johann heinrich pestalozzi original

8/17/2019 Johann Heinrich Pestalozzi Original

1/17

Universitatea din Bucuresti

Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei Filiala Buzau

Departamentul Pedagogiei Invatamantului Primar si Prescolar

Disciplina: Doctrine Pedagogice

Johann Heinrich Pestalozzi

(!"#$%&!'

Pro) *oord : Lector.Univ.Dr. Rafaila Elena

Studente: Balan Marilena

Pescaru Elena Simona

Stefan (cas.Gavrila) Roxana Violeta

u!rins

@


2/17

".Viata si o!era lui #o$ann %einric$ Pestalo&&i.......................!a'

. Sco!ul i miloacele e*uca iei..............................................!a' + ș ț

,. E*uca-ia n conce!-ia lui #o$ann %einric$ Pestalo&&i........!a' /

Educaţia fzică Educaţia intelectuală Educatia morală Educaţia prin muncă

0. oncl..................................................................................................!a' "0

1. Bi2lio'rafie........................................................................................!a' "1

1


3/17

".Viata si o!era lui #o$ann %einric$ Pestalo&&i

Johann Heinrich Pestalozzi (1746 – 1827) a fost un celebru pedagog elveian !i

totodat" un e#ponent al $o%antis%ului& care a contribuit la refor%area 'nv""%ntului din

lu%ea 'ntreag" prin ideile sale

*l a fondat %ai %ulte instituii de 'nv""%nt& att 'n +er%ania ct !i 'n regiunile din

*lveia 'n care se vorbe!te li%ba francez" !i italian"

, scris %ai %ulte lucr"ri 'n care e#plic" principiile sale %oderne de

'nv""%nt& dintre care a% putea a%inti pe cele %ai i%portante-

• Ora de sear" a unui sihastru (178.)&• Leonard !i Gertruda (1781)• Cum î !i înva" Gertruda copiii (18.1)

, '%bog"it coninutul si %etodele 'nv""%ntului pri%ar& fiind considerat 'nte%eietorul

!colii populare /atorit" ideilor pedagogice ale lui Pestalozzi& analfabetis%ul a putut fi

eradicat co%plet 'n *lveia& 'nc" de la 'nceputul secolului al 00lea

Pestalozzi sa n"scut pe 12 ianuarie 1746& la 3urich& 'n *lvetia ncepnd cu anul 1751& a

ur%at ollegiu% Hu%anitatis& unde a 'nv"at istorie !i li%bi clasice Pe ti%pul vacanelor

Pestalozzi& orfan fiind& tr"ia la bunicul %atern& care era preot 'ntro %ic" localitate& Honng

%preun" cu acesta& obi!nuia s" se deplaseze pe la casele enoria!ilor& cunoscnd astfel s"r"cia

'n care tr"ia lu%ea la ar" !i consecinele faptului c" p"rinii obi!nuiau s"si tri%it" copiii

s" lucreze 'n fabric" 'nc" de la o vrst" fraged"

gnorana !i incapacitatea acestor oa%eni de a se auta au l"sat o i%presie puternic" asupra

tn"rului Pestalozzi& care la ghidat spre viitoarele sale idei despre educaie Pestalozzi a fost

educat pentru a deveni un preot dar& sub influena lecturilor din eanac9ues $ousseau a

ur%at studii uridice /up" o serie de esecuri 'n carier" !i 'n afaceri& Pestalozzi 'ncepe

s" scrie !i e#pune ideile pedagogice sub for%a %ai %ultor povestiri& care au aceia!i doi eroi

principali& :eonard !i +ertrude

2


4/17

+ertrude este o fe%eie si%pl" dintro fa%ilie s"rac" de la ar"& soie !i %a%"& care

