istorioare moral-religioase - valeriu dobrescu moral-religioase... · l,e,am numit morale, cici...
TRANSCRIPT
in memoria pdrinlitor mei, StelianPreotul gi Maria presuitera, care rnautndrurnat pe cdrarea lurninaasd, atrdiri,i, Or to doxi ei rornd,n egti,.
Pn. Yer.eruu DoBRESCU
ISTORIOABI
MOWGI0ASE
Antologie alcituiti de:
Pr. VALflBIU DObPndCU
Edirunn
.r*.NDB[AS Pnrn"r
Cuprins
Cuvtntinainte / 5
L.Zilele omului, ca floarea cAmpului.Yiafa omului ca un fulg rle zApadd"'. / 7
2. invierea naastr:d, / 7
3. Rf;scumpdr6torul / 8
4. SuferintatransformdPe am / I5. Cuvflntul lui Dumnezeu +i sdminfa / 9
6, Testamentul gi mogtenirea,/ 97. Creptinll F marea vielii / 10
8. Nu existiDumnezeu? / 10
9. Nu existd suflet? / 11
10. Tblefonul vegniciei / 12
11. Cummureau martirii / 13
12. Valoarea gi foloasele creptinisnrului / 14
13. S[ lucrezi ca pentru Dumnezeu / 1$
14. Rugdciunea (din inimd, sHruitoare qi cu credinfi) / 16
15.Ispita (Sf nu turt) / Lg
tO. BlAndegea (Fo4a care prebce r6ul ln bine) / ?.0
LT.lnyxdtur,a / 21
18. S[ nu hulegti cele Sfinte / 22
19. Un tAntrr hulegte Sf. Taine a spovedaniei / n20. Voltaire hulegte cregtinismul / 24
21. Nu blestema{i. Dumneaeu ur5,9te blestemul /2522. Nu te blestema / 26 I I :
23. Nu spune glumeproaste (pdcltoase, mwdatel / tI24. Sd nu juri strtmb / 30
25. Sd nu spui glume ruginoase / 31 : i
26. Feregt+te de glume necuviincioase /'3227.Sdnu batjocoreqti pe nimeni / 33
28. S[ nu minti / 34
178 Cubrins
29. Cfuid ot&cetea" este un pdcat?! / 3530. Oricine poate face milostenie / 3631. Smerenia lnaltd virtute cregtinX / 3Z32. Patima (primejdie de moarte) / 3733. Ferifi-vi ca de foc de exemplul rdu / 3834. Dragoste de mami / 3935. Teme-te de ce trebuie, nu te teme de ceea ce nu trebuie / 3g36. N-am ti*p / eO
3?. Sfatul animalelor dinAjunul Boboterni / 4L38. Picatulclevetirii bdrtuffi) 14339. Biblia, cartea penbu tofi oamenii / 4340. Credfurfa Silara / M41. Focul, apa $i credinfa 1 4542. Azi (acum), nu mdine / 4543. Necredinta li credinfa / 4644. Cettrf,im cuadevfirat / 4745. Cele lAporunci / 4746. Nu cred decAtceea cevdd / 484T.huochi,darnuvM/ 4g48. Cine aduce mAngSiere omului? / b049. Nu-l chema pe dracu, ctrci vine / 51S0.Ierbrea / 5251. Judecata cea Mare ,/ 5352. Al paisprezecelea la masi / 5353. Nerecunoqtinfa / 5454. Credinfa, dragostea gi jerffa unei mame / Eb55. Sl nu disprefuim pe semenii noghi! l 5656. Dragostea deman:o / 57ST.LacreazfDumnezeu pentru noi / 5758. Pilda rea (Neascultarea) / F859. Nu cred ln tine, dacd nici tu nu crezi in Dumnezeu / Sg60. Pumnul de noroi,/ 6061. Dhceloc qti 16062. Cum sclpdm de ispite / 6163. Bogatul sau slracul va intra ln impdrifia luiDumnezeu? / 6264. InfrAnarea / 63
65. ,,Nu judecafi, ca s[ nu fili judeca]i, "e"19u
ce judecatil ve]i
judeca, cu aceea veli fi judecafi" (Matei VIL L2j / U66. Zdmbegte, nu te lncrunta! / 65
67. kacul maniei / 66
Og. j"tititi cei milostivi, c[ aceia se vor milui" (Matei VCI / 66
69. Congtiinla- Glasul lui Dumnezeu / 67
?0. Necazurile lntiresc ribdarea omului lnfelept / 68
71. Frdngerea de sine / 68
72. Adexdratasmerenie / 69
?3. De ce atAtasuferinfa? / 70
74.Sdnu lngropim talantull / 71
75. Eu n-am pdcat / 71
