istorie - clasa 10 - manual - cdn4.libris.ro - clasa 10 - manual - dinu c. giurescu.pdf · artete...

6
G*prlnc Capitolul l. Epoca luminilor .................5 1. Principiile iluministe .........6 2. Pragmatismul principiilor iluministe ...................... B 3. Absolutismul luminat. ..... 10 Studiu de ca2........ .............12 Capitolul ll. Organizarea statelor moderne........ 13 1. Revolulia glorioasd ....... 14 2. Revolulia americand ..... 16 3. Revolulia Francezi ....... 18 4. Franla Napoleoniane ................ ....... 20 Temd de cercetare .............22 Capitolul lll. ]irile Romdne giproblema orientali .... 2g 1. Tirile RomAne in epoca fanariotd..... .................. 24 2. Rdzboaiele ruso-austro-turce .....,.... 26 3. Revolufia din la lB2l.Regulamentele Organice.. 28 Studiu de ca2........ .............30 Capitolul lV. Revolufia industria1e ....................... 31 1. Noua epoci industrialS ...........--....... 32 2. Un secol al gtiinlelor 9i tehnicii ......... 34 3. Transformdri economice gi sociale ..................... 36 lnvestigalii ......38 Capitolul V. Anul 1848 in Europa ..... 39 1. Migcdrile revolu[ionare din Europa, 1B4B-1849 .,.40 2. Anul 1848 in spaliul romdnesc... ..... 42 lstorie loca|d......... .............44 Capitolul Vl. State nafionale 9i multinafionale in a doua jumitate a sec. al XIX-lea .....................45 1. RomAnia moderni .........46 2. Unificarea Germaniei .... 48 3.Austro-Ungaria .......... ...................... 50 Analizd comparativi ..........52 Capitolul Vlt. Relaliile internalionale tn secolulalXlX-lea ......... 53 1. Relaliile internafionale dupi Congresulde la Viena .......54 2. O noud reagezare a Europei 56 Analizd comparativd ..........58 CapitolulVlll. Lumea la cumpina secolelor alXlX-lea - alXX-lea ........ Sg 1 . Diversitatea europeane ...................................... 60 2. Civilizatiile asiatice giafricane ..........62 3. Statele Unite ale Americii .................. 66 Studiu de ca2........ ............. 68 Capitolul lX. Marile conflicte ale secolului al XX-lea (l)............... .....69 1. Primul Rdzboi Mondial (1914-1918) - un nou tip de rdzboi ................. ............ 70 2. Participarea Rominiei la PrimulRizboiMondial ..... T2 3. Rela(ii internalionale in perioada interbelici ....... 74 Eseu .......... .....76 Capitolul X. Regimuri politice in perioada interbelici ..................... lT 1. Regimuri politice democratice. 1920-1940......... Tg 2. Regimuridictatoriale gitotalitare .... B0 Studiu comparativ ..............84 Capitolul Xl. Lumea in perioada interbelici....... 85 1. Unirea Basarabiei, Bucovinei gi Transilvaniei cu RomAnia ..................................... 86 2. Repere ale evolulieieconomiei mondiale ........... gg 3. Societatea in perioada interbelicd ..................... g0 4. Dezbaterea de idei gi cultura in Romdnia interbelici .......92 Studiu comparativ ..............94 Capitolul Xll. Marile conflicte alesecoluluialXX-lea(ll).............. .....9s 1. Al Doilea Rdzboi Mondial. 1939-1945................ 96 2. Rom6nia in Al Doilea Rdzboi Mondial .................99 3. Holocaustul............... .. 100 Studiu de ca2........ ...........102 CapitolulXlll. Regimuri politice postbelice ...... 103 1. Europa dupi Al Doilea Rdzboi Mondiat ............ ,t04 2. Regimurile democratice............... .. 106 3. Regimurile totalitare gi dictatoriale .................... 1 08 Aplicafie practici ............. 110 CapitolulXlV. Lumea postbelici ..... 111 1 . Reconstrucfia europeand ............... ................... 112 2. Societatea europeand dupd celde Al Doilea RizboiMondial ................... 116 lnvestiga[ie ...120 CapitolulXV. Relafii internafionale postbelice ................ ........ 121 1. O lume bipolard 122 2. Pribugirea comunismuluiin Europa 126 Studiu de ca2........ ........... 130 CapitolulXVl. Societatea la inceputul mileniului al lll-lea ........ 131 '1. Globalizarea impactul asupra vielii cotidiene... 192 2. Rela[ii comunitare gi politice.Terorismul ........... 134 .Ancheti socialS ............... 136 CapitolulXVll. Religia in viafa contemporani.. 137 1. Cregtinismul tradi[ie gi modernitate................... 138 2. lslamul gi?nnoirea. Buddismul. Alte religii ......... 142 Dizertafie ......144 CapitolulXVlll. RomAnia 9i integrarea euroatlantici ............ ..... 145 1. Rom0nia, asociere gi integrare in Uniunea Europeani ......... 146 2. lntegrarea Romdnieiin structurile NATO .......... l48 Analizd contextuali ......... 150 Evaluare - Autoevaluare: cap. I - lX ...................... 1S1 Evaluare - Autoevaluare: cap. X -XVlll .................152

