jocul didactic
TRANSCRIPT
JOCUL DIDACTIC IN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV
3.1. Conceptul de joc didactic. Definire si caracterizare
Jocul didactic - "un mijloc de facilitare a trecerii copilului de la activitatea
dominanta de joc la cea de invatare"
o (Bache H., Mateias A., Popescu E., Serban F. - "Pedagogie
prescolara.Manual pentru scolile normale", Edit. Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1994)
Termenul "didactic" asociat jocului accentueaza componenta instructiva a
activitatii si evidentiaza ca acesta este organizat in vederea obtinerii unor finalitati
de natura informativa si formativa specifice procesului de invatamant.
Jocul didactic prezinta ca nota definitorie imbinarea armonioasa a
elementului instructiv cu elementul distractiv, asigurand o unitate deplina intre
sarcina didactica si actiunea de joc.
Aceasta imbinare a elementului instructiv-educativ cu cel distractiv face ca,
pe parcursul desfasurarii sale, copiii sa traiasca stari afective complexe care
declanseaza, stimuleaza, intensifica participarea la activitate, cresc eficienta
acesteia si contribuie la dezvoltarea diferitelor componente ale personalitatii celor
antrenati in joc.
Jocul didactic, incadrandu-se in categoria jocurilor cu reguli, este definit prin
obligativitatea respectarii regulilor care precizeaza caile ce trebuie urmate de copii
in desfasurarea actiunii ludice.
Jocurile didactice pot contribui la realizarea unor obiective educationale
variate si complexe. Acestea pot viza dezvoltarea fizica a copilului in cazul
jocurilor motrice, sportive, sau dezvoltarea unor subsisteme ale vietii psihice
(procesele psihice senzoriale, intelectuale, volitive, trasaturi de personalitate, s.a.).
De asemenea jocurile didactice pot contribui la rezolvarea unor sarcini specifice
educatiei morale, estetice.
Prin jocul didactic se precizeaza, se consolideaza, se sintetizeaza, se
evolueaza si se imbogatesc cunostintele copiilor, acestea sunt valorificate in
contexte noi, inedite.
Spre deosebire de alte tipuri de jocuri, jocul didactic are o structura aparte.
Elementele componente ale acestuia sunt:
scopul jocului
continutul jocului
sarcina didactica
regulile jocului
elementele de joc
Scopul jocului - reprezinta o finalitate generala spre care tinde jocul
respectiv si se formuleaza pe baza obiectivelor de referinta din programa
activitatilor instructiv-educative.
Scopurile jocului didactic pot fi diverse: consolidarea unor cunostinte
teoretice sau deprinderi, dezvoltarea capacitatii de exprimare, de orientare in spatiu
si timp, de discriminare a formelor, marimilor, culorilor, de relationare cu cei din
jur, formarea unor trasaturi morale, etc.
Continutul jocului - include totalitatea cunostintelor, priceperilor si
deprinderilor cu care copiii opereaza in joc. Acestea au fost insusite in activitatile
anterioare. Continutul poate fi extrem de divers: cunostinte despre plante, animale,
anotimpuri, viata si activitatea oamenilor, cunostinte matematice, istorice,
geografice, continutul unor basme, povesti, s.a.
Continutul jocului trebuie sa fie bine dozat, in functie de particularitatile de
varsta ale co 151h75b piilor, sa fie accesibil si atractiv.
Sarcina didactica indica ce anume trebuie sa realizeze efectiv copiii pe parcursul
jocului pentru a realiza scopul propus. Se recomanda ca sarcina didactica sa fie
formulata sub forma unui obiectiv operational, ajutandu-l pe copil sa constientizeze
ce anume operatii trebuie sa efectueze. De asemenea se recomanda ca sarcina
didactica sa nu solicite doar sau in primul rand, procese numerice, ci sa implice in
rezolvarea sa si gandirea (operatiile acesteia), imaginatia, creativitatea copiilor.
Sarcina didactica trebuie sa fie in concordanta cu nivelul de dezvoltare al
copilului, accesibila si, in acelasi timp, sa fie atractiva.
Regulile jocului concretizeaza sarcina didactica si realizeaza legatura dintre
aceasta si actiunea jocului. Precizeaza care sunt caile pe care trebuie sa le urmeze
copiii in desfasurarea actiunii ludice pentru realizarea sarcinii didactice.
Sunt prestabilite si obligatorii pentru toti participantii la joc si reglementeaza
conduita si actiunile acestora in functie de structura particulara a jocului didactic.
