SrnraN Borsa

Iung Ei filosofia umbrei

Postfall de Ilinca Ilianfonale a RomAniei

an Bolea, postf. de llinca Ilian -

sector 1

https://www.libris.ro/jung-si-filosofia-umbrei-stefan-bolea-TRA978-606-023-078-6--p20472973.html

Cuprins

Mulfumiri ..........8Lista ilustraliilor ...... ......9Abrevieri ..........10

INTRODUCERE ........... 15

CAPITOLUL 1: Umbra in psihologie .1.1. Conceptul de arhetip1.2. Procesul individuajiei

2.1. Dublul

29314141485567

81

83

Axa Eu-SineAnima gi animus

1.3. Persona1.4. Umbra

CAPITOLIJL 2: Considerafii teoretice legate de umbrd . .

2.2. Demonicul

CAPITOLUL 3: Umbra in literatura romanticigi postromantice . . . . . . ..........107

3.1 A1 doilea Eu. E. T. A. Hoffmann,Elixirelediaoolulul(1815) .......109

Libido qi ascezd .....109Eu giNon-eu .......115Poemul Focului ..... 122

3.2. Polul Nord al fiinfei. Mary Shelley,Frankenstein (1818) ..

Izolarea romanticd . . ., .T ransgresarea umanu lu iFenomenologia urii ....

127127136742

3.3. Umbra umbrei. Edgar Allan Poe,Williom Wilson (1839) ..

Eu (nu) sunt Willism WilsonGeneza trmbrei umbrei .

3.4. Eu + Eu. F. M. Dostoievski, DLLblul (1846) . . . . .Cine (nD sunt etLTPersonologiaPe mar ginea abisului (identitdlii)SentinrcntuLl paranoic nl fiintei

3.5. Umbra degenerat5. R. L. Stevenson,Strqniul cnz... (188{r) ..

Oragul Nop[iiDualitate ontologicd ....Destructia principiului identitdlii . . . . .....

3.6. Umbra ca neom. Guy de Maupassant,Horlo 11887)

Fenomenologia nngoasei . . . .Reflexia neomuhti .. . . . .

3.7. Geneza umbrei. Oscar Wilde , Portretul hriDorian Gray (1891) .

1.54

1.54

1.61

167167172774

181

193193199204

. 21.1

.2L1

.21.5

.. 222

.. 222Angonsd si decrcnlie ....Ecottrile narcisismtLlu i . .Deriaa estetismtitti .....

ara

...........263

CAPITOLUL 4: Umbra in filosofie . . .4.1. Jung si NieEsche despre Zarathustra4.2. Umbrele luiZarathustra . ......

BLLfonttl, piticul qi maimula .......Prezicd.torulUltimul pnpd gi omtLl cel mai respingdtorUmbra .

CODA

I. Secolul a1 XIXlea de la romantism lapostromantism (cronologie)

2452472542542592651f1

287

289

dgar Allan Poe,

n Wilsonrei . ....stoievski, Dublul (L846) . . . . .

i(ideftitdtii)tc al finleii. R. L. Stevenson,

lui identitd{iiy de Maupassant,

at WIde, Portretul lui

ilosofie .despreZarathustra ........thustra .nimu[a .

:l cel mai respingdtor ........

e la romantism larlogie) .

II. Individualia de la persona la Sine . . .IIL Momentele umbrei .lV.Umbrainfilm.....V. Umbra in muzi.cd , . .

POSTFATA (de llinca ltian) . .

BIBLIOGRAFIEBibliogafie primard. A. Operele lui Carl Gustav Jung ..Bibliografie primard. B. Operele esen{iale ale luiSigmund FreudBibliografie primard. C. Operele luiFriedrich NieEsche ...Bibliogr#ie primarX. D. Operele literarededicate Umbrei .Bibliografie secundardArticoleFilmografieDiscografieSitogr#ie

296299304313

318

324324

1.54

1.54 l

1,6L

1.67

1.67

172174181

32833035335535653/

793193199204

211.

21.1.

21.5

222232263

245247254254259265271

1.1. Conceptul de arhetip

,,Ai ztdzut ht mintea ta Forma Arhetipald lrddgl6runov ei6oqf, care era mai inainte de ince-putul fdrd margini gi nesfhrgit? "

(Hermes Trism egistos, Corpus Hermeticum)

,,Nimeni n-a odzut un arhetip gi la fel, nimeni n-aadzut un atom. Dar gtim cd primul aa produceefecte numinoase gi al doilea explozii."

