NICOLAE PLOSCARIU

ALINA PAVELESCU

MARICEL BARTIC

clasa a'lV-a

Fise de lucru,

ftiprinsUnitatea t . CE ESTE ISTORIATimpul istoric;ispaliul istoric..."... .................6Familia de ieriside azi.... ......".......9Copiliria de ieri ;i de azi ............. 10Comunitatea locali ;i nalionalS ..............."."..12

RECAPTTU LARE .....................14EVALUARE ...."..... 15

Unitatea z e DIN ANTTCHITATE SPRE EVUL MEDIUPopoare de ieri ......".. rBDaciisiromanii..... .....2aAgez5ri si construclii dacice, grecepti si romane .,......." zzPopoare de a2i........ ......".............24Cunoasterea lumii prin cd15torii.........."... .....26

RECAPTTU LARE ............"....... z8EVALUARE .......... jo

Unitatea ] . ZORII EVULUI MEDIUFormarea statelor rnedievale romfrneqti. ........".... 32Transilvania, spatiu multietnic ...................".i0Viala cotidiani Ia sat ;i ora; ?n Evul Mediu....... ......"......16

R ECAPTTU LAR E ....................38EVALUARE .,.,..,....,4O

Unitatea4. EVULMEDIUMircea cel Bitr8n (1386-1418) ......."........".....42

ftefan cel Mare (457-t5a4)................ .........44MihaiViteazul (1593-16or) ..........+6Castele ;i cet5!i..... ..................."..+8Constructii religioase ;i ctitorii 1or............. ....................5o

RECAPTTU LARE ..........".........52EVALUARE ,........,",54

Unitatea 5 . EPOCA MODERNAAlexandru loan Cuza (1859-1866).".............. ......."..........56Regele Carol I al RornSniei (t866-t9t4) ............... ..........18Primul R5zboi Mondial ."......"....".6aRegele Ferdinand I al Romf;niei (tgt4-tgz7)............ ....".62Rominia la cumpina dintre milenii .........."..6q

RECAPTTU LARE ........."...,......66EVALUARE .,.,..,.....68

Recapitulare frnali . Evaluare fina1i........ ........"..".2CI * 72Descoperim impreund. ...............24Citim impreuni......... ."............".".76Mic dictionar.............. .................18

,r,l;

':i;r:i;i-::1:i:Iilrrir+

. :i:: l+li-:,iUi1Ej. ,:':lr,ii#

,1,,.::i:r

' , :ll+:.::'li*..:..=6:j:.'i+lr. -.#

:..-il$'S,.: ..r..e;E*

Timputr istoriepf spatiutr fstorie

lstoria este gtiinla care se ocupi cu studiul evenimentelordin trecut gi, in acelaqi timp, este o poveste despre fapte ade-virate.

Ca orice poveste, istoria are personaje, se desfigoari pe operioadi de timp qiintr-un spaliu geografic.

Timpul istoric curge din vremea cea maiindepirtati care aputut fi cercetati qi pAni in zilele noastre. Pentru a stabili ;i aconsemna cAnd au avut loc intimpliri petrecute cu zeci, sutesau mii de aniin urm5, oamenii au impirlit timpulin perioadeIungi: decenii, secole, milenii qi ere.

Deceniu %n-.,.roani_ Hffiffi**'

Secoltoo de ani

; Era este o perioadi de timp care cuprinde mai multe mii de: ani. Cregtinii calculeazd erele istorice de Ia anul naqterii lui lsus

, Hristos, care este considerat anul t al erei noastre.