'nva" copiii cu% s" tr"iasc" vertical din punct de vedere %oral& 'n credin" !i cu dragoste

fa" de /u%nezeu

ele patru volu%e ale povestirii& publicate la diferite intervale pe parcursul a dou" decenii&sau bucurat de un succes deosebit !i au pus bazele unui adev"rat siste% de educaie

deile lui Pestalozzi au fost cunoscute !i sau bucurat de aprecierea celor %ai i%portante

personalit"i ale culturii ger%ane de atunci- +oethe !i Herder

;chi%b"rile politice care au ur%at in ur%a $evoluiei


5/17

,cesta a fost ti%pul 'n care Pestalozzi a %editat la se%nificaia unei %etode universale

de educaie& care ur%a s" se aplice 'n instituiile viitoare , avut ocazia s"!i pun" 'n practic"

ideile la !colile celebre unde a lucrat& la Eeuhof& ;tans !i Burgdorf& idei 'n care el considera

c" orice 'nelegere poate fi realizat" printro secven" ordonat" psihologic ;uccesele erau

evidente /e regul"& dup" nu%ai opt luni de predare 'n siste%ul lui Pestalozzi& copiii de 56

ani erau capabili s" citeasc"& s" scrie& s" deseneze !i s" 'neleag" arit%etica ele%entar"

Cn succes deosebit la avut !i cartea lui Pestalozi intitulat" FCum î !i înva" Gertrude

copiii”, ?etoda sa este de a 'ncepe de la u!or la %ai greu ;e 'ncepe cu observaia& trecnd

apoi de la observaie la con!tientizare& de la con!tientizare la vorbire Cr%eaz" %"surarea&

desenul& scrierea& nu%erele& !i apoi raiona%entul

artea a avut un i%pact profund att asupra opiniilor pedagogice ale epocii& ct si 'n

practica educaiei

/atorit" acestui succes literar& oa%eni din toate p"rile *lveiei !i +er%aniei au venit

s" vad" >coala lui Pestalozzi din Burgdorf >coala a crescut ui%itor !i a fost totodat" !i un

succes financiar u toate acestea& >coala nu a putut face ceea ce ar fi dorit cel %ai %ult

Pestalozzi- educaie pentru cei s"raci

n aceste condiii& el a adresat guvernului elveian un ?e%oriu& 'n care a ar"tat c" ar

dori s" aib" %ai %ulte posibilit"i de a asigura educaie pentru cei s"raci /rept

r"spuns& guvernul a tri%is doi co%isari pentru a investiga activitatea lui Pestalozzi la

Burgdorf

,ce!tia au for%ulat concluzii favorabile& iar guvernul a decis s" transfor%e >coala lui

Pestalozzi 'n nstitut Eaional al *ducaiei 'ntreinut de c"tre stat Personalul nstitutului a

pri%it salarii fi#e de la stat !i de ase%enea statul a cheltuit bani pentru publicarea %anualelor

scrise de c"tre Pestalozzi !i de c"tre personalul s"u

u ace!ti bani au fost tip"rite %anualele-

ABC-ul Percepţiei, Lecţii privind observarea relaţiilor dintre numere şi Cartea

amei!

4


6/17

:a acest nstitut au auns s" predea profesori celebri ai vre%ii& iar fa%ilia lui Pestalozzi&

soia !i copiii lui& sau %utat pentru a tr"i 'n nstitut

n 18.2 & a fost deputat la Paris & !i a f"cut tot ce ia stat 'n putere s" 'l i%plice pe

Eapoleon 'n progra%ul naional de educaieG dar %arele cuceritor a spus c" nu se deraneaz" pentru alfabet

sau oferit 'n schi%b& pentru reorganizarea nstitutului& cl"dirile unei %"n"stiri vechi&

unde a funcionat un an& dup" care nstitutul a fost %utat la verdon& pe %alul lacului

Eeuchatel& 'ntrun castel din secolul al 0lea Perioada de la verdon& de dou" decenii

(18.51825)& a fost 'n fapt cea %ai 'ndelungat" !i %ai productiv"

,ici au 'nceput s" vin" 'n vizit" profesori !i elevi din toat" *uropa +uvernele %ai%ultor "ri !iau tri%is aici speciali!ti 'n educaie& ca s" studieze cu Pestalozzi %odalitatea de

punere 'n practic" a unui siste% si%ilar 'n cadrul propriilor lor naiuni ncepnd cu anul

18.7& aici apare cu regularitate !i pri%a revist" european" consacrat" proble%elor pedagogice&

"ie #ochenschri$t $ur enschenbildun%, o publicaie care coninea inclusiv discuii filosofice

cu privire la educaie !i la raporturile nstitutului cu p"rinii !i publicul

:a verdon& puteau studia elevi de orice vrst"& repartizai pe grupe & 'n siste%ul pe

clase !i pe lecii& iar coninuturile de 'nv""%nt au constat din studiul li%bilor (ger%an"&

francez"& latin" !i greac") !i din discipline precu%- geografie& istorie natural"& istorie politic"&

literatur"& arit%etic"& geo%etrie& topografie& desen& scris !i %uzic"