Upload: ngotuong

Post on 29-Aug-2019

397 views

Category:

Documents


20 download

TRANSCRIPT

Page 1: Istorie - Clasa 10 - Manual - cdn4.libris.ro - Clasa 10 - Manual - Dinu C. Giurescu.pdf · Artete qi arhitectura au marcat tranzilia de la stilul baroc 9i rococo la neoclasicism,

G*prlncCapitolul l. Epoca luminilor .................51. Principiile iluministe .........62. Pragmatismul principiilor iluministe ...................... B3. Absolutismul luminat. ..... 10Studiu de ca2........ .............12Capitolul ll. Organizarea statelor moderne........ 131. Revolulia glorioasd ....... 142. Revolulia americand ..... 163. Revolulia Francezi ....... 184. Franla Napoleoniane ................ ....... 20Temd de cercetare .............22Capitolul lll. ]irile Romdnegiproblema orientali .... 2g1. Tirile RomAne in epoca fanariotd..... .................. 242. Rdzboaiele ruso-austro-turce .....,.... 263. Revolufia din la lB2l.Regulamentele Organice.. 28Studiu de ca2........ .............30Capitolul lV. Revolufia industria1e ....................... 311. Noua epoci industrialS ...........--....... 322. Un secol al gtiinlelor 9i tehnicii ......... 343. Transformdri economice gi sociale ..................... 36lnvestigalii ......38Capitolul V. Anul 1848 in Europa ..... 391. Migcdrile revolu[ionare din Europa, 1B4B-1849 .,.402. Anul 1848 in spaliul romdnesc... ..... 42lstorie loca|d......... .............44Capitolul Vl. State nafionale 9i multinafionalein a doua jumitate a sec. al XIX-lea .....................451. RomAnia moderni .........462. Unificarea Germaniei .... 483.Austro-Ungaria .......... ...................... 50Analizd comparativi ..........52Capitolul Vlt. Relaliile internalionaletn secolulalXlX-lea ......... 531. Relaliile internafionale dupiCongresulde la Viena .......542. O noud reagezare a Europei 56Analizd comparativd ..........58CapitolulVlll. Lumea la cumpinasecolelor alXlX-lea - alXX-lea ........ Sg1 . Diversitatea europeane ...................................... 602. Civilizatiile asiatice giafricane ..........623. Statele Unite ale Americii .................. 66Studiu de ca2........ ............. 68Capitolul lX. Marile conflicteale secolului al XX-lea (l)............... .....691. Primul Rdzboi Mondial (1914-1918) -un nou tip de rdzboi ................. ............ 702. Participarea Rominiei laPrimulRizboiMondial ..... T23. Rela(ii internalionale in perioada interbelici ....... 74Eseu .......... .....76

Capitolul X. Regimuri politicein perioada interbelici ..................... lT1. Regimuri politice democratice. 1920-1940......... Tg2. Regimuridictatoriale gitotalitare .... B0Studiu comparativ ..............84Capitolul Xl. Lumea in perioada interbelici....... 851. Unirea Basarabiei, Bucovineigi Transilvaniei cu RomAnia ..................................... 862. Repere ale evolulieieconomiei mondiale ........... gg3. Societatea in perioada interbelicd ..................... g04. Dezbaterea de idei gi culturain Romdnia interbelici .......92Studiu comparativ ..............94Capitolul Xll. Marile conflictealesecoluluialXX-lea(ll).............. .....9s1. Al Doilea Rdzboi Mondial. 1939-1945................ 962. Rom6nia in Al Doilea Rdzboi Mondial .................993. Holocaustul............... .. 100Studiu de ca2........ ...........102CapitolulXlll. Regimuri politice postbelice ...... 1031. Europa dupi Al Doilea Rdzboi Mondiat ............ ,t04