?6. Jur6mflntul ficut trebuie lmplinit / 72
77. Convertirea lui Clovis / 74
?8. Sd spui totdeauna adevdrui / 75
79. Constiinlz / 76
80. 56nu flm linguqitort / 77
81. Modestia / 78gi. Sp*4utul 0urSmAntul {als, mincinos, nedrept) '/
79
83. Rdbdarea / B0
84. Cu rdbdare scaPi de Patimb / 81
85. Munca - rtrbdarea - deprinderea / 82
86. Datoria fafi de Pdrinti / 83
8?. Recunoptinfa unui animal / 84
SS. Mul1u;im iui Dumnezeu, ftrcAnd bine oamenilor / 85
89. Patima ldcomiei (Cum moare un zsArcit) / 86
90. Congtiinla (Glasul drept5{ii) / gZ
91. Judecatalui Dumnezeu (banii, rudele gi fuptele bune) / 88
92. TrAmbiiaJudecitrii / 89
93. SA ne iubim Pdrintii I 90
94. Dragostea rnamei / 91
95. Con-stiinla / 93
96. Minciuninevinovate, dar... cu urmdri amare / 95
97. Rugiciunea Pentru altul I 96
98" Icoana / 98
99. Dragostea. Bunitatea. Iertarea / 1ffi
Cufri,ns L?9
Cafrrins 181Caprins
lffi. Eu n-anr nici un pdcat I 101
101. Taina pdeii / 103 '102. Picatul pi durerea,/ 104103. Vasul murdar / 104104. Chiar daci nu-L vedem, Dumnezeu existd / 105105. Cel din urmipas / 1061.06. Coroanarilbddni / L07107. Asemenea ecoului / 108108. Comori pflmAntqti gi comori cereqti / 108109. SfAnta spovedanie ;i Iuda Iscarioteanul / L09110. Sfenta Spovedanie 9i Sfanta irnpfrtiqanie / Ifi111. lnjur[turile pi drdcuitul / tLI112. Bucurie adeviratd / 112L13. De ce suftr eu, Doamne? / 1131L4. Floarea sufletului I 1141$. Sn ascultdm cuvAntul lui Dumnezeu in Biserici / 114116. Sa ascultim pi sI ne rugirrn / 116117. ParticipareataSfinta Lihrrghie / 116118. De ce nu dishuge Dumnezeu lumea,/ 1181.19. Urmelelui Dumnezeu pe nisip / 118120. CAnd omul devine porc I l.L9121. Vorbele whte / 120122. Hristos ln Bisericl / 120L23. Bucuria de a participa la slujbele Bisericii / 121U4. Cend ffebuie sdluini calea Bisericn I Lzt125. Cui trebuie sXii mu$urnim? / 122126. Ltltimul cuvhnt / 122l77.Unvierme mic (istorioarb cu mult tAlc) / 124L28. Nu zdbovi (nici chiar cinci minute) / 127129. Neascultarea pdrinlilor / 128130. Bunltatea / 129131. Biserica ocrotitoare / 130132. Cele patru piersici / 132133. Iertarea / 133
134. O fetiftr a ftcut de rugine pe invdfafi / 133135. Intervenlia lui Dumnezea / 134
136. Acumvdd Pe Dumnezeu / 135
13?. CuvAntul lui Dumnezeu este adevlr / 137
138. Nu-i dup[ curn wea omul, ci dup6 cum wea Domnul / 139
139. Sir[cie 9i bogdlie cu cinste / 140
140. Cu gAndul mereu la Dumneaeu / 143
i+1. CAui ce are, i se va mai da; iar celui ce n-are, i se va lua 9i
ceeace aret / 745
142. Credinfa pi rlbdarea \uilov / 149
i+g. tng*tui omului 9i ri'splata faptei bune / L50
i44. Picatele noastre / l'52
145. tsogatul nemilostiv / 154
146. Nddejdea in Dumnezeu / 157
!47. Cene apropie de Dumnezeu / L59
iis. iel*i"iui Nea Costicr (Patima ft*utuluD / r0z
L49. Trdaneful / 165
150. Minunea / lffitSf. Vr*rnitu gi anii sunt in mAna lui Dumnezeu / 169
152. Mftcini;ul Sf. Nicolae / l7I153. ..Mai fericit este a da, decAt vlsa" / t73
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionate a RominieiIstorioare moral-religioase / antologie alcdtuitd de pr. ValeriuDobrescu. - Bucwegti: Andreas Prirt, 2018
ISBN 978-97 8- 6{16-7 65 -07 6- |
l. Dobrescu, Valeriu (antolog.)