Regulile jocului prezinta o mare varietate:
indica actiunile de joc;
precizeaza ordinea, succesiunea acestora;
reglementeaza actiunile dintre copii;
stimuleaza sau inhiba anumite manifestari comportamentale.
Cu cat regulile sunt mai precise si mai bine insusite, cu atat sarcinile
didactice usor de realizat, iar jocul este mai interesant si mai distractiv.
Regulile trebuie sa fie simple, usor de retinut prin formulare si posibil de
respectat de catre toti copiii, accesibile.
Elementele de joc - includ caile, mijloacele folosite pentru a da o coloratura
placuta, atractiva, distractiva activitatii desfasurate.
Conceperea lor depinde in mare masura de ingeniozitatea cadrului didactic.
Literatura de specialitate ofera o serie de sugestii in acest sens: folosirea unor
elemente surpriza, de asteptare, intrecere individuala sau pe echipe, miscarea,
ghicirea, recompensarea rezultatelor bune, penalizarea greselilor comise, s.a.
Sarcina cadrului didactic este de a gasi pentru fiecare joc, elemente de joc
cat mai variate, deosebite de cele folosite in activitatile anterioare, in caz contrar
existand riscul ca acestea sa nu mai prezinte atractivitate pentru copii, esenta
jocului fiind, in acest caz, compromisa.
Reusita unui joc didactic depinde si de materialele didactice utilizate in joc.
Acestea trebuie sa fie adecvate continutului, variate si atractive, usor de manevrat
si sa provina din mediul apropiat, familiar copiilor (planse, jetoane, jucarii, figuri
geometrice, etc).
Atractivitatea si eficienta jocului depind de ingeniozitatea educatoarei de a
imbina o sarcina educativa acceptabila de catre copii, nici prea grea, nici prea
usoara, cu un joc simbolic sau cu reguli atragatoare. Elementele de joc artificiale,
nestimulative, ingreuneaza invatarea si plictisesc pe copii. Placerea cu care
participa copiii la joc este singura justificare a recurgerii la jocul didactic.
3.2. CLASIFICAREA JOCURILOR DIDACTICE
Marea varietate a jocurilor didactice practicate in gradinita si scoala a impus
necesitatea clasificarii lor.Exista mai multe criterii de clasificare a jocurilor
didactice:
1. Dupa scopul educational urmarit:
a) jocuri de miscare (jocuri motrice) - care urmaresc dezvoltarea
calitatilor,priceperilor si deprinderilor motrice
b) jocuri ce vizeaza dezvoltarea psihica - acestea se pot clasifica in:
jocuri senzoriale ce vizeaza, in principal dezvoltarea sensibilitatii. Se
pot organiza jocuri diferite pentru:
* dezvoltarea sensibilitatii auditive;
* dezvoltarea sensibilitatii tactile si chinestezice;
* dezvoltarea sensibilitatii vizuale;
* dezvoltarea sensibilitatii gustativ - olfactive.
jocuri intelectuale care, la randul lor, se pot diferentia in:
* jocuri vizand precizarea, imbogatirea cunostintelor (jocuri
cognitive);
* jocuri de dezvoltare a capacitatii de comunicare orala sau scrisa;
* jocuri de exersare a pronuntiei corecte;
* jocuri de atentie si orientare spatiala;
* jocuri de dezvoltare a memoriei;
* jocuri de dezvoltare a gandirii;
* jocuri de dezvoltare a perspicacitatii;
* jocuri pentru dezvoltarea imaginatiei si creativitatii;
* jocuri pentru stimularea inhibitiei voluntare si a capacitatii de
autocontrol;
* jocuri de expresie afectiva.
2. Dupa sarcina didactica urmarita cu prioritate, jocurile didactice se impart
in:
. jocuri pentru fixarea si sistematizarea cunostintelor;
. jocuri de verificare si evaluare a cunostintelor, priceperilor si
deprinderilor;
. jocuri de transmitere si insusire de noi cunostinte, care se folosesc numai in
cazuri deosebite.
3. Dupa continut, jocurile didactice se pot grupa in:
. jocuri didactice pentru cunoasterea mediului inconjurator;
. jocuri didactice pentru educarea limbajului - ce pot fi jocuri fonetice, lexical -
semantice, gramaticale;
. jocuri didactice cu continut matematic, jocuri logico - matematice;
. jocuri pentru insusirea unor norme de comportament civilizat, formarea unor
deprinderi si obisnuinte de conduita morala, de circulatie rutiera.