(Jung, Cor e sp o n denl dl )

Etimologia termenului de ,,arhetip" (,ig1ri = principiu,origine + runoq = model, tip) a fost analizatd in articolul,,Archetypisches bei Augustin und Goethe" de Paul Schmitt Fiin studiul ,,Arhetipologia ca metodd comparatist ' al profeso-rului Corin Braga:

Primul cuvAnt, riqXrl, inseamnd ,,inceput, origine, cauzX pri-mordial5 9i principiu", dar el inseamni gi ,,locul unui conduci-tor, hegemonie ;i guvernare" (deci un fel de ,,dominanti"); aldoilea cuv6nt, trinoq, inseamni ,,betutul monedelor qi ceea cerezultd astfel: modelul qtanlat al monedelor [...] form6, imagine,reproducere, exemphl model, ordine Ei normd"... in sens figu-rat, mai moderry ,,modei, formi de bazd, model inilial" (care sticumva la ,,baza" unui qir de indivizi umani, aninali sau vege-tali ,,asemdnitori") (apud Jacobi 2015: 68).Etimologic, termenul de ,,arhetip" se compune din dgXq @1ce-puf punct de plecare, principiu, substanl5 primi) 9i din r6noq(form5, figur5, tip model). Arhetipul desemneazS, agadar,

1. Scrisoare cdtre H. Haberlandt,23 aprilie 1952 (LI2: 53).

31

$tefan Bolea

tiparele (atet in ordine cronologici, cat gi logici) unor serii defenomene. El vine si rdspundi unei intrebdd de ordin cogni-tiv, ce se regiseste si in demersul comparatist: ce sunt si cumfunctioneazd elementele invaliante ce apar in viziunea noastrddespre lurne? (Braga 1999: 5)

_ DupdPaulSchmitt, aqrX1, continein sinedublasemnificaliede ,,cu,tz6" gi ,,hegemon", ceea ce ne duce cu gAndul simultanla ,,preeminenti" (sau ,,originaritate") si ia o pozilie domina-toare, de putere. Mai departe, tunog ne aminteste de ,,betutulmonedelor". Dupd Corin Braga, conceptul de ,,arhetip,, atrageatenlia asupra invariantului, care precede logic gi cronologicseria ulterioare, secundar5 a fenomenelor, precum prototipulinteligibil are ?ntaietate asupra copiei sensibile.

Termenul de ,,arhetip" apare in operele unor autori pre-cum Cicero (106-43 i.H.) Ei Pliniu (23-79 d.H.). in accep{iuneasa filosoficd, el este pentru prima datd intAlnit la filosoful ebra-ic de expresie greceascd Philon din Alexandria (15/10 i.H.-S4d.H.). In cartea sa, intitulatd Despre Crentiune [De opificio mun-d[ arhetipul [apXtrunoql se referX la legitura dintre om Ei,,imaginea lui Dumnezeu" [eircrity roO @eoDJ. Filosoful evreuatrage atentia asupra faptului cd aceastd imagine nu se referd1a asemdnarea trupeascd dintre om qi Dumnezeu, ci la simili-tudinea mentali - ,,elementul suveran al sufletulrt1,, [rcara rovrrle tpuXqe fiyep6va voDv] - dintre Creator si creaturi (JWL130-1, OC 91 95, pp. 12-3). Un al doilea autor care se preocupide arhetipologie este episcopul Irenaeus (? - 202 d.H.), carenotain Atiaernts haereses:,,Creatorul lumii nu a format acestelucruri direct de la e1 insugl ci le-a copiat din arhetipurile ex-terioare Iul" [Mundi fabricator non a semetipso fecit haec, sed dealienis archetypis transtulitl (OC 9I gS, p. 12).

Urmdtoarea sa ocuren!5 filosoficd apare in extrasul folo-sit drept prim motto la acest subcapitol, preluat din Corprls). Pentru originea acestui concept, v. Anarirnandros {r. ,A9: ,,[p]rincipiul gielementul constitutiv al lucrurilor este apeiron-u), [...] Aceastd arcld [-...] nueste nici apa, nici vreunul din asa-numitele elemente, ci o altA substante...apeiron, din care-Ei trag obArsia toate cerurile gi lumile cuprinse in ele,,(Banu 1979a: 171, Peters 1997; 44).

32

oonologic5/ cat 9i logicd) unor serii dei.pLrrrdi unei intrebiri de ordirr cogrri-'. demersul cornpar.atist: ce sunt si cume invariante ce apar in viziunea noastri99: 5)

)\lr continein sine dubla semnificatie, ceea ce ne duce cu gAndul simultanriginaritate") si la o pozitie domina-arte, n);To; ne amintegte de ,,betufulBraga, concephll de ,,arhetip,' atragelui, care precede logic si cronologici a fenomenelor, precum prototipuliupra copiei sensibile.