82
O €# EdiTuaANDREAS rRnr, Bucure,sri, 2018
Toale dr€pildle sunt rezervate. Nici o parte din aceasta lucrare nu poafefircprul.ud, stou$ 6i ruransmisn sub tbnn* tipdrita, elecurunic5, rnecanicd, ftxnryiati,axlio sar 'qrb rrice alti variantii ffird pennisiunea vrisi a Editurii Andreas Frint.
TFl,JFau; {J21 .22.20.7 6't ;
Tehnoreilactare : Gheorghe DII MITRLjRe dac tare : Laura- I v ona D tl M I T RA
Bun de tipar: 25.07.2018; Coli de tipar: t 1,5Format: 26; 16/54x84 crn
DIFUZOR EXCLUSIV:AGENTIA DEDIFUZI,RE DE CARTE
TVO PRINTPetru Maiar, nr. 32, sector 1, BucureSti
TelJFax: 02 1.222.07.67E-mail : ivo 4 rfu* @ yahoo,c omSite : ww w.editura-sndreas.r o
Cuvdnt lnainte
ra Cregtinl a dep5git anul2000. Autrecut20
de veacuri de cand NASIEREA UANfUt-TORULU - evenimenhrl cel mai important
din istoria omenirii - a despicat Timpul tn
dou* inainte de HRISTOS 9i dupf HRISfCIS'
CRE$TINISMUL a fost, este Si va fi VIATA $i FERICI-
REA OMULUi.tn decursul vremurilor Creqtinismul a avut mulfi 9i
puternici duqmani, dar tofi au rSmas neputincioqi ca
in fala unei pietre de granit, deoarece PIATRA este
HRISTOS.Astdzi, cAnd wijmdpia lntpotriva lui DUMNEZEU qi
indiferenfafa$ de invfidtura sa se multiplici sub nenu-
mdrate gi insesizabile chipuri, este nevoie stringent ca
omul sd lupte cu toate puterile lui lmpotriva r[ului' Un
ajutor lmpotriva puterilor intunericrrlui 11 constituie
exernplul bun, pilda de urmat care-l ajuti pe om, de la
leagdn pAn[ la mormanL si cf;litoreasci pe drumul feri-
cirii vepnice.Am adunat pi prelucrat aceste pilde religioase ca sA
fie la lndemdna celor care doresc si fdiascl o viafn pl#
cut[ lui DUMNEZEU.Din aceste scurte istorioare, bine lnfelese $i pusg la
inim[, sufletele noastre se vor lmbogdfi 9i vor spori tn
credinfi, nddejde, dragoste, milostenie, cinste, adevir'
II
j
6 PnVercruuDonnpscu
dreptate, evlavie, bunfitate, modestie, cumpebre, recu-noptinfi etc.
l,e,am numit morale, cici morala este trdirea CON-
StTEIfls. a viefii, arta infrumusefirii existenfei umanegi caleacitre FERICIRE; gi religioase, deoarece REUGIAreface gi desXvArgegte legdtura congtient5 gi liberd aomului cu DUMNtsZEU.
Fie ca aceste pilde, pe care leam folosit multi wemeln scop didactic Ai catehetic, sd pdfrundl inimile citito-rilor pi stri cdlduzeascd spre fericirea vepnic5, care sedobdndegte numai prin Iubirea CregtinS" adicd prin iu-birea de DLJMNEZELI gi de OAMENI.
Oare sd nu iubim pi si nu ffiim noi RBUGIA ruBIRII?
