it trends ianuarie 2013

B U S I N E S S I N T H E D I G I T A L A G E

Nr. 1 - Ianuarie 2013 www.ittrends.ro

„Într-o clasă ideală ar trebui să avem profesorul cu lecțiile pe laptop, „Într-o clasă ideală ar trebui să avem profesorul cu lecțiile pe laptop, să avem copiii cu laptop-urile proprii, o tablă electronică, acoperire să avem copiii cu laptop-urile proprii, o tablă electronică, acoperire

Wi-Fi și acces la internet pentru toți și să avem conținut educațional.”Wi-Fi și acces la internet pentru toți și să avem conținut educațional.”Pag. 12-13Pag. 12-13

Business Development Manager, Intel România

INTERV IUR I

Pag. 10Cătălin Popescu, Cătălin Popescu, CIO CouncilCIO Council

Alexandru Lăpuşan,Alexandru Lăpuşan,CEO ZitecCEO Zitec Pag. 14

Iulian Manea,Iulian Manea,Director Regional,Director Regional,SIVECOSIVECO Pag. 11

B D l M I l RB D l M I l RAdrian CioroianuAdrian Cioroianu

http://www.acer.ro

www.ittrends.ro

1Nr. 1 - Ianuarie 2013

E D I T O R I A L

Prestigioasa publicaţie Wall Street Journal a publicat zilele trecute o ştire care ascunde prin implicaţii mult mai multe lucruri decât se pot vedea la prima vedere. Concret, potrivit respectivei publicaţii, corporaţia

Google vrea să construiască o reţea wireless „experimentală” de mare viteză la sediul din Mountain View, California, care potrivit unor analişti ar putea fi primul pas spre dezvoltarea unui serviciu telecom.

Detaliile ştirii spun că Google a depus recent la Comisia Federală de reglementare a sectorului comunicaţiilor din SUA o cerere de licenţă pentru instalarea unui „serviciu radio experimental” cu o rază de două mile (3,2 kilometri) care sã ofere acoperire la sediul companiei. Reţeaua ar funcţiona în banda 2.524-2.625 MHz, frecvenţe care nu pot fi accesate de niciun telefon mobil de larg consum, inclusiv dispozitivele Android sau iPhone-ul.

Relevanţa frecvenţelor menţionate vine din afara SUA. Operatorii telecom din China, Brazilia şi Japonia au început deja să construiască reţele în banda respectivă. Aceste frecvenţe ar fi eficiente în special în centre urbane dens populate, iar investiţiile în astfel de reţele pe pieţe majore precum China, Brazilia şi Japonia vor conduce cu siguranţă la apariţia de tele-foane compatibile.

Contactat de WSJ, un purtător de cuvânt al companiei a re-fuzat să comenteze scopul final al cererii depuse la guvern, precizând doar că Google face des experimente.

În document se mai precizează că reţeaua experimentală va avea centrul în clădirea de unde lucrează echipa Google Fiber, parte a diviziei Google Access care a lansat anul trecut, în Kansas City, servicii de internet cu infrastructură fixă cu viteze de până la un gigabit pe secundă.

Google Access a început de asemenea instalarea unui serviciu gratuit de internet prin WiFi în cartierul newyorkez Chelsea, iar oraşul Mountain View este acoperit de asemenea de un serviciu gratuit WiFi oferit de Google.

Google nu deţine în prezent licenţe de operare în frecvenţe wireless, însă documentul precizează că reţeaua experimentală va face uz de spectrul controlat de operatorul Clearwire Corp. Reprezentanţii Clearwire au refuzat să comenteze informaţiile. Google a purtat discuţii anul trecut cu operatorul de TV prin satelit Dish în încercarea de a încheia un parteneriat pentru dezvoltarea unei reţele wireless de largă acoperire.

De unde şi până unde un asemenea interes pentru furniza-rea de acces cât mai larg, eventual gratuit, la Internet din partea unei corporaţii al cărui obiect principal de activitate îl constituie tocmai furnizarea de servicii prin Internet? Unii ar putea spune că e normal ca lucrurile să stea aşa. Dacă nu se implică tocmai cei a căror activitate esenţială este legată de Internet, atunci cine să o facă? Guvernele? Furnizorii de acces plătit?

Istoria omenirii a demonstrat cu puterea unor sute de mii de exemple că pe această lume nu există ceea ce se cheamă „prânz gratuit”. Că pentru orice ofertă aparent generoasă şi fără obligaţii, cel care o acceptă trebuie să plătească în vreun fel, chiar dacă la prima vedere o asemenea plată nu există.

Faptul că Google s-a născut esenţialmente ca un motor de căutare conţinut web şi, prin aceasta, că are tot interesul să-şi lărgească permanent baza de „clienţi” care să folosească în măsură tot mai mare acest motor este mai puţin relevantă, cel puţin pentru mine.

În ultimii ani, Google a intrat masiv pe piaţa unor servicii conexe extrem de interesante. Cloud computing, stocarea de date, procesarea de documente sunt doar câteva din exemplele care îmi vin în minte în acest moment. Ca momeală folosită pentru atragerea clienţilor, pentru cantităţi mici de servicii utilizate, folosirea lor este gratuită. Cine vrea mai mult însă plăteşte. Şi nu puţini bani.

Mutarea Google are însă implicaţii, din punctul meu de vedere, mult mai profunde decât cele de mai sus. O primă implicaţie ar fi aceea că mutarea vine la extrem de scurt timp după întâlnirea de la Dubai a autorităţilor naţionale cu rol de reglementare în domeniul accesului la Internet, întâlnire care a avut loc la sfârşitul anului trecut, şi despre a cărei semnificaţie am scris la momentul respectiv în paginile acestei reviste. Privind lucrurile sub acest unghi, este foarte posibil ca mu-tarea Google să vină ca un prim răspuns la potenţialul peri-col apărut la orizont pentru corporaţiile bazate pe Internet. O primă acţiune de contraatac, dacă vreţi.

O a doua implicaţie ţine, în opinia mea, de sfera afacerilor propriu-zise. Printr-o asemenea acţiune, Google îşi afirmă în mod clar intenţia de a deveni un jucător principal nu neapărat în domeniul telecom, cât în cel al serviciilor. Şi ce serviciu este mai tentant la ora actuală, precum şi în perspectivă, dacă nu acela de cloud computing adresat indivizilor, dar şi firmelor de diverse dimensiuni?

Un atac clar la adresa unor alţi furnizori de servicii simila-re, dar furnizate în manieră clasică, cum ar fi, de pildă, IBM? Foarte posibil, ba chiar foarte probabil. Rămâne de văzut cât de „otrăvită” va fi o asemenea mutare pentru beneficiarul final, cel care, ospătându-se din „aperitivul” accesului gratuit la Internet, s-ar putea trezi că plăteşte pentru desert mai mult decât pentru un prânz întreg. �

[email protected]

Contraatac corporatist

http://www.eset.ro

www.ittrends.ro

2 Nr. 1 - Ianuarie 2013T E N D I N Ţ E

1. Cloud Computing: SaaSSoftware as a service (SaaS) va con-tinua să influențeze substanțial piața de software în 2013. Sunt disponibile soluții SaaS din ce în ce mai multe și mai cuprinzătoare, iar zonele tradiționale pre-cum colaborarea, comunicațiile unificate și CRM până la sisteme ERP realizate in-tegral în cloud, continuă să se dezvolte cu rapiditate. Împreună cu specialiștii în SaaS, companiile de software se remarcă tot mai des prin soluții SaaS care pot riva-liza cu ușurință cu software-ul tradițional. Firmele nu mai exclud categoric subiectul cloud, ci tind să țină cont de SaaS în deci-ziile lor investiționale, punând în balanță toate argumentele pro și contra.

2. Cloud Computing: Hosted Private CloudConceptul de hosted private cloud este consecința logică a externalizării tradiționale de IT. Avantajele tehnice și comerciale ale unei arhitecturi cloud se îmbină cu medii dedicate clientului de out-sourcing. Avantajul pentru client constă în modularitate și în posibilitatea de a opera un sistem personalizat adaptat la maturi-tatea firmei de IT respective .

3. Cloud Computing: Piața B2B pentru aplicațiiInspirați de succesul app store-urilor pen-tru smartphone-uri, tot mai mulți furni-zori de software și tehnologie crează piețe pentru vânzarea de aplicații busi-ness. Însă acestea nu se concentrează pe dispozitivele mobile, ci sunt poziționate ca platforme centrale de vânzări și pen-tru operatori în domeniul serviciilor cloud.Companiile, de exemplu, pot achiziționa serviciile cloud ale diverșilor furnizori și să le combine între ele. În cel mai bun caz,

operatorul de platformă cloud oferă factu-rarea, contract de proiectare și controlul calității pentru serviciul cumpărat, integral și din sursă unică. Clienții au astfel mai puțini parteneri cu care vor încheia un con-tract pentru furnizarea de servicii cloud, ceea ce este deosebit de avantajos dacă apar probleme. Cu toate acestea, integrarea serviciilor de cloud ale mai multor furni-zori reprezintă o provocare considerabilă pentru piețele de cloud și clienții lor; se pot aduce încă multe îmbunătățiri în materie de standardizare și interoperabilitate.

4. Dispozitive mobile, aplicații și managementul datelorTimp de câțiva ani, multe firme au ignorat creșterea necontrolată a dispozitivelor mo-bile și s-au prefăcut că nu observă când angajații lor descărcau tot felul de aplicații în smartphone-urile și tabletele de servi-ciu. Acum se află sub presiune deoarece trebuie să acționeze, pentru ca jungla de dispozitive mobile și aplicații care a re-zultat nu mai poate fi gestionată eficient și implică riscuri enorme de securitate.Disponibilitatea soluțiilor și a serviciilor pentru o administrare sigură a dispozi-tivelor, aplicațiilor și datelor, ca și a app store-urilor din firme a crescut semnificativ în ultimii doi ani. Aceasta oferă un potențial de creștere atrăgător pentru furnizorii poziționați corespunzător: PAC estimează că piața globală pentru dispozitive mo-bile și aplicații software de gestionare va crește în medie cu aproximativ 35% pe an.PAC va analiza mai atent aceste subiecte în vara anului 2013, în cadrul studiului euro-pean multi-client „Mobile Application Stores and Device Management for Companies” și va intervieva firme din Germania, Franța și Marea Britanie în legătură cu planurile lor de implementare, de necesități și de investiții.

5. Business Intelligence/ Business AnalyticsBusiness Intelligence și Business Analytics vor rămâne subiecte centrale în programul companiilor în 2013. Acestea necesită o bază solidă pentru decizii și planificare. Soluțiile care oferă o operare mai ușoară și mai flexibilă - și prin intermediul dispozi-tivelor mobile - și, în același timp, susțin liniile de afaceri, sunt foarte căutate. În consecință, crește și nevoia de adminis-trare eficientă a datelor.

6. Big DataBig data nu mai este o tendință abstractă pentru firme, ci a devenit realitate. Acestea încearcă să descopere nu doar modalități noi de manipulare a fluxului de informații, ci și să abordeze soluțiile în așa fel încât să folosească la maxim oportunitățile de afa-ceri pe care le reprezintă big data. Această atitudine va stimula investițiile inițiale în zonele de administrare a datelor și analiza de date, precum și investițiile în serviciile corespunzătoare de consultanță și inte-grare de sisteme. Imensul interes suscitat de tehnologiile in-memory are legătură și cu big data.

7. Securitate IT, în special Cyber SecurityÎn ceea ce privește subiectul întotdeauna prezent al securității IT, cyber security deschide lista programelor firmelor pentru 2013 - mai ales pentru conducere. Digita-lizarea proceselor de afaceri și utilizarea conexă a internetului și a dispozitivelor mobile sunt cei mai relevanți factori care determină investițiile în servicii și soluții de securitate. „Nu există economie digitală fără încredere digitală!”

(Continuare în pagina 19)

Top 10 tendințe în IT în 2013, în viziunea PACPAC a publicat recent lista principalelor tendințe care se vor manifesta pe piață în acest an. Fără a avea pretenția unei clasificări, lista este următoarea.

www.ittrends.ro


I N T E R V I U

http://www.asesoft.ro

www.ittrends.ro

4 Nr. 1 - Ianuarie 2013E V E N I M E N T

Dar ce este Big Data și de ce ar trebui să ne preocupe acest domeniu? Trăim într-o eră a vitezei informaționale și tehnologice, în care se generează atât de multă informație și din atât de multe surse încât numai în ultimii doi ani s-a creat 90% din volumul de date existente azi în lume. Astăzi datele sunt generate de camere video, tranzacții online, bloguri, rețele sociale, sen-zori, emailuri... și sursele de date continuă să crească. Calculați numai câte date generează de exemplu 25.000 zboruri zilnice, știind că un singur zbor poate să genereze 10 tera-bytes de date în numai 30 minute. Ce să fa-cem cu aceste date? Sunt atât de multe, de dinamice și aparent necorelate... cum să le stocăm, prelucrăm și cum să găsim un sens în ele - iată ce înseamnă Big Data.

