iulie - api.ning.comv39fxdflvoozwdfl0...poli}ia capitalei- iulie 2009 1 din cuprins |n dialog cu...

RR EE VV II SS TT QQ EE DD II TT AA TT QQ DD EE DD II RR EE CC }} II AA GG EE NN EE RR AA LL QQ DD EE PP OO LL II }} II EE AA MM UU NN II CC II PP II UU LL UU II BB UU CC UU RR EE {{ TT II

IULIE2009

fondat` \n 1926serie nou`anul XVIINr. 371

28 pagin i - 2 RON28 pagin i - 2 RONSe distribuie gratuitgratuit la Sec]iile de Poli]ie din Capital` [i prin intermediul persoanelor juridice asociate cu redac]ia

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiServiciul Analiz` [i Prevenire a Criminalit`]ii

NU L~SA}I HO}II S~ AIB~ GRIJ~ DE MA{INA VOASTR~ !

În Bucure[ti, sunt sesizate zilnic aproximativ26 de furturi din autoturisme, având ca modde operare predominant spargerea geamului

lateral al autoturismului [i sustragereaobiectelor de valoare l`sate la vedere în

interiorul acestora.

Evita]i s` parca]i ma[ina înlocuri neamenajate, nep`zi te [i neiluminate corespunz`tor [i nu l`sa]ibunuri sau valori la vedere îninteriorul autoturismului, nicim`car pentru câteva minute.

Monta]i, dac` este posibil,sisteme de alarm` pentrudescurajarea infractorilor [imarca]i unele componenteale autoturismului ce pot fisustrase mai rapid, pentru a fimai greu de valorificat de ho]i[i mai u[or de recunoscut dedumneavoastr`.

În cazul spargerii autoturismului, nu umbla]i în interiorul acestuia [isesiza]i de urgen]` Poli]ia prin apelul unic „112“,

pentru efectuarea cercet`rilor [i prelevarea eventualelor urme.

©A

S

11POLI}IA CAPITALEI - I U L I EI U L I E 2 0 0 92 0 0 9

d i nd i nc u p r i n sc u p r i n s|n dialog cu partenerii pre-venirii

Spqrgqtorul din BMW-ulnegru

„Doru“ de la Guvern

O jumqtate de an cu maipu]ine accidente

Reforma Poli]iei Românedupq model european

Clonarea cardurilor ban-care prin telefoanele pu -blice

s i g u r a n ] q[ i\ n c r e d e r e

COMUNICARE |N SPA}IUL VIRTUAL

2

4

5

6

8-9

20-21

B I N E A } I V E N I T !B I N E A } I V E N I T !

Internetul s-a nqscut la mijloculInternetul s-a nqscut la mijlocul

anilor 60 \n forma ARPAnet (Advan anilor 60 \n forma ARPAnet (Advan --

ced Research Projects Agency Net) -ced Research Projects Agency Net) -

o re]ea \ntre mai multe computereo re]ea \ntre mai multe computere

din unele institu]ii americane, cedin unele institu]ii americane, ce

lucrau pentru ARPA, un departalucrau pentru ARPA, un departa--

ment de cercetare din cadrul Penta ment de cercetare din cadrul Penta --

gonului.gonului.

De atunci, re]eaua internet s-aDe atunci, re]eaua internet s-a

dez voltat foarte mult, devenind undez voltat foarte mult, devenind un

fenomen global de comunicare, ofenomen global de comunicare, o

parte din via]a noastrq. Din dorin]aparte din via]a noastrq. Din dorin]a

de a fi mai aproape de cetq]ean, ce de a fi mai aproape de cetq]ean, ce --

tq ]enul-virtual mai bine zis, Direc tq ]enul-virtual mai bine zis, Direc --

]ia Generalq de Poli]ie a Munici piu ]ia Generalq de Poli]ie a Munici piu --

lui Bucure[ti a creat un cont pelui Bucure[ti a creat un cont pe

Yahoo Messenger, pentru a oferi in Yahoo Messenger, pentru a oferi in --

forma]ii [i a rqspunde la \ntrebqrileforma]ii [i a rqspunde la \ntrebqrile

bucure[tenilor.bucure[tenilor.

Astfel, chat-i[tii pot adauga unAstfel, chat-i[tii pot adauga un

nou contact \n cartea de adrese -nou contact \n cartea de adrese -

dgpmb01. Proiectul, pus la punct dedgpmb01. Proiectul, pus la punct de

Biroul de Presq, este \n faza deBiroul de Presq, este \n faza de

testare, iar \n func]ie de eficacitateatestare, iar \n func]ie de eficacitatea

acestuia se va decide dacq va fi conacestuia se va decide dacq va fi con--

tinuat sau nu. |nceputul este promi tinuat sau nu. |nceputul este promi --

]qtor, \n primele zile mai multe sute]qtor, \n primele zile mai multe sute

de persoane au cerut informa]ii di de persoane au cerut informa]ii di --

verse de la poli]i[ti.verse de la poli]i[ti.

A[adar, vq a[teptqm ([i) pe chat!A[adar, vq a[teptqm ([i) pe chat!

22I U L I EI U L I E 2 0 0 9 - 2 0 0 9 - POLI}IA CAPITALEI

PREVEN IREPREVEN IRE

Proasp`t investit cuPremiul Interna]ionalal Uniunii Europenepentru Contribu]iaPer sonal` la dezvol -tarea Integr`rii Euro -pene, domnul director[i pre[edinte al „Ho -figal“, {tefan Manea,partener activ al cam-paniei antidrog, ela -borat` de ServiciulServiciulAnaliz` [i PrevenireAnaliz` [i Prevenirea Criminalit`]iia Criminalit`]ii, aavut amabilitatea de ane acorda un interviu.

Domnule pre[edinte, \ntr-o soci-etate \n care informa]ia curge f`r` s`[tim dac` este bun` sau nu, cumcrede]i c` \i putem preveni, în general,atât pe p`rin]i cât [i copii de riscurilela care se expun?Pe plan mon-

dial numqrulco piilor care senasc sqnqto[ieste între 5-6%,restul au diferi -te deficien]e dela na[tere, pq -rin ]ii [i mediciiîncercând sq leînlqture, însqnumai 40-45%dintre ei reu -[esc sq le \nvin -gq.

Responsabili -tatea p`rin]ilor înprevenire estedeosebit de mare.P`rintele trebuies` educe!

Este cunsocut cq o femeie care a fumat aretoate [ansele sq dea na[tere unui copil bolnav,uneori cu boli ireversibile, ajungând de la defi-cien]e fizice pânq la demen]q. Tutunul din ziuade azi este mai toxic fa]q de acum 20 de ani, dincauza procesului tehnologic de recoltare. Nunicotina e cea toxicq, ci prin ardere se formea -zq ni[te gudroa ne care sunt cancerigene.Primul lucru pe care \l produc aceste gu droaneeste de a in hiba sistemele hormonale, la femeidenatu reazq ovulul iar la bqrba]i spermato-zoidul.

Fumatul pasiv al copilului este o altq pro -blemq pentru sqnqtate. O mamq care fu -meazq [i î[i îmbrq]i[eazq copilulul, nu [tie cqla fie care îmbrq]i[are îi scurteazq via]a cuuna pânq la trei luni, cqci substan]ele toxicecare rqmân pe pqrul mamei sau pe pieleinhibq sistemul enzimatic al copilului. Deci,ideea cq eu fumez afarq sau pe balcon nudiminueazq riscul copi lului în a inhala sub-stan]e toxice.

|n Japonia, educatorului/invq]qtorului copi-ilor pânq în clasa a IV, nu le este permis sq fiefumqtori.

În Anglia, începând cu 1 ianuarie 2008, numai existq certificat de liberq practicq pentrumedicii care fumeazq. Fran]a a dat burse de100 de euro copiilor nefumqtori pentru a nudeveni fumqtori, în urma unor teste adminis-trate acestora, banii putând fi returna]i dacq seconstatq cq ei sunt fumqtori. Astfel cq, Fran]a,din totalul popula]iei, are numai 23% fumq-tori. Nu acela[i lucru se poate spune despreRo mânia, care este \n fruntea Europei cu opopula]ie de 55% fumqtori! Organiza]ia Mon -dialq a Sqnqtq]ii a afirmat cq România esteprin tre cele mai bolnave ]qri din lume dincauza tutunului.

Dacq ne adresqm tinerilor [i copiilor dingrqdini]q pentru a le spune pericolul vom redu -

ce considerabilris cul de a fivictime ale tu -tunului, dro gu -rilor, al coo lu -lui.

De ce in sisteu pe tutun -pentru cq eleste cauza mul-tor nenorociri,vedem emisiunila televizor tip„sq ajutqm co -pilul X pentruproblema y“;strângem baniprin tv dar nuam vqzut sqexiste o analizqprin care sq sespunq cq acest

copil a cqpqtat boala asta din cauza gre[elilor pecare le-au facut pqrin]ii: au bqut, au fumat etc.

Educa]ia speciali[tilor (medici, chimi[ti, psi-hologi, poli]i[ti) este extrem de importantq, eitrebuie sq devinq „formatorii viitorului“.

|ntre [coala româneasc` [i [coalaamerican`, ce a]i alege pentru edu -ca]ia copilului.

{coala româneascq, fqrq îndoialq.

Interviu cu {tefan Manea, director general „Hofigal“

|N DIALOG CU PARTENERII PREVENIRII


PREVEN IREPREVEN IRE

Cum îl determin`m pe p`rintelecare consum` tutun, alcool [i chiardroguri s` nu mai devin` consuma-tor?

TREBUIE sq-l informqm, nu printr-unsingur articol [i gata, capacitatea de\nmagazinare este foarte micq iar cea deîn]elegere [i mai micq. Un ziar din Italia, apublicat timp de 150 de zile un articoldespre toxicitatea tutunului, cu acela[icon]inut. |n felul acesta când mesajul îl totplictise[te, pqrintele începe sq î[i punq \n -trebqri... „mqi ce vor q[tia prin acest arti-col“. De exemplu, am venit cu o carte [i amdat-o celor 28 de medici de aici (laboratorul

„Hofigal“) [i am fqcut un concurs. Le-am dat25 de \ntrebqri iar cel care a rqspuns la toate\ntrebqrile a primit 100 de milioane de leivechi.

Eu nu sunt adeptul drogurilor, sub nici oformq. Dar sunt droguri a cqror toxicitate estede 10-15 mai micq decât a tutunului. Acesteanu au ce cquta în via]a noastrq, dar sunt anu-mite droguri u[oare care îl determinq pe fumq-tor sq lase tutunul. Pentru consumul dedroguri [i mai ales pentru traficul de droguritrebuie schimbatq legisla]ia.

Un vechi proverb spune „E[ti ceeace m`nânci“. Se poate spune c` tecompor]i în func]ie de ceea ce m` -nânci?

Da, desigur! De exemplu, cel care nu are rqb-dare sq îl asculte pe interlocutor sau cel carenu are rqbdare sq îl urmqreascq, acela arecaren]e de B6 [i Mg, capacitatea de distribu]iefiind dispqrutq total. E recomandat sq mâncqmbine, nu [tiu eu ce mâncqruri scumpe. E maisqnqtos un om care mqnâncq la ]arq o salatq depqpqdie sau de [tir, spre exemplu. {tirul arecapacitatea antiobioticq cea mai mare fa]q deorice alt antibiotic. A[a cq dragii mei, hai sq neinformqm activ, sq mâncqm sqnqtos, ca sq pre-venim apari]ia bolilor [i mai ales sq nu avemcomportamente agresive sau tulburqri deaten]ie!

VioletaVioleta DUMITRUDUMITRU

Luat la pumnipentru un telefon

|n seara de 18 iulie M. Con -stantin, 19 ani, se plimba pe[os. Olteni]ei, când a fost opritde G. Constantin, 23 ani, carei-a cerut sq \l ajute cu ni[tebani. Tânqrul l-a refuzat politi-cos dar „cer[etorul“ a de venitvio lent, l-a bruscat [i lovit, tot -odatq furându-i telefonul luiM. Constantin. Ho]ul a vrut sqplece spre Pia]a Su du lui, dar afost oprit de pqgubit care in sis -ta sq i se \napoieze ce era al lui.

Agasat de persisten]a rugq -min]ilor, G. Con stantin l-aluat la pumni [i apoi s-a fqcutnevqzut printre blocuri. Pq -gubitul s-a \ndreptat spre cea

mai apropiatq sec]ie de poli]ie,unde a depus o plângere. Ast -fel, la numai trei zile de la a -ceastq faptq, oamenii legii l-auprins pe fqp ta[ [i au recuperattelefonul mobil, care a fost\na poiat pqr ]ii vqtqmate.

Cercetqrile sunt continuatede lucrqtorii Sec]iei 15 Poli]ie -Biroul Cercetqri Penale cu celîn cauzq în stare de libertate,sub aspectul sqvâr[irii infrac -]iunii de tâlhqrie [i în vedereastabilirii întregii activitq]iinfrac]ionale a acestuia.

S.A.S.A.

GIROFARGIROFAR


C A Z U I S T I C ~C A Z U I S T I C ~

În perioada aprilie-iunie, poli]i[tii Serviciu -lui de Investiga]ii Criminale - Sector 6 au docu -mentat activitatea infrac]ionalq a unei grupqriai cqror membri sunt cunoscu]i cu antecedentepenale [i cu preocupqri pe linia infrac]iunilorde furturi din locuin]e prin metoda „ruperebutuc“.

Având în vedere cq pe raza Sectoarelor 4 [i 6s-au înregistrat mai multe furturi din locuin]ecu acela[i mod de operare s-a întocmit un cercde suspec]i în care a fost inclus [i C. Con stan -tin de 35 de ani din Bucure[ti, cunoscut cuantecedente penale.

Astfel, pe 30 iunie, echipele de poli]i[ti de laServiciul de Investiga]ii Criminale - Sectoarele4 [i 6 Poli]ie au reu[it sq \l prindq pe C. Cons -tantin, la pu]in timp dupq ce tocmai dqduse ospargere. Iatq, \n continuare „filmul“ eveni-mentelor ce a condus la prinderea ho]ului.

Poli]i[tii l-au urmqrit \n timp ce cerceta -dintr-un BMW negru - diverse zone, unde urmasq ac]ioneze, din mai multe cartiere bucure[ -tene. Tânqrul a intrat în mai multe blocuri [iera foarte atent la persoanele din jurul squ, iarîntr-un bloc din sectorul 2, a for]at u[a de la unapartament, fqrq însq a sustrage bunuri dininterior.

Oamenii legii au continuat supraveghereasuspectului pânq când acesta a intrat într-unalt bloc, de data aceasta din sectorul 5, unde arqmas aproximativ 40 minute. Aici s-a consta -

tat cq butucul yalei unui apartament de la eta-jul 4 a fost rupt iar din interior au fost sustra[i1200 lei. |n urma acestui furt, poli]i[tii audecis sq ac]ioneze, blocând ma[ina suspectuluiîn zona Pie]ei Romane. |n urma perchezi ]ieicorporale s-a gqsit asupra acestuia atât baniifura]i cât [i sculele folosite la spargerea yalelor.

În urma cercetqrilor s-a stabilt cq cel încauzq, mai avea [i alte spargeri \n portofoliulde ho]. O tentativq de spargere a fost dejucatq,\nsq, de proprietarii unui apartament din sec-torul 6, care l-au surprins \n timp ce vroia sqle intre \n casq pe geamul de la bucqtqrie.Tupeul ho]ului este de necrezut, ]inând cont cqapartamentul se afla la etajul opt al blocului!

Împotriva celui în cauzq s-a început ur -mqrirea penalq pentru sqvâr[irea infrac]iuniide furt calificat, Judecqtoria Sectorului 6 Bucu -re[ti emi]ând pe numele acestuia mandat dearestare preventivq pentru de 29 de zile.

Sorin ANGHELSorin ANGHEL

Pe[tele nu„mirosea“... legal

Ofi]eri ai Serviciului de In -ves tigare a Fraudelor - Secto -rul 2 Poli]ie, împreunq cu in -spectori din cadrul Minis te ru -lui Agriculturii, Pqdurilor [iDez voltqrii Rurale, Agen]iaNa]ionalq pentru Pescuit [i Ac -vaculturq Bucure[ti, au efec-tuat pe 14 iulie, verificqri într-o halq de pe[te din sectorul 2,pe linia respectqrii prevederi -lor legale privind comerciali -za rea produselor piscicole [i

respec tarea prevederilor Legii241 din 2005.

B. Lucian, 44 ani, din Bucu -re[ti, administrator la o socie -tate comercialq a fost depistatîn timp ce vindea pe[te fqrq a

de]ine documente de prove -nien ]q a mqrfii. În urma in -ventarierii sortimentelor dinpe[te a fost identificatq canti-tatea de 725 kg. pe[te de dife -rite specii, în valoare totalq depeste 7.000 lei. Administra to -rul nu a putut prezenta do cu -mente care sq ateste prove-nien]a acesteia, cantitatea res -pectivq de pe[te fiind indis -ponibilizatq. Cercetqrile suntcontinuate cu cel în cauzq înstare de libertate sub aspectulsqvâr[irii infrac]iunii de evazi -une fiscalq.

S.A.S.A.

GIROFARGIROFAR

SP~RG~TORUL DIN BMW-ul NEGRU


C A Z U I S T I C ~C A Z U I S T I C ~

De ceva vreme, poli]i[tiiServiciului de Investigare aFraudelor - Sectorul 2 aveaumai multe informa]ii cq \ntr-o

pia]q din sector sunt vândute]igqri de contrabandq. Dupqmai multe investiga]ii,oamenii legii au identificatloca]ia de unde erau vânduteacestea - o florqrie. Pe 25iunie, poli]i[tii au depistat-ope B. Elena, 40 de ani, carevindea ]igqri cu timbre si mar-caje din Republica Moldova [iUcraina. |n florqria ei au fostdescoperite peste 39.000 de]igarete, \n valoare de aproxi-mativ 12.000 lei, ce au fost ri -dicate în vederea continuqriicercetqrilor.