"'apare in operele unor autori pre-;i Pliniu (23-79 d.H.). in accepliuneaL prima datd intAlnit la filosoful ebra-)hilon din Alexandria (15/10 i.H.-S4rta Dpsp)'c Crentiune IDe opiJicio mttn-:/ se referd la leg,itura dintre om 9i" [tit:r'n, roi @tou]. Filosoful evreuuiui ci aceastd imagine nu se referXlintre om si Dumnezeu, ci ta simili-ntul suveran al sufletului" Irc ara rdvi - dintre Creator si creaturd (JWLUn al doilea autor care se preocupd;copul Irenaeus (? - 202 d.H.), care,,Creatorul lumii nu a format acestersi, ci le-a copiat din arhetipurile ex-.iitor non a setnetipso fecit haec, sed dei (oC eI 95, p. 12).rti filosofici apare in extrasul folo_icest subcapitol, preluat din Corpus.'pt. v. Anarirnardros Fr. Aq: .,lplrincipiul lj.tor esle op.it on_ul l...lAce;sta orcli 1i,...1nursa-numitele elemente, ci o altd substantd...a lodle cerurile ri lurnile cuprinse in ele,,1)

I tt;-; .i -. -' : -.., ;,rnLrrei

Hermetia.tm, culegere de scrieri iniliatice din secolele II-III,atribuitd lui Hermes Trismegistos (OC 11 S89 (65), p. 65). inacest volum gesim gi caracterizarea lui Dumnezeu inleles calumind arhetipali [)tds rd apyt'tunov qo;l (fWL 130-1, OC8 $275 n., p. 166). Scrierea lui Dionisie pseudo-Areopagitul,Despre numele diaine (conceptti in secolul V), confine o altdtrimitere 1a noliunea de arhetip: ,,Pecetea [d^ivini] nu este in-treagh gi aceeagi in toate copiile imprimate. Insd pricina aces-tui fapt nu este pecetea IcAci ea se imprimd intreagd gi identicAin fiecare urm6] qi numai deosebirea obiectelor participante 1aea pricinuiegte ne-asem5narea urmelor intregii forme arhetipi'ce [primitiuae formae], trna gi aceeaEi" (apud Jacobi 2012: 66 n').

Mai mult, in configuralia conceptuiui de arhetip intrd ter-menul augustinian de ,,idei principale", folosit de teologulcregtin in tralatrl Despre 83 de intrebdri diaerse (inlrebarea 46,paragraful 2):

Cici ideile sunt anumite forme principale sau ralionale lsanfnnmque ideae principales quaedam t'ormae uel rationes reruml, sta-

bile gi neschimbdtoare, ale lucrurilor, din care ele nu sunt for-mate [qtLae ipsne t'ormatae non stLnt],9i prin aceasta eter-ne gi se au pe sine intotdeauna in acelagi fel, acestea suntconlinute in inteligenla divinh l4rr ae diaina intellegentin continenfur]. Si cum insele nici nu se nasc, nici nu pier, se spune cipotrivit lor sunt formate toate cele care pot sd fie ndscute gi sipiari gi tot ceea ce este ndscut gi piere3 (Cassin 2014: 1033, Jacobi201.7: 66 n.) .

Coment6nd acest fragmenf Jolande Jacobi observd ci in-temeierea ideilor ca forme principale, care se disting prin ,,ne-formarea" 1or esen{iaid gi prin faptul cX apar{in inteligenleidivine prezintd similitudini cu definirea jungian5 a termenu-lui arhetip (Jacobi 2015: 52). Conceptul de ,,arhetip" este/ pede o parte intr-o pozifie forte, originard 9i, pe de alta (aseme-nea ,,ideiior principale" a1e 1ui Augustin (354-430) - degi este

3. ii mullumim lui Mihai Maga pentru sprijinul acordaiin traducerea aces-tui pasaj.

Stefnn Bolco

in sine ,,nefomat"), are capacitatea dc a_si irnpune forma, dea configura, de a gtanla structura sufletuiui. Iiupi Jung, sur_sa arhetipurilor trebuie ciutatd irr mitologeme qi i,., si_t o_lurile fundamentalc, care ap.rr in vis gi caie vestesc aoaritiaLmui strat mai p r:oftLncl al inconstientului, nurnit.te 1,-, ng,,incongtient colectiv", pentru a-1 distinge de concep!ia fr.eudi_and mai restrAnsi a ,,inconstientului peisona1,,.

