Coleclia: IST0RII SICRETE

Coperta: Stelian BIGAN

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomdnieiBOERESCU,DAN-SILVIU

Romini ftrn pri: vlahii sud-dunireni, goralii, volohiidin Carpat'i Pidurogi, deportagii in Siberia qi Kazahstan :

docu-drame si mituri istorice insofite de consemniri &n ptesil /prczentate de Dan-Silviu Boerescu. - Bucuregti :lntegril,,2}l9

Conqine bibliografie

ISBN 978-606 -992-239 -2

94

CI INTEGRAL,2018

Editor: Costel POSTOLACHtrTehnoredactor: Stelian BIGAN

Tipirit la Monitorul Oficial R.A.

Orice reproducere, totali sau pa4iali, a acestei lucrlri,fhri acordul scris al editorului, este strict interzisd.

gi se pedepsegte conform Legii dreptului de autor.

ISBN 978-606 -9s2-23g-2

Romini feri tarivlahii rud-dunir?ni, goralii,volohii din (arpa[ii Pidu]otil

deporta}iiin Siberia ;i lhzahrtan

Docu-drame si mituri istorice

insogite de consemniri din presd

prezentate de Dan-Silviu Boerescu

oU

INTEGRAL

Sumat

Ulahil rud-dunireni in fuilunils irtoriei: arlofmini,

fiqerofi, meglenili, grimogeni, i*ro-romini, timoteni / I

Dodccalogul arominilor in viziunea llatildei (aragiu ilariofeanu

;i ,,dirrpora din lominir" / Il

Pdncipatul aromin din Pind, un vir carc a durat fie o ri {!f,fie tr?i ani / ll

Gonlii - rtri-roniniidin Polonia / 0l

llolohii din (arpalii Piduro;i / 85

0 portle a lui lverertu: rominii din Matrmure;ul htorfu / 9l

lpopeea deportafilor in Uniunea iovietici,

din Sibeda pini'n lhrah*rn / 99

hmudri bibliografice / 109

Ulahii rud-dunireniin furtunile irtoriei: ar(olmini,fir;eroli, meglenili, grimo;teni,

irtro-romin i, timocen i

Impr5gtiafi prin Balcani inci din Evul Mediu, aromdnii

trec astdirprintr-o crizd. identitard. ftrd.iesire. Academiile fie-

cirui stat in care trdiesc suslin propria teorie despre originea

aromAnilor: romdni, macedoneni romanizali sau greci lati-nofoni. Chiar 9i specialigtii cu origine aromini s-au integrat

curentelor academice din yan in care locuiesc, ceea ce pro-voaci un semn gi mai mare de intrebare printre aromdnii din

Romdnia, Albania, Macedonia gi Grecia. Izvoarele 9i istori-ografia ii menfioneazd sub diverse nume: vlahi, alasi, aromdni,

rnacedoromdni, fir;eroli, saracaceni, armdni, rrdmhni etc.

in a doua jumitate a secolului al Xl-lea, un demnitar bi-zantin cu origini armene, Kekaumenos, dedicd mai multe

pasaje romdnilor balcanici, de obicei in legdturi cu riscoalele

lor impotriva autoritiltlor bizantine. Despre originea aro-

mdnilor, Kekaumenos ne povestegte intr-o diatribi contra

acestora, pe care ii vedea ve;nic risculali contra autoriti,tilor:

Vd sfatuiesc deci pe voi si pe urrna;ii,uostri urmdtoarele, deoarece

neamul v/ahilor este cu totul necredincios ;i stricat, neaadnd

credin/d dreaptd nicifaTd de Dumnezeu, nicifaT,i de tmpdrat,

nicifald de rud,i sau de prieten... {i deoarece n-a pastrat nicio-

datd credinldfald de cineva, nicifald de tmp,iralii mai de de*

mult ai rorneilor. LoaiTi cu rdzboi de cdtre tmpdratul Traian ;iinfrAnti deplin, aufost supu;i de acesta, iar regele lor, numitDecebal, afost ucis ;i capul i-afost fnfpt intr-o suliTA tn mijlo-cul ora;ului romeilor. Cdci ace;tia sunt asa-numiyii daci, zi;i ;ibesi. $i locuiau mai intdi ldnga raul Dundre ;i Saos, rdupe care