,ici a studiat pedagogie cu Pestalozzi& 'ntre 1818182.& !i transilv"neanul ;tephan

:udIig $oth (n"scut 'n 17=6 la ?edia!& decedat 'n 184= la lu)& care a teoretizat ulterior

%etodele de predare a li%bilor str"ine


7/17

pentru con!tiin"& 'n Jsi%ul internK& 'n pacea sufleteasc" !i credina 'n /u%nezeu ;iste%ul

de invata%ant creat de c"tre Pestalozzi a fost adoptat cu repeziciune 'n %ulte "ri ale lu%ii

Pe la 1815& 'ntre profesorii !colii au 'nceput ne'nelegeriL disensiuni& iar ulti%ii zece

ani ai lui Pestalozzi au fost %arcai de oboseal" !i tristee n 1825 sa retras la Eeuhof !i dup"ce !ia scris aventurile deo via"& ca !i ulti%a lucrare& C&ntecul Lebedelor & a %urit la Brugg

?etoda nu%it" Pestalozzi a fost utilizata !i de c"tre >coala cantonal" din ,arau

(*lvetia)& unde a studiat 'ntre alii celebrul fizician ,lbert *instein :a %aturitate&

re%e%ornd anii de studii& *instein aprecia la superlativ %etodele pedagogice de aici& ar"tnd

superioritatea educaiei bazat" pe aciune liber" !i responsabilitate personal"& prin co%paraie

cu o educaie bazat" pe autoritate e#terioar"

,vntul pe care la luat *uropa Dccidental" 'n secolul al 00lea pe toate planurile –

'n cultur"& civilizaie !i tehnic" – se datoreaz" f"r" 'ndoial" !i apariiei 'n %ai %ulte "ri a

unui siste% de educaie public" deschis pentru toate categoriile sociale& siste% a c"rui

piatr" de te%elie a fost pus" de c"tre %arele pedagog ohann Heinrich Pestalozzi

. Sco!ul i miloacele e*uca iei ș ț

6


8/17

/up" aceast" a%pl" prezentare a %o%entelor se%nificative din via a %arelui pedagogțelve ian se cuvine s" fie subliniate ideile sale funda%entale :a Pestalozzi devine %aițevident" dect la predecesorii s"i tendin a de a construi o teorie tiin ific" asupra educa ieiț ș ț ț

'nte%eiat" pe legile naturii& 'ndeosebi pe legile cunoa terii u%ane& ale %odului 'n care spiritulșnostru se ridic" de la intui ii confuze la no iuni clareț ț

Pornind de aici %arele pedagog stabile te scopul educa iei- dezvoltarea for elor interneș ț țspecifice naturii u%ane for a fizic"& intelectual" i %oral"& aceasta din ur%" e considerat" oț șenergie voluntar"& o for " necesar" %oralit" ii& dar nu %oral" prin ea ins" i ,ceste for e leț ț ș țg"si% la origine sub for%" de ger%ene sau predispozi ie n ace ti ger%eni g"si% un ele%entț șco%un& favorabil ac iunii educative i anu%e tendin a de dezvoltare /up" cu% s"%n a pus"ț ș ț ț'n p"%nt tinde a deveni plant"& tot astfel predispozi ia tinde a deveni for " $ealizarea acesteiț ț

tendin e de dezvoltare depinde 'n %are parte de educa ieț ț

D%ul& '%preun" cu toate for ele de care dispune 'n for%" poten ial"& este opera naturiiț țcreatoare ,ctualizarea i perfec ionarea acestor for e este o neecesitate gneral" a o%enirii iș ț ț șdatoria educa iei ns"& precu% 'n organis%ul fizic diferitele organe& de i au fiecare activitateaț șlor& se unesc pentru a asigura dezvoltarea 'ntregului tot a a i for ele suflete ti sunt strnsș ș ț șlegate & tinznd c"tre acela i scopș

n acest sens Pestalozzi vorbe te despre Jspiritul co%un al organis%uluiK care esteșat%osfera sufleteasc"& %ediul psihic in care se dezvolt" for ele o%ene ti& el le d" acestoraț șdirective& de el depinde coloritul lor %oral ;" presupune%& spre e#e%plu doi indiviziinzestra i cu acceea i for " fizic"& cu acceea i inteligen " i energie voluntar"G unul ins" fiindț ș ț ș ț ș'nsufle it de credin a 'n /u%nezeu i iubirea aproapelui i cel"lalt de senti%ente egoiste /e iț ț ș ș șfor ele lor sunt egale& sigur c" rezultatele nu vor fi acelea i& fiindc" tendin a co%un"& bazaț ș țar%oniei for elor nu este aceea i 'n a%bele cazuri