2. Regimurile democratice............... .. 1063. Regimurile totalitare gi dictatoriale .................... 1 08Aplicafie practici ............. 110CapitolulXlV. Lumea postbelici ..... 1111 . Reconstrucfia europeand ............... ................... 1122. Societatea europeand dupd celdeAl Doilea RizboiMondial ................... 116lnvestiga[ie ...120CapitolulXV.Relafii internafionale postbelice ................ ........ 1211. O lume bipolard 1222. Pribugirea comunismuluiin Europa 126Studiu de ca2........ ........... 130CapitolulXVl.Societatea la inceputul mileniului al lll-lea ........ 131'1. Globalizarea impactul asupra vielii cotidiene... 1922. Rela[ii comunitare gi politice.Terorismul ........... 134

.Ancheti socialS ............... 136CapitolulXVll. Religia in viafa contemporani.. 1371. Cregtinismul tradi[ie gi modernitate................... 1382. lslamul gi?nnoirea. Buddismul. Alte religii ......... 142Dizertafie ......144CapitolulXVlll.RomAnia 9i integrarea euroatlantici ............ ..... 1451. Rom0nia, asociere gi integrare inUniunea Europeani ......... 1462. lntegrarea Romdnieiin structurile NATO .......... l48Analizd contextuali ......... 150Evaluare - Autoevaluare: cap. I - lX ...................... 1S1Evaluare - Autoevaluare: cap. X -XVlll .................152

Page 2: Istorie - Clasa 10 - Manual - cdn4.libris.ro - Clasa 10 - Manual - Dinu C. Giurescu.pdf · Artete qi arhitectura au marcat tranzilia de la stilul baroc 9i rococo la neoclasicism,

6

Valorite iluministeMadiile de difunre a

Ituminlsnului

Mi gca re a fi I osof i cA : iloi la

idei despre administrare qt

t e ge ; Ettt I c I opa dta Fra nc ezd

Noi le conceBlii economi c e :F i zi o t ra t i smu l. Absol ut i s mul

luminat intre teorie Fipracticd politlcd

Reflexe iluministe in spatiutroml ne sc : & sa t a Ardel e a nl

+ Noi principii gl valorifnsocietate

EVocq lult'rinilor

La Cafeneaua Procope se intdlnesc cele rnai distinse liguri din Paris pentnt.ioctu'i,

conversalie, o cafea ... Unii dintre ilu;trii clienli ai sdi pot./i obsenali in montn'a

,,oglinzii" (de la stdnga la dreapta): 1. Buffon, 2' Gilbert, 3' Diderct' 4' D'Alembert' 5'

Matmontel, 6. Le Kain, 7. J.-J. Rousseau, 8. Voltaire, 9. Piron, ]0. D'Holbach.

Secolul al XVlfi-tea a fost o epocd de strdtucire in mutte privinle, care a ldsat o mostenire

cutturatd statornicd. Artete qi arhitectura au marcat tranzilia de la stilul baroc 9i rococo la

neoclasicism, iar literatura a dezvottat noi genuri. Aceastd culturd a fost esentializatd in creatia lui

Mozart, o p|rmanentd de prim rang a muzicii europene. Secolul al XVlll-lea cunoaqte progresul

tehnicii si inceputuiile revolutiei industriate. Desigur, gi aceastd epocd a avut pdrti intunecate:

coruplie, imoratitate, sdrdcie si violenld.

robleme-cheie Competenfe/ Exprimarea de opiniiin limbai istoric fa[d de o operd de arti; formularea argumentelor istorice

/ Alcltuirea unui plan de investigatii, proiect individual sau de grup

/ Recunoagterea continuititii, schimbirii si a cauzalitdlii in evolulia sociali; recunoaqterea 9i acceptarea

i ntercultu ral ititi i

/ Examinarea consecinlelor actiunilor umane, directe 9i indirecte

/ Aprecierea valorilor tiecutului prin raportarea la realitate; formarea de reprezentdri culturale despre

spalii si epoci istorice diferite

f inciOrirea qi plasarea evenimentelor gi proceselor istorice in context cronologic giistoric romdnesc,

european sau universal ,*,i.,r1> ldentificarea intr-ufl context istoric aCIffr posibile teme de cercetare

a Utilizarea surselor de istorie oral5

o inlelegerea prezentului prin identificarea unor aspecte din trecut

I Reatizirea de analize comparative gisinteze referitoare la spafii9i perioade istorice; investigatiiaspra

societatea!umea ideilor

unui subiect de istorie orali.

Page 3: Istorie - Clasa 10 - Manual - cdn4.libris.ro - Clasa 10 - Manual - Dinu C. Giurescu.pdf · Artete qi arhitectura au marcat tranzilia de la stilul baroc 9i rococo la neoclasicism,

Colportoral, deEngelbrecht, cca. I 7 3 5.