Pr.Ic. Staw. Vtrnnru DoennscuAZUGA - Prah,oua
SCI i.wnie 2007
.l .1. *
Notd; Aceste istarioare rnorale aw fost culese ,si prelu-crate tn scop didactic, tndeosebi, di,n lacrdrile lui, Atex.I-q,sca,ro.*Moldau&nu, pi d,in reaiste, ziare Si publicafii. aecki.
Fr. V. DoeREscu - Aauga - Prahova
1. Zilele omului, ca floarea cAmpului"'
Viafa omului, ca un fulg de zIPadS"'
Sdprivim cu luare aminte lapic*tura dezdpadh'eare
sa transformat,ln indlFmile virzduhului, din sfropul de
apd, in frumosul qi str5lucitorul fulg de zdpadf' Acum
aie o inf4igare cu totui alta: strllucitoare' Fulgul de nea
ptut*qt" prin atrnosferd mAndru de lnftligarea sa' Dar
"qt*pti oclip[. la prima razhdesoare' el se pierde lnffo
picetur[ de ap[. A;a se va intAmpla Si guj31enii' cAnd
ior v*dea pe Durnnezeu. Raza Soarelui Celui neapu?' 1
frlU*-*; MAntuitorul,li atinge pe to{i, trardormfindu'i
lntr-o clipd. Din toatd viafa pe care au triit-o p: prytutt
nu rlmAne decdt fapta,care-l va a;ezape om ln rai sau
tn iad.
2. invierea noastre
Dacf, iarna iqi intinde mantia ei de z5padf, pi nu se
mai vede nici urmfl de viala oare sa stins ln naturd?
Dacd grduntele a fost lngropat in plmAnl oare viata
lui *a sfflrPit?
Dac[ omida se inchid'e ln gogoagd, oare viafa ei s-a
terminat? Nici vorb[' Primdvara totul retnviaz[; din
grduntele tngrapat ia naptere altb vieluitoare - un flutu'
r*.O*eo*d*eg*condusdealtilege?Pentruceplan-tele pi omizile sI lnvieze, iar omul nu?! Creatorul Legii
vepnice, Dumnezeu' ne spune: ,,VaveniwemeacAnd cei
din monninte vor auzi glasul Fiuiui Omului 9i se vor
scula spre lnvierea vielii sau osAndei"'
3. Riscumpdritorul
tntro pialade sclavi dinAfrica, era spre vAnaare gi otAndrd negresd, careqi agtepta soarta foarte ingrijoratd.Ultimul pref ll oferise un negustor qi acesta se pregdteaso ia cu el, dar un cre;tin milos, care era de fa!i, oferiun pref mai mare gi cumpirAnd-o, li zise cu mild, darfericit ci o salvase: ,,Egti liberd" du-te unde wei* qi se de-p5rtd de ea, vdzdndu-qi de treburile lui.
Biata negresi nu-qi dddu imediat seama de ceea cese lntAmplase cu ea, pAnd cdnd cei din jurul ei ii spuse-serd:
"Domnul acela te-a cumpirat qi fi-a diruit liber-tatea".
Cu fipete de bu.curie, tAndra alergd dupdrdscumpdr#torul ei gi.i zise, cdeAndu-i ln genunchi: ,Tu egti riscum-pf,rdtorul meu pi weau s#$ slujesc de bund voie toatdviafa mea"
$i fu cregtine, ai'un Binefdcdtor, Care te-a riscum-p*rat din robia pdcatului Bi din osAnda iadului. Lui ti da-tarezitofirl. Cazi ln genunchi inaintea Rdscump5ritoru-lui tilu - Iisus Hristos - gi slujegtel Ili toatd viata ta.
4. Suferinfa transformi pe om
Un tfuiir necredincios se intoarse spre l)umnezeu,dupdce tregu multe necazunpi suferinfe, datoritdvieliipic[toase. intorcdndu-se ln origelul sdu natal se intehicu unul din prietenii lui de petreceri pdcdtoase, care-izise:
- Ce, nu mtr mai cunogti? Sunt cutare...
