jjuudddeeecccĂĂĂtttooorrriiiaaa Ă hhh …portal.just.ro/239/documents/raport de activitate al...

RAPORT DE ACTIVITATE AL JUDECĂTORIEI HÂRLĂU 2 0 1 4 ___________________________________________________________________________

1

JJJUUUDDDEEECCCĂĂĂTTTOOORRRIIIAAA HHHÂÂÂRRRLLLĂĂĂUUU SSStttrrr... GGGhhheeeooorrrggghhheee DDDooojjjaaa nnnrrr... 111

LLLoooccc... HHHââârrrlllăăăuuu jjjuuudddeeeţţţuuulll IIIaaaşşşiii

EEE---mmmaaaiiilll:::

jjjuuuddd---hhhiiirrrlllaaauuu---rrreeeggg@@@jjjuuusssttt...rrrooo

TTTeeellleeefffooonnn::: 000222333222---777222222333444444

FFFaaaxxx::: 000222333222---777222222666222222

Prezentul document reprezintă actul de informare publică efectuat de Colegiul de Conducere al

Judecătoriei Hârlău cu privire la activitatea instituţiei pe parcursul anului 2014 şi este elaborat în

temeiul articolului 51 litera a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, a articolului 19

litera a) din Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii pentru aprobarea

Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti şi a articolului 5 din Legea nr.

544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.


2

CUPRINS:

Introducere – Scurte consideraţii privind situaţia Judecǎtoriei Hârlǎu în anul 2014

Capitolul I – Starea Judecǎtoriei Hârlǎu în anul 2014

Secţiunea 1 – Activitatea Judecǎtoriei Hârlǎu în anul 2014

1.1. – Volumul de activitate la nivelul Judecǎtoriei Hârlǎu pe complete

specializate şi materii

1.2. – Încǎrcǎtura pe judecǎtor

1.3. – Operativitatea pe instanţǎ, pe complete specializate, în diferite

materii şi pe judecǎtor

1.4. – Managementul resurselor umane

1.5. – Probleme de management al instanţei

Secţiunea a 2-a – Infrastructura şi capacitatea instituţionalǎ a Judecǎtoriei

Hârlǎu

Secţiunea a 3-a – Calitatea actului de justiţie

3.1. – Ponderea hotǎrârilor atacate din totalul hotǎrârilor pronunţate,

indicele de desfiinţare

3.2. – Durata de soluţionare a cauzelor (inclusiv pe materii)

3.3. – Mecanisme de unificare a practicii judiciare

3.4. – Situaţia pregǎtirii profesionale a judecǎtorilor şi a personalului

auxiliar

Capitolul al II-lea – Principalele modificǎri legislative cu impact asupra activitǎţii

Judecǎtoriei Hârlǎu în cursul anului 2014


3

Capitolul al III-lea – Rǎspunderea judecǎtorilor şi a personalului auxiliar

Secţiunea 1 – Rǎspunderea disciplinarǎ a judecǎtorilor şi a personalului auxiliar

Secţiunea a 2-a – Rǎspunderea penalǎ a judecǎtorilor şi a personalului auxiliar

Capitolul al IV-lea – Rolul Judecǎtoriei Hârlǎu în dezvoltarea spaţiului european şi

cooperarea internaţionalǎ

Capitolul al V-lea – Raporturile dintre Judecǎtoria Hârlǎu şi celelalte instituţii şi

organisme, precum şi cu societatea civilǎ

Capitolul al VI-lea – Concluzii


4

Introducere – Scurte consideraţii privind situaţia

Judecǎtoriei Hârlǎu în anul 2014

Oraşul Hârlǎu este unul dintre cele cinci oraşe ale judeţului Iaşi, alǎturi de

municipiile Iaşi şi Paşcani şi oraşele Podu-Iloaiei şi Târgu-Frumos.

Oraş de mare rezonanţă istorică, mica citadelă de astăzi are o tradiţie istorică

juridică notabilă. Astfel, timp de aproape două decenii, în perioada anilor 1953 –

1968, a funcţionat în oraş Tribunalul Raional Hârlău.

Judecătoria Hârlău funcţionează, alături de Judecătoriile Iaşi, Paşcani şi

Răducăneni, în circumscripţia Tribunalului Iaşi care, împreună cu Tribunalul Vaslui,

se află în circumscripţia Curţii de Apel Iaşi.

Acesta a fost motivul pentru care în anul 1997 această instituţie s-a

reînfiinţat, continuând să înfăptuiască justiţie primară, ca instanţă de fond. În prezent,

Judecătoria este una dintre cele mai reprezentative instituţii publice ale oraşului

Hârlău, fiind situată în centrul oraşului, în imediata apropiere a frumoasei ctitorii a lui

Ştefan cel Mare – Biserica Sf. Gheorghe, construitǎ în anul 1492.

Din punct de vedere al competenţei teritoriale, Judecătoria Hârlău are în

circumscripţia sa oraşul Hârlău şi un număr de 14 comune, împreunǎ cu cele 51 de

sate aferente acestora.

Judecǎtoria Hârlǎu nu are înfiinţate secţii specializate iar conducerea

instanţei este formată din preşedinte, colegiul de conducere şi adunarea generală a

judecătorilor, fiecare cu atribuţii specifice, exercitate în virtutea şi limitele

competenţelor legale.

Din data de 01.01.2013, funcţia de preşedinte al instanţei este îndeplinitǎ de

cǎtre domnul judecǎtor Pristavu Codrin-Mirel, conform hotărârii C.S.M. – Secţia de

Judecǎtori nr. 985 din data de 13.12.2012, urmare a promovǎrii examenului pentru

numirea în funcţii de conducere a judecǎtorilor organizat în perioada 21 septembrie –

12 decembrie 2012.

Un alt centru de decizie la nivelul Judecǎtoriei Hârlǎu este Colegiul de

Conducere care are în componenţa sa un numǎr de trei judecǎtori, dintre care doi au

fost aleşi în cadrul Adunǎrii Generale a Judecǎtorilor iar cel de-al treilea este

preşedintele instanţei, ca membru de drept. Astfel, din Colegiul de conducere al

Judecǎtoriei Hârlǎu, alături de preşedinte, domnul judecǎtor Pristavu Codrin-Mirel,

fac parte în prezent doi judecători aleşi, respectiv doamna judecǎtor Rusu Oana şi

domnul judecǎtor Chiriac Daniel.


5

Capitolul I – Starea Judecǎtoriei Hârlǎu în anul 2014

Secţiunea 1 – Activitatea Judecǎtoriei Hârlǎu în anul 2014

1.1. – Volumul de activitate la nivelul Judecǎtoriei Hârlǎu

pe complete specializate şi materii

Consultarea indicatorilor de evidenţă statistică a activităţii cantitativ -

judiciare desfăşurată de Judecătoria Hârlău relevă o uşoarǎ scădere a datelor aferente

anului 2014 comparativ cu cele ale anului precedent cu privire la numărul total al

cauzelor deduse judecăţii, după ce anii 2010 şi 2011 au cunoscut o majorare

semnificativă (de 17,49%), raportat la perioada similară a anului 2009. În acest sens,

fără a se putea preciza tendinţele gradului de complexitate ale cauzelor deduse

judecăţii în anul 2014, arătăm următoarele:

Figura nr. 1 – Tabel total dosare pe rol

Figura nr. 1a – Situaţia numărului total de dosare pe rol în perioada 2009-2014

Se poate observa, astfel, o scădere uşoarǎ a numărului total al cauzelor

înregistrate pe rolul Judecǎtoriei Hârlǎu în anul 2014 (stoc anterior + dosare noi) de

153 dosare, de la 3020 la 2867 dosare, cu un procent de 5 % mai mic faţă de anul

2013, când s-a înregistrat un volum total de dosare de 3020.

Tendinţele pe materii sunt diferenţiate în sensul creşterii cu 2,5 % în

materie civilă (un număr de 2019 dosare în anul 2014, faţă de 1971 dosare în anul

2013), scǎderii cu 52,6 % în materie penală (un număr de 232 dosare în anul 2014,

faţă de 490 dosare în anul 2013) şi creşterii cu 10,2 % pentru cauzele din materia

familie şi minori (un număr de 616 dosare în anul 2014, faţă de 559 dosare în anul

2013).

Pe de o parte, creşterea cauzelor din materie civilǎ şi a celor din materia

minori şi familie se datoreazǎ faptului cǎ noul Cod de Procedurǎ Civilǎ îşi atinge deja

Total 2014 2013 Evoluţie

2867 3020 - 5 %

Total 2014 2013 2012 2011 2010 2009

2867 3020 3108 3050 3053 2532


6

vârsta maturitǎţii şi are deja o perioadǎ suficientǎ de timp de când a intrat în vigoare

pentru ca justiţiabilii sǎ cunoascǎ noile instituţii şi sǎ le acceseze în mod

corespunzǎtor, conform dispoziţiilor legale. Pe de altǎ parte, scǎderea cauzelor din

materie penalǎ este cauzatǎ de intrarea în vigoare a noilor coduri penale – Codul Penal

şi Codul de Procedurǎ Penalǎ – impactul imediat al intrǎrii în vigoare fiind o scǎdere

drasticǎ a sesizǎrilor penale fǎcute de cǎtre Parchetul de pe lângǎ Judecǎtoria Hârlǎu.

0 500 1000 1500 2000 2500

2013

2014

Figu ra nr. 2 - Evolu ţia nu măru lu i total de dosare pe materii

Civil Minori Familie Penal

În continuare, se poate observa cǎ numǎrul total de cauze noi cu care a fost

învestită Judecătoria Hârlău în anul 2014 – 2042 dosare este cu 250 de dosare mai mic

decât cel din anul 2013 – 2292 dosare, respectiv cu 10,9 % mai puţine dosare faţă de

anul 2013, când au fost înregistrate un număr de 2292 de cauze noi. La o analizǎ

atentǎ, cu siguranţǎ se poate observa cǎ aceastǎ scǎdere se regǎseşte în totalitatea ei în

scǎderea cu 258 de dosare în materie penalǎ, cauza principalǎ fiind intrarea în vigoare

a noilor coduri penale.

Figura nr. 3 – Tabel dosare noi

Tendinţele pe materii sunt diferenţiate în sensul scăderii cu 1,4 % în

materie civilă (un număr de 1531 dosare în anul 2014, faţă de 1553 dosare în anul

2013), scǎderii cu 59,2 % în materie penală (un număr de 162 dosare în anul 2014,

faţă de 398 dosare în anul 2013) şi creşterii cu 2,4 % în materia minori şi familie

(un număr de 349 dosare în anul 2014, faţă de 341 dosare în anul 2013).


2042 2292 - 10,9 %


7

0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600

2013

2014

Figura nr. 4 - Ev oluţia număru lu i d e d osare noi pe materii

Civil Minori Familie Penal

1.2. – Încǎrcǎtura pe judecǎtor

Ca indice statistic, încărcătura pe judecător poate fi examinată fie în forma

încărcăturii pe judecător (posturi ocupate), fie ca încărcătură per post de judecător

prevăzut în schema de personal.

Încărcătura pe judecător reflectă numărul de dosare pe care l-a avut de

soluţionat un judecător în perioada de referinţă şi se calculează prin raportarea

numărului total de dosare la numărul posturilor ocupate. Încărcătura pe schemă se

determină prin raportarea volumului de activitate la numărul total de posturi prevăzut

în statele de funcţii ale instanţelor.