I.Wffilfuminismut este etapa din istoia Europei occidentale,indeosebi se cotul at XVt1-pa,

in care sunt formulate noi gi.importante concepte filozofice gi gtiinlifice, intemeiate peraliune gicercdtare. in conceplia fitozofutui lmmanuel Kant, ttuminismul a demonstrat caomul a atins matuizarea gi l-a provocat, totodatd, sd-gi foloseascd mai mult ra[iunea.Rdspindirea luminii in planul ideilor a fost pivitd ca o armd eficientd impotriva prejudecdlilor,tradi{iilor irafionale, obscurantismului gi oprimdrii din trecut. increderea in progres a fostexpimatd prin cAteva cuvinte cheie: fericire, libertate, umanitate givirtute.

I mpactut iluminismuluiLumea, condusd dupi legile naturii, apdrea asemenea unui mecanism uriag, in

care Dumnezeu era MareleArhitect al Universului. Neincrederea in dogmatismul religioss-a combinat cu respingerea fanatismului, ambele conducdnd la pozifii anticlericale,pentru ci biserica era privitd ca parte integrant6 a Vechiului Regim. Reac[ia anticlericaldnu a impiedicat manifestarea unor noiforme de religiozitate: pietismul si deismul.Aparilia francmasoneriei a adAncit criza de congtiinfd gi a contribuit la restrangereainfl uen[ei Bisericii in societate.

in prim-planul miscdrii intelectuale s-a aflatincrederea in puterea ratiunii si a libertdtiide congtiinli. Educalia giinvdlSmintul au cipdtat o importanU deosebitd, fapt doveditprin aparilia unor numeroase saloane de lecturd, societdfi gtiin{ifice gi academii, odatdcu noi principii pedagogice gi sisteme de invdldmAnt.

Un rol important in difuzarea informaliilor qi opiniilor l-au avut cafenelele literare,cluburile, lojile masonice, societdlile filozofice, presa cotidiand si cea literarS.Efervescenla ideilor a fostintrelinutd prin numeroase publicalii (eseuri, pamflete), darmai ales prin Enciclopedia Francezd.

lmpactul noilor idei a fost amplificat de existenla unor probleme de fond nerezolvatein sfera economiei, socialuluigi politicului, in toatd Europa gidincolo de ea. Revoluliileamericand (1776), francezd (1789) gi polonezd (1791) au dovedit contemporanilor c5se aflau in momentul unor confruntiri inevitabile.

$:. *., liuminirmul ti Umtnlhttaflu md pasioneazi atit de mult' fara mea (Germania) sau vreo altinatiune in mod deosebit, ci mlgdndesc la trebuintele genuluiuman in intregimea lui.S

(din scrisoarea tui WlhetmLeibniz adresatd tarului Petru I

cel Mare,17A9)

qg;!f;- llum iniomul in Trpnsilyanie*;frna cand ne vor veni in ajutor si

ilte impreiurdri, trebuie sa incepemcu mijlocul cel mai de frunte cu careputem face fericirea natiei gi anumecu cullivarea limbii noastre si, prin

ea, cu letirea tot mai mare a cullurii Mi9""r"" filozoficicdstigdndu-ne, astfel, vazd si merite

(Ma n i f e stul Soc i etdti i pe ntrucultivarea limbii romAne din

Tra nsi lvania,1808\

Date-cnele

1700- 1750 : lluminismul timpuriu1750 - 1800: apogeul tluminis-mului1800 - 1830: reflexe iluministetdrzii la periteria Europei1717: apare Marea Lojd Masonicda Angliei1721: prima Lojd masonicd inFranlal7A: este atestatd o Lojd naso-nici la @lati

Migcarea filozofici iluministd a apdrut ca un fenomen de contestare generald, careavizat instituliile politice gi religioase, punind in discu{ie bazele societilii existente.Dezvoltarea acestei migciri este anunlatd prin publicarea de cdtre Montesquieu acelebrelor sale Scrisorl persane,in 1721 - o satiri ascu[itd la adresa moravurilor 9iinstitutiilorfranceze. in 1748,in lucrarea Despre spiritul legitor, Montesquieu a evidenliattreiforme de conducere politicS: despotici, monarhici girepublicani. in concepliaautorului, cel mai reugit era modelul monarhiei britanice, in care puterea regelui eralimitatd de Parlament. Marele succes al acestei lucriri a dovedit cd ideile luiMontesquieu corespundeau unor aspiralii ale epocii.