4. Dupa prezenta sau absenta materialului didactic, deosebim:
. jocuri cu material didactic natural sau confectionat: jucarii, jocuri de masa,
imagini, diafilme, diapozitive, obiecte de uz casnic sau personal, mozaicuri,
materiale din natura (conuri de brad, ghinde, castane, frunze, flori, scoici) s.a.
. jocuri fara material didactic.
5. Dupa locul pe care-l ocupa in activitate, jocurile didactice pot fi:
. jocuri organizate ca activitate de sine statatoare;
. jocuri integrate in activitate, ca momente ale acesteia sau in completarea ei.
3.3. JOCUL DIDACTIC MATEMATIC
3.3.1. CONCEPTUL DE JOC DIDACTIC MATEMATIC
Cercetarile facute de specialisti in domeniu confirma faptul ca introducerea
cunostintelor matematice in invatamantul prescolar este cu atat mai eficienta cu cat
se realizeaza devreme. Aceste cunostinte trebuie introduse treptat, pornindu-se de
la actiunea in plan extern cu obiectele, la formarea reprezentarilor si abia apoi la
utilizarea simbolurilor. Abordarea matematicii in aceasta maniera este accesibila
prescolarilor si raspunde intentiei de a-l determina pe copil sa "descopere"
matematica, trezindu-i interesul si atentia.
Cunoscand faptul ca jocul este activitatea fundamentala in gradinita, este
firesc ca acesta sa fie valorificat la maximum si in predarea matematicii. In scoala
insa, jocul trece pe planul secund, locul lui fiind luat de o alta forma de activitate:
invatarea. Trecerea de la joc la invatare se realizeaza prin intermediul jocului
didactic. Acesta ocupa un loc bine determinat in planul de invatamant al
institutiilor prescolare, fiind cel mai indicat mijloc de desfasurare a activitatilor de
matematica, dar si a celor de cunoastere a mediului si de educarea limbajului.
Pornind de la definitia data in capitolul anterior jocului didactic, se poate
spune ca jocul didactic matematic este un tip specific de activitate prin care
educatoarea consolideaza, precizeaza, chiar verifica cunostintele copiilor,
imbogateste sfera de cunoastere matematice, pune in valoarea si antreneaza
capacitatile creatoare ale acestora.
Stiut fiind faptul ca imbinarea elementului instructiv cu cel distractiv in
jocul didactic duce la aparitia unor stari emotionale complexe care stimuleaza si
intensifica procesele de reflectare directa si nemijlocita a realitatii, valoarea
practica a jocului didactic matematic consta in faptul ca, in procesul desfasurarii
lui, copilul are posibilitatea aplicarii cunostintelor insusite, exersarii priceperilor si
deprinderilor formate.
Pornind de la elementele constitutive ale jocului didactic, si jocul didactic
matematic cuprinde urmatoarele componente:
Scopul jocului - se formuleaza in concordanta cu prevederile programei
activitatilor matematice. Scopul trebuie sa se refere la probleme de ordin
cognitiv, dar si formativ.
Exemplu:
Intr-un joc in care se urmareste predarea sau fixarea cunostintelor despre o
culoare (sau mai multe), se realizeaza un exercitiu cu caracter formativ
àanaliza, comparatie.
Intr-un joc in care se introduce o noua forma geometrica ( o ), scopul este unul
cognitiv, dar se are in vedere si aspectul formativ àexercitii de selectie,
abstractizare, generalizare.
Corect este ca intr-un joc didactic matematic sa se aduca in prim plan unul din
cele doua aspecte, constientizarea lui de catre educatoare dandu-i acesteia
posibilitatea sa-l urmareasca si sa-l atinga in desfasurarea jocului.
Continutul matematic al jocului este subordonat particularitatilor de varsta si
sarcinii didactice. Continutul matematic se poate referi la: multimi, operatii cu
multimi, elemente de logica, relatii de ordine, relatii de echipotenta, numere
naturale, elemente de geometrie, unitati de masura etc.
Sarcina didactica reprezinta esenta activitatii, transpune la nivelul copilului,
scopul urmarit intr-o activitate matematica. Trebuie sa antreneze intens
operatiile gandirii: analiza, sinteza, comparatia, abstractizarea, generalizarea.
Jocul matematic rezolva cu succes o singura sarcina didactica.
Exemplu:
Jocul didactic "Gaseste locul potrivit" are ca scop:"Formarea deprinderilor de a
efectua operatii cu multimi" iar sarcina didactica este urmatoarea: "sa formeze
multimi dupa unul sau doua criterii".
Regulile jocului arata copiilor cum sa rezolve sarcina didactica fiind
conditionate de continut si de sarcina didactica.