Judecătoria Hârlău are în schema funcţională un număr de cinci judecători.

Pe parcursul anului 2014, în perioada ianuarie-octombrie 2014 au fost în funcţie 5

judecători, iar în ultimele 2 luni ale anului, respectiv în perioada noiembrie-decembrie

2014, urmare a pensionării doamnei judecător Varvara Luminiţa, schema funcţională

de 5 judecători a Judecătoriei Hârlău a fost incompletă, la instanţa noastră funcţionând

doar 4 judecători. Având în vedere toate aceste aspecte, încărcătura pe judecător

pentru instanţa noastră a fost calculată la valoarea de 4,8 judecători în cursul anului de

referinţă.

În lumina acestor precizări, raportat la numărul total de 2867 dosare aflate

pe rolul instanţei în anul 2014, încărcătura pe judecător a fost de 598 dosare, în

timp ce încărcătura pe schemă pentru anul 2014 s-a situat la nivelul valorii de 574

dosare.

Faţă de mediile naţionale ale gradelor de încărcare pe judecător şi pe schemă

completă, calculate pentru anii precedenţi, reprezentarea grafică a gradului de

încărcătura pe judecător, respectiv schemă completă în cadrul Judecătoriei Hârlău, se

prezintă în modul următor:


8

Figura nr. 5 – Încărcătura pe judecător şi pe schemă

Anul

Încărcătura pe

judecător la

Judecătoria

Hârlău

Încărcătura pe

schemă la

Judecătoria

Hârlău

Încărcătura pe

judecător la

nivel naţional

Încărcătura pe

schemă la nivel

naţional

2006 747 598 722 625

2007 708 567 625 535

2008 646 517 632 567

2009 632 506 915 725

2010 764 611 1020 883

2011 766 558 1101 906

2012 690,66 621,60 1074 917

2013 702,4 604 1014 883

2014 598 574 - -

Se observă că, în aceastǎ materie, valorile înregistrate de Judecătoria Hârlău

au rămas constante, cu fluctuaţii anuale normale, care nu sunt de natură a influenţa

calitatea actului de justiţie prestat. În aceastǎ ordine de idei, ne menţinem ideea cǎ

nu Judecǎtoria Hârlǎu ar trebui sǎ se ridice la media naţionalǎ a încǎrcǎturii pe

schemǎ ori pe judecǎtor, ci media naţionalǎ este prea mare, ar trebui sǎ scadǎ şi

sǎ se apropie mai mult de media acestor valori înregistratǎ la Judecǎtoria

Hârlǎu.

Se poate observa aici o scǎdere atât a încǎrcǎturii pe judecǎtor cât şi a

încǎrcǎturii pe schemǎ. Scǎderea încǎrcǎturii pe schemǎ este motivatǎ de numǎrul

mai mic de dosare cu care a fost sesizatǎ instanţa noastrǎ în cursul anului 2014,

dupǎ cum s-a dezvoltat mai sus, în timp ce scǎderea încǎrcǎturii pe judecǎtor

este motivatǎ de faptul cǎ timp de 10 luni în anul 2014 instanţa noastrǎ a avut

schema de personal completǎ în ceea ce priveşte judecǎtorii, în aceastǎ perioadǎ

încǎrcǎtura pe schemǎ fiind egalǎ cu încǎrcǎtura pe judecǎtor.

În încheierea acestui capitol, reţinem că reprezentarea tabelară integrată a

volumului de activitate per judecător, la nivelul anului 2014, ilustrează scriptic

valorile individuale de eficienţă ale tuturor magistraţilor din cadrul Judecătoriei

Hârlău în modul urmǎtor:


9

Figura nr. 6 – Volumul de activitate al judecătorilor în anul 2014

Nr.

curent Judecător

Numărul

şedinţelor

de

judecată

Numărul

dosarelor

repartizate

spre

soluţionare

Numărul

hotărârilor

pronunţate

Operativitatea

pe judecător

1 Varvara

Luminiţa 78 457 323 71 %

2 Rusu Oana 148 596 409 69 %

3 Ghiaţă Ana

Maria 145 537 365 68 %

4 Chiriac Daniel 188 653 494 76 %

5 Pristavu

Codrin Mirel 163 624 510 82 %

Total/medie 722 2867 2101 75,17 %

1.3 – Operativitatea pe instanţǎ, pe complete specializate,

în diferite materii şi pe judecǎtor

În cursul anului 2014, Judecǎtoria Hârlǎu a soluţionat un număr de 2101

cauze, din care 1569 civile, 355 minori şi familie şi 177 penale, spre deosebire de

anul 2013 când Judecǎtoria Hârlǎu a soluţionat un numǎr de 2195 cauze, din care

1542 civile, 292 minori şi familie şi 361 penale. Astfel, în cursul perioadei de

referinţǎ, s-au soluţionat cu 94 cauze mai puţin decât în perioada corespunzătoare a

anului 2013, când au fost soluţionate un numǎr de 2195 de cauze.

Figura nr. 7 – Tabel dosare soluţionate

Se poate, astfel, observa o scǎdere a numărului cauzelor soluţionate cu un

procent de 4,2 % faţă de anul 2013, respectiv la 2101 cauze soluţionate în anul 2014,

faţă de 2195 de cauze soluţionate în anul precedent.

Aceastǎ scǎdere nu a putut avea decât o singurǎ cauzǎ: intrarea în vigoare a

noilor coduri penale – Codul Penal şi Codul de Procedurǎ Penalǎ, aici referindu-ne


2101 2195 - 4,2 %


10

mai ales la trimiterea dosarelor penale în care nu se începuse cercetarea

judecǎtoreascǎ din judecǎtorie în camera preliminarǎ. Astfel, Judecǎtoria Hârlǎu a

soluţionat cu 27 mai multe dosare civile, cu 63 mai multe dosare în materia minori şi

familie şi cu 184 dosare mai puţine în materie penalǎ. Situaţia este oarecum inversǎ

faţǎ de cea a anului trecut când intrarea în vigoare a noului Cod de Procedurǎ Civilǎ a

avut acelaşi impact, raportat de acea datǎ la numǎrul dosarelor soluţionate în materie

civilǎ şi minori şi familie.

Astfel, raportat la specificul instanţei noastre, procedura de camerǎ

preliminarǎ prevǎzutǎ de noul Cod de Procedurǎ Penalǎ a determinat aceastǎ scǎdere a

numǎrului de dosare soluţionate în materie penalǎ. Apreciem cǎ, dacǎ procedura de

camerǎ preliminarǎ ar fi fost obligatorie doar în cazul infracţiunilor cu grad de pericol

social mai ridicat, soluţie care ar trebui reglementatǎ legislativ, lucrurile ar fi stat cu

totul altfel.

Aspectele arǎtate mai sus pot fi observate analizând diferenţele dintre

cauzele civile şi penale în ceea ce priveşte soluţionarea dosarelor. Astfel, numǎrul

cauzelor civile şi în materia minori şi familie, soluţionate de cǎtre Judecǎtoria Hârlǎu

în cursul anului 2014, a crescut de la 1834 dosare în anul 2013 la 1924 dosare în anul

2014, deci o creştere cu 90 de dosare, respectiv cu 5 %. Dar aceastǎ uşoarǎ creştere nu

a putut sǎ compenseze, în materia dosarelor soluţionate, scǎderea de 184 de dosare

care a operat în materia penalǎ. De aceea, cu siguranţǎ scǎderea acestor indici (- 4,2

%) nu poate fi decât urmarea intrǎrii în vigoare a noului Cod de Procedurǎ Penalǎ care

a introdus procedura de camerǎ preliminarǎ, fapt ce a întârziat, cel puţin la nivelul

instanţei noastre, soluţionarea cauzelor din aceastǎ materie.

Operativitatea generală în soluţionarea cauzelor deduse judecăţii, chiar şi

în condiţiile intrǎrii în vigoare a noului Cod de Procedurǎ Penalǎ, este de 75,2 %, cu

doar 1,3 % mai puţin decât valoarea obţinută în anul 2013 (de 76,2 %).

Figura nr. 8 – Tabel operativitate generală

Se poate observa, astfel, o scǎdere nesemnificativă a nivelului

operativităţii generale cu doar 1,3 %, respectiv de la 76,2 % în anul 2013, la 75,2

% în anul 2014, scǎdere calculată în raport cu volumul total al cauzelor aflate pe rolul

instanţei, minus cauzele suspendate.

Această scǎdere a operativităţii generale la Judecătoria Hârlău pentru anul

2014, în condiţiile aplicǎrii atât a Codului de Procedurǎ Civilǎ cât şi a Codului de

Procedurǎ Penalǎ, ar fi putut fi mult mai mare. Însǎ, doar efortul susţinut al tuturor

judecătorilor instanţei, care prin dǎruirea lor au contracarat problemele din anul

2014 a fǎcut ca scǎderea operativitǎţii generale sǎ fie de doar 1,3 %.


75,2 % 76,2 % - 1,3 %


11

Faţă de anii anteriori, evoluţia valorii indicelui de operativitate generalǎ al

Judecǎtoriei Hârlǎu are următoarea reprezentare grafică, dovada clară a eficienţei şi a

efortului considerabil susţinut de toţi judecătorii instanţei:

Figura nr. 9 - Graficu l ev oluţie i ind ice lu i d e operativ itate generală în

perioad a 2007 - 2014

81,42%

78,59%

70,20%

76,80%

80,30%

82,60%

76,20%75,20%

68,00%

70,00%

72,00%

74,00%

76,00%

78,00%

80,00%

82,00%

84,00%

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Operativitatea calculată pe materii, scăzându-se numărul dosarelor

suspendate din materiile civilă şi cea a minorilor şi familiei, relevă următoarele valori

aferente anului 2014: 80,6 % în materie civilă, 76,3 % în materie penală şi 65,2 %

în materia cauzelor privind minorii şi familia, valori aproximativ egale cu cele

înregistrate la nivelul anului trecut.

Scǎderea operativităţii generale a Judecătoriei Hârlău cu doar 1,3 %, în

condiţiile aplicǎrii noului Cod de Procedurǎ Civilǎ şi a noului Cod de Procedurǎ

Penalǎ, se datorează, după cum am amintit şi mai sus, doar efortului susţinut al

tuturor judecătorilor instanţei noastre pe tot parcursul anului de referinţǎ, fǎrǎ

acest efort scǎderea operativitǎţii generale pe instanţǎ putând fi mult mai mare.

Bineînţeles, pe baza aceloraşi motive, aceeaşi tendinţǎ de micǎ scǎdere se

observǎ şi în ceea ce priveşte media operativităţii pe judecător în soluţionarea

cauzelor (media per judecător a dosarelor soluţionate, respectiv 2101 dosare împǎrţit

la 5 judecǎtori = 420,2 dosare medie pe judecǎtor, împǎrţit la media numărului total

de dosare per judecător minus dosare suspendate, respectiv 2867 dosare – 72 dosare

suspendate = 2795 dosare, împǎrţit la 5 judecǎtori = 559 dosare în medie per

judecǎtor, de unde rezultǎ 420,2 împǎrţit la 559 înmulţit cu 100 = 75,17 %), respectiv

cu 0,26 %, în raport de volumul total de dosare (stoc + intrate – suspendate), de la

75,37 % în anul 2013 la 75,17 % în 2014, înregistrându-se astfel o diferenţă în minus

de doar 0,26 %.