Poli]i[tii continuq ancheta,pentru a afla [i cine se aflq lacapqtul celqlalt al lan]uluiinfrac]ional. Florqreasa este

cercetatq, \n stare de libertate,pentru comiterea infrac]iuniide evaziune fiscalq.

„DORU“ DE LA GUVERN!

Poli]ia sectorului 5 a reu[it sq punq capqtunei escrocherii ticluitqde trei bqrba]i din Bucu -re[ti. Totul a plecat de lao sesizare a unui patron,care le-a spus poli]i[tilorcq, \ntr-una din zile, lafirma lui s-a prezentat unom de afaceri care a vrutsq cumpere diverse bu -nuri folosind, drept platq,file cec. Pentru a fi maiconvingqtor acesta i-aarq tat o legitima]ie deinspector [ef la GuvernulRomâniei - Departa men -tul Control.

Având în vedere acestfapt, a fost declan[atq oamplq ac]iune de investi-ga]ii în urma cqreia a foststabilitq atât identitateacelor trei persoane, cât [imodul cum ac]ionau.Escrocii fo lo seau dreptparavan pentru \n[e -lqciuni o firmq dinsectorul 4, care eracesionatq ficitv deace[tia. Unul dintreei, devenit adminis-tratorul firmei dirijatoate opera]iunile, in -dicându-le celorlal]i lace firmq sq batq la u[q.Poli]i[tii i-au urmqrit peace[tia, iar pe 23 iunie i-au prins\n flagrant delict. Astfel, D. Auricq, 38 ani, C.

Du mi tru, 48 ani [i A. Viorel, 39 ani, au fostdu[i la poli]ie pentru a le rqspunde anchetato-rilor la câteva \ntrebqri. Rqspunsurile nu au\ntârziat sq aparq.

Poli]i[tii au aflat cq, pe 19 iunie, cei trei aucontractat mqrfuri în valoare de peste 60.000lei, de la o firmq, lqsând o filq cec garan]ie. Pe

toatq perioada negocierilor verbale [i telefonicecu reprezentan]ii societq]ii comerciale de lacare au comandat bunurile, C. Dumitru [i-a de -clinat în fals calitatea de inspector [ef în ca -drul Departamentului Control al GuvernuluiRomâ niei.

Mai mult, cei trei se deplasau cu un auto -tu rism care avea inscrip]ionat un colant peparbriz cu aceea[i siglq.

Cei trei aveau un istoric bogat \n astfel detehnici, existând mai multe plângeri, atât \n

capitalq, cât [i \n jude]ele limitrofe. Cei treisunt cerceta]i în libertate sub acuza]ia de ten-tativq de în[elqciune, dar [i pentru stabilireaîntregii activitq]i infrac]ionale [i identificareacelorlal]i membrii ai grupqrii.

Flor`reasa - contrabandist` de ]ig`ri!

Pagini real izate dePagini real izate deSorin ANGHELSorin ANGHEL

Revista „Poli]ia Capitalei“continuq demersul de a sus -]ine campaniile de prevenire aaccidentelor rutiere, desfq -[urate de Brigada de Poli]ieRutierq. Con[tientizând cq nu -mai participând activ, po]icontribui la un trafic rutiermai sigur [i responsabil, re -vista noastrq va publica \n

continuare rezultatele statis-tice ale accidentelor produse\n Bucure[ti.

De ceva timp, \n Capitalq auapqrut tot mai mul]i motoci-cli[ti. Chiar dacq sunt pe mo -to ciclete sau mopede, condu -cqtorii acestora taie \n lung [i\n lat arterele Capitalei stre-curându-se prin traficul sufo-cant. Avantajul de a te strecu-ra printre ma[inile care mergbarq la barq este contrabalan -sat de neaten]ia unora, careajung sq provoace accidente,de cele mai multe ori cu ur -mqri grave.

|n primele [ase luni aleaces tui an, \n municipiulBucu re[ti s-au produs 2269 (-324) accidente de circula]ie.Dintre acestea, în 354 (-73)au fost implica]i conducqtorii

de mo to ciclete [i mopede, sol-date cu decesul a patru per-soane (-2), rqnirea gravq a 76(-42) [i rq nirea u[oarq a altor320 (-40). Cifrele dintre pa -ranteze repre zintq diferen]afa]q de aceea[i perioadq a anu-lui 2008.

Din cele 354 de accidenteproduse de motocicli[ti, în

154 (43,5%) vinovq]ia a apar -]i nut celor care conduc vehi -cule pe douq ro]i.

Principalele cauze ale acci-dentelor, au fost :

¢ neasigurarea la schim-barea direc]iei de mers;

¢ neacordarea prioritq]ii detrecere;

¢ viteza excesivq - din a -ceastq cauzq mul]i conducq-tori de motociclete sau mopedeau pierdut controlul vehicule -lor [i au cqzut lovindu-se decarosabil sau alte vehicule. Pecategorii de vehicule situa]iase prezintq astfel:

n motociclete = 181 acci-dente;

n mopede = 173 accidente.Cel mai grav accident s-a

produs pe 26 mai, în jurul orei22.30, cand H. Romeo, 27 anidin Bucure[ti, fqrq curs de le -

gisla]ie, a condus un mopedPiaggio, neînmatriculat, pe [os.Colentina dinspre D-na Ghicacqtre Bucur Obor. Când a ajunsîn apropierea sta]iei RATBTeiul Doamnei, nu a pqstratdistan]a corespunzqtoare fa]qde autoturismul din fa]q [i s-atamponat cu acesta. Ma[ina,condusq de N. {tefan, 22 ani,era opritq la semafor. MopedulPiaggio a fost proiectat într-unautoturism VW Polo, condusde D. Alexandru, 21 ani.

|n urma accidentului [ofe -rul mopedului a murit, iar pa -sagera care era pe moped - R.{tefania, 24 de ani, a fost rqni -tq grav, fiind internatq de ur -gen]q \n spital.

Brigada de Poli]ie Rutierq aCapitalei în parteneriat cuAsocia]ia Motocicli[tilor dinRomânia, a demarat la jumq-tatea lunii martie, campania„Motocicli[tii existq în trafic!“,cu scopul de a con[tientizaconducqtorii de autovehiculecu privire la existen]a motoci-cli[tilor în trafic precum [isensibilizarea conducqtorilorde mopede [i motociclete pen-tru respectarea regulilor decir cula]ie [i purtarea echipa-mentului de protec]ie. Cam -pania a constituit un factordeterminant pentru reducereanumqrului de accidente rutie -re în care a fost implicatq a -ceastq categorie de participan -]i la trafic, produse în Bucu -re[ti, de la începutul anului2009.


R U T I E RR U T I E R

O jum`tate de an cu mai pu]ine accidente

Obliga]i i le motocicl i[t i lor Obliga]i i le motocicl i[t i lor [ i mopedi[t i lor[i mopedi[t i lor

nn folosi]i ziua, permanent, luminilefolosi]i ziua, permanent, luminile

de \ntâlnire;de \ntâlnire;

nn purta]i \n timpul mersului, pe drupurta]i \n timpul mersului, pe dru--

murile publice, cq[ti de protec]iemurile publice, cq[ti de protec]ie

omologate;omologate;

nn asigura]i permanent un spa]iu sufiasigura]i permanent un spa]iu sufi--

cient de frânare [i nu face]i „slalom“cient de frânare [i nu face]i „slalom“

printre auto vehiculele aflate \n mi[ careprintre auto vehiculele aflate \n mi[ care

sau depq[i]i viteza legalq de deplasare.sau depq[i]i viteza legalq de deplasare.

{oferi nu uita]i:

ll sq vq asigura]i lasq vq asigura]i laschimbarea direc]ieischimbarea direc]ieide mers, la trecereade mers, la trecereade pe o bandq pe altade pe o bandq pe altasau când vira]i \nsau când vira]i \nintersec]ie;intersec]ie;

ll \nainte de a\nainte de adeschi de por tiereledeschi de por tiereleasigura]i-vq cq dinasigura]i-vq cq dinspate nu trece o motospate nu trece o moto--ciclet` sau un mo ped,ciclet` sau un mo ped,

acest lucru fiind valaacest lucru fiind vala--bil [i pentru pasa geriibil [i pentru pasa geriicare sunt cu dum nea care sunt cu dum nea --voastrq \n autovevoastrq \n autove --hicul; hicul;

ll sq vq asigura]i lasq vq asigura]i laple carea de pe loc iarple carea de pe loc iaratunci când sunte]iatunci când sunte]idepq [i]i, nu mqri]idepq [i]i, nu mqri]iviteza de deplasare [iviteza de deplasare [icircula]i cât maicircula]i cât maiaproape de margineaaproape de margineadin dreapta a drumudin dreapta a drumu--lui.lui.

A uitat s` dea prioritate|n seara de miercuri, 15 iulie, pe Calea Dude[ti

circula]ia a fost serios \ngreunatq de un accidentde circula]ie produs de un [ofer neatent. S. Florin,24 ani, din Bucure[ti, care conducea un autotu -rism Dacia Logan, nu a acordat prioritate de dreap-ta unui autoturism Nissan Almera [i a intrat \nacesta. |n urma impactului, Nissanul a fost proiec-tat \ntr-o altq ma[inq care circula regulamentar,fiind accidentatq u[or R. Lumini]a, 43 ani,pasagerq \n autoturismul lovit \n urma carambolu-lui. Femeia a fost transportatq la spital, iar apoi afost \ndrumatq la domiciliu.

{oferul autoturismului Nissan, B. Cristian, 37ani, a fost testat cu aparatul alcooltest, rezultatulfiind 1,08 mg/l alcool pur în aerul expirat [i a fostcondus la Institutul Na]ional de Medicinq Legalq„Mina Minovici“, unde i-au fost recoltate probe bio-logice în vederea stabilirii alcoolemiei.

În cauzq, s-a întocmit dosar de cercetare ce a fostdat, spre a fi solu]ionat, Biroului Cercetqri Penalesector 3 din cadrul Brigqzii de Poli]ie Rutierq.

Lan]ul sl`biciunilorUn tânqr a avut de suferit din cauza propriei

incon[tien]e. De[i statisticile demonstreazq cq acci-dentele de circula]ie \n care sunt implica]i motoci-cli[tii sunt \n scqdere, iar conducqtorii pe douqro]i \n]eleg mult mai bine cq trebuie sq fie aten]i \ntrafic [i trebuie sq respecte regulile de circula]ie,existq participan]i la trafic care ignorq, \n conti -nua re, sfaturile poli]i[tilor [i campaniile preven-tive de reducere a accidentelor rutiere.

Astfel, \n dupq amiaza zilei de 17 iulie, V. Alpar,22 de ani din jud. Covasna, care nu avea un cursde legisla]ie rutierq, nu s-a asigurat când a vrut sqvireze la dreapta pe Aleea Moldovi]a, din sectorul4, [i a lovit bordura cu motoscuterul (neînregis-trat). Lovitura l-a aruncat pe asfalt, lovindu-segrav la cap (nu purta nici cascq de protec]ie).

În urma accidentului, conducqtorul motoscu te -rului a rqmas internat \n spital. Biroul CercetqriPenale sector 4, din Brigada de Poli]ie Rutierq, apreluat dosarul pentru a fi solu ]io nat.

Ofi]eri din cadrul Poli]iei Sec to -rului 6 - Serviciul de In vesti gare aFraudelor, în urma plângerii de -pu se de reprezentan]ii unei socie -tq]i comerciale privind pe V. Vic tor- angajat al societq ]ii, sub aspec tulsq vâr[irii infrac ]iunii de delapi-dare, au desfq [urat activitq]i dedocumentare privind acti vitateainfrac]ionalq desfq[u ratq de cel încauzq, stabilind urmqtoarele :

În perioada 13 - 17 iulie, pecând directorul general al soci-etq]ii comerciale în cauzq se aflaîn concediu de odihnq, V. Victora dispus, încqlcându-[i atribu]ii -le de serviciu, emiterea a trei fac-turi fiscale cqtre o firmq, con-stând în vânzarea a 5050 camerefoto digitale la un pre] mult dimi -nuat fa]q de pre]ul de listq alsocietq]ii vânzqtoare, [i maimult, pre]ul final al vânzqriifiind cu mult sub pre]ul de achi -zi]ie al produselor.

Fiind întrebat de agentul devânzqri de ce acordq un astfel dediscount a[a de mare unei firmecu care nu aveau contract, V.Vic tor i-a spus cq, de fapt, co -man da a fost datq de o altq so -cietate comercialq, client fidel alfirmei, aceasta cerând expres cafactura sq fie emisq pe o altqfirmq. Totodatq, V. Victor a indi-cat [i adresa de livrare, pentrucele 5050 camere foto digitale,un imobil situat în Bucure[ti.

Astfel, a[a cum reiese din do -cu mentele contabile ale societq]iicare comandase produsele, pre -]ul de achizi]ie al unui aparatdigital a fost de 281 lei, la care seadaugq o reducere de 150 pentrufiecare aparat, pre]ul final fiindde 131 lei pe aparat. Prin apli-carea acestui discount, V. Victora creat un prejudiciu de circa400.000 euro.

Din verificqrile efectuate a re -zultat faptul cq firma cqreia i-aufost vândute camerele foto digi-tale are sediul social în jud.Cqlqra[i [i are ca administrator[i asociat unic pe V. Mihale de 58de ani.

Luni, 20 iulie, la propunereapoli]i[tilor Serviciu lui de Investi -gare a Fraudelor - Sector 6, Par -chetul de pe lângq JudecqtoriaSectorului 6 a dispus începereaurmqririi penale \mpotriva lui V.Victor, pentru sqvâr[irea infrac -]i unii de delapidare.

Pe 21 iulie, \n baza autoriza ]ii -lor de perchezi]ie, oamenii legiiau efectuat douq perchezi]ii - laadresa unde au fost livrate bu nu -rile în cauzq, precum [i la firmaunde lucra cel anchetat. Din in -forma]iile ob]inute în urma aces-tora, a reie[it cq 1.100 aparatefoto din cele 5050, urmau sq fieexportate în Israel, acestea fiindtransportate [i predate în depo -zitul unui comisionar vamal,

pentru a fi livrate unui cumpqrq-tor extern.

În mod operativ, o echipq depoli]i[ti s-a deplasat la depozitulcomisionarului vamal unde augqsit cele 1100 camere foto, con-statându-se cq alte 3950 apa ratefuseserq deja exportate pentru315.000 euro.

Extinzând verificqrile la uni-tatea bancarq unde î[i are con-turile firma, au fost gqsite în con-turile societq]ii 315.000 euro,anchetatorii dispunând poprireaacestora. Prejudiciul a fost recu-perat în totalitate. Poli]i[tii con-tinuq cercetqrile, V. Victor având[anse mari sq petreacq ani bunideparte de aparatele de fotogra -fiat.


L A Z IL A Z I

Delapidare de 400.000 euroDelapidare de 400.000 euro

Pagini real izate dePagini real izate deSorin ANGHELSorin ANGHEL

Se pare cq modelul pur francezsau belgian, din pqcate, nu poate fiadoptat pentru Poli]ia Românq.Ro mânia pe plan administrativde[i este \mpqr]itq \n jude]e,(exact ca [i Fran]a \n departamen -te), ea rqmâne totu[i o ]arq pre-dominant ruralq, pe când Fran]a,este urbanizatq \ntr-un procent depeste 95%.

|n consecin]q, dacq termenul dePoli]ie Na]ionalq \n România poatesq corespundq oarecum termenuluide Poli]ie Na ]ionalq francez, cel dePoli]ie Mu nicipalq \n România ar fineadecvat.

|n schimb, cel de Poli]ie Localq(zonalq), conform modelului Poli -]iei belgiene pare sq fie mai adaptatavând \n vedere modul ei de orga-nizare, de func]ionare, precum [iatribu]iile acesteia.

Pe de altq parte, termenul dePoli]ie Federalq, un fel de poli]iede stat care domne[te peste Poli]iaLocalq (\n Belgia sau Germania)nu poate fi nici el introdus, având\n vedere cq România nu este ofedera]ie de state, provincii sauuni tq]i teritoriale, administrativ,autonome.

Procesul pare a fi posibil printransferul prevederilor cqtre legeaPoli]iei Localq a competen]elorcare ]in de comunitq]ile locale.

Pe plan administrativ este vorbade o descentralizare a Poli]iei.Scopul este ca Poli]ia Românq sq-[ifacq mai bine treaba [i sq fie maiaproape de cetq]eni, atât \n ceea ceprive[te paza bunurilor, a prote-jqrii integritq]ii corporale, cât [ipentru gestionarea circula]iei pedru murile publice.

Totodatq poli]i[tii din cadrulPoli]iei Na]ionale vor purta o nouquniformq [i vor avea o nouq siglq,pentru a se diferen]ia de colegii lordin Poli]ia Localq.

Poli]ia Localq va lucra sub \n -dru marea [i controlul Poli]iei Na -]ionale \n partea de preven]ie, \ntimp ce Poli]ia Na]ionalq va puteainterveni la solicitqrile Poli]ieiLocale, dacq situa]ia o impune.

Poli]ia Na]ional` francez`

|n Fran]a, Poli]ia Na]ionalq esteun corp de poli ]ie civil ata[atMinisterului de Interne, al Te ri to -riilor franceze ne-metropolitane [iale Colectivi tq]ilor Teritoriale.

Crearea acestui corp al statuluiderivq din Declara]ia Drep turilorFundamentale ale Omu lui [i alCetq]eanului din 1789 care are ovaloare constitu]io nalq.

O defini]ie a Poli]iei Na]ionalea fost datq \n art. 1. din Codul deDeontologie al Poli]iei Na]io nale:„Poli]ia Na]ionalq \[i des fq [oarqactivitatea pe \ntregul teritoriuna]ional pentru ga rantarea liber -tq]ilor democratice [i apqrareainstitu]iilor republi cii, pentrumen ]inerea pqcii [i a ordi nii publi -ce, precum [i pentru protec ]ia per -soanelor [i a bu nurilor acestora“.

Ulterior, misiunile acesteia aufost de finite de ma nie ra li mitati vqprin Legea 21 din ianuarie 1995,con form art. 4:

„Lupta contra violen]ei urbane,a delincven ]ei [i a insecuritq]iirutiere. Controlul imigra]iei ilegale[i lupta contra muncii clandestine.Lupta contra dro gurilor, a crimi-nalitq]ii or ganizate [i a marii de -linc ven]e econo mice [i financiare.