Istoriaare cnoralqeligi'oese I
- Te cunosc, respunse tAnlrul. Tu e$ti tot tu' Te
cunosc, dar eu nu mai sunt eu. $i merse mai departe,
bucuros ci a scipat de viala pdcitoasX'
5. Cuvdntul lui Dumnezeu 9i slmdnfa
Aseminarea CuvAntului lui Dumnezeu cu sdmAnla
este tot ce poate fi mai potrivit. Pune alituri o s6m6nfd
si o piatrascump5. Piatra de pre! fiind mai str5lucitoare,
va atrage asupra ei mai multe priviri decAt modesta
*e*e"td. Pune-le 1ns5 in pirnAnt; vei vedea ci piatra'
oricdt de pre$oasi ar fi ea, tot piatri rdmAne, pe c6nd
s{m$nfava lncol$, va cre9te 9i va da naqtere unei plante'
unui porn sau arbore, care va produce roade generoase'
folositoare.tntrebarea este pi penfru om aceasta:
- Nu ce por,ti pe tine: bl5nuri, stofe scnmpe' mitilsuri"
pietre $cumpe etc., ci ce por,ti tn tine: fapte bune sau
fapte rele? Viafn sau moarte?
6. Testamentul 9i moqtenirea
Unomaprimitinsdrcinareasdstudiezetestamentele
Ei actele de rnogtenire dintr-un orap' Munca li pdrea
pii"ti*itoute. Iati insl ci lntr-o zi a datpeste nurnele lui
intr-un testamen! princare i se ldsacamoptenire o mare
avere.Dinacelmomentplictisealatipieripiciteacupldcere gi atenlie totul'
$i noi, cregtinii ortodocpi, suntem mo9tenitorii celei
rnai maritmp'erefii - tmp6rf,Sa cerurilor' O avere mai
rnare caaceasta nici cd exist[. Iar Testarnentul nosffu
10 pn yer-anru DosRrscu
este Sfdnta Scripturtr $o citim tot timpul gi cu pldceregi sd nu neglij{m nici una din condifiile care trebuie in-deplinits pentru a intra in stdpdnirea mogtenirfi fdg#duite * implrdgia cerurilor, fericirea ,si viafaveqnicd.
7. Cregtinul pe mareavietii
Vaporul c6nd:pleacd peste miri qi oceane, plutegtecu siguranfi pe drumul sdu, ca gi cum ar merge pe ginede cale ferati, degi nu vede firmul lndelungat, Cine-lconduce cu atd,ta precizie,lncdt ajunge la fint5 fdrdgreqea$? Siguranfa drumului i,o difie harta, fie busola,fie radarul, fie radioul sau toate la un loc.
Ia fel se lntAmpls gi cu cregtinul cel adevdrat. El nuvede cu ochii finta cdldtoriei lui, dar este lncredinfat cdva ajunge Ia linta doriti cu corabia vietii sale. Cine-l con-duce cu atAta precizie, ca sh ajunga h impXrdfia luiDumnezeu? Are gi el, harta, busola pi radarul siu. Aces-tea sunt Sfenta Scnptur4 Credinfa faptele bune si Harullui Dumnezeu.
8. Nu existi Dumnezeu?
Un preot care cdldtorea a inkat infr-un restaurant cas[ prAnaeasci. Ia o masd aldturatd cAteva persoane d"is-cutau. Ia un moment dat un bdrbat mai aprins in dis_cufie lovi cu pumrul ln masi spunf,nd cdDumnezeu nuexistd.si ci El este invenfia preolilor gi ariti cu degetulspre preot"
Unii au inceput sI r6dd" alfii se indignard de aseme-nea fapt5, Preohrl se sculi de la locul lui, se duse la cel
Istori'oara moral+eligioase 11
care afirmase cd Dumnezeu nu existii qi.i zise: ,Dragd
domnule, ceea ce spui dumneata nu este ceva nou' pen-
tru ci se alfd scris in SfAnta Scriptur["'
- Cum aqa? lnfreb5 acela miral Asta n-arn gtiut-o 9i
*amutztbo pAnS acum de la nici un preot!
- Dac[ nu crezi, am sd-!i ar6t, continui preotul pi
scofAnd din buzunar NouXTestament cu psalmi' citi ver-
sehil tntAi din psalmul XItrL ,liva cel nebun ln inima sa:
*Nu este Dumnezeu rr" . Yezi, adiugl preoful, asemenea
erau gi pe wemea regelui David, dar erau mai modeqti'
penku te gaod."u asemenea nelegiuri numai ln mintea
i"t, no strigau ln gura mare' cum faci dumneata'
9. Nu existi suflet?
Un necredincios, care ajunsese medic' intreabi o
datd tn ironie Pe un Preot:
- Sfinfia ta, porfinumele d'e p[stor de suflete' dar ai
vdzut vreodatd un suflet?
