boeri-nasi de neam», li se cer «baniI agut[o]rului». Semneazd «Mdriia,otiia luf 12.1ducan ticallosu».316. Io Septembre 1830. «Trecdndil vremia rebelii», etc.317. 1831. «Herbinte jalluesc ... ca O. am drept cu acel

Dinu ginerele Cuculul, carele aü tdiat mdna fiiti-mieti, cd va ficu mare pdcat sd rämdi ell pdgubase si datoare, pentru mul-tele cheltuiell ce am cheltuit prin Craiova si pe aice, si zdcecopiI ce-m sänt dup[d] capul midi, cdcf acest copil mi-I hrd-nea si mi-i chivernisa, iar acum ati rdmas sd-I hränesc eti,atdt pe acei säraci, cät si pä acest ticdlos.» Cere a i se pldti«därdpAnarea» fiulla.

318. 13 Iunie 1831. Carte de la cAlexandru Scarlat Ghicabiv Vel Dvorc., Caimacan Craiovii». Pecetea are si armelefamilief Ghica : anul e 1830.

319. Craiova, 2 August 1833. Vînzare de gcirte».320. 6 Novembre 1833. Foaie de zestre. ci scurteicd de

postav roie, i minecari ..., 1 pd.turd de Brasov ..., 2 zdvelcIalbastre increite ..., 7 cdrpe, sapte, 'Msá dood teioard, doi deborangic, una de .golgI, si dood de tort..., 5 basmale, cincI,de erg, 3 pereichl mined ..., 1 pereiche cizme ros1.»

VII.

NOTE EXPLICATIVE LA DOCUMENTE.

I. Documentele mo§Hlor M. S. Sege la

P. 3, n° I. Acest document s'a tipdrit in traducerea ger-mand - dreasd apoI de editor -a Comisiunii cadastruluI, inWickenhauser, Woronets, pp. 112-3. - Hirldul, de unde edatá cartea domneascd, fusese pärdsit de multd vreme, caresedintd : Alexandru Läpu$neanu mai stdtu in acest Scaunal «BahluiuluID (Doc. Bistrifel, I, p. Ma ; o scrisoare din Hirldüa und Trimes polon, in Iorga, Documente geografice, I -extras din Buletinul Geografic, trim. IV, 1899, - pp. 4-5).Dintre Domnii urmdtori, gäsim la Hirldii numaT pe Iancu-Voddinteo zi din Septembre 1580 (Hurmuzaki, XI, p. 897 ; intregin Arch ist., III, p. 198). Petru Schiopul, contemporanul luiIancu, intdre$te totu$I catolicilor din Hirläti drepturile lor(Hurmuzaki, XI, p. LxIv, nota 7), i tirgu$orul, cu strdinif OA',rdmine pd.nd ddundzI o capitald de Tinut. Pe Ieremia Moviläil gäsim tot numai o singurd datd in Hirldti (Doc. Bistrile,II, p. xLvI1). Radu Mihnea e insä acela care, indrdigind Mr-ldul, if dddu pentru citva timp iarä$í vechia insemndtate ; «ca.tocmise $i Curtile cele domne$1.1 (cf. Rev. p. istorie, archeo-logie .,s.i filologie, I, pp. 178-80) $i biserici aii facut noud cl-teva» (Miron Costin, p. 288). El '41 petrecea acolo verile, iartoamna se coboria, de blind samd, dupd vechiul obiceiii, laculesul viilor, spre Cotnari. Moartea-1 prinse in Hirldti (v. vol.V, pp. 16-7 $1. Socotelile Brafovului- extras din An.-Ac.Rom., XXI, - p. 62.-170). UrmasiI lui nu pärdsird rdpedelocuinta pomposuluI Radu-Vodd. innainte de Moise Movildintilnim aicl pe Miron Barnovschi (Doc. Bistrifel, I, p. xciv).Cf. si vol. V, p. 73. - «Vdmenii» sint locuitoriI din VamaCimpllunguluI. La coborirea lor din munte, ciobanil cimpu-

526 EXPLICATIf LA DOCUMENTE

lungeni dadeati de pdminturfle VoronetuluI si MoldaviteI. Cf.Iorga, Doc. Callimachi, I, Prefata, cap I.

No. 2. Actul intgrqte pe cel precedent. El nu se aflg laWickenhauser.

No. 3. Despre 5erban Cantacuzino acesta, am vorbit adeseori. V. maI ales Doc. Bistriter, II, p. xxxvii. Mai compargastäzI cu tabla Documentelor Callimachi $i, chiar in acestvolum, pp. 2 18-9, n° 67 ; p. 221. Dupá propria sa plingeredin 1740 atre panul de Maramures, genealogia acestuIomonim moldovean al lui 5erban-Vocig Munteanul se deslu-qte astfel :

Toader Iordachi

Joan,..---..---,.....-I I I

Iordachi Serban Toader.

Top' fac parte din ramurá Delenilor, i Serban e unchiulbun al lui loan Canta cronicarul.

E interesant sä se observe desf4urarea plingerilor sale dinpribegie, hi care fusese aruncat pentru trgdare i pentru cdnu voise a o ispg$i in haina de pocgintg a cálugärilor. in1740 el scrie comiteluI de Maramure., in primgvara urnig-toare cátre contele Károlyi (Hurmuzaki, IX ', pp. 675-6, n°DCOXC ; pp. 680-2, n° DCCXCINT). in Octombre 1741 al ace-hflasi an, el se adreseazd lui Constantin-Vodg Mavrocordat,care inlocuise incd din Septembre pe Grigore Ghica, dus-manul lui Serban pribeagul (raport olandes din 16 Septembre1741 ; V. In acest volum, p. 228, nota 2). Domnul trimeteafacerea la Sfatul sgg, care hotgre$te ca cineva care s'a fäcutalugár, de voie sag raid voie, nu poate lepgda rasa. Se orin-duiqte atuncI scrierea averif fugarultil ce nu voià sä vie lamänästire. La urmg, cum se vede din Genealogia Cantacu-zinilor, el trebui sg trgiascd in caluggrie i muri färd urma'f.Hotarnica e datä. de 5erban ca Vornic de Cimpulung, a douaoarg. V. Doc. Bistrifir, II, pp. 103-5, 110 ccuaxIv. Cf. si ril

urmätor (1734 : Vel Medelnicer O. poate tot Vornic). -E inte-


resant titlul de cel Mare, ce se dä lui Alexandru-cel-Bun. -Actul de la Petru Rares pe care nu-1 gäsiaü Moldavitenii, eacel publicat in traducere de Wickenhauser, Moldowitza, pp.79-81 (anul 7042).

La n° 4. Familiile Stefänel (d. T. V. Stefanelli) si Latesexistá si astäzI. intre iscälituri trebue a se ceti aNechitis», inloc de eNesutush.

La n° 6. Vornicul Costachi, care face hotarnica, e Con-stantin (v. 1st. lit. rom., II, p. 399). Mai' v. n° 13, p. 9. -PentruNegrestii din Cimpulung, v. Doc. Bistr., II, pp. 28-9, 33(secolul al XVII-lea). - Dinu sat) Constantin Cantacuzino PA-harnicul era atuncI Vornic de Cimpulung. in anul urmätor,1756, il gäsim ca martur la o vinzare fäcutd de Tofana, väduvaluI Solomon Botez, fost Vornic de Cimpulung (Doc. Callimacki,II, p. 174-5, n° 7). Tot de la el e actul urmätor din Doc.Callimacki. Supt Ioan-Vodä Callimachi, el ajunge Ban (ibid., p.178, n° 2 6). Ca biv Vel Ban, el iea, supt Grigore-Vodä, aldoilea Callimachi, isprävnicia SuceveI (ibid., p. 185, n° 58),pe cind la Cimpulung if urmeazd, in 1762, Ilie Cristea (ibid.,p. 187, n° 72 ; cf. pp. 191-2, n° 87. El e acel pe care-1 po-meneste actul din Doc. Callimacki, I, p. 461, n° 117) si Ni-colae Pätrasco (ibid., I, pp. 442-3, n° 61 ; cf. p. 466, n° 135),cumnatul luI Ioan-Vodä. in aceastä insusire 'II gäsim malmultd vreme (v. tabla Doc. Callimachi). El era fiul luI Ior-dachi al III-lea Cantacuzino (Pdscanul) (Genealogia Canta-cuzinilor, tabla genealogicá la pp. 46-7). Pentru sotia luI, v.ibid., p. 48. I se zice de obiceiü, chiar dupä trecerea in bole/ifma:I innalte, tot Pdharnicul. V. si n urmätor. - «Voivodeasa»pe care o pomeneste numirea plaiuluI, trebuie sd fi fost dinvremea cind VoevoziI nu eraü incd Domni.

La n' 8. Putila fäcea parte din Cimpulungul rusesc (T. Cer-nduti), unde afläm ca Vornic pe aceastä vreme pe NicolaeGafenco (Documentele Callimacki, II, p. 175, n° 9 ; cf. p.18o, n° 38 ; p. 194, n° 103). i altI ciobanI se coboriaü injos, pentru päsunea oilor, pe aceleasT pdminturI din vä.


La n° 9. Intre Februar si Octombre ale anului 1763 s'arfi fácut o schimbare aproape generalä a dregAtoriilor, adDivanul din Februar (Documentele Callimachi,I, p. 457, n° 98)e mai cu totul altul deck cel de aid. Dar «Arg.z. e Arghi-rie (Bostangioglu), care mal fusese Ban (ibid., n° 99), si avema face aid fi cu mazia.

La n° fo. Obiceiul Domnilor de a da particularilor sat"' ru-delor locurt domnefti; Mil drese de proprietate - de oare cein cele mai multe locuri proprietatea pe aceste pdminturi eramai veche deck Domnia - se observá din secolul al XVI-lea incl. Pe aceastä vreme se dati mosfi ce se tin de ocolulcutdrui erg (v. d. e. casuff in Tanoviceanu, in Prinosul Slur-dza, pp. 426-7, 428 si urm.). Fanariotfl practicaü pe o scarlmai largá acest sistem, impus de faptul cä si ei aveaü oa-meni de räsplätit si inzestrat, si li lipsia pustiul sail mosiileconfiscate, din care se exercitase därnicia Domnilor prece-denti (v. in aceastä privintä a mea Gesch. der Rumanen). Eidäruirä astfel tirgurf intregl la mänästiff sail la particularI,incepind prin däruirea veniturilor domnesti din mortasi-ph' (din Focsanl d. e.). Astfel, Herta, vatra tirgulur, ajunsea bisericii de acolo, apoi a unor Armeni, in sfirsit a bisericiidin Curu-Cesmè, lingd Constantinopol (v. IV, p. 65, nle 295.6).Vasluiul devine mosia lui Costachi Ghica Hatmanul (v.vol. VII), pentru a se räscumpära numal foarte tärziü si foartegreti, de la coborltoarea acestuia, Elena ubiii, sora lui Gri-gore Alexandru-Voda Ghica al II-lea. Birladul cdzu in minaMiclestilor, si-si cdpätä innapoi mosia si vatra abia sub Scar-lat-Vodä Callimachi (v. Papadopol-Callimach, Notifei istoricadespre Birlad, Birlad, 1889 ; Hrisovul Cassel obftet tirgu-lut Birlad, Birlad, Catafani, 1901 ; Doc. Callimachi, tabla ;vol. VII din aceastä colectie). Scheia clzu in robia Rusetes-tilor hied de la inceputul secolului al XVIII-lea si säraci pändajunse un simplu sat (tabla Doc. Callimachi; cf. Melchisedec,in Revista pentru ist., arch. fi fil., III, pp. 707-8). Printr'unschimb, Constantin Racovitä dAdu Episcopiei de Roman vatratirgului, ca sä capete de la Episcop niste locuri pentru cti-


toria sa, biserica PrecisteI (Doc. Callimachi, I, pp. 485-6, n°177), $i Alexandru Callimachi recunoscu, la 1798, drepturilevlädicesti : «cad, dupd cum toatä tara aü fost domniascd siDomniI aü dat cul aú vrut, aseminea $i tärgul acesta». Tir-gul-Frumos fu häräzit, la 23 Iunie 1813, de Scarlat-Vodä. Cal-limachi fiiciI sale Raln, de la care tirgovetif se räscumpararäpeste citva timp (Doc. Callimachi, I, pp. 588-9, n° 41 $i

nle urmätoare).Principiul cä ofice posesiune färd dovezI scrise e o usur-

patie, care trebuie sá inceteze in folosul StatuluI, intrupat inDomn cu toate capriciile $i interesele luI momentane, fuadmis ca o normä. Din fd$iI räzä$estI, neaparate de hrisoave,ultimul Down din familia Callimachi cusu impreund o mo5iepentru unicul säü fiCi (ibid., I, pp. 538-41, n° 257). ConstantinIpsilanti, un orn ager $i cult, dar färá indoialä lipsit de altdgrijä decit a bineluI säti propriu, fácu din toatä Vrancea ouriasä stdpinire pentru Vistierul Iordachi Ruset Roznovanu(Tanoviceanu, i. c., pp. 430-1 $i tabla Doc. Callimachi, lanurnele : Vrancea.. Cf. Ist. lit. rom. in sec. al XVIII-lea, II,p. 82).

Acela$I stdpinitor indräznet in hräpire se atinse de vechiledrepturI pe care Cimpulungenif le plätise in hiruff $i le apä-rase prin rdscoale. in veacul al XVIII-lea li mersese ráüacestor teranl liberI $i staipInI pe päminturile lor, cari se gá-sian cu totul insträinatl intr'o societate clä ditä din non pealte temelil decit cele istorice. P4unea, pescuitul, vînatul lise ingustase, intärindu-se drepturile feudale ale mänästirilor$i boierilor. Mai mult, - un Domn, care-$I trägea totu$I nearnulnorocos din acest Cimpulung ciobánesc, Grigore Callimachi,dddu un numär de muntI, in puterea principiuluf pomenitmal sus, mätu$iI sale, Jitnicereasa Maria (Doc. Callimachi,Prefata, cap. I ; cf. $i vol. II, Prefata). Ipsilanti avea decl unmodel, Inteun Domn de tarä care l'Asase un nume bun ; îlmaI indemna $i faptul cä, prin anexarea Bucovinei la Austria,rämäsese pe pdmintul moldovenesc, in noul Tinut sucevean,citeva frinturi numaT din domeniul de muntY $i vale al Cim-pulungenilor. El smulse de la bietii oamenI, cari erad acum

68775. VoL 24-VI.

pp. si

530 EXPLWATI1 LA DOCUMENTE

prea putini si prea ingenunchiatT de nevoi ca sd se mai poatdapdra, mo$iile Dorna, Sarul $i Pältenisul, $i-$1 fdcu mild cudin$ii, ddruindu-le beizadelei Alexandru, fiul sdd cel mare.Ipocrisia adause o batjocurd la despniare, cdcl Dornenii furáchematI in toatd forma de ispravnic (no 12) ca sä li se ves-teaseä binefacerea stdpinului, - pe care, ca oameni fdrd $tiintdde carte, nu vor fi inteles-o pe deplin.

La 6 August se redacteazd dania cdtre beizadeä, la 23 seporunce$te facerea hotärniciei (n° IT). La 9 Septembre, isprav-nicul trimete stdpinuluI multdmita teranilor, de acum fdrámosia pe care o pdstrase aproape jumdtate de mileniu (n°12). Hotdrnicia nu se pune in scris cleat la 15 Novembre (13).

in Julie 1801, Constantin Ipsilanti pierdu Domnia Moldovei(v. Doc. Callinzackz, I, p. =XXVI, nota I). incd de maiinnainte el 4i astepta soarta : numit in Mart 1799 (ibid., p.crAcxxII), el $tia. cd sorocul maziliei if va veni in acest an1807. I se pdru ed.* rugdmintea cdtre urmasi cu care Domniii$í incheiati daniile, n'ajunge pentru ca sd." asigure respectareadin partea acestora a mdsurii de samavolnicie, si astfel elceru, Lied' din Ianuar, o márturie solemnd a marii boierii mol-dovenesti (n° 14). Peste citva timp, in 1806-7, Constantin-Vodd, care dobindise Domnia munteand $i o pierduse, fu

asezat de Rug ca sub-guvernator indigen al aminduror prin-cipatelor ocupate de din$ii (v. mai jos, p. 196 $i urm.). Dupdaceia el trecu in Rusia, unde-$1 trdi rdmd$ita vietii, find in-gropat apoi la Chiev (v. Hurmuzaki, X, p. I Io, nota 2. 0fotografie a monumentului säti funerar se afld in Bibl. Ac.Rom.). Cu un an irmainte de a se aseza mazilul in ora$, celetrel mosii cimpulungene ale fiulul sdii era(' vindute de Hat-manul Sandu Sturdza (tatäl Id Ioan Sandu Sturdza Voevod),un intdid cumpärdtor, Logofdtuluf Constantin Bals (n° 15),$i acesta primi actele de stdpinire din mina vechilulul beizadelel,care luase serviciu in armata ruseascd, Tufeccibasa Gheor-ghe, - poate Olimpiotul Iordachi, amestecat in revolutia sir-beascd si mal tärzifi unul din ajutdtorii de cdpetenie ai ace-luia$i Alexandra Ipsilanti (Aricescu, 1st. revolujiumi romîne

MATERTALE DPI ISTORIE CULTURALÄ 531

de la 1821, I, p. 61). Mosiile se contopirä apol intrnn sin-gur trup : Brostenii, pe care Constantin li transmise lui AlecuBals (n° 16). De la BalsestI proprietatea a f ost cumpäratäde M. S. Regele.

La n° 13. in rindul 2 de jos de pe p. 8, e de cetit : «pris-lop » (ca pe p. 9, rindul 2 de sus), si nu «prilog».- Mär-turia lui Toma Bals, ca fiü i mostenitor al unef Cantacuzine,se explicä prin faptul cd Serban Cantacuzino (v. lämuririlela n° 3) avea mosii in aceste pärti de lingä Cimpulung, laHorodniceni (cf. N. Beldiceanu, in Arch. soc. t. fl lit, dinkg!, II, p. 523 i Hurmuzaki, IX, p. 681) si o Cantacuzinä,dintre Pascani, Safta, a luat pe Lupu Bals (Genealogza Can-tacusinilor, p. 47). - Pe p. 9, r. 4 de sus, a se ceti : «Bogo-linului», in loc de «Bagolicului». in rindul 12 de sus : «iä dea-lurile», in loc de: «iadulurile».

2. Slobozia-Zorleni.

La n° i. Actul e de la Stefan-cel-Mare. BoieriI nu sint datiin intregime. Cei exprimatI corespund inarturilor actuluI din 9Octombre 1467, in traducere la Wickenhauser, Moldowiza,I, p. 69. «Stefan» din documentul nostru e, cu adevárat,Steful.

La n° 2. eDrumul Horjii = drumul lui Horga. Numele,care e si al unui scriitor din Ardeal (v. Ist, lit. rom.), eraintrebuintat.

La n° 3. Evloghie, care e vestitul dascäl si traducätor, acetit 115 data acestui document. Ea ar trebui sä. fie 7036 (1528).«Mica» e Mihul si a fost pircälab la Hotin ; «Cret» e Cirjä pircälabde Neamt, nu de Novograd (Roman). Dar Mihul e mai tdrzziiHatman. Vistierul «Ciuroc» e Dumsa, boierif ce urmeazäsint näscocit : avem a face deci cu un act alscat, pe careEvloghie 1-a tradus insg de bunä credintä. Cf. Uricariul, XVIII,documentele de la Petru Rares, mai ales cel de pe p. 108.

La n° 4. E cel d'intäiii act privitor la viata oräseneasca

(!)


a BirladuluI. Din comparatia cu cel urmätor se capäitä in-semnata lämurire, cg $oltuzif se schimban cu anul.

La n° 6. Chiriac e cunoscut printr'o scrisoare a lui cdtreBistriteni. V. Hurmuzaki, XII, pp. 307-8, n° coccmx $1 Doc. Bi-stritei; I, p. LXXXII (regest). Domniprul Petru care fu prinslingá. Ia$1, e Petru Cazacul. V. Pretendenr domne.ytt, p. 46 $iurm. Boierif corespund celor din actul de la 4 Main acela$I an(regest in Hurmuzaki, XI, p. 905), afarä de pircälabii de Roman.

La n° 7. Boierii sint ceI din Divanul toamnei 1594 (Stinghe,1st. besérece1 .,Schéilor Bra,rovului, Bra$ov, 1899, pp. 2-3 dinApendice).

La n° 8. Cirstea se cherna $1 Cämänarul (dupä o veche dre-gaorie a sa) (v. n° 9) $i GheonovicI, deck' fiul lui Gheone. Elface parte din Divanul pomenit in observatia precedentä.Dupä cäderea lui Aron-Vodg. in Maki, el i$I pierduse locul.

La n° 9. Efrim fostul Vistier e cel de la n° 7. Pentru neatnulHurul, v. Uricariul, XVIII, p. 472 (Efrim Hurul de suptPetru Rare$). Mai adauge Doc. Bistrirei, II, pp. =VIII,1 II (5), 112 (8). Lupea Huru a fost socrul lui Ioan-Voddcel Cumplit (v. Hurmuzaki, XI, Prefata). De curind Acade-mia Rominä a cumpärat un fragment de act (de la PetruSchiopul ?) relativ la Lupe Huru biv pircälab.

La n° 13. Pätra$co treti Logofät trebuie sa fie Hurul dela n° Io. - Pentru Corlat se pot adAugi urmätoarele :La tht Ianuar 7145 (1637), o femeie lash,' mosia ei «näna$u-lui» Corlat Uricariul (mai multi' vätämani marturi; Bibl Ac.Rom., doc. 142/LxxxIx). Mai v. vol. V, p. 619, nota la n°71. Alt Corlat Uricariul, aid', p. 30, n° 63 ; p. 35, nie 74, 77,78. Pentru fiul lul, Pascal, v. vol. V, p. 87, n° 49. Cf. p. 90, n° 64.

La n° 14. Nu poate fi decit de pe la 1650. Numele de Pepeleanu era prea rar. Academia Romind a cumpärat de curind unzapis färä datä (c. i600), prin care «Albul ot Miculinti iToader vatah, Stefan Huba i Niculaiti i Macsin ot Miculintli Iura$co sng. StecliI ) vind ocinä lui Coman feciorul lui Ber-


cheaz (asupra cäruia v. vol. V, p. 531 $1 urm.'). Scrie caz Stur-dzea vnuc Pep elei [Uricariul] » (Sturdzea e nume de botez: intiiulSturdza, ce apare supt filI luI Rare$, e Ion Sturdzevia, decifiul until Sturdzea. Cf. numele de familie Cuzea. Mai tirznisupt influenta greceascä se stabilesc formele : Sturdza, Cu za)Cf. si Iorga, Studii as. istoriel Rominilor, p. 52.

La n° 16. Pentru MariI-VätavI, mai cf. urrnAtoarele acteinedite, printre necatalogatele AcademieI Romine :

1. 1 1 Mart -. «in casa luI Nädäbaico.» «NAddbaico VelVätah ot volost vasluitiscoiii i Ilea $etrar» dati märturieoficiald pentru Cräveun $i Si$ul din Micle$ti. Slavon.

2. «U -, 3 April 7092 [15841» Petru-Vodd, pentru Solo-mon Log. $i ruda luI (TECTA er) Märia cälugärita, fata lui Ar-bure Portar de Suceava, $i pentru Grigorie Udrea gbiv Vdtavot volost sueavscoi».

3. 24 Mart 7105 (1597). Ieremia-Vodä, pentru MihäiläVel Vätav (traducere).

4. 7 Maiii 7117 (1609). cl\l-ddribaico Vel Vätah ot volostvasluinscoio», pentru satul Micle$tiI.

Pentru pircälabr de Chighechl (starostele apare din causavecinätätif cu granita Tinutului), v. vol. V, p. 71, n° VI.

La n° 17. Gheanghea ajunse apoi -peste zece ani, - Mare-Logofät al Moldovei (Uricariul, XVIII, p. 452): Vasile Lupu ittrimese la mänästire la suirea sa pe tron (Iorga, Studd as. isto-ries Rominilor, p. 16). Aici el e Vornic de Birlad, unde vedemmai tirzia, dupä ce el fusese disgratiat, pe fiul (?) säti Pavala$cu(Papadopul-Calimah, Birlad, pp. 50-i).

La n° 18. Andrei Chiriac e fiul luI Toader de la n° 6. Pentru«lotrul» Petru, v. ibid. Hrisoverghi din lista boerilor a acelde pe lingd Petru $chiopul (v. Hurmuzaki, XI, tabla). Cristearecäpätase vechea sa dregätorie de supt Aron-Vodä. -0

1 Originalul niM 7 de la p. 532 a iutrat la Ac. Rom. cu hirtiile Miele-tilor. Numele e clar : Bercheaz. In alt act pentru el, ea aceiasi data (ibid.),

se pomeneste un cbiv ureadnic. i un cväläman». - Fata luI, Antemiia, luäpe Isac apitanul, iar ginerele acesteia a fost tefan Ruginä (act necatalogat, inBibl. Ac. Rom.).

534 EXPLICATIf Lk DOCUMENTE

traducere gresitä a documentuluT nostru e pästratd. Intr'ocondicd, de unde a tipdrit-o d. Hasdeti, in Arch. ist.,M, p 80.

La n° 19. Pentru Precup, v. n° 12. finAmm e o Bilava (numemasculin : ; v. Hurmuzaki, XI, tabla). Pentru judele Bora(de uncle; Borestii), v. n° 1. «Galbenii rosii» sint ceT de aur.Pentru banif dati Tatarilor, v. n° 6. «Voiutul» e soltuzul(numele e polon). V. Relajiile cu Lembergul, I, p. 53 (inoriginal e «voiut»). Carapotom apare ca soltuz in vol. V,pp. 69-70 ; cf. p. 6o .

La n° zo. Pentru Procop Negre, v. vol. V, p. 73, n° xr. Vasileajunse apoT staroste (de Chighecid ?). Altd fan.' a lui Cristea,Schiva, era märitatä cu Dabija Vornicul. V. vol. V, p. 215, n° 23.

La n° 21. Vasile e cel de la n' precedent. Pentru Colibani,v. n° 12.

22. Un alt Scherlet, gelepul, jucd un mare rol in istoriaterilor noastre pe aceastä vreme. Dumitrasco e fiul lui AndreiChiriac.

23. Pentru Ifrim Vistierul, v. n° 9. Pentru Vasile, n° 21.

La n° 24. V. n° 22. Pentru intäsiturile luT Alexandru Ilias infavoarea luT Scherlet, v. vol. V, p. 215, n° 24. Un act din01 April dd in parte a1t1 boierl (tipdrit in Uricariul, V, p.379 ; reprodus in Urechiä, Miron Costin, I, p. 199). Amreprodus lista boierilor asa cum se vede in act. Comparindinsä cu alte acte, se vede cá, in loc de «Nplea, trebuiecetit : «Òogolea» si cá pircdlabir de Hotin sint acest Cio-golea si Alexa Mustaffig .

La n°25. Isaitura 1111 Gavril ar trebui sá fie tot : «Mirca», nu«Meicaz. Furtund Comisul e Mihail (Uricariul, XVIII, p. 526).

La n° 27. Nevoile lui Alexandru-Vodd Ilias veniaii din luptelece stirnise ca sä puie Domn in Tara-Romäneascd pe fiulsäti Radu.

La n° 28. Pentru Carapoton, v. n° 18. «Boul» (ca i cLu-pul», «Ursul») e nume de botez. in numele boierului Boul

Biläl

:


nu e vorbd de o porecld : Toader Boul inseamnd Toaderfiul Boului.

La n° 29. Numele, ce lipseste, al Marelui-Logoat e IonascoGheanghea (v. la n° 17). Numele Hatmanuldi Basotd trebuiede indreptat in Iorasco, nu Petrasco.

La n° 30 Actul e insemnat pentru campania din 1633 alui Abaza-Pasa contra Camenitei. Domnii romini luard partela dinsa, i incd la 30 August, Moise Movild nu plecase dinIasi. V. si Sirbu, Hateirt Biisdrabd, p. 40.

La n° 31. Pentru Dumitrasco Chiriac, V. n° 22. FiulToader, poartd numele strdbunului, Toader Chiriac. PentruTurcul Palauzoglu, V. n° 24. Dumitrasco va fi\ ernigrat inluptele de dupäi moartea lui Radu Mihnea.

La n° 33 Pentru boierii din acest timp, v. Iorga, Studitasupra istorie Rominilor, pp. 50-I. Gheanghea biv Vel [Logo-fdt] (v. n° 29) nu ascultase deci de porunca lui Vasile Lupu,ca sd meargal la mändstire. Pentru Clucerul Lupu Prdjescu,v. zbid., p. 53 : el era ginerele lui Ghenghea si cumnatul luiGrigorie Ureche. V. ibid., si regestul urmdtor al unuI do-cument intrat de putind vreme la Academia Romind

.Gligorie Ureache V ornicul-cel-Mare de Tara-de-os, dinpreun[ä] cu fämeiamia Lupa, si Toma Stolnicul-cel-Mare, cu färneaia mia An4a, si Lupul BueumStolnicul cu färneia mia Antimiia si Savin cu färneae mia Nastasiez aratá Cá

=linnainte Inaicil nostre, dumisal[e] gupáneseY Solomii Comisoez, Invottpentru mostile .de pe socru nostru Voruntar [Pfájescu] Curnisul si de pe asocfá. noasträ Zapis d'idpártal[d] ce s'aii inp'ártit dumneaei socrá noastrá cufrate-sail rápoosatul Neagoe Postelnicul Toate satel[e] carele fost venitcu Impalqal [a] Condrei Vamásul [v. vol. V, p. 576] de pre kupäneas[a] luíde pre Sofronita, iar dupä mortea le-am Inpärtit cu Dumitrasco Neagoe fieorulPostelnicului Negoe, i s'aii venit pe partea Vorniculul Urech[e] si a gupá'neseldumisal[e], a Lupeí, kumatat[e] de sat de Negretesti la Tmutul Neamtulul, culoc de hälesteii si de moar[5.] pre p'árául satului, i satul Strken5 pe Wicu, laTinntul Lápusnií, si gumatat[e] de satu la Cruhlicení, iar la acel Tinut, si aopta partea din sat din Vläsánesti pre Prut, ce-s la Tinutul lailor, si ku-mátat[e] de satu de Tátáriní pre Miletin, ce-s la Tinutul Härlämlul.m Tomaiea, Intre altele, Silist[ea] pre Prut, parte din Ráuseni pe Jijie. Buctum ieajumfitate din Vorontárestí, satul Unchetesti, Curaceanil pe Prat, a treia partedin Chldestl pe Siret. Savin iea Giurgestfi, parte dm TálpestI, Balosinestl,

lui,

:

s'ail

s'aii...

536 EXPLICATIY LA DOCUMENTE

Ilienif, Zudurearnl. .lag, 7152 [1644 Ghen, 21.. Iscalitura. - Traducerede Sandul Sturdzea Vel Ban (Inceputul sec. al XVIII1ea).

D. Tanoviceanu, in studiul säti din Arch. soc. ft. ,ci lit.,III (p. 19, nota 3), stia cä a doua sotie a luI Toma (Can-tacuzino) se numia Ana. Cf. Iorga, Despre Cantacuzini-, p. LI,nota 1. Savin ajunse Mare-Vornic (v. vol. V, p. 25, n° 114).E un Präjescu, cumnat al celorlaltT impärtitori.

Pentru Thrall, ruda lui Vasile Lupu, v. vol. III, p. 33,nota 1 ; IV, p. 339. Între documentele venite de curind laAcademia Rominä, se aflä unul (din 20 Septembre 7171=1662)), prin care Evstratie Dabij[a] ingAduie lul gPanhiliefeorul räpaiosatului Iarali 6-ati fost Cluciariul, si fämeaia lui,Nastasiel, fata Ducái Comisul», vinzarea mosiei lor de laMiclesti si Berindesti cätre «Gligorie Marele-Päharnic» (dinMiclesti). La 2 1 Decembre 7170 (1661), Panhilie Meusevinzarea uneT pärti din Miclest, ce-1 venia tot de pe ne-vastä (ibid.).

La n° 34. Numele Logoatului e Gavril[as].

La n° 35. Pentru acest Nicoritä Hatmanul, v. vol. V,569 si Tanoviceanu, in Secolul din 2 2 Iunie 1903.

P.

La n° 36. Pentru Bujoreni, v. mai sus, n° 13. DecT An-ghelina, sora lui Cirste Gheonovici, lud pe un Bujoreanu.

La n° 37. Cf. cu 111 34. De aici se vede cä Toader PäladeVistierul-cel-Mare era fiul untl dVisternic» Päladie (nume debotez ; v. n° 36). El e tatäl lui loan, care iea pe fata luiIoan Racovitä, deci pe sora lui Mihai-Vodd. Din aceastäcdsätorie se naste al doilea Toader Paladi, si el Vistier, careiea pe Domnita Anita, a Id Antioh Cantemir (vol. V, p.108, n° 137 ; cf. p. 623, p. 110, n° 144). Un frate al acestuiTeodor, Constantin, e numit dupd Constantin-Vodá Cantemir,bunicul Anitei (scrisori italiene si latine de la ei, in vol. V,p. 664 ; v. mai departe, n° II ). Al treilea frate era Dumi-trasco, numit dupá Dimitrie Cantemir (ibid., p. 253, n° 136 ;cf. p. 667); el tinea pe o Ilenita (Doc. Callimachi, II). Alpatrulea frate poate fi Ion. Alt Ion Paladi apare peste douä-


zecI de anl : era $1 el un boier invätat, care cetia latine$te(p. 104; cf. Prinosul Sturdza, p. io ; pare a fi Marele-Vornicde la 1827. V. Hurmuzaki, X, tabla). Un Preda Päladi, pela 1700 Vornic de Cimpulung, in Doc. Bistritel, II, p. 99,no ocotav. Un Costandin Paladi era la 1800 Vornic deTara-de-sus. - La aceastä datä Toader era numaiPitar.

Numele Buciuma ii mai gäsim in actul luI Radu-Vodä,din Iasi, 25 Februar 7126 (1618), pentru «Trifan Crasnä$diiac $i fratele lui, Simion, fiii preotesii Mariicäi, nepotiI luiCrasnds Vistierul» (v. Ureche, p. 202). Se pomeneste «Bu-umas Pitarul din Sole$tI».

La n° 40. Pátrasco Danulovici sag Danovici e compilatorulunuI cronograf (v. 1st lit. rom., I, p. 85 $i urm.). Si aiureael se intimpinä ca treti Logofät. Pentru Bujoreanu, v. n° 36.Pentru urmärirea de datorif cAtre Cirmuire, v. si actul, ine-dit $1. necatalogat, din 3 Mart 7172 (1664), Iasi, prin careEvstratie-Vodä hotäre$te pe-itru Gligore Vel Páharnic in pillcu Telea $i Stefan Burnaz (pomenit Mihdil[ä] Bondrul). «ADfostu cädzut ace$tI oarneni la inchisoare tare pentru zloiibiruluI de an, -ag fostu Dumitra$co Vornicul de Poartäzlota$ la Tinutul Tutovei».

Intre Marne Micletilor (la Ac. Rom.), se ell un cizvod de bani ce s'aildat in dzilele lui Stefan-Vodä. [Lupu].. La .slugile Vistearniculuil, «la dajdeinpätritä., .direptarilor Dumitru Uricar, radi Gavril., aza .Izvod debani ce ad dat Petrea ban[i] de dajde in dzilele lui Alexandru-Vodi, potro-nicul cae 16 bad'. .Za suIu,, .0 ruc Stefan g5.lbbluar ot 0rheiü, .penteooae de sulu in nzana Popäscului., «u ruc Stefan Moirnäscul., .dajde Intreiti.,.radi Gavril, radi sulgu, penteo vaci ce ad m5.ncat Alexandru-Vodi la Sean-teae., .in dajde de aumátate de poloboc de milare Cisla face 25 ug., 5

pot., bani buni Izvod de bard ce am dat pent[ru] Simion Gaol. [Sislugde BanuluT, slugile Vistearnicului, za sulku za zamaslo i med, u ruc Obreajie Orcglabii Cisla face la Simion. Gaol 7 ug.i pol, da s znaet, bani buni

La n° 45. Todosiica Joroaia era sora WI* Gavrilitä Costachi,$1 a unuI alt frate, Antioh, mort innainte de 1679, läsind un figdin florI (v. n° 70). Era, de bund samd, vdduva unuI bole-rina$ Jora. De acestia erag destuI in Moldova-de-jos, pe la

Päladi I'

iliç..

la]...

..... ...,

538 EXPL1CA .1:II LA LOCUMENTE

jurndtatea veaculuf al XVH-lea. Astfel, la 26 Octombre 7149(1640), avem o judecatd la «Racovitd Cehan vtori Logofds,Gheorghe Rosca biv Vistier, Gheorghi 3 Logofdt, IonascupircAlab de Orheiti, Grigoras sin Jordf Gheorghe cu fratii sdisi Gavrila$ sin Ionasco Jordi $1 cu fratii sdi si Isac nepotullui Toader Jordli, - Vasile Lupu dd.., din Iasi, la 19 Novembre7153 (1645), o intdriturd pentru «Gheorghie $tefan treti Lo-gofdt [viitorul Domn ; v. vol. IV, p. ccxvtir, nota 2 ; p. ccxxiv,nota 1 ; vol V, p. 573] i Gheorghie Rosca biv Vistier si PavelVornicul de gloatd. [Bujoreanu ?] si Gligorasco Jorea si Io-nasco Jorea si Isac vnuc Toader Jorea,, cari toti an mosíf inTinutul Vasluf. - La 15 Iunie 7153 (1645), din Suceava, Vasile-Vodd judecd pe Grigorasco Jora in pird cu Bejan Balse,pentru silistea Mdscdtiani, la Tinutul Hirldii. - Din Iasi, la 25Septembre 7161 (1652), acelasi Domn dd. lui Necula negustorulca zdlog aceiasf mosie, pand ce Grigorasco Jora if va pldti600 de lei bdituti. - in lunie 7166 (1658), zapis pentru ToaderJora (martur Bejan Gheuca). - Din Iasi, la 20 Iulie urmdtor,Gheorghe Ghica intdreste luf Ionasco Bals pircdlabul Mdècd.-tianii, daVf de Toader Jora biv Sulger, care-i avea de la Ro-xanda, sosia fratelui luf, Gligorasco. - Din acelasi neam trebuiesä mai fie Costachi Jora Vel cOrdjnic», care dd luf GligorieVel Postelnic din Miclesti satul Cricesti din Tinutul Vasluipentru satul DubdsarI din Tinutul Orhein (marturf : «PätrascoLogofetul al treil[ea] si Ursul si Rosca si Enachi, Vornicif dePoartd, si Corlat Uricariul si Apostol Uricariul» (ibzar.).

Fill Todosiicdf ail fost Antiohie, botezat probabil de An-tiohie Costachi, fratele mamei sale (v. n° 70), $i, poate, Gri-gorasco (v. /st. lit. rom., I, p. 349, nota 1). Antiohie in-cepu a «face politicd» pe vremea luf Constantin-Vodd Can-ternir, ca uneltitor impotriva cdruia a fost pirit. El inlocuica Hatman pe Nicolae Costin, fu inlocuit, in 1711, prinJoan Neculcea si urmd. ca Logofdt-Mare lui Costin, mort indregdtorie. Scotia lui pare sd fi fost o Domnitd, fata MariefSturdza $i a luf Grigore I-in Ghica (vol. V, p. 93, n° 77).Fata si-o mdritd dupd. Iordachi fiul lui Lascarachi Roset,unul din Cupdrestr (v. /st, lit. rom., 11. cc. in tabld). Un


Toader Jora (cel de ma! sus ?), fig al TodosiicdT, apare 'hiedde la 1678 ca Sarar (v. n° 67). El zice mama i acesteia siSaftei Racovitd, a do ua sotie a luT Ioan Racovitd (mamavitregd a lig Mihai-Vodd; cf. Tanoviceanu, in Arch. soc. t.

lit. din 1(1,0', II, p. 189), asa incit ar resulta cd aceasta dinurmd, sord cu Todosiica, era mdtusa luT Toader.

La n° 44. Pentru BujorenT, V. n° 40. De la Ienachi Cá-märaul OcneT s'ag pdstrat treT scrisori adresate Brasovenilor(v. Iorga, Socotelile Brafovuluf, p. 155). Pentru uciderea luide Poloni in 1689, v. Neculce, p. 232 : «pre Enachi Grama-ticul, fiind Camaras la Ocnd».

La n° 45. Pentru bdtrinul Scherlet, Scirlet, si sotia luT,

Maria, v. n° 2 2. Pentru Isdroaia, se pot cäpdta l'dmurirT dinregestul urmdtor, in care o vedem reclamind o datorie ceavuse fatä de ea Kotnarski, secretariul latin, asasinat de Timus,al luT Vasile Lupu.

Iasi% Septembre 7171 (i6#2). Evstratie Dabij[a]-Vodd, pentru .gupäniasalul Isariti -ad fost fitniarid precum i-ad fost dator lul Isar -ail fostJitnicear CotnaNchit pisariul cu catäva samä de banf». In zapis era iscilit si

Todera5co fost Log[o]fät-Mare. Pentr' acesta lucru Domniia Mea am so-cotit, cu tot Sfatul nostru, den ce sI va afla de a luI Cotnarschii pisariul cdad luat Vornicul Toma, orl sate, ofi vii, orl boI, va, iape, orl oi, oll fieden ce sd va aila ci. va fi luat Vornicul Toma, tot sd aibd a le pune la mij-loc, si. faci. curamh, si aka pre unde si va afla, de a luf Cotnarschii pisariul,tot si aibä. a sd. lua., Iscdlitura Domnului. Pecete ruptä. In co4

Pentru alt Isar, v. vol. IV, p. 349. - Un Isar Cdmdrasul afost ucis pe la 1635, cum se vede dupd urmdtorul regest(documentul e in hirtiile Miclestilor la Ac. Rom.):

20 lunie 7143 (1635). Snmon Pilipovschi aratä cl efeoriI nostri .. ad jdfunsi ad pridat pe Isar Cdíndrasul la Buorenl, si ad luat de la dinsuldavere, trei mil de lei Dani gata, i zapise de noao mil de lei, si [I-ad] Impuscatpe dinsul, st pe alt1 priiatiní ai lui, negutitorI, i-ad ucts. Dupd acema, prinzin-du-I pre ddinsil, i-ail pus la temnitd, si ad hotdrlt giudecata ca s[d] piard caniste fdcdtori de rid. Decl, neavindu cu ce [plá]ti capitele sale de acea faptd,dci bani ad dat ei numal [ ] sute i cincizecI de lei, am dat noI pentrugresala feorilor [nostril gumitate de sat de erbicenl.. Traducere de Evloghie.

La n° 46. Aceastd interesantd listä a cailor Curti! e pro-babil de pe vremea luT Duca-Vodd, in a treia Domnie.

fi

-ail

: IVIthäll,.

multä

540 EXPLICATII LA DOCUMENTE

La n° 48. Pentru fiii lui Ionasco Tgranul, v. n° 36. Can-ternir e viitorul Domn. Cf. Ist. lit. rom., I, p. 299.

La n° 40. Pentru Bujoreni, V. n° 36.

La n° 41. Pentru Bejan Gheuca, V. nie 34, 38. Pe lingg Dimitriesi Simion, pomeniti acolo, mai era pe acest timp un Gheuca,mare boier, Vistierul Vasile, care muri tgiat pentru trädaredin porunca lui Duca-Vodä in a treia Domnie, la 2 12 Oc-tombre 1679. Cf. Vita Constantini Cantemyrii, p. 14 ; Ni-colae Costin, p. 19 ; Neculce, pp. 214-5 (uciderea s'a fgcutSimbätä, ceia ce se potriveste cu 2 Octombre, si nu 2 No-vembre, curn scrie Costin). Coruisul Stefan nu e Scärlet (v.n° 45), ci Stefan Cerchezul, prietenul lui Cantemir (Ist. lit.rom., I, pp. 315, 333 ; vol. V, p. 209). Pentru familia Rosca,v. n° 29 si vol. V, p. 591.

La n° 41. Pentru Stefan Gherghel, v. mai departe, docu-mentele Carp.