i Spaliul istoric este spaliul geografic cunoscut qi locuit de

oameni sau spaliulin care s-au petrecut anumite evenimente

' istorice. Pentru reprezentarea spaliului istoric (ca ;i a celuigeografic), oameniifolosesc hirfile. Pentru ca oricine si poatd

r citi hirfile, cartografii folosesc culori, simboluri qi semne alI ciror inleles este explicat intr-o legendi a hirlii. $tiinla intoc-, mirii hirlilor poartd numele de cartografie., Pentru a cunoaqte qi a inlelege evenimentele din trecut, tre-

buie si cercetim sursele sau izvoarele istorice. Acestea pot fiscrise (cir!i, ziare, documente vechi, inscriplii, hi4i, monede)sau nescrise (unelte, podoabe, arme, fotografii, ilustratii, mo-

I numente, construclii vechi). Sursele istorice se pistreazi inbiblioteci, arhive sau in muzee.

e Ce este istoria

ri::::: :r:ar.tti',t I :l :

Herodot, istoric grec,este consider ot pdrintele istoriei,

Titlul lucdrii sale, ,,lstoriit',a dat numele acestei discipline,

w

inainte de Hristos (i.H.)sau inaintea erei noastre

dupi Hristos (d.H.)sau era noastri

Cdrli din dnul ry85

Scrie deasupra fiecirei sigeli, in ordine, anii care au trecut incep6nd cu anul na;terii tale ;i pAnd

in anulin care ne afl5m.

-'--- -- -:F. --- ..^--F __",..-_ il.. -.-.-- _--t*. , - -+ - -+ -..- - -i!. .- - .. -- s- --..-- --- i1!- .-...-----.i$' ... -. "...--:+,

t. C6!ianiaiamplinit?

'..,, CAte decenii sunt cuprinse in vSrsta pe care o ai?

'T- Completeazi spaliile libere cu unitilide misuri a timpului potrivite.

to ani zo de ani

to decenii 3oo de ani

$." Observi imaginile de mai jos. Scrie in dreptul fiecdrei surse istorice cifrele imaginilor potrivite.

d@.ffi*s#ffi

i.ri I '.

surse istorice scrise - imaginile cu numerele:

surse istorice nescrise - imaginile cu numerele:

Daci evenimentele istorice cuprinse intre anii 2o1 - 3oo s-au desfS;urat ?n secolul al Ill-lea, in ce

secole s-au desfilurat evenimentele cuprinse ?ntre anii prezentali.mai jos?

Documenteazi-te folosind cirli 5i reviste istorice, apoi scrie rispunsurile in spaliile libere.

+. 1-100 ir. 191 - 200 r-" 1OO1 - 11OO ,ri. 1101 - 12OO

i::. 1401- 15OO ',.1701- t8oo :,i. 18o1 - 19OO ir, rgor - 2ooo

Fmrnfifm de ier$otl@

sr de azr

Familia este formati din persoane intre care existi relalii derudenie. Fralii qi surorile dintr-o familie, verii siveri;oarele aparlinaceleiagi generalii. Generalia dinainte este cea a pdrinlilor, iargeneralia dinaintea celei a pirinlilor este aceea a bunicilor.

De-a Iungul timpului s-a vorbit despre o ,,familie mare",unde pot trdiimpreuni, ?n acela;i spatiu, mai multe generalii ;idespre o,,familie mici", cu un numir de membrimai restr6ns.

Pdrinlii biologici (pdrinlii naturali) sunt cei care dau nasterecopilului. Pdrinlii adoptivi sunt cei care au in griji copii pe care nuei i-au niscut. Pdrintele vitreg este persoana care se cisdtore;tecu unul dintre pirinlii biologici ai unui copil. Pdrinlii adoptivi ;icei vitregi au acelea;i indatoririin cresterea ;i educalia copiilorca ;i pirinlii naturali. Copiiifdri unul sau ambii dintre pirinli potfi crescutide bunicisau de cdtre allimembriaifamiliei.

lstoria familiei este alcdtuiti din toate evenimentele carese produc in viala membrilor care o alcituiesc intr-o anumitiperioadi de timp. Albumul de familie, scrisorile qidocumentelevechi, povegtile celor in vArsti sunt surse din care se pot aflamulte informalii legate de istoria uneifamilii.