12

Figura nr. 11 – Tabel operativitate pe judecător

Faţă de anii anteriori, evoluţia valorii indicelui de operativitate pe

judecǎtor la nivelul Judecǎtoriei Hârlǎu are următoarea reprezentare grafică, dovada

clară a eficienţei şi a efortului considerabil susţinut de toţi judecătorii instanţei:

Figura nr. 12 - Graficu l ev oluţie i ind ice lu i d e operativ itate generală în

perioad a 2007 - 2014

75,17%75,37%

78,39%

76,48%

71,33%

68,57%

73,27%

76,58%

68,00%

70,00%

72,00%

74,00%

76,00%

78,00%

80,00%

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

1.4. – Managementul resurselor umane

Din data de 01.01.2014 pânǎ în data de 28.10.2014, în cadrul Judecătoriei

Hârlău au funcţionat un număr de cinci judecători, organigrama instanţei fiind

aproape întreg anul completă. Acest lucru s-a datorat ieşirii la pensie a doamnei

judecǎtor Varvara Luminiţa, conform decretului prezidenţial de eliberare din funcţie

publicat în Monitorul Oficial din data de 28.10.2014.

Ulterior, în perioada 29.10.2014 – 31.12.2014, deci în ultimele 2 luni ale

anului, respectiv în perioada noiembrie-decembrie 2014, schema funcţională de 5

judecători a Judecătoriei Hârlău a fost incompletă, în aceastǎ perioadǎ funcţionând la

instanţa noastrǎ doar 4 judecǎtori.

Ulterior, urmare a demersurilor efectuate pentru ocuparea postului vacant de

judecǎtor, acest post de judecǎtor liber de la Judecǎtoria Hârlǎu a fost ocupat prin

transfer începând cu data de 01.01.2015 de cǎtre domnul judecǎtor Vlad Ciofu.

Având în vedere cele de mai sus, încărcătura pe judecător pentru instanţa

noastră a fost calculată la valoarea de 4,8 judecători în cursul anului de referinţă.

Astfel, în cadrul Judecătoriei Hârlău au funcţionat un număr de cinci judecători pentru


75,17 % 75,37 % - 0,26 %


13

aproape 10 luni, organigrama instanţei fiind incompletă în ultimele douǎ luni ale

anului 2014, anul de referinţǎ al prezentului bilanţ.

Astfel, în cursul anului 2014, în perioada ianuarie-octombrie 2014, s-au

constituit cinci complete de judecată specializate, având câte un judecǎtor titular de

complet, respectiv două complete preponderent penale – care au judecat dosarele

penale şi anumite dosare civile de o complexitate mai redusǎ şi trei complete civile –

care au judecat exclusiv dosare civile, zilnic având loc şedinţe de judecată, de luni

pânǎ vineri, câte un complet de judecatǎ pe zi.

În ultimele douǎ luni ale anului, a fost asiguratǎ de cǎtre permanenţǎ

continuitatea completului doamnei judecǎtor Varvara Luminiţa, iar începând cu data

de 01.01.2015 acest complet a fost preluat de cǎtre domnul judecător Vlad Ciofu.

Activitatea de judecatǎ desfǎşuratǎ de completele specializate civile ale

Judecǎtoriei Hârlǎu include şi cauze ce au ca obiect cereri de suspendare provizorie a

executǎrii silite, investiri cu formulǎ executorie, încuviinţare executare silitǎ, înfiinţări

şi modificǎri acte constitutive pentru asociaţii şi fundaţii şi înfiinţări şi modificǎri acte

constitutive pentru asociaţii de proprietari.

Raportat la numǎrul judecǎtorilor instanţei şi la specificul Judecătoriei

Hârlău, toţi judecǎtorii sunt înscrişi pe lista de permanenţǎ şi toţi soluţioneazǎ, în

cursul urmǎririi penale, cauze care au ca obiect percheziţii domiciliare şi mǎsuri

preventive (luare sau prelungire).

Pe lângǎ activitatea de judecatǎ propriu-zisǎ, toţi judecǎtorii instanţei sunt

desemnaţi, prin ordin de serviciu emis anual de cǎtre preşedintele judecǎtoriei, sǎ

coordoneze activitatea unor compartimente, birouri şi celelalte sectoare de activitate.

Alături de cei cinci, respectiv patru judecǎtori, care au funcţionat în cursul

anului 2014, în instanţa noastră, în perioada 1 ianuarie – 31 ianuarie 2014 şi-au

desfăşurat activitatea şi grefierul şef, un număr de zece grefieri, un grefier registrator,

un grefier arhivar, un aprod, trei muncitori şi un şofer, aceştia din urmǎ angajaţi cu

contracte individuale de muncǎ, toţi conlucrând la activitǎţi specifice acestui

compartiment, în funcţie de imperativele şi necesitǎţile instanţei, fiind delegaţi pe

anumite perioade de timp cu atribuţii de agenţi procedurali sau aprozi, precum şi cu

activităţi secundare în cadrul birourilor de arhivă şi registratură.

Ulterior, urmare a unor delegǎri repetate la Tribunalul Iaşi, domnul grefier

Macovei Andrei nu a mai prestat activitate de grefier la instanţa noastrǎ, astfel cǎ în

marea parte a anului 2014, la instanţa noastră au funcţionat efectiv un grefier şef şi

nouǎ grefieri.

Trebuie arǎtat faptul cǎ marea majoritate a personalului auxiliar de

specialitate au studii superioare, cu deosebire studii juridice, aspect ce constituie, fǎrǎ

îndoialǎ, un avantaj pentru buna activitate a instanţei.

Personalul auxiliar al Judecǎtoriei Hârlǎu îşi îndeplineşte atribuţiile potrivit

fişei posturilor, sarcinilor date de conducerea instanţei, în condiţiile legii şi a ordinului


14

de serviciu dat de preşedintele judecǎtoriei, sub monitorizarea judecǎtorilor delegaţi şi

sub îndrumarea directǎ a grefierului şef.

1.5. – Probleme de management al instanţei

Pe parcursul anului 2014, nu au fost probleme majore privind managementul

instanţei. Două aspecte au pus probleme de management şi ar trebui menţionate:

Unul dintre aspecte a fost cel legat de incendiul care a izbucnit în biroul

preşedintelui în data de 13.07.2014 şi care a necesitat o intervenţie rapidă de reparare

la acoperişul instanţei. De precizat că incendiul a izbucnit într-o zi de duminică,

urmare a unui scurt circuit din cauza infiltraţiilor de apă. Acest lucru a reamintit

Tribunalului şi Curţii de Apel Iaşi necesitatea reparaţiilor capitale (ReCa) care

obligatoriu trebuie sǎ fie realizate la sediul instanţei noastre în cel mai scurt timp

posibil.

Un al doilea aspect a fost cel legat de pensionarea doamnei judecător

Varvara Luminiţa şi care a determinat conducerea instanţei să ia măsuri rapide pentru

vacantarea urgentă a postului de judecător la instanţa noastră şi ocuparea cât mai

rapidă a acestuia. Toate aceste demersuri au fost încununate de succes prin aprobarea

imediată a transferului domnului judecător Vlad Ciofu începând cu data de

01.01.2015.

Secţiunea a 2-a – Infrastructura şi capacitatea

instituţionalǎ a Judecǎtoriei Hârlǎu

În linii mari, infrastructura şi capacitatea instituţionalǎ a instanţei noastre a

rǎmas aceeaşi ca şi cea de la nivelul anului trecut.

Astfel, activitatea Judecǎtoriei Hârlǎu se desfǎşoarǎ într-o clǎdire unicǎ ce

are douǎ niveluri – parter şi etajul I, clǎdire care deserveşte doar activitatea instanţei.

Şedinţele de judecată se desfăşoară zilnic atât în sala mare de şedinţă special

amenajată de la parterul clǎdirii, desfǎşurându-se câte o şedinţă de judecatǎ alocată

unui singur complet al fiecărei zile lucrătoare a săptămânii, cât şi în sala mică de

şedinţă unde se judecă în special cauzele cu minori.

Sala de şedinţă principală este dotată cu aparat de aer condiţionat, aparatură

tehnică de înregistrare audio a şedinţelor de judecată şi de amplificare pentru

efectuarea apelului pǎrţilor precum şi boxă de deţinere pentru persoanele aflate în

stare de arest sau detenţie. Mobilierul din această sală de judecatǎ are un grad de

uzură apreciabil, iar din punct de vedere estetic prezintă un aspect degradat, neadecvat

exercitării actului de justiţie în condiţii de solemnitate.

În ambele săli de şedinţă sunt instalate computere şi o imprimantă, cu acces

direct la internet, intranet, program legislativ etc., fiind achiziţionatǎ şi montatǎ

aparatura de înregistrare audio pentru cea de-a doua sală de şedinţă pentru minori.


15

Există un număr de trei birouri pentru judecători şi de cinci birouri pentru

grefieri. Grefierul arhivar îşi desfăşoară activitatea în spaţiul destinat arhivei curente,

iar grefierul registrator în spaţiul destinat serviciului de registraturǎ.

Compartimentele de executări penale şi comunicări civile funcţionează la

nivelul superior al clădirii, în birourile grefierilor desemnaţi cu exercitarea atribuţiilor

specifice, iar Biroul de Informare şi Relaţii Publice este situat la parterul clădirii în

biroul grefierului delegat pe acest sector de activitate. Sala de aşteptare destinată

publicului a fost dotată cu televizor şi infochioşc cu acces la internet şi la informaţii

despre dosarele instanţei (dotare PHARE).

În ceea ce priveşte infrastructura informaticǎ şi dotǎrile hardware,

Judecǎtoria Hârlǎu a fost dotatǎ cu computere şi imprimante pentru toţi judecǎtorii şi

grefierii instanţei, precum şi pentru toate compartimentele instanţei. Aceste computere

sunt legate în reţeaua internǎ LAN de celelalte instanţe din judeţ. Totodata, instanţa

dispune de servere care deservesc programul ECRIS, Intralegisul, programul

Antivirus, precum şi pentru arhivarea electronicǎ a dosarelor.

Cât priveşte dotǎrile software ale instanţei, începând cu luna septembrie

2004, sistemul de distribuire aleatorie automatizată a devenit funcţional prin

programul MJRE; din luna august 2006, acesta a fost înlocuit cu programul ECRIS

III, iar la sfîrşitul anului 2010, la Judecǎtoria Hârlǎu s-a instalat programul informatic

complet ECRIS IV, program care funcţioneazǎ şi în prezent.

La începutul anului 2008, Judecǎtoria Hârlǎu a fost dotată cu un autoturism,

marca Skoda Octavia, folosit şi în prezent pentru înaintarea dosarelor la instanţele

superioare, transportul agenţilor procedurali în cazurile urgente, ridicarea

consumabilelor necesare funcţionǎrii instanţei, precum şi pentru deplasările

personalului în localităţile unde se desfăşoară perfecţionările organizate în sistem

centralizat.