Elementele de joc fac ca rezolvarea sarcinii didactice sa fie placuta si atractiva
pentru copii.
3.3.2. CLASIFICAREA JOCURILOR DIDACTICE MATEMATICE
Jocurile didactice matematice, in marea lor diversitate, se pot clasifica dupa urmatoarele criterii:
a. in functie de scopul si sarcina didactica
b. in functie de aportul lor formativ
A. In functie de scopul si sarcina didactica, pot fi impartite in:
a) Dupa momentul in care se folosesc in cadrul lectiei:
* jocuri didactice matematice ca lectii de sine statatoare;
* jocuri didactice matematice ca momente propriu zise ale activitatii;
* jocuri didactice matematice intercalate pe parcursul activitatii sau la final.
b) Dupa continutul capitolelor de insusit:
* Jocuri matematice pentru aprofundarea cunostintelor specifice unui capitol;
* Jocuri matematice specifice unei varste sau grupe.
c) Dupa materialul didactic:
* Jocuri didactice cu material didactic àstandard (confectionat)
ànatural (din natura)
* Jocuri fara material didactic (orale, ghicitori, versuri, scenete, cantece, povestiri)
B. In functie de aportul lor formativ (pot fi clasificate tinand cont de acea operatie a gandirii careia sarcina jocului i se adreseaza in mai mare masura)
a) Jocuri pentru dezvoltarea capacitatii de analiza
Exemplu:
"Jocul negatiei" prin care se urmareste sa se nasca la elevi ideea negatiei logice si acest lucru se poate realiza numai printr-o analiza amanuntita a tuturor atributelor pe care nu le are o piesa oarecare din trusa de figuri logice.
"Completeaza sirul" in care copiii trebuie sa deduca regula dupa care se obtine un sir, analizand anterior termenii sirului.
b) Jocuri pentru dezvoltarea capacitatii de sinteza
Exemplu:
Jocurile matematice cu numere naturale
Jocuri didactice in care se efectueaza operatii cu numere
Exercitiile de sinteza se introduc dupa efectuarea celor de analiza.
c) Jocuri didactice pentru dezvoltarea capacitatii de a efectua comparatii
Exemplu:
Compararea cantitativa a doua multimi
Recunoasterea egalitatii/inegalitatii a doua numere
Compararea numerelor si ordonarea intr-un sir crescator/descrescator
d) Jocuri didactice pentru dezvoltarea capacitatii de a efectua abstractizari si generalizari
Exemplu:
"Cine stie,raspunde" cu sarcina de a compune numere, de a compune exercitii de adunare si scadere cu rezultat dat.
e) Jocuri didactice pentru dezvoltarea perspicacitatii care cuprind sarcini cu un grad ridicat de dificultate si care presupun un bagaj de cunostinte temeinice si o gandire logica.
Exemplu:
"Cine are acelasi numar?" - corespondenta intre numarul de obiecte si cifra, formarea sirului numeric 1-10, utilizand si cifrele corespunzatoare.
(Lupu C., Savulescu D. - "Metodica predarii matematicii. Manual pentru clasa a XI-a. Licee Pedagogice", Editura Paralela45, Bucuresti 2000)
O alta clasificare este realizata de autorii Antohe V., Gherghinoiu C., Obeada M. in lucrarea: "Metodica predarii matematicii. Jocul didactic matematic. Suport de curs", Braila 2002.
Autorii clasifica jocul didactic matematic impartindu-l in trei categorii:
1. Jocuri didactice de formare de multimi care implica exercitii de: grupare, separare, exemplificare care vor duce la dobandirea abilitatilor de identificare, scriere, selectare si formare de multimi.
2. Jocuri didactice de numeratie care contribuie la consolidarea, verificarea deprinderilor de asezare in perechi, comparare, numarare constienta, de exersare a cardinalului si ordinalului, de familiarizare cu operatiile matematice de formare a rationamentelor de tip ipotetico-deductiv.
3. Jocuri logico-matematice care urmaresc familiarizarea copiilor cu operatiile cu multimi.
3.3.3. CONSIDERATII METODICE PRIVIND ORGANIZAREA SI DESFASURAREA JOCURILOR DIDACTICE MATEMATICE IN
GRADINITA
Cunoscute fiind problemele referitoare la structura jocului didactic si la
specificul sau, ca urmare a imbinarii originale a elementelor componente intr-un
tot unitar, ma voi referi in cele ce urmeaza, la cateva aspecte metodice de
desfasurare a acesteia la diferite grupe.