La n° 54. Postelnicul e Stefan ScArlet.

La n° 56. Vasile Gheuca si Stefan Cerchezul ail fost po-meniti in n' 41 (v. lämuririle de mai sus, la acest nr).

La n° 57. Pentru fill Teranului, v. n° 48.

La n° 59. Alboaia e väduva lul Albu. Se intrebuinta sinumele femeiesc Alba. V. actul din Iasi, 28 Ianuar 7185(=-1677), prin care «Dumbrav[ä] si cu sotul met'', cu Alba, fata ifTironease, din sat din Glodeani», \rind ocina lor de la Miclesticlui Vasilie -aii fost Logofgt-Mare» (Bibl. Ac. Rom., actenecatalogate). Ilie Sturdza e fratele lui Chiriac. Asupra luipoate lämuri urmätorul regest :

La 24 August 7217 (1709). aiinip. Spl.t6roae räp'iosatului Chiriiac Sturz61b-ail fost SpMar-Marea vinde curt loc de cas[6] ...Intre casa durn[i]sale Vorrn-culuT Manolachi st intre casa dumNsale lui Vas[i]tie 6aur Com[i]sula, gclumi-sale Manolachi Ruset Vel Vornica (Bib]. Ac. Rom., acte necatalogate).

Cf. vol. V, p. 593, si lgmuririle asupra acestor fratI dateibid., la p. 619.

La n° 60. Apostol Catargiu e cel de-al doilea cu acest


nume. V. rile 53, 6o. Cel d'intdiä e pomenit in ril 22. V. i

vol. V, p. 92, n° 71. Cf. ibid., p. 608.

La n° 61. A se ceti «Gahiia», in loc de «Gallia». V. n`urmätor.

La n° 62. Costächioaia, sora lui Vasile i a lui Costandin(v. n° 70), e sotia lui Costachi Sulgerul, tatäl luI Gavrilitä.0 cherna Tofana (v. n° 70), i era dintre Bujorera (v. i

Amiras, in Letopisik, III, p. 113 : «Vasile Costachi Vorniculcu fratiI sdI, i cu BujoreniI, rudele lor»). Pentru Abäza, v.i traducerea in ruseste a Vietii luI Constantin Cantemir, de

Banti-Caminschi (Istorita, etc. Moscova, 1783). V. i vol. V,p. 219, n° 38.

La n° 68. in Bibl. Ac. Rom. (acte necatalogate) se Os-treazd i urmätorul zapis birlädean nedatat :

Ed. Costantin Munteanul de Bralad scräti spre mene acestd zapis, cä amilluat 20 de boi de la Dabijea bräcälabul ay banY am dat , ce am rimas cu70 de galbeni ;,i z carägie, cum mai si aibu a da di luna lui Iuni[e] din 12Inteo säptimänä, fär nie on cuväntu, ne cu prie, [nicl] cu asteptat, numal ladzi..5i s'ad scräsu in casa Clzaculul, dinnaintea soltuzului lui lane ;i denainteaCalzaculuï. i ail scräs pupa Toader cu mäna sa. Toader.

La n° 68. Dumitraco-Vodá supt care se face pribegia Orhe-ienilor, e Cantacuzino : ea e provocatä de nävälirea Tatarilor. -Toader Iordachi e Cantacuzino. Conn.'s ca i Miron Costin eradintre casnicif Doam rid Safta a Id Gheorghe Stefan (v. vol.IV, p. 275, n° covm). De la dinsa am mai gäsit in ulti-mul timp un zapis, pästrat in Bibl. Ac. Rom. :0 llisafta gpjda gspdind Io Ghiorghie Stefan Voevod bjiiu mlstdu gspdrilzemli moldavscoY, scriem Domniia Nosträ la toate slugile Domniei Nostre,si la vatasi, si la i.tclzi de Tiganl carli veç Inhla cu toate trebile si cu toateslujbde de la Domnfia Nosträ, la Tigani cart sintu a Domnie Nostre, dänau-v[i] stire, deaca yell vedea cartia Domnie Nostre, iar voi tqi ca s[ä] avetia läsa foarte In pace pe cestu 'Nan a dumisali a ini Räcovy ce ad fost Logo-f[a]t-Mare, anume pe Petrica, cu fieori 1111, carele este fieor 1111 Macovetil Ti-ganului, si dumisale Logol[ä]tului Räcov4i direptu Tigan de la unuculu dumi-sali, de la lonasco Cehan, ce ail fost Vornic-Marel, de cumpäräturk de la Brä-novschii-Vodä, precum ne ail arätat si dries de cumpärätur[ä] de la Branovschii-

I Acest Iona;c3 e Vornic-Mare In epoca 1620-30; Uricarml, XVIII, P. 477.V. schita genealogici din vol. V, pp. 607-8.

542 EXPLICATIÍ LA DOCUMENTE

Vod[ä] si deres de'ntaritur[6] de la Alesandru-Vod[51]. Pentru acia nime detruslugile Domniei Nostre 1ntri nemic s'a. nu aiba a-1 Invalu[i] peste carteaDomntel Nostre.

Toem pisem i nac neucinite. U las171 7164 [1655], Mai 31.t Sama gpdja veleal. - Pecete ruptK. oIonasco.)

La n° 70. Epurenir s'aü numit probabil de la Epure din n° 5 r.

La n° 73. Pavel Bujoreanul a fost pirît $i el ca uneltitor contralui Constantin Cantemir (Ist. lit. rom., I, p. 318). V. maIdeparte, p. 36, n° 79.

La n° 74. Pentru Cantemir v. mai sus, n° 48. Tot ca Serdarapare el in 1681 (vol. V, pp. 44-5, n° 209).

La n° 76. Cehan era un nume de persoanä, care a devenitpe urmä nume de familie. V. vol. V, pp. 607-8.

La n° 79. Scirlet din ZorilenI era fiul TudosiicAl Jora (cu altbärbat). Fiji lui sint Stefan $i Dabija.

La n° 8i. Bácanif fusese satul Gheucule$tilor. El trece apoi laToader Päladi $i de la agesta la Joan, fiul lui. Peste un an, Joanse insurü la BäcanI cu fata lui Joan Racovitä, $i Cantemir-Vocld bänui cd s'ar fi pregätit aid un complot impotriva luI(Ist. lit. rom., I, pp. 316-7). 0 inrudire pare sä fi existatintre Velicico si Pälädesti. V. nl0 37-8.

La n° 83. E, cred, Ilie Tifescul, care pint NI Cantemir-Vodä pe boierif strin$1 la nunta din Bäcanl (Neculce, p. 240).Cf. vol. VII, p. 91, n° 13. Väduva lui Alexandru Buhu.$ eAlexandra fata lui Nicolae Ureche (vol. V, pp. 574-5). «Nenea»e, pentru Ilie, Antiohie (Jora), care-I va fi fost unchiti.

La n° 84. Pentru Vasile $i sotia lui, v. n° 21.

La n° 85. Ilie Enachi sä fie Tifescul? Pentru Isdroaia, v.n° 45. - Gavril Päharnicul, fiul luI Grigore Päharnicul-cel-Mare,e din Micle$ti. V. documentele de la Academia Rominä citatepänä.' aicl $i mai jos, p. 277 (urma.$4 luI Vasile fratele luI Gavril).

La io August 7148 (1640), se face o vinzare din parteargzäsilor Dragu$1 a pärtil lor din Micle$tI, ,zgupänuluI GligorieVornicul de BotäsanI», pentru 40 de galbeni bunt.

1 Coboritor din Dragus, Vornicul de Cimpulung pe la Inceputul secolului.

MAlERIALE DE ISTORIE CULTURALa 543

La 12 August urmator, act al luT Vasilie-Vodä, pentru eNe-culal fiorul ILA Stefan Drägas», care vinde partea-f din satulMiclestI, «care sä numäsc din BenderestiI», luT «Gligorie 6-ailfost Postelnic, dreg-A...tor de BotosanT», cu 40 de ugh. I semai yin d pärtI din RusänT, din Nouresti. Tradus de (Mirondiiaconu», la 1805.

La io April 7149 (1641) i se vinde, fiind el Postelnic, oparte din NistoreanT, de «di Eremie Bäsärabdt (ibid.) (cf.

asupra numeluI acestuia Studit as. istariei" Roininilor, p. 52)«.0 interesantd scrisoare a Doamnei lui Dabija-Vodd, Ecate-

rina Dafina, catre sotia luT Grigore, e urmätoarea :o G[os]p[oj]da Ecatirinaa, g[o]sp[o]d[i]na io Evstratie Dabij[a], Voevod bj. M1 .g[o]ssp[o]d[a]ra zemli moldavscol, scriem Domntia Noastra. la dumneae la Pahirni-Casa ea Mari sanatate. Mai Intal facem slit [e] dumitali sa eerie fieoril si sa le dalgrij[1] sa nu inble bänindu vinul Armeanilor sad Jidovilor, ce foarte [sa] le dal'invatatura si. inble cu isprav[a], ci acmu iaca nu taste ca an vinu multü, sa nubage sama, ce acmu iaste vin pré pupil. Decl sal fie si dumitalt amente si [sidal] certari fieorilor sa nu s't ispitiasci. sa baneasca vinul, ci, [daca .. .] vomInteleage ca s'aii cheltin[t] nescari yin, vinul omulul aceluia It vol [face vindom]nescu si pre fiori II vol pune la Inchisoare, pani a vini Kasha Sa Voda,Aastali facem sure dumitale, si neme sa nu Inéapi a culeage Oita nu vavini omul nostru acolo.

G[os]p[o]jda saam. U las, P 7172 [1663], Sept. 27.t La dumneaei, la Pahirniéasa a Mar[e], sa sLa.] dcai.V. si Ist, lit. ram, I, p. 124, nota 3. Pähärniceasa lug,

dupd moartea lui Grigore din MiclestI, pe Vasile Ceaurul(v. vol. V, pp. 53-4, n° 244). Ea aratá sä fie fata AnghelusiTIsdroaia (v. nte 85, 88). V. si vol. V, p. 51, n° 236.

Addugim aceste acte ale Miclestilor, la Academia Romind :IasT, 2 Ianuar 7201 (1693) Judecatä la Constantin-Voda a lui eVa-,[i]lie é-au

fostu Jicniciar-Mare si Gavril Postialnicule. - Slut fill lui Grigore din Miclesti.19 Mart 7223 (1715). Hotarnica la Sarbesti pentru Gavril Vel Logotat. Sint

adusi ca marturi Grigoras Golai, Dorofteid, Ion, Isac, Andries, Carpu, Ne-culai, Grecu. - Copie.

1 Din Miclesti, la 7159 (1651), 17 Iunie, vInzare citre Gligorie Jicnicerul.Din Iasi, la 18 Maid 7166 (1658), Gheorghe Ghica Intireste lui Grigore.

Comisul niste '.1 iganl, intre cari : Gheonie, Cucona, Pantura, lchiliia, Filica,lonasco Goba si Nastasita si Mama si Alexandra, Chita (birbat), Chireana, Rada,

Din Iasi, la to April 7171 (1663), Isirate-Voda Ingaduie NI Gligorie VelPiharnic si. opreasca ocina lui Ionit[a] Prajescul biv Vornic pentru postav si

I atclazue, dat candu aii fostu [Prajescul] Vistiarnic, In dzilele GhicaI-VodI).

sä

44 EXPLICATE LA DOCUMENTE

De la Gavril Miclescu, dupä moartea frateluI 01,1, avem un thvod de bu-cate si de odoar[ä] si de banl si de bol si de negotu, 6-ail fost la mänästiri laFocsianl, trmais cumnatä-mia de li-aii luat dupI murit frate-mieil , sä.

s[â] stii 3 Mal cu haine si cu odoaral mahlä cu covorä si cu scorte,4 perdeale de Tarigrad, 198 de bol de negotu, boul Cate 14 lei. lar cheltuialaboilor, la Nähoreanul negutitorul. 150 de ialovit[e], ialovim &Ate 12 lel. tijla Nähorianul, vändut la Dansca [Danzig], $ i am dat bani la cumnatä-mm , 479 vaci, cu bol, tij la cumnatä-mia , Soo de ol, tij la cumnat5.-mia,caril[e] li-ad cumpärat de la Motasipul ; I 76 de iape, cu mici cu marl ; 20 debut de vin arm5sariti turcescu ; i gropä de grää . , s gropä desäcar[ä] . ; i sable ferecatá cu argintu , 5 cal luat Ghiorghlt[ä] Zmä-cieäni [Zmucilä], cIndu triimis cumnatä-mia cu stiag la mew.,

26 Maiil 7251 (1743). Lisa de acte lmpärtite Intre Logofátul Gavril Mi-clescu si ccumnatä noasträ Catrinaz. [a lul Vasile] .Ce ad fostdator nenil [fratelun Un izvod scris cu slova neml Neasti trätaze de mosiIsi de alte lucrurl, scrisi cu slova neanil Un izvod, insp..] de cänd träianeane, din anul 7225 [17181, Mart r, scrie cii shwa badil lui Mih[a]lachi.»

0 fome de zestre din familia luI Gavril e aceasta: name si alte ce ad trebuitAnichi, ce i s'ail dat de la nol, färä. 6-ati avut de la inmä-saa. Un taimbar la-hanii de tabin zagaraoa , bogasiul sängif ibrisim ceprazil[e], I suctiáde tabin cu ape .. izmi ..., i roche taftl naramgie gäitan cepra-zil[e] ibrisin sängif, bogasiti postävel ibrisin, i habaciá , bumbii2 covoar[e] agimestl . . un atlaz la obnal ..., 12 hngurl de argint . 12 cotde adämasci fatä de pilotl, un säcriiii mare ..., 20 cotl de taftä la perini ..un peschir un toc de blide un toe talgere , 12 sfesnici . 2 pal-harre], 240 dram [urI] , radvanul hamurf cu heare cu tot ..., streangurl3 coti sift postav la hamurl, 2 sel[e] cu poclädziI cal de cälärie . .

fraiia seaoa Cll ahawaril (stersJ, cu pocládzI . abäioara.Tot asa si lista de : ,,Unealte 6-am dat feateI LogofátuluT [Miclescu] la

nuntä, cándu märitat de ale mält de la Palarnicul §eaptedzäci bel-ugi de argintu, i fatal de arlämasci vearde lesasc5., 2 sfeasnici lesestl . 29coti pändiä. trepezeneaascá , 4 pirechi de maned, cusute ale de noaopalme, 4 näfrimi birbätesti, a mlnestergurd de mänä, cusutl

22 Novembre 7250 (1741). Testamentul lui Gavril biv Vel Logorat. Din in-täia calsätorie are pe . r) Costandin Pitarul, care lea pe fata Vornicului Manolachi,.xcununänd Märia Sa MihaT-Voc15.» ; 2) Maria, cäsatoritä cu Costandin Doniu bivVel Medelnicer, ccununändu-o Doransia», 3) Anisia (dup5. Lupul Bogdan Medal-incer), 4) §tefan.-cAcumu, din calla lui Dumnezäti, mi s'ati HA:heat ceelalt copilci amu cu falmeiia al doilez (doI .fetln, dou5 fete). imparte astfel mosiile :1) Sandu va lua, la T. Vaslui : Miclesta, Movilenil, Berindestil, Nistorenif, Ru-sänii ; 2) Costandin Pitarul §árbesta, Nuorestil ; 3) Stefan Vel átra.r : Gu-

gestii, Fäscanit, Mängestii, Burduganil, BotästiI , 4) Maria : eBälteni ot Cor-nul lul Sas, la Prutx. ; 5) Anisia: FintInelele, Botestil ; 6) Neculal : Chircestii,Päräsánil, Putsisami, Poiana Clrnulul, parte din §5.rbe1tl , 7) Ionitä. PopestiY

st ad -adi

li-ad

..., i

mi-ad1-ad

dzvozal..

lesascä

.

s'ail

..

e

darbon

..,


Boldestii, Moicestii, Brändisanii, Cärstestil ; 8) Safta : Bl.icenui si Tulbureli dinBotosanl ; 9) Paraschiva Frumoasa peste Prut i Totoiastit Gavril mostenisepe frate-säii Jicnicerul. impärtise cu acesta Lucanfi, Mogosktii, Bälbosli (pestePrut), Itngá ePodoleni lui Mthai-Vodge. Le cumpgrä el de la acest frate. eAtiintrebat Mihat-Vodg. pe frati-mell sá i le vg[n]dg, si frati-me ad opus cit 11-am cumpgrat ed di la frati-med, si Mihai-Voclä ad zis câ m'e da alte mostipentru aceste, i m'ad chemat Mihal-Voca de m'aii intrebat. i-am spusci-s cumpärati de mini, si m'am dus la Porskti, cit ed nu priimescu, cicl iaràcumpärati de mini ; iar trati-med, Hind scäpat s[i] bolnav, li-ad vändut hitMihal-Voclä drept tril suti de lei ; s[i], Intämpländu-sä moarteahard luoat cumnati mé cu copii, s[i] i-aii istovit pe ci li-ad trebuitu, petrebili lor.e

In lurne 7271 (176v, proces al StolniculuI loniqá] Miclesc[u] i AndriidPräjäscul cu Neculal Eni Sulgeriul, pentru mostenirea emosuluie lor NeculaidMorianul. Mama hif Ionita era fata MorianuluI, iar solia luI Andrnü a douafatà. SoVa lui Eni e fata lui Vasäle Morianul, efrate cu maica Stolnicului

Miclesc[u]s. Mt ginere al hit' Neculal e Andrunachi Isäcescul. PomenitIon Morianul. eFra(i Incá ad fost de toti säsi . adicä Vasile Morianul si IonMorianul si Bilasa Logofetiasa Miclesculul si Catrina, tinut-o AndrunachiIsgcescul, si Sanda e-ait tinut-o Sandul Bosie Vätavul, si Marie, -aii Itnut o Prit-Jáscul.. - Copie.

La 12 Ianuar 1765, proces al Jicnicerulut Sandul st atrarului Sandul, Mt-cu un Evreti, Isac Sura. Evreul dä.duse pentru ebränzä de ol si de vacie

4174 lei de bani i cu zäharu, cu colane de fir de cäti dramurie. El facecascaval plätind brinza, coca cän 2 paralie. Avea cafeYrie.

La 16 Februar 1782, llana Comisoe a lui tefan Buhäescu lasit grija sufle-tulul ei cumnatulul Sandul Hatmanul (Miclescu) i cumnateI, Märiuta. Are laLogofAtul Gheorghe Carpu o Tigancä.

In 1793, proces al Mariel Micleasca Pähärniceasa cu Stolniceasa Ileana, fataStolnicului loan Miclescu. -Ambele trgiaii si la 1800. - Maria are pe Gheorghe,Vasile Cáruinariul, loan si o fata märitatä cu Stolnicul Alexandru Hrisoverghi.

La n° 88. don Vel Sulger» e Ioan Pgiadi. Ion Sturdza efiul luT Ilie i tatgl lui Sandu de supt Grigore Matei Ghica-Vodä(v vol. V, p. 593). Cf. pentru Sturdza si mar jos, n° 94.

La rile 94-7. Darie Donici Joan Sturdza fusese la Tari-grad in calitate de TrimesI extraordinari ai luI MihaT Racovitg.Imprumuturi de la Turd se itceati si in tart. Avem astfel,..ntre documentele necatalogate ale Bibl. Ac. Rom., unul din :

lag., 9 lanuar 7215 (1707), prin care eLupul Costache Vel Voznie. Im-prumutä de la eliagi Smaile, puind zglog gun inel cu zanfir s[i] un inel cudiiamantu si tut inel cu izmárand s[i] o pereche de särji cu rubinuri, s[i] ate

68775. Vol. VI. 35

§[i]

frütini-meü,

elestil,

I:"

i

i-an

In-

pi

546 EXPLTCATII LA DOCUMEN lE

CU 2 pioar[e] de margaritar cincI slrurI de märgälitar». Dobinda sä fie

«zaci In unsprIzecia.

La n° 98. Pentru Safta lui Joan Racovitä, v. $ i mai sus, n° 43.

La n° 100. V. i documentele d-lui Al. Callimachi, in vol. V1.

La n° 106. Pentru Toader al II'' Palade, v. mal sus,la n° 37.

La n° 112. eA lua de pia e a lua de chicd. Alte mij-loace violente pentru a intipäri in mintea until copil, v. invol I-II, p. 152.

La le 113, 115, 122. Dintre fiii lui Gavrilitä Costachi, So-lomon nu muri färd urmasi, si tot asa fratele sáü Costachi

Din 22 Maid 7235 (1727), avem, inteo coleqie particulara, un raport pentruhotarnicia facuta «la Zorileani $ i la Bilamara, ce se sniitd la Tinutul Tutovil,pe apa Barladulul, din sus de targul Bärladulul, de spre foaste alelui «Dabija Scarlet ce ad fost PIharrnc-Mare $ i a fratine-saii Stefan Scarletci art fost Armas-Mare.. SI se aleaga partea luY lon Päladie. Se chiama mar-turi din erg apropiere. Se aratá nie 96, 99. aflat loc ni de ohran[a], ca. era turtiali si radacini de stejar, care rucT taste de arat, iii cac'un fel, nici leamne de foc, care pe la alte hotaráturY locurf ca aceaste nu sapornenescu, iar Milvlach[i] si Dumitrasco, can cartindu, am socotit sa prn-masca dumnalui Spatar Paladt aciaste pamanturi, care nu sprat' mod de ohran[ä], dol drept unul, st asta cu socoteal[a] noastra au prima dumnea-lul Spatarul ; Du li-ad agiunsu 150 pâminturi.. Páladie aratá partea cc areIn Zorileani de la Enaiti Bejan Scarlet. Are st acte de la a41 dol fratT,Antioh Vel Capitan st tefan Vatav. «Uncle iaste un pust de asupra puoluiIntru pisc . In drumul cel mare care vini de la Met.'" miarge la Bärlad,

s'ati flea cruce Inteun stejar In coada val adáncl... Pe piste rIpsoare.Pan In coada väi CurIlariul . La dial, pc o alma spre Bujorani ... I ntr'undrum parasit... Intr'un drum parasit : sl cluam[a] Colnicul Lung .. Spre guraZorileanilor Gura räpiT ... Pre o rap[a] ce sä cluamI Ferisul . In dialulChipárculul Iscalesc hotarnicil, iar In jurul peceVI Birladulul se sum«robil MIrit rale Dima, Lupul, VIntul, Vas[i]lha, Ioscul, Zanit, Lupul sinPascul, Panaite Lupul sin diiaconul cu tqf orasaui dea BIrlad i oltuzulToma cu pIrgari. Si ad pus si pecet[e] orasului tärgul WrladuluT.. La urmil«Stefan ScIrlet vátavul de Stolnicei, dä a opta parte din Zoriliani st a patraparte din BIlIcianii pe 150 de «lei batuti.. eSa-T dezbat vecinii, sa-i dau Inmana dumisalip, afara de «un vecin ce mi-au ertat dumnaluT, anum[e] doTfiur[i] a WI Calin..

SWAM,

«S'aU

.»

71

5

ei

ei


Logofaltul (Neculce p. 271 ; vol. VII, pp. 91-3, n' 14)1. VasileCostachi, fratele maI mare al acestora si al Lupului, ucis deTurd, avu ca fig pe Constantin (sotul fete! lui Iordachi Ruset)(1st. lit. rom., II, p. 399), cärula i s'a zis Negel, boier cumulte insusirI aristocratice (ibid.). Al doilea Negel, fiul luiCostachi, tinu pe o fatä a luI Mihai-Vodä Racovitä (Gen. Cant.,p. 43 ; fata lor iea pe Iordachi Ghica Iorgulescu). Al treileaNegel, Vasile, frate cu precedentul, tinu pe Ilinca fata luI Iordachial III" Pdscanul p. 47). Fiul lui Vasile, care trdia filedla 1760 (ibid., p. 366, nota 2), e Grigore, sotul Marie!, fata luiDinu Canta, si tatäl Mitropolituluf Veniamin (v. si Doc. Can-tacuzinilor moldovenI, in vol. VII). Un frate al lui ConstantinNegel tinu pe Safta Cantacuzino, despärtitä de Barbu Vdcä-rescu (Gen. Cant., p. 325). Acest frate e Gavril. - Iordachi,pe care-I täi pentru hainie Grigore-Vodd Ghica (Neculce, p.369), li era vär fiind fiul lui Lupu Costachi. Alt Ior-dachi, Pdharnicul, zis Venin, avu pe Manolachi Stolnicul, peLupu (?), pe un Medelnicer Costachi, insurat cu Safta Bog-dan, pe Gligoras Päharnicul si pe Safta, care iea pe SanduMiclescu (v. ma! sus, p. 545). Nu stim inrudirea lui ScärldtachiCostachi de la n° 124. Manolachi läsä numaI o fatá, Anas-tasiica, care se märitase cu Vornicul loan Cantacuzino (De-leanul). $i Scärlätachi läsä numaI o fatä. Din ramura Costd-chestilor acestora e Mihälachi din 1777 (Doc. Callimachi,p. viri, nota 6), Vornicul Constantin, a cdrul väduvd, Maria,trdia in 1808 (hirtiile Miclestilor, in Bibl. Ac. Rom.) si Ior-dachi, sotul Marie! Callimachi, seful armatef moldovenesti (elisi zise Boldur). - Pe lingä Mitropolitul Veniamin, GrigoreNegel avu pe $erban si Mate!. V. maI ales tabla Doc. Calli-machi, unde se insirä Costächestif ce vin din SolomonCostachi, fiiI lul Gavrilitä. Cf. vol. V, p. 592.

La n° 116. Domnul de venirea cäruhi se vorbeste alci, eIoan Teodor Callimachi (Septembre 1758).

La n° 119, r. 3-4 de sus, ceteste cmaimind» (maminä).La n° 121. Actul de la tefan-cel-Mare, citat icT, e n° 1.1

0 fatal era mhitatà. cum se vede de aeolo, cu Pavel I3ujoreanu. V.p 53S.

(ibid.,

(zbid.),

II,

si

1 i

aic1,


La n° 125 i urm. V. asupra familiei Conachi 1st. lit. rom.,II, p. 495 $i urm., $i Doc. Callzmacki, II (v. tabla).

La n° 134. Pentru Medelnicerul Iorga (Iorga e numele sätide botez), v. vol. VII, p. 126, n° 21 (i se dd un loc in Bo-to$anI in Domnia d'intaiü a lui Grigore Alexandru Ghica). PoateO. fie acela$I cu lorga Vame$ul din 1746 (v. vol. V, pp. 244-5,n° I I I). Ioniä Sturdza nu e Domnul de la 1822. Sotia aces-tuia era Ecaterina Roznovanu. in 1822, end Ion SandulSturdza fu numit, din Postelnic ce era, Logofdt-Mare, Marea-Vistierie o avea alt Ioniä Sturdza (v. Hurmuzaki, X, p. 146 ; cf.Doc. Callimachi, II, p. 718), tot deosebit de acesta. in ni° i36-7se vede o Bäneasä Maria Sturdza. Ionitá de aid face parte din-tre nepota lui Sandu Sturdza, de supt Callimachi (v. n° 138).CAminarul Ioniá muri pe la 1810 incd (Doc. Callimachi,p. 45, n° 93).

La n° 138. Ar resulta de aid cá iVornicul» loan Paladi II,mort in Rusia, a lásat pe Nicolae, Constantin, Maria si oaka' fatä märitatä dupä Sandu Sturdza Stolnicul, in vremeaCallimachilor.

La n° 139 $i urm. Pentru Alecu Callimachi, v. Prefata vol.II din Doc. Callimacki.

La n° 2.Alexandru

pre rausne

3. PoienT.

oala lui Lupu Pdharnicul contra lurel 41 va fi luat fgrä indoiald un

nume domnesc - n'avem $tirr.

La n° 5. Pentru Marir-VätavI, v. $i mar sus, p. 533. - PentruIoan CaraghiuzAl, boierul din fruntea Divanulta lur Bogdan LA-pu§neanu, v. Hurmuzaki, XI, p. xxix.

La n° io. Axintie e cunoscutul cronicar. Îl $tiam diac alDomnier numar de la 1707 (v. /st. lit, rom., I, p. 132). intrehirtiile Micle$ilor, cumpárate de Ac. Rom., se aflá un zapis,cu data de 17 Decembre 7209 (1700), scris de «Acsintie diiacde Camara,.

La n° 14. Asupra dascalului («spuder») muntean Dima,

II,

MATIQUALE DE ISTORIE CULTURAL A. 549

pomenit aid, nu se mai $tie nimic. - Pentru Candachia Goioaia,v. vol. V, p. 15, nota I $i p. 572. - Pentru Vasile Ureche,v. Gidei, Studia asupra cronicarilor moldoveni din sec. X VII,Bucuresti, 1898, p. x[v, notele : el era fiul lui Grigore, cro-nicarul - in Februar 7126 (1618), Radu-Vodd intdreste ovinzare de vif la «dricul de sus» al Hu$ilor, fdcutd lui Lupultreti Logofdt (gindindu-se cineva la stiinta de carte a luiVasile Lupu, Domnul de mai tdrzia - treti Logofdtul eratotdeauna cdrturar - $i la innaintarea lie( inceputd supt RaduMihnea, - ar admite cd acest boierinas e acelasi cu strdlu-citorul Voevod de peste doudzeci de anI. V. vol. IV, p.omI).

La n° 15. Cam pe acest timp scrie un rdva$ cdtre Gligoriebiv Comis, din MiclestI, «fratele Septelici Vel Postelnic»(hirtiile Micle$tilor, la Ac. Rom. ; färd an, Iasi, iro April).

La n° 17. Cdpitanul (de margine) Costin e Costin fiul luiGavril Neaniul. V. vol. V, p. 230, n° 75. Cf. 1st. ht. rom.,III, p. 49-50.

La n° 19. Data ar trebui sä. fie 7232 (1723-4), pentru a co-respunde Domniei a treia a NI Mihai-Vodd.

La n° 2 1 . Alexandru Vel User nu e altul decit Amiras.V. 1st. ht. rom., I, pp. 469-70. -Actul de retragere al lui Ca-listru de Rdddutl, in Hasded, Foi/a de istorie ,si literaturii(1860-1) si in vol. V, p. 105, nota I.

La n" 25. loan Bogdan era fiul lui Lupu Bogdan $i alDomni01 Ruxanda a lui Constantin Canternir-Vodd. Tatdllui Lupu Bogdan insu$I era Bogdan cel tdiat de Duca-Vodáodatd cu Gheuca (v. mai sus, p. 540, la n° 41). Cf. $i Isl. lit. rom.,I, p. 299, nota 8. Din Ioan Bogdan se ndscu Manolachi (v.ibid., tabla). Acesta muri ucis supt Constantin Moruzi. in se-colul urmdtor apare un Constantin Paladi.- ginerele lui Scarlat-Vodd Callimachi - care poartd. $i numele de Bogdan.

La n" 26. Note asupra Rusete$tilor se pot gäsi in DespreCantacuziW (Cupariul $i fill lui) $i in vol. V din aceastd co-

)(PLICAT.I.I LA DOCUMENTE

lectie, pp. 588-9 (Iordachi P" Roset), pp. 592-3 (fiii luf Ni-colae, - asupra cdruia v. acum $i St. Greceanu in Revista p.ist.,arch. i Jilologie, Iunie 1903 ; Constantin, ginerele lui IoanBogdan, v. n° 25 ; $i $tefänitd), p. 623 (urma$ii lor). IordachiVornicul, de care e vorba in documentul nostru, e CilibiuliVornic-Mare al lui Constantin Mavrocordat. Urma$it sdi po-meniti aice par sä fie fill' lul Vasile Cilibiul $i nepoti lui Ior-dachi : Vasile fusese Vistiernic pänd in ajunul Domniei luiJoan Callimachi, iar apoi $i Hatman (v. cronica lui IenachiKogälniceanu). Din vol. pp. 151-3, se vede ace$ti Ro-sete$ti sint din ramura Tetcanilor. Constantin tinea pe Nastasia,fata luT Iordachi II Cantacuzino Pd$canul (Gen. Cant., p. 47).

La n° 29. Dimitrie Beldiman e fratele poetului, Alexandru.V. Ist, lit. rom., II, p. 89. Pentru al treilea frate, clericulFilaret, titular de Apamea (Apamias), v. C. N. Mateescu, inrevista Cuvintul Adeveirulul din Rimnicul-Vilcei, n1 dinDecembre 1903.

4. Bro§tera (acte noui).

Aceste acte nu privesc mo$ia regald BrosteniT, ci un alt Bro$-tent din acelasi Judet. Identitatea numelta m'a fdcut sä adaugacest apendice, care pdstreazd, de altmintert, toatá insemnd-tatea sa culturald.

La n° 1. La acest vechiù act romdnesc, aldtur urmdtorul,care trebuie sä fie de pe la 1600, cdci «nepotii» Huhulei caredd actul apar in Mart 7153 (1645). E pästrat in hirtiile Mi-cle$tilor la Academia Rommnd.

Ed Huhulea ot Nistorearli Insunal pre mene fac aZasta märturie i zapisucum am luat desdti taler i cetir táleft ot Onild pre doau 0111 a Huhulel dena patra parte de satu de Nistoreani, ce este partea luT. Si ad fost Drdgus Gheor-ghie i Stefan Drdgus Crdciun si Sorea vätah i mulT orneriT bunI.Si Dumitru diac napisal. Da s znam.

La n° 2. AIV Goroveie,ti se intimpind in pärtile Boto$ani-lor. V. vol. V, Documentele d-lui Al. Callimachi.

La n° 3. intimpldrile cu Nemtit si Tatarif, atinse in acestact, sînt din 1717. - Constantin Comisul «Gäldtanuly din a

cä

i Stool i

b50

:

1-II,


treia Domnie a lui Mihai Racovitä, e Costandachi. El era cumnatal DomnuluI, ca si -roan Paladi si Iordachi Cantacuzino De-leanul. Toti treI fäceati parte din Divanul lui MihaI-Vodd(Neculce, p. 350 ; cf. Gen. Cant., p. 49).

La n° 1 1. Iordachi Cantacuzino e, de fapt, Ienachi, fig siel al luf Dinu Cantacuzino Munteanul V. Documentele Can-tacuzinilor moldoveni in vol. VII, partea II. Väduva luI, Maria,.apare in n" 13. Neculai Canta din n° 15 e unul din nepOisäl prin fiul Iordachi.

Il. Documente relative la mo§iile Tibäne§tI §i Ginelff ale d-lulP. P. Carp.

La n° 2. Nicgiff nu se mai pomeneste numele lui Vlaicocu acest atribut de (unchig al Domniel Mele, (Stefan-cel-Mare). Ca boier färä dregkorie insd, Vlaicu e mentionat in uricede la 1456 pänd la 1468 (Uricariul, XVIII, pp. 463-4). Debunä samä, el era fratele Oltell sag Marie'', mama Domnulul(Melchisedek, in An. Ac. Rom., VII, p. 192 ; pentru numeleOltea, v. aid, p. 141, n° 7). Dupí nume, el era Muntean, -si astfel s'ar lämuri venirea in Domnie a lui Stefan cu ajutormuntenesc. Documentul dä cam aceiasi boierl ca si cel din IOIanuar urmätor, in (Jrzcarzul, XIV, pp. 66-8.

La n° 8. Alexandru Läpusneanu venise la Vaslui, din Hirläg(Doc. Bzstri/ei, I, p. ].).

La n" 9. Cf. cu documentul din 7 ale aceleias1 luni, tipäritin Uricariul, XVIII, pp. 148-50.

La n° 12. Gheorghe e Mare-Logofät supt insusi Petru-VodäSchiopul, in 1578 (Hurmuzaki, XI, p. 895), in 1579 (Wicken-hauser, Putna, p. 212), dupà. Ioan Golie.

La n° 13. Petru-Vodä stätu la Galata In toatg aceastäultimä vara de Domnie. Acolo-1 gäsim si la 30 Iulie (Hur-muzaki, XI, p. 904).

532 EXPLICA cif LA DOCUMENTE

La n° 14. Cristea e Gheonovic, Marele-Vornic al lui Aron-\Todd. V. cap. I si notele de pe p. 552 si urm.

La n° 20. Docurnentul ni dá originea luf Dumitru Buhussaü Dumitraseo, care ajunse Vistier-Mare si era, pänä acum,strdmosul cunoscut al aceste insemnate familii (v. vol. V,pp. 574-5). E interesant, iarl, cä aceastä indicatie genea-logicd face sd se coboare Buhusestii din Stravici. Un alt Stra-vici (Straovici), Bratul, se intimpind adesea in documente pevremea lui Alexandru-cel-Bun (Uricariul, XVIII, pp. 454-5);dupd el yin : Stefan si fratele acestuia, Jurj Straovici, care eeGiurge Stravici» din documentul nostru - in docu-mentul urmdtor, Durnitru &thus apare in slujba cdrturä-reascd a treti Logoatului.

La n° 21. Pentru Plotunesti, satul si räzäsif, v. Ghibänescu,in Arch. soc. .yt. lit, din fay!, I.

La n° 23. Lupul Vornicul e Hdbä.sescu, care era in 1625vtori Logo fát (v. vol V, pp. 16-7). Apol el ajunge Postelnic (nullfare-Postelnic, ibid., p. 18, n° 83 ; pp. 20-1, 89, 91). in 1631,acest Lupu era Vornic-Mare de Tara-de Jos, pe cind VorniciaTerii-de-sus o avea cGrecul» Vasile Lupu (vol. IV, p.nota ; cf. Tanoviceanu, in ziarul Secolul din 28 Maiü 1903). La.1642, trdia numai väduva sa, Märica, sora lui Gheorghe siIon Präjästil (vol. V, p. 27, n° 122). Ion fiul lui Lupu Hd-bdsescu era biv pircdlab la 1662 (v. n° 43). Fiul slü Stefanapare in n° 119. Pentru Stefan Moimdscul, v. si mai sus, p. 537,la n° 140. Pentru Vasile Banul, nasul, vol. V, p. 17 nota 3 ; aici,n° 47. Savin e Prdjescul. I.voç poate fi Pand Cdmdrasul (v.Ghibänescu, in Arch. soc. yt. )vi lit, din lag, II, p. 615). Eus-tratie Logoiltul e cel cu Pravila (Bianu si Hodos, Bibliografiaromclnéscei veche, pp. 150, 158 si, mai ales, St. Ordsanu, Cro-nicarif moldovent din sec. XVII" , Bucuresti, 1899, pp. 98-9).El era de sigur biv treti Logofdt, si o lucrare a sa ineditde din 1632 (Bianu, in Columna luí Traian pe 1882, p. 217).Bas ptä trebuie sd fie Iorasco (v. vol. V, p. 18, n° 84). -Actul trebuie sá fie din 1631-2.

(ibid.).

fi

nle

MATERIALS DE ISTORIE CIJLTLIRALI 553

La n° 24. Arvasia se numia strdmoasa Calliniachilor. V. Doc.Callimachi, I, pp. xviii-ix. titre hirtiile Miclestilor, la Ac.Rom., e si un zapis pentru vinzarea unei mosif din partea unef4Aravasiia hvata loI Ionasco Tdnasie» (23 April 7193=1685).Pentru un boier Bo lea, v. Chtlia p Cetatea-Albd, p. 197.

La n° 25. Iordachi e Cantacuzino. V. Tanoviceanu, in AnAc. Rom , XXIV, p. 121.

La n° 27. Armasul Lungul e Carp Lungul, fiul lui Gavril (v.n° 35) - Pentru acest Huhule, v. mai sus, p. 550. - Uricariule Ieremia Bdseanul, de supt Movilesti.

La n° 31. Hotärnicia pomenitd e de la inceputul veaculuial XVIIP".

La n° 41. Cf. cu boierif ce se constatd in 1662 (vol. IV,p. CCLVIII, nota I). Ura cu care se vorbeste de nävälirealui Constantin-Vodd Serban, cu Cazacii, se explicd si prinaceia ca.' abia la sfirsitul lui Februar 1661, cu citeva sdptd-mini innaintea acestuf zapis, el fusese silit a párdsi Scaunul,usurpat, al Iasilor. V. vol. IV, pp. CCCIX-x i notele.

La n" 42. intdiul D irac e Serdarul, tovardsul lui Ilineu inrdscoala de la 1671, contra lui Duca-Voddi. Ce va fi avutfiul sdu Gligorcea nu intdiul Ghica, nu, stim, il vedem insä maitdrziu, pe vremea luI Stefänitd Lupu, luptind in fruntea unei cetede Cazacf, supt steagul ndvälitorului Constantin-Vodä Serban(Miron Costin, p. 369) Pentru fiat sdd Apostol, v. n° 63 ;pentru el si alt fiii, Chiriac, n° 73 (si alte rude). El mai avutreI fete. Din Postolachi Durac se ndscu Nicolae LozinschiDurac (v. no 15 r). Gligore Pdharnicul e cel din Miclesti (v.mai SUS, p. 543).

La n° 48. Iordachi Spätarul e tot Cantacuzino, care fuseseatita vreme Mare-Vistier.

La n° 49. c Dasovanul» inseamnA locuitorul din Dasov, Ocea-cov. Mändstirea de la Dealu-Mare fusese fdcutd de Iani Ha-dimbul (v. vol. V, pp. 581-2, 583-4, 620).

5.54 EXPLICATIf LA DOCUMENTE

La n° 50. Nicolae Buhus era fiul luf Dumitrascu (v. maisus, la n° 20). El moare innainte de 1667 (v. aid, n° 52). Cf.vol. V, p. 574.

La n° 51. Pentru alt Burnaz, V. ma:I sus, p. 537, no 40.

La n° 52. Domnul e Bias Alexandru.

La n° 55. Fentru cariera lui Miron Costin, v. mai sus, n°48, si Gidei, .9. c., p. 172.

La n° 56. Pentru familia Neaniul, v. p. 559, n° 17. Acest Gavrilajuns Vel Stolnic, in a treia Domnie a Ducal-Vodd, fuge inPolonia (N. Costin, p. 23). - Biv Serdarul Gavrilitd. e Cos-tachi. Supt Gheorghe Ghica, el fusese Vel Jicnicer (MironCostin, p. 364).

La nie 5 8 9. Stamatie Postelnicul era de loc din Chios (vol.IV, pp. 274-5, n° cvni, si p. 275, nota I). Fiul ski pare a fiacel Cornis Sandu Stamatie, care lud pe (a doua yard aDoamneI» luI Duca-Vodd (N. Costin, p. 22).

La n° 60. Trebuia : caásovanului» (v. n° 49).

La n° 63. Vdtavul de Postelnicie Constantin Beldiman edintre innaintasiI poetului. V. Ist, lit. ram., II, p. 88. -Panvd e Pavel.

La n° 65. Alexandru Buhus era probabil fratele lui NicolaeLogorkul. V. la n° 50.

La n° 70. Pentru Ionasco Talmaciii, care era la 1670 VelPdharnic, V. vol. IV, p. 275, IV 108. El luptase allturi deGheorihe tefan-Vodd, intors in tard, contra lui GheorgheGhica (Miron Costin, p. 359) : rdmase cu Pdhdrnicia deatunci si trdi pe ling-5. Safta, vdduva Domnului sdii pribeag.V. si vol. V, p. 584. - Miron Vornicul e Costin. V. $1 n'urmdtor.

La n° 72. 4Fosti parnic, insamnä, probabil, (dust PdharnicP,nu efost tiparnic,.

MATERIALS DE ISTORIE CULTURALA 555

La n° 83. Ilie Drdgutescul fugi la 1684 in Po Ionia cu Stefan-Vodd Petriceicu (Neculce, p. 224).

La n° 86. Pentru loan Paladi, v p. 536. Toader din Mire$ffe unul din ceT tre Mirescul, tustreI CdpitanI (Ioan, Toader,Pavel), cari intovdrdsird In pribegia luT pe Dimitrie Vodd Can-ternir (Neculce, p. 332). V. $1 aid, n" 94, 116.

La n° 88. in Tara-de-jos, pe Birlad, fusese un Tinut al 01-tenilor. V. Chilia fi Cetatea-Albd, p. 95. De aid acest VasileOlteanul.