- Nu, rdsPunse Preotul'
-Dar deauzk,Laiaua;it?
- I{u.
- Dar Poate lai gustat?* Nu, nu l-am gustat.
-Atunci poate ai mirositweun suflet?
- Nu, nu l-am mirosit.
- Dar Poate ai simlit un suflet?
- Da, de simst l-am simfit qi inci foarte bine'
- Va si zicd, l,nse d"octorul cu un aer ffiumfdtor' {incele cinci simfuri ale omului, patru vorbesc lmpoffiva
L2 pn V,qr-uruu DosRrscu
sufletului. Pe care sd le credem? pe cele paffu sau pe celsingur?!
- Dumneata egti medic, rdspunse preotul. At v*zutweodatii durere?
- Nu, zise medicul, n-am vdzut.- Dar de auzit, ai auzito?- Nu.
- Dar, poate ai gustat-o?
- Nu, nici n-am gustat-o.
-Atunci poate ai mirositweo durere?- Nu.
- Dar, poate ai simF-t durerea?* Da, am simfit-o pi incIfoarte tare.- Va sd" zici,$puse preotul cu un aer lngilduitor; din
cele cinci simfuri pafu vorbesc conha durerii. Ceuzice,daci cineva sar lntemeia pe acest ralionament pi arafirma c5 nu existd durere?!
1 O. Telefonul vesniciei
tn sala de telefoane a turnului Eiffel din paris, in tim-pul expozifiei din anul l8g0, se gdsea o mulfime de oameni, cu coatele rezemate de o bard de lemn imbrdcatdln catifea lindnd la ureche cAte un receptor telefonic. Nutrecuser5 dec6t 14 ani de descoperirea telefonului decltre omul de gtiinld american Graham Alexander Bell(7847-re22).
Cei care aveau la ureche receptoarele erau cufundafiln tdcerq darfoarte fericifi, c5ci telefoanele lor erau pusein legdturi cu o sald demuncd,in care canta o orchestrirenumiHi gi cantdrefi celebri. Aceastd muzici superbi o
Istori.oare maral+eligiaase 13
auzeal- numai ei, iar ceilal{i vtzitaton ai e:rpozitiei nu
ut?r:aunimic; ba mai mult, aceia nici nu bf,nuiau c6 exis6
a9a ceva.
Dac[ ne gAndim bine, nu se peffece acelagi lucru 9i
cu glasul lui Dumnezeu? Nu sunt ln una pi aceeaqi lume,
ln iceeapi localitate, tn aceeapi cas5 chiar, oameni care
aud glasul lui Dumnezeu 9i oameni care nu-l aud? Nu
sunt oameni care aud glasul lui Dumnezeulnsufletele
1or, gi, oamenim care-l tigdduiesc sau il resping?
Oare care din ei au dreptate? Convinge-te singur,
frcind proba. Pirdseqte traiul egoist, alungi din tine in-
diferenfa, pune la ureche telefonul vepniciei, adi&teza-
urul de cuvinte al sfintei Scripturi qi al SfinteiTr:adi$i 9i
vei aunglasul Mffntuitorulul, catete cheami nelncetat
la o via.ticurati, senind, fericit5, firX de stdrpit. Dacivei
urma poruncile Lui, vei auzi 9i numele tdq: "Venifi,
binecuvdntatii Tatilui Meu, ca si mo9tenili implrn$acerurilor; pregdtitd voud".
11. Cum mureau martirii
CmevtzrtmzlRoma are de rdzrt $ rernrmiurl Colosseunl
arnfiteatru monumental, consffuit in timpul lui Vespasian
9i Titus gi inaugurat in anul 80.
Ruinele Colosseumului suntvestigii sfinte pentru cei
care le viziteazdgi-9i aduc aminte de creptinii care au
pierit acolo sfAgiali tle flareie sdlbatice, pentru cd n-au
voit sd renun.te la credinfa ln Hristos. in ziua inaugurerii
tmpdratul spuse in aplauzele mulfimii: Ne-am adunat
aici, ca s[ inaugrrrIm Colosseumd,.Facilr*ii ca el sdfie
plin de glorie! Ziaa de azi este o sirbdtoare ln cinstea
14 Pn Var"sruu DosREscu
arhitectului care l-a construit gi cdruia trebuie sd-i ardtrecunogtinfa mea de lmplrat. Sd fie adugi cregtinii pen-tru a se lupta cu fiarele. Ne vom desfdta cu tofii fmpre-un5 gi cu cel sirbitorit.