[i]n vise, fantasme si stdri spirituale de exceptie pot or.icir-rd rea_pdrea intr-un loc sau altul motive mitologice si simbolurj foarteindepir.tate, adesea ca rezult,tt.rpJrcrlt aJ rrnor influenfe, trans-misii si impulsuri individuale, dar. Irecvent si in afara acestora.Astfel de ,,irnagini originare,, sau ,,arhetipuri,,, curn le,am nu_mit, apar(in stocului de bazi al psihicului inconstient si nu potfi explicate prin achizitie per.sonali (OC 8 $229, p. 1a0).Arn fost de multc or.i iutrcbat de unde provin aceste ar.lreti_puri sau imagini primordiale. Cred ci aparilia lor t-ru poate fiexplicati decAt presr-rpun And u-se ci sunt cristalizdri ale unoLexperiente reiterate ale umanitilii 1...1 Arhetipul este r-rn fel dedisponibilitate cie a reproduce necontenit aceleasi reprezentdr.imitice sau unele asemindtoare [,..] [A ]rhetipr-rrile sunt, pe de-opalte, intipdrir.i de experien(e tipice, necontenit repetate, ele auconcomitent un comportaInent empiric carful"lr sau ten(litltc carcduc la rcpetarea aceloraqi exper.icnle (OC Z g109f., pp. S5,Z).

in studiul bazat pe comunicarea sa din 1919 de laBelford

.College, ,,Instinct gi inconstient,, (OC 8 55263-2g2),Jung folose$te pentru prima dati termcnul de ,,arhetip,,14. V gi critica virulentd a lui llichrrtl Noll: ,,ll 191q, Iulg a irnprumutattur tcrnen din biologia ronantic; .r tilosotilor r.atur.ii NnturpliitLtsophcnlgi a numit accsle principii dc orgalizare arhetipuli i...]. in primrrl rAnd,fteoria arhetipiciJ pare si fic o rcinterpretare trar"."I,ct"r,rtnU si dc acecanestiintificd sau mistici a , care rnicar. avea o baziin gtiirta cantitativi a momentului pr"in expet.imentele asociatorij ale cu_vintelor. Aici Jturg prciil un tenomen clinic observat uzual [...] si il ridi_ci la.o scali cosmici [...i. in al doilea rfucl, cu toate ci Jung ?ace.alalogiivagi la si la

::::iiratea de a-gi impune forma, de!::-jcltra sutletului. Dupd Jung, sur-:i::ati ln mitologeme si in simbo-: ai.ar in r.is gi care vestesc aparitia

;.. ;nconstientului, numit de Jung:r.:ru a-l distinge de conceplia freudi-ri'.s:ientului personal".

ir sFirituale de exceptie pot oricAnd rea--r. notile mitologice si simboluri foarte:ezirl:al aparent al unor influente, trans-:iuale, dar frecvent si in afara acestora.

:i:.are" sau ,,arhetiprui", cum le-am nu-: raza al psihicului inconstient si nu pot.. : . r-onala iOC 8 $220, p. 140,1.rntrebat de unde provin aceste arheti-r:diale. Cred ci aparifia lor nu poate fiunandr:-se ci sunt cristaliziri ale unor;nanitatii [...] Arhetipul este un fel de

,:rrduce necontenit aceleasi reprezenterir.itoare [...] [A]rhetipurile sun! pe de-o::iente tipice, necontenit repetate, ele au:lament empiric c a forte sau teildittte carc:si experienfe (OC Z S109f., pp. 85-Z).

' comunicarea sa din 1919 de 1a:t si inconstient" (OC 8 55263-282),rima dati termenul de ,,arhetip"a,lidrard Noll: ,,in 1919, Jung a inprumutatrnr,r a filosofilor natur|j lNnt u "pttilosopltcu I"rqrnizare arhctipuri 1...j. [rr primul rjld,) reinterpretal€ transcendentala si dc aceea

'riei complexelor>, care mdcar avea o bazitr.rh-ri prin experimentele asociatorii ale cu-:nomen dinic observat uzual [...] si il ridi-doilea r6nd, cu toate cd Jung face analogii

rilor creielului- si l,r .uriLitile mendeljerre,.Lsmiterea arhetipurilor, conceptul sdu esteteorii dil gtiirfele biologice materialiste si

/ri l-;- ::.---. -':,'i.i rilrbrel

considerand ci ,,arhetipurile constrang perceptia pi intui!ia sise organizeze in forme specific umane" gi comparAndu-le cuinstinctele care,,il determind pe om si aibd un mod de vialAspecific uman" (OC 8 5270, pp. 163-4). inainte de a fi redefini-te ca arhetipuri, mitologemele gi simbolurile din via!a psihicdau fost numite ,,imagini primordiale" [Urbilder] sau ,,imaginiarhaice" [urtiimliche Bilderl (1912) - termen ce aparfinea profe-sorului lui Nieu sche, Jakob Burckhardt (1818-1897) - sau ,,do-minante ale incon$tientlllui colectiv" [Dominanten des kollekti-rcfl Unbewulltenl (Wolff2017:86 n., Jacobi 2012: 65-6).