La n° 91. Toader Albotd innaintd in boierie, ajunse Pitarsi se a$ezd' in Tinutul Botosanilor : la 1702 il gäsim la Boto-sani chlar, cu sotia $1 cd treI fiT aT sal (vol. V, pp. 226, n° 61).Stirce era diac de Vistierie : familia lui e bucovineand. Ior-dachi Toma e fiul lui Stefänit'd Pdharnicul si nepotul de fiaal lui Toma Cantacuzino. V., asupra lui, vol. V, p. 590. Abiain 1705 el era Medelnicer; v. ibid., p. 50, n° 231. Cf. $i Ta-noviceanu, in Secolul din 28 Maiii 1903.

La n° 94. Stefan diacul de Vistierie e adrcd ; v. n° Iol .

La n° 95. Todera$co Vistierul e Cantacuzino, fiul intdiuluiIordachi.

La n° 105. Pentru familia Morenilor, v. mai sus. p. 545 $ivol. V, p. 48, n° 221 (Nicolae de aid, in 1692). IordachiCantacuzino e acelasT cu biv Vel Stolnicul din 1692, adecdIordachi Pd$canul, fiul lui Iordachi Vistierul $i al Alexandrel(v. $1 vol. V, p. 45, n° 212), ginerele luT Apostol CatargiuII. Ilie Catargiu, care era in 1692 abia vtori Postelnic, e fiulacestul Apostol $i al CatrineI (ibid ). Din partida Cantemi-re$tilor, Bie a fost odatd Caimacam al lui Antioh-Vodd. SuptNicolae Mavrocordat el gustâ inchisoarea si se fdcu vinovatde pribegie. Dupd ultima stdpinire a lui Nicolae-Vodd, el ajunseMarele-Logofdt al luT Mihai Racovitd. V. Ist, lit. rom., tabla.Pentru urma$TT luT in sec. al XVIII'', v. tabla la .Doc. Calli-machi. - 0 sord a luT Ilie tinea pe Sandu Sturdza (vol. V, 1. 6%).

La n° io8. Pentru Dumitra$co Ceaurul, v. vol. V, p 576.

556 ExPLICApf LA DOCUMENTE

La nie 114-5. Pentru Nicolae Donici, v. 1st. lit. rom., II,P. 450.

La n° 121. Bunita era si nume de familie. Un ToaderBunita de la inceputul secolului al XVIP" e pomenit in vol.V, Doc. d-lui Al. Callimachi.

La n" 123. V. no 120.

La n° 124. Lupu nu poate fi Lupu Costachi, care nu maitraia la aceastä vrerne. V. $i n° 149.

La n° 125. Pentru antecesorii lui Stefan Hermeziu, cäsg-torit cu Ilinca lui Stefan Bärcä (un Grigore in sec. al XVIIP"),V. mail sus, p. 57, n° 9 ; vol. VII, p. I I I, n' 34 (Gheorghitg,in 1712) El nu era Grec, ci un rgza$ tutovean. Stefan $i altidoi Hermeziu in vol. VII, p. 116, n° 51 (1770), p. 120, n° 64.Fiul ILA' Stefan F e Sandul de la n° 138. Pentru Cucoreni, v.vol. V, p. 584 $1 aid, n° 135.

La n° 127. Manolachi Ruset era fiul Cuparuldi celui bdtrin,Anita era sorg cu Stefan de la n" 128. V. mai sus, p. 550.Fiul luf Stefan e Constantin de la n° 132. Anita se mgritäcu un Silion, o sorg a ei cu un Costachi, iar cea mai maredin trel cu Sulgerul Nicolae Lazu (v. aid, n° 170; cf. $i n°

171). Pentru Constantin Costachi (al IIIIeR), V. mal sus, p. 550.Pentru alt Constantin Roset, Vel Vornic, in acela$1 an, 1740, V.vol. V, p. 57, n° 255. Cf. ibid., n° 257.

La n° 138. Nicolae Gherghel e pomenit $1 in n° 27 (la stir-$it). La inceputul veacului, träia Lupa$co Gherghel Jicnicerulal doilea, cgsgtorit cu Alexandra, fata lui Stefan Brgiescul(v. vol. VII, p. 107 $i urm., p. I 1 1 , n° 36). Fill säi sint Ste-fan (ibid., p. 113, n° 40) $1 Gavril (p. 115, n° 47). Nicolaese intimping $i la 1774 (ibid., p. 116, n° 52). El are pe Ser-ban, lordachi (ibzd., p. 117, n° 54) $i lenachi (ibid., p. 118,n° 59); o fatg a lui iea pe Constantin Stroiescu (ibid., p. 120,n° 67). Mama acestor copii era Catrina, fata celui d'intglaStefan I-Termeziu (v. la n° 125), $i sora lui Sandu (v. n° 143).

La n° 139. Toader Carp e deci ginerele lul Stefan Her-


meziu. Vel Logofdtul Cantacuzino e Iordachi. Fiul sda eGheorghe de la 11 le r41, 155-7.

La n° 141. Gheorghe Beldiman e tatal poetului. V. Ist.lit. rom., II, p. 88.

La n° 144. Ionitd Cuza e acel care fu ucis mai tdrzia dinporunca luT Constantin-Vodä Moruzi. V. $i nk 148-50, 152.

La n° 145. Sandu Hermeziu e fiul luT Stefan. V. la n° 125.

La n° 147. Ienachi Hrisoverghi e ginerele luT Ianachi Cal-limachi. V. Doc. Callimachi, II, Prefata.

La n° 149. Data actuluT de la Iancu-Voda e falsä.

La n° 158. Ioanichie Cogälniceanu e nepotul cronicaruluf,fiiii al frateluT acestuia. V. maT departe, n° 159 $i /st, lit.rom., I, p. 482.. El ajunse egumen de Dolje$ti (n° 161). CefdoT Cuzesti pomenitT aid trebuie sä fie fiii sail nepoOl luiIonita, care era incd in viatd. V. $1 n" 169.

La n° 16o. Pentru familia Calmutchi, v. Doc. Callzmac/u,I, Prefata, cap. I. Cf. si aid, n° 176.

La n° 161. Nu $tim ce rudd era acest Beldiman cu familiapoetului. Vasile $i Grigore Razu erati poate frati (Doc. Ca lli-machi, I, p. 416, nota I). innainte de dinsii fusese un Con-stantin Razu supt intdiul Cantemir si un al doilea, om cu in-semnatate, in prima jumatate a sec. al XVIII-lea. Eis erati fill'acestui Costachi.

La n° 165. Ianache e Ioanichie Cogalniceanu. Din acestdocument se vede cä de la Vasile Cogailniceanu, tatäl luiIenache cronicarul - care apare aid ca Medelnicer - $i alluT Constantin, tatäl calugdruluT, ail rämas $i doua fete, mä-ritate cu Petru Che$cu si cu Teodor Isacescu, amindoT bole-rina$T cunoscuti. V. tabla Doc. Callimachi. Petru Che$cu afost un vestit hotarnic. El avea partI in Horodi$te $i Cuzlaa(vol. V, pp. 541-2, n° 18).

La n° 168. Ioan Hermeziu era din aka* ramurd decit a luiStefan.


La n° 172. Si acest Coaniceanu va fi fost rudd cu fa-milia cronicaruluf Cf. $i n'e r8o, 199.

La n° 173. Pare a fi foaie de zestre a CatincH Carp, fataluI Gheorghe, rndritatd cu Toma Cozma. V. n° 190.

La n° 177. Pentru Lupu Stroiescu, v. Doc. Bistrliet, II,pp. XXI-II.

La n° 183. loan era fiul luf Gheorghe Carp.

La n° 186. Data actului de la Alexandru Ilia$ e falsä.

La n° 195. E vorba de plecarea luI Constantin-Vodd Ip-silanti $i a Doamnel lui.

La n° 204. Gheorghe Cuza pare sd fie al luT Nicolae Cuza.V. Xenopol, Cuza-Vodd, p. 18.

La n° 208. Caimacamif tineail locul luT MihaT-Vodd Sutu.

La n° 209. G. Pini e vre-o rudd a consulului rusesc din prin-cipate, care era Alexandra Pini (v. vol. X din Hurmuzaki,tabla). Calatoria lui in ajunul mi$cdrilor revolutionare nu efdird interes.

La n° 231. Grigore Cuza e unchiul luf Alexandru Ioan I-iii.

La nie 232-3. nisi. luT Joan Carp sint Nicolae $i Petru, -acesta din urmä tatall d-luI P. P. Carp.

III. Acte diverse.

i. De la mai multe persoane.

La n° 2. Ord$ starostele e tatäl ltd. Väscan Ora's, din vre-mea Movilestilor. V. Hurmuzaki, Xr, p. r..xxxv $i nota 4.

La n° 3. Cozia se dovede$te de aici a fi un riume comun.A$a s'ati numit intditi $i CuzestiI. V. $i vol. V, p. 8 $i nota i.

La n° 5. Maria Movilä fu sotia luI Stefan Potocki. V. Papiu,Tesaur, II, p. 140. - in Arch. StatuluI din BucurestT, actelemänästirif Cosula, pachet 12 (Schitul-Mare din Galitia, lingdStanislaw) se aflä copia uneI gFassio substantiae, din 9 Ia-nuar st. V. 1783, din care extragem rindurile urmätoare :


Monasterium Skit Magnum nuncupatum, graeci ritus non uniti, subsistit perse in loco remotiore : in montibus carpaticis situm possidet ...

1. Fundationem printam ab Illust. Magna.. d. Maria Mohilanka, cvniuge Ste-phani Potoski, factarn, cuius instrumentum combustione monasterij a Turcis illamperdimm est.

[ExpensaedPro cultura vinearum in rurcica Moldavia et adductione vini ... 200 [fl. imp].Pro advectione omnium alimentorum ex Bucovina et Turcica Moldavia, cum

hic iiihil victuale in Galicia preter olera adsit ... 3.250.Ilinc apparens decessus.Supplet proventus ex horns in Bucovina et Turcika Moldavia existentibus,

et quidem in Bucovina.1. A principe Moldaviae Basilio ad monasterli conservationem, occasione in-

corporationis monasterij suczaviensis in Bukovina huic claustro Skitensi inGalicia, anno 1648, fundatus est pagus Mamajeszti in districtu czernovicensi, promemento perpetuum dicendo, hinc ... 1.250 ...

4 Anno 1659, a principc Moldavme Georgic. Gtka assignatae sunt ad fun-dationem hmus monasterij decimae frumenti ad proventus civitatis Czernovicz,et assequentibus principibus confirmatae, ex quibus ... too.

La n° 6. Pentru Rugind si fiul sau Pavel Jicnicerul, v. volV, p. 621 si vol. VIL p 104 si arm. -- Turcul e Turculet,tatäl 1111 Costasco, cunoscutul viteaz (v. v6l. V, pp. 584-5).Cf. si n° IC. Vdduva luT, in n' 15.

La n° 16. in privinta Bälsestilor din sec. al XVIII" potservi urmdtoarele clouä regeste, dupd originate aflätoare inBibl. Ac. Rom. (hirtiile Miclestilor).

r. cSocotiala de inpartiará de mosii o avem de pe parintii nostri, de pe BM-.A.t-i, precum s'ad Impartit pe trif pail, sa spj stie, let 7226 [1718', Apr, 17..

Partea lift' Andrei l3als parte din Meresti, Albeti .Parte luT Ion Bals Vor-nicul si a fratelui dumisale, lui Paval, care s'airi dat iar fratelui dumnealul,dumnealui Vornicului, la moarte sa. . parte din Rug, Albesti, helestea la Dii-mesti, Cortesti. Partea Anitei BalsoaieT. Martel-1. Adam biv Vel Sulger, ToaderBasota biv Vel .5atrar. - EI toti grit Hi lui loan Bals, si fata a fost sotia luiConstantin, fail lift' Constantin-Vocia. Brincoveanu.

2. zo Mani 7264 [1756] Marturie data lui Glegore Bair Inv Vel Armassi lilt lordache Balse treti N., istier. Se vorbeste de graposata Catrina Ursachioia.matusea damilorsale». Pomenit .dumnealui Lupul Balse biv Vel Ban..

V. si n° 32.

La n° 19. Vasile Gane a fost un orn de casd al Callima-chilor. V. Doe. Callzmacki, tabla.

La n° 20. Pdharnicul Ienacachi e Milo.

560 EXPLICATIÎ LA DOCUMENTE

La n° 38. Filaret de Apamea e fratele lui Alexandru Bel-diman. V. mai sus, p. 550.

.2. Documente comunicate de d. Ermil Pangrati.

La n° 3. Avem aid pe incepätorul neamului Go lie, Hanco.Fiul sati e Lazar pircälabul. El are pe Stefan (n° 5), pe Ie-remia si pe Ioan (n° 6). Alti copil decit cei doi de la n° 6al lui loan sint pomeniti in actul din Uricariul, X, pp. 139-43(cf. Hurmuzaki, XI, pp. xxvi-vit). De aici se vede a Marele-Lo-goat Dumitru din 16o6, sotul CArstäneT, era ginerele luf Lazar.

La n° 7. Pentru Vel Vätavi, v. p. 533. Bäseanul e Uricariul.

La n° to. Pentru Toderasco Jora, v. mal sus, p. 538.La n° 12. Deci Hrumut, numele unui pretendent din sec.

al XVI' (v. Chilza ,s-i Cetatea-Albei, tabla), face parte din no-menclatura comund romdneascd.

La n° 19. Nagaragiii sint un fel de musicanti din mehter-hane4. V. säineanu, lnfluenfa orientalit, III, p. 88.

La n° 20. Alexandru poate fi Raman& V. aidn° 34, si vol. V, p. 46, n° 215.

La n° 21. Buhaiestii jucarä un rol in secolul al XVIII-lea.V. tabla Doc. Callimachi i aici, mai sus, p. 545. V. si n° 29.La n° 37 apare Ionasco, fiul lui Vasile.

La n° 22. Si de aid se vede ca. Sturdza e la origine numede botez. V. mai sus p. 533 si mai departe, n° 32.

La n° 25. Axintie biv Vátav poate fi Uricariul.

La n° 33. Safta e a doua sotie a lui Iordachi Ruset. Pentrucea d'intaiii, v. vol. V, p. 589. Nief un Buhu nu se Aid caLogofät-Mare pe acest timp.

149,

La n° 34. Pentru Costin Neaniul, v. mai sus, p. 554.

La n° 36. E vorba de Ieremia Bäseanul.

La n° 39. Petitru Jorest, v. mai sus, pp. 537-9.La n° 40. Logofatul Miron e Costin, cronicarul.

p.


La n° 14. Iorga Postelnicul e värul lui Vasile Lupu. V.vol. III, p. 32 ; IV, pp. 339-40.

La n° 15. Mal' sus am väzut un Bejan Gheuca. intre hir-tulle Miclestilor, la Academia Romind, se aflä un act, din 24Decembre, - al lui eBejan Buzneal», din Tinutul Vaslui.

La n° 47. Andrei pare a fi trimbitasul leysc, ce a mai fostpomeni t.

La n° 48. Spatarul Cuza e Dumitrascu, tatäl lui Miron,Toader si Velicico (pentru care v. si p. 239, n° 242). V. vol.V, p. 93, n° 78 ; p. io6, n° 125 ; p. 539, nIe 8-9. Din n° 51, sevede, cd el luase pe o fatä a ha Toderascu Jora, sora cuIrimiia (vol. V, p. 540, n° I I). Fiul cel mai mare al lui Du-mitrasco, Miron Cuza, lud pe fata lui loan Costin, fiti al luiMiron cronicarul (v. ri° 53 ; cf. n° 40 si 1st, lit. rom., I, p.64). Din n° 53 ar resulta eh' si Ilie Catargiu luä. parte (caalt ginere ? Dar v. vol. V, p. 96, n° 87 ; p. 99, n° 97) la im-pärtirea mosiilor lui Ionitä Costin (v. vol. V, p. 587). NicolaeCostin, alt participant, e fiul luI Ionitä (Ist. lit. ram., L. c).0 rudä li era si Anita Sturdza, mätusa lui Miron. Ionitä fiullui Miron (v. si mai sus, p. 59), apare la 1742 ca simplu Pos-telnic (v. si p. 246, n° 318). La 1752 e biv Vel Pitar (n° 64) ;tot asa la 1757-8 (vol. V, p. 540, n'' 13-4). in 1760 el erabiv Vel Stolnic (vol. V, p. 541, n1° 15-6 ; Doc. Callimachi,I, p. 432, n° 39). El tinea pe fata unui Jitnicer Toader (Doc.Callimachi, 1. c). Nu stim in ce chip Domnita Anita, fatalui Antioh-Vodä Cantemir si sotia lift Toader Paladi, era varaIlincE, sotia lui Miron (v. nl° 67, Ho , cf. vol. V, p. 1(38,

n° 137 si ibid., p. 623). in 1761 Ionitä e judecAtor la Vaslui(n° 70). in 1763 e ispravnic tot acolo (Doc. Callimachi, I, p.458, n° 102). Pänä la rdzboiü el nu se urcä mai sus decitvechia sa Stolnicie. Divanul de pe vremea ocupatiel rusestiil face PAharnic (n° 85), apoi Spätar (n° 87). Uciderea luidin porunca Ka Constantin Moruzi se face la 18/29 August1778. La ea contribui amintirea serviciilor ce adusese Rusi-lor si uneltirile contra celor ce conduceati pe Domn, VasileRazu, Ionitä Logorátul Cantacuzino (Deleanu) si Vistiernicul

68773 Voi VI. 36


Iordachi Bal$ : intre complicit osinditilor se pomene$te siSpätarul Ioan Canta, cronicarul. Cf. Xenopol, Cuza-Vodei, p.17 i Isl. lit. rom., II, pp. 84-5. Ionita. Cuza avea drept cumnatpe un Lupu Crupenschi (p. 263, n° 431). - Fiul cel mai mareal lui Ionitä e Arghir sail Arghirachi, pe care-I gäsim facindo cumparatura la 1779 incä (n° 94). La 1783, el era biv VelPitar (n° ioo), peste doi ani biv Vel Stolnic (n° NH). La1789 e Särdar (n° 106). La 1794 ajunsese Caminar (n° 113).De la 1798 il vedem Ban (n° 119). El fusese si ispravnicde Vaslui (n° 122). Tinea pe o Ilinca (n° 134 La 1816, e Spatar(n° 145), apoi Postelnic. Fiul sat' (Arghirie traia incl. la 1824)e Iordachi Comis, apoi Aga (pp. 178-9). - Cuze$tii vasluienisint coboritoril lull' Arghirie. - in 1789 se pomenesc cfratiimai mid» ai lui Arghirie (n° 105 ; cf. n° 99). El pot fi loan$1. Nicolae (cf. n° 112 i Xenopol, Cuza-Vodci, p. 18). D.Xenopol da apoi urmatoarea derivatie genealogica :

Nicolae

I ' I I

Grigore Gheorghe loan..,

I I

Dumitrachi Alexandru Ioan I'La n° 50. Pentru Stefan Hermeziu $i sotia lui, v. mai sus,

p. 556. Pandele fiul lui Frangule Säuariul ($i Mare-Vame$) epomenit in aceasta calitate de creditor al Costine$tilor, $i invol. V, pp. 132-3, nIe 64-5.

La n° 67. V. nota la n° 50.La n° 68. Evloghie e vestitul dascal, caligraf $i traducätor.

V. $i n° 83 $i mai sus, p. 12 $i urm. Fiul lui, Constantin, epomenit la n° 84.

La n° 113. Gherasim Cantacuzino e Spätarul, calugarit, Ior-dachi Deleanu. V. vol. VII, p. 83, nota I $i actele la carese raporta.

IV. Ctteva registre de socoteli inedite.

V. altele in Iorga, Documente fi cercettirr asupra istoriefinanciare fi economice a principatelor romine, Bucure$ti, 1900.

MATER fALE DE ISTORIE CULTURAL A 568

V. Condica de porunci a ha Constantin Mavrocordat.

La n° ii. Sdtrarul Nicolae Hrisoverghi e tatd1 lui Ienachi,ginerele lui lenachi Callimachi. V. Doc. Callimachi, II, Prefata.Un Manolachi Hrisoverghi a fost Marele-Comis al lui Ni-colae Mavrocordat in intdia Domnie (Neculce, p. 296). AltHrisoverghi, in Studiì fi doc., I-II, pp. 188-9, n° 140. Un Con-stantin Hrisoverghi, mai departe, p. 245, n° 306.

La n° 20. Nicolae Costin II imparte cu Ienachi CantacuzinoDeleanul (v. si mai sus, p. 561) averea ha Ionitá Costin,tatäl lui Nicolae si socrul lui Cantacuzino. V. si Doc. Can-tacuzinilor din Moldova, in partea a doua a vol. VII. Cf.,insd, Gen. Cant., p. 49, care-i dd de sotie o cRuseteasä».

La n° 21. Pentru rolul Lajilor, in Moldova - zaheregil maiales -, v. Hurmuzaki, X, p. xix. Peste citiva ani, si tot inaceastá Domnie, Constantin Mavrocordat scdpd tara de acestistrasnici oaspeti si client'''. - «Zulumgiti» inseamnd asupritor. inlimba noastrd din secolul al XVIIPea pdtrunsese si cuvintulczulum», asuprire. in $dineanu, IV. orientalii, se dd (III, p.131) numaI acest din urmd cuvint.

La n° 29. Aga Lupul era ginerele Mitropolitului NichiforGrecul (Ist. lit. rom., H, p. 531 si nota 1). V. si Neculce,P. 418.

La n° 46. Pentru Stefan Ruset Páharnicul, fiul lui Iordachi,V. mai sus, p. 550.

La n° 48. Aristarch e Hrisoscoled, nepotul de fiicá al luiDuca-Vodd. Un Ienachi Hrisoscoled era ginerele lui MateGhica, tatäl lui Grigore-Vodd (Gen. Cant., p. 398). Un Iordachi,fiti al lui Aristarch (Ienachi Kogälniceanu, p. 227), apare inDomnia Callimachilor (v. Doc. Callzmachz, tabla), ca si unGrigorasco (ibid.).

La n° 59. Pentru saugärf Ocnei, v. Ghibänescu, in Arch.soc. ft. fi lit. din Iafi, II, p. 593 si urm.

La n° 61. D. Gr. Goilav, din Botosani, imi comunicd un


act domnesc din i'li Maig 1827, intárind vechile privilegaale Armenilor din Roman:

- Se face stire cu acest hrisov al DoinnieI Me le pentru briasla negutitorilorarmenl den tirgul Romanulul, careY, prin jaloba ce ail dat ckrä. Domniia Mea,ail arétat cum ci ail hrisoave g[os]pod de la cel maY innainte de noi DomnI,cuprinzkoare, atit pentru darea birulul, cit si. pentru alte rInduele a negutito-rid kr, in ce chip O. sä pizascä si si. sä urmezi, !kind rugäminte ca si Iisa Innoiasc5. privileghiurile si sä sä hotärascä si pentru darea birului, in cechip sä. sä urmezi. Decl, cercetlnd Domniia Mea si incrediOndu-ne den hri-soavile g[os]pod ci nt-ail arkat cä, atit pentru darea birulul, clt si. pentrualte rindueli a neguVtoriel lor, ail avut privileghiuri In ce chip sä sä. urmezé,si, socotindu-sä c5. briasla aeasta, cu negu¡itoriia carea fac, aduc folos siCämärii g[os]pod $ i läcuitorilor inlesnire la alisveris, - sä cuvine, dupé drep-tate, a axe si acum acele privileghiurI. Nu li-am trecut cu viderea rugéminte,ce prin hrisovul acesta le intérim si hotérim . tritätil, tot birul breslei acestiiasl fie pe anu una mie doal sute lei, banil Visteriei, si osébit cite cinspräzkiparale de tot leul, räsura. La cari bull sé plätiascI cu topl, dupé driaptä.cisla ce vor face intre dinsii, afarä de Mihalache si Cirstea Misiri, care sintasazalI la rinduiala ruptelor de Cémarä, prin osäbitä carte a DomnieI Mele,si suma banilor acestora sé aibi a-i pläti cu dol vadele, adecé giumétate debani la Sv[ä]ntul Gheorghie si giurnkate la Svn Dimitrie. Al dollea pentrudughenile ce vor avé negutitoril armera a breslei acestie den Roman, atlt Intirgul RomanuluY clt si la alte Tin[u] turi, adecii. la Tirgul-Frumos, la thgulNiamului, si la tirgul Baclulul, sé. aibä a da la agiutorinta de iarnä. cite cinsprezkilei de o dughianä. bogasierie, zéct lei dughiana brasovenie, zäet lei dughianaciväférie, opth lei dughiana bécälie st optu lei dughiana rachierie si optu lei du-ghtana mumgerie, $ i. cite cinsprezäci parale de led räsura. lar cafinelile ce vor avé,atit la Roman cit si la NianVi, fiindcé plätesc havaetul lui Cafegb-basà, si nusä supere. Al triile, pentru crimile ce vor avé, sä plitiascé In vremea agiu-torintii cite treY lei de bute si cite salzéci parale de poloboc. Al paträle, fieorffi fratii kr, cét $ i calfile celor ce slujäse pe la dughenl, find holtel sä nu fiesupära cu dare de bir sail de havalele , cum si clad vor umbla pe la iar-maroace si zile de tirg, si prin sate cu marfä de vinzare, si acci ce sä numäscdesägarI, si nu si. superi de céträ dregkorI, nicl sä li sä ià vre un ban cupricina de bir, sail cu nurne de alte cheltuele, fiind-cl el toate därile is plätescdupä askarea la Tin[u]tu Romanului. tug acestiia tot sä. fie adiverh prinmérturita dregkoril[o]r de Roman, corn cé slut din briasla negutitoril[o]rde acolò. Asäminea si arga0i ceI ce vor avé pe la caséle lor, fiind holteY, sänu sä. supere. Asijdire si pästoril ce vor avé pe la bucatile céslilor, findmazurl, rus, oameni streini, si adeveriV prin märturiia dregkorilor de margineci slat streini si c6 n'ail avut vre un amestec de bir cu läcuitoril OriI, si fieaparat si scuth de tot birul VisterieY, cum si de toate orY ce art Al cincilea,cu caI de menzil, zaheré, salahori si alte orl-ce havalele vor fi pe al0 11-cuitorl, O. nu si supere cit de putin briasla aèasta. Iar, la cheltuelile ce sé

MATERIALE DE 1STORIE CULTURALA 565

vor intimpla acolò In Roman, sa d $ i ei agiutorid ce1orala41 tirgovqcite sas[ä]zaci banl de casa pe an, iard de la celelalte tirguri pe unde vorav dugheni, sa nu sii supere nicl cu o cerire de bani, supt nume de chel-tuelile tirgului. Al sasalea, cibotariY den briasla aöasta, ce vor lucra pe lacasäle lor si nu vor avi dughenY, sä nu sa supere cu vre o cerire de darepentru lucrul mestesugulul lord. Al saptile, la vremea slujbel desating, petoate bucatile ce vor av : stupi i sfini, sä aiba a plati cite patru paralevechl de stup i sfini, iar mal mult sa nu sa supere. Al optule, pentruboi ce sä rup cirdurl de pin cirez si fug, cum si cal, epi din herghelle,sa aiba a da colac la cine i-ar esi, numaI cite dol lei de cird. Iard, cindA va resleV din ciriada cite un boa sail doI, cum si din herghelii cite uncal, iapá sad cite dol, atunci vor da colac cite unul led. Al noule, pentrutrebuinta casalor lorii, slobozi sa fie a aia ol si capri ; iar, a vinde carnesi la alV streinl sint opri(i. Al zäcile, pentru mosiile ci le tin cu anul pentrupasunel[e] bucatel[o]r, -0 pentru finul ce fac spre hrana bucatelor lord, macarca. este data poronca de obstie : in ce chip sä. sal urmezi, dard prin hrisovulacesta poroncim ca pentru cet ce li sa va cadi protimisire la cumpäratul ve-nituril[o]r de mosil cu anul par la Sfintul Gbeorghie fiestecine sä aiba a-sauto. protimisire sa dupä dreptate ; iaril, dupa sorocul aratat, nimble sä nufie volnic a cere protimisire. Asijdire 0 pentru acel care nu vor fi avind locde arat sad de cosit pe mosiile care sa afia säzatorl, si nu va fi venitul aceiTmosil vindut la a4ii pentru negOtorie, de nu sa vor puté invoi cu stapiniimosiilor ca sa li sä d loc cu dejmä pentru aratu, atuncl dumv. dregatorl aTinu[tuyilor sa le gas4 loc pe mosiile ce O. megiesasc prin invoialä, si cu.dejmá sä-s facä araturile trebuinoasä pentru hrana lord, dindu-le loc de o parte,iar nu inprästiet, cu striaciunea mosiel. Al unsprezacile, negqitoril bresleiacestiia, umblind prin tará pentru alijverisul lor, si avind pricina de giudecaticu cineva, poroncim Domniia M dumv. dregatori aY Tinuturilor, sä. avq a-Igiudeca cu dreptate, sail, nemulOmindu-sal cu giudecata de acol6, cu zi de so-roc si marturiia dumv. de toatá curgirea pricing, sa vie la Divanul domnesc.Drept aceia poroncim Domniia Mea dmv. ispravnici, giudeatorl, cum si altorzapcil si slujitorl si slujbasilor desetnici, pentru toate sa ayes a urmá intocmadupa cum mal sus sa cuprinde prin hrisovul acesta. Poftim dar Domniia Mipe alti frat lumina4 Domnl, pe care Svint[u]l Dumnezed II va orindui Inurma noastra la Domniia acestei 01.1, sa nu strice aeastä asaLare, ce mai virtossa o intäriascá pentru a Domniilord Sale vehica pomenire. Scrisu-s'ail hriso-vul acesta la Scaonul Domniel Mele in orasul Esii, Intru ci de'ntäid Domniea noasträ la Moldavvia, in anul al cincile , r8z7, Maid r.

Iscalitura, pecetea.

La n° 67. Pentru erban Cantacuzino acesta, v. mai sus,pp. 526-7. Actul din vol. V, p. 238, n° 94 ar fi decidin 1740.

La n° 68. Mitropolitul Antonie chemase pe Ru0. la Ia0,

566 EXPLICATII LA DOCUMEN TS

$i pentru aceia-1 intoväräsi in retragerea lor, primind de ladin$il apoT Mitropolia CernigovuluI $i a BilagoroduluI (v.

Neculce, pp. 411, 413). El era CernAutean, din neamurile dejos (Ian nepot al sää fiind cimblätor», curier) (vol. VII, p. 94,n° 22). V, Ist. lit, rom., I, p. 244, nota 3. IAsä o reputatiede out cärturar. 0 cumpgrAturä a lui, vol. V, p. 105, n° 121.Pentru chipul cum fugi, v. mai departe, p. 253, n° 385.

La n° 73. Pentru upr, v. Chilia fi Cetatea-Albd, p. 247.

La nq 76. La Iaruga se incheiè pacea turco-polonä din1617 (Socotelile BraFovulza, p. 41).

La n° 78. Toader Paladi tinea pe Anita fata lui Antioh-Vodd Cantemir $1 a fetef luI Dumitra$cu Ceaurul, Ecaterina(Necuice, p. 257). De aceia avea dreptuff asupra mo$teniriICeaurestilor, confiscatä de Mihaf Racovita pentru trádarea lui\Wile Ceaurul, fratele Anitei, in 1717. V. $i vol. V, p. 577.

L4 n° 88, Pentru Antioh Vornicul de Boto$ani V. vol. V,p. 238, n° 96 ; pp. 664-5. Dinul Arma$ul apare $1 in n° 62.

La n° i to. Ilia$ Cápitanul de Dorohoi e pomenit si in vol.V, p. 238, n° 96.

La rile I I0-1. Constantin Ruset e fiul lui Iordachi I'. Pen-tru el $i Im.dachi Cilibiul, v. mai sus, p. 550.

L4 n° 119. Andronachi negustorul de Botosani e poatecumnatul lui Ioan-Vodd Callimachi. V. Doc. Callimachi, II,Prefata.

La n° 129. Episcopul de Roman era Ghedeori. Probabilcä. Domnul, un luminätor al clerului si un mare partisan altraducerilor, ceruse un Penticostariä romänesc manuscript,pentru a-1 .60.'6, - ceia ce nu s'a fäcut.

La n° 130. Pentru Hrisoscul Vlast6, v. si n° 121. Din aceastäfamilie se cunosc : baronul Grigore Vlastd, ginerele lui Serban-Vodá Cantacuzino, Arapachi, capuchehaie in sec. al XVIIPea,$i fiul acestuia, ginere al lui Ioan-Vodá Callimachi. Fata luI

MATER1ALE DE ISTORIE CULTURALÄ 567

Grigore Vlastó Ilia pe Constantin Päscanul Cantacuzino (Gen.Cant., p. 48), fiul lu1 Iordachi Cantacuzino si al Catrinel, varaluf Nicolae Roset contele (vol. V, p. 57, n° 256 si nota 1 ;asa sä se indrepte ibid., p. 592). Gtigore Mate-Vol:la.' Ghicaar fi märitat pe o flied a sa dupä Arapachi (Gen. Cant., p.399). Hrisoscol va fi fost fratele luI Arapachi Vlast6. Dardin Neculce, p. 364, se vede c.a. acel Vlastò care a tinut pesora luT Grigore-Vodä Ghica era Andronachi, frate maT cu-rind cu Grigore. DecT am avea :

Vlast6,-

I I

Grigore AndronachiI

o fatä I I

Constantin Arapachi Hrisoscol

Päscanul I

Grigore,ginerele luI Ioan-Vodd Callimachi.

Un Ienachi Vlastò, in Ist, lit. rom., I, p. 342, nota 3.

La n'e 139, 141. Acest fink- Sturdza, fiul SanduluT, e Ion,care fu Marele-Spätar al luT Matef-Vodä Ghica (Ienachi Ko-gälniceanu, p. 227). Ionitä fusese trimes inteo misiune la Ta-tar-I', din partea Rusilor (Neculce, p. 4' I).

La n° 159. Orumbet-Oglu era unul din triburile Tatarilordin Bugeac. V. Chilia fi Cetatea-Albei, p. 260.

La n° 189. Cuzea Postelnicul (iar Cuzea ca nume de botez)n'are a face cu familia cunoscutä a Cuzestilor.

La n° 218. Pentru Armeni polonT, negustori de vite inMoldova, v. apendicele la Raicevich, Osservazioni, i Doc.Callimachi, III corespondenta lta Giuliani.

La n° 229. Vestitul Costasco, tan]. (?) lui Gheorghe Turculet,fusese botezat de Miron Costin. V. vol. V, p. 406, n° 22.

La n° 238. E vorba de venirea Tatarilor la 1717.

La n° 267. Serban Duca era poate nepotul de fiti al lufConstantin-Vodä. V. n°J 426.

-

668 EXPLICATIÏ LA DOCUMENTE

La n° 306. Ienachi Hatmanul, fost Vel Spätar muntean,era Ciuchi, frate cu a doua sOe a lui Nicolae Mavrocordat,tatäl DomnuluI. Cf. Neculce, p. 416 $i Gen. Cant., p. 388.Mar fusese un frate, Pdharnicul Constantin (ibid.).

La n° 336. Pentru aceste personagiI, v. $i vol. V, p. 18,n° 77 .

La n° 349. insemnatä e arätarea inrudirif dintre fratii Mo-vild de la sfluitul veaculuI al XVI-lea $i Petru Hudici, unuldin boierif luI tefan-cel-Mare (v. Uricariul, XVIII, p. 461).

La n° 384. Deci $i de aid se vede O. aceastä. Catrina Pa--cdnita, sotia luf Iordachi Pd$canul, avea, pe lingä fiul Con-stantin, $i o fatä, märitatä cu cel de al doilea Vasile Cos-tachi (Negel). V. p. 547.

La n° 388. Alexandru e Amiras.

La n° 390. Pentru Vornicul Tudorachi de Botosani, v. vol.V, p. 248, n° 120; p. 249, n° 123 (el reapare acolo dedin 1753).

La n° 395. E schimbarea de Domnie din Maiti 1733. Pentrudinsa, v. si raportul olandes din Constantinopol, 2 Maiil 1733 :

.... De Waiwoden of zoogenaamde princen van Wal-lachien en Moldavien zynonder malkanderen veran-dert; natnentlyk de prinsvan Wallachien na Molda-vien gesonden is, en die vanMoldavien na Wallachien.Dit geval zal apparent deharmonie van die familie nietvermeerderen, na dien dieHeer die prins in Walla-chien was, door deze slaggeruineert is ....

La n° 398. Pentru negustorul

... Voevozii sari aa zisiiprincipi al" TeriI-Romäne$tI$i Moldove ail fost schim-ba..V intre sine; Domnul Te-rii-Románesti. a fost trimes inMoldova, $i cel din Moldovain Tara-Romäneascl. Acestcas de bunä samä cd nu vamäri buna ,intelegere in a-

ceastä familie, de oare ceDomnul care a fost in Tara-Romäneasa e ruinat prin a-ceastä loviturä . ...

Manole din Boto$ani, v. do-

MATERIAL& DE ISTORIE CULTURAL/I 569

cumentele d-lui Al. Callimachi in vol. V l Doc. Callimachi,tabla (II, p. 668).

La n° 418. Stefan Luca luase pe sora lui loan Neculce(vol. V, pp. 405-6), fan', a Vistierulul Neculce i a surorii bunea lui Iordachi Stolnicul P4canul, Catrina (altd fatá iea peVistierul muntean Done ; Gen. Cant., p. 366, nota 2). TomaLuca pare O. fie náscut din aceastä cäsätorie. 0 sorá a luiToma, Ilinca, iea pe Hurmuzachi Logoatul, fiul luI CirsteaHurmuzachi, Vornic de BotoanT (v. vol. V, p. 233, n° 83,

p. 663). Un frate (saii vär) al lui, Adam Luca, face o ho-tärnicie alaturI cu bátrinul Hurmuzachi la 1733 (ibid., p. 233,n° 84).

La n° 453. Pentru Iordachi Gherghel, v. mai sus, p. 556.

La n° 469. Toader Jicnicerul pare sä fie socrul lui IonitáCuza. V. mai sus, p. 561.

La n° 474. Actul pentru impártirea averii lui Vorontar eacum la Academia RominA : am dat extrase din el mai sus,PP. 535-6.

La n° 272. Pentru aliim,v. Chilia f i Cetatea-AlM, p. 247.

La n° 496. Hrisovul pentru biserica din Schei s'a tipäritin Stinghe, 1st. besér. )Schéilor, pp. 184-7.

La n° 499. De aid se vede ea.', in afard de drepturile Vor-niculuf de Tara-de-jos, Birladul addpostia un Vornic al ora-tilui, care represinta pe acel Mare-Vornic.

La n° 501. Biserica Sf. Nicolae din BotoRni e a Papal-tilor.

La n° 502. Interesant pentru intinderea dioceselor. Vlädicade HuO, pe atund Ghedeon al II-lea, avea dec.', supt ascul-tarea sa i Tinutul Soroce. De altmintrelea, de dinsul seneat' toate locurile din Basarabia mijlocie ; la 1715 episcopulOrest reclamd doul sate de pe hotarul BugeaculuI, precumO. tirgul Dubasarilor de peste Nistru. In privinta lor aveainsä un concurent in episcopul päminturilor turcWI din preajma

0

51-

570 ExPLICATIf LA DOCUMENTE

Moldovei, care resida in Bräila (al Proilavulul) (Melchisedek,Chron. Hufilor, I, pp. i9o-i ; cf. Chilia fi Cet.-Albd, pp.234-5). Patriarchul de Alexandria, fäcut judecAtor, &a:du

lui Orest numal satele bugecene ; Episcopia de Husi nu pd-räsi insd drepturile sale asupra Dubasarilor. in schimb, Vld-dica dei Roman avea supt ascultarea sa si Galatri; dar, acestiafiind ocupati in parte de Turd, Proilavul se amesteca si aid(Melchisedek, Chron. Romanulut, II, pp. 28-9 ; Chilia fi Cet.-Albd, l.c.).

La n° 512. Poiana luI Päun face parte astäzi din mosiaPoieni. V. cap. I, partea a III-a.

La n° 514. Domnita Ruxanda vine varä cu tatäl lui Ior-dachi Deleanul, Toderascu Iordachi, iar nu cu mosul acestuia,Iordachi Vistierul.

La n° 515. cMavrodin Grecul» nu e cunoscut. Fiul säCi eacela care fu batjocurit la scoaterea din Domnie pentru a douacard a lui Dumitrasco Cantacuzino. El servi apoi pe Con-stantin Duca, Antioh Cantemir si Mihai Racovitä (v. Neculce,pp. 228-9, 266).

La n° 523. Pentru aceastä traducere a Penticostariului, V.mai ens, p. 566.

La n° 528. in Gherla se asezaserd Armeni, veniti din Mol-dova, cu Oxindie Virzirescu, care li fu episcop unit. V.sfirsitul prefetii vol. Iih din Doc. Bistritet i Benkö, Transylvania,I, p. 487. Numele Armeanului de aid e, de fapt, Toros.

La n° 533. Gavril Neculce era fiul cronicarului.-

La n° 535. Dinu, ispravnic de Suciava, e Cantacuzino mun-teanul. V., mai jos, p. 527.

La nle 545 si 548. in ms. Czartoryski 619 din Cracoviase aflä un numär de scrisori ale lui Constantin Mavrocordatcdtre tälmaciul polon Giuliani, de la care el doria stiri poli-tice, cad, zice Neculce, el cluta ccorespondentii din toateterile sträine sä aibä» (p. 380). Locul acestor scrisori n'ar fi,socot, nicAiri mai potrivit decit aid :

l r.---

MATERIALE DE ISTORIE OULTURALA. 571

I.

Signor mio osservandissimo,Essendo stata la lettera cortesissima che V. S. Illma mi hà.

scritto, per molte settimane smarrita per cagione di un vi-aggio che 116 fatto per regolamento della Valachia neo-ri-cuperata, di là del fiume Aluta, però 6 convenuto che iosino a questo giorno ne differisca la risposta. Rendo per aV. S. Elm« le dovute grazie per la favorevole assistenza, chesi 6 compiaciuta di compartire in quelle scabrose circonstanzeal signor Caragia; il motivo delle quale, oltre la di lei cris-tiana generosità, essendo stato senza dubbio ancora il rifflessodi farmi cosa grata, cosi non mancher6 di conservarne pre-sente la memoria e di darne le prove, ogni qualvolta mi som-ministrerà l'occasione di mostrargli la mia dovuta riconos-cenza.

Con che bramandole l'adempimento di ogni più vera feli-cità, con tutta la stima et osservanza rimango :

Di V. S. IllmaObligatissimo servitore

C. de Scarlatti'.A Bukuresti, li 14 di luglio 1740.

[cC. de Scarlattb cdtre acelasi ; Bucuresti, 25 Novembre1740.]

Anzi cercando di dar motivo a V. S. Illma di accrescerela mia riconoscenza, la prego di cominciar meco per l'avenireuna frequente corrispondenza di lettere - e di communicarmiqualche novità particolare, giaché le publiche notizie ci ven-gono somministrate dalle gazette di Olanda, di Colonia, diLipsia, di Vienna e di Mantova. Abbench nelle circonstanzepresenti non si possa tirar fin'ora alcuna certa conseguenza,le persone per6 versate negl'interessi politici, e singolarmentegli uomini letterati, possono ancora molte volte, per mezzo

1 P. 83.

II.

572 EXPLICAO LA DOCUMENTE

del loro lumi, passar a traverso dell'oscurità dell'avenire. Mifarà dunque piacere di parteciparmi quello che nelle circon-stanze presenti spacciano quei che hanno cognizione delleCorti e di aggiungervi il suo parere ; per essempio circa laprossima elezzione dell' Imperator de' Romani, li concorrenti,le fazzioni, i dissegni, e l'essame delle pretensioni più fon-damentali di cadauno ; sopra tutto circa la moderna successionedella Serenissima arciduchessa Maria-Teresa all' eredità dellaCasa d'Austria e ai regni di Ungaria e di Boemia. Che pensadella tranquillità dell' Europa? Safi ella sogetta a qualchetorbido ? Gli affari di Settentrione sono essi del tutto agiustati ?Che giudica di questa guerra fra. la Spagna e la Gran-Bre-tagna e della mossa delle squadre francesi? Sopra queste ealtri simili materie aspetto dunque il suo savio sentimento,e l'assicuro della mia gratitudine L.»