9/17

att ct e posibil f"r" a periclita leg"tura dintre aceasta i stnc" Drice sl"bire a acesteișleg"turi reprezint" un pericol de pr"bu ire pentru construc ia noastr"G stnca r"%ne eternș țneclintit" /eci ct" vre%e vo% %en ine ne tirbit" leg"tura dintre edificiul educa iei i stncaț ș ț șlegilor noastre psihice naturale& opera educativ" va fi& pe ct de util" pe att de solid"

,stfel Pestalozzi afir%" necesitatatea de a 'nte%eia pedagogia pe psihologie

Pestalozzi afir%" c" legile naturale care condi ioneaz" evolu ia o%ului sunt opera luiț ț/u%nezeu& 'n ti%p ce dezvoltarea for elor sale se datoreaza %ediului social *duca ia esteț țrezultatul influen ei inten ionate i siste%atice pe care educatorul o e#ercit" asupra for elor iț ț ș ț ș

predispozi iilor noastre ultura %ediului social poate fi ar%onizat" cu legile invariabile alețnaturii u%ane& iar educatia trebuie s" se confor%eze acestora /e aici ur%eaz" posibilitatea ișnecesitatea unei tiin e generale a edica iei ,sfel Pestalozzi spunea c" K %aterialul pe careș ț țvrea s"l cultive i s"l for%eze educatorul e 'nsu i o%ul /e aceea el& educatorul trebuie s"lș șcunoasc" de aproape i e#act pe acesta& ca un gr"dinar bun care vrea s" cultive cu pricepereșcele %ai delicate plante& de cnd r"sar pn" la coacerea fructelor lorEu e#ist" pe p"%ntnici o carier" care s" presupun" o %ai adnc" cunoa tere a naturii o%ene ti i o %ai %areș ș șcapacitate i abilitate de a o trataș

Pestalozzi recunoa te c" teoria f"r" practic" nu este suficient"& dar consider" teoria cașo stea conduc"toare& f"r" de care pedagogul este intotdeauna e#pus sa r"t"ceasc" dru%ul nlucr"rile sale Pestalozzi afir%" necesitatea dezvolt"rii si cultiv"rii stiin ei pedagogice si cerețchiar si statului sa 'ncuraeze cercet"rile pedagogice i s" aute la r"spndirea culturiiș

pedagogice

Principiul general valabil pentru toate ra%urile educa iei este acela c" fiecare for "ț țtrebuie s" se dezvolte ori prin sine 'ns" i& ori cu autorul unei for e str"ine& 'ns" de aceea iș ț șnatur"

,stfel credin a trebuie dezvoltat" prin credin "& iubirea prin iubire& nu prinț țra iona%ente asupra dog%elor religioase i senti%entelor altruste& iar ra iunea trebuieț ș țdezvoltat" prin cugetare nu prin %e%orarea unor lucruri ne'n elese


10/17

,. E*uca-ia n conce!-ia lui #o$ann %einric$ Pestalo&&i

Pornind de la acest principiu& Pestalozzi a alaborat teoria 'nv" "%ntului ele%entar&ț

prezentat" 'n lucrarea Ju% ' i 'nva " +ertruda copiiiK *l nu are 'n vedere o coal" de unș ț șanu%it grad& ci o instruire care ' i propune s" 'nceap" cu ele%entele de baz" ale fiec"ruișobiect de 'nv" "%nt apte sa sti%ulezedezvoltarea for elor interne ala copiluluiț ț

on inutul 'nv" "%ntului ele%entar ar trebui s" cuprind"- educa ia fizic"& educa iaț ț ț țintelectual"& educa ia %oral" i educa ia prin %unc"ț ș ț