Voltaire gi-a publicat in 1734 Scrisorile filozoficeTn care a atacat tendin[ele politicearbitrare, exprimdndu-gi admiralia pentru instituliile britanice. in lucrdrile Eseu asupramoravurilor gi spiritului naliunilor (1756) gi Diclionar Filozofic (1764),Voltaire s-a dectaratadept al deismului gi a combdtut clerul catolic. Cu toate ci idealul sdu a fost monarhiaconstitulionali, capabild sd asigure libertdlile qi toleranla in stat, Voltaire a sus[inutdespotismul luminat, pentru ci nu avea incredere in acliunea corpului social, a maselor.

Page 4: Istorie - Clasa 10 - Manual - cdn4.libris.ro - Clasa 10 - Manual - Dinu C. Giurescu.pdf · Artete qi arhitectura au marcat tranzilia de la stilul baroc 9i rococo la neoclasicism,

Libcilatea natumlinaturale a omului este de a nu.recunoaste pe

nici o putere superioard lui, de a nu se supune voinleisau autoritdtii legislative a niminui. Libertatea omului insocietate constd in a nu fi supus decdt unei singure puteri,

cea legislativi, stabilitd in Stat de comun acord. De fiecare

datl c0nd un oarecare numdr de oameni se unesc pentru a

lorma o socielate, iiecare renunt&nd la interesul personal, la

puterea de a face si fie aplicatd legea naturald si ceddnd

toate acestea colectivilatii. atunci si numai atunci se naste o

rori.irrr ciriia t* poiiiir#(John Locke, Eseu asupra adevdratei origini, intinderi si

limite a puterii civile,1689)

)> Explica$ conceptele subliniate in doc.4.Existd diferenle intre defini[iile lor la1689 9i asldzi?

) Facetidiferenla dintre libertatea natu-rald sicea civila.

FranGmasoneria

o prietenie sinceri intre persoane care, altfel, ar fi 'fdin aceste cafenele se tineau sedinle academice, se emiteau

oameni de bine si cinsti{i, loiali, indiferent. care sunldenumirile sau conlesiunile prin care se distinqft

(56bastien Mercier, Tableau de Paris,1781l

Ieile1. Precizalimijloacele de informare gi rispAndire a cunostintelorin secolulal)0/llllea.2.Careeste legetura dintre lluminism giideea de umanitate (doc. 2,4,7)?

$Realizali o paralele intre principiile religiei crestine gi cele masonice (doc' 5)'

i.Precizag rolul cafenelelor gi saloanelor literare in rSspAndirea ,,luminilof' (doc. 6, 7)'

5. Dezbatere de grup: Doud grupe de elevi igi vor prezenta ,,oferta editoriali"' Cei

din sec. al XVlll-lea (doc. 1) vor argumenta necesitatea ilumindrii poporului. Cei din

sec. al XXI-lea vor argumenta noutSlile ofertei lor, la aproape doud secole distan!6.

$nrgumentali istoric necesitatea pdtrunderii iluminismului in spaliul central-european gt romanesc pornind de la expresiile subliniate in doc. 3 9i 4.

,.ria 3H# Galeneaua in Pailsul Secolului Luminilor

este centrul de adunare si miilocul de a!ffarisul numdra gase.sau gapte sute de.cafenele in unele

rdmas pentru totdeauna strdine. Obligat de doctrind sE se pireri asupra autorilor si pieselor de teatru, se ierarhizau

supunE Legii morale, masonul nu va fi nici ateu stupid, nici valoric, iar poetii care erau in pragul debutului ficeau cel

lib;rtin fer, religie. Altidatd trebuia si apartini religiei din mai mare zgomot, aqa incit cei care vinau o carieri, prin

{ara lui, dar astdii, masonii trebuie se apa4ine singurei religii fluierdturi, deveneau satirizati, cic.i cea maip.emiloas[ criticd

asupra cdreia toli oamenii sunt de acord, adic[ aceea de a ti apartine intotdeauna unui autor dispretuif,[

A Salonul Doamnei Geoffrin, picturd de A.-C. Lemonnier, 1743-1824. Afost cel mai vestit dintre

saloanele tlin sec. al \TIII-iia. Cisdtoritd cu un administrdtor bogat, Madame Geoffrin (a treia de la

dreapta pe primul rand) si-a permis sd tind regulat intdlniri tntre 1749-1777. Aici se tntdlneau arti;ti,politicieni (Turgot), savanli ;i mai ales Ji'lozofi (Rorrnou, d'Alembert, Diderot, Quesnay ;.a.). in planul al'rloilea

se ztire;te bustul lui Voltaire. Saloanele iluministe remteau arti;ti, savanli Ei scriitori care intreyineau

corespondenydguimpdratulAustrieilosi/ ll;icutarinaEcaterinall.Celebruafost;isalonulmarchizeiDu Delfond, uncle s-itu regdsit Voltaire, Montesquieu, D'Alembert ;i David Hume'

ldin Constit uti i I e I ui Ande rson, 1723\

PersosxeX&e&S&

Franqois Marie ArouetVbltaire

(1694 - 1778)