Acela§Y cätre acelag; Bucure$1 Io Iunie 1741.Räspuns la «due fogli di V. S. nima che mi sono stati sin-

golarmente graditi per le notizie che si 6 compiaciuta di corn-municarmi, accompagnate delle sue saviissime rifflessioni; delche rendendogliene le dovute grazie, la prego di continuarmital piacere con altre sue nuove di rimarco, le quali mi sarannotanto più grate, quanto saranno più frequenti. N manchere)io di contrasegnare a V. S. Illma la mia riconoscenza nei bra-mad riscontri di suo serviggio2.,

IV.

Illm° sre, signor mio Colendissimo,

Avendo la Sublime Porta deliberato che dal prencipato dellaValachia io mi trasferisca in questo della Moldavia, he) sti-mato conveniente di darne parte a V. S. Era per pregarladi aver meco un' amichevole corrispondenza di lettere, le

1 P. 103.2 P. 137.


quali mi saranno tanto più grate, quanto saranno più frequentie accompagnate da qualche innocente notizia e dalle sueprudenti riflessioni sopra gli affari moderni. Gliene professerôuna distinta obligazione, essendo, con tutta la più affettuosaconsiderazione e stima,

Di V. S. Brut'Affezionatissimo per servirla :

C. de Scarlattil.A Iassy, li 1 1 di ottobre 1741.

V.

Elm° sre, signor Colendissimo,Coll' occasione di un espresso mio officiale che spedisco

di nuovo in Polonia con alcune commissioni appartenenti a com-mercio, non manco di rinnovare a V. S. Mina le assicuranzedel desiderio che tengo di seco avere qualche amichevole edinnocente corrispondenza per appagare la mia curiosità conqualche singolare notizia degli affari moderni, accompagnatadalle sue prudentissime rifflessioni, essibendomi con reciprocaprontezza ad impiegarmi nelle sue brame in qualunque incontrodi compiacerle in queste presenti. Prendo nello stesso tempola confidanza di raccommandare alla sua amichevole assis-tenza il sudetto essibitore della presente, allora che avrà essol'onore d'insinuarsi appresso di V. S. Mina. Alla quale augu-rando il colmo di ogni più vera felicità, con una rispettosastima mi confermo

Di V. S. Illmadevotissimo et affezionatissimo

per servirla :C. de Scarlatti2.

A Yassi, li 12 di novembre styl. nov. 1741.

I

2 P. 147.P. sus.

574 EXPLICATIT LA DOCUMENTE

VI.Il lm° signor, signor Osservandissimo,

Mi sono sommamente gradite le giudiziose riflessioni e

singolari notizie che V. S. ll lma coll'ultima sua lettera delli8 corrente mi la inviato, e desidero che non passi alcunaposta senza che rni scriva. Non mancherò di mostrarglievidenti gli effètti del mio totale aggradimento Intantogli mando 50 ducati d'oro per le spese che possono oc-correre da Lei. Mentre nelle nuove che mi sono d'altrondevenute circa l'elezzione dell'Imperatore non vien riferito chei ministri di Prussia, Sassonia e Hanover abbiano fatto pro-testazione, se non avessi una intiera fede a V. S. Mma , neavrei forse dubitato. Laonde si compiaccia di confermar-mene la certificazione di questo punto in tutte le sue circon-stanze. Con che bramandole dall'Altissimo ogni più vero bene,sono perfettamente

A Jassy, li 1 1 di febraio 1742, styl vet.di V. S. Ill'

suo affezzionatissimoC: d. S ' :

VII.Monsieur,

flò ricevuto col salito aggradimento e stima la riveritalettera di V. S. Illma delli 14° scorso, colla relazione chesi 6 compiacciuta di communicarmi. Aspetto con gran desi-derio il suo gratissimo arrivo. Mä la prego che anche primache Lei arrivi a Leopoli, di farmi sapere ciò che trover a. neces-sario che sia allestito per l'incaminamento del signor ablegato.In ció mi farà V. S. Illma un sensibile piacere. E, con tuttoil rispetto, mi confermo

di V. S. Illmaobligatissimo et affezzionatissimo servitore :

C. de Scarlatti.A Jassy, li 26 giugno (5 luglio ), styl vet, 1742 2.

' P. 295.2 P. 242.


VIII.Monsieur,

L'inopinata nuovadella pace conclusa trà la Regina di Ongariaet il R di Prusia, che V. S. Ill-ma mi notifica come cosacerta, mi hh.., a dire il vero, fatto talmente stupire che, se nonavessi una credenza totale nella sua sincerità, avrei avutomolta pena a prestarne fede. Se la cosa 6 vera, assicuro V.S. Ill-ma che glie ne devo un' obligazione singolare per lasua attenta vigilanza nel communicarmi una nuova di tale im-portanza, e me le professer6 sempre tenuto per l'aveniredi simili nuove, purch siano veridiche. Per altro, la prego,subito, con tutta la premura, di darmene la confirmazione,con tutte le circonstanze che non possino lasciar in qualun-que minimo punto questa gran nuova in dubio ; mentre essaconosce la grande importanza che vi 6 congionta, che nonsi avanzino notizie di tale conseguenza senza fondamentaliragioni. Ne aspetto dunque subito da V. S. Ill-ma la confer-mazione, e, con tutta la cordialità, mi confermo

Di V. S. Ill-maobligatissimo et affezionatissimo servitore :

C. de Searlatti1.

A Jassi, li 30 di giugno (1 1 luglio) 1742.

IX.

Elm° signor, signor Colendissimo,

H6 ricevuto la lettera che V. S. I. si 6 compiaciuta di scri-vermi li 2 del corrente, e gli rendo le dovute grazie per lenuove che mi Iii cortesemente communicate. Da dico since-ramente che 116 qualche difficoltà di prestar fede che l'Impe-ratore possa intrare in alcuna alleanza contro la Francia. Misatà molto grato il sapere in qual tempo V. S. Illma sia perarrivari a Leopoli. Mi ralegro molto che i suoi affari la portinodi passaggio per questo prencipato, essendoch mi procure-

1 Pp. 225-6.

676 Elul AcATI1 LA DOCUMENTE

ranno il piacere di assicurarla di viva voce ch'io sono, conuna distintissima stima,

Di V. S. Il liaaobligatissimo servitore:

C. de Scarlatti.A Jassi, li 12 di agosto (styl. vet.) 17421.

X.

Elm° signor, signor Colendissimo,Mi vien resa in questo punto la lettera di V. S. Illma delli

3 di ottobre stil. nov., et un'altra Fdi S. E. de Benoe, delli4 detto. La ringrazio sommamente delle nuove che si 6 corn-piacciuta di communicarmi, e mi sari sempre gratissima lacontinuazione. La prego intanto più distintamente di scrivermisubito il giorno preciso quando partirà la legazione di Leo-poli e in che giorno giongeró. a Hottino, per poter fare ledisposizioni necessarie.

La lettera di S. Ecc. non mi a menzione del giorno fissodella sua partenza; anzi dà quel romore ch'6 falsissimo : pareche sia in qualche incertezza. Ma V. S. Mina vede che s'inol-riamo in un'aspera staggione, che un'officiale di rango, cio6l'aga, stà qui aspettando, e che la dilazione potrebbe rendereil viaggio loro di giorno in giorno più incommodo. Hó scrittoancora sopra di ci6 a S. E. de Benoe. Con che, assicurandoV. S. Illma della mia amicizia e osservanza, mi rassegno

Di V. S. Illmaobligatissimo servitore:

C. de Scarlatti.A Jassy, li 29 di settembre stil. vet. 17422.

XI.Illmo signor, signor Colendissimo,

H6 ricevuto con distintissimo aggradirnento la lettera di V.S. Illma ultimamente scrittarni, accompagnata colle nuove im-portanti che si 6 degnata di communicarmi. Desidero che Lei

2 P. 309.1 P. 255.

MATERIAL& DE ISTORIE OULTURALA 577

mi spieghi qual sia quella Corte vicina che in breve farà unamutazione quale potrà apportare non picciolo danno agliAustriaci. Frà tanto aspettando nuovo preciso aviso del loroarrivo in questi paesi, con ogni maggior stima mi confermo

Di V. S. Ernaobligatissimo servitore :

C. de Scarlattil.A Jassi, li 12 di ottobre, stil. vet., 1742.

XII.

Illm° signor, signor Colendissimo,

Premesse le dovute grazie per le nuove che si compia-ciuta V. S. Illma di communicarmi colla sua ultima letterada Leopoli, delli 17 corrente, stil. nov., non manco assicu-rarla essermi stata gratissima la notizia dell'intrapreso viaggioverso questo paese di S. E. ablegato, - tanto più che misignifica che potrö avere il bramato contento della presenzadi V. S. Illma. Frä tanto la supplico che, subito che questamia lettera sarù, capitata alle sue mani, di avisarmi del pro-seguimento del viaggio, circonstanziando ogni giornata delloro camino, per regolare le giuste disposizioni che si devonoprendere. E, con tutta la stima e osservanza, rimango

Di V. S. Minaobligatissimo servit ore :

C. de Scarlatti 2.

A Jassi, li 23 di ottobre stil. vet. 1742.

[Pe V°, de ala mind :]Ricevendo la sua delli 29 ottobre.P. S. Mi ralegro molto dell' aviso datomi delle ultime dis-

posizioni del loro viaggio : per mia parte non mancherd a'miei doveri. Ch' una Potenza confinante sia per collegarsi

' P. 333.2 13 355.

68775. Vol. VI. 37

i

57 8 EXPLICATIf LA DOCUMENTE

di nuovo co' Francesi, essendo notizia importante e avendoneV. S. Il l'" vedute le authentiche lettere, avendo sperato chesecondo la vostra confidente amicizia, ne avesse spiegate leparticolarità 1,

XII.

Monsieur,

J'ai reçu la lettre que vous m'avés fait l'honneur de m'e-crire le 6 septembre; je vous suis bien oblige des nouvellesque vous m'avés communiqué. J'ai reçu aussi par la mamevoie la lettre de monsieur Benoe 2 et les nouvelles qu'il m'aenvoié. Je vous prie, Monsieur, de continuer notre correspon-dance et de me croire tres parfaitement, Monsieur, votre tres-humble serviteur :

C. de Scarlatti.

XIII.

Elm° ere, sr mio Colendissimo,

Sono stato non poco sorpreso dell' aviso della fuga diuna fanciulla zingara appartenente a V. S. Elm% Il che dame inteso, hel dato subito ordini rigorosi accid si faccianotutte le possibili ricerche per ritrovarla. Nel che si assicuriche sodisferò al mio dovere, come pure in tutte le occasioni,

1 P. 355.2 In privinta ambasadei luI Benoit, corespondenta olandesi dit urrakoareie

stirl :1 Constantinopol, 22 Decembre 1742. Benoit ar fi trecut Dunlrea, si e

teptat In doug. sptimini : »De Heer Benoit, envoyé extraordinaris van Polen,werd gesegt den Donauw algepasseert te wesen, en binnen veertien dagen hiete konnen zyn».

2. 4 Maiil 1743. Benoit va avea la 5 audienta de plecare; va porni In cursullunil: »De Heer Benoit, envojé van Polen, steet morgeu audentte van afscheidby de Groten-Heer te hebben, en zal waarschynelyk nog gedurende deze lo-pende maand van hier vertrekken».

3. 22 Iunie 1743. Benoit a plecat : cDe Heer Benoet, envoyé van Polenis vertrokken.)

55-


nelle quali potr6 consegnarle. Con quale distintissima con-siderazione io sono

Di V. S. MmaVotre tres-affectionné serviteur :

C. de Scarlatti'.A Jassi, li 23 di novembre, stil. vet., 1742.

XV.

Monsieur,

H6 ricevuto con particolare aggradimento la lettera che V.S. Illma si compiacciuta di scrivermi. La prego di conti-nuare regolarmente a parteciparmi qualche novità singolare,e le rendo grazie per quelle che mi hù. communicate. Si assi-curi frà tanto della mia benevolenza e dell' attenzione cheavr6 sempre in ci6 che la riguarda. G1' ultimi pachetti ri-cevuti sono stati subito spediti in Polonia. Resto, con tuttaa più perfetta stima,

Di V. S. IllmaAffezionatissimo per servirla:

C. de Scarlatti2.A Jassi, li 27 febraio, stil. vet., 1742.

1 P. 375.2 P. 397.-In legg.turä cu aceste scrisorT se aflä, pe pp. 641-2 din acelas1 ma-

nuscript, una pe care o adreseazä. lul Giuliani cAntoin e) Gibel, secretaire duRoy et des postes générales de la Couronne [de Polognel», la 18 Iunie 5744,din Varsovia. Gibel roagb: pe tälmaciil a Infältisa o scrisoare (care lipseste) luIMavrocordat: gà Son Altesse Monseigneure le Prince Constantin, ci-devant gou-verneur de Moldavie, et la seconde ii Monsieur Riso, son premier-chambelan ...La negociation de cet correspondence est, le dit Prince Constantin etant encorà Jassy, le bureau de poste a avancé par son service, cet-a-dire pour le paquetde lettres qu'il recevoit de Paris, 201 4, ducat d'or. Ce seigneur etoit toujours.fort ponctuelle, mais, comme le malheur en vouloit qu'il etoit deposé, cet sommeen reste en arriere. Ce pourquoy, Monsieur, vous obligerai infiniment le Marchalde la Couronne, Monsieur de Iliberstein, qui reeu la charge du général deposte de la Courrone, pour atirer le dit prince b. satisfaire un si juste pre-tention.. Pe p. 5071 se aflä apol un rävas, cu totul nanseranat, si fárx daté,trimes lui Giuliani de Rizu, care se iscAleste. .Giacomo Riso.)

580 EXPLICATIÍ LA DOCUMENTE

La n° 551. Vistierul Antioh Carage 5. a fost Vornic de Bo-tosanr. V. mar sus, p. 566.

La n° 553. Solomon Botez se intilneste ca Vornic de Cimpu-lung odatä cu Toader Calmäsul (v. Doc. Callimachi, I, p.xxxvi). Cu tot numele säti, se pare cá era un bun Romin.Pe fata lur, Paraschiva, o tint.' Gavril, fiul cronicarulur IoanNeculce (ibid., II, pp. 174-5, n° 6).

La n° 555. eChiurduly e un Curd. El tinea codaie» devite. V. si n° 574.

La n° 556. «Elagasä» e Iali-Agasi, Aga Márir, adecä alsatelor bugecene din vecinátatea Mgrii.

La no 559. Beizadeaua Joan Cantemir era fiul lui Antioh-Vodä. El rämase in Moldova (Gen. Cant., p. 418). El n'aläsat urmasI. Cantemirestir rusr de mar tärziti se coboad din,fratele lui Ioan, Constantin, care a jueat un rol, ca si unal treilea, Dumitrascu, in räzboiul ruso-turc ce se incheiaseabia la data documentulur nostru (Neculce, pp. 408, 410 ;cf. 1st, lit. rom., I, p. 486, nota 2). intre documentele decurind venite ale Ac. Rom. se aflä (doc.35/LxxxIx) o scrisoareruseascá, din 30 Mart 1772, a cneazulul Constantin Cantemir.V. si mar jos, n° 588.

La n° 560. E vorba de ambasadorul solemn, generalulRomantov, care intrâ la Constantinopol in ziva de 28 Mart1741 (Doc. Callimachi, I, p. 54). Dupä raportul olandes ineditdin Constantinopol, I I Ianuar 17411, se vede ea' prin MoLdova primise Poarta, la 8 Decembre 1740, vestea despremoartea Tariner Ana.

La n" 582. in Tara-Romäneasca, spre care pindia Constan-tin Mavrocordat, si el doritor de o arena mal bogatá, stä-pinia Mihar Racovitd, un dusman (Doc. Callimachi, I, p. 55),

1 'Al twee dagen te voren, hade de Porta met een exprès van den prinsvan Wallachyen alhier de tydinge ontfangen van het overlyden van de Cza-rinne, hoewel niet met volkome gewisheid ; als wanneer daags daaraan meteen russise courier de confirmatie daarvan alhier is ingelopen..


La n° 592. Dumitrachi «Sue» biv Vel Aga e unul dintrecel cind frati Sute0T de la inceput (v. Doc. Callimachi, I,pp. 'Amu, cvii).

La n° 597. cCred.» insemneazA Credincier. V. n° 654.

La n° 604. in privinta rarelor relatiT ce aveam cu Olanda,notez urmätoarele :

La 19 April 1740 ambasadorul la Constantinopol al State-lor-Generale scrie cd scrisorile i le trimete prin Domnii ro-r,mini («door middel van de princen van Vallachyen en Mol-davien)).

La 4 Maiii 1744, un secretaria anuntä ca. ambasadorul, Cal-koen, a pornit spre Adrianopol, cover Adrianopolen ende soverders nae de frontieren van Hongarien» : el merse ins5.prin Semlin.

La n° 622. V. n° 612.

La n° 634. cSAhräzli» e Seresli, deci original din Seres.

La n° 657. E r5spunsul lui Than Neculce la intrebareadin n° 585.

La n° 664. Pentru Adam Luca, vezi mai sus, p. 569. Cf. i

n° 670.

Despre reforma fiscalä a lui Constantin Mavrocordat.

La n° 686. DecT supt Grigore Ghica se facuse o reglemen-tare a contribupilor asemenea cu §ferturile fixate de Con-stantin Mavrocordat (v. n° 66). Ian' cum stall lucrurile defap t.

in intäia Domnie Inca, Grigore-Vodä scoase, pe lingaobi§nuita dare de instalare, &mil steagulut, pe lingä vAcari-tul introdus de Constantin Duca 0 primit cu bucurie de MihaiRacovitä 1, 0 0.erturile normale, care vin incá din orinduirealui Constantin Mavrocordat in intlia Domnie (V. Neculce, p.297, cf. ibid., p. 365) ; dar adause i contributia extraordi-

' El fusese desfiintat Insg. de Antioh Cantemir (vol. V, p. 97, nota i).


nard a chirtiilorD, care se cereati dupd averea omuluT. in intdiaDornnie, Constantin Mavrocordat lea ultimele «hirtiID decre-tate de predecesorul säü i, odatá cu ele, banii steagului,ce i se datoriati lui ; nu lipsesc dijmele de tot felul, intre care$i odiosul vdcdrit (ibid., pp. 376 7). Urmasul WI, care e totGrigore Ghica, stringe baniI steagulur, vdcdrit $i, indatä,hîrtii grele», care fac tara sä fugd. (ibid., p. 387). intors in

Domnie la 1741, Constantin-Vodä desfiineazd, pentru intdia$iAintretinereadatä, dijmele : väcdrit, conitä a cailor, pogonarit 1,

slujbasilor in drumurile lor (ceia ce Neculce numeste «jacutide-CiTD-CO773, calI de olac $i cheltuiala oaspeVlor» (n° 751)1banil steagului ii c't sumä de 100 de parale, adäugindu-se5 parale venitul incasatorilor. De aid innainte vor fi numaipatru sferturI de cite 105 parale_pentru oricine (afard de fläcdilfärd casd, cari vor da numai 20 ; aid, n° 66; - cf. Neculce,pp. 416-7). Sferturile noud trebuiaä sä porneasca de la No-vembre, cu toate cä Domnul îi luase Scaunul in stäpinireincd de la V" Octombre : aceasta pentru ca birnicii sä seodihneascd dupd baniI steaguluI, räspun$I in Octombre (cf.n° 685).

Greutätile venird insd indatd, $1 bunele inten0I ale Domnu-luI furd zaldrnicite de inlänOirea de fier a imprejurdrilor.Constantin Mavrocordat era, de sigur, un om de$tept, dar, säfi fost un cirmuitor extraordinar, i 'hied n'ar fi fost in starea impdca acéste cloud lucrur inconciliabile : o dare fixä, ca

' Dar nu si pe tutun.-Rgraînea Insg gostina, strgveche, de oI, desetina, pe porcisi albine, si conio strduuiilor. Gostina fu stabilitg, fgrâ deosebire, la I led pentru socapete de oaie (cf. aid, rile 693, 694). Tot asa rgnaln dárile ridicate asupra mgrfuri-lor aduse In tirguri, mortasipia, unele din ele, la bIlciurl, cotgritid (rile 695-1

7), cgingngritul sad camgna, pe crisme (no 718), etc. Se plgtesc, In sfirsit,pgrat, dgjdile speciale, in folosul erií, ca band scolilor i podurilor (din ora))eMal &tin - obiceiurile erail prea impleticite, in acele timpurl de dating si pri-vilegil, ca s'a se poatg lgmuri printr'o singur5. mAsurhi Indrgzneati - furnitu-rile pentru Curte (carele cu lemnele de la orase ; no 703 , pgstrgvI din munte ;- no 740). Dar Domnul pram in banl multe din cele ce-I trebuiati, precumroate (no 702), sail le lua din anumite vechl veniturl (grid si orz din ze,urutTatarilor , no 711). Furniturile pentru Turd eraii sg fie plätite. Fireste cg. sepgstrail Intelegerile deosebite ale Vistieriel' cu anumite categoril de contribua-bill (Tigani - V. no 715 -, Bîrsauui - V. no 714 Evrei, Armeni polonI)

.

si,

neA-Iir"

-,


sferturile sale, si o cerere nemárgenitd, ca aceia ce-I veniade la Constantinopol. Aceasta se valzu indatd. Pe and cule-gerea sfertului intdiii trebuia sd inceapd dupd I' Novembre,se trimeserä porund pentru adunarea unel «sume de banIdin frunte banilor» Incd de la sfirsitul luf Octombre, pentrucä datornicit domnestI din Tarigrad cereati plan. W.A. intirziere(n° 719). in acelast tiny se poruncia stringerea in pripä avechilor datorit (nle 720-1). Sorocul pentru expedierea bani-lor la Constantinopol trebuia sd fie 6 Novembre (n° 75o).Ceva mai tirziti va fi plecat cu. «haznaua» Trimesul, Postel-nicul Iordachi.

Din unele Tinuturi nu venise nic1-un rdspuns de la is-pravnict, si Domnul trebui O. trimeatä copiI de casd ca sdse läinureascä de unde venia tdcerea. Cel ce dddeati stirl sibani, vestiati si clespre fuga peste hotare a multor locuitorI,pe cari nu-1 jignia mdsura cea bund a Domnultil, ci nedreaptaimpärtire, cisluire, intre säteni a sumel cerute, dupd singuranumärätoare a capetelor, de la satul intreg, si tot asa stoar-cerile cutdruI implinitor. De la Domnie veni indemnul ame-nintator de a se aduce indärät fugarif si asigurarea, fdcutámaI mult pentru a inspäiminta - cdcl tot se lungird. termi-nele -, cá oamenii pe cari cerceteilorii- nu-I vor gäsi scrisi lacisld, vor avea sä pläteascd indoit in minile lor (n° 779). Cutoatd nädejdea lui Mavrocordat cd vestea cea bund a unesingure däti, statornicitä odatd pentru totdeauna, va aducetern vechI locuitori pribegiti si oaspett not, acestia nu segräbiati sd. vie (n° 785).

Mid se incepu stringerea normalä a intdiulu sfert, altenevoil bdteati la usä. Se orindui ca, din cele 105 parale, 6osa.' se afle neapdrat in Vistierie pind la to Decembre, pentruo noud trimetere la Constantinopol. insä iatd cd sosesc noudcereff impdrátestI, putine zile dupd data de mat sus : sd sedea orz1 si Mind pentru trupele asiatice in luptä cu Persil,sä se gdteascd: strälucite conace lul Romantov, solul rusescintors de la Poartd, si cam tot asa elciulid turcesc ce era

i In no 823, evident trebuie a se ceti, 30.000, nu 30 (ta nu a) de chile.

584 EXPLICATIÌ LA DOCUMENTE

sd vie din Petersburg (I1 le 823-4, 830). Dajdea mazililor, -cari, cum se stie, erail despärtiti de birnicii sdteni - nu puteaaduce sume marl. Se hotdresc atunci implinirf strasnice, cuvinzäri de vite si tragere la rdspundere a dregdtorilor (nle

832, 837, 841, 844). Ce fdcu, ce drese, Domnul putu sä-sIpdstreze 'filed neatinsd reforma.

Ba hied, pentru al doilea sfert, Februar-Mart-April, se scAzuholteilor darea pe jumdtate, pästrindu-se aceiasi rdsuri ;dar tot odatä se intdriaa mdsurile pentru descoperirea tuturorcelor ce datoresc biruff (nie 8'52, 861). Cele d'intdiù poruncipentru noul sfert pornesc incd din Ianuar, si tot in IanuarPoarta cere altd zaherea pentru primävard (nle 860, 863), pecind un transport de bani apucá drumul capitaler turcestI(n° 868). In Februar, cerciiturä nemilostivd : data acesta, re-calcitrantii vor pläti in adevdr indoit (n° 892). Se tot zoreste,in aceiasf lund, stringerea sfertuluI al doilea : pe ziva de 5Mart e sá plece Marele-Comis, ducind alti bani la Constan-tinopol, tot datornicilor (n° goo) ; cu imprumut se luase sumelecare plätird BairamlIcul (n° 913). Tonul fatä de ispravnicf,ce se codesc, temindu-se sd nu fugd locuitorii la inceputullucrului la cimp, se face foarte aspru. Totusi, cu o foarte micdzdbavd, Comisul poate pleca la Constantinopol (p. 342). CindPoarta impune lui Mavrocordat sä rdspundä. el - fireste, insama tributului, care de mult timp nu se mai prätia la untermen, ci se impärtia prin anticipatie la atitea lucruri, in-61 se incurcati socotelile - lefile Ienicerilor din BF:nder, re-formatorul fiscal voi mai bine s'd facd un imprumut, care erasd fie plait apoi din sfertul al treilea, de cit sá strice restulsferturilor if trebuiail vre-o 12.000 de lei (nte 1041-2). Dar itn-prumutul nu izbuti. insá in primávard Turcii hotdresc sä sedreagá cetatea de hotar spre Rusia a Oceacovului ; si neapäratsalahorii si carele se cer, ca o legitimá contribuVe de rdzboiii,de la Domnul Moldovei terminul'e scurt, ziva de Sf. Gheorghe,chid se incepe ceia ce s'ar putea numi anul militar turcesc.Iards se indeamnd ispravnicii a stringe neintirziat un acont :de 6o parale din sfertul al treilea, a cdruI culegere trebuiasd se inceapd, dupá rinduiald, abia l i Maifl ; ca o slabäl

:

:

hIATERIALE DE ISTORIE CULTURAU 585

mingiiere, se fäglduia locuitorilor cä stringerea restului acestui$fert se va mai trägäna (n'' 1062, 1063). tried odatd Domnulasigurd cd «din fägäduinta noasträ n'om e$1, (n° 1063). Trebuiesä se tie samd $i de faptul, pe care $1 el H. pomene$te, eh'

salahorii $i carele n'aii fost aruncati in sama terii, cum erainnainte obiceiul sä se facd. (n° 1083).

Dar, cu toatä fd.gdduiala de ingaluire, 'filed de la 5 Maitise cerea locuitorilor sä dea rämd$ita de 40 parale din $fertulal treilea (n° Hoo). Peste putin, leafa noud a Ienicerilor dinBender e aruncatä in spinarea lui Mavrocordat, pentru cine$tie ce depärtat haraciii al viitorului. Terminul sfertului altreilea se incheia la 31 Iulie. i totu$I la 15 Iunie Incä lo-cuitorii sint poftiti, cu eea mai mare politetä ru$inatä, sä dea6 potronici (. 20 parale ; v. n° 1312) din $fertul al patrulea(Die 1199, 1200). innainte de sfir$itul lui Iunie, Ceau$ul vinezapciii la Ia$I pentru left ; deci poruncä ispravnicilor sä se grd-beascd. (n° 1232). Sfertului al patrulea, case trebuia sä fie allui August, i se zice curent $fertul lui Iulie, uitindu-se baniisteagulul din Octombre (n° 1264) : pentru cheltuielile pomenite$1. pentru o noud cerere de ban'. din Constantinopol se fixeazdea termin din urmd al stringeri lui : 25 Julie (nie 1264, 1279,1283).

Acum vine $tirea cd puternicil de la Poartd ar fi gata säintäreascd. pe Domn pentru un nod an de cirmuire - cdcise ajunsese la regimul anual - sd-r dea mucarerul,i sä pri-meascd multdmire pentru aceastä binefacere (n° 1284). Ma-vrocordat socoate pentru aceasta $fertul al patrulea, precum$.i. desetina si go$tina, ce sint a se stringe in August (nie1290-1). Dar bani indestuldtori nu iese, $1 atunci Domnul in-dreaptä cdträ tard o proclamatie de indreptätire, prin carecautd sd impace principiul $ferturilor cu cea d'intditi neapli-care a lor.

El insirä toate cheltuelile neobi$nuite ce a avut sd ridice :intre cele din urmä, 12.500 de lei pentru rdzboiul persan, 10.000pentru furniturile Constantinopolei $1 imbiel$ugatele daruri fd-cute cu prilejul schimbärif - la 7 Aprilie, dupd Hammer -a Marelui-Vizir $1 a dregAtorilor ce atirnati de dinsul. A plätit

586 EXPLICATtf LA DOCIMENTE

astfel in jumdtate de an haraciul intreit, iar Turcii l-ad socotitnumai ca un haracid si jumdtate: a pägubit ast-fel 100.000de lei 1. 0 plingere a WTI n'a fost tinutd In samd. Atunci s'a.chemat Divanul; boieri rutinari ad vorbit atunci -- doar nuputea sd-I atingd atita pe dinsif, cdrora li se crutad multe ! -de vdcdrit si cunitä ; Domnul li-a respins sfaturile, si a aflatsolutia, descoperincl «gresala», ce Meuse incd de la inceput,cd pornise sferturile de la II" Novembre, atunci cind el fusesenumit tried din Septembre st. n.2, sad, mai precis, din ultimelezile ale luT August st. v. DecT el se crezu in drept a-sl socotdrepturile fiscale- care, de fapt, incepead din ziva numirii -de la 11u August. Astfel, un nod sfert pomi de la i' August1742, pe cind, prin plata sfertului al patrulea (cu banii stea_gului, - al cincilea) din Ellie, tara putea sä se creadd asiguratáde plät1 tocmai pind la I' Novembre (n° 1305).

Din acest sfert intäid al anulul al doilea se ceru färd zd-bavä suma de 6o de parale. Apoi, dupd citeva säptdminT - in-ceputul era gred! -, birnicii aflard cd sferturile noud vor fimai mall decit cele vechi: se vor pläti 120 de parale, 11-miind aceiasi räsura; pe lingd aceasta, si holteii färd gospo-därie, scutitl pänd atuncT. vor da bir, in sumd de 12 paralela sfert, din care insd jumdtate, puindu-se la cisla disarilor(gospodarilor insuratT) cddea tot pe umerif lor impovdratT (n°1323). Holteii ,;cu mame,, adecd stdpinI in casa mamelor vd-duve, rdmineaii sd dea tocmai cit birnicil obicinuiti, si aceasta

1 Ar ie5t decl ca. tributul era atunci numaI de 6o.000 lei.2 Rapoartele olandese noteaza trecerea lui din Tara-Romaneasca in Moldova.

la 16 Septembre (Dor. Callimackz, I, p. Lv), cele francese la to ale lunil (Hur-muzaki, SVI. 11, p. 564, n° DCCcxvili, cf. n0 precedent, din care se vedech. la 22 August. st. v Mavrocordat era Inca in Bucuresti), rapoartele vene-tiene anunta schimbarea la 19 Septembre (ibui. IX', p. 683, n° DCCI(Cyl: dinele se vede cit a dat Mavrocordat ca sa fie stramutat, si nu scos cu totul: 50a3de pungf = 250.000 10). Grigore Gbica a primit vestea maziliel la 13/24 Sep-tembre (Neculce, p. 415). Cum b'a spus, Constantin-Voila veni lug [a la5Y,

de si va fi fost In5tiintat cam la aceia51 data cu Ghica, alma la 1/12 Octombre:lucrul se explica prin faptul ea urmasul sari In Tara-Romaneasca, MihaI Raco-vita, din motive pe care nu le cunoa5tem (poate nu gisi banl l) intra in Con-stantinopol abia la 17 Octombre (Hurmuzaki, Sup/. l', p 565, n° DCCCxX).

MATERIALE DE ISTORIE CTJLTURALA 587

chiar de la noul $fert intäiti (n° 1325). Findcd oamenii tre-buiati sd se ascundä $i sd fugd mai mult decit pänd acum infata acestor surprinderi fiscale, zlota$ii, cari aveati vole s5.incaseze la fie-care descoperire enorma sumd de 20 de lei,furd fäcuti rdspunzdtorI pentru ori-ce birnic fugit, care s'arivi totusi la cercdturii (n° 1324). Adeverinta de lipsá a until'birnic nu se mai primi din mina sätenilor (n° 1360).

Constantin-Vodd i$I primi mucarerul, $i rämase astfel Domnhied pe un an de zile. Pentru acoperirea cheltuielilor neapärate,acute cu acest prilej, se imprumutard bani, $i pentru plataacestor bani se mu$câ iardsi un colti$or de principiu, Locui-torii n'aveati nimic de plätit pánd la iia Novembre, dar ineddin Octombre se ceru «un 6fert tot pe socoteala öfertuluicelui de'ntdiii», in sumd de alte 120 de parale. Pentru a im-buna lumea, se fägdduia ins5. cd. $ferturile obi$nuite 2, 3 $1 4vor fi iard$I numai de o sutd de parale, iar pentru holtei de50 (niC 1413, 1469 ; dar holteii ail casd proprie furl ridicatipánd la suma de 20 de parale). Tot atunci se strinse cu as-prime vddräritul $i gostina, pentru ca sä se implineascd banii,cu cari iard$I Vel Comisul era s5 plece peste putin spre ne-sätiosul Constantinopol (nie 1449, 1462, 1468), si incl $i atundo parte din bani trebui sd se trimeatä dupd dinsul (n° 1504).Dupd aceasta, in Decembre, se dddurd nouá asiguräri cd $fer-turile nu se vor inmulti $i nu vor fi crescute, addugindu se,ca garantie, cd si -xstápinii» s'aii invoit a-.7.I mal intärca pof-tele (n° 1517). Din scrisorile trimese pentru aceasta vedemc5. teranii $Liati s5.-$T facd socotelile $i cd se plingeati amarpentra cdlcarea frumoasei fdgäduiell domnestI a celor patrusferturI (pp. 404-5). Sfertul al doilea ar fi trebuit sd se cu-leag5 in Novembre, insd poruncile pentru stringerea lui sedAdurd abia in a doua jumdtate a lunii urmdtoare (nte 1532,1541, 1549, 1571) : incheierea incasdrilor se ceru innainte desfirsitul lui Ianuar (n° 1579). Dupá aceasta urniá o nouä cer-cdturä. (n° 1589). Iar ce a fost mai departe, nu $tim, aidCondica se opre$te aid.

Pentru cine a urmärit cu luare aminte aceastd expunere,räzimatä numai pe documente contemporane, $i anume -ceia ce

588 EXPLICAO LA DOCUMENTE

nu se poate pentru altd vreme - pe toate documentele fiscalecontimporane, se va incredinta de cloud lucrurI: de buneleintentiI ale luI Constantin Mavrocordat $1. de caracterul im-posibil al situatieT sale, care-I impunea sä facd, ma! mult pen-tru altii, ceia ce a fäcut.

La n° 734. Gligoras Costachi (Grigore r), e, de build samd,acel fici cal ltd Negel Vel Logofdt» Costachi care a luat peuna din fetele luf MihaI-Voclä Racovitä. Cealaltä s'a märitatmaI di-zit' cu Scarlat, fiul lui Grigore-Vocid Ghica (Gen. Cant.,p. 43). Dusul ComisuluI Costachi in Tara-Romäneascd, undedomnia tocmaI MihaT-Racovitä, se lämure$te deci foarte bine.

La n° 741. i Ilinca, väcluva lui Dumitrascu Racovitä, seducea la MihaI-Vocid, cumnatu-sdü.

La n° 757. ReniI erati ocupatf de TurcI, cari-1 numiati To-marova.

La n° 786. Aristarch e Hrisoscoleü, fost Comis (Neculce,p. 386), iar acum coleg al lui loan Neculce, ca judecAtor inIa$i (ibid., p. 417).

La n° 826. Alexandru U$erul nu e Amiras ; cf. n° 831.

La n° 839. Comisul Gligora$ e Costachi. V. $i mal sus.

La n° 867. Pentru negustorul Manole, v. Doc. Callimachi,tabla $i vol. V, Doc. D-lu! Al. Callimachi.

La n° 900. Vel Comisul era (v. Neculce, p. 416) «ChiritäDracul) (Constantin Sutu ; cf. Doc. (allimachi, I, p. LxivI).

La n° 908. Rlducanul e, cred, Racovitä, fiul lui Dumitrascu.

La n° 947. Pentru Comisul Gligora$, v. mal sus. Cf. $i n° 996.

La n° 982. Solomon Botez a fost apoi Vornic de Cimpu-lung. V. maI sus, p. 580 ; cf. $i nle 1270, 1363, 1411.

La n° 996. in Tara-Romäneascd, tipografiile din Rimnic $iBucure$tI urmaü traditiile din sec. al XVII-1ea $i dädeaü totfelul de cArtl religioase in romäne$te (1st. lit. rom., I, pp. 513-19),

MATERIALS DE ISTORIE CULTURALÄ 589

pe cind pe aceastä vreme nu se lucreazä, In materie de ti-pärituri, nimic in Moldova (ibid., pp. 530-1).

La n° 1068. Pentru Andrei Bats, vezI mai sus, p. 559. Elera al doilea Spätar. Tatäl säti era tot un boierina$, VasileBal$, fiti insä al Marelui-Vornic Iona $cu (p. 276, n° 5 1 5). Cf.$i n° 1343.

La n° 1090. Lätnuriri asupra celor «dottä ceasuri», terencedat pentru intrebuintarea Tatarilor (ultima intdrire a ce-siuniI se fäcu in 1729), v. ChIlia fi Cet. Albei, pp. 248-9. Duplharta lui Rhigas (un exemplar la Ac. Rom., doul la d. Al.Callimachi, unul la mine), hotarul Bugeacului, necuprinzind siacest teritoriu, era in 1797, la Nord, de spre Tinutul Chisi-ndului, urmätorul: el pornia de la Orac-Mirza, ceva la Apusde obir$ia riului Valea-Strimbä, unde se indlniati TinuturileFälciti $i Chisinäg cu Tatarii, trecea spre Räsärit pe la Ca-racuzà, pe supt Farladan, pe la Cara-Mirza (ce räminea inMoldova), se ridica spre Nord pánä atingea cursul BiculuI, $iurmäria aceastä apä pänä la värsare. Raialele Istnail, Chiliasi Akkerman rämineail deosebite de pämintul Hanului. Ho-tarul e, de altfel, cam acelasi in harta lui Cantemir, alipitäla Descriptio Moldaviae. Cf. Chilia fi Cet.-Albii, p. 244.

La n° 1106. Pentru Lupu Aga, v. mai jos, p. 590 ; cf. sin° 1142.

La n° 1130. Pentru Lebädä Armeanul, v. vol. VII, Doc.Goilav: d. e. p. 136, n° 49.

La n° 1145. Ionitä Zosin pare sä fie Ba$otd, asupra cäruiav. p. 277.

La n° 1177. Pentru episcopul Proilavului (Brdilei), v. maisus, pp. 569-70. Nu-I cunoastem numele.

La n° 1392. eIndirniliul» inseamnd Adrianopolitanul.

La n° 1424. Orumbetoglu era al doilea trib al Bugeacului.Cf. n° 1508.

La n° 1441. Radu e Racovitä ; Marele-Vistier, Toader Pa-ladi. Pentru nunta fete acestuia, v. $i mai departe.

690 EXPLICATA LA DOCUMENTE

La n° 1521. Toader Cantacuzino e Deleanul, Marele-Stolnicde mai tirzia, fratele lui Serban si Iordachi.

La n° 1542. Pare sg fie Ionitä. Beldiman din Ist. lit. rom.,II, p. 88.

La n° 1565. Dumitrascu Aga e Sutu ; v. p. 581.

La n° 1591. Ion fiul lui Jumgtate apare in documente incäde la 1407. Jurj Jumätatevicr, fiul lui Joan si mostenitorulJumatdtenilor, mosia familiel, se intilneste hind din 1427 (Wi-ckenhauser, Woronetz, p. 147 ; cf. Uricariul, XVIII, pp. 454-6),impreunä cu fratiI sg1, cari ajung si ei la boierie incg din1433 : Steful si Mindrea (nu Mindrul). Dar la 1436 gäsimnumai pe cel doi frati mai mid. in cursul rgzboaielor ce ur-marg., neamul 41 pierdu insemnätatea, si numal odatä maf in-tilnim, in 1448, pe Steful (ibid., pp. 459-61). Pentru boieri, cf.,Arch. ist., P, p. 122.

La n° 1592. Boierif de aicl se intilnesc si in 1599 (Hur-muzaki, XI, p. 907). EI ocupg aceste dreggtoril intre anii1597 si i600 (Uricarlul, XVIII, pp. 475, 487).

La n° 1595. Pdtrascu Logofätul e Basotä.

La n° 1596. Miron Barnovschi avea o släbiciune pentru afa-cerile bisericest1 : el a dat si un indreptar pentru viata inmänästifi (v. Urechiä, in An. Ac. Rom., X, p. 251 si urm ).

La n° 1597. Costin Bucioc a fost Mare-Vornic in toatäDomnia lui Gaspar-Vodd.

La n° 1598. Pentru Teodor Movilä, v. n° 1593 si vol. V,p. 531, rite 3-4.

La p. 413, nota 1. A se indrepta, in loc de «fata aceluiasIDumitru Buhus», (data infiatä a vgduvei lui Dumitru Buhus).V. vol. V, p. 589.

La p. 416, nota 1 : cum se vede la p. 541, Ionasco Cehanera unchiul lui Räcovitä. Cehan.

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALA f.J91

La n° 1603. Pentru genealogia Racovitestilor, v. si mai sus,in aceste note, p. 590.

La n° 1604. Pentru familia Hrisoverghilor, care incepe cuun boier al lui Petru Schiopul, v. mai sus, p. 563.

La n° 1605. Pentru rolul cultural al lui Dosoftei de Ie-rusalim, V. Ist, lit. rom, If pp 42-5.

La n° 1624. Constantin Ciobanul a fost Postelnic in a douajumAtate a sec. al XVII-lea. 0 fatä a lui s'a maritat in familiaCantacuzinilor (v. vol. VII, Doc. Cantacuzinilor moldoveni).0 scrisoare a lui privitoare la niste daravere cu cUrsulet» si(Topay se pgstreazd la Ac. Rom. (doc. X/122). El o iscä-leste : Costandin Vel Stolnic.

La n° 1630. Un act de la aceastä Marie se d'a' in vol. VII,loc. cit., Ilie si Vasile erati fratl, fiii lui Toderascu IordachiCantacuzino. Iordachi era fiul unuf al treilea frate, Ionitä (v.ibid.; cf. si n° 1634).

La n° 1656. Pentru Goliesti, V. p. 141.

La n° 1686. Vasile Cogälniceanu e tatäl lui Ienachi, cro-nicarul (At. lit. rom., I. p. 481).

La n° 1694. De oare-ce Lupul Särdariul, ispravnic de Hotin,care a fost judecat pe aceastä vreme pentru hainie fatä deTurd in ultimul rdzboiii, era, dupd Neculce (p. 418), cfeciorullui Anastasie Vornicul», si Aga Lupul se intimpina aicI ca«Lupul Nästasä.»., se vede ca amindolf slut una i aceiagpersoand. Mai tärzia «Lupul Anastase» se intimpind ca Stolnic(vol. V, p. 105, n° 130).

La n° 1701. Maxut (Maksud), fost rob si apoi boier mol-dovean, e foarte cunoscut. V. tabla la LI. lit. rom. Drägu-tescul e Ilie ; mare partisan al lui Petriceicu, el II intoväräsi incea din urinä din pribegiile luI (Neculce, p. 224).

La n° 1702. GheorghitA era Vel Paharnic la fuga lui inRusia (Neculce, p. 332). Luca Vistierul e Stefan Luca, cum-natul lui Neculce. V. mai sus, p. 581. El pribegi la venirea


in Domnie, dupd. MihaI-Vodd, a luf Nicolae Mavrocordat (Ne-culce, p. 297). Fireste cd la p. 451, r. 3 de jos, trebuie decitit: «socrd», si nu «sord».