16

Secţiunea a 3-a – Calitatea actului de justiţie

3.1. – Ponderea hotǎrârilor atacate din totalul

hotǎrârilor pronunţate, indicele de desfiinţare

Datele statistice arată că, din totalul hotărârilor judecătoreşti pronunţate de

Judecătoria Hârlău în anul 2014, în număr de 2101, au fost atacate la instanţele de

control judiciar un număr de 265 hotărâri, dintre care un numǎr de 237 civile şi 28

penale, rezultând o pondere de atacabilitate de 12,6 % raportat la numărul total al

hotărârilor pronunţate, faţǎ de ponderea de atacabilitate din anul 2013 care a fost de

15,26 %. Scǎderea ponderii de atacabilitate reliefeazǎ încrederea pe care justiţiabilii

au început sǎ o acorde instituţiei noastre, dezvǎluind transparenţa actului de judecatǎ

realizat de cǎtre Judecǎtoria Hârlǎu şi gradul de calitate a hotǎrârilor judecǎtoreşti

pronunţate de instanţa noastrǎ. Atacabilitatea a fost de 12,3 % în materie civilă şi de

15,8 % în materie penală.

Reprezentarea tabelară a acestor valori mai sus arǎtate pentru anul 2014 la

nivelul Judecǎtoriei Hârlǎu este următoarea:

Figura nr. 13 – Tabel al ponderii atacabilităţii hotărârilor

Materie Hotărâri

Pronunţate

Hotărâri

atacate

Pondere

de atacabilitate

Civil: 1924 237 12, 3 %

Penal: 177 28 15,8 %

Total: 2101 265 12,6 %

În privinţa indicelui de casare/desfiinţare a hotărârilor instanţei noastre în

căile de atac, se constată că, urmare a soluţionării recursurilor şi apelurilor promovate,

în ceea ce priveşte hotărârile judecătoreşti ce au fost atacate pe parcursul anului 2014,

au fost casate ori desfiinţate un număr total de 46 hotărâri, din care 44 în materie

civilǎ şi 2 în materie penalǎ. Dincolo de aspectele cantitative ale volumului instanţei

noastre, tocmai din aceste date rezultǎ fǎrǎ putinţǎ de tǎgadǎ calitatea actului de

justiţie înfaptuit la nivelul Judecǎtoriei Hârlǎu. Astfel, dacǎ la nivelul anului trecut

numǎrul hotǎrârilor desfiinţate ori casate era de 82, anul acesta el aproape s-a

înjumǎtǎţit ajungând la doar 46. De remarcat aici este numǎrul de hotǎrâri penale care

anul acesta este de 6 ori mai mic decât cel al anului trecut.

Raportat la totalul hotărârilor pronunţate de Judecătoria Hârlău în anul 2014,

în număr de 2101 cauze, indicele de casare este de doar 2,18 %, faţǎ de 3,73 % cât a

fost în anul 2013, respectiv de doar 1,12 % în materie penalǎ, faţǎ de 3,32 % cât a

fost anul trecut şi de doar 2,28 % în materie civilǎ faţǎ de 3,81 % cât a fost anul


17

trecut, procente calculate în funcţie de numărul de hotărâri pronunţate pentru fiecare

materie în parte.

Se poate observa aici, totodată, creşterea calităţii hotărârilor

judecătoreşti pronunţate de către Judecătoria Hârlău în cursul anului 2014 la un

nivel de minim istoric, dacǎ luǎm în considerare indicii de desfiinţare din anii 2013

(3,73 %), 2012 (3,10 %) ori din anul 2011 când indicele de casare a fost de 4,29 %.

Dupǎ cum aminteam şi în anterioarele rapoarte de bilanţ, ne-am axat de-a lungul

acestei perioade pe scǎderea indicelui de casare în materie penalǎ, care la nivelul

anului 2012 era de 7,534 %, iar la nivelul anului trecut era de 3,32 %. S-a reuşit, cu

efortul susţinut al tuturor judecǎtorilor instanţei noastre, ca acest indice de casare în

materie penalǎ sǎ scadǎ de la 7,534 % (2012) la 1,12 % (2014), deci mai puţin cu

85,2 % în doar 3 ani.

Figura nr. 14 – Tabel privind indicele de casare

Reprezentarea tabelară a indicelui de casare pe materii pentru anul 2014 la

nivelul Judecǎtoriei Hârlǎu este următoarea:

Figura nr. 15 – Tabel al indicelui de casare pe materii

Materie Hotărâri

pronunţate

Hotărâri

atacate

Hotărâri

desfiinţate

sau casate

Indice de

casare

raportat la

numărul

hotărârilor

pronunţate

4/2

Indice de

casare

raportat la

numărul

hotărârilor

atacate

4/3

1 2 3 4 5 6

Civilă 1924 237 44 2,28 % 18,5 %

Penală 177 28 2 1,12 % 7,1 %

Total 2101 265 46 2,18 % 17,3 %

O menţiune se impune şi aici: pentru anul 2014 se observǎ scǎderea

drasticǎ a indicelui de casare în materie penalǎ raportat la numǎrul total al

hotǎrârilor penale atacate, de la 19 % la 7,1 %.

Doar dǎruirea şi buna pregǎtire a judecǎtorilor instanţei noastre a fǎcut ca

acest indice de casare în materie penalǎ raportat la numǎrul hotǎrârilor atacate din


2,18 % 3,73 % - 41,6 %


18

acestǎ materie sǎ scadǎ de la 30,98 % (2012) la 7,1 % (2014), deci mai puţin cu 77

% în doar 3 ani.

Fǎcând analizele obiective, principalele motive de casare ori desfiinţare a

hotărârilor judecătoreşti pronunţate de Judecătoria Hârlău în cursul anului 2014 au

vizat, în principal, netemeinicia hotărârilor (existenţa unor elemente diferite de

apreciere - individualizarea pedepsei, însă în interiorul limitelor impuse de lege,

reţinerea unor circumstanţe atenuante, stabilirea modalităţii de executare etc.) şi

izolat, de nelegalitate a hotărârilor (interpretarea greşită a legii de către judecătorul

de fond într-o chestiune de practică neunitară sau cu privire la care în doctrină

subzistă interpretări diferite; nelegalitatea hotărârii, ca urmare a încălcării unor

condiţii de formă; neexaminarea acţiunii în raport cu limitele învestirii instanţei, prin

nepronunţarea cu privire la anumite capete de cerere; soluţionarea greşită a unor

excepţii de fond; ori neobservarea normelor de competenţă materială).

Toate hotărârile desfiinţate sau casate au fost evidenţiate în materiale de

sinteză întocmite de judecătorul care realizează analiza practicii instanţelor de

control judiciar, sub coordonarea preşedintelui instanţei, cu selectarea hotărârilor

fiecărui magistrat în parte, motivele de nelegalitate şi netemeinicie ale hotărârilor

fiind discutate temeinic cu ocazia întâlnirilor lunare.


19

3.2. – Durata de soluţionare a cauzelor

(inclusiv pe materii)

Accesul liber la justiţie, conform jurisprudenţei constante a C.E.D.O., obligă

la respectarea dreptului la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, astfel cum

prevăd dispoziţiile articolului 6 din Convenţia Europeanǎ a Drepturilor Omului,

articolul 21 din Constituţia României şi articolul 10 din Legea nr. 304/2004

republicată, privind organizarea judiciară.

În raport de datele statistice disponibile, reprezentarea tabelară a valorilor

înregistrate de Judecătoria Hârlău în perioada de referinţă a anului 2014, pentru

materie civilă, este următoarea:

Figura nr. 16 – Tabel privind durata medie de soluţionare

a cauzelor în materie civilă (media ponderată)

Total

cauze

soluţionate

în materie

civilă

0 – 6 luni 6 – 12 luni 1 – 2 ani

Numărul

cauzelor Procent

Numărul

cauzelor Procent

Numărul

cauzelor Procent

1569 836 53,3 % 733 46,7 % - -

Media duratei de soluţionare a cauzelor în materie civilă: 5,8 luni

Dupǎ cum am atras atenţia în nenumǎrate rânduri anterioare, datele de mai

sus confirmǎ cǎ, cel puţin la nivelul Judecǎtoriei Hârlǎu, intrarea în vigoare a

Codului de Procedurǎ Civilǎ a avut efecte nefaste în ceea ce priveşte durata

medie de soluţionare a cauzelor în materie civilǎ. Astfel, numǎrul cauzelor civile

soluţionate în intervalul 0 – 6 luni a scǎzut de la 1228 dosare la 836 dosare, în

timp ce numǎrul cauzelor civile soluţionate în intervalul 6 – 12 luni a crescut de

la 298 dosare la 733 dosare, acest indicator statistic fiind mai mare de dublu. De

altfel, şi procentul de soluţionare în acest caz s-a schimbat din raportul de 79,63 % la

19,32 % într-un raport negativ de 53,3 % la 46,7 %.

De aceea, pe baza acestor indicatori statistici, apreciem cǎ, cel puţin raportat

la specificul instanţei noastre, se impune o modificare legislativǎ în sensul ca în

procedura prealabilǎ administrativǎ prevǎzutǎ de dispoziţiile Codului de Procedurǎ

Civilǎ sǎ intre doar anumite dosare cu un anumit obiect de un grad mai mare de

complexitate.

Durata medie de soluţionare a cauzelor în materie penală pentru anul 2014,

calculată ca şi medie ponderată între valorile statistice înregistrate de Judecătoria

Hârlău în cele trei segmente temporale indicate, este următoarea:


20


a cauzelor în materie penală (media ponderată)

Total cauze

soluţionate în

materie penală

0 – 6 luni 6 – 12 luni 1 – 2 ani

Numărul

cauzelor Procent

Numărul

cauzelor Procent

Numărul

cauzelor Procent

177 177 100 % - - - -

Media duratei de soluţionare a cauzelor în materie penală: 3 luni

În aceste date statistice foarte bune se regǎsesc pe deplin efectele

modificǎrilor legislative aduse de fostul art. 3201 din vechiul C.proc.pen.,

modificǎri preluate şi de actualul nou Cod de Procedurǎ Penalǎ, procedura

specialǎ în cazul recunoaşterii învinuirii ducând la o scǎdere mare a duratei medii de

soluţionare a cauzelor în materie penalǎ.

Dar, în aceeaşi ordine de idei, tragem un semnal de alarmǎ în ceea ce va privi

datele statistice pentru urmǎtorul an. Raportat la specificul instanţei noastre, intrarea

în vigoare a noului Cod de Procedurǎ Penalǎ va avea efecte negative cât priveşte

durata de soluţionare a cauzelor din materie penalǎ.

Pe de o parte, s-a prelungit – în mod artificial, am zice noi – durata de

soluţionare a cauzelor care, la data intrǎrii în vigoare a Codului de Procedurǎ Penalǎ,

nu erau intrate în cercetarea judecǎtoreascǎ, aceste cauze fiind trimise, conform

dispoziţiilor legale, din judecǎtorie în procedura de camerǎ preliminarǎ, fapt care a

afectat cu siguranţǎ durata medie de soluţionare a acestor cauze.

Pe de altǎ parte, se impune o micǎ precizare aici: procedura de camerǎ

preliminarǎ nu şi-a gǎsit rostul şi nici utilitatea la Judecǎtoria Hârlǎu. Aceastǎ

procedurǎ nu a avut niciun efect benefic la instanţa noastrǎ, singurul efect produs fiind

acela al prelungirii duratei medii de soluţionare a cauzelor penale care au intrat pe

rolul instanţei. Susţinem acest lucru pentru cǎ din totalul rechizitoriilor cu care a fost

sesizatǎ Judecǎtoria Hârlǎu s-au formulat cereri sau excepţii de cǎtre inculpaţi în doar

4 dosare (3 cauze la C5 şi 1 cauzǎ la C4). Pentru restul cauzelor penale, procedura de

camerǎ preliminarǎ nu a avut nicio utilitate, ci doar a tergiversat judecata cu

celeritate a acestora.