A cultivat genurile traditionaleale clasicismului (tragedia Fi

epopeea). a folosit poemul si a

sc ri s nume roase f e e ri i,

pamflete, povestiri gi romane

sati ri c o-f i I ozof i ce. A re a I izatcelebrul Dictionar Filozofic 9i a

qtiut din experienld cd,,litereletipdrite vorbesc ochilor altfel

decAt scrisul de m|ni".

Charles de Secondat.baron de Montesquieu

(1 689-1 7ss)

kriitor f rancez, autorul,,Spi ritul ui I e gi lof' - este I a

originea doctrinelorconstitutionale liberale, care au

f i xat pri nc i pi ul se pa rd ri iputerilor in stat (legislativd,

e xe c uti vd, j ude c dtoreasc d ).

D,"*,*o*nddsn-f ornrt a credintei religioase

care acceptd ideea unui Creator allJnive rsul ui, f d rd a1 i de ntif ica i nsd

cu Fiinla Suprenrt(lranc) naonerie - a soc i at i e c a re

urmdregte scopuri etice, morale

si filantropice. promoveazdpri nci pi i de f rate rnitate, tol e ra nldsi incredere: membrii ei se reunesc

in grupuri de lucru nunite Loii sau

Atelierepietlsm - doct ri nd prote stantd c a re

promoveazd o viatd foarte austerdVechiul Regim - denu:mire datdsoc i etdli i di n se c ol e I e XVI l-XVl I I.

p1nd la Revolulia Franceza (1789).

Page 5: Istorie - Clasa 10 - Manual - cdn4.libris.ro - Clasa 10 - Manual - Dinu C. Giurescu.pdf · Artete qi arhitectura au marcat tranzilia de la stilul baroc 9i rococo la neoclasicism,

t==tilafl il= =f=Retlexe ale lluminisrnului in spatiul romfinesc:

$coala Ardeleani

lluminismul nu a ocolit spaliul romdnesc, acestaintegrdndu^-se prin reprezentantii sii problematicii culturaleeuropene. ln acelagitimp, ,,Luminile au trebuit si se adaptezenecesit6lilor nalionale foarte diferite qi unor situalii istoricedeloc asemdnltoare" (Roland Mortier). ln Jara Rom0neascdqi Moldova, regimurile fanariote (171111716-1821) auaccentuat suzeranitatea si dominatia otoman5, in timp ce

Transilvania, Banatul qi Bucovina au intrat, pe rdnd (1699 -1718 - 1775),in stdpdnirea Casei de Austria.

lluminismul s-a afirmat in Transilvania mai intdi prin

episcopul romdn greco-catolic (unit) loan lnochentie Micu-Klein (1692 - 1768). Cititor al Hronicului vechimii romdno-mol d o-vl a h i I orscris de principele cirturar Dimitrie Cantemir,episcopul loan Micu a evidenliat m0ndria originii latine,vechimea gi continuitatea poporului romdn in spaliul dacic.

Momentul culminant al secolului al XVlll-lea in procesul

de afirmare nationali a romdnilor il reprezinti SupplexLi be I I us Va I ac horu m, redactat in 1 791 . Autorii documentuluierau reprezentantii Scolii Ardelene: Samuil Micu-Klein (1745

- 1806), Gheorghe $incai (1754 - 1816), Petru Maior (1760

- 1821). Acestia au cerut, in primul rfrnd, ,,ca numirile pline

de ocari: tolerali, nesocotili intre St5ri si altele de acest fel,

intipErite firi drept si fdr[ lege pe fruntea naliunii rom0ne,acum sd fie cu totul indepErtate". Romdnii trebuiau si fieaccepta!i intre ,,naliunile tdrii", egalitatea religioasl si fieacordatd romdnilor, numirile in funcliile publice gi alegereareprezentanlilor in Dieti sd se facd potrivit propo(iei numericea rom0nilor, pe care memoriulii indica a fi ,,poate chiar unmilion intreg". Memoriul a reflectat spiritul de solidaritatenalionald a rom6nilor, indiferent de confesiunea lor.

Pentru realizarea obiectivelor propuse, reprezentanliiScolii Ardelene au inleles necesitatea de a se integra in vialacultural5 a Monarhiei habsburgice. Reformele iniliate de Maria

Tereza gide losif ll au apdrut rom0nilor ca un instrument de

ameliorare a situaliei lor.