acum tl numim Eava, unde locuiesc mai de curd:nd sdrbii, inlocuri tntdrite de naturd si greu accesibile. Bizuindu-se ?e aces-

tea s-au prefacut cd nutresc prietenie ;i cti sunt supu;ifa/d de

tmpdra/ii de mai dernult ai rorrteilor si iesind din intdriturile lor

pradau linuturile romeilor. De aceearomeii mdniindu-se auPzr-

nit, cum ann s?us, irnpotriva lor;i i-au zdrobit. $i ace;tia,fugind

de acolo, s-au imprd;tiat tn tot Epirul $ toat,i Macedonia, iar cei

mai rnufti dintre ei s-au a;ezat in Elada. Potrivit acestei rela-

tiri, vlahii din Balcani, adicd. arominii, ar fi urmagii dacilor

invingi de Traian. Dar cum au ajuns intre Sava gi Dundre,

adici in actuaLa Serbie? Daci ne uitim prin istoriile romane

contestate de istoriografia romdntr, care povestesc despre

retragerea aureliand.,in urma cdreia s-au infiinlat doul pro-vincii sud-dunirene cu numele Dacia,ne apropiem de regi-

unea indicati de Kekaumenos la originea vlahilor. Dar daciacceptlm teoria cronicarulu i bizantrn, ar trebui si acceptdm

cd cel pufin o p^rte a populapei romanizate din Dacia ro-

mani s-a retras, in275,in sudul Dunirii.Crt ocaziapregitirii unei riscoale in vara anului l066,vla-

hii,la intrebarea despre locul in care se aflau animalele gi

nevestele lor in acel moment, au r[spuns ci in muntii Bul-

gariei,identificagi de specialigti cu Muntii Balcanici pinl inPind gi Rodope. Kekaumenos completeazil: CAci a;a li'e obi-

ceiul, ca dobitoacele ;ifamiliile lor sd. stea din luna aprilie pdnd

in luna septembrie in munli inalli;i tn locurifoarte reci.Este

prima dovadi a migraliei sezoniere sau transhumanlei prac-

ticate de aromdni pdnd,lamijlocul secolului )O( 9i este prima

atestare a principalei ocupatii a aromdnilor - pistoritul.

Un secol maitdrziu,un alt cronicarbizanftnrloan Kinna-

mos,relateazi episodul unei lupte dintre bizantini 9i unguri.

in 1.766,impiratul bizantinplinuia si atace regatul maghiar

din doui pnrgi. Una dintre o9ti, comandati de LeonYataaes,

urma si ii atace dinspre Marea Neagri. Ty'atatzes aducea o oaste

numeroasd,,ba chiar gi o mare mulgime de vlahi, despre care

se spune ci sunt colonii de demult ai celor din ltalia". Pdre-

rile istoricilor despre locahzarca acestor vlahi sunt impirlite,

unii susgindnd cd. at frfost romini din nordul Dunirii, in timp

ce alfi ii plaseazd.in Balcani sau Dobrogea. in condifile in

carebizantinii nu aveau autoritate in nordul Dun[rii, nu se

poate accepta plasarea 1or aici. Nici Dobrogea,locuiti de

multe populafi, printre care izvoarele nu ii amintesc pe

romdni, nu putea sta la originea unui contingent de romini

suficient de numeros incdt si fie remarcat de comandangii

militari bizantinigi de cronicar. Singura Iocalizare plavibrld'

a lor este in Peninsula BalcanicS., teritoriu supus bizantinilor,

de unde acegtia puteau recruta oaste gi unde sursele ii atesticu sarcini militare.