Specialiștii atrag atenția însă că Big Data nu înseamnă numai volum, ci și viteză și varietate. Aceste date nu pot fi stocate și in-terpretate în mod tradițional; ele se produc cu o viteză uluitoare și vin din atât de multe surse că sunt aproape imposibil de urmărit. De aceea, analiza lor se aplică nu numai companiilor cum sunt Facebook și Google, ci și acelor companii care generează „numai” 194 terabytes de date (media volumului de date per companie conform unui recent studiu IDG): bănci, hoteluri, magazine on-line, lanțuri de magazine, call centere, ope-ratori de telefonie mobilă, industria medicală sau de asigurări... și lista nu se oprește aici.

Conform unui studiu McKinsey analiza Big Data aduce mai multă transparență informațională într-o companie, îmbună-tă țește procesul de decizie făcând posibile analize mai sofisticate și dă opțiunea de a segmenta mai bine clienții. Astfel produsele și serviciile devin mai ușor de personalizat și putem avea la îndemână analize mult mai detaliate ale performanței (de la inven-tarul produselor la zilele de vacanță). Mai mult, aplicabilitățile big data sunt practic neîngrădite, poți folosi big data ca să mărești nivelul de securitate al firmei (și chiar cel al securității naționale), să îți tarifezi serviciile mai corect, să descoperi noi metode de trata-

ment medical, să faci excavări echilibrate de resurse naturale etc.

Ce industrii adoptă cel mai bine Big Data?Nu pare să existe o industrie astăzi care să nu aibă beneficii de pe urma analizei Big Data, dar este adevărat că unele din ele au reușit deja să genereze interes prin sucesul obținut din analiza acestor date.

Tesco (marele lanț de magazine din Marea Britanie) este poate unul din cele mai populare cazuri de marketing bazat pe analiza Big Data, ei folosind datele despre cumpărăturile clienților pentru a trimite cu-poane perso nalizate sau pentru a aranja în mod optim mărfurile pe raft. Și ideile lor nu s-au oprit aici; au dezvoltat o întreagă serie de politici de fidelizare a clienților bazată pe analiza Big Data: de exemplu publicitatea personalizată pe mobil împreună cu acce-sul gratuit la internet în magazine. Cine alt-cineva ar putea spune că a redus cu 6 mili-oane de lire (7 mili oane euro) cantitatea de produse expirate în timpul verii sau că a redus cu 50 milioane de lire (60 milioane euro) stocul ținut în depozite și toate aceste cu ajutorul Big Data?

Media este alt domeniu care a făcut vâlvă în ultima vreme în legătură cu Big Data din cauza unui alt caz foarte cunoscut: modul în care în campania electorală echipa actualului Președinte al Statelor Unite, Barack Obama, s-a folosit analiza datelor pentru a duce la capăt campanii personalizate. Rezultatele au uimit lumea întreagă. În timp ce pen-tru analizele de opinie se intervievează cam 1.000 persoane pentru un subiect, în cam-pania Obama au fost intervievate 25.000 de persoane. Toate aceste date erau colectate, analizate și din ele au determinat care era audiența care avea nevoie să fie convinsă mai mult.

Pentru a afla și ce alte industrii au benefi-ciat până acum de analize Big Data sunteți așteptați la conferința Big Data din 30 ia-nuarie, pentru a-i asculta și a conversa cu specialiștii în domeniu și pentru a intra în comunitatea Big Data. �

Big Data în Româniade Valentina Crișan, Vice-President EuroCloud Romania

În 30 ianuarie 2013 va avea loc la Grand Hotel Continental prima conferință Big Data din România. Evenimentul va reuni companii precum GoodData, GigaSpaces, Oracle, Adobe, UberVU, Axemblr, care ex plo a-tează diver se aspecte ale Big Data fie ca furnizori de servicii, fie pentru a crea pro duse inovatoare. Împreună cu ei, EuroCloud Romania a creat un eveniment care se adresează lumii tehnice, dar mai ales celor care vor să știe cum Big Data influențează deciziile pe care le luăm azi, ce oportunități există în prelucrarea acestor date și cum ar putea să facă acest lucru. Pentru lumea tehnică, partea a doua a zilei vorbește exact despre ceea ce trebuie să faci la nivel de implementare și cum poți să obții rezultate.

www.ittrends.ro


UNIUNEA EUROPEANA

EDI�IA2 0 1 3CONFERIN�Ă INTERNA�IONALĂ TELECOM

PARTICIPANTI LA EDITIA 17ALCATEL‐LUCENT,

ALLVIEW, CERTSIGN,COSMOTE, DELL, ERICSSON,

EUROWEB, EVOLIO,GOOGLE, HITACHI,

HONEYWELL, HTC, HUAWEI,IBM, INTEL, LENOVO, LG ELETRONICS, NEC,

NETCITY T, OMNILOGIC,ORANGE, PANASONIC,

Q�EAST SOFTWARE,RADIOCOM, RCS – RDS,

ROHDE&SCHWARZ,ROMKATEL, ROMSYS,

ROMTELECOM, SONY, STARSTORAGE, TEAMNET,TELETRANS, THALES,

TRANSELECTRICA, VERIDIANSYSTEMS, VODAFONE,

XEROX, ZTE

PARTENERI MEDIAAgerpres, Agora Group, BIZ,Bloomberg, Business Arena,Business Magazin, Business

Review, Capital, Chip,ClubIT&C, ComputerBlog.ro,

Comunica�i Mobile,Diplomat Club, eFinance,Fin.ro, HotNews.ro, IDG,

Income Magazine, InformMedia, IT Trends,

Mastermind Comm., Media,Media Expres, Media IQ,Mediafax Group, Money

Channel, MTR Press,NewsIn, Q Magazine,

Railway PRO, Reuters,Romania Libera, T&T,

Tribuna Economica,Ziare.com, Ziarul Financiar

ASOCIATIIACC, ACD, ADSI, AITR, Al.

Digitala, AmCham, ANEIR,ANIS, ANISP, ANSSI, AOAR,AOMR, AOTR, APADOR‐CH,

APDETIC/ECOTIC, APERO,APREL, APTI, ARA, ARB,

ARCA, ARIES, ARMO,Asocia�a Credis, Asocia�a

Gamerilor Profesionis�,ASPI, ATIC, AXTI, BSA,

CCIRC, ENVIRON, InternetSociety, ORDA,

PE, RONIX

www. zcom. ro

17

16MAI2013

ZIUA COMUNICATIILOR - EDI�IA 16, 2012 CES LAS VEGAS 2013 MWC BARCELONA CEBIT HANNOVER NETWORKING

MINISTERUL COMUNICATIILOR SISOCIETATII INFORMATIONALE

INREGISTRAREA PARTICIPARII LA: www.zcom/inregistrare tel: 021 2557900 email: [email protected]

http://www.zcom.ro

www.ittrends.ro


Horizon 27 n-a fost singurul sistem cu Windows 8 de la cel mai mare show de electronice pentru consumatori din lume. Mai toți expozanții au venit cu aparate dotate cu noul sistem de operare de la Microsoft, însă una dintre cele mai bogate game de astfel de soluții se găseau tot la Lenovo. Cele mai interesante s-au dovedit ultrabook-urile din seria IdeeaPad U, dar și desktop-urile au ieșit în evidență, inclu-siv cele pentru gaming, precum Lenovo Erazer X700. Pentru oamenii de business, modelul convertibil ThinkPad Helix ar putea reprezenta o achiziție și utilă, și de efect în 2013.

„Oamenii iubesc tehnologia touch. Se găsește peste tot în această lume PC Plus și deschide noi moduri de interacțiune între oameni, device-uri și conținut”, a declarat Peter Hortensius, președinte la Product Group și vicepreședinte senior Lenovo. „Am integrat în mod agresiv tehnologia touch în calculatoarele noastre pentru segmentul consumer, astfel încât să avem unul dintre cele mai largi portofolii de device-uri touch cu Windows 8.”

Nici gama de smarthone-uri cu care Lenovo s-a prezentat la Las Vegas nu a fost cu mai puțin spectaculoasă decât cele-lalte produse. Noile modele prezentate la început de an se adresează, spune producătorul, tuturor categoriilor de utili-zatori, de la începători la profesioniști cu aplicații serioase. În funcție de scenariile de utilizare pentru care au fost create, telefoanele inteligente de la Lenovo pot fi disponibile pentru nevoi multimedia și de entertainment, dar există și modele la care primează opțiunile de securitate sau autonomie.

„Pentru utilizatorii de smartphone nu există soluție universală”, a spus Liu Jun, președinte MIDH și vice-președinte senior Lenovo Group. „Am învățat de la clienții noștri și am înțeles că ei au multe motive diferite, unice, pentru care aleg telefoanele smart de la Lenovo. Noul nostru portofoliu conține device-uri făcute să mulțumească și să uimească o varietate mare de clienți la nivel global, cu un telefon diferit pentru fiecare utilizator.”

Un concept interesant marca Lenovo și-a făcut și el apariția la CES anul acesta – phablet-ul Lenovo K900. Socotit nava amiral a flotei de smartphone-uri cu care atacă piața Lenovo, modelul ultrasubțire se laudă cu performanțe notabile, susținute de sub capota din spatele ecranului de 5,5 inci de un procesor Intel. � (C. Faur)

Lenovo,Lenovo, cel mai bun PC la CES cel mai bun PC la CES

Un all-in-one de la Lenovo a câștigat categoria celor mai bune calculatoare personale și tablete la această ediție a târgului internațional Consumer Electronics Show, ținut în fiecare an la Las Vegas, în Statele Unite. Cu ecranul tactil de 27 de inci și o mulțime de opțiuni care încurajează colaborarea și gaming-ul, sistemul a impresionat pe foarte multă lume la un show la care toată lumea dorește să impresioneze. Modelul Horizon 27, făcut special

pentru o experiență multiutilizator, folosește ca sistem de operare Windows 8 și poate fi folosit pe post de coffeetable computer. Interesant este faptul că Lenovo este la prima încercare serioasă de a veni pe piață cu un astfel de device.

www.ittrends.ro


B U S I N E S S P R O C E S S M A N A G E M E N T

Vom încerca să dăm câteva posibile răspunsuri la aceste întrebări atât în prezentul articol, cât și în cele ce vor urma. Călătoria în această fascinantă și dinamică lume a proceselor de business începe astăzi...

Pasul 1. Ce sunt procesele de business? În momentul înființării, orice organizație își stabilește prin planul de business o strategie prin care va încerca să atingă un set de obiective într-un anumit interval de timp. Rezultatul acestui demers se materializează într-un set de procese de business.

Practic, prin procese de business înțelegem totalitatea activităților ce se desfășoară în anumite condiții și după anumite reguli și care ajută/contribuie la generarea unei valori de business (crearea unui produs sau serviciu pentru una sau mai multe grupe de clienți).

După ce avem acum un set minimal de informații asupra a ceea ce reprezintă procesele de business, voi încerca să fac o scurtă incursiune în trecutul foarte apropiat...

Ne aducem cu toții aminte că pe vremea când „economia duduia” factorii de decizie priveau cu scepticism, uneori cu aroganță, tot ceea ce făcea referire la folosirea unor tehnici manageriale corecte și coerente în evaluarea modului în care sunt executate procesele de business. Și aceasta pentru simplul fapt că lucrurile mergeau bine și foarte bine folosind resursele existente. Marjele de profit erau excelente, bonusurile și primele mergeau... Sales-ul raporta în permanență tendințe de creștere (mai totdeauna cu o pantă de creștere de cel puțin 30-40%). Comenzile veneau, totul era „roz”. De ce mai avem nevoie de soluții noi când toate procesele noastre sunt bine puse la punct?

A venit însă și toamna lui 2008... Dintr-o dată, o frână invizibilă, a blocat motoarele economiei care mai deunăzi „duduiau”... Ce s-a întâmplat oare? Cum de am ajuns într-o situație atât de complicată? Unde sunt resursele care altădată păreau inepuizabile? S-au dus... Mulți dintre cei care erau încrezători în mersul pe același trend ascendent s-au blocat. Nu au mai știut ce să facă și au cedat locul altora care trebuiau să țină cât de cât marjele acolo unde erau.

S-au luat și primele măsuri: reducerea cheltuielilor cu materialele con-sumabile, cu serviciile externe, cu personalul... Pentru unii a sunat definitiv ceasul retragerii din business. Alții încearcă să supraviețuiască și astăzi...

Un lucru nu au luat în considerare cei care credeau în imortalitatea mo-delului lor de business. Au ignorat faptul că un business este ca un organism viu, care are o sumă de funcțiuni puternic corelate ce-i asigură existența. Au nesocotit faptul că totul este legat de modul în care se gestionează procesele de business în ansamblul lor: resurse umane, materiale, reguli și timp. Alții nu înțeleg nici astăzi acest model de management.

Din cele de mai sus, este esențial să înțelegem că unele dintre dezastre ar fi putut fi evitate. Chiar și astăzi multe dintre probleme pot dispărea dacă administrarea business-ului se face în mod proactiv și nu reactiv.