Protec]ia teritoriului na ]ionalcontra terorismului [i contra per-soanelor care pun \n pericol in -teresele fundamentale ale na]iunii.Men]inerea ordinii publice pe teri-toriul na]ional“.

Denumirea de Poli]ie Na]ionalqa fost utilizatq pentru prima oarq\n Fran]a, \n perioada Regimuluide la Vichy (\n timpul celui de-aldoilea rqzboi mondial) conformLegii din 23 aprilie 1941. Aceastaplaseazq Poli]ia Municipalq subautoritatea Prefectului \n loculPrimqrilor.

Structurile Poli]iei pe atuncierau destul de confuze [i neclardefinite: Poli]ia Judiciarq, Infor -ma]ii Generale [i Securitate Pu bli -cq, teritoriul na]ional fiind divizatla scarq administrativq \n treimari diviziuni: Regiune (asociatqPrefectului regiunii), District (de -partamentul, jude]ul \n România,Prefectului) [i Circumscrip]ie (Co -misarului).

Poli]ia Na]ionalq, apar]inândMinisterului de Interne, este for-matq din:

uu Direc]ia Centralq a Securitq]iiPublice, 78.000 de func]ionari

uu Direc]ia Centralq ale Com -paniilor Republicane de Securitate,care intervine \n cazul mani -festa]iilor (sociale sau sportive),de men]inere a ordinii publice sau\n cazul protec]iei civile (15.000

de func]ionari).uu Direc]ia Cen -

tra lq a Poli]iilorAerului [i ale Fron -tierelor - \nsqrcinatqcu pazq [i protec]iafrontiereloratât \n aercât [i pea p q ,r e s -pec-

tiv, uscat, cucon trolul imi gra -]iei legale [i ile-gale, având ca mi -siuni: lupta con-tra imigra]ieic l a n d e s t i n e ,c o n t r o l u lfrontierelor,securitatea ge -neralq a porturilor [i aeropor-turilor, cu legere de informa]ii(8.400 de func]ionari).

uu Direc]ia Cen tralq a Poli]ieiJudiciare are ca sarcini lupta con-tra violqrii drepturilor [i liber -tq]ilor democra tice ale cetq]eni lor,precum [i lupta pentru a pqrareabunu ri lor acestora, in vestiga]ii \ncazul dispari]iilor (rqpi re, seches -trare de persoane), traficului dearme, cqu ta rea urmqri]ilor ge ne -rali, contra pro xe netismului, trafi-cului de bunuri culturale, traficu-lui de vehicule furate [i a docu-mentelor administrative, teroris-mului [i finan]qrii acestuia, trafi-cului de stupefiante, contra spq -lqrii banilor [i a evaziunilor fis-cale, contra falsificarii banilor,contra cybercriminalitq]ii [i frau -delor bancare.

uu Direc]ia Centralq de Informa -]ii Interne (4.000 de func]ionari)are ca misiuni, \n principiu, celecare au fost \ndeplinite \n trecutde cqtre DST (Direc]ia de Supra -veghere a Teritoriului), respectivRG (Informa]ii Generale): pre-venirea [i lupta contra spionajuluistrqin pe teritoriul na]ional [icule gerea de informa]ii desprestrqinii care rezidq pe teritoriulna]ional, prevenirea [i lupta con-tra terorismului, precum [i luptacontra oricqrui act care poateaduce prejudicii autoritq]ii statu-lui, secretului de apqrare na]io -nala sau patrimoniului economicna]ional“, supravegherea comuni-ca]iilor [i lupta contra cybercrimi-nalitq]ii, supravegherea mi[cqrilor

88 I U L I EI U L I E 2 0 0 9 - 2 0 0 9 - POLI}IA CAPITALEI

L A Z IL A Z I

|n plin` reform` institu]ional`, Poli]ia Român`, conform unuimodel mixt franco-belgian, urmeaz` s` fie fragmentat` \n dou` marisubunit`]i: Poli]ia Na]ional` (un fel de FBI \n SUA) [i Poli]iile Locale,zonale (un fel de Poli]ie statal` \n SUA), care vor coordona acti -vit`]ile de combatere a infrac]ionalit`]ii, de combatere a infrac -]iunilor ce sunt sub inciden]a Codul Rutier, precum [i de asigurare aordinii, respectiv, a lini[tii publice, pe plan local, (zonal), \n zoneleurbane care dispun de Poli]ie Comunitar`.

Reforma Poli]iei Românedup` model european

sociale, ale grupurilor sau organi-za]iilor subversive violente, pre-cum [i ale fenomenelor socialecare pot avea ca obiective amenin -]qri la adresa securitq]ii statului.|n afarq de analiza fenomenelor [imi[cqrilor sociale, toate celelaltemisiuni ale DCRI, sunt considerateSD (Secret de Apqrare).

uu Direc]ia Administra]iei asigu -rq gestiunea mijloacelor financia-re, materiale [i umane puse la dis-pozi]ia Poli]ia Na]ionalq. Ea este\nsqrcinatq cu recrutarea, pregq -tirea [i gestionarea carierelorfunc ]ionarilor [i gireazq progra -mele imobiliare, proiectele finan-ciare, informatice, sistemele de co -mandq [i de telecomunica]ii [ipune \n aplicare programele decer cetare tehnologicq. |n plus, eaasigurq [i programele de asisten]q.

uu Direc]ia de Pregqtire - For -mare (3200 de func]ionari), esteresponsabilq cu pregqtirea [i for-mare tuturor func]ionarilor dinPoli]ia Na]ionalq. Ea supervizeazq,[colile [i centrele de pregqtire - for-mare a func]ionarilor, {coala Na -]ionalq Superioarq de Poli]ie, {coa -la Na]ionalq Superioarq a Ofi]e ri -lor de Poli]ie [i Institutul Na]ionalde Poli]ie {tiin]ificq.

uu Serviciul de Cooperare Teh -nicq Interna]ionalq a Poli]iei, esteun serviciu activ care aduce o con-tribu]ie directq securitq]ii inte-

rioare, având ca misiuni: coopera -rea opera]ionalq, constând \n cule -gerea, analizarea [i transmitereade informa]ii privind securitateastatului cu precqdere \n domeniileterorismului, traficului de stupefi-ante, imigra]ie ilegalq [i crimqorga nizatq; cooperarea tehnicq,constând \n elaborarea [i punerea\n aplicare a programelor depregqtire [i formare).

uu Serviciul de Protec]ie ai |nal -]ilor Func]ionari [i Personalitq]iPublice, asigurq securitatea \nal -]ilor func]ionari francezi din apa -ratul de stat (fo[ti sau actuali [efiai statului, oameni politici, etc.) [iai \nal]ilor oaspe]i strqini careviziteazq Fran]a la invita]ia pre -[edintelui, securitatea delega]iiloroficiale franceze \n strqinatate [iale celor strqine \n Fran]a, etc.

uu Inspec]ia Generalq a Poli]ieiNa]ionale, numitq [i Poli]ia Po li -]iei, este serviciul care controleazqactivitq]iile tututor direc]ilor.

Categorii de func]ionari|n cadrul Poli]iei Na]ionale acti -

veazq patru tipuri de func]ionari:nn Personalul Activ (poli]i[ti,

145.000 [i auxiliari de securitate,15.000), este \mpqr]it \n trei cate-gorii: Corpul de Concep]ie [i Di rec -]ie, Corpul de Comandq [i Corpulde |ncadrare [i Aplica]ie;

nn Personalul Administrativ este\mpqr]it \n patru corpuri ierar -hice: Corpul de Direc]ie - CategoriaA, Corpul de Incadrare Medie -Categoria B, Corpul de Execu]ie -Categoria C1 [i Corpul de Execu]ie- Categoria C2;

nn Personalul {tiin]ific;nn Personalul Tehnic.Conform Codului de Procedurq

Penalq francez, Poli]ia Judiciarq seaflq sub tutela Procurorului Re -publicii, al Procurorului General [isub controlul Camerei de Instruc -]ie. Când un judecqtor de instruc -]ie este desemnat pentru instru-irea unui dosar penal, poli]i[tii vorface investiga]iile sub comanda [iautoritatea lui.

Fiecare func]ionar al Poli]iei Na -]ionale, ob]ine la terminarea studi-ilor o calificare judiciarq \n func]iede gradul pe care \l are (\n func]iede gradul squ):

De[i numqrul oamenilor legiicare mor la datorie este \n scqdere(\n anii 80 peste 20/an, \ncepânddin anii 90 numqrul lor se stabi-lizase la 10-15/an), totu[i crimi-nalitatea organizatq, \n special \nmarile metropole franceze, condu -ce la un numqr ridicat de victime,cu mult peste media na]io nalq.

T. CSINTAT. CSINTA

- va urma -- va urma -

L A Z IL A Z I

INFANTERI{TII MARINIREGALI BRITANICI

SCURT ISTORICPrima unitate britanicq de desant maritim a fost

formatq la 28 octombrie 1664, la Bunhill Fields,Londra. Unitatea a devenit repede cunoscutq caRegimentul Marelui Amiral (the Lord High Ad -miral's Regiment). Cei 1200 de „solda]i ai mqrii“au fost distribui]i peste tot, în Marina Regalq, pen-tru a asigura navele cu trqgqtori de elitq, cât [ipentru a respinge echipajele inamice de abordaj întimpul aprigelor încle[tqri navale din rqzboaiele alIl-lea [i al IlI-lea olandeze. Astfel a început o lungqasociere cu Marina, cooperare în care infanteri[tiimarini au ac]ionat ca subunitq]i de debarcare, dedesant, dar [i pentru men]inerea disciplinei pe na -vele mari de linie. |n 1802, viitorul lor pqrea a fiasigurat când regele George al III-lea i-a numit înmod oficial „Royal Marines“ (RM).

|n primul Rqzboi Mondial, infanteri[tii mariniau servit pe Frontul de Vest cu Divizia NavalqRegalq [i au luat parte la faimosul raid asuprabazei navale germane „U“, de la Zeebrugge (23aprilie 1918). |n ciuda faptului cq infanteri[tiimarini au adoptat, de asemenea, [i rolul de tunarinavali, rolul lor s-a schimbat pu]in fa]q de cel carele-a fost încredin]at în secolul al XVII-lea. Ei aurqmas în mod precumpqnitor „solda]i ai mqrii“, [iaceastq tradi]ie pqrea de neschimbat.

Tranzi]ia cqtre opera]iunile de desant maritims-a prefigurat la începutul anilor '20, când In fan -teria Marinq Regalq u[oarq [i Artileria RM au fostunite într-un singur corp. |n 1942, comandourileInfanteriei Marine Regale au fost chemate sq ser -veascq alqturi de comandourile Armatei 11 - patruBrigqzi (Comando) de Serviciu Special de elitq -,sub comanda generalq a directorului Opera]iilorCombinate.

Unul din primele care au intrat în ac]iune afost Comandoul 40 (RM), când s-a alqturat coman-dourilor 3 [i 4 [i rangerilor americani pe însân -geratele plaje de la Dieppe, în august 1942. Ataculdin zona micii sta]iuni de pe litoralul francez alMqrii Mânecii a fost o repeti]ie pentru marea de -barcare din ziua D, el fiind, de asemenea, [i uncadou fqcut sovieticilor, care insistau ca Alia]ii sq

deschidq al doilea front în Europa. Ele -mentul surprizq s-a pierdut de la înce -

putul opera]iunii [i principalele plajeau devenit re pe de pungi de

foc pentru valurilesuc cesive ale infan -

te riei canadiene.Comandourile

au atacat bateriile de coastq de la flancurile for -]elor principale. De[i infanteria a suferit pierderigrele, ac]iunile comandourilor au înregistrat suc-cese notabile. Mai târ ziu, în iunie 1944, atât co -mandourile, cât [i for]ele aeropurtate au fost fo -losite pentru a asigura flancurile [i a lqrgi capetelede pod, pe timpul debar cqrii pe plajele din Nor -mandia.

DE-A LUNGUL ÎNTREGII CAMPANII,BRIGADA A FOST FOLOSIT~ CA INFANTERIE „DE LINIE“

Dupq raidul de la Dieppe, Comandoul 40 s-aunit cu Comandoul 43 [i cu Comandourile 2, 9 [i10 în cadrul Brigqzii a II-a (Comando) de Ser viciuSpecial pentru opera]iile din Italia. De-a lungulîntregii campanii, brigada a fost folositq ca infan-terie de linie [i s-a ales cu pierderi foarte grele înurma atacqrii punctelor tari din Mun]ii Apenini.|n aprilie 1943, comandourile au revenit la un rolneconven]ional: sprijinirea partizanilor iugoslaviai lui Tito în Insulele Dalma]iene.

Brigada a III-a (Comando) de Serviciu Special afost formatq în noiembrie 1943 din comandourilenr. 3, 5, 42 (RM) [i 44 (RM) pentru a ac]iona înOrientul îndepqrtat. Brigada a primit botezul focu-lui când Alia]ii au recucerit Burma, luând parte ladebarcarea de desant maritim din Arakan [i spri-jinind atacul principal de la Mandalay.

Douq alte Brigqzi de Serviciu Special au fost cre-ate pentru a sprijini invazia în Europa. Brigada I(Comando) de Serviciu Special a fost pusq pepicioare de brigadierul Lord Lovat [i a constat dinComandourile nr. 3, 4, 6 [i 45 (RM), în timp ceBrigada a IV-a (Comando) de Serviciu Special afost compusq în întregime din infanterie marinq(Comandourile 41, 46, 47 [i 48), sub comandabrigadierului RM B.W. Leicester.

INFANTERIA MARIN~ AMERICAN~ {I „SEALS“

SCURT ISTORICDe la formarea sa, pe baza Hotqrârii Con gre su -

lui din 1775, Corpul de Infanterie Marinq alStatelor Unite (USMC) a fost întotdeauna ales caprima for]q care sq protejeze, pretutindeni în lume,interesele americane. Constituit ini]ial pentru aasigura vasele marinei cu luneti[ti [i echipaje debord, misiunile sale s-au extins pentru a includeapqrarea multora dintre bazele de coastq ameri-cane, protejând, astfel, legqturile comerciale vitalecu Africa [i Orientul îndepqrtat. De[i, teore tic, faceparte din Departamentul Marinei, în realitate,Infanteria Marinq este o for]q independentq, iarcomandantul squ face parte din Comitetul întrunit

al [efilor de State Majore.USMC este cea mai mare

unitate de elitq din lume [i una


R E P E R ER E P E R E

FOR}ELE DE ELIT~ MONDIALE- urmare din numqrul trecut -

din cele mai vechi for]e de desfq[urare rapidq. |n1931, ministrul de rqzboi, Patrick J. Hurley, aprezentat pozi]ia foarte specialq a In fanterieiMarine în cadrul politicii externe americane:„Corpul de Infanterie Marinq poate debarca pe unpqmânt strqin fqrq ca acest lucru sq fie consideratun act de rqzboi, dar când Trupele de Uscat (theArmy) se deplaseazq pe un teritoriu strqin este unact de rqzboi [i aceasta reprezintq una dinra]iunile existen]ei Corpului“. Nu în mod surprin -zqtor, Infanteria Marinq a devenit cunoscutq peDealul Capitoliului ca „Trupele Departa mentuluide Stat“.

{i, desigur, în lupte, ele, „trupele“, î[i proba -serq angajamentul [i valoarea. |n timpul primuluiRqzboi Mondial, de exemplu, peste 13.000 de in -

fanteri[ti marini (Marines) au fost uci[i sau rqni]iîn tran[ee. |ntre cele douq Rqzboaie Mondiale,batalioanele de Infanterie Marinq au fost trimisesq apere insulele din Pacific. Mici deta[amente seaflau deja în aceste insule când, pe 7 decembrie1941, bombardierele japoneze au atacat FlotaAmericanq din Pacific, la Pearl Harbor. Ofensivajaponezq ce a urmat, în Pacificul de Sud-Vest, s-afinalizat prin capturarea celei mai mari pqr]i dinInsulele Solomon. America a fost luatq prin sur-prindere. Când o grupare operativq expedi]ionarqjaponezq a atins coastele insulei Guam, abia 130de infanteri[ti marini erau prezen]i pentru a oapqra...

Masivele ma[ini de rqzboi ale S.U.A. [i Japonieis-au ciuruit pentru a ob]ine controlul asuprainsulei Guadalcanal, un paradis tropical lung de145 km [i lat de 40. Japonezii au debarcat primii,ocupând insula cu for]e pu]ine [i construind opistq de aterizare vitalq, deoarece acest lan] lungde insule era situat la distan]a maximq deinstala]iile [i bazele terestre ale avia]iei japoneze.|n consecin]q, ini]ial, for]a de invazie japonezq afost aprovizionatq [i întqritq pe mare, folosindu-seo linie maritimq lungq [i vulnerabilq. Denumitq„The Slot“ (crqpqturq lungq [i îngustq; jgheab;canal), aceasta trecea prin centrul grupului deinsule, astfel Guadalcanal [i pista sa de aterizarecqpqtând o importan]q strategicq pentru ambelepqr]i angajate în conflict.

|ntre 7 [i 14 august 1942, americanii au lansato contrainvazie puternicq, cu debarcqri pe Guadal -canal [i o insulq învecinatq, Tulagi. Pânq la 21august, terenul de aterizare Lunga a fost capturat,redenumit Câmpul Henderson (Henderson Field)[i repus în serviciu cu ajutorul marii unitq]i ame -ricane de avia]ie ambarcatq, de la Sud de Gua -dalcanal. Acum, japonezii nu aveau altq op]iune

decât sq-[i reîntqreascq trupele din Guadalcanalpe mare, stimulând avia]ia [i vasele de rqzboi ame -ricane sq se punq în mi[care [i sq-i intercepteze.|n cele [ase bqtqlii navale ce au urmat, americaniiau pierdut douq cruci[qtoare [i [ase distrugqtoare- scufundate -, în timp ce japonezii au pierdut douqvase de rqzboi, douq cruci[qtoare, trei distrugq-toare [i 11 vase de transport.