Aceeagi origine romanl a romdnilor din sudul Dunirii era

invocat[ de Ionigi cel Frumos, tarulTaratului Romdno-Bul-gar, in corespondenfa sa cu Papa Inocentiu al III-lea. Si nu

uitim ci aceastl corespondenti cu Papa a fost inigiat[ de

mitropolitul ortodox, Vasile deTdrnovo. in condiflile in care

recunoagterea titlului imperial pentru Asan de citre papali-tate presupunea recunoagterea suprematiei papale, adici ounire bisericeasci regionald, trebuie si acceptim rolul mi-tropolitului.Iar acest mitropolit se putea forma doar in me-diul bizantin, ceea ce poate sugera sursa cunogtinlelor despre

originea vlahiior balcanici. in capitala bizantind, se pdstrau

consemnate informatiile despre popoarele cu care imperiulintra in contact, care locuiau in imperiu sau cu care aveat rdz-

boaie. in condiliile in care o mare parte aizvoarclorbizantineau fost distruse, mai ales ct ocaziacuceririi otomane, putemadmite cd.inBizanlul secolelor IX-XI se aflau lucriri care

au stat labaza acestor disculii despre originea vlahilor, dar

care nu s-au pestrat pdnd. azi.insi Kekaumenos, Kinnamos

9i, probabil, mitropolitul Vasile de TArnovo le-au cunoscut.

Mai amintim un alt izvor necunoscut istoriografiei romdnesti.

Despre vlahii din Akarnania, in sudul Thesaliei, condugi de

un anume Constantin Aurelian, cronicaribnantin Apokau-kos afirma cd se aflau un numlr mare de colonigti romani,care acum se numeau vlahi. Regprtnea respectivi a fost denu-

mit5. mai tdrziu Mica Valahie.

Izvoarelebizantine,sirbesti sau otomane ii atesti pe aro-

mini, sub numele de vlahi, prin toati peninsula Balcanici,cu principala lor ocupagie - pistoritul. in secolele XIII-XIV

sate intregi de aromdni sunt diruite mdnlstirilor din Mun-tele a{.thos, unde,la un moment dat, provoacl agitalii din

catrza prezenlei femeilor in preajma cdlugirilor. Regiunea

Thesaliei a fost numitd.YalahiaMare, nume consemnat pind

in secolul al)CX-lea, dati fiind ponderea popula,tiei aromAne.

Aici a existat chiar un stat, format in urma destrlmirii Impe-

riului Bizantinin 7204, care a luptat in secolele XIII-KVcu latinii, bizzntinri si apoi cu turcii. Din partea turcilor au

primit privilegii care le recunogteau autonomia, in schimbul

plelii unor taxe gi apdnrii trecdtorilor montane. Nu au sci-

pat de tributul singelui, fiind nevoigi sd dea periodic un nu-

mlr de copii pentru corpul de ieniceri. Dintre acegtia, dupisatisfacerea slujbei militare, unii s-au intors in satele de ori-gine, dar erau deja convertigi la islam.

Vlahii din Pind, organizati in cltune cu caracter semino-

mad, migrau vara cu turmele lor pdni in munlii Macedoniei.

in secolul alXtrIll-lea, o parte dintre acegti vlahi din Grevena,

Samarina, Perivoli etc., se ocupau cu ciriugia 9i negustoria.

Dintre agezdrile aromine, se remarcd Moscopole, datoritlevolutiei s ale spectaculoase. intem eiatd. Ia mijlocul secolului

al XIV-lea, arezarea s-a dezvoltat mai ales sub stipanirea

otoman[, deoarece a beneficiat de privilegii gi autonomie, incondigiile in care ftceaparte din domeniul Sultanei Mam[.

' Agezarea a inceput sI se dezvolte dupi noile valuri de

imigranli din Metsovo (regiunea Zagori) gi Skamneli (Pind),

care au intemeiat doui noi cartiere dupl 1611 gi 1659. Un alt

cartier s-a infiinfat dupn 1710 cu imigranfi din Postenan, din

sudul Albaniei. La finele secolului al XVII-lea, a trecut in

stipanirea unui inalt demnitar, care i-a confirmat privilegiile

gi a interzis a?ezarea musulmanilor. Agezarea s-a deztroltat

intr-un oras prosper, considerat al doilea ca mirime in Bal-cani dupi Constantinopole. Deztoltarea oragului a fost po-sibili datoritd. pncicdrii comertului, inigial itinerant, apoiorganizat, prin Balcani pini in Venegia 9i apoi dincolo de

granitele Imperiului otoman, p6rnd, Ia Leipztg sau Poznan.