Degi se aseamini in multe privinte, nu toate familiile sunt la

fel. in trecut, familia era proprietatea birbatului: solia, copiii ;itot avutul erau in stdpAnirea tatilui.

De asemenea, in anumite perioade istorice, tatil era celcare era responsabil pentru a asigura veniturile necesare gos-podiriei, pe cSnd mama avea griji de casi ;iera r5spunzitoarepentru cresterea si educarea copiilor.

in zilele noastre, in multe familii, am6ndoi pdrinlii merg la ser-viciu. Ei?;i impart responsabilitilile privind veniturile familiei, tre-burile casei siisi impart ;i obligaliile pe care Ie au fali de copii.

,,... Bunicul a fost primar ;i decanul avocalilor, bunicul a fostdecorat: decoraliile le line bunica in sifonierd, ;i portretul bunicu-lui, din salon, pe tot pieptulfracului... . Bunica a fost;iea tinirS,adici a fost mireasi cAnd bunicul nu era bunic, cAnd tata nu eratat5,;i c6nd copiii tatei nu erau deloc... . Lumea spune bunicii<<Coana Elencu> si bunicului ,,Cuconu Alecur. lar bunicii ?ntre eii;ispun ,,Alecu, sicElencu>>, si nu-sivorbesc cu (tu)) ca tata ;i cumama, ci cu <mata>, ca ;i cum ar fi in viziti unul la altul... ."

,(lonelTeodoreanu, Bunicul a fost, bunica este)Iinitetca i e Ce este istoria

' li.li:..,.,11]itri'ifii:t.,, ,;,,; : 'l I :

,,.

Familie romdneascd in primapdrte d secolului al XX-lea

Nuntd romdneascd in primoparte a secolului al )(X-lea

t. Observi arborele genealogic de maijos, apoi rezolvd cerinlele date.

\i.!{i@m@iiii'-....-... -.-...*.,- "*.".i

@L^-**--"r*.".*-*_.1

Y

@

**"."-r.rr'**''t

@

@G@ruilt-'**:i.:'*"**j1'{

w--*=:*lf

TJ

@@Em1i

L"-"..-*-.-.""J,.i,,

@ffir:;. Din cate generalii este formati familia reprezentatS?

l.,,. Scrie numele a trei dintre copiii bunicilor si numele a doi nepoli ai bunicilor.

r" Scrie numele unui unchialAndreei.

F". Coloreazd casetele din dreptul enun!urilor adevirate.

* intre membrii familiei se stabilesc relolii de rudenie.

u Tu ti verii tdi faceli parte din generalii diferite.

* Generolia dinainteo celei a pdrinlilor tdi este generalia bunicilor.

* infamilie, copiii au numoi drepturi.

* Pdrinlii au responsobilitdli egalein ceea ce priveqte cre;terea copiilor.

* Pdrintele adoptiv este pdrintele biologic al copilului.

* Pdrinlii adoptivi gi cei vitregi ou acelea5iindatoriri fald de copii ca;i pdrinlii naturali.

Cite;te cu atenlie fragmentul care urmeazS, apoi completeazi spaliile Iibere aleg6nd cuvintelepotrivite din ;irul urmitor: ocrotire, educorea, egalitotea, statului, creqterea, familia.

,,(l ) se intemeiazi pe cisitoria liber consimliti intre so!i, pe

acestora, precum ;i pe dreptul ;i indatorirea pirinlilor de a asigura

copiilor lor.

din partea societilii ;iaat(z) Familia are dreptul la

(Articolul258 din Codul civil)

CopitrSria de ferigf de azi

Viala copiilor se desfS;oari in strAnsi legituri cu regulilede convietuire din familie qi comunitate gi cu felulin care statulle protejeazi drepturile. Educalia qi pregitirea copiilor pentruviala de adulli sunt responsabilit5liale familiei qi societSfii.