La grupa de 3-4 ani, introducerea in joc se face sub forma de surpriza:
sosirea unui personaj surpriza, prezentarea materialului, bataia in usa, vorbirea
soptita, aducerea saculetului fermecat. Prin acestea se urmareste atat realizarea
unei atmosfere placute de joc, trezirea interesului si a curiozitatii pentru ceea ce va
urma.
Se trece apoi la desfasurarea jocului, demonstrarea si explicarea acestuia
facandu-se din mers, constituind prima etapa propriu zisa a jocului.
La grupa mica, educatoarea sau un anumit personaj este intotdeauna
conducatorul jocului, revenindu-i sarcini importante, pe linia antrenarii tuturor
copiilor in respectarea regulilor jocului pe linia corectarii raspunsurilor, a
sanctionarii greselilor, a aprecierilor raspunsurilor corecte, a complicarii jocului.
denumiri de culori, forme, pozitii spatiale), educatoarea este cea care denumeste
prima, apoi repeta, accentuand in mod intentionat asupra diferitelor parti de cuvant
pentru a fi percepute corect de copii. Apoi, se cere copiilor repetarea acestora, in
mod individual, asociindu-le cu concretul obiectual. Astfel, cuvintele noi capata
continut si sens, sunt retinute cu usurinta,
Pe parcursul jocului se are in vedere antrenarea tuturor copiilor in raspunsuri
individuale la toate aspectele propuse a fi exersate in cadrul jocului respectiv.
Totodata se accepta si raspunsuri incorecte, cu obligatia de a fi corectate.
Raspunsurilor verbale li se asociaza multa miscare (de brate, picioare, palme) si
mimica.
Toate acestea atrag copiii, ajutandu-i sa rezolve cu bine sarcinile propuse.
Atunci cand prin jocul didactic se transmit cuvinte noi ( sunt reproduse
corect.
Repetitiile, ca si corectarea greselilor din exprimarea copiilor, trebuie facute
cu mult tact pentru a nu supara copiii si a nu le diminua din dorinta de participare
activa la joc. Efortul copiilor chiar si atunci cand nu este incununat de succes
deplin, trebuie apreciat, rasplatit pentru a-i incuraja si a-i determina sa persevereze
in continuare. In acest mod nu se creeaza conditii pentru aparitia unor atitudini
negative la copii.
Incheierea jocului se face in stransa legatura cu continutul acestuia si cu
materialul folosit, pentru a obtine adeziunea copiilor si asupra acestui moment al
activitatii.
Formele pe care le pot imbraca incheierea jocului pot fi: aranjarea
materialului la locul lui in sala de grupa, imitarea prin anumite miscari a unor
actiuni efectuate de personajele prezentate in joc, prin onomatopee, aprecieri
asupra rezultatelor obtinute. Cu acestea se urmareste pastrarea atmosferei de voie
buna si satisfactie a tuturor copiilor.
La grupa de 4-5 ani se mentin caracteristicile mentionate mai sus, in special
la inceputul anului scolar (ca etapa de tranzitie, pentru copiii care continua
gradinita sau de adaptare pentru cei care vin din familie la gradinita la 4 ani).
Treptat in organizarea si desfasurarea jocului didactic apar aspecte noi:
introducerea in joc se poate face prin intermediul unor ghicitori, scurte povestiri, a
unor versuri prin care se anunta copiilor tema si astfel li se capteaza atentia si
interesul pentru joc.
Ca moment aparte se realizeaza intuirea materialului didactic de copii, cu
sprijinul educatoarei, moment prin care se satisface curiozitatea copiilor fata de
secretele pe care le contine si se asigura intelegerea modului in care el va fi folosit
la activitate.
Explicatia si demonstratia jocului se realizeaza de catre educatoare cu ajutorul
unui copil sau a mai multor copii.
Acest moment priveste intreaga desfasurare a jocului sau a cate unei parti a
acestuia (daca jocul arc 2 - 3 variante in desfasurarea sa). Explicatia trebuie sa fie
facuta cu cuvinte putine, precise, clare, in concordanta deplina cu demonstratia.
Numai in aceste conditii, ce dureaza putin si nu sectioneaza cursul firesc al jocului,
este inteleasa de copii.
In unele jocuri educatoarea transfera rolul ei de conducator anumitor copii,
care nu au deficiente prea mari in vorbire, se exprima clar, formuleaza propozitii
simple si corecte din punct de vedere gramatical (de exemplu, la jocurile Saculetul
fermecat, Este ziua papusii, Magazinul de jucarii).