De aceea, pe baza acestor indicatori statistici, apreciem cǎ, cel puţin raportat la

specificul instanţei noastre, se impune o modificare legislativǎ în sensul ca procedura

de camerǎ preliminarǎ prevǎzutǎ de dispoziţiile noului Cod de Procedurǎ Penalǎ sǎ fie

aplicabilǎ doar dosarelor penale cu un anumit obiect de un grad mai mare de

complexitate. Acest lucru se impune mai ales şi în lumina noilor decizii ale Curţii

Constituţionale, decizii obligatorii care au modificat esenţa procedurii de camerǎ

preliminarǎ, astfel cǎ, cel puţin pentru anumite obiecte, aceastǎ procedurǎ de camerǎ

preliminarǎ nu îşi mai gǎseşte utilitatea.


21

Valorile statistice privind durata de soluţionare înregistrate de Judecătoria

Hârlău pentru anul 2014 în materie de minori şi familie, sunt următoarele:


a cauzelor în materie de minori şi familie (media ponderată)

Total cauze

soluţionate în

materie de minori

şi familie

0 – 6 luni 6 – 12 luni 1 – 2 ani

Numărul

cauzelor Procent

Numărul

cauzelor Procent

Numărul

cauzelor Procent

355 67 18,9 % 288 81,1 % - -

Media duratei de soluţionare a cauzelor în materie de minori şi familie: 7,8 luni

Dupǎ cum am atras atenţia şi rândurile anterioare, datele de mai sus

confirmǎ cǎ, cel puţin la nivelul Judecǎtoriei Hârlǎu, intrarea în vigoare a Codului

de Procedurǎ Civilǎ a avut efecte nefaste în ceea ce priveşte durata medie de

soluţionare a cauzelor în materia minori şi familie. Astfel, numǎrul cauzelor

minori şi familie soluţionate în intervalul 0 – 6 luni a scǎzut de la 241 dosare la

67 dosare, în timp ce numǎrul cauzelor civile soluţionate în intervalul 6 – 12 luni

a crescut de la 51 dosare la 288 dosare, acest numǎr de dosare crescând de aproape

6 ori. De altfel, şi procentul de soluţionare în acest caz s-a schimbat din raportul de

82,54 % la 17,46 % într-un raport negativ de 18,9 % la 81,1 %.

De aceea, pe baza acestor indicatori statistici negativi, apreciem cǎ, cel puţin

raportat la specificul instanţei noastre, se impune o modificare legislativǎ în sensul ca

în procedura prealabilǎ administrativǎ prevǎzutǎ de dispoziţiile Codului de Procedurǎ

Civilǎ sǎ nu intre dosarele care au ca obiect minori şi familie.

În concluzie, durata medie generală de soluţionare a celor 2101 cauze în

care magistraţii Judecătoriei Hârlău au pronunţat hotărâri de dezînvestire în cursul

anului 2014, calculată ca medie artimetică între valorile obţinute pentru fiecare

materie avută în vedere, este de 5,5 luni/dosar.

În ceea ce priveşte durata medie generalǎ de soluţionare a cauzelor, o

precizare finalǎ se mai impune: dacǎ la nivelul anului 2013 numărul dosarelor

soluţionate în mai puţin de 6 luni a constituit 82,50 % din numǎrul total al

cauzelor soluţionate iar la nivelul anului 2014 acest procent a scǎzut dramatic la

51,4 %, în condiţiile în care, cel puţin pentru acest an, durata medie de soluţionare în

materie penalǎ a fost cu puţin peste cea a anului 2013, este cu atât mai evidentǎ

influenţa nefastǎ pe care a avut-o şi o are în continuare noul Cod de Procedurǎ Civilǎ

asupra duratei medii de soluţionare a cauzelor în general, cel puţin pentru instanţa

noastrǎ.


22

Figura nr. 19 – Tabel privind durata medie generală de soluţionare

a cauzelor (media ponderată)

Total cauze

soluţionate în

toate materiile

0 – 6 luni 6 – 12 luni 1 – 2 ani

Numărul

cauzelor Procent

Numărul

cauzelor Procent

Numărul

cauzelor Procent

2101 1080 51,4 % 1021 48,6 % - - %

Media generală a duratei de soluţionare a cauzelor: 5,5 luni

În linii mari, durata medie de soluţionare a cauzelor înregistrată la

Judecătoria Hârlău poate fi apreciată ca fiind foarte bunǎ, aflatǎ la nivelul mediei

naţionale, calculată simetric pentru materia penală şi civilă (inclusiv minori şi

familie), conform datelor statistice indicate în raportul C.S.M. privind Starea Justiţiei.

Diferenţele de durată înregistrate de la o cauză la alta sunt determinate de

complexitatea acestora, dar şi de necesitatea obţinerii unor informaţii utile şi

pertinente din partea unor instituţii de specialitate.

Stocul de dosare (backlog) înregistrat în ultimii ani, raportat la volumul de

activitate al instanţei, conduce în mod direct la reducerea timpului judiciar alocat

fiecărei cauze, generând prelungirea procedurilor şi dezbaterilor asupra chestiunilor

juridice deferite instanţei noastre. Combaterea tuturor cauzelor ce conduc la durata

excesivă a procedurilor, raportat la complexitatea fiecǎrei cauze în parte deferite

instanţei, constituie o preocupare majoră permanentă a noastrǎ.

Astfel, la nivelul Judecătoriei Hârlău, se elaborează o evidenţă

standardizată lunară a dosarelor mai vechi de 1 an, alături de fişele întocmite de

judecători, măsură practicată ce şi-a găsit până în prezent eficienţa scontată, datorită

faptului că analiza amănunţită a cauzelor amânărilor specifice fiecărui dosar, deşi

necesită un timp preţios din activitatea managerului care trebuie să desfăşoare şi

această activitate de monitorizare, verificare detaliată şi aprofundată a acestor dosare,

a condus la soluţii şi măsuri viabile de surmontare a motivelor de prelungire

nejustificată a judecăţii.

Pentru Judecǎtoria Hârlǎu, la acest moment, situaţia dosarelor mai vechi

de 1 an este următoarea:

Figura nr. 20 – Tabele cu situaţia dosarelor mai vechi de un an

Total – 71 dosare

Complet C1 – 12 dosare

1706/239/2011 uzucapiune - constatare nulitate parţială T.p. + nulitate parţială contract

de partaj voluntar

2007/239/2011* pretenţii

2096/239/2012 furtul calificat (art. 209 C.p.) - art.217,218,290 Cp


23

2012/239/2013 partaj judiciar - succesoral

538/239/2013 furtul calificat (art. 209 C.p.)

1968/239/2013 exercitarea autorităţii părinteşti - ş.a. - declinare

1976/239/2013 partaj judiciar - succesoral - ieşire din indiviziune

2068/239/2013 fond funciar - rectificare T.p.

2131/239/2013 anulare act - contract vânzare-cumpărare


2174/239/2013 obligaţie de a face

2207/239/2013 fond funciar - constatare nulitate abs. p.v. de punere în posesie


1160/239/2012 partaj judiciar - ieşire din indiviziune- hotărâre care să ţină loc de c.v.c

2028/239/2012 partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial

53/239/2013 fond funciar - obligaţia de a face

74/239/2013 hotarâre care sa tina loc de act autentic


305/239/2013 contestaţie la executare


716/239/2013 anulare act

728/239/2013 partaj judiciar - ieşire din indiviziune

825/239/2013 fond funciar - modificare T.p.


923/239/2013 fond funciar - constatare nulitate abs. T.P.




1176/239/2013 modificare măsuri privind copilul

1163/239/2013 Uzucapiune

1195/239/2013 revendicare imobiliară

1279/239/2013 revendicare imobiliară – grăniţuire

1282/239/2013 Pretenţii

1285/239/2013 partaj judiciar – succesoral

1355/239/2013 fond funciar - nulitate parţială T.p.

1744/239/2013 revendicare imobiliară – pretenţii



24

1653/239/2013 fond funciar - nulitate abs. parţ. T.p.

1916/239/2013 divorţ - cu minori





2021/239/2013 servitute - de trecere

2050/239/2013 fond funciar - anulare parţială T.p.

2057/239/2013 anulare act

2048/239/2013 divorţ - fără minori



1825/239/2013 fond funciar - constatare nulit. abs. T.p. – declinare



2192/239/2013 obligaţie de a face - şa.



594/239/2013 fond funciar - rectificare t.p. – disjungere



1094/239/2012 fond funciar - modificare t.p.

2162/239/2013 fond funciar - modificare T.p.



2186/239/2013 Grăniţuire



2269/239/2012 contestaţie la executare – disjungere



1213/239/2010 revendicare imobiliară - grăniţuire -

1827/239/2013 revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere (art.447

C.p.p. şi art.86 ind 4 C.p.)

2225/239/2013 lovirea sau alte violenţe (art. 180 C.p.)


25

2278/239/2013 plângere contraventionala

Complet C5 MF FF – 2 dosare


2042/239/2013 distrugerea (art. 217 C.p.) - 321 C.p. ş.a.

O singură menţiune se impune aici: doar 2,4 % din totalul dosarelor aflate

pe rolul Judecătoriei Hârlău sunt mai vechi de 1 an, ceea ce reprezintă un procent de

care judecătorii instanţei noastre sunt mândri.

La sfârşitul anului 2014 au rămas nesoluţionate un număr de 766 cauze, din

care 450 civile, 261 minori şi familie şi 55 penale. Judecata a fost suspendată în 72

de cauze, toate în materiile civilă, respectiv minori şi familie. Se observă, aşadar, o

scǎdere a stocului de dosare existent la sfârşitul perioadei de referinţă. Astfel la

sfârşitul anului 2013 stocul de dosare număra 825 cauze (766 în prezent), dintre care

488 civile (450 în prezent), 267 minori şi familie (261 în prezent) şi 70 penale (55 în

prezent), scǎderea fiind cu 59 de cauze (7,2 %), localizându-se cu preponderenţǎ în

materiile civilă şi penalǎ. Scǎderea stocului de dosare a fost o preocupare principalǎ a

judecǎtorilor de la Judecǎtoria Hârlǎu, se datoreazǎ în exclusivitate efortului susţinut

al acestora, doar munca lor reuşind sǎ compenseze provocǎrile de ordin procedural

impuse de intrarea în vigoare a noului Cod de Procedură Civilă şi a noului Cod de

Procedurǎ Penalǎ, prin care s-au introdus procedurile de regularizare a cererii de

chemare în judecată şi de comunicare a actelor procedurale, precum şi procedura de

camerǎ preliminarǎ, dupǎ cum s-a dezvoltat pe larg mai sus. Dovada acestui fapt

arătat mai sus este că stocul de dosare în materie civilǎ a scǎzut cu 7,8 % de la 488 de

dosare (2013) la 450 de dosare (2014), în timp ce stocul de dosare în materie penală a

scăzut cu 21,5 %, de la 70 de dosare (2013) la 55 de dosare (2014), aceastǎ scǎdere

venind tot de la o scǎdere de 24 % de anul trecut, de la 92 de dosare (2012) la 70 de

dosare penale (2013).