Astizi, la fel ca ?n trecut, familia are rolul de a se ingriji debunistarea qi de educatia copiilor.

in primii ani de viat5, copiii sunt educali de citre membrii, familiei. in trecut, de acest lucru se ocupau, in familiile bogate,, bonele sau guvernantele.

, in a doua jumitate a secolului al XIX-lea, fetele qi biielii au: inceput si meargi Ia qcoalS in mod obligatoriu. Totugi, edu-; calia celor mai mulli copii siraci nu trecea mai departe de in-i vilSm3ntul primar. inci de mici, eimunceau aldturide membriir familiei sau se angajau ca ucenici pentru a ?nv5!a o meserie.i De multe ori, daci iqi permiteau, pirinlii preferau si plSteascS

; pentru educatia bdielilor. Fetele ?nv5!au de la mamele lor cele, necesare despre intretinerea gospodEriei qi cregterea copiilor., Spre sf6r;itul secolului al XIX-lea societatea a inceput si fiei preocupatd nu numai de sinitatea qi educatia, ci gide drepturi-r le copilului. in zilele noastre, aceste drepturi sunt ocrotite atAtr de legi nationale, cAt qide legiinternalionale.r Convenlia asupra Drepturilor Copilului se referi la nevoile de), bazd ale copiilor de pretutindeni: dreptul la viat5, dreptul de a: se dezvolta, dreptul Ia proteclie fa!5 de influentele diundtoare,i dreptul de a fi proteiali de abuz;i exploatare, dreptul de a par-

, !i{qa"tg v!1a de jamili:": yl3!-, ,lullyTl? ;! ::o_.i1.l.?:

,,...Ce-i pasi copilului c3nd mama si tata se g3ndesc la nea-junsurile vielii, la ce poate sd le aduci ziua de miine, sau cd-ifrim6nti alte gdnduri pline de ingrijire. Copilul, incilecat peb51ul siu, gAnde;te ci se afld cilare pe un cal de cei mai stra;-nici, pe care aleargS, cu voie bun5,;i-l bate cu biciulsi-lstrune;tecu tot dinadinsul, ;i ricne;te la el din toati inima, de-!i ia au-zul;;i de cade jos, crede ci l-a trintit calul, ;i pe bd!?;i descarcdmAnia in toati puterea cuvAntului...

Asa eram eu Ia vArsta cea fericitS, ;i a;a cred ci au fost tolicopiii, de cAnd ii lumea asta ;i pimAntul, micar si zici cine ce-azice... ."

(lon Creangd, Amintiri din copilirie)Unil.rtea i e Ce este istoria

Copii la yoald, 1938

Copiiin clasd

!i:ii+l+r,'ir+i, i+-

1. Precizeaze cate o asemenare 5i o deosebire dintre viala copiilor din trecut ;i cea a copiilor dinzilele noastre.

E. A;azi drepturile copilului din lista de mai jos in ordinea pe care tu o consideri cea mai potriviti.Argumenteazi alegerea ta.

* dreptul la sinitateu dreptul la educalie

* dreptul la joaci

u dreptul la viali

Iocult

locul z

locul3

Iocul4

3. lmagineaz5-li ci ai puterea de a da timpulinapoi. Care sunt lucrurile legate de copiliria ta pe

care aivrea si Ie schimbi. De ce?

g. Completeazi rebusul al5turat. Scrie cuv6ntuldescoperit pe verticala A - B.

t. Viitor, prezent si ... .

z. Au inceput si meargi in mod obligatoriu la ...abia in a doua jumitate a secolului al XIX-lea.

" ... pentru opiniile personale ale copilului.

4. Primul dintre drepturile copilului.5. Un om matur sau ... .

A-B

Roagi un adult din familia ta si ili precizeze patru diferenle dintre copiliria sa ;i cea a copiilordin zilele noastre. Noteazi aceste diferenle in spaliul dat.

[-,