În articolul viitor vom prezenta de ce modelul managementului prin pro-cese poate oferi un cadru de lucru optimizat condițiilor externe în care se desfășoară business-ul. �

Despre Procesele de Business…

de Cristian Ivănuș, Independent Senior Consultant - IT & Business

De multe ori auzim în diverse situații sau conjuncturi vorbindu-se despre procesele de business… fie că sunt de tip outsourcing, analysis, reengineering, transformation, optimization etc.De fapt ce reprezintă acestea? Cum apar procesele de business? Care sunt mecanismele prin care legăm procesele de business de obiectivele companiei? Care este frecvența cu care monitorizăm gradul de înde plinire al obiectivelor? Cum pre zen tăm re-zultatele? De ce apar une ori diferențe între obiectivele departamentale ale organizației? Cum se poziționează managementul prin procese față de managementul tradițional de tip funcțional? Cum se face tranziția la un model de business bazat pe mana-gement de procese?Cum ne ajută tehnologia? Cum alegem soluțiile? Și lista întrebărilor poate continua.

www.ittrends.ro

8 Nr. 1 - Ianuarie 2013O P I N I I

Privind cu încredere (dar nu cu capul…) în nori…

La început de 2013, dacă tot am scăpat de Sfârşitul Lumii, să privim cu încredere către viitorul tehnologiilor, aşa cum începusem încă din Decembrie. Cum universul Cloud Computing se menţine în topurile analiştilor ca una dintre

tendinţele cu impact major atât pentru schimbarea obiceiurilor de business, cât şi pentru rutinele noastre domestice, e firesc să ne preocupe ce se va întâmpla cu cloud-ul în viitor.

„Piaţa serviciilor cloud este de departe sectorul cu rata de creştere cea mai dezvoltată,” aprecia Ed Anderson, director de cercetare la Gartner. „Cheia obţinerii de avantaje clare din această dezvoltare spectaculoasă va fi înţelegerea diferitelor nuanţe de oportunitate pentru diferitele segmente de servicii în funcţie de cerinţele geografice şi prioritizarea investiţiilor.” Iată un punct de vedere cât se poate de clar şi o confirmare a faptului că de la an la an tot mai mulţi specialişti sunt seduşi de migrarea în cloud. În studiul „2012 Future of Cloud Computing”, realizat la iniţiativa North Bridge în parteneriat cu peste 40 de pio nieri cloud, prin-tre care Amazon Web Services, Citrix, Microsoft, RedHat, SAP şi VMware, 82% dintre cei 785 de respondenţi au fost de acord că platformele SaaS trebuie să reprezinte prima prioritate pen-tru investiţiile din zona enterprise, iar 84% dintre aceştia sunt convinşi că SaaS este modelul de deployment ideal pentru noile aplicaţii.

Dar, cum spunea şi Ed Anderson, important este nu ce cred vendorii şi dezvoltatorii, ci care e părerea investitorilor… Aceştia privesc dincolo de stratificaţia orizontală a Cloud-ului, descrisă în mod tradiţional prin SaaS, IaaS şi PaaS, fiind interesaţi de o perspectivă mult mai orientată către business. Din acest punct de „belvedere”, Cloud-ul apare ca o nouă interpretare pentru ceea ce înţelegem prin software, cu implicaţii în toate marile categorii de soluţii şi servicii precum big data, CRM, e-commerce, mediile sociale şi mobile computing. Iată câteva aprecieri legate de noile „formaţiuni noroase” care se întrevăd deja la orizontul fiecăreia dintre aceste zone de dezvoltare.

Big data/analytics – una dintre direcţiile de afirmare şi pro-liferare a tehnologiilor cloud a fost nevoia continuă de spaţiu de stocare şi procesare pentru volumele din ce în ce mai mari de date. Big Data a devenit o noţiune asociată cu noile posibilităţi de sto-care, administrare şi analiză a datelor provenite din sursele cele mai heterogene. Nu e de mirare că şi printre cele mai populare servicii cloud sunt cele de găzduire, care uită vechile angoase le-gate de confidenţialitatea şi securitatea datelor găzduite „în nori”.

E-commerce – cum viaţa nu e niciodată ca teoria, nici situaţiile reale nu apar ca urmare a unor reguli prestabilite, ci prin orien-tarea către poteci bătătorite prin best-practices. De exemplu, comerţul social a apărut în momentul în care comunicarea socială a depăşit cu mult popularitatea de care se bucurau mediile clasice

de promovare, iar comerţul mobil s-a afirmat în momentul în care clientul putea să acceseze oferta şi să dea comanda de oriunde. Aceste noi tipuri de „contexte comerciale” au generat noi nivele de segmentare a clienţilor, ajungându-se la formula: „Piaţa mea de astăzi o reprezintă toţi clienţii virtuali care pot să comande acum”.

Mediile sociale – ne place sau nu, ne e frică sau nu să punem poze sau date personale, Facebook-ul a ajuns astăzi la aproape 1 miliard de utilizatori, adică a şasea parte din populaţia lumii. Cu toate acestea, unii afirmă că Facebook nu este nici pe de-parte cel mai larg mediu social, ci doar un exemplu de fenomen care reflectă o nouă cultură de colaborare socială, insuficient exploatat încă pentru mediile enterprise. Urmărind atent „efectele Facebook”, dezvoltatorii enterprise dispun de un imens potenţial de inspiraţie care trebuie să îi ajute la catalizarea unor noi medii de conectare, colaborare şi partajare organizaţională, pe baza aplicaţiilor cloud.

Utilizatorii mobili – de ce telefoanele de ultimă generaţie se cheamă „smart”? Pentru că pe lângă serviciile clasice de tele-fonie, extind accesul la toate mediile de comunicare, prin inter-mediul unui ecosistem de servicii cloud care include orice formă de conţinut, formate media sau aplicaţii. Noua eră a comunicării şi localizării în cloud înseamnă că indiferent unde ne aflăm, mediile de comunicare de care avem nevoie în orice moment, pot fi accesate în funcţie de condiţiile specifice pentru locaţia şi situaţia în care ne aflăm.

Mai aveţi încă dubii legate de utilitatea serviciilor bazate pe cloud? Cel mai bun exemplu sunt situaţiile reale. Încercaţi să renunţaţi o zi la telefonul mobil. Pentru cei care au devenit dependenţi, va fi imposibil… Încercaţi să ajungeţi undeva în România fără GPS şi fără telefon… Vă veţi simţi ca primii expor-tori în căutarea mirodeniilor. Eu am păţit-o: încercam să ajung la o adresă necunoscută, într-un oraş necunoscut, când mi s-a terminat bateria de la telefon şi nici nu aveam chargerul de la maşină. Dar m-am bazat pe cel de-al şaptelea simţ alimentat de reminiscenţele de simţuri de orientare naturale şi m-am decurcat. Deşi am învăţat deja drumul, mergând de mai multe ori la adresa respectivă, acum niciodată nu uit să am şi un GPS prin preajmă şi ca bateria telefonului să fie în cea mai bună formă… �

[email protected]

Radu Crahmaliuc

www.ittrends.ro


S O L U Ţ I I


www.ittrends.ro

10 Nr. 1 - Ianuarie 2013I N T E R V I U

IT Trends: Ce reprezintă pentru dum-neavoastră CIO Council?

Cătălin Popescu: CIO Council este unica modalitate consistentă și consecventă prin care IT Managerii și executivii în IT din România își pot împărtăși viziunile și even-tual strategiile pe care le adoptă în munca lor. CIO Council este locul în care putem găsi soluții inovatoare și adaptate pieței ro-mânești; amintesc acest lucru deoarece, spre deosebire de piețele dezvoltate, în Româ nia, ca „emerging market” soluțiile din alte părți nu par să se potrivească întotdeauna; în contrapartidă, de cele mai multe ori, soluțiile „Made in Romania” par să prindă foarte bine în companiile din exterior, unde lucru-rile tind să devină inflexibile, iar întrebarea „de ce” să își piardă înțelesul.

ITT: Cum vedeți poziționarea CIO Council în peisajul IT românesc actual?

CP: Ca și poziționare, avem câteva roluri cât se poate de clare: Stabilire de trenduri, Adaptare de viziuni, Integrarea de tehno-logii edge – și facem aici distincția între noutate și inovație, Susținere mutuală în IT (nu avem totuși un sindicat:)), Corecti-tudine și Cooperare.

ITT: Ce acțiuni v-ați dori să întreprindă CIO Council în viitorul imediat?

CP: CIO Trebuie să rămână consecvent rolurilor de mai sus, astfel încât este im-

portant să devină mai vizibil în rândul companiilor angajatoare, cât și al furnizo-rilor de produse și servicii IT. CIO a în-ceput să devină un punct de referință în discuțiile cu partenerii noștri, iar ca părere personală, în CIO ar trebui să creăm un gen de IT Fellowship, unde cei mai juniori sau cu mai puțină expunere ar putea să își adreseze problemele din job-ul lor.

ITT: Cum vă percepeți poziția de CIO într-o companie mare pe piața actuală a muncii? Considerați că o asemenea poziție se bucură de suficientă conștientizare din partea tuturor actorilor de pe această piață sau mai sunt lucruri de făcut pentru a schimba percepția?

CP: Trecând peste dificultățile inerente oricărei poziții de management, cred că o asemenea poziție vine cu o responsabili-tate clară: aceea de a fi încontinuu pre-ocupat de ce va urma, și prin asta înțeleg identificarea și susținerea talentelor atât în intern, cât și în extern. Rolul tuturor di-rectorilor și managerilor IT este de a for-ma oameni și organizații pentru a putea susține în continuare poziția României în ecosistemul general IT.

Conștientizarea despre care vorbim aici cred că diferă de la caz la caz. Abordarea mea este destul de pragmatică, în sensul în care dacă reușim să adăugam valoare

prin natura preocupărilor noastre atunci aceasta vine ca un dat, în timp ce dacă ne poziționăm într-un mod reactiv, căpătăm un alt tip de conștientizare, de data aceasta negativă. Ca și concluzie, nu cred că se mai pune problema conștientizării ca atare, întrucât nu mai există organizații, oricât de mici, care să nu aibă nevoi IT, ci apare ideea de „drive” și de parteneriat efectiv cu cei din operațiuni directe.

ITT: Considerați că această poziție, de CIO într-o companie mare, reprezintă etapa supremă din viața dumneavoastră? Dacă nu, ce ați dori să urmeze, evident prin încorporarea experienței acumulate până acum?

CP: Cu siguranță nu, totuși ideea de a excela într-un loc sau un job nu înseamnă un lucru foarte rău. Ca etapă următoare, încă nu m-am decis, nu de alta, dar îmi place mult prea mult ce fac acum, dar dacă aș avea de ales, m-aș orienta către un rol bazat pe îmbunătățire de procese și elimi-nare de pierderi. Nu de alta, dar am o fire foarte critică. �

CIO Council: formator de oameni și organizații

Cătălin Popescu, CIO Council

www.agora.roPRIMA TA SURSĂ ÎN TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI COMUNICAŢIILORCOMUNICAŢIILOR

de Romulus Maier

http://www.agora.ro

www.ittrends.ro


I N T E R V I U

Iulian Manea, director regional în cadrul SIVECO, ne-a explicat de ce este apreciată expertiza românească în IT.

ITT: SIVECO are de mai mulţi ani pro-iecte în zona Mării Caspice. Cum apreciaţi această experienţă?

Iulian Manea: Este una extrem de valoroasă şi cred că orice firmă care ajunge în ţări precum Kazakhstan, Turkmenistan, Azerbaijan ar spune acelaşi lucru. Noi facem proiecte din 2009 şi acum am intrat în al IV-lea an de parteneriat. De altfel, strategia noastră este să dezvoltăm parteneriate pe termen lung, să consolidăm relaţiile cu be-neficiarii noştri pentru proiecte viitoare, nu numai de eLearning – acesta a fost începu-tul - ci şi de ERP, eCustoms, eAgriculture, eHealth sau Social Assistance. Adică acele domenii în care avem expertiză în proiecte naţionale, de anvergură şi care reprezintă în acelaşi timp zone de importanţă strategică şi impact socio-economic major pentru orice ţară.

În Kazakhstan am încheiat prima fază a unui proiect naţional de informatizare pen-tru Ministerul Educaţiei, unde am livrat un număr de 4200 de lecţii multimedia interac tive bilingve pentru învăţământul secundar, în mai puţin de un an de zile. Datorită succesului înregistrat de acest proiect va urma o extindere la alte grupuri-ţintă. În Azerbaijan am implementat soluţia naţională de eLearning şi iată că acum sun-tem în cea de-a IV-a etapă de dezvoltare. În Turkmenistan finalizăm lunile acestea un contract de furnizare de soluţii ERP pentru cea mai mare companie naţională din dome-niul petrolier. Sigur că avem şi alte proiecte aflate în diferite faze de pregătire, în dome-niile amintite mai sus. Pe lângă faptul că SIVECO şi-a demonstrat deja experienţa şi reputaţia internaţională prin implementa-

rea cu succes a unor proiecte de anvergură în spaţiul CIS, totodată a creat de asemenea şi anumite parteneriate strategice pe ter-men lung în aceste ţări, devenind astfel un jucător important în transferul de tehnolo-gii inovative, dar şi un formator de resurse locale înalt specializate.