Ei au fost principalii beneficiari ai anexelor economice afe tra-tatelor de pace de la Passarowitz gi Belgrad. Au intemeiatcolonii cu scop comercial in mai multe orage din ImperiulH absburgic, inciusiv in Transilvania. Totodatl frecventau

marile tdrguri anuale din Imperiul Otoman. imbogigireanegustorilor devazd, a avut efecte pe plan cultural: s-au con-

struit noi biserici in primajumdtate asecolului aIXVIII-lea,cu arhitecturi 9i picturi de inaltd calitate, s-a format o bibli-otecI, o tipografie gi chiar o academie, numiti Noua Acade-mie. Practic,la mijlocul secolului al XVlil-lea, Moscopolea devenit centrul cultural al Balcanilor.

Bog[fia oraguiui Moscopole ^

atr^s interesul turcilor gi

albanezilor, care l-au jefuit in 1769. CoIoniile comerciale

infiintate in Europa Centrali inainte de acest evenimentnefericit le-au permis moscopolenilor si isi ia amtul cu care

rimiseseri si si emigreze in masd.. Unii, probabil cei maisiraci, s-au imprlgtiat prin alte sate aromdnesti din Balcani,

dar o mare parte ^

lor au emigrat in Imperiul Habsburgic,

unde, pornind de la coloniile comerciale, au deztroltat ade-

virate cartiere aromine. Cei rdmasi au fost din nou jefuiliin 7788, cu ocazia unui conflict pentru autoritate locald in-tre doi demnitari otomani, ce ea ce a determinat exodul com-

plet al populagiei.

Moscopole este acum un mic sat din sud-estul Albaniei,situat la 18 km la vest de Korge, in munfi,la o altitudine de

1.160 metri. in secolul aI XWI-lea, era, insi, un mare oras

din Balcani gi centru cultural gi comercial al aromdnilor, aici

apirdnd prima tipografie din regiune. Oragul a fost distrus in

intregime in 1788 de c[tre Ali Paga.

Degi aflat intr-un loc destul de izolat in munlii dintre

Grecia gi Albania, oragul a reugit si devini cel mai important

centru al arominilor.inzilele sale de glorie (Ia7760) aveao

populafe de peste 60.000 de locuitori (mai mare la aceaweme

ca oragul Atena din Grecia), fiind al doilea orag balcanic din

punctul de vedere al populaliei ;i al prosperitilii, depigit

fiind doar de Constantinopole.

in anul1750,,,numiru dibinitori'ai oragului era de 45.000,

iar in \788,cdnd a fost distrus complet de Ali Pa,sa, oragul

avea peste 60.000 locuitori. Ca si ne facem o idee despre di-

mensiunea oragului aromdn aflat in munlii de la granila

dintre Albania, Grecia 9i Macedonia, trebuie spus ci Buda-

pesta avea 54.200 de locuitori in 1800, in Bucuregti, tot cam

Ia aceavreme, erau 30.000 de ,,binltort",iar Atenz numlra

doar 10.000 de locuitori. .. La vremurile acelea, cel mai mare

orag din zond. era Constantinopole, actualul Istanbul, care

addpostea 570.000 de suflete in 1800. Celebra Viena numira

1,75.460 de locuitori in7754,iar Venelia - 140.000 in 1750.

(zuu tts. b an a tu I a zi. ro)

Oragul era locuit aproaLpe exclusiv de aromini.O anahzd'

efectuat[ la Moscopole in 1935 asupra numelor de familie

existente, a dezvdluit faptul cilmareamajoritate a populatiei

erau de origine aromdni. Conform istoricului germanJohann

Thunmann czre avrzitatMoscopole gi a scris o istorie a aromi-

nilor in l774,toyilocuitorii oragului vorbeau limba arcmdn5;'

mu$ insi cunogteau gi limba greacd (limba bisericii), care

era folositi pentru scrierea contractelor. Arominii triiau inacea perioadn gi in alte agezdri mari din imprejurimile Mo-scopolei, care ajungeau,la rd.ndul lor,la zeci de mii de locu-

itori, precum : Gramostea, Nicea, Linc a etc. Zona era compact

aromdneasci. Aceste,orage mari aromdnegti enu aqezate la

peste 1.100 metri inil1ime. Lacul Ohrid era un fel de mare

vlahI, fiind inconjurat de nenumirate localitlgi aromine.