Se mentin, la aceasta grupa, cerintele referitoare la manifestarea factorului
pedagogic de catre educatoare (in special in cazul copiilor timizi, cu persistente
defectiuni de pronuntie si pronuntare corecta) si la practicarea melodicii jocurilor
prin care se continua invatarea de noi cuvinte, formularea de propozitii dezvoltate,
inlocuirea substantivelor cu pronumele corespunzator.
In desfasurarea jocului poate fi inclusa, spre sfarsitul anului, ca stimulent al
rapiditatii formularii raspunsurilor, al calitatii vorbirii, intrecerea intre copii.
Incheierea activitatii se mai poate realiza si sub forma de cantec, ghicitoare,
poezie, aprecieri cu caracter stimulativ.
La grupa copiilor de 5 - 6/7 ani, desi se mentin unele aspecte mai sus
prezentate, care tin de esenta jocului, apar totusi caracteristici noi, dat fiind faptul
ca sarcinile privind dezvoltarea copiilor vizeaza calitatea, cantitatea vocabularului,
structura gramaticala, expresivitatea.
Introducerea in activitate poate fi realizata sub toate formele prezentate la
cele doua grupe (mai ales la inceputul anului scolar), la care se mai adauga si alte
procedee, cum ar fi convorbirea (prin care se face o reactualizare a acelor
cunostinte care au implicatii directe in jocul respectiv) sau prezentarea directa a
materialului si anuntarea jocului. Aceste procedeu prin caracterul lor mai serios,
impun in fata copiilor mai multa raspundere fata de modul de rezolvare a sarcinilor
date prin joc.
Intuirea materialului se tace in totalitate de catre copii. Atunci cand este
cazul, materialul distractiv, ca si la celelalte doua grupe, se ia de catre fiecare copil
prin autoservire, la inceputul activitatii sau in momentul in care jocul necesita
aceasta.
Orientarea copiilor in joc se face integral (adica se explica si se
demonstreaza, atunci cand jocul este nou, in intregime ori se prezinta in variante
complicate) sau partial (numai prin explicatii, numai prin material - in cazul
jocurilor cunoscute), de la inceputul jocului sau se completeaza pe parcurs. In
aceasta orientare prealabila, accentul continua sa cada pe sarcina didactica,
elemente de joc, reguli. Totodata se mentin aceleasi rigori cu privire la durata si la
calitatea acestui moment introductiv al jocului. In desfasurarea jocului se
alterneaza momentele care apartin conducatorului jocului - educatoarea (in prima
etapa) si copil (cand se repeta).
La grupa mare, o deosebita atentie se acorda calitatii jocului, care se
constituie ca o rezultanta a mai multor factori: activizarea corecta, prompta a
copiilor, exprimarea lor corecta din punct de vedere gramatical, rapiditatea
inchegarii raspunsurilor, intonatia adecvata, modelarea intensitatii vocii etc.
Pe parcursul jocului se accentueaza asupra caracterului de intrecere (cine
rezolva repede si bine), tinand seama de toate regulile jocului. Intrecerea se poate
declara frontal intre toti copiii, ori in doua sau mai multe echipe. Punctajul se
realizeaza fie prin aportul fiecarui membru al echipei, fie prin aportul
reprezentantului echipei.
Se recomanda consemnarea rezultatelor obtinute, in grafice, pentru a fi mai
evident clasamentul final, care vizeaza calitatea muncii depuse. De asemenea,
creste foarte mult rolul opiniei colectivului in alegerea reprezentantilor, in
aprecierea raspunsurilor, precum si supravegherea respectarii regulii sau in
solutionarea conflictelor.
In special la aceasta grupa, in cadrul careia se intensifica pregatirea copiilor
pentru scoala, se impune exersarea vorbirii fiecarui copil in parte, in aceleasi
cerinte de tact pedagogic si conditii de stimulare si incurajare a copiilor pe planul
gandirii si exprimarii cu voce tare.
In incheierea jocului didactic se analizeaza aportul fiecarui copil, se declara
castigatorii si se impart recompensele (care trebuie sa vizeze diverse aspecte, in
raport cu progresul inregistrat de fiecare copil in parte).
Aceasta se realizeaza prin jocurile didactice care exercita o influenta
multilaterala asupra dezvoltarii psihice a copiilor, contribuind la dezvoltarea lor
intelectuala, la educarea spiritului de observatie, a imaginatiei creatoare, a gandirii
si limbajului, deprinzandu-i cu o munca intelectuala independenta, necesara la
scoala.