ITT: De curând aţi anunţat că veţi fi furni-zor pentru SOCAR. Practic ce le veţi livra?

Iulian Manea: Înainte de toate aş dori să vă spun că SOCAR este compania petrolieră de stat din Azerbaijan şi una dintre cele mai mari companii petroliere din lume. Noi vom implementa un sistem ERP către Black Sea Terminal. Acesta este un terminal marin și port destinat transportului de petrol și pro-duse petroliere, deținut de către SOCAR şi construit în Georgia la cele mai înalte stan-darde internaționale. Clientul nostru va be-neficia de componentele de Management Financiar, Mijloace Fixe, Stocuri, Mente-nanţă şi Achiziţii din pachetul SIVECO Applications 2020. Vom asigura, de ase-menea, pregătirea utilizatorilor şi suportul tehnic pentru modulele contractate.

ITT: Faţă de alţi competitori, ce atu aţi avut?

Iulian Manea: Avantajul nostru competi-tiv este faptul că avem o soluţie ERP - SIVECO Applications 2020 - realizată la standarde internaţionale, care acoperă domenii in-dustriale variate, inclusiv cel al petrolului şi gazelor, şi răspunde celor mai pretenţioase cerinţe. Nu multe firme se pot lăuda cu acest nivel de specializare şi customizare al aces-tei soluţii informatice. SIVECO Applications 2020 este un produs matur, viabil, care a încorporat an de an tehnologie inovativă. Domeniul petrolier este prin excelenţă unul dinamic şi de importanţă strategică. Foarte important este că sistemul nostru ERP a fost deja implementat la cunoscuţi operatori

portuari de produse petroliere, cum sunt Compania Naţională OMV Petrom, COMVEX sau UNICOM Holding. Deci putem spune că avem referinţe puternice, dublate de numeroase recunoaşteri internaţionale în competiţii în care am fost premiaţi pentru inovaţie în tehnologie.

Ţările din spaţiul CIS care deţin resurse naturale impresionante privesc România ca pe un furnizor valoros de know-how în domeniul petrolier. Să nu uităm că România a fost şi rămâne în elita mondială a ţiţeiului, fiind nu numai un mare exportator, ci şi prima ţară din lume cu o producţie de ţiţei, oficial înregistrată în statisticile inter naţio-nale şi prima ţară în care s-a construit o rafinărie de ţiţei, la Ploieşti în anul 1856. De-a lungul timpului ne-am dezvoltat re-surse înalt specializate în acest domeniu.

ITT: A fost greu să depăşiţi barierele culturale?

Iulian Manea: Nu, dimpotrivă. Sigur că există diferenţe geografice, lingvistice sau culturale, dar nu le putem numi bariere. Noi oferim soluţii customizate de la caz la caz, ne pliem pe specificul clientului şi con-struim soluţia împreună cu el. Dar dincolo de partea tehnică, putem spune că produsul final „înglobează” şi mentalităţile specifice fiecărei culturi. Există o diferenţă uriaşă între soluţiile pe care le poţi cumpăra „la cheie”, cum se spune, şi cele construite şi customizate 100% pentru fiecare client în parte. Asta am făcut nu numai în zona Mării Caspice, dar şi în zona Golfului Persic sau în nordul Africii. În total, în 26 de ţări de pe 3 continente. �

Cum este valorificat IT-ul românesc în afara ţării?La începutul lunii ianuarie, SIVECO anunţa că a semnat un contract prin care va furniza o

soluţie ERP către SOCAR. Ştirea, preluată de toate canalele media, a reafirmat interesul organizaţiilor private şi publice din spaţiul Comunităţii Statelor Independente de a folosi

software produs în România.

Iulian Manea, director regional în cadrul SIVECO

www.ittrends.ro

12 Nr. 1 - Ianuarie 2013

Rep.: Lumea știe că Intel este în primul rând un producător de microprocesoare. Intel are însă inițiative importante și în alte domenii și astăzi aș dori să discutăm în primul rând despre inițiativele Intel în do-meniul educației, atât despre cele la nivel global, dar mai ales despre cele care sunt prezente și în România și despre planurile pe care le aveți pentru perioada următoare. Intel Education Initiative este un program global de 100 de milioane dolari/an. Ce și în ce formă se întâmplă din această perspectivă în România?

Adrian Cioroianu: Într-adevăr Intel este cunoscut ca principalul producător de echi-pamente hardware, însă de foarte mulți ani suntem un important susținător al dezvol tării educației cu ajutorul IT&C la nivel mondial. Prin programul Intel Education Initiative, în ultimii 10 ani, am investit practic peste 1 mili-

ard de dolari. Există două mari direcții în ceea ce privește educația, care sunt importante pentru Intel. Ambele direcții sunt dezvoltate, prin programe specifice și în România.

O directivă majoră este dedicată profeso-rilor și este denumită Intel Teach. Prin acest program dorim să ajutăm profesorii să uti-lizeze tehnologia în clasă, în educație. Practic nu îi învățăm doar cum să folosească un cal-culator, ci cum să utilizeze calculatorul pen-tru a-și pregăti lecțiile, să livreze lecțiile către elevi și cum să folosească tehnologia pentru a evalua elevii. Întregul program Intel Teach este conceput de către profesori și este dedicat profesorilor. Noi credem că nu este suficient doar să echipezi sălile de clasă cu tehnolo-gie, ci trebuie să-i și instruiești pe profesori cum să utilizeze acea tehnologie, pentru că altfel întreaga investiție este inutilă. O a doua inițiativă este dedicată elevilor, și mă refer aici în primul rând la sistemul preuniversi-tar, pornind de la grădiniță și până la clasa a XII-a. Ne dorim să facilităm accesul elevilor la tehnologie și să se ajungă în situația în care fiecare copil să aibă în fața sa un laptop și fiecare profesor să aibă laptop-ul propriu. Într-o clasă ideală ar trebui să avem profe-sorul cu lecțiile pe laptop, să avem copiii cu laptop-urile proprii, o tablă electronică, aco-perire Wi-Fi și acces la internet pentru toți și să avem conținut educațional. În momen-tul de față în școli avem mai mult ceea ce se numește Laborator PC, adică o sală dedicată în care există niște calculatoare și în care elevii sunt duși la „laborator”. De cele mai multe ori respectivele săli stau sub lacăt și acolo ajung elevii și profesorii doar la lecțiile de informatică. Noi ne dorim să aducem tehnologia la copii și nu copiii la tehnologie.

Cea de-a doua directivă majoră a implicării noastre în educație vizează elevii. Intel a dezvoltat un concept denumit Intel Class-mate PC, în fapt un laptop special dedicat elevilor, construit astfel încât să fie rezistent la șocuri, la lichide, să permită acces facil la tehnologie, să fie ușor de transportat și să fie ușor de folosit în relația elev-profesor. Acestea sunt livrate cu un software de ma-nagement prin care toate laptop-urile copiilor sunt conectate la laptop-ul profesorului, astfel încât acesta să dețină în permanență controlul și printr-o simplă apăsare de buton să poată livra lecția către elevi, cu o singură apăsare de buton să poată prelua controlul, dar în același timp și să le permită elevilor să lucreze individual. În orice sală de clasă există elevi care învață mai repede, elevi care învață mai încet, practic fiecare elev are rit-mul lui de a învăța. Cu ajutorul tehnologiei profesorul se poate plia și poate lucra cu fie-care elev în ritmul propriu al acestuia. Dacă vorbim despre evaluare, cu o simplă apăsare de buton profesorul poate trimite testul către elevi, aceștia încep să-l rezolve, profesorul poate vedea în fiecare moment în ce punct a ajuns fiecare dintre elevi, testele se întorc deja corectate și profesorul are la dispoziție și statistici pentru a vedea în ce zone au avut elevii cele mai multe dificultăți, zone pe care poate insista cu explicații suplimentare. Tehnologia vine ca o completare la ceea ce se întâmplă în sălile de clasă, nu suntem de părere că tehnologia trebuie să acopere tot

I N T E R V I U

Intel are programe ambițioase în educațiede Romulus Maier

Intel desfășoară programe ambițioase în educație la nivel mondial. Din ce în ce mai multe dintre aceste programe sunt prezente și în România, chiar dacă unele vin cu o oarecare întârziere față de alte țări din regiune. Un astfel de proiect își propune furnizarea de echipa-mente și conținut educațional pentru toți profesorii și elevii din ciclul preuniversitar. Despre

acest program și despre modul în care el ar putea fi implementat și în România, am avut plăcerea să discutăm cu Adrian Cioroianu, Business Development Manager, Intel România.

Adrian Cioroianu, Business Development Manager, Intel România

www.ittrends.ro


ceea ce se întâmplă în sala de clasă, dar ne dorim să oferim o soluție care să îi ajute pe profesori în modul de predare.

Rep.: Aveți deja câteva astfel de proiecte pilot și în România. Vă rugăm să ne dați câteva detalii despre acestea.

A.C.: Spre finalul anului 2012 am lansat două proiecte pilot în județul Bihor, unul la Colegiul Național Avram Iancu din Ștei și al doilea la Colegiul Economic Partenie Cosma din Oradea. În aceste proiecte am mers în parteneriat cu Microsoft, Lenovo, Hewlett-Packard și Intuitext (Softwin) și am încercat să oferim o soluție completă. La Ștei am mers cu calculatoare Intel Classmate PC, produse de Lenovo, iar la Oradea cu ThinClients HP MultiSeat. Am livrat software educațional Intuitext pentru Matematica de clasa a VI-a și licențe Microsoft pentru Windows și conținut educațional. Toate acestea au fost oferite gra-tuit celor două școli.

Prin aceste proiecte pilot ne dorim să demonstrăm că tehnologia poate să aducă un plus în ceea ce privește procesul de învățare

și în rezultatele obținute de elevi. Practic se efectuează o testare în paralel a acestor soluții. S-au ales două clase a VI-a, la una dintre ele profesorul predă utilizând tehnolo-gia, iar la a doua în mod tradițional. Elevii au fost testați înainte de demararea programelor pilot și vor fi testați din nou la final pen-tru a se observa care sunt diferențele dintre cele două clase și cele două metode, urmând să analizăm și dacă notele elevilor s-au îmbunătățit datorită utilizării tehnologiei.

Rep.: După cât timp veți face evaluarea?A.C.: Proiectul a fost demarat la începu-

tul lunii decembrie și îl vom derula până la mijlocul lunii februarie, astfel încât să putem cuprinde un capitol întreg care este predat elevilor. Trebuie să menționăm faptul că și profesorii care sunt implicați au beneficiat de o pregătire specială. Nu le-am furnizat

doar tehnologie, ci i-am și instruit cum să o folosească. La mijlocul lunii februarie vom putea trage o primă linie și să prezentăm un raport referitor la ceea ce s-a întâmplat. Ne dorim să demonstrăm că aceasta poate fi o abordare de succes, fie că este vorba despre elevi care au la dispoziție mai puține resurse decât cei din marile orașe, fie că vor-bim despre orașele mari. Dorim să extindem aceste proiecte pilot la nivel național.

Rep.: Acesta nu este un experiment efec-tuat în premieră, în România. Ați experi-mentat deja metoda în alte țări și aveți rezul-tate care demonstrează beneficiile utilizării tehnologiei în procesul de educație. Presupun că acest lucru se va dovedi și în România. Cum aveți de gând să continuați proiectul?

A.C.: Este adevărat. Pot da exemple din țări în care am implementat deja această soluție, și m-aș referi în primul rând la țări din regiune, atât membre UE, cât și țări care nu fac parte din Uniunea Europeană. La nivel global avem programe foarte mari, care presupun milioane de unități, dar poate că este mai puțin relevantă situația din țări cum ar fi Argentina, Brazilia, Indonezia sau Vietnam. Toate țările din jurul României au deja implementate astfel de programe. La nivelul Europei să luăm ca exemplu Portuga-lia care a implementat programul Magellan, prin care toți elevii din clasele I-VIII au primit Intel Classmate PC-uri, toți profesorii au primit laptop-uri și au beneficiat de pregătire profesională prin intermediul Intel Teach iar elevii pot să-și ia calculatoarele acasă pentru a-și face temele cu ajutorul lor, în familie. În Portugalia programul a fost implementat cu ajutorul guvernului și al ministerului IT&C și cu ajutorul operatorilor de telefonie mobilă și s-a ajuns ca în prezent programul să fie con-dus de către părinți.

Mai aproape de România avem programe în Macedonia, unde toți elevii din clasele I-IV lucrează cu Intel Classmate PC, au acces la conținut educațional, la Internet. În Macedo-nia vorbim de 60.000 de unități pentru elevi și de 21.000 de unități pentru profesori și se dorește extinderea programului și pentru clasele V-VIII.