VI. Documente pistrate In Museul Gorjulul, la Ttrgul-Jiii.

La n° 3. E interesant sd se compare boieril lui Mihnea-Vodd cu aceia a! urmasulul lui in 1510, c Vlad-Vodd fiul luIVlad» (Vlddutd). De la acestaavem un act dat API-1m1K (Dridu ;

v. Const. Cdpitanul, p. 49, nota 4), 10 Iulie 7019 (1511),pentru «jupan Nichifor», care cumpdrase mosie la Rogozestf,de la Bdrbdteiti, Stan, Coman si jupaniVa. Mänzea, pentru aspri(sd fie cslobod de slujbe si dajde pe 7 ani», de bir H AtitHIHET KMHKS KOHCKS 1). Barbu rdmine Ban, Pirvul e supt Vlad«fost Vornic», si se adauge un Bogdan biv-Vornic care jucaseun rol supt Radu-cel-Mare, cumnatul sd (Al. Ldpdatu, Vlad-Vadd Clugrul, 1903, p. 31, nota 1 ; p. 65); fostul Spdtar

Horvat («Haorvat») e acum Vistier ; Spatar e un corn not-I»,Semca ; nicI Neagoe Comisul, de buná samd viitorul Domn,nu iesise la ivealdmai innainte; dar Stolnicul e tot Ioan («Ivan») ;Stanciul, Mara &hit : Pdharnic i Postelnic, iar Mare-Logofdtgäsim pe Ona (scriltorul e Nicola ; pecete micd).

Prin urmare Pîrvule$iT, fill luf Neagoe cel vechi, cari aveatioare care insemndtate supt Basarab al II-lea i un rol de fruntesupt Radu-cel-Mare 1, 2), aduc scurta stdpinire a luiMihnea, o schimbá cu a lui Vlddutd, pänd ce la urmä pun inScaun pe propriul lor nepot Neagoe, fiti poate al und surorfa lor, Neaga (numitá dupd mntäiul Neagoe) si al aceluiasT Basarabal IIlea, supt care eI îí incepuse cariera. Cf. vol. III, p. xmv ;Cron. luf Const. Cdpitanul, p. 31, nota 1; p. 32, nota 1. L6.-pédatu, a. c., p. 31, nota 5. Nu s'ar putea admite cd. Neagoe afost, cum spune Constantin Cdpitanul, fiul : nu s'a vdzutnicl odatá in istoria noastrd l nicI nu se poate intelege dinpunct de vedere moral, ca fiul boier sd fie declarat fiuluntil Domn de insusT acel ce era socotit tatdl sdii, care sd

Pentru coastea cea mare. (expeditia personalä a Domnulul), v. I. Bogdan,In An. Ac. Rom , XXVI, p. 113 si nota 9.

ti

(nie

Pirvului

unuI

1

MATERIALE DE ISTORIE CULTURAL...1. 593

iea pe urm ä. intäiul loc intre sfetnicii Voevoduld creat prinaceastä märturisire rusinoasä.

La n° 4. De la Basarab al III-lea (Neagoe) s'ati tipärit sati re-sumat in colectille romänesti (deci nu la Venelin) urmätoa-rele acte interne :

1. Actul din 29 Septembre 1512, in Arch. ist., II, p. 142.2. Actul din 3 Maiti I 5 1 8, in Studzi p Doc., V, pp. 169-70, n° 2.3. Actul din 6 Maiü 1519, in editia lui Const. Cäpitanul,

P. 49, nota 4.4. Actul din 9 Iulie 1520, in Studzi p Doc., V, pp. 473-5,

n° 1 (cf. ibid., pp. 706-8).5. Actul din 30 Novembre 1520, ibid., p. 170, n° 3.Cf. tefulescu, Mein. Tismana, ed. a II-a, p. 177. La Ac.

Rom., intre actele depuse ale Bärcänestilor, se aflä unul a cArddatä e indreptatä. gresit : Tirgoviste, 20 Septembre 7112 (poate7026, cAci boierii- afard de Barbul Stolnic - corespund n''' 2de aid), prin care se intäreste lui Serban Spätarul ocind la Bäc-lesul (scrie Stoica Grämätic).

Boierii din actul nostru, putin deosebitl de cei ce se constatäin 1520, represintä ultima formä a Divanuld luT Basarab,care muri peste citeva lud, in Septembre urmätor.

La n° 5. De la Vladislav-Vodä s'a tipärit un document inArch. ist., II, p. 104 (Dridu, 24 Iulie 1524). Cf. Bogdan, Doc. pregeste, p. 167. El nu dä, ca acel de aid, descendenta Domnulddin cVladislav-Vodä» (sä fi vrut Vladislav a se da drept fiul luiVladislav Dan cel inlocuit de Tepes? Ar fi avut atunci vet:, septe-zed' de ad !). fn ceia ce priveste boierii, observäm lipsa in docu-mentul nostru a Banuld Pirvu ; abia citeva nume sint ace-leasi in 1524 si 1525. Data acestui act ajutä sä ardte (cf.vol. III, p. xLvIII) cá lupta pentru tron, intre Vladislav siRadu de la Afumatl, care-1 räpuse la sfirsit, nu s'a mintuitin Februar 1525, ci simtitor mai tirziti, de si in acelasi an.E adevärat cá n'avem nici o dovadá despre aceasta, ci puti-nele still aratá cä. Vladislav, chemat la Poartá in lama 1524-5,nu mai fu läsat sd plecet. Cu toate cá sint sigur cd am copiat

' trtsà raportul venetian din Februar 1525, in eMarino Sanudo, vol. XXXV1.1I.,pe care-1 citeazá Hammer (Gesch. des osm. Reiches, II, al editiei din Pesta, p.

68775 Vol. VI. 38

'594 EXPLICATIf LA DWI:Ad/414E

data exact, a$ fi aplecat sä admit ea' documentul e din 1524(cf. $i actul din 13 Iu lie, Bucuregf, fa:rä an, in Bogdan, o. c.,pp. 163-5), dacd nu s'ar ivi printr'aceasta o greutate. Anumecd bolerii, precum s'a spus, nu sint aceia$I in documentuldin Arch. ist. i in al nostru. in cel gäsim ca Vel Lo-goat pe Teodor, care se intimpind (Bogdan, o. c., p. 167)$i in 1523. Deci e vechiul Logofdt, pe clad aid Lbgofdt eDrägan, unul nog. i lipsa lui Pirvu, care pärdsi nuMai dui:4citva timp pe Vladislav (acum cred ca dupd vara anuluf 1524),are insemndtatea sa. Ar ie$i cd Pirvule$tii aú sprijinit pe Vla-dislav pánd in ultimul moment, acindu-1 apol sä cadd prindesertiunea lor.

Bibl. Ac. Rom. a cäpdtat de curind in deposit (Flirtiile Bärcd-neStilor) unul dintre cele d'intdia acte din Donania statornicitä a

Radu de la Afumatl. Printr'acest act, datat : Tirgovi$te, i7 De-cembre 7034 (r525), cRadu-Vodd fiul lui Radup dá luimo$ie la Crdi3mari, luatá de la Radul $i la Bdbeani(plata in aspri), la Albe$tI, Rdtunda i Neagovani. Marturii- $i aceasta ne intereseazd aicI sint in parte boierI din ve-chiul Divan (1523-4) al lui Vladislav, dar nu gäsim pe nici-unuldin cei nolf af acestuia. Lista cuprinde pe : i Pirvul de Craioval, VelBan, Teodor Vel Logofdt, Dragomir Spdtarul, Serban Stol-nicul, Badea Postelnicul, - totI träddtorI $i, ca noi dregätorf,pe Manea Vel Vornic, Neagoe Vel Vistier, Radul Comis,Radul Pdharnic, Mihnea Vel Postelnic, Bälaur Logofdt, pelingd ladtrinf mazilf, ca DraighicI Biv Vornic, Radul biv Lo-gofdt (scrie Tudor Grämätic).

Dar intrebarea se hotdreste, prin citeva acte noud, re-sumate saü mentionate de d. Bogdan in Doc. ,si reg-este,pp. 270-I, n° xci. In Main 1525 încä, Vladislav e In Bucu-re$ti. La 7 Decembre - anul e evident 1525 - Radu-Vodd.anuntä Bra$ovenilor cä Vladislav a fost bätut $i tdiat deBanul Pirvu, in pdrtile oltene. Nävälirea aceasta din urmápornise din Mehedinti : deci Vladislav, care In Maiti, Iunie $i

46, nota 6) pentru oprirea lui Vladislav la Poartg, nu se ajid In ed4ta corn-plectl (Barozzi-Berchet) a vestitelor .Diariz ale Jul Sanudo.

lül4sAviin

CovIdtirin,

--

intii

MATERIALE pE IST9IiIE CULTURAL/ r95

Iu lie se afla la Bucuresti, lupta. impotriva IAA 1Riaf lu, carestatea, si In Fat-gar si In Decembre, la Tirgoviste. Vladislavnu mai era In 1525 Dpmnul Sultanului, de supt 9ehii qdryiase furisase nu spim cum ; dar il vor fi ajutat Turcii de laDunare. Ardelenii, cum se vede din 5ocotelile Sibiiulul, puvoiaa sä stie decit :;le RacIu, zäruia eraa gata sa-i trimeatämireasa, fata cea mica a Id Neagoe (Hurmuzaki, XI, p. 849 ;socoteli brasovene n'avem pentru acest an).

La n° 6. Acest Vlad e Vlad innecatul, care se dadea dreptfiul lui Vladuta, mort la vrista de aproape optsprezece anT,ceia ce deschidea calea cautatorilor de filiatif (Lapedatu, o. c.,p. 63, nota 2). Documente de la el se cunosteaa doua (Ve-nelin, pp. 149-52).

La n° 7. Documente de la Radu Paisie (fill al lui Radu-cel-Mare ; cad al lui Radu de la Afumati nu e ; in docu-mentul din vol. V, p. 289, n° 2, el pomeneste pe acestRadusi, mult innainte, lingä Vlad alugärul, pe eparintele sda») secunosc pänä acum urmätoarele :

1. Act din 24 Novembre 1537, in vol. V, p. 289, n° 2;2. Document fara data, in vol. V, p. 290, n° 1. Judecind

dupd boieri (aparitia lui Tatul Vel Logofat, atunci chid elnu capätä aceastä demnitate, in locul lui Vlaicul, decit in1540 - Bogdan, Doc, fi regeste, p. 279, n° cxiv ; p. 284, n°cxxxi - si lipsa Banului Serban, care dispare la 1539 - Bogdan,Doc, fi regeste, p. 277, n° Mx), el e posterior anului 1537.

3. Act din 23 Octombre 1544 (nu 1546, cum s'a tipärit,v. Hurmuzaki, XI, p. 1, nota 2), in Arch. ist., P, p. 49.

3. Act din 15 Mart 1542, resumat in Hurmuzaki, XI,p. 887.

Adaug documentul inedit (colecfia Al. Tzigara-Samurcas),din Tirgoviste, 14 Septembre 7049 (1540), cu urmatorii boieti :Staico Vor., Vlaicul biv Log., Tatul Log., Dräghi bivSpat., Udriste Vist., Stroe Vel Spat., Stoica Päh. (nemen-tionat aiurea), Badea Comis, Albul Stol., Badea ma., VelPost., si Pädure Logofdt.

N° 7 de aici are o mare importantd, fiind-cd e din cele,

596 EXPLICATIf LA DOCUMEiiTE

luni de Domnie ale lui Radu-Vodl E interesant cá infruntea Divanulu noulul Domn se aflá tot cei trei marl frun-tasI batrini a boierimii muntene, cari Meuse, incunjurase siucisese la sitrit pe (Cron. lui Constantin CApi-tanul, p. 53, nota 2). Indatä se ralid la dinsul i Tatul (Bogdan,Doc. i regeste, p. 184, n° owafix). Si Udriste Vistierul figu-reazá supt amindol Domnii ; Vintilá Vornicul innaintase, urmindnoroculuf (ibid., pp. 302-3).

N° 8 e, färä nici-o indoiald, din 7008 (03H, nu ,f3H). Cf.cu eel' din 111 1. L-am pus insä la data insemnata" in

copiile mele.

Data n" 9 oferá dificultätT ina. din Mart al acestul an(Hurmuzaki, IX, p. 1) nu mai era Domn Radu, ci MirceaCiobanuL Afar1 de trel boieri (Dragomir, Radul, Stanciul),Divanul corespunde celui de la n' 3 din lista de documente data'mai sus. L-as pune, prin urmare, in 1544. Mircea-Voda 1uädintre ultimii boieff ai lui Radu pe Coaclg. si Badea, iar dintremazili pe Vintilä Vornicul, pe Radu Pasadia (de la n° 7).Pe urm5., fireste, sportul cu mAcelurile al noului Domn facuo strasnicä incurcaturd in lanterna magic6. a Divanurilor.

E important si numele lui Datcu Armasul, caruia îi faceo danie si Radu Paisie (vol. V, p. 289, nota 1). E Datcu aldoilea, sotul Cale din Brincoveni (ibid., pp. 638-9). - LaUdriste, dregatoria trebuie s'6. fie Vistier.

La n° la Între hirtiile Bärcänestilor se aflä un act al luiMircea-Vodá, dat tot in Bucuresti, unde Ciobanul a stat ex-clusiv, päräsind Tirgovistea, din care sint datate toate actelepredecesorului säü, - la 25 Mart 7053 (1545). Mal insemnate alt document al lui Mircea, din intdia Domnie (Bucurestl,5 Iulie 7058 = 1550), prin care dà unor oamenl «ocing dindijma lui Urd61 la Grec (SpAmtt S roico) in hotarul Visind(R1-1WHHER), trel funii (8*, i ocina de la dijma cu pietre (AmmaCIC KAMIHH), ocina din Brastovitä, doua time», etc., precum sila Fantaneale i Izlaz. Mircea numeste in document pe VlaclCdlugärul (Kaarepa), stfabunul sai1 (AEA prin tatäl lui Mircea,

d'intliti

Vlad-Vintild

'

boierir

:

:


Radu-cel-Mare, al cärui fiii se vede dedi cu sigurantä cl. era)(Doc. Golescu, depuse la Ac. Rom.).

La n° 1 1. Petrascu-cel-Bun fu iaräsi un Domn mai multtirgovistean (sail gherghitean) duel Bucuresteanul Mircea. Dinacestasi an avem un act al lui, ail insemnarea lunil. (Tir-goviste), Fitntru «Maria ce a fost sotia (H<HTM111111,4) lui Bale Pl.-harnicul din Pietrosani» si fata eI Dobra : o sofa' a Dobrei,Neacsa, läsase ocina eI, la moarte, acesteia si maufK8 H. Eafäcuse si un zapis in extremis, la care chiamä «oameni bunisi dreptl : popa Dumitru din Trägsor si jupanita Stana Män-deasca 11 Hotvp8ca H181M11144.1 Mkt 1. Stan pärcälab de - sipopa - din Stäncesti si Badea Comis de Buciumeani si OpreaSain si Dragusin» (Doc. Bärcanescu, depuse la Ac. Rom.).

La n° 16. Din acelasI an si tot din Bucuresti (30 Iunie), ealt act al lui Alexandru-Vodg, care dä ocinl la Vladuleanilui Coresi Logofät (deosebit de diaconul Coresi ; v. NervaHodos, in Prinosul Sturdza, p. 239 : sä nu fie Coresi si unnume de botez ?). Se pomeneste si Radu alugärul (adea.Paisie ; v. Pretendeng domnqti, p. 75).

La n° 16. in col. Tzigara-Samurcas se afld un act al luiAlexandru-Vodä, din 3 Februar 7083 (1575).

La n° 17. Mihnea-Vodä urmâ tätäluI säti abia in anul 1577.Ar iesi eä din data de la Facerea Lumii a documentululnostru e O. se scadl numal 5308.

La n° 18. E de observat cd Mihnea numeste pe predece-sorul säti Alexandru «tatä», dar nu zice nici intr'un fel lufMircea Ciobanul. Ar fi filed o dovadä cl. Mircea-Vodd, alcärui fill fusese Alexandru, e Mircea al lui Mihnea, si nu Mirceaal lui Radu (Ciobanul). - Din anul precedent (Bucuresti, 25 No-vembre 7087 =-- 1578) mai cunosc un act inedit de la Mihnea,pentru un Lupsan. in aceiasi colectie a documentelor bär-clnesti e si un act; din Bucuresti, 1 1 August 7083 (1575), allui Alexandru-Vodä (nume ca : Räducul, Gago). - Alt act alluI Alexandru-Vodä, dat din Tirgoviste, 29 August 7079.1570,cuprinde si cuvintul de vecini (H WT HELIHHH).

59A EXPLIOATIf LA DOCUMENTE

La n° 22. Data trebuie sä fie gresitä sag falsä : pt aturiddomnia Petru Cercel. - Litre docurnentele Bärariestilor seaflä un act de la Mihnea, din 21 August 7093 (1585), princare intgreste ocinä lui MihaT din Rawl Trägsor (socotealain pogoane).

La n° 27. Pentru Calotä Spätarul, apol Ban, v. vol. V,p. 641.

La n° 28. Litovoi de supt Alexandru-cel-Bun e pomenit,tot in 1407, si in Cronica Hufilor, , II, p. 5 (Ravas Litovoi).

La n° 31. Faptul cg documentul e scris in romärieste, pe_cind Radu erban tinea foarte mult la forma solemnä slavong,cä pomeneste o carte a lui Preda Buzescul, datä pe un timpcind tara va fi fost fárg. Domn, cd ispravnicul si poate chiarscriitorul e Radu Buzescul insusi, toate acestea aratg cd do-cumentul a fost dat in grele si nesigure timpurl de luptg.Nefiind nid insemnarea loculuT, ar iesi cä el a fost dat intr'opribegie, in care Radu *erban se simtia totusT, se nädäjduiaDomn. Socot ded cd actul nu poate fi decit din 1602. Cf.vol. IV, pp. 14-15.

La n° 36. In col. Tzigara-Samurcas se aflä un act de la ace-lasT Domn, datat e Gherghita, 71172 (boieri: Lupu Log., NicaVist., Mräzea Spat., -Stol., Radu Cluc. Buzescul, Cernica Vor.).- intre hirtiile Bärcgnestilor la Ac. Rom. se afiä un act allui Radu *erban (Tirgoviste, 6 Iunie 7116.1608), in care sepomenesc Stanciul Tärcarig, Radul Párcglaboiul, GherghePetrecescul si nearnul säg, al Petricestilor, Crästea Ban ul.

La nle 40-2. MaT cunosc un act din acest an, Tirgoviste,20 Octombre 7121 (1612); doc. citate. - in col. Tzigara-Sa-murcas se cuprinde un document, din 7 Decembre 7121(1612), pentru Turturea Pgharnicul, ce are mosie in satul Gau-ricig. Boieril sint cam ace din n° 8, pp. 479-80, al vol. V,insä la inceput trebuie suplinit acolo Tudor Vel Ban; dupgDediul, Crástea Spätar ; dupg Bratul, Lupul Päharnic, si, inloc de Fota, e forma cFoti,.


La n° 47. Din anul precedent (II Decembre 7123=1614), totdin Tirgoviste, avem o intärire a lui Radu Voevod cdtre RaduLogoatul din Zävoiti, pentru niste oameni, Mdican, Iarul, cari

fusese acesti oameni mai innainte cneji (MIES», pänä ce sedaü ca vecini lui Miha.I.Vodd. Acesta iea Ardealul CH CTOAAH¡CT reARS EM$ KOAA10 CTOA RFAHIVAAS H ERCEM 3EMAE A(1AEACK0f7

1VIL HOCAA HA [TACKS MS HOCAAMO ECT 110 np-kin&smosAgtur H WT

CpARHAr WTOOKS ['RCM EMS HEKOAAE !WHOM, AA EHTH

3fMAE EAMIIKOf, H tICTHTOMS WI< roman Mo ECT cuainTpS4CTHTA flOpT, H CRC KMHKA CSMHOFHTE, H (11101OATTHC MHOVA

gpitAma Apoi vine Simion-Vodä «H HASH CkC ClíHEITpOKSWT IICTHTOMS 11,00 TSOKS2 (Doc. Bäranestilor, la Ac. Rom.).

La n° 48. Din acelasI an (29 April) si loc cunosc un actal lui Alexandru Ilia§ in col. Tzigara-Samurcas. Se dd o ocinä.lui Manolache Sifariul. Boierii slut : Dumitru Ban, VintiläVor., Nica Log., Stoica Vist., Parus Spat., Gorgan Stol.,Lamba Cora., Mrdzea PAIL, Ianiul.

La n° 49. Dobromir Banul e cel de la sfirsitul sec. al XVI-lea,mort supt Petru Cercel, de mina cdläuld (Cron. tern' si vol.V, P. 434, nota I), läsind un flü, Mihail Postelnicul, care sestinge in a doua Domnie a lui Mihnea-Vodä (ibid.).

La n° 50. Traducdtorul a gresit data : Domnul munteanera la aceastä datä Gavril Movilä.

La n° 51. Din acelasi an si loc (28 Iunie) e actul prin careGavril-Vodd intäreste mändstirii Sf. Ecaterina din Bucuresti,care e MeToVit la cSinala», satul Berest, pe care bätrinulIvasco Vornicul din Golesti it cumpä'rase de la eun frate alluf» (deci Albul) si-1 dAduse mänästirif. Se pomenesc : Epis-copul Maxim, ce a stat la Sf. Ecaterina si mtinetH 1KAWKO KEAmop., skirkutin, atuncIS 111A11110 CTA(1Ar mop. l'OMCKSA, H NH-KOAA KEA 1111T., anEncIS Him KliCT. (doc. citate la Ac. Rom.).Pentru Ivasco Bäleanul, v. Cron. muntene, p. 37. Cit despre

1 se fäcu Domnia Sa Crairt In Scaunul Belgradului peste toatä çarain urma aceasta Domnia Sa trimese pe prea-iubitul sill Ü Nicolae

Voevod, si fie Domn In Tara-Romäneascä, si cinstitul tunpärat ii trimese si elschiptru de la cinstita Poartä, i cu mare Impäckiune trecu multä vreme

2 dar4I cu schiptru dé la cinstitul Impärat turcesc

S

l'CIIAdIrkVI

-1»

Ar-dealuluI,

o

o

a

WI.

oi et

600 EXPLICAUT LA DOOIIMENTE

Pand Vistierul, el e un vestit boier al lui Radu Serban (v.vol. V, p. 625).

La n° 61. DecT la 3 Maki Radu Mihnea era incä Domn inMuntenia. Peste citeva lunT el trece in Moldova (Septembre ;vol. IV, p. cm). Printre cele d'intäiii documente ale urmasuluisdü, Alexandru Radu (Coconul), trebuie sä se socoteasa celdin Tirgoviste, 1 o Novembre 7132 (1623), pentru satul Ojo-gean1 din Ialomita, altul decit acel, vestit printr'o lupt5. (vol.IV, p. cxcix), de pe Prahova (se pomenesc Buiul, Banciul)(doc. cit. la Ac. Rom.). - in col. Tzigara-Samurcas se aflá unact din 7133, de la acelasi Alexandru-Vodä Coconul. Diva-nul se deosebeste intru citva de cel din 1626 al acestulDomn (v. vol. V, p. 438, n° 6); el cuprinde pe Papa Vor.,Fiera Log., Vlad. Vist., Mihu Spat., Bartolomeiti Stol., BratulCorn., Gherghe Pdh., Costandin Postelnic.

La n° 65. Tot din Bucuresti, la 18 Iulie urmätor, Alexan-dru Ilias dá o intärire (Bibl. Ac. Rom., doc. cit.) (nume : Chicul).

La n° 70. La 3 August urmAtor, din BucurestI, MateT-Vodäintáreste lui Ivasco Vel Vornic mosiile luf de la Ojogerfi, Sid-tioarele-de-jos si Märati (Bibl. Ac. Rom., doc. cit.).

La n° 73. Din acelasT an, Bucuresti, 26 Ianuar (7144),avem un act de la Matel-Vodä, prin care dá mosTI lui PredaVornic din Ceaplea si sotieT lui, «MargäT). Pomenit siejupanStanciul Ruzeriii speIT bum Ktinu,S» (Bibl. Ac., Doc. Golescu).

La n° 79. in acest an, 7148, la 1 0 Mart, din Tirgoviste,MateI-Vodá dä un act pentru Bunea al doilea Vistier ; e po-menit Ioan al doilea Postelnic, fiul Clucerului Nedelco Bo-teanul (Bibl. Ac. Rom., doc. cit.).

La n° 102. Din io Iunie urmätor, e actul, pästrat la Ac. Rom.,doc. Scarlat Ghica, prin care se face o intärire lui Pan Pepano,cunoscut prin legdturile sale cu Mate al Mirelor si ale unufurmas al säti cu CantacuziniT (0 perele lid Constantin Cantacuzino,pp. xxxvi-vii, p. 13 i urm ). Dacd Pan Pepano a teat pevremea lui Matei Basarab, e de crezut cá existä o editie maT


veche &zit cea -din 1672 a poemelor lui Stavrinos si Mate!at Mirelor ; d. Legrand, Bibl, grecque du XV.11e siècle:

Matei-Vodi, lui «Pan Pepeno, fratele lui Ghine cupeul«, pentru mosiaCodrenil. «Acest de mat' sus aAtat sat, Codrenii, de mai Innamte vremea ailfost a lui Calotiv [= Calotd] Bondi., tar dupä aceia, tn zilele rdpoosat[u]luiMihail Voevod, ad fost trimis la cumnatul 'Ad, la Ban Pärvul de la MihNesti,

luind de la gmpin Gherghiia din Bogdin vFA. tatäl giupdnes[i] SinniStolnicesil a lui Stroe Stolnic, cincizecl mil de aspri bad,. zata, i-ad dat InMina Banului Calotiv, st s'ail ficut trebuinple sali ce trebuit, si, pâli cdrntad trdit Ban Calotiv, el n'ad purtat grij[5.] ca si. plitiascä acestl de mal susardtat banl. Dap[5.] aceia, in zilele fipoosat[u]lul Serban Voevod, dup[I] ce admurit Banu Calotiv, giupäniasa Stolnieasa, fiica lui Gherghie din BogdknestY,ad fost apucat pe Banu Pdrvul de la Mih[d]esti pentru acesti . bani.«Se iead Codrenil. Rdrain Sirael si afratelui sag Chircal Päharnica. cIar dup[5]aceia, cänd ad fost in zilele lui Radul Voevod Mihnea i in zilele lift Ale-xandru- Vod[d] Iliia, iar giupdnias[a] SIma Stolnieasa, trägdnd multi nevoe

urgie de sprea acesti: Domnl, atunct Isarid Cupqul i Ghine fratele lui PanuPepeno fost ailat la vremea el de nevoe, cu atita trudä i osteniald,aii agiutorat-o cu atâça banl s[i] alte lucruri, pän cänd i-ad scos capul de lapeirea si din rea urgiia, iar altul nimine din sängele $ i din rudeniile eY nus'ad aflat la vremea de greutate el.« Ea $ Chirca cedeaz5. deci CodreniI, dindcarte cripoosat parintele Vlädica Luca Mitropolitul« [un act de la acesta,in Bibl. Ac. Rom , ca doc, 232/LxxIm]. Acura se tidied cDanciul Logofdt sdnHainza ot Periianl Isac Logofat sdn Pdrvul Logofit, nepc4ii Banulul Ca-lotdv«, cu «cuvinte netrebnicep. Isac era efeôor Meidintulul Logofdt«. SintosIndql «dup[ä} legea sd dea gloabi 12 bois. - Traducere din 1792 de Pol-covnicul Pav[el] Bebriv (su), tälmaciii ot Vistierie«.

Un Constantin Hermon e martur inteun act din 1666 (Bibl.Ac. Rom., doc.

Stolniceasa Sima e väduva lui Stroe Buzescu; v. Cony. lit.,1903, gManifestatii nouä ale tine! scoli vechi, II».

La n° 117. Mih-tea-Vodä a fost, cum se spune in notä,un mare dezrobitor de rumlni, - din motivul fiscal al räs-cumpärärilor prin ban!, de alminter1. Cu privire la acestobiceld al ha, avem un act, din 4 Mart 7168 (1660), al lid'

Gheorghe-Vodä Ghica, in care vorbeste de niste oameni dinNedeita, cari ad dat fdrá dreptate niste galbeni, ipre vreamece ad fost mersu satul Nedeita la Mihnea-Vod[ä], de ad datbaniii, de s'ad räscumpärat de rumänie».

in aceleasi hirtif ale Golestilor, depuse la Ac. Rom., se

cartle,

i-aii

s'ail

$ i

to/xi).

...

fi71

7i

602 EXPLICATIt DOCUMENT&

aflA de la acest Mihnea-Vodä un act, ciudat prin neru0garealui, in care act el se incearcA a indreptAti omorul de laTeleajen al unora din boierif sA. Off-cite pdcate ar fi avutMihnea, e totu0 un fapt cl boieriI de omorul cArora se vor-beste aicl, II päräsise si pirise (v. vol. IV, pp. ccxevil-vm) :

9 Decembre 7167 (de la Hristos t658/. Whail Radul-Vodä, ccredinonuluipriiatenului Domnii Meale, juplindra Bolog Mateiii, ca sl-i fie lul tot satulStincestil ot sudstvo Gorfil cu toti Rumlnil ct4 sl vor afla si cu toat[ä]oe[i]na. lor Peatru c acestil sat Stiincestii fost-ad al Predil Vornicul

117rAncoveanul, de cumpär[a]toare, ina mal denainte vreame ; iar dupá aaia,cändu ad fostu acum in zilele Domnii Meale, pre vreame -am fostu la Te-leajin mergätor in slujba cinstituld i putearnicului Impirat, in Tara Ungeteas* dinpreun[ä] cu vIáriia Sa Hanul çi cu toat[51 Tát[i]rämea si au Ca-zacil si cu Pasa de Silistra, cu TurciT, i Ghica-Vod[á], ca Motcloveanil, iar PredaVornicul, el s'aii sculat dinpreun[A] mt. Párvul Vistilarial si cu Istratie Postel-nicul asupra Domnii Meale si a färäi, cu rea ficlenie, ca s[ä] facl AutateDomnii Meale si Or5.1. Inteabaia, v.izg,nd Dotuniia Mea i toat[á] ora ficleniialor, ajunsu-i-ati leagea i judecata, sä, pliar[ä] clupl lucrurile si vina lor,s'ait luat plata, ca niste oamenì rat i cilcitorl de jufánaäntu, i aii rälmas toateinosátle lor pre seam domneascä. Derept aaia, fiind dumnealui jupinul BologMateid priiaten i slug[d] dereaptä tiräT, I-am dat si l-am miluit cu acest satStäncestil, ce iaste mal sus scris, ca s5.-1 fie de mosie.. Marturi . Manul VelBan Cralevschh, Barbul Vel Vornicul de Tara de-sus (w'r revue mse), RadulVel Vornicul de Tara-de-Jos (ktIT poallsE 3E41111f Radul Vel Logofät, Stroe VelVistier, Udriste Vel Spatar, Diicul Vel Cliucer, Vasilie Vel Stolnic, MantaVel Corals, Giliorghie Vel Váharnic, Alixandru Vel Postelnic, Drigoiti VolSluger, Vädislav Vel Pitar. Ispravnic Radul Vel Logofát. Scrie Preda LogordtIscaliturä. Monogramä. Pergament.

La n° 138. Isprävnicia de Scaun corespunde in Tara Ro-máneascd CAnnácImieI din Moldova. Cf. Soc. Brapvulzd, p.112. in Tara-Romäneascä eraa patru, cincl ispravnici ; inMoldova tref caimacami. Astfel, la 2 Decembre 7219 (17 o),intre mazilia lui Nicolae-Vodä. Mavrocordat si sosirea lui Di-mitrie Cantemir, dordachil Rusätu, Vornic, Antiohie Jora,Hatman, Dabi[ja], CditnäcamiI», daa un zapis «fratelui nostruGavril Vel Vornic [Costachl] a, ca sl-sI caute vecinir» (Bibl.Ac. Rom., doc. Miclestilor).

La n° 149. De fapt, scrisoarea e mai tärzie, cad beizadeauae Gheorghe Cantacuzino, guvernatorul Oltenia pentru

- De curind Ac. Rom. a cdpätat un act, din 20 Iunie

LA

si

pi

Der-maid.

MAT5R1A1Ä D ISTORITO OULTURALI 603

7230 (1722), pin care acest Cantacuzino scrie cVorniculuiStefan» (PrIscoveatul) pentru un popä din satul lu (cN.Deporta, sec[re]t[ariti]»).

Lae 153, 156. intre hirtiile Golestilor, la Ac. Rom., am gäsiturmgtoarele acte relative la tirbe, care sint sd se adaugela cele resumate pe pp. 686-8 din vol. V :

3 Mart 7199 (1691). Vinzare de Run:aril cätre «dumnealul Matehl Postelnic,coconul dumnealui Rad[u]luI Com[i]sului Stirbiaiil ot Izvor«. Intre marturT siBaul ot Dälgopol[e], snä Gherghinel judet«.

30 August 7209 (1700. tRafail monah Stirbeal, car[e] mt-aii fost numel[e] pemir[e]nie Radul Com[ils«. dä zapis Glavabogului, unde e egumen Stefan, carea venit la el la Arges i-a vorbit apentru o mosie carea o am fost dat lasfänta mänralstire Glavaogul pentru Ingroparea frätine-meil Ivan Slugeariul,inch' din zilele lui Matef-VodI o am fost dat, anum[e] Contestll: abastä mo-sie o ail fost cumpkat frate-med Ivan Slugeariul de la socru-ski Mitrea Ru-deanul.« Marturi : cAlugärii Ghenadie, egumen de Arges, Pahomie, Ivan totde acolo, clisearul i paraclisearul.

20 April 7222 (1714) tefan-Voda Cantacuzino, lui «Matei Postelnic Stir-beaiii«, pentru niste Ruminl din Izvor, «nepotii Radului Duvalmulul Pentru c6acestl ail fost al mosu-ski, lui Tudor Club. Stirbeal, si ai frkini-säil, lui ArvatSultan. Rämäsese, dupä. moartea lul Tudor, «Fa seama Radulul Comis Stir-heal si pl a hit Ivan Slu. Milcoveanul«, care, acesta, «In zilele räposatululRaadului-Vod[ä]«, lsi märitä co fatä, anume Vlädaia, dui:A Raadul Sufariul, fe-orul luI Gherghe di. Tärgoviste : i-ail fostu datu zeastre Milcoveanil surori-saVrádaei, fata lui lvan Slugeariul«. Sufariul vinde, supt Grigore-Voclä, Comi_sulul Radu Shrbeal. «Si Radul Comisul i-ail stápänit cu bun1 paace, pánácändu i intärnplat pribegie In Tara Ungureasca, in zilele räposatului unchiu-lul Domnti Meale Särban-Vodi«, clnd pe Ruminl II cer «Papa, februl lul ArvatSpkar, si cu nepo0i: lull. Protestä Radul, tclupä ce ail venit Raadul Comisulden Tara Ungureascä, In zilele Märii Sale lui Constandin-Vod[ä].. Se judeci.cu C «cinstitul si credin6osul boiariul Domnii Meale Constandin StirbeaiiiVel Baan«. El clstigà la a Märiia Sa Constandin-Vod[ä].. Domnul pune pe«Toma Cantacozimi care era Vt. Logofät, de ail scris cu chinovarl rosu p5. mar-ginea aceI ch.r0 a raposatulul MateI-Vodà, cu care sä acea Papa ... stlpänitoracelor RumänI, cum 65. D'art avut nie 0 treabi cu dänsii.. Matel Stirbelpineste pe Rumini 420 de ant, In zilele Märii Sale, cu bunä pace.. Apol Ru-mind fac proces «ail fostu ras phi unde ad fostu scris atuncea cu chinovar«.lar cistigä Stirbel. cNumal, Intämpländu-sä mazilie Märii Sale Costandin-Vodkn'aii apucat ca sä dea carte.« Face acum noul Domn, estiind pe curn ail fostuaeasfá judecatä, si, den voia si porunca lul Dumnezeh, miluindu-ne cu Dom-niia Virg acestiia«. Monogramä cu ros. Iscäliturä domneascä. Pecete peste

s'ad

Aä

si

604 EXPLICATA LA DOCUMENTE

hIrtie. cConstandin Cor:qescul vt. Logofät., Cf. 0 articolul despre tirbel, ti-pärit de d. Ilie Nicolescu, In Laeraturel fi arta romand pe 1903.

La n° 180. In copie se spune cä originalul ar fi la Bibl.Ac. Rom. : nu 1-am putut gási acolo. 1Tosirchi, e un nuineneadmisibil.

La nle 197-8. Pentru acest Hrisoscolea si altii, v. maI sus,p. 563. Cf. si n° 237.

La n° 239. Razul era un boier moldovean ; v. asupra luiraai sus, p. 557. 0 scrisoare a lui Grigore, din 1755, in vol.V, p. 666.

La rile 265, 267. Iancu Caragek, Caimacamul, e viitorul loanGheorghe Caragea. Pentru un Costachi Carageà, tot Caima-cam la Craiova, v. rile 280-I.

La n° 285. Iordachi Arghiropulo e dintr'o familie care adat si Dragomani PortiI. V. Doc. Callimachi, II, p. 662.

La n° 301. La Ac. Rom., doc. 147/LxxxvIII, se aflä o scri-soare, din 15 April 1821, a luI Iordachi Negrut, poate rudapoetuluI, cu privire la aceste intimplärI din 1821 :

. . . . Ingrijare ci avq1 di auzurile aceste ci In tot menuntul crescu 0sporesc pätimim i[i] noi de dInsäle, dar di o sarnä de vremi nu li mal cre-dim, ci li socotim toati nimicI a fi. Turci din pria sarhaturl poate vor isiasupra etergtilor, InsI, dupl poroncile ci ail, pi rail nu vor supära la nimicäi0 poati cl nici sä. vor sui pe acolo pi la dumv. Pentru acesta, nu av nici-oIngrijari, cäcl eil am purtari de griji a ti lnstiina cänd va fi vre o fricä ...Butca dumniai cu greil sI lucriazl, clef Niamu aii esätu fa i II trag dator-nicei In toate pärtäle. [Iscälit :] Ianache Negru Sardar.

La n° 310. Constantin Ghica e fiul DomnuluI de atunci,Grigore Ghica. Grigore avuse un frate cu numele de Costachi,care muri in Ardeal la 1822. in Arch. bisericii din chel (Bra-sov) se pgstreazä permisia, din 23 April, pentru ducerea intarä a rämäsitelor acestuI Costachi Ghica, general si consi-lier titular rus. V. si Hurmuzaki, X, p. 322, nota I.

EXCURS.

Culegerea de inscriptiI moIdovene§tI din Bucovina

a d-luI Dr. E. Kozak

(Die Insohriften aus der Bukowina, I, Viena, 1903.)

0 carte care sd stringä la un loc toate inscriptiile slavo-romine si románesti din Bucovina $1 O. le presinte cu toatelämuririle istorice trebuitoare, era, chiar dupá culegerea epis-copului Melchisedek, imbogätitä apoi de notele pär. S. ''Fl.Marian ", o nevoie de cdpetenie pentru istoriografia ranlinä,al cArei avint se imputernice$te necontenit. Am fi fost bu-curo$T sä ni-o dea un Romin, unul dintre acei Romini buco-vineni cari aii o culturg superioara, $titi sä." lucreze $i posedämijloacele materiale trebuitoare pentru tipärirea unel lucraff cos-tisitoare. 0 primim insd cu recuno$tintä si din minile strä-inului, d. dr. Eugen A. Kozak, profesor la Universitatea dinCernäuti, care ni oferä astAzi intäiul volum, cuprinzidd in-scriptiile pe piaträ, din colectia completá a inscrityttlor bu-covinene.

Opera, tipäritä luxos, de $1 in editura proprie a autorülui- un exemplu pentru multi dintre ai nostri, earl, $1 cind bhel-tuiesc citeva sute de lei pentru o al-tulle de poesii mediocre,se gindesc la cununile de lei nor ale Academiel rdsplátitoarea meritului ce se imbulze$te -, cuprinde «133 de inscriptilslavone$6, 16 romäne$ti, 13 armene$U, 4 grece$ti, 2 latine$ti$i 2 arabicel, intovärä$ite de note $i lärnuriff, a$a incit totalulare peste 200 de pagini de un format mare.

Dacä d. dr. Kozak, care a descris a$a de amänuntit blä_dirile, a cetit a$a de exact inscriptiile $i a strins a$a de sir-guitor amanuntele explicative, ar fi in curent cu ceia ce s'alucrat pänä in 1904, data publicatie sale, pe terenul, nu

I An. Ac. Rom., VII. Studiile episcopulul Melchisedek s'aii tipärit 0 InReznsta pentru istorle, archeolope fi ilologie, anal I

608 INSCRIPTIf RoisarTnuf DIN BUCOVINA

tocmai bdtut, al istoriografie romanesti, am incheia aid onotitd de laudd pe deplin meritata, - deplingind, cel mult,ntrebuintarea statornica a unei ortografif sträine pentru numireaunor locuff care se afld in regatul Romaniei (Neamt scrisNjemc, etc.) si unor persoane care aii fost numai ale noastre(Nekule pentru Neculce, etc.). De oare ce insd, ceia ce scriemicul cerc al istoricilor romini nu ajunge deck foarte tîrziüla Cernauti, pe cari nu i-as fi banuit asa de departe, sintsilit a da alci, i in romäneste, stid, scoase din publicatiilecelor din urmä cinsprezece ani, care ar fi putut sa se afle-in nemteste, deer pentru folosul mai multor cetitod, in chiarcartea d-lui Kozak.

Voiú lua, pentru aceattä operfl de intregire si - intim-plätor - indreptare rind pe rind capitolele din care se alcd-tuieste marea publicatie a d-lui Kozak. Observatii generalevor veni la sfirsit.

I. Arbure.E o bisericd facutä de Luca Arbure, cunoscutul Mentor,

rdsplatit apoi prin ucidere, al lul tefan-Vodb: cel Tindr. D.Kozak schiteazá întäiü cariera tatalui, numit in inscriptie, al cti-torulur. D-sa zice cä Arbure batrinul n'ar fi fost numit tot-deauna Luca». De fapt, n'a fost nurnit nici-odata asa, pen-tru cä Arbure era numele sú unic. D. Kozak cautd pretutindeniin brosurelele lui Wickenhauser - care, precum am arätat inNote critzce asupra culegerilor de documente interne romilneM,Bucuresti, 1903, nu face deck sá reproducd, cindreptind, stilul,vechile traduced insuficiente ale comisiei bucovinene de de-limitare din 1782 - note asupra lui Arbure I-10. Lucrul numar era de nevoie : in Uricariul, XVIII, pp. 480-1, d. Gh.Ghibdnescu ddduse incd de mult lista pircdlabilor de Neamt,din skul carora face parte acest boier, si, dacd nu se intre-buinteazä acolo unele din cärtisoarele lui Wickenhauser, setritnete la editii cornplecte de documente romänest din aceltimp, date in colectiile noastre (Uricariul, ArchivaColumna lzd Traian). D. Kozak crede ca. Arbure nu se malt' in-timpind in Divanul lui *tefan-cel-Mare Inca din 1475 : eI bine,

c

istoricit,


din lista d-lui Ghibänescu se vede cá el functioneazg inca'in 1476.

De la tatä, d. Kozak trece la fiti. Luca Arbure (singurul Luca)isT are tot ccursul onorurilor» expus in Ghibgnescu, 1. c.; d.Kozak il dd in chip maI putin complet, räzimat iaräsI numaipe Wickenhauser. Supt Stefan-cel-Tindr, d. Kozak declard cáa gásit pe Arbure numai de patru ori in Ghibgnescu, d-sali mai afla in tocmaI patru alte documente, din colectiilenoastre (p. 490). Pentru fuga boieruluif $ erpe, care precedemoartea lui Arbure al II-lea, d. Kozak trimete la prefata din Wi-ckenhauser, Woronetz, p. 65 ; izvorul e, de fapt, Ureche, cro-nicarul nostru, necitat de scriitorul german. Täiarea luI Ar-bure am povestit-o, intrebuintind amindoug izvoarele, in Do-cumente rominefti" din archivele Bistriter (BucurestI, 1899), I,p. xm (aid se aflä si ipotesa propusä acum de d. Kozak asupralegAturiT dintre fuga lui erpe i osinda lui Arbure). SuptBogdan Orbul i se intäresc lui Luca niste mosiI (Studir fidoc., V, p. 550, n° I). in sfirsit, tot in Studa fi doc , V, p.2 12, n° 5, d. Kozak ar fi gäsit mentiunea unui sat confiscat dela Luca Arbure pentru «viclesugul» care i-a legitimat si täiarea.