3.3.4.CONSIDERATII METODICE PRIVIND ORGANIZAREA SI
DESFASURAREA JOCURILOR DIDACTICE MATEMATICE IN
INVATAMANTUL PRIMAR
Reusita jocului didactic matematic este conditionata de proiectarea,
organizarea si desfasurarea lui metodica, de modul in care cadrul didactic stie sa
asigure o concordanta deplina intre toate elementele ce-l definesc.
Pentru aceasta, cadrul didactic va avea in vedere urmatoarele cerinte de baza:
pregatirea jocului didactic;
organizarea judicioasa a cestuia;
respectarea momentelor jocului didactic;
ritmul si strategia conducerii lui;
stimularea elevilor in vederea participarii active la joc;
asigurarea unei atmosfere prielnice de joc;
varietatea elementelor de joc (complicarea jocului, introducerea altor
variante etc.).
Pregatirea jocului didactic presupune studierea atenta a continutului
acestuia, a structurii sale, pregatirea materialului si elaborarea planului jocului
didactic.
Organizarea jocului didactic matematic necesita o serie de masuri.
Astfel, trebuie sa se asigure o impartire corespunzatoare a elevilor clasei in functie
de actiunea jocului si uneori, chiar o reorganizare a mobilierului salii de clasa
pentru buna desfasurare a jocului, pentru reusita lui in sensul rezolvarii pozitive a
sarcinii didactice.
O alta problema organizatorica este aceea a distribuirii materialului
necesar desfasurarii jocului. In general, materialul se distribuie la inceputul
activitatii de joc, si aceasta pentru urmatorul motiv: elevii cunoscand in prealabil
materialele didactice necesare jocului respectiv, vor intelege mult mai usor
explicatia cadrului didactic referitoare la desfasurarea jocului. Acest procedeu nu
trebuie aplicat in mod mecanic. Exista jocuri didactice matematice in care
materialul poate fi impartit elevilor dupa explicarea jocului.
Organizarea judicioasa a jocului didactic are o influenta favorabila asupra
ritmului de desfasurare a acestuia, asupra realizarii cu succes a scopului propus.
Desfasurarea jocului cuprinde, de regula, urmatoarele momente:
introducerea in joc (discutii pregatitoare);
anuntarea titlului jocului si a scopului acestuia;
prezentarea materialului;
explicarea si demonstrarea regulilor jocului;
fixarea regulilor;
executarea jocului de catre elevi;
complicarea jocului; introducerea unor noi variante;
incheierea jocului (evaluarea conduitei de grup sau individuale).
Introducerea in joc , ca etapa, imbraca forme variate in functie de tema
jocului. Uneori, atunci cand este necesar sa familiarizam elevii cu continutul
jocului, activitatea poate sa inceapa printr-o scurta discutie cu efect motivator.
Alteori, introducerea in joc se poate face printr-o scurta expunere care sa
starneasca interesul si atentie elevilor. In alte jocuri, introducerea se poate face prin
prezentarea materialului, mai ales atunci cand de logica materialului este legata
intreaga actiune a elevilor. Introducerea in jocul matematic nu este un moment
totdeauna obligatoriu. Propunatorul poate incepe jocul anuntand direct titlul
acestuia.
Anuntarea jocului trebuie facuta sintetic, in termeni, precisi, fara cuvinte
de prisos, spre nu a lungi inutil inceputul acestei activitati.
Explicarea jocului este un momente hotarator pentru succesul jocului
didactic matematic este demonstrarea acestuia. Cadrului didactic ii revin
urmatoarele sarcini:
sa-i faca pe elevi sa inteleaga sarcinile ce le revin;
sa precizeze regulile jocului, asigurand insusirea lor rapida si corecta de
catre elevi;
sa prezinte continutul jocului si principalele lui etape, in functie de regulile
jocului;
sa dea indicatii cu privire la modul de folosire a materialului didactic;
sa scoata in evidenta sarcinile conducatorului de joc si cerintele pentru a
deveni castigatori.
Fixarea regulilor. Uneori, in timpul explicatiei sau dupa explicatie, se
obisnuieste sa se fixeze regulile transmise. Acest lucru se recomanda, de regula,
atunci cand jocul are o actiune mai complicata, impunandu-se, astfel, o subliniere
speciala a acestor reguli.
Executarea jocului . Jocul incepe la semnalul conducatorului jocului. La
inceput acesta intervine mai des in joc, reamintind regulile, dand unele indicatii
organizatorice. Pe masura ce se inainteaza in joc sau elevii capata experienta
jocurilor matematice, propunatorul acorda independenta elevilor, ii lasa sa
actioneze liber.