În Turcia se desfășoară unul dintre cele mai mari proiecte educaționale, în care Intel este implicat, proiectul Fatih. Guvernul Turciei dorește să dea acces la tehnologie unui număr de 16 milioane de elevi și profesorilor acestora. În Turcia lucrăm la acest proiect împreună cu Siveco, pe partea de conținut

educațional digital. În Ungaria și Bulgaria Classmate PC-urile sunt deja o realitate.

Rep.: De ce laptop-uri și nu tablete?A.C.: Experiența pe care am căpătat-o

implementând astfel de programe în întreaga lume a relevat faptul că este foarte important ca elevii să poată și să scrie. Mai ales cei din clasele I-IV. Tabletele sunt foarte bune atunci când este vorba de consum de conținut, dar copiii trebuie să învețe să și scrie, nu doar să tragă cu degetul pe ecran și Classmate PC-urile sunt instrumente ideale în acest sens permițând să și creezi conținut, nu doar să consumi. Știm că este foarte incomod să introducem texte mai lungi pe o tabletă și că atunci când dorim să facem acest lucru simțim nevoia unei tastaturi. Ori în momen-tul în care pui o tastatură la o tabletă, aceasta devine un fel de laptop. În plus Classmate PC-urile vin și cu un stylus/creion atașat, care le permite copiilor să și scrie. Avem și o versiune de Classmate convertibilă, la care ecranul se rotește și se transformă practic într-o tabletă pe care poți scrie cu acel stylus. Trebuie menționat că pe lângă acel software de management care conectează laptop-urile elevilor la laptop-ul profesorului, acestea sunt echipate și cu soluții de securitate astfel încât copiii să nu fie vulnerabili la amenințările de pe internet, iar profesorul să le poată da acces la cele mai relevante resurse. De ase-menea, avem un magazin de aplicații pen-tru Classmate, denumit Intel AppUp, în care o secțiune specială este dedicată aplicațiilor pentru educație, elevii și profesorii având acces gratuit la acestea. �

I N T E R V I U

Continuarea materialului o puteţi citi pe www.ittrends.ro

www.ittrends.ro


Rep.: Vă propun să începem cu un scurt istoric Zitec. Când ați înființat firma? Câți acționari sunteți? Care sunt cele mai im-portante repere din istoria companiei?

Alexandru Lăpușan: Zitec a fost în-ființată în 2003, de către 3 colegi de la Automatică și Calculatoare: eu, Simona, care a devenit soția mea la 3 ani de la înființarea firmei, și Alexandru Novac, care s-a retras din acționariat în urmă cu cca. 3 ani. Am pornit la drum cu un buget minim, de aproximativ 3.000 USD, pe care i-am cheltuit foarte repede, pe primele calculatoare, pe chirie și pe un sistem de alarmă. În prezent eu și Simona deținem majoritatea în companie, dar credem într-o structură în care sunt răsplătiți oamenii din companie care merită. Pe acest principiu, în urmă cu 2 ani, am invitat în structura de acționariat, oferindu-le pachete gratu-ite de acțiuni, pe colegii care au dovedit că fac mai mult decât doar „fișa postului”. În

momentul de față în Zitec, înafară de mine și de Simona, mai sunt acționari și Ionuț Vodă, Alexandru Axon și Cristian Pena și toate deciziile le luăm împreună fără să ținem cont de numărul de procente pe care îl deține fiecare.

Rep.: Pe ce verticale de business acti-vează Zitec?

A.L.: În principal suntem axați pe re-alizarea de aplicații software online, per-sonalizate pentru clienți. Am evoluat față de modelul clasic de outsourcing, în care primești specificațiile și doar execuți, la un model în care contractele se fac pe perioade lungi și clienții rămân la noi pentru valoa-rea adăugată pe care o aducem în proiecte. Dacă ne-am rezuma doar la execuție am avea puține șanse pe plan internațional. Din punct de vedere al costurilor există multe destinații în care costurile sunt mai mici și nu mă refer doar la India, ci și la țări precum Ucraina, Moldova, Bulgaria... care sunt mai ieftine decât România.

Rep.: Din câte știu nu sunteți prezenți doar în online. Aveți soluții și în zona ERP, Document Management...

A.L.: Exact. Am debutat în online, dar noi nu vedem online-ul ca fiind alcătuit doar din situri de prezentare și shop-uri. În momentul de față chiar și o aplicație de ad-ministrare a unei companii este mai bine să fie aplicație web, distribuită, accesibilă din browser și nu aplicație clasică. Prin urmare pentru noi a fost destul de sim-plu ca de la situri web, cu o complexitate mare, să realizăm și softuri de gestiune ale unei firme, ca aplicații online. Pot da ca exemplu parteneriatul nostru cu Amadeus, pentru care am dezvoltat pro-

dusul Amadeus CARE, care este un ERP personalizat pentru activitatea Amadeus. Mai mult, am implementat acest produs pentru Amadeus în mai multe țări, cum ar fi Grecia, Egipt, în Middle East și urmează să-l mai implementăm și în alte țări. Este un exemplu clasic în care clientul nu are personal de IT dedicat pentru acest produs și noi ne ocupăm integral de el și de imple-mentarea și pe alte piețe.

Am încercat și să ne diversificăm, pentru că uneori am avut nevoie de instrumente care să ne ajute să fim mai eficienți în procesul de dezvoltare software. Din acest motiv am dezvoltat și produse proprii, cum este iZuvio, un produs pentru comerț elec-tronic, Zidox, un produs de document şi project management, sau HotelPeeps.ro, care este un portal de booking hotelier, care prezintă ofertele speciale pentru hote-lurile din cca. 100 de orașe monitorizate pe o perioadă de 4 luni în avans.

O altă direcție în care am investit în ul-timii 3 ani a fost în start-up-uri, până acum americane. Este o abordare ușor diferită, dar nu suntem singurii care fac așa ceva: mai există multe alte firme, în special din Rusia și Ucraina, care fac investiții în start-up-uri americane și există chiar și firme din România care au această abor-dare. Este vorba despre investițiile pe care le-am făcut în Media Ventures, Zipongo și Huddle Hero. Această direcție s-a născut cumva natural deoarece în 2008 și 2009, când toate mergeau mai greu, ne-am trezit în situația în care anumiți clienți nu și-au mai permis să-și dezvolte produsele, deși acest lucru era vital pentru ei. La câțiva dintre ei am transformat factura de servicii

Calitate mai bună și perfecționare continuăde Romulus Maier

Zitec împlinește anul acesta 10 ani de activitate, perioadă în care a devenit un nume de referință în industria locală de software. Despre drumul de până acum, planurile de viitor, diferențiatorii cu care o companie românească încearcă să se impună într-o competiție globală și despre permanenta obsesie pentru a crește calitatea serviciilor livrate și pen-

tru perfecționare, am avut plăcerea să discutăm cu Alexandru Lăpușan, CEO Zitec.Alexandru Lăpuşan, CEO Zitec

www.ittrends.ro


I N T E R V I U

în equity, în acțiuni. În cazul Huddle Hero am făcut o finanțare completă, iar anul acesta analizăm posibilitatea de a susține un start-up local, în care să acoperim și alte cheltuieli, nu doar dezvoltarea.

Rep.: Pe ce piețe dinafara României mai sunteți prezenți și care este raportul dintre business-ul local și cel internațional?

A.L.: La început am avut o orientare clară pentru clienți din afara României, având chiar 80% venituri din străinătate. În ultimii ani procentul business-ului din România a crescut semnificativ în pon-derea cifrei de afaceri. Anul trecut am obținut 50% venituri din România. Acest lucru se explică prin faptul că în România

am reușit să ne promovăm mai bine, să fim recunoscuți pentru calitatea serviciilor și astfel să fim selectați de jucători importanți din diverse industrii din România ca furni-zori de servicii. Activitatea noastră de-a lungul timpului a dovedit că putem livra proiecte complexe și am reușit să câștigăm clienți importanți. În România colaborăm cu grupul de firme Happy Tour, care in-clude și Paravion.ro, grupul Dante, care include eMag și ServSkills, Network One Distribution, JW Marriott, Mercedes Româ-nia, Sanoma Hearst, Amadeus Romania… deci clienți de calibru din România.

Rep.: Pentru foarte multe companii românești 2012 a fost un an slab, un an tulbure, cu foarte puține proiecte, în spe-cial în zona administrației. Cum a fost 2012 pentru Zitec?

A.L.: Niciodată până acum nu am avut niciun fel de contract cu vreo instituție

publică, nu pentru că nu ne-am fi dorit, ci pentru faptul că nu am reușit să găsim un limbaj comun. ADN-ul nostru nu este compatibil cu modul în care lucrează instituțiile publice din România. Prin ur-

mare lipsa proiectelor din administrație nu ne-a afectat în niciun fel. Anul trecut cifra noastră de afaceri a crescut cu 25%, ajungând la 1,4 milioane de euro.

Rep.: Ce obiective v-ați propus pentru 2013, atât din punct de vedere financiar, cât și, eventual, în ceea ce privește abor-darea unor proiecte noi?

A.L.: Ne propunem o creștere similară și în acest an, atât a echipei, cât și a cifrei de afaceri, și ne propunem și o creștere a ve-niturilor pe angajat, până la finalul anului.

Plănuim să creștem departamentul de online marketing, care în 2012, cu 4 oa-meni, a adus venituri de 250.000 euro. De asemenea vom promova rețeaua de afiliere Zaff.ro, care anul trecut a adus vânzări celor din rețea de cca. 150.000 euro. Pen-tru acest an ne dorim și alți advertiseri și suntem deja în discuții cu 2 jucători importanți de pe piață.

Rep.: Cât de mare este echipa Zitec? Care sunt principalele ei atu-uri? Ce piedici întâmpinați în creșterea echipei?

A.L.: Avem numeroase proiecte și avem nevoie de mai mulți oameni buni, dar este greu să-i găsim. Am investit destul de mult în departamentul și în procedurile noastre de recrutare, iar ca rezultat direct anul trecut s-au alăturat echipei noastre 17 colegi noi și au plecat doar 3.

Am început anul cu peste 60 de oa-meni, bine aleși. Suntem foarte mulțumiți de calitatea și eficiența echipei. Suntem preocupați în permanență de creșterea eficienței şi a calității serviciilor noas-tre și alocăm timp semnificativ pentru perfecționarea oamenilor, pentru schimbul de informații și pentru îmbunătățirea pro-ceselor.

Rep.: Sunteți prezenți și pe alte piețe, ați participat la multe evenimente inter-naționale, ați intrat în contact și cu com-panii de pe alte piețe. Ce avantaje și ce dezavantaje are o firmă din România?

A.L.: Este adevărat, suntem în contact cu clienți din multe țări și din multe in-dustrii. Lucrăm cu industria turismului, cu zona educațională, în sănătate, lifestyle,

retail... Suntem expuși la multe modele de business, pe care trebuie să le înțelegem pentru a le putea oferi instrumentele de care au nevoie.

În privința României avem foarte multe clișee, născute și înainte, și după 1989, cum ar fi că românii sunt buni la IT, că românii sunt mai creativi etc. și adevărul nu este chiar așa. Aceste clișee nu ne ajută în niciun fel, pentru că ne duc într-o zonă de confort și ne fac să nu mai investim în educație și în perfecționare.

Evident că suntem comparați cu firme de pe alte piețe. Inițial ai putea fi tentat să afirmi că o companie din România este

www.ittrends.ro


mai ieftină decât o companie din Franța, de exemplu. Dar când analizezi eficiența și calitatea rezultatelor livrate s-ar putea ca lucrurile să nu mai stea așa. Românii sunt creativi și au șansa de a găsi soluții ino-vative, dar pe de altă parte refuză regulile și trebuie să urmărești în permanență ca procesele să fie executate așa cum au fost decise. Principala problemă a României este lipsa de oameni bine pregătiți și de oameni care vor să se autoperfecționeze. Este un domeniu foarte competitiv, în care nu există șomaj. Orice programator, chiar dacă nu este foarte bun, își poate găsi un job imediat, prin urmare nu există o pre-siune foarte mare de a te perfecționa pen-tru a fi mai bun, ca să nu-ți pierzi locul de muncă. Și acest lucru reprezintă un dezavantaj pentru noi, pe termen lung.

Rep.: Și ce ar trebui făcut?A.L.: Guvernul ar trebui în primul rând

să nu intervină, mai ales în zona de IT unde concurența este foarte mare, atât la vânzarea unui produs, cât și la recruta-rea de programatori. În momentul în care guvernul acordă suport financiar firmelor de IT care creează cel puțin 200 de locuri de muncă, de exemplu, nu face decât să distrugă de fapt mediul concurențial co-rect. Cel mai bine ar fi ca guvernul să nu intervină cu nimic în acest domeniu, ci să lase mediul privat să-și facă treaba.

Rep.: Foarte multe firme de software visează să realizeze un produs, pentru care să găsească finanțare și la un mo-ment dat să fie listați la bursă. Aveți astfel de planuri?