Figura nr. 21 - Tabel stoc de dosare

Se poate, aşadar, observa o scǎdere sǎnǎtoasǎ a stocului de dosare

raportat la volumul total de cauze cu un procent de 7,2 %, proporţia stocului de

dosare rămase spre soluţionare fiind de 766 dosare în anul 2014, faţǎ de 825 dosare

în anul 2013.

Pentru anul 2015, s-au propus la nivelul Judecătoriei Hârlău o serie de

măsuri care să ducă la o scădere în continuare a stocului de dosare, chiar şi în


766 825 - 7,2 %


26

condiţiile aplicării procedurii de regularizare a cererii de chemare în judecată, a

procedurii prealabile de comunicare a actelor procedurale ori a procedurii de camerǎ

preliminarǎ. Principala armă a judecătorilor instanţei noastre în realizarea acestui

deziderat o constituie reducerea termenelor aplicate la procedura prealabilă de

comunicare a actelor procedurale, reducere care este permisă şi prevăzută în mod

expres în cuprinsul art. 201 alin. 5 C.proc.civ., judecătorul putând opera această

reducere în funcţie de circumstanţele cauzei, ipotezǎ care, din pǎcate, nu este

aplicabilǎ şi în procedura de camerǎ preliminarǎ.

3.3. – Mecanisme de unificare a practicii judiciare

la nivelul Judecǎtoriei Hârlǎu

Activitatea de unificare a practicii judiciare la nivelul Judecătoriei Hârlău

se realizeazǎ efectiv prin creşterea numărului de activităţi de instruire profesională şi a

schimbului de opinii între judecători, cu privire la problemele de drept controversate.

La nivelul Judecătoriei Hârlău se organizeazǎ, fǎrǎ excepţie, întâlniri

lunare ale judecătorilor, având ca temă principală discutarea problemelor de drept

care au condus la pronunţarea unor soluţii diferite, în vederea scopului clar definit, de

unificare a practicii judiciare.

În îndeplinirea acestui deziderat, judecătorul delegat cu practica de

casare răspunde Tribunalului Iaşi şi Curţii de Apel Iaşi opinia teoretică şi de practică

judiciară a Judecătoriei Hârlău, asupra chestiunilor de drept care pot genera sau care

au primit o soluţionare neunitară din partea instanţelor judecătoreşti, pentru a asigura

interpretarea şi aplicarea omogenă a legilor la nivel naţional.

Prevederile legale actuale impun o revalorificare a jurisprudenţei,

atribuindu-i caracterul de izvor subsidiar de drept, făcându-se trimitere la

jurisprudenţa Curţii Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului care, împreună cu

prevederile Convenţiei şi ale protocoalelor sale adiţionale, sunt direct aplicabile în

sistemul de drept românesc, având forţă constituţională şi supralegislativă.

Astfel, în această direcţie, instanţa europeană a statuat de mai multe ori în

hotărârile sale că existenţa divergenţelor de jurisprudenţă la nivelul instanţei supreme

este contrară principiului siguranţei raporturilor civile, care reprezintă unul dintre

elementele fundamentale ale statului de drept şi că încalcă egalitatea de tratament

garantată de art. 14 din Convenţie. De altfel, în cauza pilot Maria Atanasiu şi alţii

contra României (12 octombrie 2010), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a

condamnat statul român pentru încălcarea art. 6 din Convenţie şi art. 1 din Protocolul

nr. 1 adiţional la Convenţie, având în vedere lipsa unui mecanism capabil să asigure

coerenţa practicii, chiar în cadrul celei mai înalte instanţe, apreciind că o astfel de

incertitudine jurisprudenţială este, în sine, contrară principiului siguranţei juridice,

element fundamental al statului de drept.


27

Practica neunitară la nivelul instanţei noastre este, în general,

preîntâmpinată prin identificarea precoce a soluţiilor diferite în speţe similare, prin

informările şi dezbaterile lunare care se desfăşoarǎ în cadrul şedinţelor de

perfecţionare locale şi centralizate.

În cadrul procesului de analiză jurisprudenţială periodică, un rol

important se acordă studierii practicii CEDO şi CEJ, newsletter-urilor instanţelor

internaţionale, dar şi pentru consultarea regulată a site-urilor interne în materie

jurisprudenţială.

Judecătorul responsabil cu evidenţa practicii de casare realizeazǎ în mod

regulat un raport cu soluţiile adoptate de Curtea de Apel Iaşi şi Înalta Curte de Casaţie

şi Justiţie, prin care s-au casat deciziile Tribunalului Iaşi, raport ce este difuzat pe

intranet pentru a fi accesibil întregului personal al instanţei. În condiţiile venirii noilor

magistraţi absolvenţi ai I.N.M. în colectivul Judecătoriei Hârlău, având o pregătire

profesională de excepţie, secondaţi fiind de grefierii cu studii superioare, se va lua în

considerare ca această iniţiativă să fie extinsă, prin delegarea unor atribuţii de

documentare şi informare de rigoare academică acolo unde este necesar (inclusiv în

alte domenii care ar putea interesa funcţionarea instanţei, chiar pe latură managerială

şi administrativă), informaţii care să permită colectivului instanţei să se pronunţe cu

siguranţă şi în mod exhaustiv asupra problemelor de drept ridicate, printre altele, de

practica judiciară neunitară.

3.4. – Situaţia pregǎtirii profesionale a judecǎtorilor

şi a personalului auxiliar

În ceea ce priveşte activitatea de formare profesională la nivelul

instanţei, pentru judecători, la nivelul Judecătoriei Hârlău, formarea profesională a

judecătorilor se realizează cu profesionalism şi responsabilitate, îmbrăcând, de

principiu, două variante:

Înainte de orice altă măsură, s-a impus studiul individual al

fiecărui judecător în parte, conştient de necesitatea formării şi a

menţinerii unei pregătiri profesionale de excepţie, de aprofundare a

specializării în materiile în care activează;

În subsidiar, la nivelul instanţei s-au trasat liniile teoretice

ale conceptului propriu de formare profesională, sistem axiologic

personalizat conform profilului socio-uman şi profesional al Judecătoriei

Hârlău.

O prioritate deosebitǎ este şi organizarea de seminarii şi întâlniri, având

ca temă pregătirea profesională la nivelul instanţei a tuturor judecătorilor. Astfel,

activitatea de unificare a practicii judiciare la nivelul Judecătoriei Hârlău se realizeazǎ


28

efectiv prin creşterea numărului de activităţi de instruire profesională şi a schimbului

de opinii între judecători cu privire la problemele de drept controversate.

La nivelul Judecătoriei Hârlău s-au organizat şi se organizeazǎ, fără

excepţie, întâlniri lunare ale judecătorilor, având ca tematică principală, discutarea

problemelor de drept care au condus la pronunţarea unor soluţii diferite, atât la nivelul

instanţei noastre cât şi la nivelul Tribunalului Iaşi şi a Curţii de Apel Iaşi, a

problemelor de drept controversate sau a modificărilor legislative recente ori ale

diverselor instituţii juridice.

În cadrul întâlnirilor lunare se dezbat diverse materiale didactice şi referate

tematice, precum şi culegeri de jurisprudenţă publicate. Tot în îndeplinirea acestui

deziderat, judecătorul delegat cu pregătirea profesională a magistraţilor din

cadrul Judecătoriei Hârlău adapteazǎ permanent tematica de discuţie a şedinţelor de

pregătire profesională la exigenţele ultimelor modificări legislative şi a recursurilor în

interesul legii nou apărute, în diverse materii juridice de interes pentru instanţa

noastrǎ.

Pentru asigurarea unui grad înalt de pregătire profesională, care să

faciliteze studiul individual al fiecărui judecător în parte, Judecătoria Hârlău continuǎ

achiziţionarea tratatelor şi a culegerilor de practică judiciară necesare îmbunătăţirii şi

perfecţionării profesionale a întregului personal.

Un element important în cadrul şedinţelor de formare profesională îl

constituie discutarea jurisprudenţei Curţii Europene pentru Apărarea Drepturilor

Omului care, împreună cu prevederile Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului

şi a libertăţilor fundamentale şi ale protocoalelor sale adiţionale, sunt direct aplicabile

în sistemul de drept românesc, având forţă constituţională şi supralegislativă de

aplicare efectivă în dreptul intern, cât şi a reglementărilor legislative de la nivelul

dreptului comunitar, de asemenea aplicabil direct în legislaţia noastră.

În concluzie, Judecătoria Hârlău asigurǎ un înalt nivel de pregătire

profesională a judecătorilor care funcţionează în cadrul instanţei, organizarea

şedinţelor de instruire profesională lunarǎ urmând sǎ aibǎ incidenţă directă asupra

calităţii şi credibilităţii actului de justiţie.

În scopul formării profesionale continue a personalului auxiliar din

cadrul Judecătoriei Hârlău se desfăşoarǎ trimestrial şedinţe care urmăresc, în

principal, aprofundarea noutăţilor introduse prin intrarea în vigoare a noului Cod Civil

şi a noului Cod de Procedurǎ Civilǎ, precum şi a noului Cod Penal şi a noului Cod de

Procedurǎ Penalǎ, teme ce se dezbat pe parcursul a mai multor întâlniri.

În afara acestor două direcţii principale utilizate în procesul de formare

continuă, conform conceptului profesional însuşit de colectivul Judecătoriei Hârlău,

conform principiilor unui management participativ şi deschis, pentru creşterea

motivaţiei intrinseci – mai importante, personalul auxialiar din cadrul Judecătoriei

Hârlău este în mod constant încurajat în urmărirea şi dezvoltarea pasiunilor

individuale a căror specific este adiacent activităţii judiciare propriu-zise, în


29

propagarea conceptului de disciplină creativă şi a înţelegerii personale a modului în

care se desfăşoară activitatea instanţei, raportându-se la propriile arii de interes (de

pildă pasiunea pentru tehnologii IT, pentru psihologie informală, pentru informare

generală şi specific judiciară, pentru lectură, muzică sau amenajări interioare), măsuri

menite se combată caracterul rutinar al muncii prestate, să consolideze perpetuarea

interesului şi satisfacţiei profesionale şi să fortifice relaţiile interpersonale, de pe

poziţii de egalitate şi recunoaştere a meritelor şi contributivităţii.

În concluzie, în actuala concepţie managerială a conducerii instanţei,

problematica atât a formării personale cât şi cea a perfecţionării profesionale, îşi

au un loc bine definit, fără a se confunda cu activitatea de evaluare şi control

administrativ a calităţii actelor îndeplinite în exerciţiul funcţiei.

Cariera individuală se dezvoltǎ în instanţa noastrǎ prin interacţiunea dintre

aptitudinile existente, dorinţa de realizare profesională a individului şi experienţa în

muncă pe care o furnizează instituţia angajatoare. Fiecare membru al instanţei se

dezvoltǎ şi este mulţumit de cariera sa în mǎsura în care organizaţia noastrǎ îi

furnizeazǎ căi pe care acesta să avanseze în diferite poziţii şi niveluri, în care să-şi

pună în valoare cunoştinţele şi să-şi dezvolte aptitudinile.

În lumina celor mai sus arǎtate, devine evident că perfecţionarea

profesională este intim însoţită de componenta dezvoltării personale, în raport de

particularităţile unui sistem axiologic robust şi sănătos, susţinut pe pilonii cerinţelor

esenţiale ale profesiei de magistrat, şi în subsidiar, celei de grefier: profesionalism,

imparţialitate, integritate, cultură socială şi generală şi echilibru sufletesc.