Educatia fzică are ca scop dezvoltarea forțelor zice ale copilului și se

întemeiază pe tendința rească spre mișcare a copilului !estalozzi

numește e"ercițiile# întemeiate pe mișcările naturale ale or$anismului#

$imnastica naturală sau elementară %l a le$at educația zică de

pre$ătirea copilului pentru muncă# recomand&nd efectuarea unor e"erciții

care să stea la 'aza formării priceperilor practice# dar și a trăsăturilor de

caracter# un re$im alimentar simplu# (ocurile recreative și instructive#

munca manuală )n ceea ce privește educația intelectuală# !estalozzi se prezintă ca un

adept al culturii formative *acă scopul educației intelectuale a copilului

este dezvoltatea forței intelectuale și dacă orice forță se dezvoltă prin ea

însăși# adică prin e"ercițiu# atunci și inteli$ența se va forma tot pe o astfel

de cale +ceastă formare nu este posi'ilă fără un volum oarecare de

cunoștințe# care să mi(locească punerea în funcțiune a inteli$enței

,nstruirea este# asadar# un mi(loc care servește la producerea de ener$ie

intelectuală +cesta este principiul culturii formative

,nstruirea nu tre'uie să introducă nimic $ata prelucrat și structurat în intelectul

copilului# ci numai să dezvolte forțele e"istente de(a în el și datorită cărora va

putea să asimileze ceea ce îi este adus la cunoștință# prin efort propriu +stfel

concepută# instruirea nu este altceva dec&t un e"ercițiu al forțelor su-etești )n

concluzie# școlii îi revine at&t sarcina de a.i informa# c&t și de a.i forma pe elevi#

cu accentul pus pe cel de.al doilea aspect

!estalozzi este primul peda$o$ care a formulat e"plicit principiul formativ

al învățăm&ntului !lec&nd de la distincția pe care !estalozzi o realizează între

formare și informare# mai t&rziu se vor contura două mari direcții în peda$o$ie/

0


11/17

a urentul culturii materiale# care considera că menirea școlii este de a

transmite informații elevilor

' urentul culturii formale# care reducea acest rol la dezvoltarea psiică a

elevului# uneori numai la dezvoltarea proceselor lui de cunoaștere

)n pro'lema metodei de instruire# !estalozzi este un adept al intuiției#

considerată izvorul oricărei cunoștințe +ceastă metodă a făcut accesi'ile

pentru copii de 0.1 ani numeroase noțiuni de $eometrie# precum și noțiuni de

fracție zecimală și fracție ordinară ăut&nd să perfecționeze procesul instructiv

pas cu pas# !estalozzi a a(uns la procedee proprii ale unui învățăm&nt formal# prin

e"celență ver'al# ca acela al re$lării ritmului de repetare prin 'ătăi din palme#

care favorizau învățarea mecanică# pe de rost

rice cunoștință tre'uie să provină de la intuiție și să poată redusă la

intuiție !entru a dezvolta inteli$ența copiilor de v&rstă mică nu tre'uie să

raționăm cu ei# ci să.i a(utăm să.si mărească treptat cercul intuițiilor și să.i

învățăm un lim'a( care să poată e"prima toate reprezentările pe care natura#

societatea și arta le oferă +șa cum losoful ene *escartes sta'ilea claritatea și

distincția drept criterii certe ale cunoașterii# și !estalozzi îi pretinde profesorului

să ve$eze ca orice cunoștință să e însușită clar și distinct de copil# condiție

esențială a învățării temeinice și a dezvoltării inteli$enței

,nstruirea tre'uie să constituie o trecere continuă de la intuiție la noțiune#

de la concret la a'stract i atunci# învățăm&ntul va avea ca punct de plecare

lucrurile familiare copilului 9pre deose'ire de omenius# care prin intuiție voia să

asi$ure elevilor mai ales posi'ilitatea de a le$a de ecare cuv&nt învățat

reprezentarea corectă a o'iectului desemnat prin intermediul lui# !estalozzi avea

în vedere do'&ndirea noțiunilor clare !entru el# intuiția constituie doar un prim

pas spre $eneralizare %a are rolul de a asi$ura nu numai informarea su' formareprezentărilor și $eneralizărilor# ci și formarea# dezvolt&nd or$anele de simț#