Corpul de Infanterie Marinq al S.U.A. se re -struc tureazq pentru a se pregqti în vedereaopera]iilor din secolul 21. |n prezent, personalulsqu numqrq circa 175.000 de persoane (în caresunt incluse 10.500 femei), din care 134.000 suntîncadrate în structura opera]ionalq a corpului -Infanteria Marinq a Flotei (the Fleet Marine For -ce). Cele trei Aripi de Avia]ie ale Infanteriei Mari -ne totalizeazq 486 avioane [i 468 elicoptere. De -barcqrile desantului maritim sunt sprijinite de ogamq de vase specializate, a cqror misiune princi-palq este de a debarca repede batalioane de infan-terie de asalt.

Cele mai multe nave au pun]i largi [i netede -pentru avioane cu decolare [i aterizare verticalq -[i platforme pentru aterizarea elicopterelor, dartoate transportq mijloace/ambarca]iuni de debar-care a desantului. |n cele mai multe debarcqri, sefolosesc atât trupe transportate cu elicopterele -pentru încercuirea pe verticalq a capului de pod -,cât [i trupe aduse de pe mare cu nave de desant,vehicule pe pernq de aer sau transportorul am -fibiu u[or blindat AAV-7A1 (Amtrac) aflat actual-mente în arsenalul Corpului.

Fiecare batalion de infanterie marinq constqdin o companie de stat major, trei companii depu[ca[i (fiecare divizatq în grupe de 13 oameni) [io companie de armament. Armamentul standardde infanterie este reprezentat de pu[ca M16 A2 -având ata[at aruncqtor de grenade de 40 mm - [iarma automatq u[oarq de 5,56 mm, pentru grupq(squad automatic weapon - SAW). Sprijinul ime -diat este asigurat de cele opt ma[ini de luptq alecompaniei de armament, fiecare având la borddouq mitraliere grele: de 12,7 mm [i MK19 - de 40mm. Sprijinul tactic este realizat de tancuri (M-60), obuziere de 155 m (tractate [i autopropul-sate), obuziere autopropulsate de 203,2 mm,aruncqtoare de 81 mm [i 60 mm [i rachete anti-tanc dirijate. Apqrarea antiaerianq se asigurq curachetele portative Sting er [i sistemele navq-aerRedeye.

|n timp ce MEU-SOCS sunt în mod obi[nuitinstruite pentru opera]ii speciale, Corpul men]ineo structurq dedicatq rqzboiului neconven]ional,cunoscutq sub numele de „Recons“ (de la „reco -nnaissance“ = cercetare, recunoa[tere). Unitq]ileRecon desfq[oarq echipe de patru oameni pentru aexecuta o gamq diversq de ac]iuni: patrule de cer -cetare la mare distan]q, descoperirea [i indicarea]intelor pentru artileria terestrq [i navalq, re cu -noa[terea plajelor, conducerea avia]iei [i raiduri.To]i militarii care încadreazq unitq]ile Recon suntexcelen]i luptqtori-înotqtori, para[uti[ti de clasq [imae[tri în conducerea ac]iunilor mici. Fiecare omdin cei patru „recons“ este, de asemenea, instruitîn douq sau mai multe din specialitq]ile echipei(distrugeri, transmisiuni, medic, echipament [iarme speciale). For]a Recon prime[te, de la co -man dantul opera]iei de debarcare, misiuni de im -portan]q strategicq [i care comportq un grad ridi-cat de risc. Compus din 500 de oameni, BatalionulRecon este folosit pentru culegerea de informa]iide pe o suprafa]q destul de întinsq, în folosuldebarcqrii diviziei-„mamq“ de infanterie marinq.

Adrian VLADAdrian VLAD


R E P E R ER E P E R E



Baschetbalistul Jason Smith(S.C.U. Sibiu) s-a mai ales cu obelea pe cap, dupq ce Comisia deApel a decis cq, \ntrucât a lovitinten]ionat un adversar (Cuic dela Elba Timi[oara), cazul squ tre-buie judecat [i de cqtre Comisiade Violen]q în Sport.

La Timi[oara au avut loc ade-vqrate lupte de stradq, înainteameciului Poli-UTA Arad.

Suporterii timi[oreni s-aubqtut în plinq stradq cu jan-darmii [i au aruncat cu pietre înautocarul arqdenilor. Doar victo-ria cu doi la zero a favori]ilor i-amai calmat pe suporterii lui Poli,care s-au retras în lini[te dupqfinalul derby-ului.

Incidentele de lângq stadionul„Dan Pqltini[anu“ au izbucnit înmomentul în care suporterii sepregqteau sq intre pe stadion.Prima bqtaie s-a petrecut întresus]inqtorii lui Poli Timi[oara [ijandarmii care îi \nso]eau pe a -rq deni spre intrarea stadionului.

A doua alterca]ies-a petrecut la o altqintrare a stadionului,acolo unde suporteriilui Poli au atacatautocarele \n care seaflau sus]inqtorii dela UTA.

Din cele douq al -ter ca]ii doi suporteriau fost rqni]i, unuldintre ei ajungând înstare gravq la ur gen -]q.

La un meci al echi -pelor de tineret, a cq -rui mizq era retro -gra darea din grupaA, Jens Meyer de laTUS Altdorf a fostlovit violent, rupân-du-[i piciorul. În minutul 75,agresorul Ali Maret, jucqtor deorigine strqinq de la Ein trachtNeuberg a fost înlocuit, pqrqsindterenul pe partea adversarului.(Toate numele au fost schimbatede autor).

Pe banca de rezerve de pe aceaparte se aflq un jucqtor de la TUSAltdorf. Acesta îi strigq jucqtoru-lui eliminat ceva ce nimeni nuîn]elege. Ali se simte jignit [i-llove[te în fa]q pe tânqrul aflat pebancq. Unchiul celui lovit sare [iel la bqtaie [i îl pocne[te pe Ali.Al]i pqrin]i [i jucqtori intervin,pentru a-i despqr]i pe cei doi.Dupq ce se reinstaleazq lini[tea,jocul continuq.

Fluierul final al meciului nuînseamnq însq [i sfâr[itul con-flictului dintre TUS Altdorf [iEintracht Neuberg.

O nouq rundq urmeazq: cearta[i bqtaia continuq [i în fa]a Co -

mitetului Regional de Disciplinq.Între timp, se anun]q proiectul„Medierea interculturalq a con-flictelor - medierea în fotbal“.Proiectul, ini]iat de TineretulSportiv din Hessen, a fost deru-lat în asociere cu Societatea deFotbal din Hessen încq din1998. Conducerea acestui pro -iect constituie imediat o echipqde mediatori, pe care o pune înlegqturq cu cluburile în cauzq.Tratativele din fa]a ComitetuluiRegional pentru Disciplinq suntiminente. Cele douq cluburiaprobq interven]ia echipei demediatori, pentru cq situa]iaeste delicatq: meciul retur ur -mea zq sq aibq loc peste doarpatru sqptqmâni.

Boxerul sud-coreean Choi,care [i-a apqrat cu succes titlulpe 25 decembrie 2007, a intratîn comq imediat dupq meci, 10zile s-au chinuit medicii sq-lsalveze dar nu au reu[it. Dupqclipe în tregi de cumpqnq, fami -lia a decis sq-l deconecteze de laaparate.

La un meci de fotbal DidierDrogba a reac]ionat ira]ional,presiunea insuportabilq la careau fost supu[i fotbali[tii angre -na]i în lupta de pe gazonul de laMoscova fiind una imensq.Ivorianul îi dq o palmq lui Vidic[i este eliminat. Cu siguran]q elar fi fost unul dintre cei care arfi executat una dintre loviturilede la 11 metri. Cât de mult a con-tat în economia unei partidedeosebit de echilibrate faptul cqDrogba a plecat mai repede ladu[uri?

Sq nu uitqm luptele de stradq[i violen]ele cu ocazia peripluluiefectuat de flacqra olimpicq.Dupq incidente violente la Lon -dra [i la Paris, simbolul olim pia -dei a ajuns [i la San Francisco,în Statele Unite, unde militan]iipentru drepturile omului au în -ceput o manifesta]ie de amploareîmpotriva Chinei. Mii de agen]i

de ordine [i de poli]i[ti au fostmobiliza]i pentru a aplana con-flictele legate de traseul flqcqriiolimpice prin San Francisco.Autoritq]ile au anun]at cq aumodificat ceremonialul [i cq auluat mqsuri excep]ionale desecuritate. Dupq lungi [i tristeevenimente, flacqra a fost insta-latq de organizatori, în sigu ran -]q, la Beijing.

Cincisprezece persoane au fostarestate [i alte 71 rqnite în urmaincidentelor ce au avut loc dupq

meciul Catania - Pa -lermo, scor 1-2, dinetapa a XXII-a dincampionatul Italiei.La Belgrad, der by-ulcampionatului înSerbia, între SteauaRo[ie [i Partizan.Victoria oaspe]ilorcu 4-2 i-a înfuriat pefanaticii suporteri aiStelei Ro[ii, care audecis sq se rqzbunepe „rivali“ pe strq zi -le din capitala Ser -biei. Cel pu]in cincisu porteri [i un po li -]ist au fost rqni]i înurma confruntqri -lor.

Aproximativ 60de meciuri care ur mau sq se dis-pute în landul german Saxoniaau fost anulate, dupq violen]elecare au avut loc în urma inci-dentelor produse la finalul uneipartide din campionatul rezervatamatorilor, disputatq la Leipzig,între forma]ia localq Lokomotiv[i echipa Erzgebrige Aue II.Dupq joc, 800 de huligani i-auatacat pe cei 300 de poli]i[ti careasigurau ordi nea, violen]ele sol-dându-se cu 42 de rqni]i, 36 din-tre ace[tia provenind din rândulfor]elor de poli]ie.

Exemplele sunt din ce în cemai dese, [i destul de multe, ast-fel cq, pentru anumite autoritq]i,nici nu mai conteazq.

La fel nu mai conteazq dacqJulien Quemener (n.a. supor te -rul lui PSG omorât la meciul Pa -ris - Hapoel Tel Aviv) a prezentato amenin]are la adresa for]elorde ordine atunci când a murit.

S T U D I US T U D I U

- urmare din numqrul trecut -- urmare din numqrul trecut -

VIOLEN}A |N SPORT


Cu atât este mai pu]in importan-tq cauza mor]ii lui Carlo Giu lia -ni, tânqrul omorât la evenimen -tele ce au precedat Sum mitul G8din Italia. Mai conteazq doar purinformativ cq în vecinqtatea sta-dionului „La Bombonera“ dinBuenos Aires existq un cimitir încare anual sunt îngropa]i înmedie aproximativ opt oa meniuci[i în timpul meciurilor fa -vorite ale lui Boca.

De ce toate acestea?Pur [i simplu din pricina unei

imense frustrqri sociale. Nemul -]umirile economice ale diferi te -lor categorii socio-profesionale,generate de distan]a dintre aspi-ra]ii [i realizarea efectivq a aces-tora au fost deturnate rqs timpîndelungat cqtre consu ma reasimbolicq în spa]iul arenei spor -tive. Astqzi, progresiv, a[a cevanu mai satisface nevoia de pu -tere a maselor. Nici mqcar ar gu -mentul, logic pânq la un punct,cq sqrqcia genereazq vio len]q numai func]ioneazq satisfqcqtor.Raptusurile publicului sportivau loc, cu o frecven]q semnifica-tivq, pânq [i în statele bogate alenordului anglo-saxon, protes-tant [i atlantic. Ba poate maiales acolo. Cazul elve]ian citateste unul simptomatic pentrudegradarea fenomenului caatare.

A[adar, nu sqrqcia poartqexclusiv rqspunderea pentrufrustrqrile manifestate prin vio -len]q directq, pe stadion. Chiar[i bogq]ia socialq se pare cqgenereazq frustrqri, multe la felde profunde ca [i cele din ]qrilelumii a treia. Iar asemenea frus-trqri provin, dupq cât se pare,din decalajul între imaginearealq de sine [i cea a modeluluisocial indus prin educa]ie [i me -dia. Neputin]a insului contem-poran de a accepta cq paradigmaexisten]ialq ce-l tuteleazq esteuna falsq, consumeristq [i alie -nantq, precum [i imensa culpa-bilitate incon[tientq care înso -]e[ te constatarea acestei nepu -tin]e genereazq o nqprasnicq urqfa]q de coordonatele lumii reale.Codurile juridice punitive nupermit manifestarea explozivq anemul]umirii. Singurul spa]iuunde violen]ei, sublimatq sim-bolic, i se permite manifestareaeste stadionul. Arena [i sportuldevin, astfel, fundalul pe care,spontan [i furtiv, trqirea simbo -licq este reconvertitq în arhaicraptus agresiv, direct [i efectiv.Exact acest fenomen este trqit demasele de suporteri pe marilesta dioane ale lumii de azi. Sen -timentul individual al frustrqriieste amplificat de identificareacu anonimatul pulsional specificmasei, iar manifestarea violentqabole[te frustrantele reguli sim-bolice statornicite de sistem prinmodelul social pervers. Rqulna[te un mai rqu, într-o procesua -

litate neobositq. Iatq de ce spor -tivitatea se vede alungatq astqzidin rândul publicului sportiv.

Desmond Morris, celebruletolog (etologia studiazq com-portamentul animal în rela]ie cumediul de via]q, n.a.), autor alcqr]ii „Mai mu]a goalq“, a studiatfotbalul încq din anii '70, ajun -gând la concluzii mai degrabqdezar mante: „Considerat obiec-tiv, acest sport este una dintrecele mai stranii constante alecomportamentului uman al soci-etq]ii moderne“, scria el încartea „Triburile fotbalului“.

Cartea dateazq din 1982. Cititastqzi, acest „straniu“ sunq caun eufemism, ]inând seama [i deceea ce cercetqtorul definea„aspectele tribale“ ale microbis-mului, motiv pentru care, „înfiecare sqptqmânq, împqtimi]iifotbalului ucid o mare pradq iarmomentul uciderii este re pre -zentat de gol. Când mingea lo -ve[te plasa este ca [i cum tribular fi ucis un animal de temut [iatunci to]i pot sqrbqtori eveni-mentul“. În decursul anilor,„ma rea pradq“ a adqugat laaspectul squ simbolic [i pe celreal [i se poate întâmpla camicrobistul sq ucidq cu adevq -rat. Dar de ce se întâmplq aceas-ta tocmai în fotbal, [i nu [i înalte sporturi, pentru a nu maivorbi de diferitele ocazii în carese adunq o mare mul]ime? Ce audiferit „triburile fotbalului“ fa]qde cele ale rock-ului, de exem-plu? - se întreabq semnatarularticolului din ziarul italian „LaStampa“, Mario Baudino, pemarginea recentei tragedii prile-juitq de o partidq de fotbal dinCata nia, soldatq cu moarteaunui agent de poli]ie.

Fenomenul a fost studiatîndelung, s-au dat interpretqripsihoanalitice sau antropologice,subliniindu-se, de exemplu, im -plica]iile sexuale, [i totu[i, defiecare datq, se ajunge la acelea[ianalize [i nu [tii dacq sq crezi înele sau pânq în ce punct.

Scriitorul italian AlessandroPiperno, mare împqtimit de fot-bal, a mqrturisit: „Într-un fel,existq o bestie în mine iar cândmerg la stadion ea se face sim -]itq. În via]a normalq nu mi s-arîntâmpla niciodatq. Stadionuleste un gen de zonq franco“. Unloc distant de toate, un „altunde-va“, un loc de mari patimi.

Ceva precum incon[tientul?Nu chiar, obiecteazq sociologulAlessandro Dal Lago, autorulunui studiu important intitulat:„Descrierea unei bqtqlii, sau ri -tualurile fotbalului“. „Violen]aeste intrinsecq jocului, dar dincauza evolu]iei sale istorice. Înbaschet, de exemplu, existq oputernicq dozq de violen]q sim-bolicq, dar locurile în care sejoacq sunt mult mai mici, spor -tul este mai pu]in popular“.

Dacq existq o problemq specificqfotbalului, atunci este aceea cq evorba „de sportul în care se iden-tificq de un secol tineretul“,lucru care nu s-a mai întâmplatcu nicio altq activitate. „Maimult, nu mai este un sport ci unspectacol care include [i unsport [i în acela[i timp prinsumele câ[tigate le men]ine petoate celelalte. Devine astfel unfel de super-pecete socio-simbo -licq, ce implicq multq nebunieparoxisticq, alimentatq de «fot -ba listica» din care facem parteto]i“.

Rezultatul este oare creareaunei subculturi impermeabilealtora? O societate în societate,cu reguli, paranoia [i interese,este de pqrere Del Lago. O „zonqfranco“ care, de exemplu, nuexistq în America unde chiar

societatea este foarte violentq,dar fotbalul are o func]ie de„intermezzo“ ludic - pe lângqfaptul cq este foarte suprave -gheat. În Italia este invers: soci-etatea este mai pu]in violentq,iar fotbalul devine un loc alviolen]ei de exprimare, care une-ori devine concretq.

Dacq scriitorul AlessandroPiperno, un foarte fin cititor allui Proust [i Baudelaire, a recu -noscut cq atunci când merge pestadion sfâr[e[te prin a sim]i„mai multq urq decât iubire“,Edmondo Berselli (editorialist laziarul „La Repubblica“ [i revista„L'Espresso“ [i director al revis-tei „Il Mulino“, n.a.), autoruleseului privind fotbalul ca oglin -dq a societq]ii, „Cea mai stângacedintre tragerile la poartq“, invitqla rqmânerea în planul fenome-nologic. „În fond, interpretqrileantropologice se potrivesc fiecq -rui sport. Întrecerea, lupta pen-tru a predomina [i a[a maidepar te: tragedia greacq. Pro ble -ma este cq se adunq mase foartemari, care în Italia merg de laelite la subproletariatul urban“.

Dana Dana MIHALACHEMIHALACHEMarius CMarius C QTAQTA -- CHI}IGACHI}IGA

S T U D I US T U D I U



SECURITATEA TRANSPORTULUI„„MMOTTOOTTO“:“: {tia]i cq 80% din atacurile{tia]i cq 80% din atacurile

produse \n Occident asupra oamenilorproduse \n Occident asupra oamenilorde afaceri sunt comise pe timpulde afaceri sunt comise pe timpuldeplasqrii acestora...?deplasqrii acestora...?