Corifeii $colii Ardelene (Samuil Micu, Gheorghe Sincai,Petru Maior, loan Budai-Deleanu) au studiat la Viena, loc undes-au regisit cu tolii in 1779 - 1780 gi unde au studiat operelemenite a deschide drum mai larg reformelor. Aici au avutocazia de a se alinia lumii savante a Europei Luminilor, au

dezvoltat contacte cu cercuri democratice si cu lojilefrancmasonice (loan Budai-Deleanu). Samuil Micu siGheorghe Sincai au publicatin 1780 Elementa linguae daco-romanae sive valachicae (Elementele limbii daco-romanesau rom0neqti), iar medicul loan Piuariu-Molnar (1749 - 1815)

a editat Deutsch-Walachische Sprachlehre (Gramaticagermano-roman5, 1 7BB).

Gheorghe $incai, Petru Maior gi Samuil Micu au lucrat cacenzori gi corectori ai tipografiei regale din Buda, prilej maiales pentru Maior de a-gi valorifica opera (/sforia pentrui nc e put u I rom6 n i I o r i n Da c i a, 1 812). Arh ivele si biblioteciledin Budaau fostindelung cercetate de aceqti cirturari romdni.

Scoala Ardeleand s-a afirmat nu numai prin apdrareaidentitEtii nalionale, ci gi prin multiculturalism. Reprezentanliiei inv5laserE limbile germand si maghiari in gcolile din TarguMureg, Cluj qi Bistrila, iar ulterior au colaborat cu societd{iculturale maghiare din Sibiu, 0radea, Tdrgu Mureg qi Buda.lnlluentele ei au depdgit hotarele Principatului Transilvaniei.ln Banat, dovada unei congtiinle nalionale rom0negti esteprefala lui Paul lorgovici (1764 - 1808) la 1bservatii de limbaromineascd, publicate la Buda, in 1799.

Peste doud decenii, un alt intelectual ardelean, Gheorghe Lazdr(1779 - 1823), va organiza la Bucure.sti un invildmdnt de tipsuperior in limba romdni (Scoala de la Sfdntul Sava, 1818).

,,Luminile" europene au ajutat ,,in mod hotir6tor spiritulromdnesc sd-si descopere propria identitate, s5-si formulezepropriile sale aspiratii, convingeri si dimensiuni europene"(Adrian Marino).

, .n,Lf +1ii.s i'1l-ts$v.t:

sr

!:1' '

Gh. $incai, ,,Elementalingue daco-romanae

sive valahicae ", edilieapdrutd la Buda, 1805

Petnt Maior(17s6-1821)

;,Miria Sa [Gheorghe Caragea], dupd ce a privit celelalte popoare si limbi care toate se afld bine

impodobite cu scoli mari si Academii de gtiinle strelucitoare pentru procopsirea tinerilor, a judecat

cd rusine vine unui popor si neam ce este aga vechi gi vestit sd nu aibd si el o scoald mai de

treabd, o Academie cu gtiinla, chiar in limba maicii sale."

(,,instiintarea" lui Gheorghe Lazir pentru deschiderea $colii de la Sf. Sava, 1818)

fleeeplarea irfluerrlei ltanceze si a ideilor i!untiniste in ntediul orlodox romiinese

,,Apoi ce si vezi? Oamenii isi lepldaserd portul gi igi luaserd port strlin ca pdgdnii, unii nemteste,

altii frantuzeste, cu pdrul tuns cu zulufi ca muierile. Cei mai pricopsiti le invdta cdfiile lor, unii

sfranlozegte, allii nemfeqte, allii talieneste. $i intri invilitura lui Volter, acela urdtul lui Dumnezeu,pe care il aveau plg0nii ca pre un Dumnezeu.

La bisericd mergeau ca la o priveald, care si mai care cu haine mai bune, muerile cu felurilepodoabe dricegti..."