A.L.: Este o Fata Morgana, foarte populară mai ales în ultimii ani. Mulți visează să facă un produs, pentru care să găsească o finanțare, acest lucru fiind

văzut ca un succes absolut și evident un exit, după care să-și petreacă restul vieții pe o insulă exotică. Într-un fel este bine că există această imagine pentru că îi poate determina pe unii să-și asume riscuri și să încerce să facă ceva. Pe de altă parte, creează și așteptări nerealiste, pentru că nu mulți înțeleg ce înseamnă un astfel de proiect și un astfel de efort și că rata de eșec este foarte mare.

Pentru noi care am plecat ca o firmă de servicii a fost și este dificil să ne promovăm produsele proprii, pentru că aceste produse necesită atenție 100%. Tocmai din acest motiv am mers pe principiul de a face ceea ce noi știm foarte bine - să construim pro-duse, și să lăsăm partea de sales & mar-keting și de dezvoltare a afacerii în seama altora care se pricep mai bine să facă acest lucru.

Rep.: Ce părere aveți despre share eco-nomy, despre care se vorbește tot mai des în America, o economie în care împărțim cu alții utilizarea unor produse?

A.L.: Sunt produse foarte tari. Eu am fo-losit, de exemplu, Airbnb și am constatat

că nivelul de servicii pe care un om care are 2 apartamente în Praga, să zicem, nu este cu nimic mai prejos decât cel oferit de hoteluri, ba chiar îți poate oferi ceva în plus. Și mi se par foarte tari și produsele de crowd funding, gen Kickstarter.com. Tendința este spre „totul ca serviciu”, pen-tru că se coboară foarte mult barierele de acces, rezultând o democratizare a accesu-lui la resurse.

Rep.: Ce ne puteți spune despre acti-vitățile extra-business în care Zitec se implică?

A.L.: Pentru noi este foarte important să participăm și la proiecte non-profit, nu

pentru a promova o imagine, ci pentru că noi credem că acele lucruri sunt impor-tante. Unele sunt realizate în cadru formal, în firmă, iar altele se bazează strict pe vo-luntariat. În cadru formal avem, de exem-plu, proiectul Alegeri.TV prin care ne-am propus să informăm alegătorii în legătură cu CV-urile și istoricul candidaților de pe buletinele de vot. Am constat cu neplăcere că acest lucru nu contează de fapt pentru alegătorii români, așa că ne întrebăm la modul serios dacă are sens să continuăm acest proiect.

Din fericire avem implicări și în pro-iecte care ne aduc mai multe satisfacții. De exemplu, am participat și la a 2-a ediție Restart România, din 2012, cu 2 echipe de programatori, constituite pe bază de voluntariat, unde am susținut 2 pro iecte: „Economia publică”, un proiect pentru creșterea transparenței, și proiectul „Orașul tuturor”, care își propune să carto grafieze nivelul de acces în instituțiile statului și în locurile publice pentru persoanele cu handicap locomotor. „Orașul tuturor” a fost premiat și a obținut finanțare din partea TechSoup România și ambasadelor SUA, Elveției și UK, și este un proiect pe care îl susținem în continuare.

Vom participa și în 2013 la astfel de pro-iecte. Credem că oamenii care sunt capa-bili să facă performanță într-un domeniu trebuie ajutați, așa că sprijinim și sportivi de performanță, cum ar fi Alex Găvan (http://alexgavan.ro/), care a urcat 4 optmiari din Himalaya, și Florin Simion (http://florinsimion.com), participant la multe maratoane. Sunt sportivi în care cre-dem şi promovăm toate aceste idei și valori în cadrul echipei. �

www.ittrends.ro



www.ittrends.ro


De ce anul 2013 e un an bun pentru software?de Mihai Nadăş

Mihai Nadăș este CTO la Yonder, în rolul său fiind responsabil de activitățile R&D și creșterea nivelului de inovație al produselor partenerilor Yonder.

Yonder este o companie Europeană furnizoare de servicii IT cu sediu în Utrecht şi centru de dezvoltare în Cluj-Napoca. Ambiţia Yonder este de a anticipa soluţii prin identificarea inovaţiilor ce pot contribui la dezvoltarea partenerilor săi şi mai apoi implementarea lor prin procese de excelenţă şi înaltă competenţă tehnică.

Yonder face parte din grupul Total Specific Solutions, un grup olandez de companii IT cu peste 1800 de angajaţi ce acoperă un spectru larg de domenii de competenţă, pornind de la inovaţie în aplicarea şi implementarea de soluţii software, sănătate, leasing, farmaceutice şi continuând cu inginerie de business, sisteme integrate, testare şi asigurarea calităţii.

1. innovation.tss-yonder.com2. mihainadas.com

Legături externe

2013. Un an mai bun?Un potențial conflict militar în sud-estul Asiei între China și Japonia, amplificarea tensiunilor din Orientul Mijlociu pe fondul programului nuclear iranian, destrămarea zonei Euro sau incapacitatea administrației de la Washington de a-și redresa deficitul sunt doar câteva din motivele valide pen-tru care triskaidekafobia (frica de numărul 13) să arunce într-un con de umbră oportunitățile prin care 2013 poate deveni un an mai bun, cel puțin din punct de ve-dere tehnologic.

Anul 2013 va fi marcat de un moment cheie pentru tehnologie, în general, și in-dustria software în particular - internetul devine preponderent mobil. Dincolo de asta, cu ajutorul Google termenul de wearable computing (termen pentru care încă sunt în căutarea unei traduceri corecte) capătă o nouă dimensiune, iar internet of things (sau thingternet) primește credit pentru o tentativă, de data asta reușită, de a avea impact la nivel global.

O nouă bornă în epoca digitală: internetul devine mobilTehnologia comunicațiilor a cunoscut câteva momente cheie. Începând cu poșta, continuând cu telegraful, apoi telefonul, iar recent internetul, omenirea a asistat la mici revoluții industriale cu fiecare salt din seria enumerată. În 200 2 numărul telefoanelor mobile a depășit cel al dis-pozitivelor fixe și, așa am ajuns, ca în loc să sunăm locații să contactăm persoane, privând noua generație de experiența de a suna acasă la noua cucerire și a vorbi cu tatăl suspicios.

În 2013, la 44 de ani de la lansarea strămoșului ARPANET, internetul devine mobil. Conform estimărilor publicate într-un studiu realizat de Morgan Stanley (companie bancară de investiții), numărul de dispozitive mobile cu acces la inter-net (telefoane smartphone și tablete) va depăși numărul de PC-uri. Același studiu afirmă că, până în 2016, raportul va fi de aproape 2:1, marcând în proces și momen-tul în care majoritatea populației conectate la internet va fi mobilă (momentan relația dispozitiv mobil și individ nefiind de 1:1).

Dar ce înseamnă asta pentru mediul de afaceri? Cu siguranță că repercusiunile sunt de impact major de-a lungul spec-trului. În primul rând, companiile care și-au centrat oferta în jurul potențialului de dominanță a dispozitivelor mobile vor avea de câștigat. Apple, conduce plutonul, orchestrând o strategie ce i-a adus profi-turi globalizând aproximativ 75% din profiturile întregii industrii de telefoane mobile, în ciuda unei cote de piață de mai puțin de 10%.

De partea cealaltă a baricadei se află Microsoft, Dell, HP (datorită succesului bazat pe piața de PC-uri, acum în declin) Nokia, RIM (datorită migrării lente către era telefoanelor inteligente), Sony și Nintendo (datorită mutării experienței de gaming de pe console pe smartphones).

Pentru marea masă a companiilor de tehnologie, decizia de a adopta o stra-tegie mobile-first e încă discutată. Re-cent am avut o dezbatere cu unul din cei mai importanți tur-operatori europeni pe acest subiect și, în mod paradoxal, deși

În 2013 industria software crește cu 6%, aproape dublu față de 2012. Dincolo de asta, vom fi martorii unui punct de cotitură în era digitală.

www.ittrends.ro


T E N D I N Ţ E

(Urmare din pagina 2)

8. Social Business/ Social Collaboration„Social” nu mai este un subiect care îl privește doar pe consumator, ci devine tot mai mult parte integrantă din rutina zilnică de afaceri a companiilor. Aproape toți furnizorii de tehnologie și soft-ware propun oferte legate de colaborare socială, comunicare, centre de contact sau CRM. Totuși, nu este de ajuns doar să implementezi instrumentele tehnice. Firmele care folosesc servicii de IT tre-buie să dezvolte strategii holistice care să susțină în mod adecvat specialiștii în activitățile lor zilnice, precum și proce-sele de afaceri. Acest lucru reprezintă un potențial important pentru integra-torii de sisteme și consultanță în IT.În 2013, PAC va descrie subiectul între-prinderilor sociale în proiecte adresate mai multor clienți. De asemenea, în cadrul unui raport european multi-client, PAC va intervieva directori de linii de afaceri

din Germania, Marea Britanie și Franța în legătură cu strategiile, stadiile de imple-mentare și planurile de investiții.

9. Serviciile de gestionare a aplicațiilorServiciile de gestionare a aplicațiilor (application management services - AMS) sau administrarea ciclului de viață al aplicațiilor (application lifecycle manage-ment - ALS) va rămâne unul dintre ele mai importante subiecte pentru firmele cli-ent în 2013. Situația precară a economiei europene va atrage după sine reducerea prețurilor și flexibilizarea costurilor inițiale.Reducerea costurilor prin prestarea de servicii industrializate și standardizate și capacități off-shore de livrare sunt cerințe elementare și nu mai reprezintă criterii de diferențiere pentru furnizori. În afară de re-ducerea costurilor, necesitatea de a susține mai eficient cerințele de afaceri este, în special, un factor determinant semnifica-tiv pentru AM/ALS. Ducând la așteptări mai mari de la furnizori și la un spectru mai larg de servicii de calitate, această

tendință oferă un potențial deosebit de diferențiere pentru furnizori, e.g. prin verticalizare și specializarea pe aplicații critice (de exemplu, PLM, MES în sectorul de producție, billing în telecom & utilități).Pentru 2013, PAC intenționează să eva-lueze peisajul furnizorilor în domeniul gestionării aplicațiilor în Germania, din punctul de vedere al compatibilității sau al măsurii în care îndeplinesc cerințele utili-zatorilor, în cadrul unui PAC RADAR.

10. Standardizarea/ Industrializarea aplicațiilor și a infrastructurilorNevoia companiilor de standardizare con-tinuă a aplicațiilor și mai ales a infrastruc-turilor predomină în continuare. Multe firme mari operează peste 500 de aplicații parțial redundante și zeci de centre de date - fără o transparență suficientă în ceea ce privește costurile și capacitatea. De aceea, acest subiect a rămas printre cele mai im-portante 10 tendințe pentru 2013 în vizi-unea PAC. Potențialul de optimizare este în continuare enorm. �

Top 10 tendințe în IT în 2013, în viziunea PAC

fenomenul e cunoscut și conștientizat, lipsa de viziune și preconcepțiile cu pri-vire la comportamentul consumatorului de internet mobil determină o reacție lentă în schimbarea strategiei de adresare a pieței.

În sfera companiilor ISV, activitatea e mai aprinsă ca oricând. Companiile înțeleg că o dimensiune mobilă a produselor pe care le oferă poate asigura succesul pen-tru următorii ani. Abordarea este cea de complementare a funcționalităților oferite de produsele existente (on-premises sau SaaS) sau lansarea de produse dedicate exclusiv scenariilor mobile. În industria de sănătate vom întâlni aplicații care vor ajuta pacienții să-și urmeze corect tratamentul, municipalitățile vor putea interacționa mai ușor cu cetățenii (costuri reduse), iar băncile vor avea o nouă oportunitate de a se prezenta mai prietenoase în faţa clienților lor.

Însă, ca de obicei, Europa va urma cu ceva întârziere calea Statelor Unite, unde companiile bazate pe produse ce fac uz de tendința internetului mobil au accesat

investiții de 3,9 miliarde de dolari în prima jumătate din 2012, aproximativ 46% din capitalul investit, o creștere spectaculoasă față de doar 17% în 2011.

Cât despre companiile ISV…Conform Truffle - companie europeană de investiții ce întreține topul celor mai importante 100 de companii europene ISV, tendințele majore pentru 2013 sunt în continuare cloud computing, aplicațiile mobile și adoptarea evoluțiilor tehnologi-ilor web (unde standardizarea și adopția crescută a limbajului de programare Java-Script determină schimbări semnificative). În 2013, Yonder își va concentra eforturile de cercetare în aceste direcții, adăugând și familia tehnologiilor big data, datorită potențialului încă neexplorat în spațiul problemelor ce țin de viteza, volumul și varietatea crescută a datelor din diverse industrii, de la sănătate până la HORECA.