Ca urmare... iatq câteva sfaturi elementare desecuritate a deplasqrii dvs.:

n vehiculele dvs. [i/sau ale familiei dvs. trebuiesq fie \n permanen]q \n bunq stare de func]ionare;

n men]ine]i, \n permanen]q, rezervorul de ben-zinq cât mai plin posibil... oricând pute]i aveanevoie de el!

n este recomandabil sq dispune]i/folosi]i ungaraj preferabil cu u[q metalicq ac]ionatq cu tele-comandq;

n \nainte de urcarea \n automobil trebuie „sqda]i“ un tur atent de verificare \n jurul acestuia;

n selecta]i atent [i schimba]i periodic ruteledvs. cqtre/de la serviciu, spre a nu intra \n rutinq;

n alege]i zilnic rutele cu cele mai pu]ine inter-sec]ii [i stopuri;

n ]ine]i, \n permanen]q, pe parcursul mersu-lui, u[ile blocate;

n pe timpul nop]ii sau \n cqlqtoriile mai lungi,NU opri]i pentru a lua persoane necunoscute.

SECURITATEA CONTACTELOR PERSONALE

n alege]i-vq cu mare aten]ie prietenii [i fi]ifoarte aten]i [i la cei ai familiei dvs.;

n partenerii dvs.de afa ceri trebuiesq [tie DOAR atâtcât este necesardes pre dvs. [i via]apersona lq;

n datele strict per -sona le, precum nu -mqrul de mo bil, o -biceiuri [i via]a in -ti mq trebuie sq rq -mânq con fiden ]ia -le;n face]i o verifica -

re elementarq a per -soanelor care „vin“

cqtre dvs. fqrq a fi recomandate \n prealabil decineva de \ncredere;

n fi]i mai degrabq suspicios decât \ncrezqtor \ncineva, la prima vedere;

n cquta]i sq trece]i cât mai „neobservat“ princomportamentul dvs.;

n NU vq „afi[a]i“ \n public ca o persoanq „cubani“, \ntrucât ave]i [anse sq atrage]i nu doaraten]ia femeilor din jur, ci [i a... infractorilor!

OPTA}I PENTRU UN IMPLANT DE CARD BIOMETRIC

Cardul biometric (biocipul) este un dispozi tivelectronic de mqrimea unui bob de orez (cir ca 7mm lungime [i 0,5 mm lq]ime), care \[i trage

numele de la un cip computerizat ce poate trans-mite [i prin informa]ii, bio, pentru cq este intro-dus \ntr-un organism viu. A fost fabricat de socie -tatea americanq „Hughes Aicraft Company“ [i ori -cine \l are nu-l va pierde niciodatq. E vorba de untransporder implantat \n corpul omenesc cuseringa. Ce este un transporder? Este un termentehnic format din douq cuvinte: transmiter (e mi-]qtor) [i responder (receptor). Transpor der-ulprime[te semnale de unde radio de la un anumitemi]qtor, le amplificq [i le transmite pe o altqfrecven]q unui receptor. Acest microcip introduscu o seringq este genial, cel mai sigur, mai ieftin,[i mai fiabil, trecând toate testele cu succes [i esteprin toate acestea o foarte bunq metodq de recu -noa[ tere a persoanelor, folosind unde radio.Mqrimea lui nu depq[e[te mqri mea unui bob deorez, [i pur [i simplu se pune sub piele. Cu altecuvinte, acest minidispo zitiv trimite constantinforma]ii ce pot fi recep]ionate de anumite sta]iisatelit [i se poate schimba de milioane de ori pen-tru a ]ine pasul cu tehnologia numericq, codifi-catq, permi]ând sq fie utilizat pe toatq durata devia]q a indivi dului. El transmite constant infor-ma]ii despre loca]ia fiecqrei persoane, \n fiecaremoment al zilei, fiind unic pentru fiecare individ.Trebuie ca, \n vederea rea lizqrii acestui lucru,cipul sq aibq o baterie unicq ce va fi re\ncqrcatqconstant, datoritq fluctua]iilor de temperaturq alecorpului nostru. Deci, cât timp va trqi persoana,va emite fluctua]ii de temperaturq [i bateria se vaauto \ncqrca \n mod constant. |n timp ce ace[ticer cetqtori dezvoltau o astfel de baterie, se con-fruntau cu o mare problemq: unde sq o punq, \nce loc al corpului omenesc, cqci fluctua]iile detemperaturq diferq. S-au cheltuit peste 1,5 mili -oane de dolari pentru a desco peri rqspunsul laaceastq problemq. Dupq \nde lungi cercetqri, s-aajuns la concluzia cq existq douq pqr]i ale corpu-lui uman \n care fluctua]iile de temperaturq suntla fel.

Rqspunsul se aflq, oricum, chiar \n Biblie, \n A -po calipsq, capitolul 13, versetele 16 [i 17, \n careIisus Hristos desco perq lui Ioan faptul cq mânadreaptq [i fruntea vor fi locurile \n care semnulva fi implantat. La aceastq concluzie au ajuns [icercetqtorii. Dintr-un motiv pe care nu-l \n]elegnici ei, au descoperit cq fluctua]iile \n mâna stân -gq sunt mai scqzute decât \n cea dreaptq. Acestesemnale emise de microcipuri sunt receptate deantene speciale, cum ar fi cele de telefonie mobilqsau sateli]i de joasq orbitq. Spre deosebire de mar-carea cu raze laser, ele folosesc frecven]a radioFM de 125 Mhz, care pqtrunde prin toate o -biectele. De aceea, biocipurile vor \nlocui toate sis-temele de identificare [i marcare. Ele vor con ]inecoduri de 18 cifre, iar la scarq interna ]ionalqcercetqtorii au ajuns la concluzia cq GuvernulMondial va avea nevoie de 66 sateli]i de acest fel.Microcipul con]ine 34 bilioane de coduri, decipoate codifica 34 bilioane de indivizi (\n prezentpopula]ia globului are mai pu]in de 10 miliarde deoameni).

El de]ine a[a de multe informa]ii, astfel cq im -plantul este folosit de numeroase domenii de acti -vitate care cer un nivel de siguran]q crescut:

u Reperarea persoanelor \n caz de rqpiri [i se -chestrqri;

u |nlocuirea cqr]ilor de credit, pa[apoartelor,permiselor de conducere etc.;

u Controlul accesului la structuri de securitatecum ar fi clqdiri oficiale sau private, centralenucleare, laboratoare militare. |n loc sq poarte ocartelq electronicq, ce poate fi oricând furatq,

- urmare din num`rul trecut -

Cum s` ne ferimde infractori?

P R E V E N I R EP R E V E N I R E


angaja]ii acestor obiective vor trebui sq ridicedoar bra]ul \n care se aflq implantul \n dreptulunui scanner;

u Reducerea fraudei financiare. Oamenii vorputea retrage bani de la bancomate, contul lorneputând fi accesat \n lipsa semnalului transmisde microcip;

u Scqderea „furturilor de identitate“. Oameniivor folosi implantul pe post de parolq, pentru aaccesa, de exemplu, calculatorul de acasq;

u Biocipul con]ine [i un istoric medical al per-soanei, fiind foarte util \n cazul acordqrii de aju-tor persoanelor care suferq de anumite afec]iunicronice sau \n caz de accidente, eficientizândmunca medicilor de pe ambulan]e;

u Biocipul poate fi un mijloc eficient de luptq\mpotriva terorismului, putând fi urmqritq oricemi[care a unei persoane;

u Identificarea cadavrelor \n cazuri nedoritede catastrofe (aeriene, navale, terestre);

u Imposibiliatea de a fi falsificat;u Dacq rqufqcqtorii \ncearcq sq scoatq biocipul

chirurgical, micu]a capsulq ar putea exploda [iindividul va fi contaminat de litiul [i chimicaleledin microbacterie, iar Sistemul de Pozi]ionareGlobalq (GPS) va detecta extrac]ia [i va alertaauto ritq]ile. Cipul care se gqse[te deja pe pia]qcostq 200 de dolari. Peste 250 de corpora]ii [i 20de ]qri sunt implicate \n distribu]ia produsului,iar multe state sunt deja privilegiate \n a utili zasistemul: printre ele se numqrq Marea Brita nie,Canada, S.U.A., Australia, Noua Zeelandq, Israel,Hong Kong, China, Indonezia, Macau, Ma lae zia,Fili pine, Singapore, Thailanda, India, Tai wan, SriLanka, Costa Rica, Guatemala, Nicara gua, Pa na -ma, Honduras, Salvador [i Brazilia. De exemplu,Marea Britanie are un plan bine pus la punct \nceea ce prive[te cardurile de identitate biometrice,ca o „armq pa[nicq“ \mpotriva tero ris mului, cri -mei organizate [i imigrqrii clandesti ne. Mai mult,conform proiectelor guvernamentale, fiecare copilva avea un numqr unic de identificare, ceea ce arpermite organiza]iilor care vin \n contact cu co piii(servicii sociale, poli]ie, organiza]ii educa]ionale)sq schimbe informa]ii mai repede [i mai bine.

Dupq cum se aratq \ntr-un material BBC online,pentru 2005 este prevqzutq introducerea pa[a -

poar telor cu date biometrice faciale, pentru 2007- permisele de conducere cu date biometrice, totulculminând cu anul 2013, când Parlamentul bri-tanic va vota obligativitatea ca fiecare cetq]ean sqaibq un ase menea card de identificare biometricq.Deocam datq, costurile prezentate pentru dezvol -ta rea acestui proiect s-ar putea ridica pânq lasuma de 3 miliarde de lire sterline, autoritq]ileanun]ând cq 16.000 de persoane s-au arqtat dejainteresate de ob]inerea acestui card de identitate.Conform unor date preluate de la Asocia]iaRomânq pentru Tehnicq de Securitate, peste 900de cititoare de amprente palmare controleazqaccesul clien]ilor [i angaja]ilor \n spa]ii specialeale bqncilor ita liene, \n timp ce \n Rusia ar fi peste100 asemenea unitq]i de \naltq tehnologie. |nMarea Britanie, \nchisorile se bazeazq pe sistemebiometrice pentru a urmqri prizonierii [i vizita-torii. De asemenea, unele universitq]i folosesc ci -ti toare palmare pentru programul de masq dincampusuri [i pentru a proteja accesul la dormi-toare [i \n centrele proprii de computere. Existq [ispitale care utilizeazq dispozitive biometrice pen-tru controlul accesului [i pentru acurate]eastatelor de platq.

Mexicul a intrat [i el imediat pe „fir“ [i din lunanoiembrie 2003 (misterul cardurilor biometrice afost inventat la sfâr[itul pre[edin]iei lui Clinton)a \nceput o campanie de implantare a acestor ci -puri \n primul rând la cadrele cele mai importan -te ale procuraturii mexicane, \n frunte cu [efulacesteia, Rafael Macedo de la Concha. „Este doarpentru acces, pentru securitate“, explicq An tonioAceves, directorul-general al Solusat, companiaautorizatq sq distribuie \n Mexic dispozitivele fa -bricate de „VeryChip“, o filialq a producqtoruluiamerican Applied Digital Solution Inc. (ADSX,Flo rida). Aceves, citat de Associated Press, spunecq cipurile sunt cerute „pentru a permite accesulanchetatorilor \ntr-un nou centru federal de in -forma]ii privind combaterea criminalitq]ii“, \nsqdispozitivele identificq totodatq [i persoana care aavut acces la datele „sensibile“, [i perioada \n carele-a consultat. |n trecut, cea mai mare problemqpentru securitatea mexicanq privind aplicarealegii a fost chiar corup]ia \n rândul celor che ma]isq o aplice. Noul microcip vine \nsq acum sq lemai taie pofta celor care ar avea de gând sq facqvreun matrapazlâc. Dacq dispozitivul ar putea fifurat, prin absurd, numqrul unic de identificare,precum [i informa]iile legate de acestea nu pot fifurate. Pânq acum, cipurile erau folosite doar la a -ni malele domestice [i sqlbatice, pentru a le locali -za, de pildq, pe cele rqtqcite sau pentru a le puteaurmqri traseul \n fiecare mo ment. Lucrurile s-auschimbat [i aici \n sensul cq \n anumite ]qri pre-cum Anglia [i Fran]a, pentru a putea aduce acoloun animal, proprietarii trebuie sq prezinte la urmqun certificat de la medicul ve terinar care atestqfaptul cq pisica sau cq]elul sunt \nzestrate cu bio-cip. Cine cqlqtore[te \n strqinqtate [i dore[te sq-[iia animalul de companie gqse[te toate aceste in -for ma]ii \n ghidurile despre ]qrile respective. |nCa nada, spre exemplu, toate animalele de com-panie (de orice fel) trebuie sq aibq implantat unbiocip. România vine [i ea din urmq [i, conformunui ordin al ministrului Agriculturii, pânq lasfâr[itul anului 2003, to]i caii, mqgarii [i catâriitrebuiau injecta]i cu microcipuri. Opera]iune carenu s-a finalizat nici pânq \n ziua de astqzi...

- va urma -

Tra ian TANDINTra ian TANDIN

P R E V E N I R EP R E V E N I R E

Dar Statul ne fiind destoinicsq prindq at\tea capitaluri uria -[e [i nici sq desfacq cu folosroadele ce ar fi putut sq le aibq,neapqrat a trebuit sq se \ndrep -te cqtre antreprinori.

{i ca sq atragq ace[ti antre -pri nori, le dete munca celor \n -chi[i cu pre]uri mult mai co bo -r\te de c\t acele ce se plqtescafarq din \nchisoare.

|ntr'adevqr, plq]ile de la Clair -vaux s\nt numai de la 50 debani pqnq la un leu pe zi. Cutoate cq la paturile de fier sau laatelieriul de \m brq cqminte sec\[ tigq une ori pqnq la doi lei.Iei, mul]ime de \nchi[i nuc\[tigq de c\t 70 de bani pe-o zide 12 ceasuri de muncq, [i, celemai adesea, numai 50. De aco -lea Statul ia de la 5 pqnq la 9pqr]i din zece, iear rqmq[i]a ie\mpqr]itq \n douq: o parte dinastea ie pusq la \ndem\na \n -chisului, sq-[i cumpere ce-vam\ncare mai osebitq de la canti-nq, cealaltq i-i datq la ie[ire.

|nchi[ii \[i petrec cea maimare parte din zi \n ateliere,afarq doar de un ceas de [coalq[i de vre-o trei sferturi de ceasde plimbare.

Duminica o petrec afarq,dacq-i frumos, iear dacq-i vre-mea rea, atuncea \n ateliere.

Casa Centralq de la Clairvauxa fost \ntemeiatq pe sistemultqcerei desqv\r[ite. |nse sis-temul acesta ie at\t de potrivnicfirei omene[ti cq nu putea fipqstrat de c\t prin pedepsiri. {i\n vremea celor trei ani pe carii-am petrecut la Clairvaux ie[iadin obiceiu. |l pqrqseau \ncetulcu \ncetul, cu condi]iea numaica sfaturile \n ateliere [i laplim bare sq nu prea facq larmqmare.

Multe ar fi de zis despreaceastq \nchisoare.

|nsq [i aceste c\te-va vorbes\nt prea de ajuns ca sq se poatq\nchipui \ndestul.

C\t despre \nchisorile celor-lalte state din Europa, ajungesq spun cq nu-s mai bune ca ceade la Clairvaux. |n \nchisorileengleze, pre c\t le-am cercetatdin ceea ce s'a scris, din ra poar -tele oficiale [i din memorii, tre-buie sq mqrturisesc cq au maipqstrat \ncq unele obiceiuri,cari, din fericire, au fost desfi-in]ate \n Fran]a.

Purtarea cu \nchi[ii \n Fran -]a ie mai omenoasq, [i tra d-mill,roata \n care \nchisul englezaleargq ca o veveri]q, nu segqse[te \n Fran]a. De altq parte,os\nda fran]uzascq care stq \n asili pe om numai sq meargq luni\ntregi, prin \nsu [irea iei \njos-itoare, prin prelungirea nemq-suratq a os\ndei, prin samavol-niciea cu care se dq, ie soa]qvrednicq de pedeapsa tru-peascq, care se mai \nt\l ne[te\ncq \n Englitera.

|nchisorile germane au o \n -su[ire de asprime care le facecu totul grele. C\t despre \nchi -sorile austriace [i ruse[ti, s\nt\ntr'o stare [i mai de pl\ns.

A[a dar putem lua Casa Cen -tralq din Fran]a ca o \nfq]q [i -toare destul de bunq a \nchiso -rei moderni zate.

Iaca, \n scurt, sistema orga-nizqrei \nchisorilor, privite cacele mai bune din vremea noas-trq. Acuma sq vedem cari s\nturmqrile dob\ndite prin aseme-nea organizare, afarq din calede costisitoare.

La \ntrebarea asta nu s\ntdouq respunsuri.

Cu to]ii, pqnq [i administra-torii pu blici, s\nt de pqrere cqurmqrile s\nt foarte pqcqtoase.

Pe datq ce un om a fost \n\nchisoare, se va \ntoarce iear.Ie de netqgqduit, de ne\nlqtu-rat, [i ]ifre le o do ve desc. Dqrilede samq anuale ale administra -]iei justi ]iei criminale dinFran]a ne spun, cq la jumqtatedin to]i cei judeca]i de jura]i [idouq pqr]i din cinci, din cei caritrec pe fie-care an prin\nchisoarea corec]iona lq, [i-aufqcut educa]ia \n pu[ cqrie: s\ntrecidivi[ti. Aproape jumqtate,de la 42-45 la sutq, din cei jude-ca]i pentru omo ruri, [i ca latrei pqr]i, de la 70-72 la sutq,din cei judeca]i pentru furt,s\nt tot recidivi[ti. De ace[tia searesteazq pqnq la 70.000 pe annumai \n Fran]a. C\t despreCasele Centrale, mai mult de atreia parte, de la 20-40 la sutq,din \nchi[ii libera]i din acestea[a numite institu]ii de co rec -]ie, a[ezqminte de \ndreptare,s\nt interna]i din nou \n \n chi -soare \n cursul celor douspre -zece luni cari ur meazq dupq ceau fost libera]i. Ie un fapt at\tade nestrqmutat, cq, la Clair -

vaux, am auzit pe gardiani zi -c\nd: „Ciudat lucru cq un cu -tare \ncq nu s'a \ntors. Oare sqfi avut vremea, din \nt\mplare,sq fi trecut \n alt jude]“?