Se desprind, in general, doua moduri de a conduce jocul elevilor:
conducerea directa (invatatorul avand rolul de conducator al jocului);
conducerea indirecta (conducatorul ia parte activa la joc, fara sa interpreteze
rolul de conducator).
Pe parcursul desfasurarii unui joc didactic matematic, cadrul didactic
poate trece de la conducerea directa la cea indirecta sau le poate alterna.
3.3.5. LOCUL, ROLUL SI IMPORTANTA JOCULUI DIDACTIC MATEMATIC
Jocurile didactice organizate in lumina cerintelor psihologiei invatarii
reprezinta un mijloc activ si eficace de instruire a prescolarilor. Acest tip de
activitate, cu un aparent aspect de divertisment, este, in fond, o activitate apta sa
raspunda unor importante obiective ale procesului instructiv-educativ.
Prin jocul didactic, copilul isi angajeaza intreg potentialul psihic, isi dezvolta
spiritul de cooperare, de echipa, isi cultiva initiativa, vointa, inventivitatea,
flexibilitatea gandirii.
Asimilarea cunostintelor matematice de la cea mai frageda varsta are o
importanta deosebita, stimuland dezvoltarea intelectuala generala a copilului si
influentand pozitiv dinamica vietii sale spirituale.
Prin jocul didactic se faciliteaza asimilarea cunostintelor matematice,
formarea unor deprinderi de calcul matematic, realizand imbinarea armonioasa
intre invatare si joc.
Folosirea jocului didactic in predarea matematicii are numeroase avantaje
pedagogice, cum ar fi:
constituie o tehnica atractiva de explicare a unor notiuni abstracte, dificil de
predat pe alte cai;
angajeaza la lectie si copiii timizi si pe cei slabi si dezvolta spiritul de
cooperare, ceea ce duce la cresterea gradului de coeziune a grupei de elevi;
constituie o admirabila modalitate de a-i determina pe copii sa participe
activ la lectie;
permite urmarirea progresului inregistrat de copil, permite observatii
prognostice privind ritmurile individuale de maturizare intelectuala si afectiva;
observarea modului de manifestare a copilului in cadrul activitatilor de joc
didactic matematic permite aprecierea individualizata a momentului (varstei) optim
de intrare in clasa I, grupa pregatitoare fiind recunoscuta ca avand drept obiective
pe cele care vizeaza antrenarea raportului pentru inceperea scolaritatii.
Jocul didactic matematic are un rol deosebit in amplificarea actiunii formative a
gradinitei, in primul rand prin faptul ca poate fi inclus in structura activitatii
comune, realizand astfel o continuitate intre activitatea de invatare si cea de joc.
Jocul didactic matematic are o eficienta formativa crescuta in situatia
consolidarii si verificarii cunostintelor, in etapa predarii procesului de invatare a
unui joc nou constituind o sarcina complexa pentru copii.
Jocul didactic matematic este un mijloc eficient de evaluare, aratand in ce
masura copiii si-au insusit cunostintele necesare, gradul de formare a
reprezentarilor matematice, a priceperilor si deprinderilor de a realiza sarcinile in
succesiunea data de educatoare, de a se integra in ritmul cerut, de a da raspunsuri
corecte si prompte.
Jocul didactic matematic exercita o influenta deosebita asupra dezvoltarii
intelectuale a copiilor, asupra formarii priceperilor (de grupare, comparare,
ordonare a multimilor), ajuta la educarea spiritului de observatie, la exersarea
operatiilor gandirii (analiza, sinteza, comparatia, clasificarea), la dezvoltarea
limbajului in general, a celui matematic in special, a imaginatiei si atentiei
voluntare.
Numeroase jocuri organizeaza procesul perceperii analitico-sintetice a
insusirilor caracteristice ale obiectelor (constituirea grupelor si gasirea
asemanarilor dintre obiecte). Prin joc didactic matematic se dezvolta perceptia
spatiului ("Unde au asezat jucaria").
De asemenea, jocul didactic matematic contribuie la realizarea sarcinilor
educatiei morale: dezvoltarea stapanirii de sine, a autocontrolului, a spiritului de
independenta, a disciplinei constiente, a perseverentei, a unor calitati de vointa si
caracter, aspecte atat de necesare in activitatea de invatare a viitorului scolar.
Restabilind un echilibru in activitatea copiilor, jocul didactic matematic
fortifica energiile intelectuale si fizice ale acestora, constituind o prezenta
indispensabila in ritmul accentuat al activitatilor din gradinita.