$&ndirea și vor'irea copilului

!entru !estalozzi# o'servația# percepția senzorială# reprezintă 'aza

cunoașterii ,nstruirea tre'uie să înceapă# așadar# cu e"periența imediată a

copilului# cu studiul mediului încon(urător# cunoștințele do'&ndite în acest fel

urm&nd mai apoi să e prinse în conținutul noțiunilor veiculate prin intermediul

lim'a(ului ,ntuiția ridicată la ran$ul de principiu a'solut# va începe cu însușirile$enerale ale lucrurilor# va continua cu cele specice lucrurilor de aceeași specie

1


12/17

și apoi cu cele individuale !estalozzi vor'ește despre trei însușiri $enerale/

numărul# forma și numele &nd se studiază numărul lucrurilor de același fel#

dintr.un loc sau altul# se învață și aritmetica &nd se intuiește forma lucrului se

învață $eometria# desenul# lucrul manual &nd se învață diferite denumiri ale

lucruluise fac e"erciții de vor'ire +stfel# se poate considera că intuiția este un

mi(loc de a provoca și e"ercita c&t mai multe resorturi ale su-etului copilului

,ndicația lui !estalozzi este ca intuiția să se facă pe calea mai multor simțuri#

pentru e"ercitarea și dezvoltarea lor# c&t și pentru si$uranța și claritatea

cunoștințelor *e asemenea# ea tre'uie să se facă în str&nsă le$ătură cu

activitatea practică !estalozzi indică și etapele desfășurării unei lecții# treptele

psiolo$ice er'artiene de mai t&rziu# țin&nd seama de faptul că su-etul elevului

desfăsoară o activitate sistematică și continuă pentru claricarea cunoștințelor %lconsideră că realizarea unei lecții presupune parcur$erea următoarelor etape/

• perceperea izolată a elementelor unui lucru sau a ideilor# după normele

sta'ilite# analiza

• trecerea lor în serii psiolo$ice# adică elementul sau lucrul intuit se va

compara cu altele asemănătoare# sta'ilindu.se ideea sau noțiunea#

sinteza

• recapitularea tuturor elementelor dintr.un între$

• inte$rarea tuturor cunoștințelor do'&ndite în ansam'lul cunoașterii de

care dispune de(a elevul

)n opinia lui !estalozzi# instruirea nu este altceva dec&t o claricare

continuă și pro$resivă a noțiunilor# care se realizează prin intermediul sintezei

,ntuițiile tre'uie sintetizate# pentru ca mai apoi# să se formeze noțiuni pe calea

$eneralizării și a'stractizării :a r&ndul lor# noțiunile vor sintetizate# pentru a ne

ridica la noțiuni mai $enerale șamd

eferitor la educația morală# !estalozzi a preluat de la ousseau

ideea de a o întemeia pe viața afectivă a copilului# dar în timp ce

ousseau considera că se poate vor'i de sentimente morale de pe la

v&rsta de 15 ani# !estalozzi contează pe e"istența acestora încă de

la o v&rstă fra$edă %lementul esențial al vieții afective este

sentimentul de dra$oste# care se manifestă mai înt&i pentru mem'rii

11


13/17

familiei și pe măsură ce copilul vine în contact cu tot mai mulți

semeni# se va e"tinde la toți oamenii# pentru ca în cele din urmă să.

si formeze conștiința apartenenței la umanitate !otrivit principiului

că ecare forță tre'uie să se dezvolte prin ea insăși# !estalozzi cere

ca dispoziția favora'ilă moralității să e realizată prin perceperea

intuitivă a iu'irii și a credinței# din raporturile instinctive pe care le

are copilul cu mama sa ,u'irea și credința pentru mama sa îl va

determina să.i iu'ească și pe alții ealizarea educației morale presupune parcur$erea următoarelor

etape/

• producerea unei dispoziții su-etești favora'ile moralității

• e"ercitarea moralității# adică formarea 'unelor deprinderi

• însușirea ma"imelor și perceptelor morale

+ceste etape sunt considerate ca succesive# deși nu pot parcurse dec&t

în această ordine ;iața morală a copilului nu poate susținută de convin$eri

morale raționale# cum se înt&mplă la adult 9e pot produce însă o serie de

sentimente favora'ile vieții morale < iu'irea#încrederea# recunoștiința# datorită

pe de o parte# intuiției morale pe care i.o asi$ură copilului viața familială# pe dealtă parte# le$ăturilor afective instinctive dintre el și părinți =amilia educă prin