{i se gqsesc \n Casele Cen tra -le \nchi[i \n v\rstq, cari, izbu -tind sq capete un loc mai priin-cios la spital ori la vre-un ate-lieriu, ie[ind din \nchisoareroagq sq li se pqstreze loculp\nq la viitoarea lor \ntoarcere.Bie]ii bqtr\ni s\nt \ncredin]a]icq au sq se \ntoarcq \n cur\nd.

De altmintrelea acei cari cu -nosc chestiea, [i, bunq oarq,n'am de c\t sq numesc pe Lom -brozo, \ntqresc cum cq dacq se]ine samq de cei cari mor \ndatqdupq ie[irea din \nchisoare,cari \[i schimbq numele, saupleacq \n ]eri streine, sau cariisbutesc sq se ascundq dupq ceau sqv\r[it vre-o faptq nouq\mpotriva legilor statornicite,dacq se ]ine samq de to]iace[tia, \]i vine sq te \ntrebi denu cum-va to]i fo[tii \nchi[i cadiear \n recidivq.

Iaca unde ajung pu[cqriile.Mai mult. Fapta pentru care

un om se \ntoarce \n temni]q ie\n totdeauna mai grea de c\tacea pentru care a fost os\ndit\ntqea datq. Dacq \ntqea oarq afost os\ndit pentru un furt ne -\nsemnat, se va \ntoarce \napoipentru ce-va mai mult.

Dacq dintru'ntqi a fost \nchispentru vre-un fapt de silnicie,de multe ori se va \ntoarce uci -ga[. To]i scriitorii criminali[tis\nt de aceea-[i pqrere asupraacestei chestii.

Recidiva a ajuns o chestieuria[q pentru Europa. Se [tiecum a dezlegat'o Fran]a.

Porunci stqrpirea recidivi[ti -lor \n masq, prin frigurile de laCaena. De altminteri stqrpirea


I S T O R I A L A R O T A T I V QI S T O R I A L A R O T A T I V Q

PU{C~RIILE 22

P. KROPOTKINE - 1898

ie pe cale. |n vremea din urmq,furq trecu]i „sub arme“ unspre -zece recidivi[ti, pe coperi[ulunei corqbii care \i depqrta dinFran]a.

Aceastq faptq sqlbatecq a cq -pitanului, fqrq \ndoialq ie pen-tru iel un titlu pentru a fi numitpe viitor director al colonieiCaena.

Cu toate reformele fqcutepqnq acum, cu toate sistemelepenitenciare \ncercate, urma -rea a fost pururea aceea-[i. Pede o parte numqrul faptelorpotrivnice legilor aflqtoare nicinu cre[te nici nu descre[te, ori-care ar fi sistemul pedepselordate. S'a desfiin]at knutul dinRusia. Pedeapsa cu moartea dinItalia iear s'a desfiin]at, nu -mqrul omorurilor \nse a remascu desqv\r[ire acela-[i.

Cruzimea judecqtorilor cre[ -te ori se coboarq, cruzimea saufariseismul sistemelor peniten-ciare se schimbq. Numqrulfaptelor numite crime rem\ne\nse neschimbat. Ie numai su -pus altor pricini, despre carivoiu pomeni \ndatq. De altqparte, ori-cari ar fi schimbqrilefqcute \n starea \nchisorilor,recidiva nu se mic[ureazq. Ie dene\nlqturat, trebuie sq fie a[a:\nchisoarea ucide \n om toate\nsu[irile cari \i apropiau maimult de viea]q \n societate. Facedintr'\nsul un ins care neapqratva trebui sq se \ntoarcq iear \n\nchisoare, care \[i va sf\r[iviea]a \n unul din aceste mor -minte de pieatrq, pe care sescrie: Casq de deten]ie [i decorec]ie, pe cari chiar pazniciile numesc case de corup]ie.

Dacq mi s'ar pune \ntrebarea:„Ce s'ar putea \nse face pentru ase \mbunqtq]i starea \nchiso-rilor“? A[ rqspunde: Nimic. Nuse poate \mbunqtq]i o \nchi -soare. Afarq de oarecari mici\mbunqtq]iri, ne-\nsemnetate,hotqr\t nu-i de fqcut nimica,fqrq sq fie dqr\mate.

Pentru a se pune capqt con-trabandei alqrmqtoare de tu -

tun, a[ putea propune sq se\ngqdue \nchi[ilor sq fumeze.Germania a [i fqcut'o, [i n'are sqse pl\ngq: Statul vinde tutunulla cantinq. |nse dupq contra-banda tutunului va veni cea arachiului. {i tot e ceea ce se va\nt\mpla: \nchi[ii vor fi despoe]ide cqtrq cei pu[i sq-i pqzascq.

A[ mai putea propune sq sepunq \n capul fie-cqrei \nchisoriun Pestalozzi, vorbesc de mare -le dascql svi]erian, care adunacopiii pqrqsi]i [i fqcea din -tr'\n[ii buni cetq]eni. {i iear a[mai putea propune ca \n loculpaznicilor aflqtori, fo[ti solda]i[i fo[ti poli]i[ti, sq se punqat\]ia Pes talozzi. |nse mi-]i\ntreba: „De unde sq-i luqm“? {ive]i avea dreptate. Cqci mareledascql [vi]erian n'ar fi primit sqfie paznicul pu[cqria[ilor. Iel arfi zis: Principiul \nsu-[i, al ori [icqrei \nchisori, ieste gre[it,pentru cq ie lipsirea de liber-tate. C\tq vreme ve]i lua omuluilibertatea, nu-l ve]i face nicicum mai bun. Ve]i recolta reci -diva.

Ceea ce vrem sq dovedimacum.

IIII

Mai \ntqi ie un fapt hotqr\tor,fapt care [i ie, \n sine, os\ndirea\ntregului sistem judecqtoresc:Nici unul din cei \nchi[i nusocote[te de dreaptq pedeapsace i se dq.

Lua]i un \nchis, os\ndit pen-tru vre-o mare escrocherie [ivorbi]i-i de os\ndirea lui.

Vq va respunde: „Escrociimici, Domnule, aceia s\nt aici:cei mari s\nt slobozi [i sebucurq de cinstea ob[teascq“. {ice ve]i cuteza sq-i rqspunde]i,voi cari cunoa[te]i marile com-panii finan]iare, \ntemeiateanume pentru a stoarce cel maidin urmq ban din economiileslugilor, [i pentru a \ngqduiilu[ trilor \ntemeetori, cari sevor retrage la vreme, sq facq, pecale legalq, o foarte frumoasq

afacere din toate micileaveri. S\nt cunoscutetoate acele mari compa -nii de ac]ionari, cir -culq rile lor mincinoase,escro che riile lor celemari. Ce vom avea derespuns celui \nchis, denu sq-i dqm dreptate.

Sau, vorbi]i cu unulcare ie \nchis pentrusustragere de bani pu -blici. Vq va rqspunde:„N'am fost destul dedibaciu: asta-i“. {i ce

ve]i mai avea sq-i rqspunde]i,voi cari [ti]i cum se m\n\ncqbanii publici \n sferile \nalte, [icum, dupq nepome nite scan-daluri, vede]i cq se dq certificatde nevinovq]ie ho]ilor mari. Dec\te ori n'am auzit zi c\ndu-seprin \nchisori: „Ho]ii cei maris\nt cei cari ne ]in \nchi[i, iearqnu noi“. {i cine va \ndrqzni sqzicq din potrivq?

C\nd cuno[ti ne\nchipuitelepungq[ii cari se fqptuesc \nlumea marei finan]e [i fraudelecomer]ului; c\nd [tii c\t destr\ns ieste legatq frauda detoatq aceastq lume mare a in -dustriei; c\nd \]i dai samq cqpqnq [i doctoriile menite sqscape viea]a celui pe moarte

s\nt obiectul celor mai neru[i -nate fraude, dupq cum se poatevedea din analizele diverselorlaboratorii; c\nd [tii cq setea de\mbogq]ire, prin ori-ce mijloccu putin]q ie chiar inima so -cietq]ei burgheze aflqtoare, [ic\nd ai cercetat toatq aceastqmare mul]ime de daravqri necu -rate, cari se aflq \ntre darave -rile burgheze[te cinstite [i celede resortul casei corec]io nale;c\nd ai cercetat toate acestea,ajungi sq-]i zici, ca un \n chis alcaselor centrale, cq tem ni]a iefqcutq numai pentru cei ne -dibaci, nu pentru criminali.

Atuncea dar, de ce pretinde]icq moraliza]i pe cei cari \i\nchide]i \n pu[cqrie?



I S T O R I A L A R O T A T I V QI S T O R I A L A R O T A T I V Q


Proiecte noi pentrusiguran]a cet`]enilor

Asigurarea unui climat deor dine [i lini[te publicq, a sigu-ran]ei cetq]enilor [i aplicarea le -gii \n domeniile de compe ten ]q,au reprezentat constantele celemai importante ale activitq ]iiPo li]iei Comunitare a Muni ci -piului Bucure[ti, \n pri mul se -mestru al anului 2008.

|n acest sens, \ndeplinireasar cinilor stabi li te de ConsiliulGeneral, precum [i a dispo zi ]ii -lor primarului gene ral, colabo-rarea cu Poli]ia Capi talei [i cucelelalte structuri de ordine pu -blicq, dialogul permanent cu co -munitatea localq [i cu cetq]enii,au contribuit la \n de plinireaobiectivelor stabilite pentruaceastq perioadq.

Sintetic, activitatea operativqdesfq[uratq de Poli]ia Comuni -ta rq a Municipiului Bucure[ti,\n perioada 1 ianuarie-30 iunie,se prezintq astfel:

u numqrul misiunilor exe-cutate ca urmare a Hotqr`rilorConsiliului General [i a Dispo -zi]iilor Primarului General -112;

u numqrul misiunilor depro tec]ie a inspectorilor Primq -riei Municipiului Bucure[ti laac ]iuni de desfiin]are a con-struc]iilor ilegale de pe domeniulpublic - 41;

u numqrul total de poli]i[ticomunitari participan]i la acti -vitq]ile operative sus-amintite -1530;

u total persoane legitimate -930;

u total persoane conduse lapoli]ie - 270;

u identificqri de persoane -394;

u identificqri de autotu risme- 283;

u totalul sanc]iunilor cuavertisment verbal - 628;

u totalul sanc]iunilor con-traven]ionale - 145;

u reclama]ii [i sesizqri rezol-vate - 132.

Re]inerea [i predarea la sec -]iile de poli]ie a unor persoanecare au \ncqlcat grav legea, s-afqcut \n urma unor fapte pre-cum: tâlhqrii, trafic de droguri,escrocherii, furturi de autotu -risme, etc.

Cuantumul amenzilor con-traven]ionale aplicate \n aceastqperioadq se ridicq la 34.500 lei.Faptele care au fqcut obiectulacestora se referq la \ncqlcareaunor norme de convie]uire so -cialq, a ordinii [i lini[tii publice,norme de protejare a spa]iilorverzi [i pqstrarea curq]eniei, in -terzicerea circula]iei vehicu lelor\n parcurile [i grqdinile publicedin Bucu re[ti.

Au fost continuate sau aufost demarate noi tipuri de acti -vitq]i, menite sq eficientizezeasigurarea ordinii publice:

n dirijarea traficului rutier\n marile intersec]ii, alqturi depo li]i[tii Brigqzii de Poli]ie Ru -tierq;

n participarea, alqturi de in -spectori din Primqria Generalq[i de poli]i[ti, la depistarea taxi-urilor ilegale (pirat);

n crearea, \n cadrul organi-gramei institu]iei, a unei noistruc turi: „Poli]ia Parcuri“;

n demararea proiectului pi -lot de introducere a patrulelorcqlare, de Ordine Publicq, \nparcu rile Capitalei;

n implicarea \n programul„Capitala cre[te verde“;

n participarea, \mpreunq cuPoli]ia Capitalei, la desfq[urareaunor razii [i controale \n Cen -trul Istoric;

n asigurarea ordinii publicepe timpul organizqrii pie]elor]q rqne[ti volante.

Dintre ac]iunile importante,cu participarea unui nume -ros public, care au impusmqsuri deosebite \n domeni-ul ordinii pu blice, amintim:Festivalul In terna]ional deArtq a Circului, Festi valulIn ter na]ional de Tea tru \nStradq „B-Fit in the street“,„Bucharest Mu sic Film Fes -tival“, Fes tivalul Interna ]io -nal de Folclor, Zilele Muzee -lor, Târgul de Turism, orga -ni zat \n Parcul Izvor, crosuri,concursuri [i alte activitq]isportive [i culturale, des fq -[urate \n parcurile Capitalei.

Viorel Viorel MIULESCUMIULESCU

COLABORARE

P O L I } I A C O M U N I T A R QP O L I } I A C O M U N I T A R Q

„Da]i ]epe ]eparilor“Recent, a fost lansat volumul de parodii,

acro stihuri [i epigrame „Da]i ]epe ]eparilor“„Da]i ]epe ]eparilor“al tânqrului scriitor [i poet Cezar MihailBucur. Cu un umor acid, dar [i cu un lirismvenind parcq din vremuri mai pu]in agitate,autorul reu[e[te sq ne mai descre]eascq frun -]ile [i, \n acela[i timp, sq ne sugereze uneleteme de medita]ie.

Cezar Mihail Bucur, absolvent al Academieide Poli]ie „Al. I. Cuza“, promo]ia 1995, [efbirou \n cadrul Poli]iei Comunitare a Mu -nicipiului Bucure[ti, este [i autor al volumelor„Mama - \ngerul meu pqzitor“ - 2003, „Ilona,blond \nger decqzut“ - 2004, „Haiku-urile iu bi -rii ucise“ - 2005 [i „|nva]q cu tangram“ - 2007.

M A G A Z I NM A G A Z I N


PO

LI}I

{TI

DE

STR

AD

~P

OLI

}IS

TD

E S

TR

AD

~

ZE

LN

U-S

DE

{I

DE

SC

HIS

~LA

CU

LOA

RE

CU

MP

~TA

T~

AC

ES

TZ

EI}

~E

GIP

-T

EA

N~

FO

AR

TE

RID

ICA

TF

EM

ELE

LE

CA

LU

LU

I

CA

RE

NU

VO

RB

E{

TE

HO

}M

~R

UN

T

Ø

Ø

|N C

OT

~ !

ØA

MU

RI

Ø

A S

TA

|N

CA

LE

Ø

GLU

M~

(3

cuv.

)

Ø

Ø

Ø Ø

Ø

Ø

Ø

Ø

Ø Ø

ÚÚ

Ú

T~

G~

DU

IRE

OC

~R

ÂT

Ú

CO

PT

LA

MIE

Z !

FU

LA

R

Ø

Ú

INO

FEN

SIV

LA |N

CE

PU

TP

OL

|NC

UR

CA

T

Ø

Ú

|N S

UT

~ !

|N M

IN~

!

Ø

Ú

ÚP

UN

GA

{H

O}

PE

MA

RE

Ú

|N S

IL~

!|N

HA

IT~

!

Ø

Ú

PA

ST

~ D

ER

O{

II

Ú

FIR

E |

N -

CU

RC

AT

E

Ú

Ú

Ú

Ú

Ú|N

MIE

Z !

CO

NT

I-N

EN

T

Ú

Ú

Ú

Ú

ED

UC

AT

JOC

UL

RE

GIL

OR

AD

UN

AT

|N

FA

}~

CU

T~

A M

IRU

I |N

CE

NT

RU

!

FLE

XIB

ILI

TO

XIIN

-F

EC

}IE

- A

]i v`

zut

poli]

i[ti

prin

apro

pier

e?,

\ntr

eab`

un

trec

`tor

pe

un a

ltul.

- N

u !

- A

tunc

isc

oa te

]i ...

Dic

]io

na

r:LP

Ou

rma

rea

u

rma

rea

p

e l

inia

8

pe

lin

ia 8

(3

cu

v.)

(3 c

uv

.)11

7722

88C

OS

TE

L R

A{

CA

-CO

SC

OS

TE

L R

A{

CA

-CO

S

SO

LIC

IT~

RI

Odatq cu dispari]ia frontierei fizicedintre Estul [i Vestul Europei, pre-cum [i cu legiferarea liberei circula]iia persoanei fizice \n Spa]iul Schen -gen, respectiv \n UE, nu s-au diversi-ficat [i interna]ionalizat numai acti -vi tq]ile de naturq economicq. In frac -]iu nile \n domeniul financiar-bancarau cqpqtat [i ele, sub diverse for me,dimensiuni transna]ionale, mult maidificil de controlat, mult mai dificil dedepistat. Un proces \n plinq expan -siune, \n care cele douq componentecentrale antagoniste ale progresului,binele [i rqul duc o luptq pentrusupra vie]uire.

Dacq \n România mileniului III,escrocheriile [i tâlhqriile financiareau fost puse \n aplicare prin in ter me -diul unor mijloace relativ primi tive(\n[elarea persoanelor \n vârstq subdiverse forme de cqtre infractoribine voitori: \mprumuturi bancare,vân zqri de terenuri, imobile sau debunuri mobiliare; spargeri ale unorcase de schimb va lutar, respectiv, alunor depozite co merciale sau demateriale de construc]ii; furt calificatdin avutul privat sau public; jafurisângeroase pentru o pungu]q cu doibani; atacul asupra factorilor po[tali\nsqrcina]i cu distribuirea pensiilor,asta nu \nseamnq cq infractorii ro -mâni de peste hotare nu s-au fqcutcunoscu]i [i \n domeniul marii crimi -nalitq]i, a crimei organizate.