II. Dragomirna.

0 bisericutä de acolo e fäcutä de fratii StroicI si de Anas-tasie Crimca 1. D. Kozak ar fi dispus sä admitg pang* la un oare-care punct märturia luI Wickenhauser cg. Anastase era episcopde Rädäuti incg de la 1592. Se putea $ti cä aceasta e im-posibil. Din cartea mea Relapile comerciale ale ferilor noastrecu Lembergul, I, Bucuresti, 1900, seria episcopilor de Rd-däutl pe acest timp apare asa : 1592, Gheorghe ; 1594-5 Mar-darie. Abia supt Ieremia Movilä, la 710 . . . (lipseste cifraunitätilor, in actul tipärit de Melchisedek, Cron. Hufilor,p. 91 si urm.), apare dupg zisul Mardarie, episcopul Teo-dosie (Barbovschi), apoi Mitropolit. Si incä - precuni sepoate vedea din regestul, datat 6 Maia 1598, ce am tipärit

' Numele e de comparat cu al boierului cCräncovicia de supt Petru Rams(v. Stride i doc., V, p. 212, R° 6).

68775. Vol. VI. 39

:

610 INSCRIPTIÎ ROMANErf DIN BUCOVINA

in volumul XI din colectia Hurmuzaki, p. 9071, innainte deTeodosie a fost Amfilohie, schitnbarea fäcindu-se intre 6 Maiii1598 $i 30 Mart 1599 (tot de acolo se vede c4, de oare ce la 6Maia 1598 nu e episcop de Hu$1, iar la 30 Mart 1599 gásim -actul din Melchisedek trebuie datat 7107-8, adecA 1598 ori 1599).Acest Amfilohie se gäse$te, lingd Agaton de Roman, inteun act,de la 22 Ianuar 1597, al lui Ieremia Movilä, pe care-I cunosc intraducere germanä dupä materialele adunate de W. Schmidt $ipästrate astäzi in Bibl. Museului National din Budapesta (vol.VII). D. Kozak reproduce mai departe (p. 114) data greOtä dinMelchisedek (1592 deci, pentru 1599 2, $i declarA cä. episcopulGheorghe, a cdrui piaträ mormintalä, din 1593, a gäsit-o, era<mecunoscut» : din cele spuse maI sus, se vede cä nu era.

Crimca ajunse Mitropolit $i el, dupäi Teodosie. D. Kozak semultätne$te cu data de «1609» dintr'un catastif tärzia, pentrualegerea lui in aceastä dernnitate. Avem insd o $tire siguráin cronica munteanä (Magazin istoric, IV, p. 306) cd Anas-tase era Mitropolit in 1611, cind el botezä la Suceava pefata lui Radu-Vodä Serban. Mal mult incä : dintr'un raportvenetian din 29 Maiti 161o, tipárit in colectia Hurmuzaki,IV2, pp. 308-9, n° occxv, se vede cA scoaterea tui Teodosiese fácu de Pa$tI in acest an 6w i cA Mitropolitul mazil fuchinuit supt invinuirea cA ar fi vrut sä oträveascd in impär-tä$enie pe Domnul de atunci, Constantin Movilä. Asupraacestui raport aträsesem atentia incA din 1898, in Pretendenpdomne,sti in secolul al XVI-lea (Analele Academia romine,XIX, p. 257, nota 4).

Cit despre Stroice$ti, Lupul $i fiul säü Iona$co, apol Vis-tierul Simion, se cuvenia a se da note biografice, care lipsesccu totul. Ce usor se putea face o schitá a vietii, insemnate $idin punct de vedere cärturAresc, a Lupului! Si pentru Simions'ar fi aflat toate indicatiile trebuitoare in tabla vol. XI din

Verificind asupra actului chiar, care se ati In Arch. Statulul, Galata, X,7, am indreptat data cum se vede In text.

I Un act al lui Ieremia pentru episcopia din Hi.O. $ in Studa n dac., V,pp. 212-3, no 9 . el e din 16o6, cum se vede comparind numele boierilor cucele din Hurmuzaki, XI, p. 90S, ultimul regest.

'

il


Colectia Hurmuzaki. Ionasco apare, cu muma-sa, Pascalina, in-teun act din 5 Mai(' 1611 (Hurmuzaki, XI, p. 908). Laaceasta datä se spune limpede cä Lupu nu mai traia - edupa.mortea Logofatulur, Dumnezäu-1 carte» - ; din documente(v. Uricariul, XVIII, p. 450) el dispare ina din 1609'. Eln'a putut presida deci - cum crede d. Kozak - la o presupusäclädire a Dragomirnei din 1609 la 1610. Mänästirea e de fundatieceva mai veche, chid Anastase era nu mai episcop de Rádauti.

Nu ne vom ocupa de o veche inscriptie greaca ratacita laDragomirna si care dal prilej autoruluf sa arate cunostintilecolegului säu Kaindl si ale unuI diletant local cu numele deZachariewicz, care putea fi läsat, credem, in pace.

Inscriptia de pe mormintul until Medelnicer, purtind datade 4 Ianuar 7181 (1673) si totusi insemnarea ca Domn a lufDimitrie Cantacuzino, face pe d. Kozak sa creada ca. in Mol-dova secolulul al XVII-lea se incepea inca anul - dacä s'ainceput vre-ociatä, vom vedea la capätul acestei cercetari -la 1 -iii Mart. De fapt, nu mai e nici un asemenea cas intoatä suma nemärgenita de documente moldovenesti ce nis'ati pastrat din acest veac. E o simplä gresealä de sapator.

De altmintrelea, si intregirea ce propune d. Kozak (unverb slavonesc, in loc de un nume propriu) nu e buna. cAh ...[adecä : A* . . .] biv Medelnicer» e un nume. Pe acel timpträia Medelnicerul Deadiul, din RädulestI, care a jucat inpribegiile si intrigile boierilor moldovenl din aceastä vremeun oarecare rol si a ajuns apoi Serdar si Spätar. D. Kozakse putea lainauri comparind a mea Istorie a literatura ro-mine in secolul al XVIII-lea, i, pp. 352, 361, 377, 379,399, 474, i ale mele Studa p documente, V, p. 50, ri° 229;p. 94, n° 83. Fata luf, Ana, a fost a doua sotie a lui Mihai-Vodd Racovitä. La incheiarea acestei rectificari vad cä epis-copul Melchisedek cetise (Revzsta pentru istorie, archeologie§i filologie,12, p. 69) mai bine: oDeadu».

Piatra pusä de un Dumitrachi pe mormintul pärintelui saiila Iunie 7188 (1680), ar oferi greutati de intelegere, pentru

1 V. ,;,i studl ;17 doc., V, P. 215, no 20.

612 INSCRIPTIt ROMINETY DIN BUCOVINA

c1 se spune cg Domn era un «Dum.», ceia ce d. Kozalcintregeste ca : «Dumitrasco». De fapt, numele DomnuluT este,nu «Dum.», ci Duca, $i, in adevär, peste Moldova domnià.atunci Duca-Vodä.

Pentru Maria fata lui Constantin-Vodd Mavrocordat, mári-tatä cu Gheorghe Bals PAharnicul, moartä la i5 Februar 1770,d. Kozak nu poate da nici-o lämurire. Din GenealogiaCantacuzinilor, pe care ara tipärit-o in 1902, se vede (pp. 390-1)cä ea tinuse pe un fia al lui Lupu Bals Logofätul, Iordachi,$i cg i-a läsat o fatá.

La p. 25, d. Kozak ni destäinuieste cä «se socoate ingenere cá Voevodul Miron Barnovschi Moghilä (1620-29) e$i ingropat la Dragomirna» si adauge : «dar aceastä presu-punere nu se confirmg». N'a putut sustinea asa nicI un ornserios : Barnovschi, care domni de la 1626 la 1629, fu ucisla Constantinopol in ziva de 2 Iulie 1633 (ale mele Studirvi documente, IV, p. 201 raport olandes din 12 Iulie). Cor-pul sä.11 fu ingropat la Patriarchie ; «spun sä-i fie adus oaselein tarä. Vasile-Vodd», adauge Miron Costin (p. 297) E decrezut cä - dacä. $tirea e adeväratä - el va fi fost ingropatin ctitoria sa din Iasi, mänästirea Barnovschi, cu toate cäin testamentul säti, tipärit de d. Hasdea (Archiva istoricd,.12, p. 189), el läsase sä fie adus la Dragomirna.

III. Homorul.Vechea bisericutg ar fi fost, dupä Schematismul metropo-

litan, distrusä de TatarI intre 1527 si 1530. D. Kozak so-coate cg. aceastä asertiune « ar trebui întäiü doveditä». Nuera nevoie de nicf-o asteptare, si afirmatia se poate inläturalesne prin faptul cä n'a fost nief o nävälire de Tatar): peacea vreme. in aceastä privintä se putea lämuri d. Kozakprin cartea mea Studit istorice asupra Chiliet i Cete2M-Albe,BucurestI, 1899, p. 184.

Noua mänästire a fost intemeiatä de cunoscutul LogofätTeodor al lui Petru Rares, care a avut un rol si in miscarealiterarä a timpulur: d. Kozak nu vorbe$te nimic asupravieii lui.

:

'


Numal discutind data mortii luI Teodor, insemnatá pepiatra luI de mormint la Homor, d. Kozak dä ceva amánunteistorice. Dar, la admiterea date de 18 Septembre 1538 pen-tru intrarea lui Petru Rare$ in Ciceü, d-sa trebuia sä adaugecá ziva, insemnatä de cronica slavonä, se intäreste $i docu-mentar, precum am dovedit in Doc. Bistrila, I, p.De unde va fi scos d-sa cä lui Toader i se zicea Bobojog ?Eü admisesem1 numele de familie Bal$, referindu-md la Doc.Bistriret, I, p. xuiv, dar Toma Balo$ e din 1548 $i inscrip0a dincartea d-lui Kozak aratä cä Toader acesta murise la 1539 inc5.2.

Fiind vorba de mormintul Vistierule Ion Solomon (p. 35),d. Kozak se multämeste a cita pe Wickenhauser, Solka.Trebuiatt intrebuintate, de acela$1, Kimpolung, Radautz,Ar-thiva romdneasal a lui Kogälniceanu $i regestele la Hurmu-zaki, XI, in Prefata cdruia, p. XLVII, d-sa ar fi gäsit o nondespre Ion Solomon.

La inscrip0a unuI Gheorghe mort dupd 7070 (1562), cumse poate admite cd el e acela$1 care face o donatie (deci eraom matur) la 7007 (1497), nu pot intelege (v. Kozak, 13. 36).

La expunerea cariereI episcopului de Rädäutl, Eftimie, d.Kozak admite cá lupta de la Verbia (fireste d-sa scrie ru-se$te «Verbija») s'a dat la io Novembre 1561 : am tipärit(Hurmuzaki, XI, p. 58) descrierea contemporanä din careresultd ziva de 18 Novembre, pe care o dá i Ureche (p.2 I I). D-sa crede cd nu s'a hotärit incd in privinta persoandluI Eftimie care a scris cunoscuta cronicä slavonä a Moldo-veI; astázI se $tie insä cá acel Eftimie nu e acesta, din R5-dauti, ci augärul de la Neamt (v. a mea Istoria literaturiïromîne, II, pp. 543-4).

IV. Ili§e§ti.Iona$co Isdcescu, pomenit alci, in calitate de ctitor al bi-

sericif, e cunoscut ; i se face o vinzare de Toader Calmä$ulactul e tipärit de mine in Documentele Callimachi, I, p. 433,

Ist. ht. rom , II, p 540.2 La Ac. Rom. se atli. inarirea domneasck dm 9 Mart 7043 (1535), a imei

viriZári atre dinsul, ca Mare-Logoilt.

xxxII.

1

614 INSCRIPTII ROMÁNETi DIN BUCOVINA

nota. Lucrul si cartea ag rämas necunoscute d-lui Kozak,- ca toate publicatiile mele de altmintrelea. in inscriptie d-saceteste : « Ioncula Alixandru Voevod» si explicä : «JankulAlexander der Vojevode», cind era pur si simplu : <do NiculaAlexandru Voevod», adecd : Nicolai Mavrocordat, fiul luiAlexandre Exaporitul (p. 40).

V. Cre§ciatic.Sirbul «Hagi Preda, ctitorulo , nu e un Sirb, pentru care

determinatie d. Kozak duce luptä in notä, ci un Bulgar.Sirbi se ziceaü de mult la nol Bulgarif : in cronica munteanddin Magasin, IV, p. 314, Mitropolitul Ignatie e ardtat caSirb din Nicopol. Toader Nacul, pomenit la p. 43, e ocunoscutd personalitate, despre care, ca Vornic de Cimpulung,e vorba In Doc. Bistrileï.

VI. Mile§äuti.Se incepe cu o curioasä polemicä impotriva celor ce dädeag

o origine roman A (miles 0 sag goticl acestuf nume. De cear fi satul Varnita un dpekanntes Tatarenschlachtfeld», nupricep. Lupta de la Minnie (pomenitä in inscriptie) e lumi-natä si prin izvoare sträine. D. Kozak avea de citat aici alemele Studit fi documente,a pp. xxxvili-ix sag studiul d-lui Al.Ldpdatu , in Convorbin literare pe 1903, despre Vlad Cdlugáru I.

VII. PärhäutI.Cariera intemeietorului Gavril Totrusan (din Trotus) e iardsi

luxos, dar insuficient redatä. Dacä d. Kozak se adresà listelord-luf Ghibänescu, din Uricariul, XVIII, ar fi väzut cä Gavrilapare ca Vistier hied la 25 August 1516, si 1-ar mai fi aflatin trei acte ca Logofät, apoi in alte cloud pomenindu-1 dupaiesirea din Logofetie. in ale mele Studir ,s-i doc., V, p. 212,ar fi gäsit hied un act din ultima categorie. Izvor pentrupretinsa trädare a lui Gavril in 1538 nu ni se aratri. CA' elar fi fost Logofätul lui Läcustä nu dovedeste nimic : in Wi-ckenhauser, Moldawitza, p. 81, n° 42, se intäreste nurnai odanie fäcutä de «Totrusan Logofätub (ceia ce nu aratä cd


el functiona incdy. Cu el a fost ucis si boierul Petrascu (pecare d. Kozak II uitä.). Mai mult, in ale mele DocurnenteleBtstrikt, I, d-sa ar fi gäsit pe Totrusan Vistier si Mare-Vames incl din 1510 (p. x), 1-ar fi väzut in expeditif (p.rui). Data mortir lui, I I Mart 1541, o putea sti din do-cumentul polon ce am tipärit in Chilza i Cetatea-Albit, p.349 (n° si tot de acolo cä Totrusan a fost in adevärMarele-Logorät al lur Alexandru-Vodd Cornea. Vämesia lurTotrusan la inceput ar fi permis d-lui Kozak sä. admitä cä.Anjinco Vamesul, ingropat la Párhäuti, era tatäl luI.

Pentru Murguleti, d. Kozak ar fi avut la indämind o bogatä.colectie de acte in Archiva istoricd, III, p. 197 si urm.,note complementare in Doc. Bzstrijel, II, p. xviii. TeodorMurgulet nu se putea numi «Turca» n'are nicI un sens.

VIII. Peträuti.Biserica de acolo, cláditá in 1487, comemoreazä, probabil

biruinta de la Scheia (v. a mea Chilza Cetatea-Albit, p. 169).Pentru piatra de supt Aron-Vodä e cu neputintä de primit

cetirea d-luI Kozak, pentru care ea ar veni de la un Prä-doschi (?). Mi se ddduse acum citva timp o aka' cetire, pecare ma' multämesc a o aminti: v. Analele Academia Romîne,XXI, p. 268. Aceastä inscriptie, d n Decembre 7103, nupoate fi stramutatä in 1595, CdCT Aron-Vodä a fost scos dinDomnie 'hied din Maiti al acestur an. E deci, neindoielnic,Decembre 1594.

Altä piaträ e inchinatä de «cneaghina Marghita» maiceI

1 Astazi actul resumat acolo de Wickenhauser se afra la Academia RominkPrin el, din Hîrlaií, 24 Matti 7047 (1539), tefan-Vod5. inaireste Moldaviteiun loc pe care I n Motoc, fiul lui Ivanco, li vInduse HanimS wkimomS nsuSToTtitiquanS Aorot..rS z cent cc poste insemna i fost Logofát.. wrasan figu-reaza ins6. ca Logofat In actul lui c,Stefan-Voil fizil lul Stefan-Voap, din 23Mani 70 . (rupt , prin cale se face o danie boierulul Craciun (marturi : Po-pescul, Manea si Grozav, pircalabi de Neamt, rul si Ma Mihul Drag-san Spat., Crasnäs Vist., lIuru ())..., Lohan Stol si fiil Domnulul . Alexan-

dru i tefan) Ac. Rom., Pee. 31). - n Bibl. Ac. Rom. se mai atlä, cuprivire la Totrusan, o Infa"rire c5.tre el a Nrhautilor (Vablul, 7 Mart 7031 =1529 : i se zice biv Logorat).

vii)

:

fi

(Bibl.

0

, ...,

616 INSCRIPTII ROMINESTf DIN BUCOVINA

sale Protasia in Septembre 7108 (deci 1599). D. Kozak traduceccneaghina» cu Fiirstzn i nu incearcá sd identifice. E clarinsä cä aceastä Marghita e sotia lui Simion-Vodä. Movilä, i in1599 el nu era incd Doran muntean, cum ajunse abia in i600 :(led ccneaghina» se cuvine a se traduce numaT prin

mal sint casuri de simple boieroaice care-V ziccneaghine.

IX. Putna.

D. Kozak nu gäsqte tirí despre schimnicia Putnel dupäanexarea BucovineI de Austria& Din ajunul anexdril puteagäsi informatie in ale mele Documente Callinzacki, I, p. 421,n° : pe la 1760 stätea acolo schininicul Sila.

Citind cronica slavond a MoldoveI, d. Kozak se intreabdunde sä fi fost Lipnic, in care loc Stefan-cel-Mare a c4tigatmarea sa biruintd asupra Tatarilor. Lipnic e in fostul Tinutal SoroceI, in Basarabia. i aceasta se poate vedea din listade sate basarabene pe care o dä. d. Arbure, in a sa Basa-rabia, Bucurest, 1899, p. 723. Decl era inutil a cita lecturagreitä

Pe p. 66, nota 1, d. Kozak se folosete de faptul cá inCronica putneand s'a fäcut un adaus ceva maI sus decit tre-buia, pentru a presinta incä odatä ipotesa, scumpd d-sale, cänol incepeam anul nod ruseste, la Mart. D. Kozak se intreabddacd luarea BräileI de Stefan-eel-Mare n'a fost in 1471. ifrdspundem cd nu, de oare ce pentru aceastä campanie a luIStefan aveni si un izvor documentar, citat in ale mele Studiî

doc., III, p. xxxv. Bräila s'a luat la 27 Februar 1470,cum spune letopisetul bistritean. Era in adevär in 1470 o

ca in cronicd.in nota despre întäiul egumen de Putna, Ioasaf (e zädar-

nic a discuta dacd putea sä-1 cheme Iosif), dacd d. Kozakar fi cunoscut ale mele Stud i doc., V, ar fi putut spunecä Ioasaf a venit de la Neamt, unde era egumen in 1463(v. 1. c., p. 386, n° I).

Neculce nu spune cä la Putna Stefan a pus maI mult aurdecit picturd, ci cä in aceastä picturä predomina aurul.

jupii-neasii, si

i

Lipint.

,si

Marti',


Inscriptia din Arch. romîneasai pe care d. Kozak o dis-cutd la p. 67, nota 3, e de rdspins färd discutie : ce putea fivorba de Dragos inteo pisanie a Id S tefan-cel-Mare !

Aitä inscriptie, din 6989, nu poate fi declaratd neauten-tied pentru cd Stefan e numit acolo hied in viatd. «Mare».«Mare» pentru el are tot atita valoare ctn.' si pentru tatäl 0.0,calificat in aceia$1 inscriptie de «mare». Acest titlu se dd,in Tara Romdneascd., lui Nicolae Alexandru pe epitaful sad(Onciul, Onkinile princzpatelor, p. 182). El se dá de patriar-chul constantinopolitan aceluia$I Alexandru. Mircea-si zice«Mare Voevod». inscript.ta e deci contemporand - cdcI cine$1-ar fi permis, si pentru ce, impietatea de a pune inscriptiifalse in numele lui Stefan-cel-Mare ? ! Si d. Kozak observd anoua inscriptie din 1481 se poate ldmuri prin incheiarea zidu-lui in acest an,

La $tirea de pe p. 71 cd, intl.' un manuscript din 1502 ,

satul Cotmani e numit «vestitul», se cuvenia sá se adaugesi motivul : petrecerea acolo, in 1497, a Polo nilor regelufIoan Albert, porniti asupra Moldova (Cronica bistriteand).

Nu se poate admite ob.' bogatul, mindrul Vasile Lupu, un Cre-sus pompos al vremii sale, a därimat Putna ca sd scormoneascdbog-4Mo mormintele domnesti. Tot ce spune pentru aceasta, dinauzite, Neculce, inteo Salmi de cuointe (p. 186), n'are nicI-ovaloare istoricd. Vasile-Vodä a volt numaI sd refacd. Putna,care se ruinase. Presupusul hot de biserici a innältat minunatelemándstiri Trei-Ierarchi si Golia in Iasi, $i, unde n'a clddit,a dres. Pentru Pobrata o spune aceasta un foarte frutnos actal Mitropolituluf DosofteI, tipdrit in Candela, IV (1885), pp.147-50 : «Nime nu cutedza sä sd faci ctitor, sä o acopere,päni diade voe Vasilie-Vodi dumisale IorgAI Postialnicul, vä-ruluI sdd, de o ad acoperit, iará tripdzärile aü vindut cd-lug-di-if cu säborut un munte dumisale lui Gheorghie Pdhar-nicul-Mare, fratele luI Vasilie-Vodl, Dum[ne]clzdu sd-1 pome-neascd, nu pre barn', ce pentru sä dereagi tripddzäriile cialede dires $i ciale de iznoavi sá le faci». in 1635 $ tim sigur(Doc. Bistrita, I, p. xovi) cd erad cdlugdri la Putna. PeatuncI era egumen Simon, iar apof apar proegumenul Gher-

618 INSORIPTIf ROMÄNESTÎ DIN BUCOVINA

vasie (ibid., p. 57. n° LXXV ; p. 76, n° on), egumenul Teofan(ibid., II, p. 8, n° CLXXII). Data de 7170 pentru sfirsireamändstirei reinnoite, poate fi, nu numal 1662, cum admite d.Kozak, ci si 1661, &dd. Dabija-Vodd incepu a domni in acestdin urind an. La 3 Decembre st. n. se stia la Poartd cd ela fost ales (Hurmuzaki, IX 2, p. 176).

Pentru a doua restaurare a Putnei, fdcutd de MitropolitulIacov, Constantin-Vodd Racovitá n'a putut contribui, dacdea s'a fdcut dupd 1760, cum pare a zice d. Kozak, cdcide atunci el nu mai domneste nici-odatd. in Moldova. PdrintFilui lacov n'ail fost ingropati dupd 1760, ci in 1758 (v. a mea1st. literatura romhze, I, p. 531). De fapt reparatia se acuse'hied din 1756 (ibid., p. 534).

Mitropolitul Teoctist Lid e ingropat la Putna Piatra luimormintald poartd data : Novembre 6986. D. Kozak, doritortotdeauna de a ardta cd in vechime socotiam anii ruseste,de la Mart, nu bizantin, de la Septembre, interpreteazd dataca 1478. Dar in cronicd- unde in adevär nu se intrebuin-teazd stilul de Septembre, ci acel de Ianuar (nu de Mart ; v.la urmd) -data e fireste cu o unitate mai putin: Novembre6985 (deci tot 1477). El' bine, d. Kozak inldturd cronica pemotivul cd s'a scris mai tirzid decit epitaful. in realitate, niciaceasta nu e adevdrat: insemndrile se fdceati in cronicd ime-diat dupd fapt si unele epitafe se scriaa anT de zile dupäingroparea mortului.

Cd Teoctist ar fi fost Sirb, Bulgar, nu e altä dovadd de-eh un sinodic din al XVIII lea veac in 1st. literaturii ra-mble, II, pp. 535-6, am ardtat cd spusa sinodicului nu sepoate sustinea si in alte puncte : Mitropolitul Damian de lasinoclul din Florenta a mai stdpinit hied multd vreme dupitacest sinod. Sirbia lui Teoctist vine din faptul cit el a fostsfintit de un patriarch sirbesc.

Nota 3 la p. 76 e plina de incurcdturi. D. Kozak repro-duce notita slavond din care se vede clar cd Teoctist a ajunsMitropolit abia supt Alexandru-Vodd. in aceiasi notitd sespune cit da leatul 6961, a fost archiepiscop chir Iosif dinmandstirea Neamtului, supt bine-credinciosul Voevod Alexan-

MATERAILE DE ISTORIE CULTURALÀ 619

dru. Si apoi, in zilele lul Alexandrel fiul lui Ilias Voevod»,s'a facut mitropolit Teoctist. D. Kozak exclamä : iatä copersonalitate cu totul nouä, archiepiscopul Iosif, ca premer-gätor imediat al luI Teoctist» ! De loc: Iosif supt cAlexan-dru-Vodä» (indatä apoi se spune cd cpe urma, supt Alexan-dre/ Ilias») e vestitul Iosif, intemeietorul Mitropoliei moldo-vene, supt Alexandru-cel-Bun, iar data de 1453 e pusä princonfusie la inceputul propositiei intditi, pe cind trebuia säinceapä pe a doua (Alexandrel domnia in 1453). Peste citevarinduri de altmintrelea, si d. Kozak se gindeste la posibili-tatea (ba siguranfa) unei confusil intre eel' doi Alexandru.Din a mea 1st. literaturii romine, II, p. 535, d. Kozak pu-tea sä afle si data mortif lid Damian. Legäturile cu Ohridan'ati venit din causa luärii Constantinopolei de Turd in 1453,ci din causa intreruperif relatlilor cu acest din urmä orasprin cucerirea de Sultani a tinuturilor intermediare. 0 mareparte din lucrurile ce spune d. Kozak despre Teoctist, siunele ce nu le stie, se aflati incä. din 1901 in a mea 1st.lit. rom,, II, pp. 535-6. Pärerea lui Wickenhauser cä Teoc-tist era la moarte cälugärul Rafail (culeasä de d. Kozak, cusingura obiectie cd nu se dä izvorul), nu meritä nici-o men-tiune, fiind-cl e ridiculd : N'avem piatra funerarä a lui Teoc-tist, care nu stie de nici-un Rafail?! Mitropolitul Iacov, caresi-a schimbat in adevär numele In schirnnicie, poartä pemormintul säti (Kozak, p. 78) i numele de schimnic.

La mormintul Marie din Mangop, se trimete, pentru fa-milia din care ea fäcea parte, la Istoria Romînilor de d. A.D. Xenopol : irtsä astázi e de consultat - cum se va con-vinge si d. Kozak vazind aceastä carte -a mea Chilia ,siCetatea-Allni, p. 142 si urm. Data de Decembre 6985 pen-tru moartea el - in inscriptie, ca .si in cronia - ar fi deinteles : 1477, si nu 1476. al am luat tot data de 1477 incddin 1901, dind in Ist. lit. rom , II, p. 567 nota 3, toate la-muririle ce dä acum, ca din nou, d.. Kozak. Cit de putin seimpacd de altmintrelea pärerea de aid' a d-luf Kozak cu altape cate o are putin mai departe, vom vedea vorbind deinscriptia funerarä a Damnef Maria a II-a, fiica luI Radu-Vodd.

620 INSCRIPTIf ROMINE§TÍ DIN BUCOVINA

in nota 3 de la p. 82, d. Kozak discutd numgrul si ordi-nea sotiilor lui Stefan-cel-Mare. Si d-sa e aplecat a admitecd Maria din Mangup era a treia sotie a DomnuluT. Aceastanu e adevärat : pomelnicul de la Bistrita, singurul izvor carevorbe$te de Maru$ca, insird pe D oamnele Evdochia $i celecloud Marii, cu titlul de gospojde, iar apoT la urml pune sipe ,Marusca mama lui Alexandru», deci o concubind. DarStefan nu venise cu aces t Alexandru, care era om matur inc5.la 1476, din Tara-Romäneascd. El apare in acte incd de la1463 (ale mele Studit f i doc., V, p. 386, n° I). insä cdsg.-toria lui Stefan cu Evdochia de la Chiev se fäcu in Iuniesail Julie ale acestuia$1 an 1463, si Alexandru nu figureazäin acte anterioare ale lui Stefan. Caracterul de concubing. $ibastard al Maru$tei $i lui Alexandru nu poate fi supus in-doielii. Marusca era poate aceiasi cu Maria, concubina dinHirldii, care dddu na$tere lui Petru Rare$ (Melchisedek, inAnalele Academzet Ronzine, VII, p. 191). in adevär acestamuri bittrin in 1546. De la 1467 la 1472 Stefan a fost apoineinsurat (Onä ce iea pe Maria Id Mangop).

in 1479 si 1480 mor copiii lul Stefan : Bogdan si Petru.Despre ei se poate zice numal cg se ivesc in documente pe vre-mea clad tatäl lor era insurat cu Evdochia, dar nimic nu do-vedeste -d. Kozak se iea insä dupä d. Xenopol - cd el arfi fost fiii acesteia.

Ce se spune despre Maria fata lui Radu-Vodä la p. 88, ein parte fals. Expeditia lui Stefan, care luä cetatea Bucure$-tHor si prinse familia lui Radu, e din 1473. Dar nicl Maria-Despina, sotia invinsului, n'a fost trimeasä inddrát la sotuleI, care muri indatä dupg infringere (v. ale mele Studit fidoc., III, p. xxxvi $i monografia d-lui Al. Lapdatu, in Tran-silvanza pe 190 t ; v., de altfel, si chiar nota d-lui Kozak),nicl Maria, fata Despinef, n'a purtat vre-odatä oficial numelede Voichita, niel Stefan n'a luat-o de sotie pgriä la moarteaMarief din Mangop, in 1477 (dacä ar fi fost despgrtenie, Doamnaar fi plecat din tard sail s'ar fi cdlugärit, ceia ce nu s'a in-timplat). Ureche, izvorul acestor $tiff, gre$e$te, $i aceasta amaraitato 'incd din 1901, in critica letopisetului sal (Ist. lite-


raturi'i ramble, II, p. 567). Bogdan-Vlad, fiul MarieT lui Radu(Vlad era numele buniculuI mameT sale, Vlad Dracul), nu erahied ndscut la 27 Maiii 1480 (Uricariul, XIV, p. 71). Naste-rea lui cade intre aceastä data si cea de I'd Februar 1481, chidel figureazd printre marturi dupd fratele cel mare, Alexandru,singurul rdrnas in viatd (Arch. istoncei, II, p. 75). Deci n'adfost in acelasT timp doi fil ai lui Stefan cu numele de Bog-dan), cdci intäiul Bogdan murise incd din 14791.

D. Kozak are dreptate insd cind aratd. cd Maria, fata lui $te-fan-cel-Mare, moartä. in 1518, era «zisd cneajna», nu fiind-cd erabotezatd. Cneajna, ci pentru cd supt acest nume se deprin-sese a spune lumea fete! nemdritate a Domnului. E, la drep-tul vorbind, singura indreptare noud si bund, pe care amgdsit-o pánä aici. Si inc5., pentru a lämuri lucrul mai bine, s'arfi cuvenit ca d. Kozak sd apropie acest cas de altul, anu mede actul lui Stefan-cel-Mare, din 1470, care intdreste mänds-tirii Neamtul dania ce-f acuse mdtusa sa icneaghina», fatalui Alexandru-cel-Bun si a MdrineT (Rev. p. istorze, arch. fifilologie, VII, pp. 377-8).

La publicarea din noù a inscriptiei de pe mormintul Marie!,intdia sotie a lul Petru Rares, d. Kozak uitá sd mai dea lämurireacd ea a avut un fiil Bogdan care dispare si el duel ani dupd mu md-sa, la 1535 (despre Bogdan vorbeste numai ai urea). Se putea stiaceasta din Analele Academia Romine, XIX, p. 212. Ea muri inlipsa bdrbatuluT ei, care cistigase cu o sdptdminä innainte dea ajunge vdduv lupta de la Feldioara, in Ardeal (v. Doc. Bis-trija, I, p. xxil).

La p. 93, d. Kozak pretinde di luI $tefan-cel-Tindr, fiullui Bogdan-Vodd, i s'a zis si Crudul («der Grausame») : deunde ? in notd, d-sa crede cI vrista de 1 1 ani, data' de unraport polon, lui $tefan la suirea lui pe tron in 1517, ebuild. 0 cercetare a actelor lui Bogdan-Vodd 1-ar fi convinscd nu. Dupá raportul citat, $tefan s'ar fi ndscut deci in 1506;dar la 1507 Bogdan n'avea nicl un fiii (Uricariul, XVIII, p.

1 Lui Bogdan II atribule data de nastere 1474 (fals) un pretendent dinsecolul al XVII-lea, care stia cä el era fiul Marie! a doua (Hunnuzalci, XII,apärut in 1903 ; p. 386).

622 INSCRIPTII ROMÁNESTI DIN BUCOVINA

85). Tot asa in 1508 (Wickenhauser, Putna, p. 189). De alt-mintrelea se stie cd abia in 1510 Bogdan inchei cu Po-lonif tractatul prin care declara Cä renuntä in slit-sit la pre-tentiile sale de logodnic al fete! de rege Elisabeta. Numaipe urmä el se insurä. in Mart 1513, dupä aproape trel ani,Domnul, insurat in tard cu Doamna Ruxanda, avea tret fil. :

pe Stefan, din concubina Stana (Kozak, p. 1 ro), pe Petrusi pe Ilias (Arch. istorzcd,I2, p. 120). Ei apar totI si in 1514.-5(Wickenhauser, Putna, p. 106 ; Arch. zstoriaF, I', p. 157). Diasmuri pdnä la suirea pe tron a luf Stefan, care pomeneste nu-mal pe fratele sati Petru (cf. Wickenhauser, Putna, p. 192 ;Orest Popescul, ateva documente moldovene, Cernäutit, 1895,p. 22; ale mele Studd ,s.z doc., V, p. 387, n" 5), ba 'tried pänäla inceputul anuluf 1517, cind Bogdan avea numal dot fii(Studd ,s-z doe., V, p. 550, n° r). Petru, care se intilneste inc5.la 1522 (Wickenhauser, Putna, p. 204), Si rnoare in Septembre1526, cu citeva Inn! innaintea fi ateluI sau", trebuie sä se fi nas-cut dec! in 1511-2, iar Stefan in 1509 I I . Asa incit el avea inApril 1517 cel mult opt ant', cu toatä marturia cronicif, unde, dealtminterelea, interpunctiunea, schimbätoare de sens, a d-lu!Kozak nu e de admis : sfintirea until' fiu de Domn, cindtatäl säti era it-led in viata, nu se poate admite, $1 agrega-rea la tron, obisnuitä si in Moldova, nu putea aduce dupäsine aceastä ceremonie. De altfel, Bogdan-Vodä era prea tinärpentru ca la 1515 incä el sä se fi gindit, bun sänätos cumse vede sä fi fost, la succesia tronuluI. N'avea nicI patruzedde anI !

in 1526 Stefänitä duce räzboiti c 1 vecinul säti Radu de laAfumatI, dintre cari si unul $1 altul voiaa sä se insoare cucea ma! mica din fetele luI Neagoe Basarab (ale mele Studd§i doc., III, pp. xLvIII-ix ; Analele Academia Romine, XIX,p. 209, nota 7). Radu, invins, luä totusl pe Domnita Ruxanda,pe cind Stefan trebui sä se multameascä, de si invingátor,cu sora cea mare, Stana. Aceste lucruff trebuian spuse pentrua se intelege oträvirea Domnulul" Moldove!, pe atunci hied.

1 tireche, p. IS9.

VATERIALE DE ISTORIE CULTURALA 623

un bäieta$ de $aptesprezece ani, de aceastä sotie a sa. Dupämoartea luI Stefänitd, Stana se cälugAri ca Sofronia, $i muri$1 ea peste patru anI.

Nu pot admite - ca d. Kozak la p. 94 - Cä episcopii mol-dovenI eraü in stare $i aveati aplecare sd-$i sape singurfepitafele ; c$i-a sävirsit», de pe piatra lui Teofan de Rädäutl,inseamnä cd a pus pe un mester sä-I sape inscriptia mor-mintului.

D. Kozak neglige si insemnarea datel cind Teofan a luatScaunul säti episcopal in stdpinire : ea se poate sti insä. Încáin 1655 era la Rädäuti Iorest, cum se vede din ale meleS1udi i doc., IV, p. 44. 0 scrisoare a ha cdtre ora$ul Bis-trita in Ardeal am resumat-o in Doc. Bistritei, II, p. 9, n°CLXXIV. Alte douä, din 1642 $1 C. 1642, cind era egumen alPutnel, le-am dat ibid., I, pp. 73-4, n° XCVIII i II, p. 8, n°

La p. 95, e de sigur de cetit - decI nu trebuie semn deintrebare la traducere - cuvintul innaintea numelui luTAlexandru Läpu$neanu. A se compara cu indoielile d-luiKozak relative la acela$I titlu de «mare» alipit la numele luIStefan-cel-Mare

La sähästria Putnef, d. Kozak nu poate da nicI-o lámu-rire asupra lui Ilie Cantacuzino, intemeietorul. El era fiul luITodera$co lordachi $i nepotul de fiti al lui Iordachi Vistierul ;moare in 1709. Cariera lui e schitatä in ale mele Studil

doc., V, pp. 587-8. Staretul Sila, fost schimnic, e $i elcunoscut : pentru reparatia mändstirif sale putnene, el caldtoripeste Milcov (v. a mea Ist. ht. romîne, I, p. 535, nota 4).Cf. $1 Doc. Callimachi, I, p. 421, n° I, unde gäsim unprivilegiu din 1757 pentru dinsul, $i tabla ambelor volume dincolectia citatä (in mal multe locuri e vorba de sihástria Putnel).

X. Rädäuti.

Nu e probat prin nimic cä Alexandru-cel-Bun a intemeiatepiscopia de Rädäutl, fiindcd pe vremea lui, $1 mult 'filed dup.'dinsul, nu sint episcopi de RädäutI. El a supus numal

CLXXII.

sulF1.111

tub-

624 INSCRIPTIf ROMANESTI DIN BUCOVINA

nastiriI rädäutene un numar de cinclized de biserici de sateD. Kozak putea afla numele acelor sate in intärirea din 1490a lui Stefan-cel-Mare (Uricariul, XVIII, p. 58 $i urm.). Pentruorganisarea Bisericif moldovene de Alexandru-Voda nu erade recurs la Ureche, ci la recentul articol al d-lui I. Bogdan,in Convorbirt literare, pe Igo" in 1463 - cum se vede din-tr'un act resumat in Studa i doc., V, p. 386, n° i - nuera Inca un episcop de Rädäutir.

Chid a domnit Bogdan intemeietorul, nu poate fi läsatastäzi in sama cronicilor divergente (v. ultima pärere in carteamea Sate sz preor din Ardeal, BucurestI, 1902). alistr. Ian>,care i-a säpat inscriptia din porunca lui Stefan-cel-Mare, e, debuna samd, nu un Ceh - cum vrea d. Kozak -, ci un Sasvenirea Husitilor in Moldova se face nu tocmai. pe la 1480,cum admite d-sa (v. Chilia vz Cetatea-Albd, p. go, siZwei alte ungarische Texte aus einer Handschrift der k.Hof- u. Staatsbibliothek von Friedrich Keinz, Mnchen, 1879).

E interesant ca., prin editia d-lui Kozak se vede astaz cal $ipiatra mormintald a lui Stefan I-iti, pusä de Stefan-cel-Mre,ca $i cronica slavond, pomene$te, nu presupusul lui omor la

ci lupta lui cu Ungurii imparatulur Sigismund la eHin-dovv. insemnarea s'a fäcut insg dupii cronicii, a$a incit sepoate sa. fie numai reproducerea une! gre$eli de copie : Hin-däti pentru Hîrläü, cad alci Domnii îi aveati re$edinta, $i odiploma latind contimporanä cu lupta spune ca Sigismund aurmärit pe Voevodul moldovean pänd in re$edinta Un

Hindov» nu e cunoscut. Pentru aceste lucruff d. Kozak se putealämuri din Studit >ri doc., I-II, p. xxix, ceva mal noti decitarticolul lui Huber din Archiv far österr. Geschichte, LXVI.

Roman-Voda. nu e Roman Mu$at, ci fiul Mu$atei, cumvoiti dovedi - si se putea vedea lesne - in a mea Geschichteder Rumanen (supt presd). Nu e de loc probat ca.' Anas-tasia fata lui Latco, a luat pe Roman-Vodä $i a fost astfelmama lui Alexandru-cel-Bun. Am adus argumente contra

Circa larern seu domum proprie residencie ipsius Stephani Voyvode» (Hur-muzaki, 12, p. 333, n° Cci,XXI1t).

: .

Hirläü,

luP.e

1 g


acestei pdreri hied din 1901 in Ist. literaturit ramble, II, p.532, nota 1. E hotdritor faptul ea' Anastasia mama le Alexan-dru e inmormintatä. la Roman, pe cind acea de care e vorba.aici gäsise locul el' de odihnä. la Reiddup '.

Dacd Cronica putneand, izvorul cel mal autentic pentru ca-riera la Stefan-cel-Mare, zice cl el era nepotul de fia al luAlexandru-cel-Bun, $i nu al lui Bogdan fratele lui Alexandru,nu inteleg cum se poate sustinea cd «intrebarea ar a$teptaincä o lämurire istoricd», - precum face d. Kozak, la pp. 107-8.

Bogdan-Vodä, fiul lui Alexandru, cdruia Stefan if pune opiaträ la Rädäuti, nu mindu-1 Smcoy, unchiä, nu poate fi -cum observd bine d. Kozak - un Bogdan fiä al luf Alexandru,feciorul cel mai mare al lui Stefan-eel-Mare insu$1 (admitin-du-se, cum face Melchisedek, cä s'a sdpat Smolt pentru SH-'alloy, snsKotr). Un asemenea nepot de fia Bogdan ar apdreain märturiile documentelor lingá tatäl sdä Alexandru, - ceiace nu se intimplä. Dar tot a$a de putin se poate admite cde vorba in adevär Cie un Bogdan fiul lui Alexandru-cel-Bun$i frate al lui Bogdan, de sigur fiä al lui Alexandru-cel-Bun(o spun $i izvoarele polone ; v. Chilia fi Cetatea-Albei, p. 102),tata al lui Stefan-eel-Mare. Sapdtorul a pus fard indoiald acestSmcoir pentru voTgitS, cdci acesta e tan]. lui Stefan : altfel arie$i cd in gropnita Rädäutilor, impodobitä de marele Domn,el n'a uitat decit pe tatä-säti !

De altmintrelea, putem sd alcauim cu toatä precisia listafiilor luf Alexandru-cel-Bun, dupä multele acte ce s'aii Os-trat de la el. EI apar astfel in documente :

in Mart 1407 Domnul aduce, insemnind neldmurit cd aresi fiI, numaí märturia frateluI sää Bogdan (Melchisedek, Cron.Hufilor, Apendice, p. 5). indatä dupd aceasta sint pomenitlinsd, in Septembre, fiul Roman $i fata Vasilisa, näscuti dina doua cdsätorie a luI (intäia fusese cu catolica Margareta),Ana (Melchisedek, Cran. Romanului, I, p. 104 ; originalul inBibl. Ac. Rom.). in 1409, e citat numai Roman (Arch. istorica; 1 2, p. I I).