Sintetizind, a rlret ipu rile jungienc a Lr:(1) o semnificalie filosoficX: acel ro dpXt'tt)no1/ €.L6oEsau forma arhetipald din Corytts HermetictLm, acele pri-mitioae flrmqe ale lui Dionisie pseudo-Areopagitul sauaqa-numitele idene principales augustiniene, in esenld ne-formate, aparlinand intelectului divin [quae ipsae formntaenon sunt; qune in diTina intelligentia continenturl;(2) o semnificalie mitologicd: mitologeme gi simboluricare iqi fac aparilia in vise gi in boli mentale gi care nu potfi explicate, conform lui Jung, prin conceptul freudian deinconEtient personal;(3) (qi, dupd cum vom vedea imediat) o semnificalie bio-Iogicd.Probabil ci definilia cea mai concisi a arhetipului con-

sti in faptul cA este ,,in acelaqi timp imagine gi emolie" (OC10 $53, pp. 41,-2, OC 18 5589, pp. 300-1). ,,Arhetipul este unconcept psihosomatic, ce leagd irupul de psihic, instinctulde imagine"s, citim ?n Diclionarul critic aI psillologiei ttnalitice

mecaniciste [...]. Deplasarea sa spre o teorie a incongtientului colectiv gi aarhetipurilor care transcende istoria personali genetici trece dincolo degdinle gi este esentialmente o nofiune misticd - un articol de credinld pecare trebuie s6-l crezi necritic sau nu. Dovezile pentm rolul geneticii in ere-ditate este convingdtor gi teoriile lui Jung pur si sin.rplu nu se pot incadraincorpusul lirgit al teoriei gtiingifice din secolul al XX-lea referitoare la acestsubiect" (Noll 1995: 271-2).5. ,,Arhetipurile sunt formele tipice de inlelegere psihici 5i corespund in-stinctelor, formelor tipice de reacfe. Ele sunt caracterizate de irrtelegeriuniforme qi regulat repetative, Ia fel cum instinctul este forma unitbrmigi regulat repetativl a renc{iei. Niciunul nu este dob6r1dit prh e\perienle

35

Qtefan BoLca

jungiene (Samuels, Shorrer si Plaut 2005: 55). Arhetipul apa-re la jonctiunea dintre mitologie gi biologie, dintre imagineamitologicX pe cale o regisin in inconqtier-Lt si quor*, aspectularhetipal instinctiv: ,,arhetipul are, pe de o parte, un;spectorientat in .,sus,, spre lumea imaginilor si a icleilor si, pe dealti parte, unul in "jos,', spre fenomenele biologice ale niturii,spre instincte..." (Jacobi 2015: 58).

Conform unor cercetetori precum Anthony Stevens sauJolande Jacobi, arhetipurile nu sunt,,reprezentjri mostenite,,,ci ,,posibilitdti de reprezentiri mostenite', (Jacobi 2015: 71):,,Cum ar putea

:e: si Piaut 2005:55). Arhetipul apa-::--ologie si biologie, dintre imagineaisim in inconstient gi gtioLc, aspectulretipul are, pe de o parte, un aspectrmea imaginilor si a ideilor gi, pe de'pre fenomenele biologice a1e naturii,10i5: 58).tatorr precum Anthony Stevens sauile nu sunt ,,reprezentiri mogtenite,,,zentari mostenite" (Jacobi 2015: 71):e primordiale", asa cum se referd desinscrise irr creier gi .,dezvoltate' mai,cest aspect, inteles greEit, i-ar puteapreia ipoteza iamarckiand discredi-

sticilor dobAndite (Stevens 2002: 1,6).06: 61), psihiatrul Anthony Stevens,Iamurind aspectul ,,pur biologic" alriste idei al etologiei contemporane.

ien nu intentioneazi sd indice o ideerbi un mod de functionare rnoqtenit, co-;scut in care puiul iese din ou, pasdreaun anumit tip de viespe inleapd gangli-rr tiparii igi gisesc drumul cdtre insule-lvinte, este un ,,tipar comportamental,,.rului, cel pur biologic, intereseazd pro-rtifici" (GW 18 51228).

rgic de arhetip in elocventa descrie-'istica sa de ,,tipar comportamental"rnea etologicX de mecanism inndscutriloiul sdlbatic este cuprins de iubire

m6ne, de reguli, incongtient. Suma instinc-zi incongtientul colectiv. Arhetipurile pot fiinb&ildargJ ale instinchrlui" (Wolff 2017: 84).ite genetic, arhetipurile organizeaze viatacare instinctele organizeazi viata somatica,,

Julii ::...:sr.a:l to brei

la vederea frumosului cap de culoare verde al ratei silbatice",capul verde declanqAnd ,,mecanismul inniscut" ce guvernea-za ,,tiparul comportamental asociat curtdrii" (Stevens 2006:60-1). Probabil cd unul din aspectele definitorii ale arhetipuluieste capacitatea lui de a pre-forma, de a ,,qtan!a", de a crea for-ma gi configuralia: arhetipul este o albie de rAu, ,,in care apavielii a sdpat gi s-a infiltrat adAnc. Aceste "sdpdturi" formea-zi [...] acea retea sufleteasci si "puncteie ei nodale"" (Jacobi2015:71).