Concluzii Industria de software și servicii IT va crește la nivel global în 2013: consumul de soft-

ware cu 6% (aproape dublu față de 2012) și, chiar dacă nu la fel de spectaculos, ser-viciile IT vor fi pe creștere, de asemenea, cu aproximativ 3%. O consecință directă a faptului că internetul devine mobil, veni-turile din aplicațiile mobile vor crește cu peste 50% anual, până în 2016, conform Juniper Research. De asemenea, Gartner estimează că în 2013 peste 80 de mili-arde de aplicații mobile vor fi descărcate, aproape dublu față de 2012.

Fără îndoială, internetul mobil va fi în centrul strategiilor de creștere pentru multe companii. Experiența ne arată însă că, une-ori, chiar și cele mai evidente mutări pot dura ani buni până când penetrează piața. Altfel, interfețele web, SOA (Service Orien-ted Architecture) și SaaS (Software as a Service) nu ar fi încă subiect de discuție în ședințele arhitecturale și întâlnirile de board în mii de companii din întreaga lume. Până la urmă e vorba de viziune și asumarea de riscuri, calități rezervate, de cele mai multe ori, pentru lideri. Depinde de fiecare pe ce parte a malului doreşte să se afle. �

www.ittrends.ro


În lumea calculatoarelor, GNU/Linux este popular, mai ales, pentru însușirea de a fi Software Liber: codul-sursă al sistemului de operare este mereu disponibil, iar componen-tele sale pot fi rulate, studiate și îmbunătățite de către oricine, fără restricții. Unele distribuții sunt gratuite, pentru altele trebuie să plătiți, dar libertățile enumerate mai sus vă sunt garantate întotdeauna. Din păcate, această uni versală lipsă de îngrădire nu convine tu-turor – mai ales companiilor care încearcă să obțină avantaje comerciale și profit maxim din secretul tehnologiilor pe care le dezvoltă. Fie că este vorba despre codec-ul ce vă per-mite să vizionați un film pe Internet, despre driverul unui scanner sau despre mecanis-mul de protecție la copiere a unei cărți elec-tronice (e-book) cumpărate din librărie, unele programe sunt protejate de drepturi de autor exercitate restrictiv, iar creatorii lor doresc să controleze strict accesul la ele. Software-ul în cauză se numește proprietar: nu este publicat sub o licență liberă și, legal vorbind, nu poate fi distribuit neîngrădit, pe același CD și în aceleași condiții cu programele libere de bază ce alcătuiesc o distribuție Linux.

Dintr-o dată, lumea nu mai poate fi împărțită în alb și negru. La început, poate credeați că de o parte a baricadei legale se găsesc pro-grame 100% proprietare - cum sunt Microsoft Windows sau Adobe Photoshop - iar, de cea-laltă, programe 100% libere, cum sunt dis-tribuțiile GNU/Linux și aplicațiile incluse în ele. În realitate, între aceste două extreme există o plajă, un degradé continuu al libertății programelor, fiindcă o distribuție GNU/Linux tipică poate conține o cantitate mai mare sau mai mică de software proprietar.

Dar de ce aleg creatorii distribuțiilor să includă software proprietar, de vreme ce acesta contravine modelului de libertate

urmă rit în lumea GNU/Linux? Răspunsul este funcționalitatea. Din cauza patentelor, unele funcții ale sistemului nu pot fi reali-zate folosind software 100% liber. De pildă, fără prezența componentei proprietare Adobe Flash Player, browserul Dvs. nu ar putea reda animațiile și filmulețele existente pe multe pa gini web, care încă folosesc cunoscuta teh-nologie Adobe. Fără un mic modul de firmware proprietar, unele plăci wireless existente în laptopuri nu ar funcționa, ca și unele scannere de birou. Pentru o persoană netehnică care începe să folosească GNU/Linux, prezența acestor module direct pe discul de instalare a unei distribuții „face viața mai ușoară”, fiindcă anumite funcții vor fi disponibile de la bun început, fără a instala niciun program supli-mentar. Însă adăugarea de software pro prietar impune întotdeauna unele compromisuri pri-vind stabilitatea, securitatea și performanța sistemului, fără a mai discuta aici despre as-pectele etice. Ca începători, veți descoperi rela-tiv repede că un sistem care folosește exclusiv Software Liber, fără terțe componente pro-prietare, se comportă mai fluid și este mult mai ușor de întreținut. Totuși, pentru unii, funcțiile oferite prin module proprietare vor fi absolut critice, astfel că ei vor accepta compromisul. La extrema cealaltă, „puriștii” libertății pro-gramelor consideră folosirea oricărui software neliber ca fiind fundamental imorală și, deci, inacceptabilă. Fundația Pentru Software Liber (FSF) a creat o listă a distribuțiilor GNU/Linux care sunt alcătuite din programe 100% libere: lista se află la adresa http://www.gnu.org/dis-tros/free-distros.html și cuprinde exemple ca gNewSense, Trisquel sau Musix. Distribuțiile „pure” sunt singurele care pot fi folosite pentru a certifica funcționarea hardware-ului Dvs. cu Software Liber: dacă doriți să testați diverse componente, vă îndemn călduros să

înscrieți rezultatele obținute în baza de date de la http://h-node.org, după regulile formulate acolo.

Prezența software-ului proprietar într-o distribuție ridică și unele suspiciuni privind securitatea sistemului și intimitatea Dvs. în Internet, așa cum s-a întâmplat recent, când Richard Stallman a semnalat breșa de intimi-tate adusă în Ubuntu de căutările automate pe site-ul Amazon, făcute fără acceptul utiliza-torului.

În final, revin la chestiunea alegerii dis-tribuției pe care s-o instalați. Care este mai potrivită pentru Dvs.? Ca regulă izvorâtă din experiența mea practică, începătorii absoluți vor dori o distribuție cu niscai module proprie-tare deja incluse, care să le asigure o trecere lină, comodă de la Windows la GNU/Linux. În asemenea cazuri, Ubuntu (Desktop), Linux Mint sau ZorinOS sunt exemple de distribuții ce pot fi instalate optim pe un laptop sau un PC obișnuit. Dar, pe măsură ce experiența în utilizarea GNU/Linux crește și teama de nou a dispărut, veți ajunge să vă doriți stabilitatea și suplețea oferite de altele. Acest lucru e valabil, mai ales, în cazul programatorilor, inginerilor sau altor persoane tehnice, care se vor simți mai bine renunțând parțial la „zorzoanele” vizuale ale familiei Ubuntu și migrând către Fedora sau Debian. Iar dacă ceea ce doriți să instalați este un server și nu o stație de lu-cru, distribuțiile alese vor fi, mai întotdeauna, Debian (stable) sau CentOS – ultimul este o clonă gratuită, neoficială, a Red Hat Enterprise Linux, distribuția de înaltă performanță oferită contra cost de firma Red Hat.

Ca întotdeauna, aștept cu plăcere întrebările și comentariile Dvs. �

Rãzvan Sandu

GNU/Linux: libertate sau comoditate? de Răzvan Sandu <[email protected]>

Una dintre primele întrebări pe care vi le puneți atunci când începeți să utilizați GNU/Linux este „Ce distribuție să instalez?”. Paradoxal, de răspunsul la această întrebare vă veți apropia abia după ani de experiență în utilizare și veți înțelege, încet-încet, că nu e unic.

Alegerea distribuției potrivite este o artă ce necesită finețe: de multe ori, ea face diferența între un proiect de succes și unul ratat sau dintre un profesionist destins și un începător speriat. Dacă faceți acum primii pași în GNU/Linux, aceste rânduri își propun să vă vină în ajutor.

www.ittrends.ro


O P I N I I

Un CSP ceva mai mare

Imaginați-vă că de Crăciun, soția ar tăia friptura de pe masă în jumătate, apoi, luând una din jumătăți, nemulțumită că nu arată rumenită ca-n emisiunile lui James Oliver, ar arunca-o pe geam, la câini! Cu siguranță că dacă nu sunteți

la curent cu pedepsele pentru violența domestică, televiziunile ar avea câteva zile bune material pentru „burtierele” galbene ce tind să ocupe jumătate de ecran! Și totuși, se pare că întreaga omenire (ceva mă face să cred că mai mult țările civilizate, cu fițe) irosește cam 50% din alimentele produse, susține un studiu al unor (cum altfel?) cercetători britanici! Raportul men-ționează și cauzele, prefer să le dau și în engleză: „consumers’ fussy preference for cosmetically appealing produce, super-market promotions that encourage overbuying, and deficient storage, transportation and agricultural practices”.

Poate nu mulți își mai aduc aminte, însă pe 1 iulie 2009, Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a renunțat la standardele pentru dimensiunea și forma fructelor pe care le introduseseră anterior. Pentru a nu se face complet de rahat, au motivat bineînțeles că măsura eliminării standardelor a fost pentru „a da posibilitatea consumatorului să aleagă dintr-o gamă cât mai largă de produse consumabile, chiar dacă unele nu sunt atractive la prima vedere”.

Mi-am adus aminte subit de acest lucru când am văzut recent două alte știri în care sunt implicate comisii europene, ambele menite să ridice semne de întrebare în ceea ce privește atât in-tegritatea, cât și profesionalismul specialiștilor care s-au strâns acolo, la Bruxelles, și experimentează pe pielea noastră diverse scenarii. Asta în condițiile în care în România circula bancul acela care spunea că sigur NU oamenii de știință au inventat comunismul pentru că ei l-ar fi testat mai întâi pe animale!

Pe scurt, unui laborator farmaceutic francez, care descoperise un medicament ce trata o boală de ficat a copiilor nou-născuți, i-a fost refuzată eliberarea autorizației de comercializare ca urmare a unui lobby făcut pe lângă Comisia Europeană de către un „specialist” din Directoratul General pentru Sănătate, pe care însă nimeni n-a stat cu ochii ca pe butelie, așa cum a stat pe Adrian Severin. Cotidianul „Liberation” a mers însă mai departe pe firul informației și a aflat că la origini se află un laborator farmaceutic din USA aflat sub patronajul Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea care a blocat autorizația francezilor până când termină și ei produsul PE CARE ÎNSĂ NU ÎL AVEAU GATA și pentru care a cerut, cu maxim tupeu, monopol pe co-mercializare pentru vreo 10 ani!!! Adică vindeau cum s-ar zice, chiar pielea ursului nenăscut din pădure!

Probabil că și pe la Comisie merg lucrurile la fel ca în România, unde am constatat că de la o simplă adresă de e-mail falsă, poți

trimite către judecătoria Sectorului X o cerere de intrare în fali-ment a firmei Y România; ea este automat procesată și apare pe saitul Ministerului de Justiție și firma nu se mai califică la licitația Z care, culmea, tocmai era în desfășurare. Până la clari-ficarea problemei, licitația este și terminată, contractul semnat și banii sunt păpați, așa e la vie, așa e la gară, uite ce frumos ne eliminăm noi concurența!

Ultima știre vine tocmai din domeniul nostru de interes, comunicațiile! „Financial Times” ne spune că recent, la ceas de seară, ar fi avut loc o întâlnire între domnul Joaquín Almunia, comisarul UE pentru concurenţă, şi şefii marilor firme telecom din Europa cum ar fi France Telecom, Deutsche Telecom, Telecom Italia şi Telefonica.

Domnu’ Joaquín a venit cu ideea, în sprijinul nostru, al cetățenilor desigur, pentru a reduce costurile, de unire a rețelelor naționale fragmentate, într-o mare infrastructură paneuropeană de comunicații. Probabil că așa le-ar fi și lor mai ușor să asculte toate telefoanele deodată, să nu mai facă fiecare stat eforturi individuale. Companiile au ieșit cu varianta lor, că se confruntă cu dificultăți generate de criza financiară din Europa dar și cu „provocări din partea unor grupuri telecom rivale”.

Păi bine mă maestre mă, nu așa am învățat noi în grabă, după 1989, la ora de capitalism viteză, ce bună îi concurența pentru dezvoltarea economică?

De când am citit știrea asta am o mare teamă ca nu cumva să ne trezim mâine cu ditamai Comisarul pentru Agricultură, Dacian Cioloș, care ne cheamă să ne spună că după 20 de ani de studii au ajuns la concluzia că s-ar putea să fi fost mai bine cu CAP-urile și IAS-urile dinainte, că nu s-ar mai cultiva în prostie, fiecare ce-l bubuie mintea și a auzit de la nașu’ că s-a vândut bine anul trecut!

Nu de alta, dar când mă uit așa, mai de departe la bugetul uniunii și planurile și direcțiile lor de dezvoltare, la politica de subvenții direcționate, azi una, mâine alta că i se pare unuia de-acolo că-i mai mișto altceva, am impresia că văd doar un soi de Comitet de Stat al Planificării, e drept, ceva mai mare decât CSP-ul pe care-l conducea cu abilitate nea Văcăroiu, înainte de 1989! �

[email protected]

Constantin Teodorescu

...Dacian Cioloș, care ne cheamă să ne spună că după 20 de ani de studii au ajuns la concluzia că s-ar putea să fi fost mai bine cu CAP-urile și IAS-urile dinainte...