Dacq bqncile române[ti si-au per-mis sq acorde \mprumuturi oricui,indiferent dacq acel cineva, persoanqfizicq sau juridicq era sau nu un cliental lor, indiferent dacq avea certitu di -nea solvabilitq]ii ei, contribuind \nfelul acesta indirect la explozia dato-riei publice, cele fran]uze[ti s-au lq -sat fraudate de infractori cu identi -tq]i multiple, cu toate cq \mprumutu -rile bancare \n Fran]a erau bine con-trolate [i secu rizate. Astfel, bqncilefranceze nu acordau credite decâtclien]ilor bqncii ale cqror salarii leerau virate \n contul lor curent, ceeace le permitea recuperarea \mprumu-turilor sub formq de prelevare auto-

maticq \n rate lunare.De-altfel, \n Fran]a, dupq apari]ia

cardului de credit, \n 1967, precum[i a cecurilor bancare asociate, atâtsalaria]ii cât [i pensionarii au fost ne -voi]i sq-[i deschidq conturi \n bqnci,pentru cq majoritatea plq]ilor se efec-tuau cu carduri sau cecuri. Mai mult,pentru simplificarea formalitq]ilor,deci [i a birocra]iei, toate datoriilecqtre institu]iile publice ale statuluise efectuau deja prin extrageri de pecontul curent de cqtre debitori [i nunumai.

Societq]ile de asigurqri pentruplata poli]elor de asigurare a vehi cu -lelor, imobilelor sau bunurilor mobi -liare, respectiv, agen]iile imobiliarepentru chirii, fqceau [i ele apel la pla -ta direct de pe conturile clien]ilor.

Dacq \nsq bqncile române[ti [i-aumotivat \ncrederea \n poten]ialul eco-nomic al clien]iilor lor, datoritq unorvenituri suplimentare, nedeclarateadministra]iei fiscale de care ei bene-ficiau, o parte integrantq a pqr]ii in -vi zibile a iceberg-ului economieina]ionale subterane (care reprezintqpeste 40% din PIB), cele fran]uze[tiau avut \ncredere \n administra]iacentralq de stat, \n special \nautoritq]ile poli]iene[ti, considerândcq falsificarea documentelor de iden-titate [i de muncq \n anii '70, era unfeno men marginal.

Cât prive[te activitq]ile lucrative,\ntr-adevqr, [omajul era un fenomencu totul marginal pentru cineva care\[i dorea sq munceascq cu adevqrat [inici o problemq pentru cei care vro -iau sq trqiascq fraudulos din \mpru-muturi bancare, deschizând conturipe nume diferite, \n institu]ii bancarediferite. |n ceea ce prive[te furtul ca -lificat, jafurile (din bqnci, unitq]i co -mer ciale, \n special, din bijuterii),erau, \n general, armate.

Printre cele mai cunoscute gru pqride rqufqcqtori de acest gen, care aumarcat \ntr-un fel [i istoria Fran ]ei, afost „Le gang des postiches“, o gru pa -re care a terorizat bqncile franceze \nperioada primului mandat Mitte -

rrand (1981-1987), atacând 111bqnci, cu o violen]q [i cruzime ie[itedin comun.

Autoritq]ile franceze au depuseforturi materiale [i umane deosebitepentru ca gruparea sq fie anihilatq,unul dintre membrii acesteia fiinducis pe 14 ianuarie 1986, iar restularesta]i la Yerres (Essonne, sud-estulregiunii pariziene), pe 13 decembrieacela[i an.

Cu alte cuvinte, infractorii nepu -tând atenta la geanta factorului po[ -tal (plq]ile efectuându-se prin vira-ment pe conturi bancare), utilizau \nexclusivitate armament militar greupentru atacul vehiculelor blindatecare transportau bani cqtre bqnci.

De[i \n Fran]a anilor '70-'80 ase me -nea evenimente erau la ordinea zilei,rareori rqufqcqtorii au fost prin[i \nflagrant delict, iar banii, \n general,nu au fost recupera]i niciodatq. |nnenumqrate atacuri de acest gen auavut loc [i luqri de ostatici sau chiarsechestrqri de persoane, care s-ausoldat cu victime omene[ti.

O re]ea de români, specializatq \nclonarea cardurilor, a fost anihilatq\n Fran]a \n 2006. Aceasta era for-matq din [apte persoane, iar din celedeclarate de procurorul de la Riom,dosarul penal cuprinde infrac]iuni decontrafacere [i fals, respectiv uz defals, provocând prejudicii de peste200.000 euro.

Prima etepq a anihilqrii re]elei,debuteazq pe 3 aprilie 2006 la Méné -trol (Puy-de-Dôme), când agen]i desecu ritate ai unui magazin semnalaupoli]iei locale cq doi strqini nu [i-aputut regla facturile pentru faptul cqau utilizat cqr]i de credit ale cqrornume nu figurau printre clien]ii bqn-cilor care emisese cardurile.

Cei doi, unul român [i celqlaltfran cez (de origine românq), erau \nposesia unor documente de identitategrece[ti false [i erau pilonii uneire]ele de falsificatori de carduri ban-care.

Imediat dupq arestarea francezu-lui, de origine românq, \n urma per -


|n Fran]a anilor '70-'80, când jaful armat [i spargerileinstitu]iilor bancar-financiare, respectiv, ale unit`]ilorcomerciale au atins cote alarmante, când atacul fur -goa nelor blindate Brink's (cu armament militar deofen siv`) care asigurau transporturile de fonduri \ntreunit`]ile comerciale [i cele bancar-financiare au deve -nit aproape cotidiene, când num`rul victimelor \n lup -tele de strad` (de tip gheril`) dintre infractori [i func -]io narii de poli]ie au dep`[it pragul lipsei de indife -ren]` [i statul pierdea echivalentul a miliarde de euro,stoparea activit`]ilor criminale de mare anvergur`(grand banditisme) a devenit o pioritate na]ional`, atâtpentru guvern cât [i pentru societatea civil`.

|ntr-un asemenea context social-istoric, \n 1974, uninventator francez, Roland Moreno concepe [i breve -teaz` cardul din material plastic, cu cip, dispunând decel pu]in un circuit integrat cu microprocesor.

Utilizate \n general fie ca mijloace de identificarepersonal` (Carte Na]ional` de Identitate, ID-uri pentruaccesul \n diferite zone sau cl`diri din institu]iile pu -blice, Carte de Asigur`ri de S`n`tate), fie ca mijloaceelectronice de plat` (card bancar, portmoneu electro -nic), fie \n telefonia public` (cartele de telefon) sau la

Titlurile de Transport (dec`l`torie) cu o ho lo gram`ad`ugat` pen tru a evita con-tra face rea lor, aceste cardurivor revolu]iona via]a noastr`[i vor con tribui sensibil lareducerea infrac]io na lit`]iielectronice, \ns`, vor dana[tere la un alt tip deinfrac]ionalitate, mai pu]inviolent`, adev`rat, dar nuneap`rat mai pu]in de -vastatoare din punct de vedere financiar: skimming-ulsau clonarea cardurilor bancare cu ajutorul unor dis-pozitive sofisticate instalate \n distributoarele auto-mate de bancnote apar]i nând b`ncilor comerciale, \ntelefoa ne le publice care func]ioneaz` cu c`r]i de cre dit,\n automatele care elibereaz` legitima]ii de c`l`torie,etc., res pectiv, phishing-ul, sau creearea unor paginicomercia le web false [i transmiterea de mesaje c`treconsumatori, adep]i fideli ai tranzac]iilor mai pu]incos ti sitoare pe internet cu scopul de a ob]ine in for ma]iidespre c`r ]ile lor de credit.

M O N D O P O L I C EM O N D O P O L I C EInfractorii g`sesc solu]ii noi

CLONAREA CARDURILOR BANCARE PRIN TELEFOANELE PUBLICE


chezi]iei la domiciliul lui, \ntr-unBMW este gqsit \ntregul materialfolosit pentru falsificarea cqr]ilor decredit - peste 100 carduri magneticenefolosite \ncq, 16 carduri bancarecontrafqcute, gata sq fie utilizate, unmaterial pentru gravurq, o fa]adq dedistribuitor de bancnote echipat cuun sistem electronic, un PC portabilechipat cu programele de citire [iscrie re ale cardurilor cu piste magne -tice [i, \n sfâr[it, documente men -]ionând nume, respectiv serii de câte16 cifre corespunzqtoare unor adevq -rate conturi bancare deja existente.

|ntr-o etapq urmqtoare, ServiciulUrmqriri al Poli]iei Judiciare a are-stat \ncq patru români la Saint-Flour.De-a lungul unor interogatorii [iinvestiga]ii laborioase, \n timp, an -che tatorii ajung la Bra[ov, origineare]elei, care ulterior \[i extinseseactivitq]ile [i \n departamentele Isère(Grenoble), Aveyron (Rodez), Loire(Saint Etienne), Vaucluse (Avignon)[i Marne (Chalonns en Champ).

Anul acesta, pe 17 martie, cinci ro -mâni adep]i ai simming-ului cuce rescnoi teritorii, \n Australia. Din pri me -le informa]ii oferite de poli]ia aus-tralianq, se pare cq cei cinci au sus-tras peste 500.000 de dolari de laATM-urile din metropola australianqMelbourne, \n ultima lunq. Repre zen -tan]ii autoritq]ilor din Melbournespun cq respectivul grup este bqnuitde furturi similare [i \n aria metro-politanq, la Chelsea, metoda folositqfiind aceea[i \n cele douq cazuri [iidenticq cu cea folositq de români,respectiv clonarea cardurilor.

Conform anchetatorilor, infracto -rii se foloseau de o falsq fantq de in -troducere a cardului, care citea ban damagneticq de pe carduri, la care eraata[atq o camerq digitalq de mici di -mensiuni pentru a \nregistra PIN-ul.

Cu ajutorul acestor informa]ii,infractorii creau carduri false pe carele foloseau pentru a extrage bani dela alte ATM-uri. Grupul a fost arestat\n Nordul ora[ului Melbourne, dupqce o femeie care scotea bani de la unbancomat dintr-un mall din Chelsea aobservat cq o parte a dispozitivului decitire a cardului, respectiv banda deplastic la care era ata[atq o camerq detelefon mobil, a cqzut din ATM.

|n ziua \n care a avut loc inciden-tul \n urma cqruia cei cinci româniau fost aresta]i, poli]ia australianqanun]ase cq o grupare infrac]ionalqinterna]ionalq se face responsabilq declonarea a peste 5000 de carduri \nultima lunq.

La nici douq luni de la aceastq des -co perire a poli]iei australiene, studi-ind cu aten]ie contul meu bancardesco pqr pe extrasele de conturi douqretrageri \n numerar, efectuate pe 9mai 2009 la un ATM al bqncii „NEDE-BANK“ de la Johannesburg (Africade Sud), \n valoare de 511 euro. Nuatât valoa rea retragerii m-a intrigat,cât modul \n care a fost clonat cardulmeu de credit Visa Premier (Gold).

Pe la mijlocul anilor '90 am maitrqit o asemenea experien]q [i \n Ro -mânia, la o benzinqrie din Capitalq,unde aveam obiceiul sq plqtesc cucar dul. Nu peste mult timp m-amtrezit cu facturi din Italia (plata tron-soanelor de autorutq) sau din Spania(plata facturilor de benzinq).

|n sfâr[it, la \nceput m-am gânditcq ar putea fi vorba tot de a[a ceva.

|nsq, studiind cu mare aten]ie ope ra -]iunile bancare, fqcând investiga]ii mi -nu]ioase \n domeniul skimming-ului,aveam sq descopqr o nouq metodqinfrac]ionalq de clonare a cardurilorbancare.

Este vorba de procedeul „skim-ming-phone“ sau clonarea cardurilorbancare, nu \n distribuitoarele auto-mate de bancnote, ci \n telefonia pu -blicq.

Amintim cq de la \nceputul anilor'80 au apqrut [i cartelele telefonice(cu cip integrat) la scarq industrialq\n Fran]a [i cuprinse toate tele-foanele publice au fost prevqzute sqfunc]ioneze atât cu cartele telefonicecât [i cu carduri bancare.

Cum aparatura institu]iilor statu-lui nu mai copiazq decât ultimele patrucifre de pe cardurile bancare (la fel ca[i unitq]ile comerciale), clonarea lornu putea sq provinq de la ei, (\n plus,[i la ATM-uri ale unitq]ilor bancares-au luat mqsuri drastice \n ultimultimp pentru a lupta cu eficacitatecontra skimming-ului). Deci, nu mi-afost foar te greu sq descopqr faptul cqskimming-ul cqr]ii mele de credit afost fqcut \ntr-un telefon public.

Este adevqrat cq numqrul celor carefolosesc cardul de credit \n telefoniapublicq este mult mai mic decât al ce -lor care retrag numerar la ATM-uri.|nsq, procedeul este simplu [i nucomportq niciun fel de risc pentruinfractorii de duminicq, cum sunt nu -mi]i \n Fran]a

Iatq [i procedeul: infractorii insta -leazq sistemul de copiere a cqr]ilor decredit \n telefoanele publice am -plasate \n locuri des frecventate, dardiscrete. Unul sau doi membri aigrupului vegheazq asupra obiectivu-lui, \n func]ie de locul unde este pla -sat [i de vizibilitate, care sq le per-mitq re]inerea codului PIN.

Cum codul se formeazq pe tastatu-ra telefonului \n vqzul lumii [i nu peo tastaturq ascunsq ca \n cazul dis-tribuitoarele de cartele telefonice,tichetelor de metrou, de cinema saude teatru, respectiv \n cazul plq]ilor\n unitq]ile comerciale, re]inereacelor patru cifre formate nu este nicio muncq de Sisif [i nici nu solicitqpregqtire specialq \n domeniul infor-matic.

Practicat prin intermediul tele-foanelor publice, skimming-ul devineo metodq sigurq, fqrq riscuri [i in ves -ti]ie minimq. Odatq copiate datele depe cqr]ile de credit cu PIN-ul lor aso-ciat, ele sunt clonate [i pot fi utilizateoriunde, \n orice ]arq, fqrq rezerve.

Dacq titularul descoperq fraudapoate bloca contul, \nsq trebuie sqdovedeascq administra]iei bancare cqnu el este cel care a efectuat ope -ra]iunile. {i asta este din ce \n ce maigreu [i complicat datoritq mondiali -zqrii [i libertq]ii de circula]ie, careeste constrânsq din ce \n ce mai pu]inde regimul de vize.

|n sfâr[it, skimming-ul \n Fran]aeste un procedeu care poate fi aplicat[i \n bornele automate de sqnqtateinstalate \n holul farmaciilor [i spi-talelor. Practic, identic cu cardul ban-car, La carte Vitale (d'AssuranceMaladie) are \n cip-ul lui memoratetoate informa]iile din fi[a de consul-tan]ie a asiguratului, care are obli -ga]ia sq o prezinte atât la consulta]iala medic cât [i ulterior, dupq re gla reafacturii la casierie.

Personal, am fost fraudat de in -fractori [i cu aceastq cartelq de sqnq-tate pe 18 mai 2009, la pu]in timpdupq clonarea cqr]ii de credit.

Am \n]eles acest lucru când amprimit factura de la Trezorerie (Fisc)pentru reglarea sumei modice de06,89 euro, \n urma unei consulta]iiefectuate la un medic specialist laSpitalul Tenon, fqrq sq fi avut trimi -tere de la medicul meu curant, ungeneralist la acela[i spital.

Sistemul func]ioneazq simplu. In -fractorii instaleazq copiatorul de datede pe benzile magnetice \n bornaauto matq care cite[te cardul (un felde bancomat mai mic) \n care ceiasigura]i consultq [i reactualizeazqdupq fiecare consulta]ie, tratament,platq, etc., situa]ia lor.

Cardul Vitale neavând cod PIN,infractorii nu trebuie nici mqcar sqsupravegheze de aproape viitorulpqgubit [i nici sq memoreze codulPIN.

Din investiga]iile noastre reiese cqacest card se vinde cu sume cuprinse\ntre 50-100 euro, \n func]ie de loc,

timp [i \mprejurqri dar [i \n func]iede rasa [i statutul social ai celor carenu au asigurqri medicale, adicq, \ngeneral, imigran]i ilegali.

Evident, o carte care acoperq cos-turile \n propor]ie de 100% este maiscumpq decât una de 80%, care cores -punde pentru regimul general deasigurare [i care o au to]i salaria]ii,[omerii sau pensionarii.

Dupq consulta]ie, tratament, etc.,\nsq, el nu trece pe la casierie sq-[iregleze nota de platq, a[a cum se pro-cedeazq \n general, motiv pentru careconform legii (CPP), spitalul trimitedupq [apte zile de neplatq factura laTrezoreria \n raza cqruia domiciliazqpqgubitul care la rândul ei recupe rea -zq crean]a automat (dupq o soma]ie)de pe contul curent al debitorului.

Problema este \nsq dacq France Te -lecom, administratorul telefoniei pu -blice \n Fran]a [i Casa Na]ionalq deAsigurqri de Sqnqtate nu vor lua mq -suri urgente pentru supraveghereasau \nlocuirea dispozitivelor lor, in -frac]ionalitatea \n domeniul skim-ming-ului prin intermediul telefoa -nelor publice, respectiv a bornelorautomate de sqnqtate, nu poate fistopatq [i nici mqcar controlatq.

Iar acest lucru, din punct de ve de -re financiar, va fi extrem de costisi-tor.

Thomas Thomas CSINTACSINTADqnu] Dqnu] BADEABADEA

M O N D O P O L I C EM O N D O P O L I C E


Niciun alt cineast nu a reu[it sqsurprindq mai bine decât MichaelMann tulburqrile, nelini[tea [ifrqmântqrile unui om aflat într-ositua]ie limitq, în circumstan]eextreme. Timp de treidecenii, Mann a do -ve dit cq este un ar -tist deosebit, capabilsq î[i lase am pren taasupra ge ne ra ]iilor.Începând cu „Thief“,„Manhun ter“, [i con-tinuând cu „Heat“,„The Last of the Mo -hicans“ [i „The In si -der“, dar [i în „Col la -teral“ [i „Mia mi Vice“,dra mele sale au aduspe ecran fi guri em -ble matice, simboluricu impact puternicasupra so cietq]ii, in -terpretate de cei maitalenta]i [i puterniciactori ai vremurilor noastre.