1 Asupra acestui punct Ira atrage atentia d. G. Popovicl.

68775. Vol. VI. 40

626 INSCRIPTIf ROMANE§TÍ DIN BUCOVINA

in anul urmdtor, 1410, maT multi' fii nenumitl, - alusie lao bogatd posteritate nelegitimd (ibid., p. 12). Roman tnurisedeci.

Dar la 1409 Inca' se ndscuse Ilie, din aceiasT Doamnd Ana(zisä Neacsa) (Bogdan, Cron. inedite, p. 35 ; cf. 1st. lit. rom.,II, p. 533, nota 4).

El n'are parte sd fie pomenit anume in documente, cdci,din motive politice, Alexandru lasd pe Ana-Neacsa (-1- 1427)

pentru a face o strdlucitd cdsdtorie, cu Polona Ringala. Nuse pomenesc nicr alti doT fiT, rid:scut! din relatiT nelegitime,pe chid Ringala era Doamnd, tefan (n. 1410-1), fiul Stancdf,si Petru (n. 1421-2), fiul Marine! luT Marin. Cdsdtoria cuRingala nu dd insd urmasi la tron (cf. Cron. inedite, p. 35).

in 1421 aceasta, care pärdsise probabil de maT mult timpCurtea soluluT el, cere divortul (Studii ,yi doc., I-II, p. xxxii).'hied. din 1418 incepe decT a fi adus innainte numele lui Ilie(Wickenhauser, Moldowitza, p. 6o). Numal el se gdseste la1422 (Arch. istoriat, II, p. 132), la 1427 (Wickenhauser,Putna, p. 147), la 1428 (ibid , p. 200 ; Arch. i)toricd, P, p.121 ; Uricariul, II, p. 252 ; XVIII, p. t).

Cdtre sfirsitul vietii sale, in 1429, Alexandru inseamnd petot! fill sal', naturali sati legitimT : Ilie, Stefan, Petru, Alexan-dru (Arch. ist., P, p. 122). in 1431 nu maI erati in viatädecit eel' trei d'intäiù (ibid., p. 122). Se stie cd Ilie si tefanse luptard impreund dupd moartea tatd.lui lor si cd. Petru,care domni si el, tinu partea luT tefan 1 (ibid., p. 123).

Uncle maT rdmine decT loc pentru fiul Bogdan, fiü legitim,cdruia sd i se fi fdcut o ingropare domneascd. la Rädduti ?

E importantä si noua lecturd a pietreI VIII, din care se

1 Pomelnicul de la Bistrita (Bogdan, I. c., p. 65 ; cf. Gr. G. Tocilescu, InAn. Academia Romîne, XVIII, pp. 335-6) trebuie inteles asa. Dupi frateleluI Alexandru-cel-Bun, Bogdan, si mama lor Anastasia (deosebif6 de Anastasiafata lul Latco, del' aceia e Ingropati. la Rädhuti, pe clnd aceasta la Sf. Pa-raschiva din Roman ; Melchisedek, Cron. Romanulut, I, p. um), apare DoamnaAna, surorr, nepoate, fete ale ctitorulul, ca : Maria si fata eI Ana, MariaVasilisa, pomenia si In documente, Anastasia, toate gospojde, aded Doamnesi Domnite.


vede cd Stefan a inchinat-o, nu unei neexistente Maria, fatacneaghinei Anastasia, fatd ea Insd$I a ltfi Latco, ci Anasta-siei chiar. Dar obiectia mea din 1st. hteraturzt romîne, II,p. 532, nota I, rämine : nu se dd numele sotului AnastasiaDeci, ori ea n'a fost mdritatä, ori a luat pe cineva al cdruinume a fost $ters din lista Domnilor legitimi, Iurg LitvanulNiel inteun chip insä nu s'ar fi uitat numele lui Roman-Vodäpe lingä al Anastasief, dacä aceasta i-ar fi fost sotie. Deasemenea o astfel de cdsätorie -un titlu de legitimitatepentru Romanizi - ar fi fost pomenitd cu mindrie in vre unadin cronicele lor ; ceia ce nu se intimpind.

La p. Ho se dd.' inscriptia Stanel, mama lui Stefänitä -despre care, nespuindu-se «Doamnä», trebuia sd se insemnecd a fost numa concubina lui Bogdan-Vodä. De ce trebuiesä fie Sirboaicd, dacd o chema Stana, nu pot Intelege.

La p. 113, dindu-se inscriptia de pe mormintul Mariei Ni-culescu, Munteanca, trebuia A. se explice ed. Nicule$ta erailinruditl cu familia Cretule$tilor i cá acest Alexa Niculescuchiar, sotul Mariei, apare inteo petitie din 15 Ianuar 1773cätre ambasadorul rusesc la congresul din Bucuresti. V. Ge-nealogia Cantacuzinilor, p. 377, nota 1; p. 512.

Cind, la p. 114, d. Kozak lämure$te inscrip0a episcopuluiGheorghe de Rädäutf, mort in 1593, d-sa comite gre$eli careati fost notate mai sus, p. 609.

XI. Reuseni.

Data de 1450 pentru uciderea lul Bogdan-Vodd in acestloc nu se poate admite. Atitea izvoare o fixeazd in 1451.V. Chilia i Cetatea-Albei, p. 105. Totu$I, in adevär, 16 Oc-tombre 1451 a fost Simbdtä $i cronica bistriteand zice ed.Bogdan a fost tdiat Vineri. Explicatia e aceasta : ucigasul,Petru-Vodd, veni in adevär Vineri, dar ucise pe Bogdan «infaptul zilei» urmätoare, de Simbätd, 16.

E sigur cd inscriptia romäneasca de pe pp. 118-9 e räti

' tit articolul säíí despre ocoalele luí luga (In Convorbirile literare pc1891) i d. G. Popovici e de aceastä: pàrere.

1.

628 INSCRIPTIf RONAIIES.11 DIN BUCOVINA

citatd : ea n'are nici-un sens, $i nici personagiile nu co-respund.

XII. Siretiii.Cu privire la originile ora$uluT, d. Kozak spune cá s'ar

putea gdsi ceva in cfelurite tälmdciri ale izvoarelor grece$tfdin vremea mai veche». Foarte curioase aceste izvoare! Sire-tiul ar fi jucat un rol «si in timpul dominatiei cumane» simai curios ! Ar fi fost «cea mai veche residentd a Voevozi-lor Moldovei» : nu, aceia a fost Baia. Episcopatul latin deSiretiti s'ar fi stramutat apoi la BacH : am ardtat insd. inPrefata la vol. I-II din Studd z documente cä episcopatul deBacda nu resultd de loc dintr'o strdmutare a aceluI din Si-

Un «cartier grecesc» n'a existat nici-odatd in Siretiü.Numele Sasca nu aratd cá a fost un episcopat latin, ci cáaü fost cindva Sag in Siret (tot asa pentru Sasca de lingäBaia). eTatarkina» d-lui Kozak dovedeste, nu pradd repe-tatd din partea Tatarilor, ci existenta pe 1110 acest ora$,ca si pe lingd multe altele, a unei asezärf de robI tatari aiDomnului, de Tätdra$1 (ca in Iasi, Suceava, Boto$ani, etc.).Pentru faptu cá biserica Sf. Loan e acutä. de Margareta, mama.lui Petru $i Roman-Vodd, nu trebuie, cum crede d. Kozak,«o cercetare mai de aproape» : este un act de la Petru, carespune deslu$it cä biserica Sf. Joan, intähl catolicd, a fost zi-din.' de mama acestui Domn (v. Studd documente, I-II,p. x.mx).

XIII. Solca.Cu privire la Solca nu e nid-o contrazicere intre izvoarele

documentare si Miron Costin : mändstirea a fost cu totul ter-minatd numaI in 163G, fiind insd mai veche. D. Kozak puteasá admitd data de : a doua Domnie a lui tefan Tom$a, 7130,a lui Costin, pe care pare cd vrea sá o indrepte in -1620 :Tom$a domne$te, in adevdr, a doua oard de la 1620 la 1623..Cronologia Doniniilor din secolul al XVII-lea se dd.' in artilemele : Socotelile Brafovulut (din Analele Academia Romine,,XXI) si Studit fi documente, IV, Prefata.

:

retiii.

,si

MATERIADE DE ISTORLE CULTURALA 629

Inscriptia románeascd de pe p. 126 e neindestulätor cetitä : inloc de «ati baut Neamti (?) pre ut .. . abe in zilel[e] ... Ducä»,trebuia t ati bätut Neamti pre Turd la Be in zilel[e] Ducäi»,cAci e vorba de despresurarea Vienei, in. 1683. in loc de «ailfäcut ... Abäza Stolnic [i] cu prea-iubitä giupänease dmisale

erbeil», trebuia : get fäcut . .. Abdza Stolnicul prea-iubitä[i]giupänease[i] dumisale erbei:». Restul e prea defectuos re-produs ca sä pot intelege ceva. Lipsesc si ori-ce note asu-pra lui Abäza : et e AbAza Stolnicul de supt Antonie Ruset.Se putea consulta Studii' fi doc., V, p. 617.

A doua inscriptie, p. 127, pomeneste un « Vornica la Domna»,«adecä. Vornic de spre Doamna», cum se mai zice, in ser-viciul Doamnei. D. Kozak traduce insä «Richter bei der Lan-desherrschaft», adecä la Domaie, - ceia ce e alt ceva si n'arenici sens.

XIV. Sf. Hie.

Cuvintele grecesti pe p. 129 sint iaräsi Mid cetite : ele nudel nici-un inteles. in a doua inscriptie e vorba de o femeie,al cdrei nume se terminä ... odiia ; d. K. traduce insä : Draga,un nume pe care nu I-am aflat in onomastica romäneascd'.A treia inscriptie ar incepe asa : «supt p[i]at[r]ä pi . . .», pecind e, fireste : «supt aastä pi[aträ]».

XV. Sf. Onofrel.

La inscrip0a lui Stefan-Vodd Petriceicu si a sotiei lui Ma-ria, trebuia sä se spuie cd Doamna se numia Mariana, -precum se vede din actul tipärit in Arch. zstoricii, III, pp.272-3. Ea s'ar fi cdsätorit apoi cu un Polon (Cantemir, Ist.imperiuluï otoman, p. 417, nota 5). Cf. si Hurmuzaki, Su-plement II, vol. III'.

Pentru episcopul Ioanichie de Roman, erati de cules stiffin Doc. Callimachi, I, acte interne.

1 0 singurX datä am gäsit o Dräga.

MO INSCRIPTIf ROMANES:Tf DIN BUCOVINA

XVI. Suceava.

Forma «Soceava» se mai aflä $i in actul din 1443 pe careI-am mentionat in Studit fi doc., V, p. 3, n° 5. DecI formadureazä si dupä Alexandru-cel-Bun (cf. Kozak, p. 131, nota t).

Cele cloud figuei decapitate din biserica Sf. Gheorghe, carese aflä lingä ale lui Bogdan-Vodä si fiilor sal Stefan si Petru,sint, de sigur, figura DoamneI si a celui mal mic dintre fiii'

domnestI, Dias (v. mai sus, p. 622). Inscriptia de la PetruSchiopul, foarte importantä pentru asociarea la Domnie afiului säg Stefan, in loc sä fie aruncatá in notä, trebuia pusäin text si explicatá prin Prefata la vol. XI din colectia Hur-muzaki. Tot asa se puteaü da látnuriff despre importantulMitropolit Teofan, care a fäcut pridvorul (Hurmuzaki, XIPrefatä).

in aceiasi bisericä se aflä piatra de mormint pusd de VasileHatmanul si sotia luI Marina fete lor Maria, in 1654-5. Räsfoindprin publicatiile románesti, d. Kozak ar fi putut da lámurirea,neapäratä, cä acesta e fratele lui Gheorghe Stefan-Vodd, Va-sile Ceaurul, - ceia ce dä inscriptie o mare insemnätate.

Inscriptia de pe p. 137 vine de la un personagiu din numelecäruia d. Kozak poate ceti. numan don .. . lip» ; aceasta arfi : Ioan Filip, iar nu, cum ni se propune, chiar cu semn deintrebare : doan Lip»! Numele Domnuluf de atund e cetit :«Nolgrngov» (HoArpHort), si d. Kozak explicä, mirat, ea' peatunci, in 1762, domnià Constantin Mavrocordat. Nu, ci dom-nià Grigore Callimachi, - asa inch numele «necetibil» e doGrigore»-Vodä.

in biserica Sf. Dumitru e ingropat Bogdan, fiul lul PetruRares si al Doamnei Maria. Se stie (cf. Analele Academia'Romîne, XIX, p. 212) ea' acest Bogdan, singurul fig cu nu-mele de Bogdan al Voevodului, dispare din documente la1534 (=7042) (Studil fi doc., V, p. 212, n° 5 ; Wickenhau-ser, Moldawitza, p. 79; Uricariul, XVIII, p. 120). A douasotie a luI Petru, Despotovna sirbeascä Elena, zisä si Eca-terina, fata lui Ioan Despot (v. Convorbirt literare pe 1903,Manzfestda noud ale una scolí vechl, I), se intîlneste do-


cumentar abia in 1535 (Marian, in Analele Academie1 Romine,VII, p. 297). E ciudat cd in 1535 apar in acela$1 timp, inlocul lui Bogdan, cei doi fii mal mari ai Domnuldi cu Elena,$i Ilie $i Stefan : nasterea amindurora trebuie deci pusd. in-tre Mart 1534, cind el lipsesc din acte (Studil ,ri doc., 1. c.),si Mart 1535 (Arch. istoricii, P, p. 83), cind sint pomeniti$i unul si altul. and tatbil lor pierdu Domnia, in 1538, ein'aveati decl decit trei-patru ani, $i de aceia $i vorbe$te cro-nica ruseascd a lui Macarie de «micil copii» al. Voevoduluipribeag (Bogdan, Cronicele moldoveneftt, p. 209).

Din Ciceti unde se addpostise - d. Kozak rusificd si aceastábiatd cetate romino-ungureascd, fácind din ea un «òiev, - ,Petru cdpdtd voie de a pleca, spre indreptdtire, la Constan.tinopol; cdldtoria arn descris-o, dupd scrisorile Domnului insu$1,in Doc. Bistrtra, I, pp. xxxINT-vi, carte pe care, ca pe toatelucrdrile mele, d. Kozak n'o cunoaste. D-sa se multdme$te adpune cd in April 1540 mazilul era la Constantinopol, im-preund cu un fiii, pe care-1 aratd in adevär lingá tatäl sdiiun raport diplomatic (Hurmuzaki, IP).

D-sa crede cä acest fiti era Ilie, dar copiii de patru aninu se ieail in a$a drumuri de primejdie, $i apoi corespon-denta citatd, ca $i Cronica luI Macarie, spune explicit eä topcopiii (Ilia$, Stefan, Ruxandra ; v. Ureche, p. 196) rdmaserdin Cicea. Cind Petru recdpdtd. in 1541 Domnia, el trebui 0,trimeatd ca zdlog la Poartd pe Me', cu toatd virsta lui fra-gedd, care-I expunra sd-si piardd tot caracterul romdnesc(Hurmuzaki, IP, p. 225, n° cxcu). Fiul care fusese pand atundla Tarigrad, rdmine sd fi fost Bogdan : de oare ce el nu semai aft' in documente de la 1534 incolo, el va fi fost trimesla aceastd clan.' ca zdlog al tatdlui säti. El moare fd.rá sd mairevie in tard. Data de 3 Septembre 7048 ar trebui atunciinterpretatd 1540, $i ar insemna, nu ziva ingropärii -in 1541-,ci a mortii la Constantinopol a fiului de Domn. Conjectura

1 Nu putem constata din acte, de oare ce ele nu s'ail tipIrit pentrua doua Domnie a lift Rares deck din ultimul an, dad. Me dispare din do-cumente cu prilejul plecAriT sale. La ofirit, tatll sIii IT cIpItasc InsI voia de

sc intoarce. V. si Sludd ,u doe., V, p. 212, no 6. Cf. vol. VI, p. 140, no 3

'

'632 INSCBIPTIf ROMANEB,TI DIN BUCOVINA

ce face d. Kozak in privinta existentil altuI Bogdan, n'arevaloare.

in aceiasi bisericä e ingropat Toma Vistierul luI Rare§ ina doua Domnie, mort la 21 August 1543. Piatra e pusá detarknium ... KA, ceia ce inseamnd «jupäneasa ... ca», iar nicIde cum «sotie», cum crede d. Kozak (ea zice mortulu numaigprieten»), si 'hied maI putin gDoamnä», cum adauge in pa-rentes d. Kozak (pe lingd toate, numele Doamne Elena-Eca-terina nu se termina cu cele cloud litere pästrate). De Tomani spune d. Kozak cum cá ge cunoscut in Istorie». .Alu-i- ecunoscut, dar i-ar putea fi cunoscut dacä, intrebuintind Doc.Bistrile, ar fi väzut ch.' Toma, Tomsa a mers in 1529 cuoastea asupra Bistritei (I, pp. xxv-vi ; cf. vol. II, p. vi). Cf.si Uricariul, XVIII, p. 503.

Numele fiuluf Mogildeser nu poate fi bine cetit : din lite-rele «M. It. co» nu se poate face nicI un nume romnesc po-sibil. Mogildea era pe atund - 1593-4 - un Vornic de gloatá(Doc. Bistritei, I, p. 7, n° xi ; II, p. viii). Unul maT vechiü,ibid, p. xLviii.

Biserica Sf. Nicolae din Suceava e innoitä de Nicoard Prd-jescul, Mare-Vistier intre aniI 1610 si 1611, supt Constantin-Vorld Movilä. V. si Shah" ,si documente, V, p. I I, n° 52(cumpäräturä a luI in 1609), n° 54 (alta in 1610) (de la 1625apar fiiI luf : Ionasco, Lupul). Pentru d. Kozak, el e pur sisimplu cNikora Perieskul», adecd, cum am zice pe romd-neste, Peijescu.

in bisericd, e mormintul Mareluf-Vistier Iani Calugherà, dinPogoniana, de unde a fost si cronicarul-poet grec MateI alMirelor. Iani se gäseste prin acte, in calitatea sa de Vistieral luI Aron-Vodä, in slujba cäruia muri cu citeva lull"' innaintede mazilia DomnuluI OA (la Mart 1595). Asupra luI si unuIomonim, Francisc Calugherà, am dat stirl in vol. XI din co-lectia Hurmuzaki, p. 756, nota 1 ; cf. si regestele de la sfir-sit, p. 905. MaI tirziii, MihaI Viteazul a pretins cd Iani stateain intelegere cu dusmaniI luI Aron-Vodd si cb: pregätia, prinuneltirl in tard si in Ardeal, usurparea tovaräsuluI säti Ste-fan Räzvan ; pentru aceasta, el ar fi perit de moarte silnicd


(Hurmuzaki, XII, pp. 383-4). Pentru d. Kozak toate acesteasint lucruri necunoscute i mortul de supt piatra de la Sf.Nicolae rämine s fi fost numai un obscur 'Jane, Kaluger(sic!) genannt». GreOta.' e $i cetirea cuvintelor ce vin dupädata de hind, ca Kk nongp18, ceia ce dä apol curioasa tradu-cere : gin Poperju» (Poperju ?! Trebuie sd.' fie locul de origine- tot aa de autentic - al ... Perje§tilor de mai sus). E evi-dent cd aici trebuia sd fie data de sdptámind., in forma pecare a dat-o Melchisedek (Revista p. zstorie, archeologie fi_Pologie, I', p. 64) sad in alta, pe care d. Kozak, ca filolog,o va fi tiind mai bine.

Mai departe, d. Kozak dä un epitaf al lui Mihail Cdirds-cul. D-sa transcrie nemteste eKäseskul», i trece innainte, fdräexplicatii. A existat insd familia suceveand a Cardstilorintr'un act din 23 Decembre 1638, apare un Gligorie Cd-rdscul (Studd fi doc., V, p. 75, n° Xviii, 2).

La p. 147 nu pot admite un räposat de la inceputul se-colului al XVII-lea, orn in stare sä aibd epitaf dupá moarte,

care sd fi purtat numele de : cliursucd Atanasie». Nici-o-data, apoi, nu se punea la noi numele de familie, porecla,innaintea numeluI de botez.

La pagina urindtoare epitaful grecesc din Itcani se presintäinteo lecturd ploOlFL xs (la Melchisedek x6ps), tre-buia resolvat in tvnicsOirn x[6pt]e. (zadd.-ti arninte, Doamne»). DacdMelchisedek a greOt cetind numele mortului Manuil Mer.),71--pcoliatog, ceia ce n'are sens, gresitä e i interpretarea indrep-tätoruluf säti de astazi care, din literele p.ouccq, ce preceddcuvintul, care pare sigur, rïwp.n.Eou, face .Moup4r-q. Un Grec de lainceputul secolulul al X VI-lea care sä se cheme Murati, Mu-rad, e imposibil. A.606:vzog nu trebuia dezlegat prin cr.i)aiv.rou,care nici nu existä : forma cd)Oivroq existä in limba neo-elinäa acestui timp in locul genetivului bun atAbrou (de la ati-ObT7is). Toti v.s.y6tXou xupEco Er,s?ivio (pentru xopEou Itscpo'cvou)

e arbitrar desluOt ca TOE) p.syiXou xop[Eou] 1 (sz c; inteoinscripVe greacä !) Evs,4; ivio. Si la data - mai bund deck ceadin Melchisedek - am indoieli : de ce cuvintul iv8ixtEutwog arfi sdrit ? in nota 2 se vorbete in zddar despre titlul de ccel

$i

si,

imposibilä

634 ngscrappi ROMANDM DIN BUCOVINA

Mare» ce s'ar fi dat lui Stefan indatd du$ moartea lui : $i

aid «mdrimea» e atributul legitim al persoand domne$tI $in'are nimic personal.

0 piatrd din Museul SuceveI pomene$te pe Ioan Drägoitipircdlabul, mort in o3 H I:, - cum cete$te d. Kozak, interpre-end arid 7020 (.1511, fiind luna Octombre). in Drágoiti d-sae dispus a vedea un Dragos ; lucru imposibil, numele fiindcu totul deosebite. Dacd e Drago$, atunci d-sa are prilejulde a vorbi de piredlabul Drago$, - pentru care dacä ar ficäutat in lista alipitd la Uricariul, XVIII, 1-ar fi gäsit $i pändla anul 7016 (pp. 481-2). Drägoiti acesta de aid e insä unpircdlab de Suceava, demnitar mic si care nu se inseamndin märturiile documentelor.

De sigur c'd inscriptia arabd pe alabastru ro$iatec de la 13.152, -o prostävire a numelui lui Allah -e pusd de Soliman-cel-Mare, cind, in 1538, el a paruns pänd la Suceava. Sestie cd el a pus o inscriptie $i pe poarta Tighinel (v. a meaChilia fi Cetatea-Albd, p. 186). Altä datd, in 1485, Turcif ve-nit-A numai ca bande de prdatorf la Suceava, pe care o ar-serd (ibid., p. 168). Niciodatd innaintea sag in urma acestorad, o oaste turceascd n'a pdtruns pärld la vechea capitald aMoldovd. Inscriptia lui Soliman se explica prin petrecerealui in castel, unde s'a gäsit piatra, $i prin rugdciunea pe carea fdcut-o aid, si care trebuia sd lase mdcar aceastä urmd.

E imposibil ca inscriptia slavonä reprodusä fragmentar pep. 153 sd fie a lui Miron Barnovschi-Vodd. in ea trebuie säse poineneascä cineva mort pe vremea lui, $i atit. Un Domncare avea atitea ctitorff in alte pärtI n'avea de ce sd fie adusspre ingropare la Suceava, $i e foarte indoielnicd aducereaoaselor lui chiar de la Constantinopol. Miron Costin, pe care-1citeazd aid d. Kozak, aminte$te tocmaI pe acea paginá cäse spune nu mai cd Vasile Lupu - deci nu «die getreuen Bo-jaren» (ar fi permis aceasta Turcil cari-1 decapitase ?) -afäcut strdmutarea. Barnovschi n'a plecat din Polonia canfangs7141» («la inceputul lui 7141»), ci dupá gonirea lui Alexan-dru-Vodd Bias pe care voià sd-1 inlocuiascd, $i acesta seafla incd in Scaun pe la mijlocul lui. Maiii (Analele Academia

MATERIALE DE ISTOREE CULTURAL/1 635

Ramble, XXI, p. 75). El n'a fost tdiat in «Iunie», ci la 2Iu lie st. n., cum am spus si mai sus, p. 612.

La p. 154, cred cá «Annica» e mai curind deck «Annicia»,cum indreaptg. d. Kozak, un nume potrivit pentru o Suce-veancd, fie si catolicd, din anul 1586.

Inscriptia sotiei luf Tarnawski trebuie sá aibä «generosa»,in loc de «Mi ... 11 (?) rosa».

Suceveanul Onciul, care pune fete sale inscriptia slavondde pe aceiasi paging., e cunoscut ; sotia lui, Tudosia, i feteleel', Agafia si Marica luí Manu, poartd ceva mai tdrzid unproces pentru niste vii. V. ale mele Studífi doc., V, pp. ii-2,n" 56.

Inscriptia ce urmeazd are insemndtatea, care se cuvenia sáfie notatd de d. Kozak, ed.' aratd pe un Stolnic (un Mare-Stolnic), care e Portar de Suceava fárg sd fie Hatman, pechid de obiceid Hatmanul era si Portarui vechii capitale.Dar poate Stolnic e cetit fad pentru Vornic (v. Studddoc., p. 74, n° xvii, i) Numele de «Fealta» (in traduceread-lui Kozak : «Fjalta») pentru mama Mariel sotia lui Gavrile imposibil : trebuie «Feata». Sad poate e a se intelege - desi e mult mai putin probabil - numele tatälul Mariei: Feal-tin, obicinuit la SasiI din Moldova (v. Studd doc., V,passim).

Má intreb dacd d. Kozak a cetit bine in a doua inscriptiede pe p. 155 : Zota KkrIET., din care face apoi «Zota der Ka-pitán». Eü tid pe acel timp in Suceava un Zota KSneu unnegustor Zota, - asupra cd.ruia v. Studi i doc., V, p. 75, n° I.

Pe p. 156, d. Kozak vorbeste de «anul 1686, cind Ioan So-bieski tinea ocupatä Suceava». De fapt orasul a fost ocupatde Poloni indatd dupd lupta de la Hotin (1673), si eifost scosi deck in 1674 (Cronica lui Muste, in Letopisifr,III, p. 14 ; Neculce, p. 208 ; conventia pentru predarea insgsie datatd din 9 August : se afld in Hurmuzaki, Sup/. II',pp. 105-6). Dupd expediVa nenorocitä a regelur Joan, Su-ceava era moldoveneascd in 1687 si era vorba s'o intdreascg.Moldovenii (Hurmuzaki, 1. c., pp. 157-9). in 1686, Craiultrecu numai prin Suceava. Cetatea n'a mai fost, pgind la 1691,

i

n'an

,si

636 INSCRIPpi ROMÄNE$.T1 DIN BUCOVINA

in mina Polonilor (cf. Schmidt, Suczawa, p. 186 si urm.; Ne-culce, p. 239) i abia atund se fäcu «ocop pe giur capisteaarmeneasca de spre Areanlo (N. Costin, p. 38 ; cf. Doc. Bis-trite, I, p. cvi).

in privinta istoriei Zamcä ii pot lämuri pe d. Kozak prinancheta din 16 Mart 1782 (copiatä in vol. VII din copiilelui Schmidt, aflätoare in Bibl. Museului din Budapesta).

Se intreabä Armenii Bogdan si Hariton Pruncul, «nachdem der in selbem wohnende Calugier keine Sprache könne».EI spun cl exista, «als die Stadt Soczawa noch in ihremFlore war, ein Bisthum, und zwar das einzige armenischeBisthum diesseits der Donau . . wovon der letzte Bischoffsich Axenti genannt habe [v. asupra lui, Doc. Bistrikt, I,pp. cv-vi]. Lange Zeit sei das ganze Bisthum, wozu diesesKlösterle gehcirte, öde und verweysst gewesen. Das dermahligeKloster sey vor ohngefähr 55 Jahren von einem aus AreradArarat] hieher geschickt wordenen Bischoffe, Namens Ignati

[la Ianuar 7253 =1745, Ioan Mavrocordat intäreste dreptul dea nu se Vila lemne din branistea lor, supt pedeapsa de a lua vi-novatilor toporul si de a fi dusi la ispravnic, lui Ignatie «epis-cop armenesco si oamenilor erbaut worden, welcher diediesfälligen Schrifften von der überbliebenen Friedschaft desletztenBischoffes Axenti zu Gerla oder Samos-Ujvar in Sieben-bürgen abgeholt, die Kirche wieder erbauet und dass der-malige Kloster hergeistellt, sonach die Gliter wieder an sichgezogen habe». Locul ZamcdI se intinde de la santul orasu-lui pänä la al Scheil; documentele ar fi «wirklich in Wien» ,

dar martura nu still ce e scris in ele, nici cine a fácut do-natia. De curind, boierul Bals, cumpärind un loc, incälcase ;apoi hotärniceste Iordachi Cantacuzino Deleanul. Marturiifägäduiesc sä intrebe pentru acte ebei denen Armeniern inSiebenbürgen».

Din Iasi', la 21 April 1677, Antonie-Vodd Roset dä «epis-copului armenesc din Suceava», episcopiel i mitocului el,cinci familii de scutelnicI. EI aü voie a m ai chema Armeni,cod din Turcia orI din Polonia», cari vor fi si eI scutiti.Dijma de pe mosie va fi a episcopuluI, nu a Donanief.

sail,


in mäsurätoarea din 26 Octombre 1768, Spätarul loanCantacuzino (cronicarul) si Lupul, Vornic de Poartä, aratä.O. Volcinestii merg pänd la poarta Zamcdi sati pänä la «riuldin jos». Se dä Armenilor din Zamca apärnIntul ZamcAi sipádurea de acolo pánä la riul de supt Zamca» (ibid.).

Pentru Hagigadar, foasta minästire (mitoc), slat iardsi, inplácuta situatie de a lämuri, dupd aceleasi izvoare, pe d.Kozak.

La 16 Mart 1782, se face $i cercetarea pentru «Mitok,sonst Hadschgadar genannt, bei Suczawa, auf den Gropilegenannten Gründen» (pentru care v. Studa ,si doc., V, p. 75,n° xvii, 2). Cei doi marturi pomeniti si mai sus aratá c.a.'

Mitocul e fäcut de conationalul lor Bogdan Donovacovici,pe un loc domnesc dat de Ieremia-Vodà. El are $i ceva pä-mint (dar Gropile sint ale mänästirii Sf. hie) si tre iazuri :drepturile Mitocului aii fost atacate in 1779 de dichiü, egu-menul Macarie, dar färd folos.

Cartea lui Ieremia Movild e datatä din Suceava, 22 Ianuar1597. Bogdan Donovacovici era un Liovean, care, impreundcu multi Armeni, expusese Domnului «class in den Zeiten desFürsten Despot, wegen vielen Unruhen, Kriegen, Verwüs-tungen, dann unfriedlichen Rebellionen deren Fürsten derMoldau, so damals in der Moldau waren (es waren nähmlichder Fürst Alexander mit denen Türken und Tataren auf einenTheil, auf den anderen Theil hat sich aufgemacht der Du-mitrascho Weschnowezki mit denen Kosaken, auf den drittenTheil der Fürst Domsche mit denen Moldowanern, endlichauf den vierten Theil der Fürst Despot mit denen Hungarnund Deutschen in der Festung Suczawa»). Atund DräganDonovac, tatál lui Bogdan, fuge la Lemberg, si, in lipsä, i

se confiscd averea : casa, via, livezile, stupii, supt cuvint cdar fi luat cu sine si bani domnesti. Dar pentru cinstea liffjurä. «multi Romini si Armeni din Suceava». Deci Ieremia Idä indärät casa, «in strada cea mare armeneascd, intre bä-trinul Abraham $1 Ion Nizkirka», via lui, ce este intre Ar-meanul Simon si ebätrinul Francsa», un loc pentru trei bolti,cla inceputul boltilor mändstirif armenesti», «welche die lee-

638 INSCRIPTII ROMARE§Tf DIN BUCOVINA

dige Bursche [breasla holteilor] der Stadt besitzen», päsunile cesint «tinter dem Heugrund der Armeniern», doud iazuff, seseMid la Cotnari (unde era si Armeanul Varlarn), cpe care räpo-satul Domn Petru [chiopul] le-a vindut Vame$ulta Simionpentru 12.000 de aspri», iar dupä moartea acestuia le-a trecutmändstirri Galata, cauch in der Stadtschrift [catastiful] Kotnareinschreiben lassen» : i se dä in schimb mändstirti 300 delei*, c$i pentru ca räposatul Petru-Vodd sä-$1 aibä odihna».Martur : Nistor Ureche. Stroici Logofät. Scrie DumitrascoRo$ca.

XIV. Sucevita.Sucevita e fundatia Movile$tilor. D. Kozak incepe prin

asertiunea 6. Ion Movilä a luat pe csora Voevodului Ale-xandru Läpu$neanu, Maria». Ar fi foarte interesant, dacd arfi adevärat insá din izvoarele aduse de d. Kozak, singurul cugreutate, Okolski, spune numaf cä $i sotia lui Movilá - $timea.' Maria era a doua sotie a lui Ioan ; v. Studi! ,si doc., VI,p. 414, n° 1593 - era a din neamul Despotilor sirbesti», dincare se coboria, prin mama el Despotina Elena-Ecaterina,Doamna Ruxanda a Läpusneanulul. Dacá ar fi fost cumnatulacestuia, e gren de crezut ea' Ioan ar fi servit asa de lesne$ i de bine pe Despot Heraclide, care inlocui pe Alexandruin 1561.

D. Kozak schiteazd apol, in nota 1 la p. 161, cariera bo-iereasc5. a Logoatulul Movilä. D-sa intrebuinteazä cincl actepentru aceasta ; dar alte fepte sint notate de d. Gh. Ghibä-nescu, in Uricariul, XVIII, p. 49 ; un al optulea in Hurmu-zaki, XI, p. L, nota 7. Din aceastä Prefatä a mea la vol.XI din colectia Hurmuzaki putea sä vadä d. Kozak $i rolul,I-du-1as necunoscut d-sale, ce a jucat Movild supt Despot.

Dintre fill lui loan Movilä, d. Kozak uitä pe Toader, desprecare vorbe$te pärintele Marian, in An. Ac. Rom., XXII, $ipentru care am dat $tiff noud in Studd fi doc., V, p. 531,nle El e de altmintrelea pomenit, cu fratif säi, $i. in Solkalui Wickenhauser, pp. 64-6.

Pentru presenta in Divanele domnestY a viitorului Ieremia-

3-4.

MATERIALE DE ISTORTE CULTURALÁ 639

Vodd, d. Kozak aduce opt acte; alte opt se citeazd. in Uri-cariul, XVIII, p. 475. Ieremia ar fi domnit de la Decembre1595, - ceia ce e cu totul fal$, cdci el ocupase tronul incddin August (v. Hurmuzaki, XII, p. 99 $i urm.). Peste citevapagini (p. 165) ... $i d. Kozak e de aceastd pdrere.

Gheorghe Movilá ar fi fost episcop de Rddduti «de pe la1580 la 1588». Cu totul fals! El n'a mai fost episcop de Rd.-d5.4 ilia din I 5 8 7 : vadd d. Kozak actele ce am tipdrit inHurmuzaki, XI, p. 901 (cf Istoria literaturii romîne, II, p.556, nota i). in cartea mea, citatd, Relatizle cu Lembergul,pp. 111-3, am ardtat cd. Gheorghe, ajuns Mitropolit dupäaceastd data, a plecat in 1591 in pribegie cu Petru Schiopul.Pe de altá parte, dacä. in 1577 Isaia e incd episcop de Rd-dduti, incd din 1579 locul acesta il ocupd Gheorghe Movild(Hurmuzaki, XI , pp. 894-5).

D. Kozak adauge cd: Gheorghe a fost Mitropolit «de pe la1589 pänd pe la 1603». Nu, Mitropolia lui a tinut de la1587 pánd la o data' ce nu se poate fixà. 'Med.

Despre innaintarea in boierii a lui Simion Movild se dad$1 still noud (ocuparea de el al dregAtoriilor de aprod siPdharnic ; pentru aceasta din urmä insd era sl se citeze siUreche, p. 238). Pentru situatia lui ca Hatman se pomenescpatru acte; dar alte patru se citeazd de d. Ghibdnescu, inUricariul, XVIII, p. 493 ; un al cincilea se dd in Hurmuzaki,XI, p. 907, al seselea in Studit ,s-z. documente, V, p. 6, n° 30Simion n'a fost Domn muntean «de la 1598 la 1600), «side la 1601-2», ci de la 1600 la 1602, - cu totul alt cevadeci ! Dacd el a urmat in Moldova lui Ieremia mort la 30lunie st. v. 1606, nu intelegem cum incepe Domnia sa in< Julie». Alegerea de Domn nu se fdcea a$a incit locul std-pinitorului sd fie liber un timp apreciabil.

Mai departe, d. Kozak a$az'd Domnia lui Iancu Sasul intre15 Februar 1580 $i 17 Octombre 1582. Din documente careeraii tipdrite de mult si pe care le-am intrebuintat in Prefatala vol. XI din colectia Hurmuzaki, se vede ed.' Iancu, numitin Novembre 1579, porni din Constantinopol la 7 Decembre$i cá anul nod it apucâ in re$edinta sa. Cit priveste sfir$itul

640 INSCRIPTIT ROMANE§T1 DIN BUCOVINA

Domnie1 lui, incd la inceputul lui Septembre 1582, Iancu, ma-zilit in August, nu mai era in Moldova.

La 1581 fugise din tard Movile$tif. D. Kozak vorbe$te deacest eveniment tocmai ca acum zece ani, de $i el a fost dinnoti explicat, cu izvoare noud, de mine, in Hurmuzaki, XI,p. L. Se $tie astdzi cd la fugd a luat parte $i MitropolitulTeofan. Atunci Ieremia era numai Pdharnic, $i nu inch' Vor-nic. Trebuia de spus cd Balica era cumnatul Movile$tilor, side aceia a mers cu el. $i Teodosie Barbovschi, apoi Mitro-polit, pornise din Pobrata, de unde se ridicd $i GheorgheMovild. V. Candela, IV, 1885, p. 147 : «atäta cit, deosàbide episcopi, $i 2 Mitropoliti ail stätut din Pobrata : Gheorghiefratele Irimii-Vodi si Theodosie Barbovschi, cafil fiaceri Su-cevita». Deci si Teodosie, ceia ce a scdpat din vedere d-luiKozak, e ctitor al Sucevitd.

La revenirea ca Doran, in 1582, a lui Petru $chiopul, nugäsim, cum spune d. Kozak, pe Movile$ti in «locurile ce leavuse». Ieremia e numit abia acum Vornic ; Simion nu faceparte din Divan ; numai Vlddica Gheorghe famine la Rd-daluti (v. Hurmuzaki, XI, p.

La fuga 1111 Petru-Vodd, in 1591, Luca Stroid nu era Mare-Vistier, cum spune d. Kozak, ci Mare-Logofdt (v. $i Ureche,p. 238); nici mdcar Simion fratele lu1 Luca nu era Vistier(Hurmuzaki, XI, p. 903 ; el fu Vistier abia supt Ieremia-Vodd,- Uricariul, XVIII, p. 505).

Pentru data chid s", sfir$it mándstirea de piatrd a Sucevi-tei, era de trimes la Doc. BistriM, II, p. 116, n° xx. BogzaLogofdtul, ce iscdle$te acolo, se intimpind in 1597 (Uricariul,XVIII, p. 451).

La inscriptia lui Ieremia Movild era iard$I, de trimes, pentruGavril Stolnicul, ce a falcut piatra, in urmd, la p. 155. Astfelar inceta nedumerirea d-luf Kozak : easupra persoand Stolni-cului Gavril nu se poate spune pentru moment nimic sigur».

La p. 172 se afld iard$1 gre$eli in expunerea vietii lui Si-mion Movild. El n'a fost fdcut Domn muntean de «fratelesäti Ieremia» $i in «1599 », ci de Poloni, in 1600. «Domnialui a tinut aid putin mat* mult de cit un an, cdci in pri-

LiI).


mdvara anului 1 600, el a fost gonit de Mihai Viteazul, careapoi visitâ Moldova cu o expeditie de räzbunare», scrie, foarteciudat, d. Kozak. Mihai n'a avut pe cine goni, ad, cit a fostel in viatä, Simion n'a luat Tara-Romäneascd ; expeditia inMoldova se fäcu in Maiü-Iunie, din Ardealul cucerit de Mihaf,si anume pentru a goni de acolo pe Sigismund Báthory.Simion nu se stabili in Tara-Romäneascä «Indatä dupä moar-tea lui Mihali, cum crede cl. Kozak, ci indatä dupd cuceri-rea Moldove de PolonI, in 1600, 0 nu in (1601». Acte dela Simion nu se aflä numai in Venelin, cum socoate d. Kozak,ci cinci altele in Hasdefi, Cuvente den bettrdnt, p. 107 $iurm., 0 al eselea in ale mele Studa fi doe., V, p. 177,n° 16. El nu päräsi tronul (in urma unei conjuratif a boieri-lor», ci bätut de Radu-Vodä $erban, care venise din Ardeal.Vada d. Kozak Prefata mea la Studit ,si doe., W.

Gavril Movilä n'a domnit in Tara-Romäneasci de la 1617,cum spune d. Kozak. la p. 173, ci, precum am ardtat in So-cotelile Brapvulut, p. 45 i in Prefata la vol. IV din Studit,si doe., de la 1618. Melania e numele cdlugäresc al mameiluI Gavril, Doamna lui Simion-Vodd, care se numia in mirenieMarghita (nici-odatä insä, cum crede d. Kozak, la p. 173 :(Margarita»). Pänd la sfir0t, ea 10 zice in acte publice Mar-ghita (Cuvente den bdtreint, I, p. 227 ; act necunoscut d-luiKozak). Safi ea avea un dublu nume, ca Elena-Ecaterina luiPetru Rares.

La p. 173, e mormintul Anghelinei fata lu Gheorghe Or-cälab de Hotin si a Cristinei. D. Kozak zice et- Gheorghe(ist in der Geschichte bekannt» 0 citeazd in nota 6 actedin anii 1597-1606, care-1 pomenesc, intrebindu-se apoi dacáe acela0 cu pircälabul Gheorghe, al luI Petru Schiopul. Fatalui ar fi (Fürstin» (a.a traduce d-sa cuvintul KirkliHd).

De fapt Gheorghe se aflä, nu din 1598, ci din 1587 0chiar innainte, in calitatea de pircälab de Hotin. El apare inalte opt documente la Ghibänescu, Uricariul, XVIII, pp. 487-8 ;a noua oarä in Hurmuzaki, XI, p. 907, a zecea in Studit fidoc., V, p. 8o, n° io. Din Uricarzul, se vede O.' el a fostpircAlab i in 1607, nu numai pänä in 1606, cum crede d.

68775. Vol. VI. 41

642 niscRIPTIf ROMÄNE§TI DIN BUCOVINA

Kozak. E de bund swill acelasi cu Gheorghe de supt PetruSchiopul, fiind-cd ambii stilt pircalabi tot la Hotin. Cu atitmai mult, cu cit Gheorghe e pircdlab si supt Aron-Vodd, in-tre Petru si Ieremia (Hurmuzaki, XI, p. 318 ; dar cf. pp.904-5). in 1619, nu mai trdia el, dar Cristina, sotia lui, eratot la Hotin (Studit fi doc., V, p. 81, rile 16, 17, 18). Un actdin 1617 de la Radu-Vodd Mihnea adauge pretioasa 'Amu-rire ed. Gheorghe fusese socrul WI Ieremia Movilä, tatä deci alsoVei lui Ieremia, -dar nu al Doamnei Elisaveta, care se chernaCiomirtan (ibid., p. 397, n' 12). Cäci la mändstirta Putna seaflä o evanghelie, ddruitä in 1599 de Gheorghe si Cristina :o notä dd si familia lui Gheorghe, care e Izlozean (Melchise-dek, in Rev. p. ist., arch, fi filologie, I, p. 266). Anghelina,fata lor, nu e iDoamnd.», ci e cjupdneasd). lath' ce se puteaspune, si trebuia sä se spund, despre acest boier : asa se ex-plied si ingroparea fete lui in Sucevita.1.