Altfel spus, arhetipul este o ,,imagine a naturii gravatd inspiritul umary dupi care acesta igi formeazd judecdlile", ara-th intemeietorul psihologiei analitice (OC 8 $$274-277, pp.L66-167), regisind aceast[ idee in istoria filosofiei 1a NicolasMalebranche (1.638-1.715), Francis Bacon (1561-1626) sau inmetafizica scolasticX6. Desigur, ideile platoniciene (,,La Platoryarhetipurile intuiliei sunt incd evaiuate maxim ca ide:i meta-hzice, ca naQab€iypara, falX de care lucrurile adev5rate secomportd doar ca prLploe rq, ca imitatii", OC I $$27a-277, pp.166-7), calegorlile gi ideile kantieneT (,,ideea este [...] la Kant

6. ,,Ideea irnaginilor primordiale se regisegte in metafizica neoplatorucagi scolasticd sub di{eri$ termeni analogL de pildd tipuri primare, exem-pln, pnrndigmatn, uniaersalin elc.In misticd, apare la Meister Eckhart, care-lnume;te pe (aerbum) "mtsnd:us archetypus". La Nicolaus

Cusanus,Dumnezeu e lumea imaginii primordiale gi se numegte m undus nrchetypus"(Wolff 2017; 86 n.)7. Lucy Huskinson aratd cd arhetipul jungian fllr este ,,izomorf din punctde vedere logic" cu ideea kantiand (Bar L976:114) 9i cd ,,loialitatea au-to-proclamata a lui Jung fal6 de Kant este nefondatd". Mai intAi, iungciteazd (in OC 6 5734 pp. 458-9) dtr. Criticq ratiunii ptLre:,,Deqi despreconceptele raionale transcendentale trebuje sd spunem: ele ntL stLnt decitIdei, nu le vom considera totugi nicidecum ca fiind de prisos qi zadami-ce. Cici, dqi nici un obiect nu poate fi detefminat prin ele, ele pot totugiservi in fond gi fdrd sd observe intelectului ca urr canon care sd-i permitdsd-9i extindd folosirea 9i s-o facd uniformd: pdn aceasta el nu moa9te,ce-i drept, ulr obiect mai mult decAt ar curoagte conceptele lui, dar estemai bine 9i mai departe condus in aceaste cunoa$tere. Ffud sd mai spun c5,poate, aceste Idei fac posibili o trecere de la conceptele despre naturi lacele practice gi, fur felul acest4 pot procura Ideilor morale insele suport gilegdturi cu cunogtinlele speculative ale ra$urrii." (Kant 2009: 291-2) Pufinmai jos (OC 6 $738, p. 460), jung scrie; ,,Ideea este o mdrime psihologicd

$tefan Bol en

, un concept transcenden_tal care ca atare depesegte granifa experimeniabilului',, OC 6SZ?+, p. 458) 9i prototipurile gi mai iles ideile schopenhau_eriene (,,Imaginea pr.imordiald este treapta pru-"rg-itou." uideii [...], solul matricial al acesteia [...] Imaginea pri"mordialiasum5 un rol mediator [...] [rn]otiv pentru cire ag iaporta ceeace spune Schopenhauer despre idee mai degrabd liirnagineaprimordiald", OC 8 SS7S1-2, pp. 465-6) se numdrd printre an_tecedentele conceptului (Samuels, Shorter si plaui Z00S: SZy.Am putea spune, odatd cu James Hilhnan, creatorul psiho_logiei arhetipale, ci arhetipul este ,,cel mai fundamentjl con_cept jungian din punct de vedere ontoJogic,, (apud Stevens2002: xii).

JinAnd cont de faptul ci existX cel putin trei sensuri aletermenului de nrhetip (metafizics, psihologice 9i cultural), necare nu determini nurnai g6ndirea, ci (ca idee practicd) qi simtirca.,, Maimult ,,ideea arhetipald, asemenea imaginii arhJtipale ,,este ceaialti fatd ainsti.nctLrlui>/'(OC6g75gp.463).Or,,,arhetipuljturgian,pdnconstitutiasainstirctivi si #cctivi este contrar ideii kantiene, ce are o functionar€ doarirtelechrald 9i practicd. Astfel, fulclionarea ra{ionald si intelectuali a jdeiikanleng