Capitolul al II-lea – Principalele modificǎri legislative cu

impact asupra activitǎţii Judecǎtoriei Hârlǎu în cursul anului 2014

În anul recent încheiat, activitatea judiciară a instanţei noastre a fost aliniată

la toate modificările legislative sau de altă natură apărute pe parcursul acestuia, un rol

crucial în această materie fiind jucat de intrarea în vigoare a noului Cod Penal şi a

noului Cod de Procedurǎ Penalǎ.

Bineînţeles că în aceastǎ materie, aceea a modificǎrilor legislative cu impact

major asupra activitǎţii instanţelor de judecatǎ, în cursul anului 2014, activitatea

Judecǎtoriei Hârlǎu a fost concentratǎ pe aplicarea unitarǎ a noilor Coduri în materie

penală, eveniment juridic prin excelenţă şi instrument legislativ de primă importanţă

ce va guverna în perioada următoare activitatea de judecată a raporturilor conflictuale

de drept penal. În primul rând, putem afirma că Judecǎtoria Hârlǎu a fost pe deplin

pregătită pentru momentul intrǎrii în vigoare a noului Cod Penal şi a noului Cod de

Procedurǎ Penalǎ. De asemenea, pe parcursul anului, instanţa noastrǎ a urmǎrit

dezvoltarea unei jurisprudenţe unitare, bazatǎ pe verificarea periodicǎ a practicii

instanţelor de control judiciar. Noile instituţii de drept material penal şi de drept


30

procesual penal au fost însuşite de către judecătorii instanţei noastre în mod temeinic,

fiind aplicate în mod corespunzător.

Problema spinoasă a aplicării legii penale mai favorabile, principiu

constituţional consfinţit şi de noul Cod Penal, a fost una din marile provocări din acest

an ale judecătorilor de drept penal, problemă care a fost rezolvată cu succes la instanţa

noastră; în această ordine de idei, au fost dezbătute în cadrul şedinţelor de pregătire

profesională toate aceste aspecte de drept şi au fost integral analizate toate deciziile

pronunţate în această materie atât de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cât şi de

Curtea Constituţională a României.

Astfel, atât modificările Codului de Procedură Civilă (în special cele care au

privit executarea silită, dar nu numai) cât şi intrarea în vigoare a noului Cod Penal şi a

noului Cod de Procedurǎ Penalǎ (1 februarie 2014) au fost pregătite de magistraţii şi

de personalul auxiliar al instanţei în mod riguros, pe trei paliere interdependente,

care au continuat pe întreg parcursul anului 2014: studiu individual, seminarii

organizate în vederea pregătirii profesionale şi sesiuni de perfecţionare desfăşurate

prin grija Institutului Naţional al Magistraturii şi a Şcolii Naţionale de Grefieri, astfel

încât se poate admite cu certitudine că activitatea instanţei nu a fost perturbată de

noutăţile intervenite în planul dreptului procesual civil ori de drept material penal şi

drept procesual penal.

Capitolul al III-lea – Rǎspunderea judecǎtorilor si personalului

auxiliar

Secţiunea 1 – Rǎspunderea disciplinarǎ a judecǎtorilor şi a

personalului auxiliar

În cursul anului 2014, urmând tradiţia şi a anilor anteriori, nu au fost

raportate aspecte disciplinare, administrative sau de oricare altǎ formǎ în ceea ce

priveşte rǎspunderea personalului instanţei, fie ei judecǎtori, personal auxiliar de

specialitate, personal conex ori personal contractual.

Succesul activităţii magistraţilor depinde în mare măsură şi de numărul şi

calitatea gradului de instrucţie a personalului auxiliar de specialitate cu care aceştia

lucreazǎ. La nivelul Judecătoriei Hârlău, managementul resurselor umane pentru acest

tip de personal s-a dovedit a fi eficient, însă s-au înregistrat şi unele deficienţe,

prezentate sintetic astfel:

într-un grad scăzut, lipsa încrederii şi a motivaţiei pentru

inovaţie şi deschidere spre noutăţi;

inexistenţa unui ghid intern cu criterii şi obiective

S.M.A.R.T. de verificare şi evaluare a activităţii grefierilor.


31

Preşedintele instanţei, în virtutea viziunii manageriale adoptate, discernând

asupra calităţilor tehnice, profesionale dar şi umane, are obligaţia şi dreptul corelativ

de a repartiza personalul în cadrul compartimentelor auxiliare ale instanţei. Această

operaţiune impune o analiză a calităţilor profesionale ale personalului, abilităţilor

şi înclinaţiilor dovedite, aşa încât fiecare persoană să îşi poată găsi locul potrivit în

ansamblul instituţional. La nivelul Judecătoriei Hârlău, s-a concluzionat că orice

angajat prezintă potenţial, ce trebuie descoperit şi pus în valoare.

În cadrul Judecătoriei Hârlău, personalul auxiliar ocupă de mai mult timp

aceeaşi poziţie şi, în consecinţă, desfăşurarea activităţilor specifice capătă un anumit

grad de rutină, putând fi inhibate iniţiativa şi spiritul creativ. Mare parte dintre

grefierii instanţei acţionează în parametri normali, însă din considerente ce nu ţin de o

motivaţie de autorealizare, ci ca urmare a îndrumărilor exterioare. Majoritatea

personalului auxiliar cunoaşte îndatoririle de serviciu şi deţine certe abilităţi de

comunicare. Totodată, salariaţii angajaţi în cursul anilor precedenţi au preluat cu

succes metodele de lucru existente, putându-se considera că s-au integrat pe deplin în

viaţa instanţei, inclusiv sub raport calitativ.

Repartizarea personalului auxiliar de specialitate este realizată de către

preşedinte, conform dispoziţiilor Regulamentului de Ordine Interioară al instanţelor

judecǎtoreşti, coordonarea activităţii acestuia fiind realizată, aşa cum am arătat mai

sus, de către preşedinte şi grefierul şef al instanţei.

Din nefericire, nu există un ghid cu criterii sau obiective S.M.A.R.T., de

evaluare a activităţii grefierilor, asemănător cu cel elaborat pentru judecători, ceea ce

poate conduce la o evaluare mai puţin precisă a acestora. În directǎ colaborare cu

preşedintele instanţei, grefierul şef are îndatorirea de a analiza şi a observa abilităţile

şi înclinaţiile fiecărei persoane angajate, putând astfel să determine şi să evalueze

activitatea potrivită fiecăruia. Grefierul şef comunicǎ anticipat angajaţilor obiectivele

S.M.A.R.T. ale activităţilor de verificare (Specifice, Măsurabile, Acceptate, Realiste

şi încadrate în Timp), putând, totodatǎ, sǎ efectueze unele controale inopinate.

Având în vedere aceastǎ îndatorire, notele de constatare ale grefierului şef

reflectă în mod fidel activitatea personalului şi sunt folosite în procesul de evaluare a

activităţii individuale, alături de ghidul intern de criterii de evaluare, ghid care

urmează să fie elaborat de către Colegiul de conducere al Judecătoriei Hârlău, similar

Ghidului de evaluare al judecătorilor, până la elaborarea de către C.S.M. a unui

document corespondent. Se încurajeazǎ, în acest mod, participarea entuziastă şi

energică la depăşirea unor indici statistici pe termene scurte.

Întrucât prin noile veniri atât din anii precedenţi cât şi de anul acesta, media

de vârstă pentru magistraţi şi persoanalul auxiliar a scăzut sub 40 de ani, o

componentă esenţială a gestionării resurselor umane este îndreptată în direcţia

asigurării unui cadru de muncă dinamic, încurajate fiind activităţile care corelează,

chiar şi în subsidiar, activitatea judiciară cu pasiunile individuale.


32

Totodată, se implementeazǎ o politicǎ modernǎ privind managementul

resurselor umane, specificǎ mediului privat, prin care se urmăreşte întărirea spiritului

de grup şi de competitivitate, de reconsolidare a relaţiilor interpersonale, corodate de

lipsa elementelor de noutate ocupaţională, mai cu seamă pentru personalul care

funcţionează în cadrul instanţei încă de la reînfiinţarea din anul 1997, în scopul

probării unei mentalităţi colective proactive, care să favorizeze performanţa calitativă

şi să nu inhibe entuziasmul noilor veniţi.

Succesul acestei abordări de management participativ va asigura cu

certitudine libertatea individuală de exprimare ocupaţională a întregului personal al

Judecătoriei Hârlău.

În încheierea acestui capitol, reţinem că reprezentarea tabelară integrată

a volumului de activitate per grefier, la nivelul anului 2014, ilustrează scriptic

valorile individuale de eficienţă ale grefierilor din cadrul Judecătoriei Hârlău în modul

urmǎtor:

Figura nr. 23 – Tabel cuprinzând volumul de activitate al grefierilor în anul 2014

Nr.

crt. Nume şi prenume grefier

Nr.

şedinţe

intrate

Nr.

încheieri

Redactate

Nr. dosare

rulate

penal civil penal civil

1. Căldăruş Elena 88 53 938 53 938

2. Corduneanu Alina Gabriela 28 32 - 32 -

3. Curcă Luminiţa 150 612 522 612 522

4. Davidescu Doiniţa 158 390 684 390 684

5. Dobos Mirela 139 40 1579 40 1579

6. Ivănuţă Liliana 111 - 1348 - 1348

7 Scripcariu Maricica 2 - 2 - 2

7. Macovei Andrei - - - - -

8. Doboş Iosif Constantin 11 5 106 5 106

9. Agache Vlad Mihai 19 16 117 16 117

Total 706 1148 5296 1148 5296


33

Secţiunea a 2-a – Rǎspunderea penalǎ a judecǎtorilor şi a personalului

auxiliar

În cursul anului 2014, urmând tradiţia şi a anilor anteriori, nu au fost raportate

aspecte penale de nicio formă în ceea ce priveşte rǎspunderea personalului instanţei,

fie ei judecǎtori, personal auxiliar de specialitate, personal conex ori personal

contractual.

Capitolul al IV-lea – Rolul Judecǎtoriei Hârlǎu în dezvoltarea

spaţiului european şi cooperarea internaţionalǎ

Raportul anual al Comisiei Europene emis de către Parlamentul European

şi Consiliu, privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de

Cooperare şi Verificare, a fost analizat la nivelul instanţei noastre.

În principal, Judecătoria Hârlău are în vedere următoarele teme de interes

european:

Reforma sistemului judiciar, aceasta fiind fǎcutǎ prin

urmǎtoarele modalitǎţi:

1. intrarea în vigoare a noilor coduri şi susţinerea concretă a

implementării lor în mod eficient;

2. furnizarea de resurse eficiente pentru formarea şi

organizarea instanţelor conform principiilor moderne de management

judiciar;

3. combaterea dezechilibrelor legate de resursele alocate şi de

volumul de lucru diferenţiat între instanţe de acelaşi grad;

4. finalizarea revizuirii modului de funcţionare a sistemului

judiciar;

5. transparentizarea procesului reformator în sensul cooptării

terţilor interesaţi în punerea în aplicare a strategiilor de reformă şi a

planurilor de acţiune dezvoltate în baza acestora;

6. dezvoltarea unui istoric consecvent de management;

7. eficientizarea instrumentelor de unificare a practicii

judiciare şi gestionare a cauzelor.