«

www.ittrends.ro

22 Nr. 1 - Ianuarie 2013

Inventarul IT, o unealtă vitală pentru industrii

Deadline-urile sunt inamicul nostru natural şi deşi în 90% din cazuri reuşim să le atingem, mai toată munca este făcută cu o noapte înainte, sau chiar în dimineaţa în care trebuie predat proiectul. Am transformat improvizaţia într-o adevărată artă şi nu e nimic ce un român nu poate să rezolve într-o fracţiune de secundă cu puţină ingeniozitate, nişte scoci şi sfoară. Partea bună este că suntem primii care pot să rezolve o situaţie neprevăzută. Partea rea? E nevoie de cineva să facă puţină curăţenie după noi.

Bineînţeles că acest comportament este prezent şi în acti-vitatea pe care o depunem zi de zi, în mediul intern al com-paniei în care lucrăm. Soluţiile pe care le aplicăm sunt mereu pe termen scurt, indiferent de domeniul de activitate sau de gravitatea problemei. S-a stricat scaunul pe care stăm? Da, sigur, am putea să mergem la HR sau pur şi simplu să-i spu-nem şefului de departament sau am putea să luăm un scaun de la altcineva care e plecat în pauza de masă. S-a stricat tastatura sau mouse-ul? Un hard disk? O placă video? Un monitor?!

Şi totuşi, în acest haos care se propagă la infinit, reuşim să muncim şi o facem chiar foarte bine. La sfârşitul zilei, re-zultatele de care dăm dovadă pot să mulţumească chiar şi cel mai strict şi exigent client. Cum reuşim? Păi, din fericire, cum ziceam, românul se pricepe la IT şi se pricepe bine. Aşa că a început să folosească un sistem computerizat care readuce ordinea în activitatea zilnică de la birou.

Din ce în ce mai multe firme româneşti au început să apeleze la un sistem computerizat de inventariere pen-tru echipamentele IT. Ideea e foarte simplă: o bază de date electronică, interactivă ţine evidenţa echipamentului IT - un inventar complet, privind fiecare sistem, fiecare componentă, unde ar trebui să fie şi cine ar trebui să dispună de acea resursă.

Pe lângă funcţia fundamentală de inventariere, unele sis-teme mai înregistrează, în timp real, şi starea de funcţio-nalitate şi de sănătate pentru componentele vitale ale unui calculator, luând în considerare anumiţi indicatori prestabiliţi (temperatură, voltaj, vârstă şi uzură). Astfel, software-ul poate să medieze o pletoră de funcţii şi să rezolve o multi-tudine de posibile incidente, uneori reuşind să le prevină în totalitate.

Deja, sistemul nu mai este tocmai o inovaţie, şi este prezent pe piaţa IT de mai multă vreme, însă este permanent rafinat, cu o mică îmbunătăţire aici şi acolo. O astfel de îmbunătăţire este upgradarea sistemului de inventariere prin introducerea catalogării prin intermediul QR code-ului.

Pe lângă metodele clasice de accesare a bazei de date a componetelor IT, acest nou sistem de inventariere permite un grad avansat de mobilitate şi accesibilitate. Un cod QR este asignat unei unităţi de lucru, poate fi citit prin intermediul unui telefon mobil şi oferă acces imediat la toate informaţiile stocate în baza de date privind acea unitate. Acest comporta-ment este foarte util, de exemplu, pentru un administrator de sistem care trebuie să se deplaseze la faţa locului pentru a rezolva un incident.

Singura informaţie cu care mai trebuie să se deplaseze este adresa clientului – restul poate obţine instantaneu, prin simpla scanare a codului QR asignat echipamentului care prezintă defecţiunea. În principiu, este un sistem de «remote access» către baza de date, însă foarte simplificat, distilat pentru rapiditate şi eficienţă.

Pentru mai multe detalii despre aceste soluţii inteligente de inventariere IT şi despre cum le puteţi implementa în benefi-ciul companiei dumneavoastră, aşteptăm mesajele pe pagina de Facebook a Class IT Outsourcing (www.facebook.com/classit) sau direct pe adresa de e-mail [email protected].�

S O L U Ţ I I

de Florian Totu, Content Manager, Class IT Outsourcing

Românii sunt destul de renumiţi în lumea IT şi pe bună dreptate. Suntem creativi, inventivi şi îndrăzneţi. Avem idei multe, de cele mai multe ori bune, şi avem atât curajul, cât şi „know-how-ul” ca să le şi punem în aplicare. Suntem foarte pasionaţi când vine vorba de lumea IT-ului şi de aceea ne vine foarte uşor să fim complet dedicaţi serviciului. Ceva pentru care nu suntem vestiţi însă este disciplina. Uneori suntem neatenţi sau dezorganizaţi.

Florian Totu, Content Manager, Class IT Outsourcing

www.ittrends.ro


L O R E D A N A ’ S V O I C E

Prezentările de produse făcute de clienţi aduc vânzări

Decizia de achiziţie a unui produs se pare că este influenţată mai mult de părerea altor clienţi, oameni care au cumpărat şi folosit deja produsul, decât de prezentările realizate de profesioniştii în domeniu.

Aproape trei din patru oameni au căutat prezentări de produse („review”-uri) online înainte de a cumpăra acel produs, arată un studiu realizat de Weber Shandwick and KRC Research în septembrie.

Surpriză Concluziile acestui studiu sunt surprinzătoare din anumite puncte de vedere, însă ele trebuie să fie cunoscute de cei care au produse pe care le oferă spre vânzare. În general se consideră că oamenii bine pregătiţi într-un domeniu, recunoscuţi, au o părere care atârnă greu. Cei care s-au specializat pe o anumită nişă şi prezintă, mai ales pe bloguri personale, produse din acel domeniu – fotografie, maşini,

articole pentru copii, produse IT etc. – sunt căutaţi de firme pentru a le oferi produse spre testare, considerându-se că articolele acestor profesionişti aduc nu doar notorietate pentru un anumit produs, ci şi potenţiale vânzări. Iată însă că părerile celor cu mai puţină pregătire într-un domeniu anume sunt considerate ca fiind mai relevante de mulţi potenţiali clienţi.

CifrePentru a înţelege cât de mare este diferenţa între preferinţa pentru prezentările „amatoare” faţă de cele realizate de „profesionişti”, vă propun să vedem câteva cifre. Astfel, pentru căşti (tip „dop” sau obişnuite), 79% preferă prezentările realizate de alţi clienţi şi doar 21% dintre cei intervievaţi preferă informaţiile oferite de profesionişti. Pentru MP3 player-e procentele sunt 77%, respectiv 23%, pentru imprimante 70% vs. 30%, pentru Blu-ray sau DVD player ca şi pentru boxe/sisteme audio 69% faţă de 31%, pentru camere digitale şi pentru smartphone procentele au fost 66% şi, respectiv, 34%, pentru TV 62% faţă de 38%. În sfârşit, pentru PC/laptopuri şi pentru tablete, 61% au spus că preferă prezentările altor clienţi şi doar 39% pe cele ale profesioniştilor.

Procentajele arată aşadar o preferinţă covârşitoare faţă de prezentările realizate de oamenii obişnuiţi care au cumpărat un anumit produs şi apoi au povestit despre el. În consecinţă, datele sunt importante pentru orice om de marketing şi pentru toate companiile întrucât toate doresc să îşi vândă produsele şi este important să se cunoască exact cum iau cumpărătorii deciziile de achiziţie.

Informaţiile despre produse sunt căutate online cel mai multLocul de unde potenţialii cumpărători îşi iau informaţiile este de asemenea vital pentru orice companie. Studiul amintit anterior şi prezentat de emarketer.com arată şi locurile de unde potenţialii clienţi aleg să îşi ia informaţiile despre pro-dusele pe care se gândesc să le cumpere. 74% caută prezentări online, 66% întreabă o persoană direct – faţă în faţă, la telefon sau pe e-mail – despre acel produs, 47% se uită la numărul de „like”-uri sau la recomandări de produse pe un website ori reţea socială, 37% se uită la un material video în care o persoană care a luat deja acel produs îşi prezintă experienţa cu el, iar 28% îşi întreabă prietenii din reţelele sociale despre produsul pe care se gândesc să îl achiziţioneze.

Îngrijorări cu privire la prezentările găsite onlineOricât de importante ar părea că sunt în procesul de decizie cu privire la cumpărarea unui produs, prezentările găsite online ridică semne de întrebare din partea consumatorilor. 51% dintre participanţii la studiul realizat pe utilizatorii de internet din USA sunt îngrijoraţi că prezentările pozitive ar putea fi scrise de angajaţii sau agenţii companiei şi să nu reprezinte părerea clientului, iar 39% se gândesc că o prezentare negativă ar putea aparţine unui competitor sau angajat nemulţumit. Alţi clienţi au semne de întrebare cu privire la prezentările care tind să fie complet negative sau în întregime pozitive (37%).

Sigur, studiul a fost realizat în SUA şi nu în România, însă concluziile cercetării sunt demne de luat în calcul de toţi cei interesaţi de vânzarea produselor lor deoarece s-a constatat că rezultatele studiilor din America sunt similare cu cele realizate pentru pieţe europene. �

[email protected]

Violeta-Loredana Pascal

Clienţii acordă mai multă atenţie prezentărilor de produs făcute de oameni obişnuiţi faţă de „review”-urile realizate de profesionişti.

«

www.ittrends.ro


REDACÞIA:

Bogdan Marchidanu, Senior business editor [email protected]

Elena Andreea Liþã, Senior [email protected]

Cristian Faur, Business [email protected]

Nicolae Bucur, [email protected]

Marian Teodorescu, [email protected]

EDITORIALIŞTI:

Radu Crahmaliuc [email protected] Teodorescu [email protected]ãzvan Sandu [email protected] Pascal [email protected]

MANAGEMENT:

Romulus Maier, Managing [email protected]

Mihai Bucuroiu, Sales [email protected]

Andreea Maier, Marketing & PR [email protected]

AROGA OGOGAGGO PUBLICAŢIE

ISSN: 2065 - 4766

NOTÃ COPYRIGHT:

Copyright © 2013 BYBLOS SRL. Toate drepturile rezervate. Materialul editorial original tipãrit în acest numãr aparþine companiei BYBLOS SRL. IT TRENDS este marcã înregistratã a BYBLOS SRL.

ADRESA:

Bd. Dimitrie Cantemir Nr. 12-14, Sc. D, Et. 2, Ap. 10, Sector 4, Bucureºti, 040243 Tel.: 021-3309282; Fax: 021-3309285 www.agora.ro; [email protected]

Cod QR IT TRENDS Cod QR AGORA

AI-MAS Winter Olympics (AIWO) reunește pe 23 februarie reprezentanți ai mediului academic național și internațional, dar și din industrie, din dorința de a împărtăși viziuni și rezultate ale cercetării în domeniul Inteligenței Artificiale (IA). Aflat la a treia ediție, AIWO se adresează tuturor celor interesați de IA, fiind structurat în 3 secțiuni: AI Talks, AI Olympics și AI Village.

AI Talks reprezintă o serie de prezentări tehnice interactive, referitoare la cele mai recente inovații, descoperiri și provocări din domeniul IA. Prezentările vor fi susținute atât de reprezentanți din industrie, cât și de oameni de știință de re-nume. Secțiunea se adresează tuturor pasionaților de tehnologie, creând un spațiu ideal pentru împărtășirea de cunoștințe și experiență. Ca și în edițiile anterioare, companiile Google și Facebook vor fi prezente la eveniment, oferind participanților nu doar posibilitatea de a le cunoaște specificul activității în detaliu, ci și oportunități de carieră internaționale.

AI Olympics reprezintă un concurs de soluții in teligente dezvoltate de studenți. Competiția con-stă într-o provocare numită Crafting Quest 3, care testează gândirea strategică și abilitățile parti ci pan-ților de a folosi tehnici de IA. Aceștia se pot înscrie în echipe de maximum 3 membri, până pe 1 februa-rie. Vor exista mai multe runde de evaluare, în care concurenții pot testa performanța soluției lor în comparație cu cele ale celorlalte echipe. Proba finală se va desfășura live pe 23 februarie, în cadrul eve-nimentului, iar premiile însumează 3.000 de euro.

AI Village este o expoziție de proiecte de cercetare și aplicații inovatoare din IA, dezvoltate în cadrul universităților și companiilor partenere. Expozanții vor avea ocazia să își prezinte efortu-rile în cercetare, în timp ce vizi tatorii vor putea să discute direct cu aceștia și să afle mai multe des-pre metodele și tehnolo giile folosite. Expoziția va fi deschisă întreaga zi pentru toți cei interesați de inovație în tehnologie, oferind oportunitatea de a face networking. Persoanele care doresc să își pre-zinte proiectul în AI Village, îl pot înscrie pentru selecție până la 1 februarie.

AIWO este organizat de către Asociația Română pentru Inteligență Artificială (ARIA). Mai multe informații se regăsesc pe site-ul proiectului, www.aiolympics.ro. �

locul de întâlnire a pasionaților de inteligență artificială din întreaga lume

AIWO 2013,

http://www.agora.ro

http://www.eaton-electric.ro

it trends ianuarie 2013

Documents