Gsemnare a dascilului loan Dobre de la biserica Batiqtei din Bucuresti, inceputul sec. XIX)

ll

Page 6: Istorie - Clasa 10 - Manual - cdn4.libris.ro - Clasa 10 - Manual - Dinu C. Giurescu.pdf · Artete qi arhitectura au marcat tranzilia de la stilul baroc 9i rococo la neoclasicism,

Et ALUAf,E - AUTOEVALUART: Gepltolde tdL c"t priiiiti spliiite Iibere cu informalia-corespunzdtoare:1. Primul prigedinte al S.U.A. ales in 1789 """""2. Dupd revolulia aip- lAil,lonOusa Oe TudorVladimirescu, s-a revenit la domniile

3. proces istoric, dJ;;i'ili"". iVrrr, i, lngiir, caracteiizat printr-o serie de schimbdri tehnologice'

economice gisociale4. Cel mai mare impeiiu cotoniat din secolul al XIX-lea era definut de """""""5. Regim politic in 8ar" atriOuliile regelui sunt limitate prin constitutie """""""

20 puncte

il. scrieli Iiterere corespunzitoare urmitoareror evenimente in ordinea cronorogicd a desfSgurdrii

lor:a. Congresulde la Viena; b' ,,revolulia glorioasS,.; c. unificarea Germaniei'

12 puncte

lll.Elaboraliinaproximativojum5taledepagllluntextreferitorlaistoriarominilolavindinvedere urmrtoarele personalitifi, date gii;;.,,'"iiiasg, carol l, revolu!ie, independenfi, constitulie'

se puncteazd structura compoziliei, utitizarZ'i iio,aiutuiiitoric.adecvat, respectarea succesiuniicronologice/

bgiciT rrpbtor istoriii; gi-nc[ia\r"i sintezeiin timita de spa,tiu precizatd. 14 puncte

lv. citili cu atenlie textul de maijos: ,,....to{i oamenii sunt egali prin nagtere; ei sunt diruifi de creatorul lor

cu drepturi inalienabite;intre aceste orepturide"iia riuti, iio"ftrtea gi cdutarea fericirii. Guvernele sunt alese

de oameni pentru g"r;;ir; aiestcjr d;pt;;i; iat'inOieptalita putere a acestor drepturi emand din

consimldmAntul guvernelor"' (Declarafia de independenld,4 iulie 1776)

1. Prezentalisemnifica[ia acestuidocument' 5 puncte

2. Precizafi pe oaza'f,iiuruioi"ptu'ile inalienabile' ^:^r 3 puncte

3. Selectali informafia care se referi la iJeea unui contract social' 3 puncte

3. Numitiautorulacbstuidocument' 3 puncte

V. Citili cu atenlie textul de mai jos: ,,1. Se respecte fala de locuitorii acestor principate (...) amnistia

absolutd (...) in tavoarei tuturor aceiora "rt" ,iti iornis vreo crimd sau ar fi bdnuili de-a fi avut intenlia sd

dduneze intereselor Subtimei po(i (...). 2. St ;u impiedice exercitarea liberd a religiei cregtine' ("') 7' sa nu

impunS acestor popoJr" ni"i_o "onirioriiu

;;;irilntruioata durata rdzboiurui gi chiar din cauzadevastSriror

ra care au fost .rpuru ia i" socoteasca ,"r,it5i"-o,i orice impozite pentru doi ani ! ..) t o. poarta consimte ca

. . . minigtrii cu(ii imperiale a Rusiei care igi ,, ;;;;i"F p" nng'5 ea sd poatd vorbi in iavoarea lor (a Principatelor)

gi fdgSduiegte a-i asculta..."(TratatuldintreRusia'siPoartd,incheiatlaKuciuk-Kainargi,1774)

Scrielipefoaiadeexamen,literacoresounzitoarerSspunsuluicorect:1. conform textutui, poarta: a) accepta J#i"ilri", rit"iE, ,"rlgiei cregtine; b) impunea religia musulmanS;

c) interzicea religia cregtini-2. Conform textului, Tdrile Romdne erau scutite de tribut timp de: a) 3 ani; b)2 ani; c) 1 an'

3. Conform textutui, tiatatul era: a) t uoir-Oif f rperiutui Otom'an; b) Principatelor RomAne; c)Austriei'

4. prin acest tratat, Rusia era fa[d de prin"iprt"f .iRomane,.putere: i) suzerand; b) suverand; c) protectoare'

5. in anul 1812, Rusia a anexat: ay eucovlnal o) eisaraoia; c) Banatul' 10 puncte

vl. prezentali in aproxim ativ i-2 pagini o sintezi cu titlul: ,,Fran!a in secolul al XVllllea"' Veli avea in

vedere:- menlionarea a doud principii iluministe;

- prezentareu "

O*a evenimente din perioada 1789-1804;

- precizarea unui eveniment al politicii externe;

- menfionarea a doud consecin[e.ale.Revoluliei, . . .. .

se puncteazd structura compozi,tiei, ufit;;;;;i;baiuluiistoric adecvat, respectarea succesiuniicronologice/

togici'a raptetor istoiiceii i"idrrlna sintezei in limita de spaliu precizatd' 20 puncte

Se acordd 10 Puncte din oficiu'

151