Lupta împotriva corupţiei, realizatǎ prin:

1. consolidarea integrităţii resurselor umane;

2. eficientizarea acţiunii judiciare în sensul evitării

prescripţiei marilor dosare de corupţie;

3. consolidarea caracterului disuasiv al sancţiunilor

aplicate de instanţe în cazurile de fraudă privind fondurile europene

sau de spălare de bani şi implicit, dovedirea unor practici


34

convingătoare de reparare a prejudiciilor şi recuperare a produsului

infracţiunilor;

4. elaborarea de norme pentru prevenirea conflictelor de

interese în gestionarea fondurilor publice şi în cadrul autorităţilor care

reglementează, verifică şi adoptă decizii privind plângerile în

domeniul achiziţiilor publice;

5. consolidarea procedurilor şi a capacităţii autorităţilor

competente, inclusiv prin continuarea procesului de revizuire a

modului de funcţionare aflat în desfăşurare în acest domeniu.

Judecătoria Hârlău va proceda la însuşirea proporţională a criticilor aduse

precum şi la implementarea unor măsuri consonante efortului general de reformare a

sistemului judiciar, dar şi a percepţiei publice, nu de puţine ori distorsionată, cu

privire funcţia, finalitatea şi eficienţa instanţelor judecătoreşti de primă jurisdicţie.

În aceeaşi ordine de idei, precizăm, totodată, că în cursul perioadei de

referinţă – anul 2014 – nu au existat sesizări ale CEJ din partea Judecătoriei

Hârlău.

Plecând de la elementele specifice ale managementului judiciar, conducerea

Judecătoriei Hârlău va proceda, pentru urmǎtorii ani, pe două paliere

interdependente de acţiune care să răspundă necesităţii obiective ale sistemului

judiciar:

Îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie;

Eficientizarea utilizării resurselor.

Încercarea de a îmbunătăţi activitatea managerială în cadrul unei instanţe

considerăm că trebuie să pornească de la premiza că actul de justiţie este înfăptuit de

oameni şi pentru oameni.

În acest sens, Judecǎtoria Hârlǎu îmbină în mod armonios necesitatea de a

asigura un cadru material adecvat, o bună organizare a activităţii tuturor persoanelor

ce fac parte din instituţia noastrǎ, indiferent de calitatea acestora, respectiv judecători,

grefieri, grefieri-arhivari, aprozi sau şoferi şi o colaborare strânsă şi constructivă cu

aceştia, cu o atitudine deschisă faţă de toţi ceilalţi participanţi la actul de justiţie:

procurori, avocaţi, consilieri juridici, experţi judiciari, executori judecătoreşti, poliţişti

sau simpli justiţiabili; această deschidere în relaţiile cu persoanele care participă la

activitatea instanţei va avea ca finalitate realizarea unui act de justiţie transparent

şi profund european, efectuat cu celeritate şi de o calitate ridicată, care să poată

transmite tuturor participanţilor la desfăşurarea unui proces ideile de dreptate,

echitate, imparţialitate şi obiectivitate.


35

Capitolul al V-lea – Raporturile dintre Judecǎtoria Hârlǎu

şi celelalte instituţii şi organisme, precum şi cu societatea civilǎ

Ca şi în anii anteriori, raporturile Judecǎtoriei Hârlǎu cu Parchetul de pe

lângă Judecătoria Hârlǎu se concretizezǎ în participări la soluţionarea cauzelor

penale, la confirmarea propunerilor de arest preventiv, la acţiuni ale D.N.A. şi

D.I.I.C.O.T. Nu au fost semnalate de către niciuna dintre părţi neajunsuri care să fi

influenţat în mod negativ activitatea instanţei.

Colaborarea cu avocaţii Baroului Hârlău se desfăşoară corespunzător

programului de lucru al instanţei şi regulamentelor în vigoare. Apreciem că s-a

menţinut buna colaborare în raporturile profesionale cu avocaţii, colaborare eficientă

care a existat şi pe durata anilor anteriori.

În privinţa conlucrării cu experţii judiciari, au fost semnalate unele

întârzieri în efectuarea lucrărilor dispuse de completele de judecatǎ datorate lipsei sau

insuficienţei acestora. În acelaşi timp, a fost regândită modalitatea de lucru cu experţii

judiciari, pe de o parte, în sensul sporirii operativităţii întocmirii lucrărilor

încredinţate iar, pe de altǎ parte, de efectuarea la timp a plăţii onorariilor acestora,

grefierii de şedinţă fiind autorizaţi să urmărească îndeplinirea corectă a actelor

procedurale, în vederea eliminării cauzelor de amânare a judecăţii.

Dincolo de numărul redus al unor categorii de experţi, întârzierea în

efectuarea expertizelor se datorează, în repetate rânduri, şi dezinteresului sau relei

credinţe a părţilor. Rezerve în această direcţie rămân şi la îndemâna magistraţilor care,

procedând mai energic în raporturile cu experţii, pot depăşi în mare parte neajunsul

întârzierii efectuării expertizei, punând totuşi pe un plan secund măsurile

sancţionatorii.

În desfăşurarea raporturilor Judecǎtoriei Hârlǎu cu mass-media sunt vizate,

în principal, colaborarea cu Biroul de Informare şi Relaţii Publice al instanţei, dar şi

prezentarea de date culese nemijlocit de ziarişti aflaţi în spaţiile de desfăşurare a

activităţii judiciare. Considerăm, totodată, că raporturile instanţei cu presa trebuie să

fie responsabile şi să servească nevoii de informare echilibrată şi documentată a

publicului.

Raporturile personalului instanţei cu justiţiabilii s-au desfăşurat şi se

desfǎşoarǎ corespunzător procedurilor şi regulamentelor instanţei, dezvoltate în

secţiunile anterioare. Audienţele care se desfăşoarǎ în folosul publicului justiţiabil

lămuresc cu siguranţǎ cererile acestora, în măsura în care ele nu vizeazǎ, bineînţeles,

cauze aflate pe rolul instanţei de judecatǎ.

Se va proceda, totodatǎ, la o reevaluare a materialelor şi informaţiilor afişate

în incinta instanţei, cu privire la utilitatea, actualizarea şi claritatea lor, conform

dispoziţiilor legale nou intrate în vigoare, urmând a se proceda, în mod corespunzǎtor,


36

şi la o reconsiderare a formatului şi a aspectului adreselor emise de instanţă către

instituţii terţe.

Pentru anii viitori, Judecătoria Hârlău şi-a propus să manifeste o atitudine

proactivă în sensul încurajării relaţiilor cu societatea civilă, în scopul realizării unei

reprezentări corecte a funcţiei şi utilităţii instituţiei în cadrul comunităţii în care

activează, dar şi prin implicarea pe linia politicilor de reformare a justiţiei prin

contribuţii intelectuale riguros documentate însuşite de colectivul instanţei noastre.

Capitolul al VI-lea – Concluzii

În lumina tuturor celor expuse, reiterăm convingerea colectivă că fiecare

instanţă reprezintă o componentă particularǎ a mecanismului general judiciar,

astfel încât funcţionarea la parametri optimi a Judecătoriei Hârlău, alături de toate

celelalte instanţe, va contribui cu siguranţǎ la atingerea obiectivelor stabilite la nivelul

judiciar macrosistemic.

Putem considera că acesta este aspectul principal care va determina

Judecătoria Hârlău să îşi însuşească pentru urmǎtorii ani obiectivele trasate pentru

întreg sistemul judiciar naţional, încercând, mutatis mutandis, să parcurgă traseul

evolutiv indicat de multiplele faţete ale reformei justiţiei, structurându-şi în acest sens

priorităţile manageriale pentru anul 2015 în următoarele direcţii:

Aprofundarea cu succes a prevederilor noului Cod Penal şi

a noului Cod de Procedură Penală;

Implementarea şi aprofundarea cu succes a modificărilor

Codului de Procedurǎ Civilǎ;

Unificarea practicii judiciare;

Implementarea unui model de management inovativ şi

participativ;

Transparenţǎ şi integritate la nivelul instanţei;

Gestionarea eficientă a calităţii actului de justiţie;

Gestionarea eficientă a resurselor umane şi materiale puse

la dispoziţie.

Luându-se în considerare indicii statistici calitativi precum şi aspectele

subiective greu cuantificabile, dar de importanţă capitală pentru funcţionarea

sistemului judiciar (de pildă, satisfacţia justiţiabilului, creativitatea personalului de

execuţie etc.), precum şi aspectele de ansamblu tratate în prezentul document, putem

concluziona în sensul implementării cu succes a obiectivelor stabilite pentru urmǎtorii

ani în activitatea instanţei.

Concret, considerăm că s-au realizat şi se vor realiza progrese

semnificative în sensul redefinirii cadrului ocupaţional pe principii moderne de

management şi comunicare, specializării completelor de judecată, ca principală


37

măsură de unificare a practicii judiciare, atât la nivel local dar şi naţional, asigurarea

stabilităţii jurisdicţionale la nivel local, perfecţionarea profesională realizată în mod

riguros, personalul instanţei fiind încurajat să-şi continue studiile superioare, acolo

unde este cazul, să implice în activitatea zilnică şi aspecte corespunzătoare propriilor

pasiuni şi interese, întreţinându-se spiritul competitiv şi efervescenţa intelectuală.

Pentru anul 2015, Judecătoria Hârlău şi-a propus drept obiective, în ordinea

priorităţilor, evoluţia ascendentă a indicilor calitativi, constituirea arhivei indexate

.pdf cu hotărârile pronunţate de judecătoria Hârlău până la data implementării

programului Ecris, precum şi cu scanarea şi indexarea menţiunilor registrelor în

format A3, utilizate în activitatea zilnică a Arhivei curente, editarea unui număr pilot

al newsletter-ului instanţei, creşterea gradului de apreciere şi cunoaştere pe plan

local a rolului, funcţiei şi importanţei sociale a instanţei noastre, prin realizarea

transparentizării activităţii şi combaterea proactivă a percepţilor colective eronate

privitoare la justiţie, în conformitate cu exigenţele deontologiei judiciare.

Prezentul document face parte dintr-un efort integrat şi susţinut de

deschidere către public, prin mijlocirea mediului on-line, în continuarea publicării

rapoartelor de activitate pentru anii anteriori, prin oferirea unei lucrări complete care

să trateze în format profesionist eventualele teme de interes public.

De aceea, pentru anul 2015 se doreşte o prezenţă activă în mediul on-line

printr-un efort profesionist de comunicare a informaţiilor de interes public, care să-şi

probeze utilitatea atât pentru justiţiabili dar şi pentru politica instituţională de

participare la viaţa publică, prin editarea unui newsletter juridic, adaptat şi destinat

uzului şi informării comunităţii locale.

Se va urmări, totodatǎ, şi creşterea prestigiului intelectual la nivel local şi

regional al colectivului instanţei, redirecţionarea efortului managerial în direcţia

consolidării utilităţii faţă de comunitatea pe care instanţa o deserveşte, prin creşterea

participării indirecte la măsurile de coeziune socială implemetate pe plan local, dar şi

promovarea valorilor civice şi morale ca principală măsură preventivă a disensiunilor

de ordin juridic.

Preşedinte al Judecătoriei Hârlău,

Judecător Codrin Mirel PRISTAVU

jjuudddeeecccĂĂĂtttooorrriiiaaa Ă hhh …portal.just.ro/239/documents/raport de activitate al...

Documents