Grdtarele cugtilor furd trase gi un grup de blrbali gi
copii fu aruncat in arend. Erau creqtinii osAndifi fuanifiarelor. in cAteva minute leii, tigrii gi leoparzii sfApiar5prada gi din cre.stini nu mai rlmdseser{ decAt oase ?m-prdptiate prin fir*nd gi belfl de sAnge pe caf,e le lingeaucu cruzime fiarele.
Din galerii poporul roman strigfl cu satisfac{ie: ,,.AveCaesar!", cfind deodatide pe banca de lAngdimpfirat seridici un bErbat pi strig5:
"$i eu sunt cregtin". Era arhi-
tectul care construise Colosseumul. Mulsmea rimaseuluittr" dar ln curfuid strigd ?ntr-un delir feroce: Ad, Ieona,adicd: ,Ia leio. impdratul flcu semn pi leii awrfl lncd opradl de sfdqiat. A,ga s-a sfArgit serbarea tn cinstea arhi-tectului care ridicase Coiosseumul.
O minte creptini a lntocmit planul aceshri mdre! monu-ment qi cu sAngele lui de cregtin a fost stropit in nuainaugurErii lui ln anul80.
12. Valoarea gi foloasele cregtinismului
- Religia creptini n-are nici o valoare, zicea un ne*credincios cdtre un preot. Creptinii pe care eu i.amcunoscut sunt sau ipocrifi, sau ignoran$.
- Eu cred ci ai cunoscut asemenea cregtini, dar n aicunoscut adevdrali creptini, rdspunse preotul; deci nueste adevdrati afirmafia dumitale c[ toft cregtinii suntipocrifi pi ignoranti, iar cregtinismul nu are nici un pref.
I storioare mo ral-r eligio ase
Trebuie sd cunogti cel pufin un creqtin adevdrat' un om
religios, un suflet evlavios 9i numai atunci vei lnfelege
ce este gi cAt prefirieqte Religia CregtinX' Cend cineva
vrea sd-pi dea ieama ce este pictura, sculpfura sau arhitectur4 nu privegte la carpaci sau amatori, ci cautii sivadd tablourile lui Rafael, Rubens, Rembrand, Grigorescu;
contempleazl statuile lui Fidias sau Michelangello;
viziteazdsfanta sofia, sf. Petru sau catedrale din K6ln
sau Milano; observi viafa unui bun creptin sau citepte
viafa unui sf6nt sau martir, ca Sf. Gheorghe, Ignatie'
Dimitrie, ori a unui mare d.asc6l al Bisericii ca sf. vasile
cel Mare, Atanasie qi atalia alFi +i vei vedea ce este reli-
gia cregtini gi ce foloase colosale a adus omenirii'
13. Se lucrezi ca Pentru Dumnezeu
La moartea tat5lui s5u, un tAn5r moqteni o avere
lnsemnati. Pe patul de moarte ffi41il lndemni pe fiul
sdu sd foloseascd o parte din averea pe care io 16sa lrscopuri de binefacere, iar acesta ii fdgddui'
in satul acela era un zid'ar sirac 9i cu o cas[ plini de
copii, dar nu era un om al lui Dumner'eu, ci cregtin nu'
*ui,u numele. TAnirul care mogtenise averea ll ctrem[
gi zise: ,,Vreau si ridic pe acest loc frumos, 9 c^a16
3Sa ca
pentru un om muncitor cu mai mulfi copii' If n]ete-sc
Line, numai s#mi fuci un lucru bun pi trainic!" Zidatula
fag5duit, a primit hanii necesari. iar tflnirul bogat a ple
c.at departe intr-o excursie pentru c6teva luni'
tnainte de a se apuca de treab5' zidanfl'ce pia zis?
Num[vedenimeni.,.Voicump5ramaterialecAtmaiief-tine gi slabe gi-lvoi ingela pe cel avut! Iasl ctr nu-i stricI