„Inamicii publici“ este un pro -iect ambi]ios, o saga plasatq înlumea gangsterilor, iar MichaelMann are ocazia de a-l îndruma încalitate de regizor pe JohnnyDepp, unul dintre cei mai talenta]iactori contemporani.

În acest film, Mann realizeazqîmpreunq cu Depp o introspec]ieîn via]a teribilului John Dillinger,ale cqrui crime [i via]q pericu-loasq, îndrqznealq [i carismq aufascinat o ]arq întreagq.

Inamicii publici este povestealui John Dillinger, gangsterul carea jefuit bancq dupq bancq în tim-pul Marii Recesiuni, devenind]inta numqrul unu a FBI-ului con-dus de J. Edgar Hoover (BillyCrudup); este un thriller palpitantîn care apar alqturi de JohnnyDepp, Christian Bale [i MarionCotillard, actri]q distinsq cu pre-miul Oscar.

Nimeni nu-i putea stqvili pe Di -llinger [i banda sa. Nicio închi -soare nu-l putea re]ine dincolo degratii. Erau vremuri periculoase.Îndrqzneala lui, curajul nesqbuit,îl fqcuserq sq devinq în ochii oame-nilor un fel de haiduc care lua dela bqnci ceea ce bqncile luaserq curapacitate de la ei. {i mai presus,în ochii unei femei, Dillinger eraun erou; Billie Frechette (Coti l -lard) îl iubea, fascinatq de felul în

care se juca el cumoartea [i pericolul. În vreme ce aventu -rile bandei lui Di -llinger - în care auin trat mai târziu so -ciopatul Baby FaceNelson [i tâlharulAlvin Karpis îi înfio-rau pe mul]i, Hoovera considerat cq prin -derea lor este celmai bun prilej de aridica nou înfiin ]a -tul squ Birou de In -vestiga]ii într-o for]qde poli]ie la nivelna]ional, ce avea sqdevinq FBI-ul deastqzi. Hoover este

cel care a fqcut din Dillinger pri -mul inamic public numqrul unu [il-a trimis pe Purvis (Bale), supra -numit „Clark Gable al FBI-ului“,pe urmele lui.

Dupq o serie de peripe]ii în carebanda lui Dillinger s-a dovedit maiistea]q decât oamenii lui Purvis,

agentul cere ajutor de la Biroul dinDallas. Orchestrând câteva trqdqri- printre care [i cea a infamei„Lady in Red“ [i a capului mafiotdin Chicago, Frank Nitti, Purvis

reu[e[te sq-[i încol]eascq prada.Când totul a fost zis [i fqcut, ]araîntreagq a în]eles cq moarteaunuia dintre eroii sqi înseamnqna[terea unei legende.

De[i au fost scrise o mul]ime decqr]i, eseuri, au fost compuse cân-tece [i s-au fqcut filme pe temaMarii Recesiuni, Michael Mann afost interesat de aceastq epocq prinexperien]ele unui criminal faimos,care a reu[it sq devinq un soi deerou popular. Pentru americaniianilor '30, care-[i pierduserq eco -nomiile de-o via]q [i rqmqseserq pedrumuri flqmânzi, John HerbertDillinger nu a fost doar un ho], ciun erou care a spart bqncile ceprovocaserq colapsul societq]ii,tragedie la care guvernul asistaseneputincios.

Mann, care a mai scris un sce-nariu despre epoca respectivq [idespre celebrul jefuitor de trenuri[i bqnci Alvin Karpis, explicqatrac]ia stranie pe care o exercitqDillinger: „Dillinger, probabil celmai bun jefuitor de bqnci din isto-ria Americii, a ac]ionat doar 13luni. A fost eliberat în mai 1933,iar pe 22 iulie 1934 era mort. Di -llinger nu a ie[it din pu[cqrie, ci aexplodat în peisaj. Era omul carevroia totul [i vroia chiar atunci, peloc“.

Viorel MIULESCUViorel MIULESCU

F I L MF I L M

Inamicii publici


P O L I } I A C O M U N I T A R Q B U C U R E { T IP O L I } I A C O M U N I T A R Q B U C U R E { T I

1 1 2 - N U M Q R U N I C1 1 2 - N U M Q R U N I C( P O L I } I E , S A L VAR E , P OMP I E R I )

1956 - JANDARMERIA1982 - PROTEC}IA CIVILQ

n Sec]ia 1 ( 021.316.56.84 n Sec]ia 2 ( 021.222.96.01n Sec]ia 3 ( 021.313.89.02n Sec]ia 4 ( 021.222.41.58n Sec]ia 5 ( 021.667.56.98n Sec]ia 6 ( 021.210.43.35n Sec]ia 7 ( 021.242.26.44n Sec]ia 8 ( 021.316.69.79n Sec]ia 9 ( 021.255.24.33n Sec]ia 10 ( 021.313.69.45n Sec]ia 11 ( 021.321.72.12n Sec]ia 12 ( 021.324.50.15n Sec]ia 13 ( 021.345.07.90n Sec]ia 14 ( 021.336.23.03n Sec]ia 15 ( 021.461.00.71n Sec]ia 16 ( 021.332.44.34n Sec]ia 17 ( 021.410.90.02n Sec]ia 18 ( 021.335.17.57n Sec]ia 19 ( 021.423.38.91n Sec]ia 20 ( 021.221.40.55n Sec]ia 21 ( 021.434.01.88n Sec]ia 22 ( 021.413.10.20n Sec]ia 23 ( 021.256.05.66n Sec]ia 24 ( 021.332.49.03n Sec]ia 25 ( 021.444.19.06n Sec]ia 26 ( 021.683.21.30n Sec]ia Transporturi

( 021.316.94.79n Brigada Poli]iei Rutiere

(centrala) ( 021.323.30.30

SEC}IILE DE POLI}IE

T E L E F O A N E D E U R G E N } QT E L E F O A N E D E U R G E N } Q

D IREC} IA GENERALQ DE PA{APOARTEStr. Nicolae Iorga nr. 27-29, sector 1 ( 021.212.56.75

Sectorul 1: ( 021.316.94.74; Sectorul 2: ( 021.250.44.95;Sectorul 3: ( 021.315.35.34, int. 24232/24231; Secto rul 4:( 021.336.38.71; Sectorul 5: ( 021.315.35.34, int. 22510;Sectorul 6: ( 021.434.01.60

S E R V I C I U L A NA L I Z Q { I P R E V E N I R E A C R IM I N A L I T Q } I I ( 0 2 1 . 314 . 5 5 . 2 0

Mar]i: 16.00-18.00 [i Joi: 11.00-12.00 Comisar [ef Mihai Cqlinescu,

Adjunct al inspectorului ge ne -ral al Po li]iei Rom`ne, desem-nat Director General al Poli]ieiMunicipiului Bucure[ti;

Luni: 14.30-16.00Comisar [ef Niculae Ma ri -

nescu, desemnat Director Ge -neral Adjunct al Po li]iei Mu ni -ci piu lui Bucu re[ti;

Miercuri: 14.30 -16.00Chestor de poli ]ie Florin Lu -

cian Gu ran, Director Ge ne ralAd junct al Po li]iei Mu ni ci piu -lui Bucu re[ti;

Miercuri: 13.30 - 15.00Comisar Bog dan Mihail Ivq -

nescu, Director al Di rec]iei Po -li ]iei Adminis tra tive.

Audien]ele au loc la se diul Direc]iei Generale de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti,

str. Eforiei nr. 3 - 5, sector 5Telefon: 021.311.20.21, interior 22.653

D I R E C } I A G E N E R A L Q D I R E C } I A G E N E R A L Q A N T I C O R U P } I E - M . A . I .A N T I C O R U P } I E - M . A . I .

T e l v e r d e : 0 8 0 0 . 8 0 6 . 8 0 6T e l v e r d e : 0 8 0 0 . 8 0 6 . 8 0 6

I N S P E C T O R A T U L D E P O L I } I EA L J U D E } U L U I I L F O V

Str. Fabrica de Glucozq nr. 7, sector 2, Bucure[ti

Tel/fax: 021.233.29.81 SECTORUL 1SECTORUL 1Telverde: Telverde:

021.224.28.87021.224.28.87Direct: Direct:

021.224.32.16021.224.32.16

SECTORUL 2SECTORUL 2Telverde: Telverde:

021.252.11.10021.252.11.10

SECTORUL 3SECTORUL 3Telverde:Telverde:

021.021.340.07.51340.07.51Direct: 9543Direct: 9543

SECTORUL 4SECTORUL 4Telverde:Telverde:

021.450.44.31021.450.44.31

SECTORUL 5SECTORUL 5

Centralq:Centralq:

021.314.43.18021.314.43.18

(int.118)(int.118)

SECTORUL 6SECTORUL 6

Telverde: Telverde:

021.413.16.20021.413.16.20

021.413.16.71021.413.16.71

Direct: 19546Direct: 19546

POLI}IA GQRIIDE NORD:

021.222.36.32

CONSIL IUL GENENERAL AL MUNIC IP IULUI BUCURE{T I - POLI} IA COMUNITARQCONSIL IUL GENENERAL AL MUNIC IP IULUI BUCURE{T I - POLI} IA COMUNITARQAleea Suter, nr. 21, Sector 4, Bucure[ti

Centrala ( 021.336.85.66TelverdeTelverde 021.335.22.34021.335.22.34 n Internet:www.plmb.ro

A U D I E N } Ela conducerea Direc]iei Generale de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

ASOCIA}IA INTERNA}IONAL~ A POLI}I{TILORASOCIA}IA INTERNA}IONAL~ A POLI}I{TILORSec]ia Român` - Regiunea 4 Bucure[ti - Poli]ia Capitalei

telefon / fax: 021.313.18.33„IPA JURNAL“ publica]ie periodic` a Sec]iei Na]ionale

www. i pa r oman i a . r o / b u l e t i n . h tm lwww. i pa r oman i a . r o / b u l e t i n . h tm l

BIROUL INFORMARE {I RELA}II PUBLICE ([email protected])Purt`tor de cuvånt - Comisar [ef de poli]ie Christian CiocanTelefon: 021/313.34.08 Fax: 021/314.53.54 Mobil: 0742.177.314

POL I} IAAEROPORTULUI INTERNA}IONAL„HENRI COANDQ“(OTOPENI )021.201.32 .42;021.201.32 .46 .

POL I} IA AEROPORTULUI „AUREL VLAICU“(BQNEASA) - 021.232.01 .31

I N F O I N F O


|n perioada 11-13 iunie a avutloc la Craiova, Cam pionatul deAtletism [i Cros al MinisteruluiAdministra]iei [i Internelor. Pro -bele au avut loc pe stadionul „IonOble men co“, iar crosul la hipodro-mul Craiova. La categoria sub 35ani, proba de 1500 m a fost câ[ti -gatq de Daniel Scrob de la Poli]iaSibiu, iar subsemnatul la catego-ria 36-44 ani, unde am ob]inutmedalia de bronz la ace ea[i probq- 1500 m. {i la cros, 6000 m, Da -niel Scrob a câ[tigat un nou titlude campion, iar eu m-am „mul]u -mit“ tot cu medalia de bronz, dedata aceasta la proba de 4000 m.

La Craiova am avut mareaonoare de a ob]ine autografe [ifotografii cu marea noastrq cam -pioanq la maraton, Lidia {i mon,care este o vedetq pe plan inter-na]ional, vicecampioanq olimpicq,campioanq mondialq de maraton,

câ[tigqtoare a multor mara-toane interna]ionale, dar carela noi \n ]arq, din pq cate, estemai pu]in mediatizatq.

Duminicq, 28 iunie, am par -ticipat la maratonul montan„Olym pus marathon“, edi]ia6-a, pe distan]a de 44 km, cu

o diferen ]q de nivel de2900 m altitudine. Auparticipat 500 de a ler -gqtori din 23 de ]qri(Grecia, SUA, Nepal,Noua Zeelandq, Spania,Suedia, Italia, Elvetia,Danemarca, Austria, Ger - mania, Serbia, Slovenia,Belgia, Olanda, Japonia,Canada, Marea Brita nie,Polonia, Ungaria, Alba -nia, Fran]a [i Cipru).Personal ob]inut locul118, cu timpul de7h16’32’’. Ma ratonul pemuntele „zei lor“ Olimp afost câ[tigat de un span-iol. La prima vedere pareun rezultat modest, dareste o cursq foarte durq,de a ler gare pe munte lamare altitudine.

Pornind de la nivelulzero al mqrii, din anticulora[ Dion [i pânq la2900 metri altitudine,sosirea fiind \n idiliculora[ Lito choro, eu amfost primul ro mân care atrecut linia de sosire, dincei [ase cona]ionali care

am luat startul.|nceputul par -ti cipqrilor ro -mâ ne[ti la a -ceastq cursq afost anul trecutprintr-un mareiubitor al aler -gqrilor de ma -ratoane mon-

tane, un prieten -{erban Chiurlea, careanul trecut a ob]inutlocul 140. Mul]umescpentru ajutorul finan-ciar acordat de Sin -dicatul „Pro Lex“ pen-tru participarea laaceastq competi]ie in -terna]ionalq.

Dqnu] CERNATDqnu] CERNAT

MARATON PE MUNTELE ZEILOR

C O L E G I U LC O L E G I U L

E D I T O R I A LE D I T O R I A L

Alina DRAGOMIR

Christian CIOCAN

Dan IONESCU

Gra]iela V~DUVA

R`spunderea pentru materialele publicaterevine au torilor. Re pro ducerea integral` saupar]ial` a mate ria lelor, f`r` acordul prea labil alredac]iei, este in ter zis`.

T iparu l : «F`g`ra[ Pr in t» Bucure[t i ; T iparu l : «F`g`ra[ Pr in t» Bucure[t i ;

ISSN 1584-9910ISSN 1584-9910

Adresa po[ta l` : s t r . Efor ie i nr . 3-5, sector 5 , Bucure[t i .

Te l / fax: 021.250.98.89. E-mai l : po l i t iacapi ta le [email protected]

«POLI}IA CAPITALEI» ESTE MEMBRU AL ASOCIA}IEI ROMÅNE «POLI}IA CAPITALEI» ESTE MEMBRU AL ASOCIA}IEI ROMÅNE PENTRU TEHNICA DE SECURITATE (A.R.T .S . )PENTRU TEHNICA DE SECURITATE (A.R.T .S . )

PUBLICA}IE DE INFORMARE, EDUCA}IE CIVIC~ {I PREVENIRE A CRIMINALIT~}II EDITAT~ LA DIREC}IA GENERAL~ DE POLI}IE A MUNICIPIULUI BUCURE{TI

w w w . p o l i t i a c a p i t a l e i . r ow w w . p o l i t i a c a p i t a l e i . r o

REDAC}IAREDAC}IA ::Maria DINU - redactor-[ef adjunct;Sorin ANGHEL - redactor;

CORESPONDEN}ICORESPONDEN}I:Grazie lla DAN, Marian TUDOR, Dana MIHALACHE,Adrian VLAD, Thomas CSINTA (F), Viorel BACIU [iAurelian {U}~-{AI;

SE CRE TARIAT TEHNICSE CRE TARIAT TEHNIC:Roxana MIH~ILESCU, Dan CÂRSTOIU, Indira GHEOR GHE [i Aurelia BADEA.

S P O R TS P O R T

{os. de Centur` nr . 37 Pope[t i Leordeni , jud. I l fov , RomâniaT e l e f o n : + 4 0 2 1 3 5 1 9 3 7 6 ; + 4 0 2 1 3 5 1 8 3 7 8

F a x : + 4 0 2 1 3 5 2 8 3 7 5M o b i l : + 4 0 7 4 5 1 1 9 4 1 1E - m a i l : o f f i c e @ w a v i n . r o

ANUN}Poli]ia Capitalei, prin Ser -

viciul Analiz` [i Pre venire aCriminalit`]ii, va organiza,\n perioada 25-27 sep-tembrie, la Muzeul de Art`al României [i la AtheneulRomân expozi]ii cuscaune auto pentru copii,\n cadrul celei de-a patraedi]ii a evenimentuluina]ional „S`pt`mânaprevenirii criminali -t`]ii“. Scopul acesteiexpozi]ii este cre[terea si -guran]ei rutiere. Toatefirmele care produc saucomercializeaz` scauneauto pentru copii sunt invi-tate s` participe la acesteexpozi]ii. Pentru mai multedetalii, contacta]i „ServiciulAnaliz` [i Prevenire aCriminalit`]ii“ la telefon021.314.55.20.

ORIZONTAL:

1) Momit; nn 2)A zori; nn 3)Abis! - |n cotq!;nn 4) A aduna; nn5) A lovi; nn 6)|n cutq! - Nasgol!; nn 7) Con -tinuare glumq(2 cuv.); nn 8)E[ec - |nceputobi[nuit!; nn 9)12 Etape! - |ncrom! - Persoa -

nq severq; nn 10)Nqucit - |n ulei!

VERTICAL:

1) Ro[iatic; nn 2)Uite; nn 3) Caiet!; nn4) A povesti; nn 5)Schimb \n naturq; nn6) Bqgat la mijloc! -Imaculate; nn 7)Schi]ate - 14 Zim]i;nn 8) Curea! - |nbulb! - Grqunte; nn9) Oribil; nn 10)Ciur - Veste.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

La pu[cqrie po]i sq te\nscrii la diferitepro grame de reedu-care [i sq ie[i din elecând vrei. La birounu mai reu[e[ti sqie[i din programele\n care ai fost bqgatfqrq a…

- urmarea (2 cuv.) - urmarea (2 cuv.) pe rândul 7 -pe rândul 7 -

D E O S E B I R ED E O S E B I R E

((55661122))

Costel RA{CA-COSCostel RA{CA-COS

POLICE n POLICE n POLICE n POLICE n POLICE

NOI . . .

{ I EI . . .

ANGLIA

FRAN}A

CIPRU

iulie - api.ning.comv39fxdflvoozwdfl0...poli}ia capitalei- iulie 2009 1 din cuprins |n dialog cu...

Documents