Cetnfl infloritoare zitnci,astdzisimple comune pline de ruine

si de legende.

Spre s{hrgitul secolului aIXVIII{ea, oragul a evoluat multdatoritl comerhrlui cu Germania, \Gne,tia gi Constantino-

pole, avdnd mai multe manufacturi, in jur de 70 de biserici,

binci, o tipografie (o alte tipografie nu mai exista in ImperiulOtoman decdt la Constantinopole) gi chiar o universitate(Noua Academie sau Hell1nikon Frbntistirion, fondatl in 17 44).

La Moscopole a apirut o adevirati efervescentd culturali,mulgi autori publicindu-gi lucririle atdtin greacd (limbn a

culturii din Balcanii la acel moment) cdt gi aromdni scrisiin aHabetul gt".. ir 7770, aici a apirut primul diqionar al

celor patru limbi balcanice modern e (greacd,, albanezd., aro-mAni 9i bulgari).

AcEiunile din 1769 ale otomanilor au fost doar inceputulunei serii de atacuri, caJe au culminat cu atacul din 1788 al

tnrpelor albzneze conduse de Ali Paga (lider militar otomande origine albanezd) asupra oragului, atac care s-a soldat cu

distrugerea completi a localitilii. Atacurile albanezilormusulmani aveau ca pretext Revolta Orlov (numele sub care

este cunoscuti ridicarea la lupti a grecilor din Peloponez

impotriva Imperiul Otoman dint77U;rebeliunea a fost pre-gdtitd 9i sprijiniti in mod activ de Imperiul Rus, izbucnirea

revoltei fiind coordonati cu expedilia maritimi condusi de

Alexei Grigorievici Orlov, comandantul flotei imperiale ruse

in timpul Rdzboiului Ruso{urc din1768-7774). Supravie-

guitorii au emigrat in Grecia (unde au revenit la ocupaliile

lor vechi - cregterea animalelor), Serbia, Romdnia 9i Bulga-

ria. O parte din elita comerciaJd, a emigrat in Austro-Unga-

ria,mai ales in cele doul capitale, Viena gi Budapesta, dar 9i

inTransilvania, unde au jucat ulterior un rol esengial in renag-

terea nafionah a Romdniei.

Degi au avut un inceput umil, prin natura indeletniciriilor de p[stori, aromdnii cunogteau cele mai scurte trecitorigi pasuri, iar mulgi s-au ocupat de ciriugie. in timp, invildndtrucurile meseriei negustoregti, ei s-au implicat din ce in ce

mai mult in activitltile comerciale.

Mai mult de atdt,pentru ci imperiul otomanilor se intin-sese pe brazde intregi ale Europei, tot negustorii au fost cei

mai cdgtigafi, cici acum puteau cilitori nestingherili prinPeninsula Balcanici, iar unii chiar dincolo de ea. ii pute-glsi pe arominii moscopoleni Ia Cadiz, Genova, Livorno,

Napoli,Triest, Venegia, unii chiar 9i la Constantinopole, Mos-

cova 9i Viena.

N-ar trebui si ne mire atunci ci dim peste unii dintre ei 9i

inlara Romdneascd. Doar una dintre consecinlele rispdndirii

activitilii lor economice este ci fac cunoscut rominilor de la

nord de Dunire c[ 9i la miazdziexistau comunitlgi rominegti.

Din scrisorile comerciale inventariate de Valeriu Papa-

hagi putem descoperi ci,la sfArgitul secolului al XVII-lea,se orpediau de negustorii moscopoleni prin porturile Ragusa,

Durazzo gi Valona abale, cafea, ceard, cordovane (piei fine

de capri sau de oaie, folosite pentru incilgiminte de hx 9i

marochinirie), cuvertu ri, Idnd, mltdsuri, museline, pielirie,

smoali, velinle, tutunuri, untdelemnuri.