9-sle L.n.antitezi cu aspectul iralional qi sentimerrtal al arhetipului

jurgian" (Huskhson 2004: 76-8)8. ,,In acceptia metafizici, arhetipul este o esenfd (outria) ontologici. Degiintri in lelalie cu catcgor"iilc ratiunii (vo1ta), arhetipul nu poat! fi reclusla o existcnti subiectivi, el esle fulciar o prezenli obiectivi, dc di,lcolode fiin{a umani [...] Ideea transcendentei arhetipurilor, plasatc intr_ununrqouqcrvro< .rcino< [,,loc supr.aceresc, phLri]ros 247 c, piaton 19g3: 444n-n.]. este specitici traditiei pl.rtdtciene. in Tin os, platon vorbeste deriJrl, escrle etcme si ildivizibile, care au o naturd inteLigibild si in.raterialdsi subzistd in afara lumii fenomenalc. Toate lucnrrilc sensibile (rrLoO1trl),supuse timpului 9i clistrugerii, sr .rt fabricate dc ciltr.c bqgLouqyrlc dilmate a anror{i dupi rnodelul aceior ribrl. Ltrmca teresh.i cste oiil.rgile(eidc.rAov), o copic (rircrirv) a lumii csel.rtclor. Fiecarc clasi de crcatu u, na_turale sau artificiale, arc un ei6oq perfect ce garaDteazd ulitatea in sinulmultipliciteFi" (Braga 1999: 6).9. ,,Dupi descoperirca si teoretizarea de citre romarltici a topografiej eta_jatc a mhfii umanc, ar.hetipurile incep s.i fte plasate ,n .irrarlt,l psihicincon gtient.,Ideea capitd goare qtiinh{ica udati cu psiharaliza fleudiand,iar termenul de arhetip devine o notirurc cheie in sistemul lui C. G. Jung. pernisuri ce s a indep.lrtat de Freud, elabor6ncl cor.rcephrl dc inconsiient co-lcctiv, psihiatrul elvetian a lrtilizat succesiv ter.nerii de r tt tttgirt i pt itntu,clialc,38

:eiecfului>, un concept transcenden-i:e granita experimentabilului", OC 6:urile si mai ales ideile schopenhau,t'rdiali este treapta premerg5toare aal acesteia [...] Imaginea primordialX

...] [m]otiv pentru care as raporta ceeadespre idee mai degrabd la imaginea11-2, pp. 465-6) se numdrd printre an-(Samuels, Shorter si Plaut 2005: 57).

r cu James Hillman, creatorul psiho-:tipul este ,,cel mai fundamental con-de r.edere ontologic" (apud Stevens

ul ca exisii cel pu{in trei sensuri a1enetafuics, psihologic, 9i cultural), ne

ndirea, ci (ca idee practici) 9i simfirea." Maienea imaginii arhetipale (este cealalte fate a:-i t. 01 ,,arhetipul jungian, prin constitutia sarh ar ideii kantiene, ce are o {uncfionare doar. nrnctionarea ralionald gi intelectuald a ideii;pectrLl irahonal gi sentirnental al arhetipului-Slretipul este o esentd (ouoicr) ontologicd. Desiraliunii (r'o1tii), adretipul nu poatc fi r.edussie funciar o prezentd obiectivd, de dircolorarscendentei arhetipurilor; plasate intr-lutupraceresc/ Plnidros 247 c, Platon 1983: 444rlatoniciene. In Tinnios, Platon vor.begte de:ile, care au o naturi ilteligibili gi imateriali,menale. Toate lucrudle ser.rsibile (crLo0ltcr),ii, srurt fabricate de cdh.e DrlpLouqyo< dilr1 act'lor r tDrl. Lume.t lere5lra eite o im.lgincumii esentelor. Fiecare clasi de cr.eafud, na-ifo; perfect, ce garanteazi ur-ritatea in s6nul

:lizarea de cdtre romantici a topografiei eta-rrile incep si fie plasate ir-r aparatul psihic

e stiintfice odati cu psihanaliza freudiani,r o notiune cheie in sistemul lui C. G. Jung. pereud, elabor6rrd conceptul de incongtient co-Lizat succesiv term enir de imngini prinordiale,

I :,,: : ... .. :. :.;..t :uttbrei

vom concentra in special pe dimensiunea cultlrrala a arhetipo-logiei, considerAnd arhetipurile psihologicer: mai putin drept,,forma{iuni reale ale psihicului uman", ci mai ales drept ,,ipo-teze de lucru cu valabilitate si extensie sirici culturale" (Braga2005: 16). Mai mult, ne-am restrans tema de cercetare la pro-za romanticA gi postromantici a secolului a1 XIXlea, care esteizomorfi arhetipului jungian al umbrei. Qi in secolul XX existd