Epitaful Teodosiei fetei lui Sirnion (p. 174), ca si al Zam-firei fete lui Ieremia-Voclä (p. r66), sint de sigur interesante.

in inscriptia de la p. 175 nu poate fi «[Io Mo]ghila Voe-vod), cdci Movilesti ad fost doar mai multi pe tronul Mol-dovei. Dacä va fi fost Moise Movilä, atuncl Ioan Postelnicul,mort in Domnia lui, ar putea fi Ienachi pomenit in 1632,supt Alexandru Ilias (Uricariul, XVI, p. 21).

Nicoard din n' urmätor e, credem, Präjescu. V. mai sus p. 633.El apare, tot ca treti Logofdt, in Studei fi doc., V, p. 9, n° 43.DecT nu era de nevoie a se scrie: «asupra lid' Nicoard ... artrebui ca izvoare nouä sd mai dea lärnuririz (Kozak, p. 176).

Postelnicul Gheorghe, despre care iaräsi d. Kozak declardcd nu poate da, ca toate sirguincioasele sale cetiri, nici-olämurire, e totusi cunoscut. El veni in Tirol, la sfirsitul anu-lui 1593, impreund cu Ieremia Movad si Luca Stroici, pen-tru a indemna pe exilatul Petru Schiopul spre o fugá carei-ar fi dat iardsi tronul. V. Hurmuzaki, XI, pp. 375-6, n° DXXII.

1 in Bibl. Ac. Rom., ca doc. I z/LX.xIt, se atiä un act al lui Gheorghe,dat din Bälasinesti.- Un Gheorghe piralab de Roman, In Octombre 7106

(1597) (Bibl. Ac. Rom., doc. 212/x111).


N' urmätor e inscriptia pusd de Ana sotia lui Gheorghe(deci [KWkrHHtl] "HEM, iar nu ... "HA ?), unei fete a sale.

Pentru toti Virnavestii si Silionestii din inscriptia de la 1765,a se vedea tabla la Doc. Callimachi.

XVIII. Vama.

La inscriptia lui Mihai Racovitä pentru expeditia sa inArdeal, r. 2 de sus, e a se ceti : «valet', nu : va let» ; rindul4 de sus, cuvintul punctat la inceput e, de sigur : «aceastea*;r. 5 de sus «par» e «partea»; r. 6, pentru «cii mai de . . .2,trebuie a se ceti «eh mai de jar» (nu ade fruntez ; actia erai1boierri, pomenitl mai sus). «Al triil[e] randu a Domnii mel[e]»inseamnä «a treia Domnie», si nu se poate traduce, cumface d. Kozak, cu : «in dritter Reihe meiner Regierung».

in rindul 1 din fata osticä, in loc de: c'ean se», propun :e-a.$6» ; rändul 2 de sus, p, 182, in loc de «si Vod catanpe Necolai Mavrocordat» trebuie: «Ptvod[ä] Cap[i]tan[ul] peNecolai Mavrocordat» (acesta a fost surprins in adevär incapitala sa de ofiterul imperial Pivoda); rindul 3 de sus,«Bue . .. sti 1-aii dus la Sibii», nu e «Bucrure]sti l-ati dus», ci«Buc[uresti], f i l-aa dus». Corectura : «in agutoriul de Dum-nadza.ii, pentru vechia cetire: ccu agutoriul lui Dumneda.a»,nu e de admis, nefiind romäneste; tot asa «rdspandat» dinrändul 4 de sus (nici «rIspändit», nicI träspins» nu poate fi,ci erIs[i]pitz ; atunci cdat», ce urmeaza., ar fi «clan)); rindul 5de sus : ccerdac .. . tri längd movil[a] am facut, e : «cerdac[de pia]trd land movil[a] am facut». «Länga ... cel mar ...go ja [. jos] Cetätui unde ail fost si räzboiul» e : «langd[drumul] cel mar[e] [ceva ca :] in josul Cetätuii». Cf. Neculce,p. 353 : «supt dealul Cetätuiei, pre unde at'i fost razboiulbataliel, lingá drumul cel mare ce merge la Tarigrad,. Ce-tätula e, d-le Kozak, o mänästire LIDO. Iasi, unde se stie cáa fost lupta din 1717, deci nu se traduce «ell Festung» !

La r. 4 din fatada nordicä, locul alb trebuia intregit cu :«Maria Sa», titlul ce se dal Sultanului tatar (§i nu Hanului,caci acesta n'a luat parte la campanie) ; la r. 5, locul alb e

644 INSCRIPTIÍ ROMÄNEW DIN BUCOVINA

de implinit cu : «am» ; adoilea loc alb din acela$I rind poatefi inteles cd[a]t», adecä. predat ; la r. 6, In loc de «al ... *, a$ceti : «apoI» ; la r. 7 «Muncar», care e cu total lipsit de sens,e cetit rn pentru eMunca» ; locul alb se poate interpreta:c$i s'ati» ; la r. 8 : cail prädat . .. [Ma]ramord$ul car.... pr. .. .»poate fi : cat' prädat tot Maramorä$ul ; care pradd». in ul-timul rind : c. .. am sa ... ni la Ungur[I] $i ap ... n .. .2. ec$i jot s'a pomeni la Unguri, $i apol ne-am . . .»

La r. I din fatada vesticd, locul alb e cispravnic», cel cea fäcut deci piatra ; la r. 3, tpr .. aralor de ... $a anum[e] »e cpricina ghenerarilor de Ardeal, # anum[e]» ; la r. 4 nupoate fi cgänärarul», ci «ghindrarul» (-= r[H]H[K]papsn) ; «i[b]aron Tadet[e]g» e, de fapt esi baronul de Tigh[e] (Tnrg -.Tige)» ; nu still numele comandantului de Bistrita pe carecronica lui Chiparisa il nume$te cFrenta» (Franz), pentru aputea indrepta pe «Santamo* din cetirea inscriptiei de d.Kozak ; in r. 7 : «cdt pent ... t . . . läcomie lor trimitind ...a ... träi» e, de sigur : tcäci pentru spurcata läcomia lor tri-mitind asupra täräT».

A$a incit 'in locul lecturiI d-lui Kozak se putea avea ur-mátoarea :

«Din mila luf Dumndzda Domn[ul] Io Mihal Räcovit[d]Voevod, Domn $i obläduitor a toat[d] Moldavi[a], la välet7224 [1716], al triil[e] rändu a Domnii Mel[e], rddicat-a puter-nica Impdrätie turascd oaste asupra Nemtilor, $i la aastea mes-tecdtur[1] multd prad[5] s'ati flcut bietif 041] a Moldovade spre part[e] [N]emtilor, poftindu-I $i chemändu-I o s[amdde boe]rI [a] Moldovii $i din cii maI de [jos], de pur[uri] cumsäntu Moldo[veniI, incd]t nu ati rdmas m[d]n[d]st[ire] sati[bi]ser[icd] [cam tqa : care sä nu fi fost prädatä ; trel litereneintelesd.

Cu o soma' de Nemtl si Moldoven[I], Munten[I], Ungur[i],SärbI, 046.'4 adundtur[d] ; -as fär de veste ni-ati lovit laScaunul nostru in E$1, cu [gän]du ca s[d ni 6, p]recum atiluat Pivod[ä] Cdp[i]tan pe Necolai Mavrocordat Domnul mun-ten[esc]u din Scaunul täräl, din Buc[ure$til, $i Lail dus laSibii, iar noi, cu aguto[riul lu]i Dumnddzda i-am biruit $i i-am


rdspin[s], dar si movil[d] am fäcut pe trup[urile kr] si minu-nat[d] cruce si cerdac [de pia]trä, läng& movil[d] am fäcut,längd [drumul] cel mar[e] ,[din josul] Cetätui, uncle ad fost siräzboiul.

... acestu stälpu, si am mersu pe muntel[e] ce s[d] chiam[ä]Mästdcdnisul si pe muntel[e] Suhardul, pogorändu-ne pen co-dri si ape, am vinit in T[a]ra Unguriascd, int[r'un] sat anum[e]Rodna, si de acolo inpreun[ä] cu [Maria Sa Sult]anul si cu mul-tim[e] de Tdtar[1], prädän[du] si arzdndu, pän la cetate Bis-trita, [am] incungurat-o de toat[e] pdirtil[e], si s'ad d[at], nu-maI cetate singur[d] ad rän3as. [Apoi &lad slobozit Tdtar[i]in prad[ä], trecänd de Munca6, la Ungurime den afar[ä] ; si

s'ad intorsu prin Maramords, ad prädat [tot Maramordsul] ;carfe[ pr[add si j]af s'a [potne]ni la Ungur[i] ; si apo[i] n[e-amintors l]a num .

... Iordache Cantacozono Vel Comis [ispravnic] ; si a6astäprad[ä] si robie ce acu in [pämän]tul tdrei Moldovii si a t[dri un-g]uresti s'ad fäcut din pr[icina] [ghindr]arilor de [Ardeal], si anu-m[e] *tefan t[invil ghi]ndrarul den Sibii si [b]aronul de Tigh[e][ghin]drarul den Brasov si Santamo (?) [ghi]ndrarul de Bis-tritd; car[i] pentru aast[a sä] deei samä innainte lui Dum-nd[zdfi], la infricosatul [g]udet, cd pent[ru spurca]t[a] läcomiekr trimitind [asuprja t[d]rdi pentr[u] dobända l[o]r fdtevalitere neintelesd.

Tentativa lui Ferent nu s'a fäcut in 4(1716 », cum spuned. Kozak, in explicatii, 6 in 1717. Cu Mihail-Vodd n'a mers4I-lanul», ci un Sultan tatar, flit al Hanului (Amiras, in Le-topisile, III, P. 133), nid aasa de la Hotinz., cum iaräsi creded. Kozak, ci ollias Colceag-bei, care era Salcol-Agasi la cetateaHotinului» (ibid., p. 134). Ca izvoare, d. Kozak citeazä peNeculce, pe Muste, dar uitä pe Amiras, foarte pe larg (v.mai sus) si cronica specialä a acestor lupte a lui Chiparisa,tipäritä de mai multe oil (v. a mea Ist, literaturii- romine,I, P. 214, nota 2).

646 INSCRIPTIT ROMANE§TÍ DIN BUCOVINA

XIX. Vatra-Moldavita.

Litre cele mai vechi mändstiri din terile romdnesti, d.Kozak nurnärd bird dreptate Bisericanii, care e abia din se-colul al XVI-lea, aa incit n'a putut fi intemeiatd, cum spuned-sa, de cálugäri transdanubiani refugiati. la noi dupd cd-derea politicd a terii bor.

in biserica Moldavitei e ingropat Efrem de Rädduti. Dela acesta existd o scrisoare cdti e Bistriteni, pe care am dat-oin Doc. Bistriter, I, pp. 28-9, n°

Gheorghe Dräganovici va fi fost fiul lui Drägan pircdlabul(v. Uricariul, XVIII, p. 487). 0 váduvä a Postelniculul Dra-gan se pomenete la 1606 : sotul ei trdia la 1589 (Studiì' fidocumente, V, p. 396).

Cu privire la mormintul sotiei lui Constantin Stircea pir-cáiab de Hotin pot addugi, dupd ale mele Doc. Bistrqd, II,p. x, cd. el, Stircea, era la aceastä datd fost pirallab i cdtrdi in aceastä calitate mdcar pänd la 1644. El va fi fasttatäl lui Miron StIrcea, a cdrui descendentä se aratd tot acolo.incepdtorul familiei e Stolnic la inceputul secolului al XVI-lea(Uricariul, XVIII, p. 520). Constantin Stircea chiar, de caree vorba in epitaf, dá un act din 1599 altui boier (Arch.istorica", III, p. 202).

Turcul pomenit la p. 193 e färd indoiald tatäl lui Costasco,vestitul osta moldovean al regelui PolonieT. CostaKo a fostbotezat de cronicarul Miron Costin (ale mele Studii" fi doc.,V, p. 406, n° 5).

Episcopul «Gheorghe de Roman», ingropat la Moldavitain «1666», nu poate sá fi avut fiintä : pästoria lui Dosoftei,in care cade acest an, n'a fost intreruptä prin nimic. El tre-buia sd fie decif un episcop mazil, care va fi pdstorit înnaintede Dosoftei i poate fi identificat - cum propune d. Kozak,- cu Gheorghe, odinioarä episcop al Fluilor.

Anastasie episcop de Roman e ingropat i el la Moldavita.D. Kozak lash.' in alb cifra unitätilor din data mortii sale.Dar, de vreme ce el era episcop in Mart 1657 i gäsim peurma4ul säti la io Maid 1658 (Melchisedek, Cron. Romanulur,

xxxvII.

MATERIALE DE ISTORIE CULTURAL), 647

p. 277), putem admite pentru moartea lui Anastase data de :1-iii Ianuar 716[6]=1658. in nota 5 la p. 195 gresit se atri_buie luI Kogglniceanu Arch. istoricd, in loc de Arch. rornii-neascd.

Pe p. 196 se ciä o inscriptie care se terming cu acestecuvinte (in slavoneste) : «a fost supt egumenul». Pe un scutin stinga e «Arsenie», pe altul in dreapta «Agaton». D.Kozak socoate cd Agaton e egumenul si Arsenie scriitorulinscriMiei. Se pare insä a fi contariul, cgci in Doc. Bistriler,I, p. 49, n° LXIV, gäsim cam pe atunci pe egumenul Arseniede Mo1dav4a.

XX. Vo] ovät.

La p. 197 e o greseald de genealogie domneascg. Mariasag Marinca, Doamna care primi donatia VolovätuluI in 1454,era mama lui Alexandrel, si nu a donatariului, care nu maidin pietate o numeste «mama"» (cf. Chilia f i Cetatea-Albd,p. 106).

Notita lui Nicolae Costin la Cronica lui Ureche c5. la Vo-lovät ar fi fost intäiii biserica de lemn a lui Dragos-Vodg (!),strámutatä apolf de Stefan-cel-Mare la Putna si inlocuitgcu una de piatrd, n'are nicl-o valoare. Documentul din 1723al lui Mihai Racovitä nu confirma, ci copiazá aceastä stirefantasticd, precum face si acel Ioan Teodor-Vodd, cgruia eramai bine sa i se zica pe nume : Callimachi, decit sä i se scrie

Ill

Iwa0

OewmA dnumele cu litere slavone («der Iw rutty »), cum face

d. Kozak la p. 197, nota 4.

XXI. Voronet.La p. 200 se spune a. «o samg de cuvinte» ale lui Ion

Neculce sint o «introducere» la cronica sa : ele slut o corn-plectare a cronicilor anterioare.

D. Kozak aduce innainte Lin important act domnesc din1471, din care se constatä ca' atunci era o mänästire a Vo-ronetului, unde stätea egumenul Misail. Observ cg in 1463acest egumen si orice egumen de Voronet lipsesc din clerulmoldovean. V. ale mele Studit fi doc., V, p. 386, n° I.

648 INSCRIPTd ROMINErf DIN BUCOVINA

Asupra sihastrului Daniil era de väzut si Melchisedek, inAnalele Academic-I' Ramble, IV, partea administrativä, pp. 25-7.

Asupra 1111 Barnovschi Hatmanul ingropat la Voronet, supto piaträ pusa in 1567, erati de dat stiff ce se Ad adunatein Doc. Bistrita, II, pp. Propuneam acolo identificarealui Barnovschi, din botez Toma, cu Tomsa-Vodd, ce si-a luatnumele domnesc de Stefan. Dar innaintea epitafuluT, care-izice numal Barnovschi Hatmanul, ipotesa mea cade.

Reproducindu-se epitaful Marelui-Vornic Gligorcea, mort pela Novembre 1599, trebuia sä se spuie cä el se numiaGligorcea Cräziun si cal fusese colegul lu Nistor Ureche dela 1597 la 1599 (Uricariul, XVIII, p. 475).

Tot aid e ingropat Mitropolitul Grigore cRosca, värul 1E11Pätru-Vodi Rares, din Voronet de postrig». scrie MitropolitulDosofte (Dinulescu, in Candela, IV, p. 147). Despre dinsul sestie, fard ca aceasta sä fi ajuns la cunostinta d-lui Kozak,cä a fost timp de dougzed si trei de ani egumen la Pobrata :el a fäcut pe Petru Rares sa-s aleaga aceastä: mänästire caloc de inmormintare. În Octotnbre 1557 el slujeste la sfirt-tirea mänästirif Slatina (Ureche, p. 210). Inca in 1562 (=1564) îl vedem ocupindu-se de aceastä manästire (Arch. is-toricii, 12, p. 22), ca fost Mitropolit. Îl gäsim in 1560 ca Mi-tropolit al luI Alexandru L'apusneanu (Melchisedek, Cron.Romanului, I, p. 194). Dar el e acela care a sfintit ca Domn peDespot-Vodä (Ureche, p. 212). Teofan ajunse Mitropolit la22 Septembre 1564, dupd intorsul lui Alexandru Läpusneanu(ibid., p. 221). fried' la 4 Februar ale aceluiasi an avem insäo scrisoare a lui Grigore ca (Vadicä al Sucevdo (Doc. Bis-trile, II, p. xxxix). Ca data a morta a lui se dä in inscriptie5 Februar 7078, si d. Kozak n'are de sigur dreptate cindtalmäceste aceasta prin 1571, in loc de 1570.

Dacal Teofan a urmat dupá Grigore din Pobrata n'a fost altTeofan in secolul al XVIlea innainte de dinsul. Deci nu s'arputea admite data de 1550 pentru o inscriptie push' la Vo-ronet de un Mitropolit Teofan, care, cum spune d. Kozak,ar fi murit in acest an cinnainte de a se sfirsi zugräveala,,comandatä de dinsul.

vi-vii.

i'a

:

MATERIALE DE 1STORIE CULTURALI 649

Väscan Movilà (fratele luT loan), tatäl cnecunoscutuluT, alcáruT mormint se descrie la p. 211, a fost pircälab de Ho-tin i dupa 1552 : it afIlm pánä in 1559 (Ghibänescu, inUricarzul, XVIII, pp. 484-5). Pentru cariera luI trebuia sä secompare Hurmuzaki, XI, pp. L-LI, de unde d'. Kozak ar fivazut cA el ocupd pireäläbia i supt Despot. Postelnicul Väs-can, pomenit i in Uricariul, XIV, p. 84, pare a fi altul.

Se poate $ti foarte bine cine e fiul, cu numele sfärimat,al luI Väscan, care s'a inmormintat la Voronet in 1582. EDumitru, Marele-Vätav, näscut, spune un document din 1599,din Vdscan i Nastasia, care, adauge inscriptia, a fäcut mor-mintul din Voronet (Arch. istoricd, III, p. 202). Lied la Ia-nuar 1582, chid se face intärirea domneascä a unel vinzärfde mo0I a lu1 Väscan Dumitru, ziT amindoI i Movilitä,tatäl j fiul erati amindoi in viatä (Hurmuzaki, XI, pp. L, 898).D-luT Kozak i-a scdpat din vedere i cä la p. 162, nota 5,a tipárit insu0 un act domnesc prin care se judecá plingerileaduse de Märica Movilä de fratii Gheorghe, Toader, Ie-remia, Simion, Scheauca, Greaca, in potriva vinzdriT unuT satfäcutä färä tirea lor de cDumitru Aprodul, fiul luT VäscanMoghilä pircälabul de Hotin,.

XXII. Zahare§tI.Nicoarä Hirovici, frate cu Ioan HirovicI, care e mentionat ca

pircälab de Hotin, nu numaT in actul, citat de d. Kozak, dinWickenhauser, Noldavitza, ci i in alte douä (v. Uricariul,XVIII, p. 485), era fiul luT Hira Cäinäraul, credinciosul luTPetru Rarm pomenit in Ureche, p. 202 Si inteo scrisoare po-lonä ce am tipärit in Chilia i Cetatea-Albii, p. 348. El ajunse

staroste de Hotin. Nicoarl nu apare in documente pentrusimplul motiv cä ele nu sint tipärite maT pentru toatá Dom_nia a doua a luT Petru Rare 0 nu dad Divanul, chiar celeinedite peEcare le tiú, decit pe anul 1546.

Un act de la ea si de la nora sa Elisafta, o porune6 adresatá ureadni-culul, vátavulul de vierY i vierilor lor din 1-11rDiii, datat : IaY, 24 April 7114(=--16o6, clnd Ieremia-Voa era poate bolnav), se pástreaig. In Bibl. Ac. Rom.,ca doc.

i

$i

1711,XXII.

850 INSCRIPV ROMÄNE§Tf DIN BUCOVINA

* **

Dui:4 ce am aratat astfel amanuntit lipsurile $i greselilecarpi d-lui Kozak, venirn la ideile conducatoare false, careintuneca aceasta lucrare.

D. Kozak avea sä pomeneasca nume de localitati ce sealla. in Bucovina. Acolo doua popoare se luptä pentru sta.-pinirea prin numär : RominiI, pe cari ea ri privesc ca sin guriivechi stapini, $i Rutenii, cari apar ca ni$te venetici din ul-timele timpuri. D. Kozak e Rutean, $i e fireste O. tie, inmargenile adevärului istoric, fiindcd d-sa e un orn de $tiinta,la Ruteni. Cartea d-sale, scrisä in nenatete, nu se adreseazáinsä micului public rutean, ci $i Rominilor $i largului publicgerman, european. Ar fi fost deer de cuviin tä. ca d-sa, careevident cá nu era sd parteneasca. numirile romänestI, sadea nomenclatura oficiald, care ar fi impacat pe toatä lumea.Adoptarea ortografiei rutene e tendentioasä, nepotrivitä cucaracterul unef opere de $tiinta. Iar, chid d-sa gaseste cucale a numi ruse$te localitati din Romania libel-a $i chiardin Ardeal, nu $tia cum am putea califica, in margenile po-litetiI, acest ofensator abus.

D. Kozak procede tot asa $i cu numele de persoane : ce-tim necontenit Myron Costin, Nekule, Rakovica, etc. Limbaromina se scrie insä cu litere latine $i numele proprii depersoane ca $i de locuri trebuie infatisate asa curn le scriem nor.

Mal departe, d. Kozak se face a crede cä numele datelocalitätilor de vechile documente slavone - slavona fiind lanol limba StatuluI si limba literard - sint totdeauna vechilenume autentice. De fapt nume geografice aa fost slavisateadesea de pisari in mare parte sträini ; asa Hrälov, Dorogunea,pentru HirlätI, Dorohoia (Dorogoia) ; pana. $i boierul Barba.Alba apare astfel obi$nuit ca Belobrad (Studie fi doc., VI,p. 459, n° 26). A crede altfel, a admite ca.' aceste nume ail ovaloare etnografica sigurd, ar fi acela$I lucru ca $i cinds'ar admite, pentru marele numär de nume latinisate cese afid in diplomele latine din Apusul Europei, ca pretu-tindeni a fost la inceput, pe cind se scriaa acele diplome, opopulatie de limbä latind.


D. Kozak merge [And acolo, inch proclamd in Prefatd, p.v, cd «in Voevodatul Moldovei poporul rusesc forma, lingdVlachi (sic), un puternic factor in viata de Stat $i bisericeascd ».Nu popond rusesc, ci cultura slavond, - ceia ce e cu totuldeosebit. Saii, fiindcd in Prusia lui Frederic-cel-Mare se scriativersuri $i räva$e frantuzesti, Francesii forma(' «un puternicfactor» si a$a mai departe ? !

D. Kozak a constatat, ca si d. Giurescu (Convorbiri" lite-rare, XXXIV, pp. 693 $i urm., 738 $i urm.), si ca oricine aintrebuintat cronicile slavone din secolul al XV-lea, cá ele nuschimbd anul la i-iü Septembre. Din publicatia d-lui Kozakse constatd cd in multe inscriptif e tot a$a. Dintre documente,multe urmeazd aceia$T normd (cf. listele de boiefi din Ghi-bánescu, Uricariul, XVIII).

Atund de cind se incepea anul? inceputul din Septembree imperial bizantin. Asupra noastrd, pe lingd influenta bizan-find, care era transmisd $i prin cultura slavonä a Bulgarilor$i Sirbilor, se exercita $i influenta latind, introdusä prin Un-guff, din tara cdrora pornise principatul moldovenesc, prinPoloni, cari cdutail sä-$i intipäreascd suzeranitatea asupralui. Dar la cele mai multe popoare de culturd latind data de1 -iil Ianuar pentru inceputul anului invinge in secolul alXV-Iea.

D. Kozak isi bate joc insä de cine prime$te aceastä pärere.Dupd d-sa vechiul inceput de an era cel de la 1 -iii Mart,domnitor in Rusia (moscovitd) pand la 1492 (p. v). Pentruaceasta s'ar cuveni sä aducd dovezi, dar de fapt nu gäsestenici-una. Una singurd din datele cuprinse in cartea sa, aceade pe mormintul lui Calughera, s'ar putea interpreta astfel.

Cit despre documentul xx/273 din Biblioteca Academiei Ro-mine, citat de d. Kozak, dupd d. Xenopol, iatä cum stä lucrul.

E un act pdstrat numai intr'o traducere de pe la 1850, alui Gheorghian Pesacov, si autorul originalulur e Udriste Nds-turel, cunoscut pentru apuckurile sale de «savant» ce cdutagreutátI in slavone$te. Nicf-un alt cas de o asemene datarenu e cunoscut pentru toatd aceastä epocd.

D. D. Onciul imi atrage insä atentia asupra actelor din 6940

652 arsompTif ROMINErf DIN BUCOVINA

ale luI llie fiul lui Alexandru-cel-Bun, care ar admite o inter-pretatie in sensul d-lul Kozak.

Chestia std insä astfel, si din dezlegarea el se vede cdnicI pentru epoca lui Alexandru-cel-Bun, d. Kozak nu e in dreptsd admitä simpaticul An Nog rusesc ca inceput al anuluI invechia cancelarie a Domnilor moldovenI,

Dlugosz, cronicar contemporan, foarte precis si vrednic,de toatd increderea, fixeazd moartea lui Alexandru-cel-Bunin vara anului 1433. La 3 Iunie 1433 Ilie, fiul säg, incheieun tiatat cu Po Iona (Hurmuzaki, I2, pp. 58o-i, n° ccccimmI),pomenind in el pe crdposatul» sä tatd. Data Cronicil bis-tritene, Ianuar 1434 (Bogdan, Cronici inedite, p. 35) efalsä.

Se gäsesc insd cloud acte ale lui Ilie, dintre care unul edatat 6940 färd lund, iar celalt are $i luna $i ziva (13 Ianuar),fiind din ace1a$1 an 6940 (v. Bibl. Ac. Rom., vn/I43.Rev.p. ist., arch. fil., VII, pp. 370-1 $i LxxIv/5 : traducere

Se pot face douä ipotese : I. Anul se incepea la Mart,$i atuncI am avea 6940 Ianuar $i <poate Ianuar-Februar»(pentru intäiul document) .1433.

Avem insd de obiectat cä dupd Dlugosz Alexandru amorit in vara anului 1433. Un al doilea argument, decisiv,e cä avem un act de la 16 Februar 6940 (Uricariul, XVI.pp. 58-9), de la Alexandru.

A doua ipotesd a exprimat-o d. I. Ursu, in RelatiunileMoldova cu Polonia Piatra-N,, 1900, p. 33, nota, p. 49,nota 5. Ilie ar fi fost asociat la Domnie de tatäl sag, bdtrin

«disgratiat de Polonia». Afard de motivare, aceasta e ipotesa cea bund.

In 1432 Alexandru-cel-Bun are de luptd cu TurciI pe cari-Ibate (Studii fi doc., III, Prefata : dupä Thallóczy $i Gelcich,Diplomatarium rag-usal,zum, p. 572) i cu Polonil, in Pocutiacdrora el ri:dväle$te -(Chilia fi Cetatea-Albei, p. 90).'in astfelde imprejurdri, un orn innaintat in virstä poate sá aibd ne-voie de un ajutor.

Dar e o dovadd cd Ilie a fost asociat la tron. in Chilia fiCetatea-Albei, p. 302, am dat in regest un act al until vagt"

fi1-in

-ia

si

'

MATERIALE DE ISTORIE CULTURAL/. (53

teutonic, din care se vede ca. in Februar 1432 se vorbia inPo Ionia de räzboiul ce pregatiaii Domnit din Moldova (idleHerren us der Walachey»). Deci atund erati den' Domn1 inaceasta tard.

Dam aid in intregime acest act (Archive le din Königsberg,Schublade XVI/a, no 15) si altul, din Iu lie 1432 (ibzd , Schub-lade XXIV/a), care fusese si el citat in Chilia fi Cetatea-Alba''.

1.

Unsern undertenigen Gehorsam czuvor, alle Czeith in Behelichkeit. Er-wirdiger, genediger Her Meister. Ewer Gnode geruche czu wissen daz anUnser Frawen Obende Lichtmesse seyn gekomen dez Koniges von Polen Bo-then czum Heren Grosfursten, alz Her Dopke von Semo, Houbtrnan czuWoyniczen, und Her Johan Mansik von Dambrowka, und Andreas, dez Ko-nigen Screiber ; dy selbigen Bothell haben gebrocht den Leithes-Briff czumTage czu czien ; in deme Leithes-Briffe beruereth seyn alle dy genen dy vondez Grosfursten Wegen czum Tage czien sullen, alzo Bisschoffe, Prelaten,Bayoren (sic), etc., alz Euwer Gnode, dy wol wyrth fynden in der Vsschrift dezLeithe-Briffen dy hiryne geslossen ist, alzo daz unsre Orden und dy LuwerGnoden Bothen mit den Heren us der Walachey, alz wir vornomen, nichtmethe czum Tage seyn geleithet, noch geladen can men mit dez Heren Gros-fursten Bothen. Wine den Willen der Herr Grosfarste ach nicht wolde off-nemen den Leythis-Briff, und sprach, wy dem were das dy Heren des Ordensund der Walachye nicht ach czum Tage geleythet weren, synth dem muledaz sy yn den Frede genomen wern, der gehalden soi werden von SuntheJohannis Baptisten Tage czukomende ober eyn Jor, und sprach czu Mansike :wir haben dyr is vor gesayth in den Waynachthen heligen Tagen, weris Sache daz dy Heren dez Ordens und der Walachy nicht wurden in denGeleiths-Briff gescreben mit den unsern Bothen czum Tage czu czyen, sosolde och vor dem Tage nicht. (sic) nicht werden, und wir welden och anesye keynen Tag halten. Do antworthe Manssik und sprach, der Konig hetthegegeben den Leithe-Briff noch deme alz der Tag und Frede czu Lawczke

1 In privirqa autenticitätiY actelor, am de observat a acel inedit (e13 Ia-nuar 69401) pomeneste pe fratil lui: Ilie : Stefan, .Petru 0 pe fiul Domnulul,Roman, pe clod cel din Rev. p. ist., arch. fi fil . dl pe fratil Stefan $ i Bogdan(tatäl WI Stefan-cel-Mare : nu e pomenit aiurea) 0 rnciun fiii. Boieril dinacest din urmä act se potrivesc cu acel din documentul luI Ilie datat 15 lunie6941 (1433) (Uricarnel, XVIII, p. 51). Scriitorul Oancea, se an, In adevär,in 6941-2 (ibid , p. 527). Autenticitatea acestui act ar results ded ca sigurl,fati de autenticittea dubwasd a celullalt, pästrat numaY In traducere.

654 INSCRIPTII BOMAN Bpi' DIN BUCOVINA

gemachet und offgenomen ist mit den eygentlichen Personen dy denne vor Lawczkesunderlichen benwemet und usgesacz worden, und Manssik sprach ach fort, derTag gynge czu och, wy her solde und mochte, ydach so welde der Konig yo haldenden vorscrebenen Frede von Johannis Tag obir eyn Jor. Dez antwerthe (s:c) dezGrozfurste und sprach, unser Bruder Konig und ir alle wissset wol dy festeVorscreibunge dy wir gethon haben mit den Heren dez Ardens und der Wa-lachye, ane dy wir keynen Tag nicht halden wellen, noch nichts than, wen wirmerken daz ir uns geeth noch ere guthe und noch alle unsir redelichk, (sic),wurdet ir uns brengen daz wir tethea weder dy Vorsereibuuge dy wir SOfeste vorscreben haben mit den Herrn dez Ordens unde der Walachye, undwellen ir och micht ebeclichen (sic) begeben is gee (sic) uns an den Leipatilr an allen Dyngen wy Got wil, und well yo ane sy keynen Tag halden. Dobesptochen sich dy Polen und guben sulche Antwerth, mochte is geseyn dassich d ... (rupt) der Tag vorczien und lengen mochte, sy walden boseen apdy Heren des Ordens och czu dem Tage mochten komen und eyn sulches syvon in selbest rethen, wy wol is in nicht befolen were, sunder sy meynethenis vorbas an den Konig czu brengen. Och, genediger Her Meister, so wissetdas gar vor.melich waz dem Grosfursten daz un der Konig schreiff slecht .

Herczog czu Littauwen, etc., und nicht Grosfurste, und sprach zu den Polen : derHeilige Vather der Bobest, der Romische Konig und alsust alle ander Herenschreiben nos: Grosfurste, ane alleyne unsir Brudir Kontg czu Polen mit denSeynen, olio daz wir dorynne irkennen daz uns der Konig und dy Polen eynsulches nicht engunen, und mit eyme sulchen seyn dy Bothen dez Konigesvon Polen noch an demselbigen vorbenwnthen Onsir Frawen (Mende vonGrosfursten gescheiden, und wine Beqwemekeit Willen hot geanth der HerGrosfurste Andruschen Symorowitcz raft seynem Ingesegel ezum Tage, darwmedy Polen och Bothen ap man mochte desen Tag mit Boqwemek. 0:0 halden,daz dy Heren dez Ordens und der Walachye dorczu muchten komen, adireynandir beqweme Czeith czu legen, in der alle dese Dyng noeh Redelichk.(sic) werden getlegen. Gegen czu Mossy, am Lnsir Lichen Frawen Tage Licht-messe, im XXXIJ Jore.

[2 Februar.] Voith czum Brathean.[Pe Vo :] Dem erwirdigen Homeister mit allir Erwirdikatt dd. (sic).

IL

Unsern undertenigen Gehorsam czuvor in allir Bohegelichken, erwirdiger, ge-nediger Her Meister. Euwer Gnude geruche czu wksen daz Herr Reybenitczund Fochs, Euwer Gnoden Bothen, seyn gekomen ues der Walachye czumGrosfursten am Suntage vor Kathedra Petri [27 luli]. Dy selbigen Euwer GnodenBothen haben uns gesayth, wy sy dy Heren der Walachye haben gar fruntlich off-genomen und guthlichen entphangen unde in vyl Ere ireseigeth, dortzu kostlichenbegobeth und gar liplichen und fruntlich alzo von den Heren der Walachye seynsy gescheiden, alzo sy Euwer Gnoden daz wol munthchea werden selber

MATERIALE DE lSTORIP. CULTURALX 655

sorgen, und wrbas, genediger Her Meister, so hot uns gesayth Her Reybenitzund Fochs, Euwer Gnoden wirth korczlicheu Bothschaft gesanth von denvorgenanthen Heren der Walachie, und, dez ersten so Her Reybenitcz und Fochsvom Heren Grosfursten mogen Or lop haben, so wellen sy sich och ane Sumenfurdern czu Lande und czu Euwer Erwirdigen Gnode komen ; htrwme, gene-diger Her Meister, sy bitthen Euwer Gnode czu bestellen Hew und Haberczwischen Ragnithe, daz sy haben off daz sy mit bohaldener Habe czu Landemogen komen. Gegen czu Slonyn, am Sontage vor Kathedram Petri [27 Tub], inXXXIj Jore.

Voith czum Bruthean.

[Pe VO :] Dem erwirdigen Homeister, ma allir Erwirdigkeit dd.

Sint din potrivá dovezi ed. Mart nu se poate admite nicimdcar in secolul al XV" ca inceput al anulu. Astiel, la 24Ianuar 6984 Iuga Vistierul dd Putnel niste lucruri si vite sisatul Säräudi (Orest Popescul, pp. 13-4). La lia Iunie 6984el adauge la aceastd danie, pe care o repetá in noul act, sio vie si un cimp (ibzd., pp. 15 6). Dupd felul nostru de asocoli, e bine : dania mai bogatd din i'" Iunie 1476 vine dupddania mai sdracd din 25 Ianuar 1476. D. Kozak socoate insd.Ianuar 6984 la anul urmd.tor 1477, si ar iesi O. dania mai bogatda precedat pe cea maT sdracd.. Se cuvine sd se observe incäsi aceia ed intr'un al treilea act, din Iunie ail data de zi,Iuga se muOmise a reinnoi dania de la lnceput, pe care o crescuindatd.

Alta dovadd : ar fi poate cal Logofiitul Costea fiul lui An-dronic apare la 9 Februar 6950 (dupd not 1442, dupd. d.Kozak, 1443) si la 8 Mart 6950 (Uricariul, XVIII, p. 446).

0 cercetare foarte atentd, care ar intrebuina si ineditele,ar aduce fdrá indoiald si alte argumente in cit s'a lucratpd.nä acum pentru stabilirea istoriei Rominilor nu s'a simfitnici-odatä nevoia absolutd de a admite data de Mart pentrua putea interpreta potrivit cu faptele cunoscute un document,mai ales dupd. 1440.

D. Kozak e foarte asoru cu predecesorii sd, cu predece-sorii rominl mai ales, rdposatul episcop Melchisedek si pdrinteleMarian. Niciodatd d-sa nu scapá ocasia de a insemna gre-selile de cetire ce ati fdcut el si de a afirma cd textele date

656 INSCRIPTIf ROMÄNErf DIN BUCOVINA

de dinsif sint «neutilisabile din punct de vedere filologic»,adecd pentru a stabili recensia slavd a inscriptier.

Vorbind in abstract, d. Kozak are toatä dreptatea, decele mar multe off, dacd nu totdeauna (v. casul cu Dediul,la p. 611). Dar munca stiintifica nu se judecd in abstract. D.Kozak ar fi fost mar putin aspru dacd s'ar fi gindit la faptulcd amindor acesti predecesori ai sät erati oameni färä scoaldfilologicä specialä, cd nici unul din el nu urmdria alt scopdecit a da materialul istoric, cá, in sfirsit, Melchisedek a vdzutlucrurile cu ochir gräbiti ai unui cäldtor, cu ochif obositi aiunui bätrin 1 eh' le-a tipärit fArd cea mar micd pretentie. D.Kozak e Rutean, e doctor in filologie, e asezat in Bucovina,a avut la dispositie, cum spune insusi, fotografir si estam-paje. Se putea ca d-sa sd nu ceteascä mai bine ? Si undee meritul, care s'ar cuveni sä se proclame cu mindrie, &hidcineva face numai ce era natural, neapdrat sá facd. ?

Apoi. dacd Melchisedek a tipärit färd grija de a pdstraaspectul de limbd al inscriptiilor, Wickenhauser, diletantulgerman din Cerndutr, a tipärit aproape ridicul in multe ca-suri. Si el stätea in Bucovina si avea fel de fel de legdturr.De ce oare d. Kozak e asa de blind cu Wickenhauser, cdruia-Iface onoarea de a-i discuta cele mar monstruoase ipotese, pändsi filologice, 1 pästreazd tot despretul säü pentru venerabilulsi meritosul episcop de Roman ?

incheind, tin sä afirm, dupä atitea dovezi aduse, cá inv5.-tatir sträini nu mai pot cerceta, ca panä mai dlunäzi, istorianoasträ ail a se adresd la lucrärile noastre, la toate lucrä-rile noastre. A face ca d. Kozak, care se multdmeste cu cro-nicile si cu Wickenhauser mal mult si pretinde, uitindu-sepeste umär, a ne lärnuri pe nor asupra lucrurilor noastre, aface ca d. Jakob Bleyer, care tipária acum citeva sdptämini,in Archiv f. szebenbUrgische Landeskunde (N. F., XXXII, I),poema ha' Beheim asupra luf Vlad Tepes, färd sä stie cd eaapäruse cu citeva luni in urmä in tesa d-lui Grig. C. Con-duratu (Michael Beheinis Gedicht iber den Woiwoden Wlad

Drakul), färd sd-si fi dat cea mai micá osteneald de acerceta ce s'a tipärit la nor asupra lui Tepes, - intre care un

MATERIALE DE ISTORIE OULU:MALI 657

volum intreg de d. I. Bogdan, inseamnd a face cIrtl gre0te,necomplecte, care trälesc de azI Onä mine si cer imperiossä fie inlocuite. Prin Itcanl 0 Predeal nu se intrá inteo tailde barbarie, a at-el activitate 0iintifica poate fi ignoratd dedoctorI in filosofie säse0I i de profesorI de Universitate dela Cernlutif.

68775. vol. VI. 42

TABLA CUPRINSULUI

Pag.

Prefa0. VIIL Documentele mosiilor M. S. Regelul I

I. BrosteniI 3II. Slobozia-Zorlen1 11

III. Poien'i 55IV. Acte nouä privitoare la mosia Brosteni 62

II. Documente relative la mo0ile TibänestY si Gänestl ale d-luI P. PCarp 71

III. Acte diverse 123i. De la ma multe persoane 125

2. Documente comunicate de d. Ermil Pangrati 139IV. Citeva registre de socotell inedite, dupä originale in Archiva Sta-

tuhil din Iasi arI. Analogon ci s'ail fäcut intre Märiia Sa Alexandra Ioan Voe-

vod si Intre Märiia Sa Alexandra Costandin Voevoda [1784-5] 183II. Socotelile pe 1786; No. 1 188

Socotelile pe 1786, No. 2 192III. Socoteli din 1806-7 t 96

V. Condica de poruncl, corespondet4e, judecIfi 0 cheltuiell a lul Con-stantin Mavrocordat ca Domn al MoldoveI [1741-2] . . . 207

VI. Documente pästrate in Museul Gorjului ; la Tirgu-Jiii 453VII. Note explicative la documente 523

I. Documentele mosiilor M. S. Regelui 525I. Brosteni 5152. Slobozia-Zorleni . 5313. Poien1 548. Brosteni 550

.... . . .

660

Pag.

II. Documente relative la mosiile Tibänestl si Gänesti ale d-luiP. P. Carp 551

III. Acte diverse 558t. De la mal multe persoane 5582. Documente comunicate de d. Ermil Pangrati 560

IV. Citeva registre de socoteri inedite 562V. Despre reforms fiscal ä. a lui Constantin Mavrocordat . 581

-VI. Documente pästrate In Museul Gorjuld, la TIrgujiii . . 592

ADAUS.

La p 597. n. 18. Pentru pärerea cealalta in privinta originiI Jul Alexan-dru Mircea ar vorbi urrultorul act (Arch St., S. Sava, XXXII , 69) :

Ia,;3, 3 Novi_ mhre 7126 (1617) Radul. VoclI cátre varcteul de RenT (MHTHHKWM

WT AM). Pentru calugarn din Gal,ta aS1 läsat foarte In pa[e] de vamäcare cat lash: 11,tarul s[firi] el manastiri Galatna In iaacr In Cavul, ca an nu luatnice o vama de peaste, ca sá alba a lua caluglril de la sffinta mAn6stire, =nuau luat de veac, cum iaste uric cu blastemi, dat de unchzul Damns: Neale, de

a'a, ;i cum s. ntu Intariturl si de la alti Donalli Almintrea s nu vSamestecati nice Inteun chip Innanitea crçti Domun Meale». - Dar si de awl'se vede nellimurirea vechinlui nume de hirudire , 111:/znea tatM lui Radu, iarita Radu Insui, yenta nepot sau nepot de vàil lui Petru Schiopul,

La p. 51 3, r 3 de sus, cete,:te .cumnatul», in loc de agtilerelel.

Eiata vol. V-N. I se Na gasi la sfirttul bro,;,urif de Indlee.

Paine-

istoria rominilor - upload.wikimedia.org_și... · cele mai insem-nate dintre ele sint acelea,...

Documents