Din Venelia erau luate arme, brocarturi (stofe care imitiun tip de fesdturl find),bronz lucrat, cositor, damaschine

(,tesituri de bumbac, mi.tase sau ldni, cu desene mari in relief,

folosite la confectionarea fegelor de masi sau a albiturilor de

pat), hdrtie, indigo,londrine (Eeslturi de ldni groase, din care

se confecgioneazdimbrdcdminte sau pdturi), majolici (un tipde fzianyd, italiani), postavuri, plumb, sticlirie, velure,zahdl

Pe cdt de mIrel a fost Moscopole, totodat[ la fel de cum-

plitl a fost 9i ruina sa. Cu un comer! cit se poate de infloritor,

negustorii au ciutat sd-si investeascl avuhrl in propriul orag.

Breslele cunosc o dezvoltare impresionanti, existind nu-

meroase ateliere de arimari, argintari, bumbdcari, cazangii,

croitori, culitari, fhurari, licitugi, pietrafi, tabagii, zidari sau

zugravi. Este construiti o tipografie, singura care existi incadrul lmperiuiui Otoman, dupi cea din Constantinopole,

dar gi Noua Academie, finanlatd, cu banii negustorilor. Ora-

gul dispunea 9i de un orfelinat 9i de un spital pentru nevoile

medicale ale oamenilor,iar bisericile erau cdteva zeci.

Numai ci secolul aIXVIII-lea a fost gi unul plin de tulbu-

riri 9i de restrigti. inci din 6 ianuarie !7 42, consulul venetian

Giambattista de Rossi ii scrie lui Girolamo Qrerini, inspec-

torul Dalmaliei gi al Albaniei, ci, din pricina unei molime,,la

Moscopole e pripid: mi s-a adus precis la cunogtinld. cd.pdnd,

acum, din nenorocire, au pierit doui sute de ingi".

Rlzboaiele ruso-turce succesive au perturbat comergul

din Balcani, moscopolenii vdzdndu-gi traseele de nego!

periclitate. incetul cu incetul, ei nu rnai pot face comer! cu

venefienii, pierzindu-gi o buni parte a veniturilor, 9i incearcd

sl se indrepte cu mirfurile lor spre Viena.

ins[, incursiunile repetate ale bandelor de albanezi at

schilodit oragul, devenit apoi o pradi ugoarl pentru oamenii

lui Ali Paga. O dati pustiit, incepe un adevlrat exod in rindu-

rile moscopolenilor. Cei care au plecat gi-au gisit adipost in

statele invecinate Po4ii, indeosebi in Imperiul Habsburgic.

Este 9i cazul lui Naum Saguna, al cirui bdiat, Andrei, in-

vestit mitropolit ortodox al Transilvaniei, va lupta pentru

recunoagterea drepturilor romdnilor ardeleni 9i va juca un rol

insemnat in timpul Revoluliei din 1848.

Contribulii la fel de importante le-au avut 9i cei din fami-

lia Mocioni.Alexandru Mocioni, deputat in Camera Ungarl

a Parlamentului de la B udapest a, a mihtat pentru drepturile

romdnilor gi a susfinut intemeierea unui partid nalional in

Banat 9i Crigana.

Un apiritor al cauzei nalionale romdnegti a fost 9i Andrei

Mocioni, membru alSenatului Imperial de laViena,unul din

membrii fondatori ai Academiei Romdne. Nu mai vorbim

de un Constantin Ucufa, protopoP laPoznan, care tiPlreste

la Viena un abecedar de aromdni, de un Gheorghe Roja, care

publici si el cdteva scrieri despre aromdni sau de un Mihail

Boiagr, care pune la punct o carte de gramatici aromAneasci.

Marile familii au putut supraviefui intr-un fel sau altul

distrugerii oragului. in schimb, Moscopole, odinioari maretre

centru economic al lumii balcanice, nu a reugitvreodati si-9i

mai revin[ dupi loviturile grele primite in a doua jumitate

a secolului al XVIII-lea.