Lle dominante non personnle sar puttcte norlale ale pstficului gi, in sfArgil dcarhetipuli. Arhetipurile sunf in conceptia sa, tiparele shucturante ale viefiipsihice. Modele incongtiente mofteraite genetig arhetipurile organize'rziviafa mcntah in aceeagi manierd in care instinctele organizeazd viata so-maticd" (Braga 1999: 10).10. Valabilitatea arhetipurilor psihologice in psihoterapia iungiand esteun argurnent tare irnpotdva pretinsei lor inactualitifi. Diferenla dintremetoda de tratament freudiani bazatl pe un anumit pansexualism caretrebuia administrat societifii victoriene refr. ate gi metoda ,,periculoasi" alui Jung, inspiratd de mitologie gi prezentatd penhu Pdma datd ir-r radica-[tatea ei in OC t reiese qi din scena finald a fihnului A Da ngerous Metlnd:,,SABINA: Nu e ca 9i cum i-ag fine partea [lui Freud n.n.]. Trebuie s6m6 dezvolt in direcfia socotitd corectd de instinctul care imi ghideaziinteligenfa. Nu uita, m-ai vindecat cu metoda lui...ILNG: El nu va accepta niciodatd ci nu ajungem nicdieri cu ce-am inleles.Trebuie si mergem in teritoriul necartografiat. Trebuie si regresim spresursele credinlei noastre. Nu-mi doresc numai sd deschid o ugd qi sd-i ar6ipacientului boala sa ghemuindu-se ca o broascd rAioas6. Vreau sd gisescun mod de a ajuta pacientul sA se reinventeze, s6-l trimit intr-o cdlitorie lasfArgitul cdreia se afld persoana care a intertionat intodeauna si fie'SABINA: Dar n-are nici urr sens dacd te imbolnivegti inhe timp.

ILNG: Doar un medic rfu1it poate ircerca sd vindece [OnlV the wotLnded

lfiysician can hope to henll" (Cronenberg 2011, tr. n.). Pentru sursa acesteidezbateri, v. CFl431:2:,,Mi gAndesc cd ar trebui sd-i mai lisdm timp Va[psihanalizei n.n.] sd hfilheze popoarele dinspre multe centre, sd reinviela intelectual simtul pentru simbol 9i mitic, sdJ retransforme incetiqor peHristos in acel zeu-mag al viei care a fost, gi sd absoarbd astfel acele forlepulsionale extatice ale cregtinismr:1ui, toate acestea cu r iclrl scop de a facedin cultul gi din mitul sf6nt ceea ce au fost ele, anume o sSrbitoare a belieide bucurie, in care omul are dreptul sd fie animalin etos gi sfintenie. Tocmaiaceasta a fost marea frumusele gi utilitate a religiei antice 1...] Cre5tinismulnu poate renunla la o dezvoltare eticd autenticd Ei dreapt;, dar aceasta tre-buie sd pomeasci din miezul lui, trebuie sd desdvArseasci imrrrl siu deiubire, durerea gi inc6ntarea fa!6 de zeul care moare gi reinvie, forta misticda vinului qi fioml antropofag al Cinei."

$tefan Bolen

opere literare, care devin elocvente, atunci cAnd aplicem her_meneutica arhetipologiei jungiene (Gotem_ul lui Meyrink,Luptl de stepd de Hesse, Doctor Faustus de Thomas Mann etc.),dar acestea ar putea face obiectul unei cercetiri secundare.Dar in special romantismul gi postromantismul se potrivegtecu problematica duali si demonicd a umbrei:

"rl ,r-r. ,-ror-r_".r,

descoperirea intunecimii interioare, a ,,fratelui de umbrd,, etc.Dacd am extinde cercetarea noastrd in viitor spre proza

postmodernd, ne-ar fi mai utii un concept use-dnltor unar_he_tipului, definit de profesorul Corin Biaga ca ,,un arhetipsfSrAmat

_ un arhetip in care centrul de sens, logosul operei,

a fost pulverizat" (Braga 2006: 250) rurl "u ,,.rr,

".orl."pi .uru

se manifesti anarhic fald de ideea de model sau de ientru,,(Braga 2006: 277). Arhetipul este un concept potrivit subiec_tului modern care, degi disociat (in versiunile 1ui Baudelaire(1821-1867), Rimbaud sau NieEsche), nu a renuntat la ideeacdutdrii unitilii gi a totalitilii, pe cAnd anarhetipul oglindeqtesubiectivitatea postmodernd, spartd in identitd,ti multiplesi plurifocalizatd (Braga 2007: 16). Fie cX suntem schizoizidin punct de vedere rimbaldian sau cI sdrbdtorim odati cuDeleuze (1925-1995) ,,pulveizarea', identitdtii ,,care a explo_dat intr-un nor galactic de sensuri,, (Braga 2006: 250-1), tolisuntem datori sd luptim cu disocierea Ei sd-i minimalizdmefectele corozive.

I40