fapte și nu prin cuvinte !e 'aza acestor sentimente este posi'ilă e"ercitarea

moralități# căci se deose'ește de formarea deprinderilor pe cale pur mecanică#

disciplinară# adică fără conștiința valorii morale a faptelor săv&rsite 9entimentele

acestea fac posi'ilă# în lipsa normelor raționale#o motivare afectivă a actelor# le

dau valoare morală

u privire la raportul dintre reli$ie și morală# !estalozzi# la fel ca și>ant# consideră reli$ia ca ind în str&nsă le$ătură cu morala# de fapt#

fundamentul reli$iei este morala 9entimentele morale stau la 'aza sentimentelor

reli$ioase 9pre deose'ire de >ant# ele întemeiază morala și reli$ia nu pe o le$e

construită din principii raționale# ci pe sentiment !estalozzi așează la 'aza

educației reli$ioase sentimentul de dra$oste al copilului pentru mamă și

dispoziția spiritului care ne face să iu'im pe creatorul nostru :umea să e

prezentată copilului ?asa precum a ieșit din m&inile lui *umnezeu@ .cu

frumusețile# armonia și măreția ei. nu numai așa cum poate apărea ea.? plină deminciună și înșelăciune? !retudindeni# copilul să vadă un semn al divinității

12


14/17

opilul a(un$e să îm'rățișeze pe ?*umnezeu# lumea și mama sa într.un sin$ur și

același sentiment@ ele trei aspecte fundamentale ale educației Aintelectuală#

morală și reli$ioasă se desfășoarăîn str&nsă corelație în care mama# educatorul

natural are rolul esențial

!estalozzi conferă numai o 'ază intuitivă adevărului reli$ios# în

opoziție cu raționaliștii# care îi asi$ură o 'ază rațională %l consideră credința

drept un act sentimental# o convin$ere intuitivă +cest caracter intuitiv al

credinței reli$ioase e"plică faptul că ea poate veni în spri(inul moralității# în

momente critice# căci un sistem reli$ios rațional nu este accesi'il copilului și nici

ecient în com'aterea atracțiilor seducătoare ale mediului social

dată realizată dispoziția su-etească favora'ilă moralității urmează

e"ercitarea ei# astfel spus# odată ce individul posedă sentimente morale# tre'uie

să.l deprindem cu manifestarea sinceră a acestora# în raporturile sale cu familia

și cu mediul social onvin$erea lui !estalozzi era că ma"imele și le$ile morale

presupun ca o condiție sine Bua non sentimentele și actele morale# pentru a avea

puterea de convin$ere și in-uență practică asupra voinței umane *e altfel#

preceptele morale nu sunt accesi'ile copilului su' formă de noțiuni a'stracte# ci

numai pe cale intuitivă# însă intuiția moralității nu poate rezulta dec&t din

perceperea și e"ecutarea actelor morale ,nstruirea morală a'stractă nu poate accesi'ilă dec&t la o v&rstă mai mare# c&nd sentimentele si o'iceiurile au a(uns la

o mare dezvoltare și au luat o anumită direcție# care cu mare $reutate mai poate

scim'ată

!rin prelucrarea materialului intuitiv se formează noțiunile morale prin

$eneralizarea e"perienței do'&ndite se a(un$e la preceptele morale Cu vom

încerca să sta'ilim alte precepte# consideră !estalozzi# dec&t acelea pentru a

căror intuiție# elevul posedă e"periența necesară Cumai pornind de la faptele

elevului# dar și ale celor din (urul lui# vom a(un$e să.i asi$urăm normele morale

cu putere de convin$ere Cumai posed&nd un material intuitiv sucient și variat#

a cărui valoare este c&ntărită în 'alanța sentimentelor altruiste# elevul a(un$e să

dispună de principii morale cu o reală in-uență asupra caracterului 9entimentele

și o'iceiurile morale nu reprezintă doar niște trepte ale evoluției ma"imelor și

le$ilor morale raționale# care și.ar pierde valoarea odată cu realizarea principiilor

raționale# ci și elementele constitutive ale moralității# care se mențin ciar după

ce s.a sav&rșit formarea morală a individului

13


15/17

,nteresante sunt și considerațiile lui !estalozzi cu privire la educația

prin muncă *espre necesitatea învățării unei meserii vor'iseră

:ocDe și ousseau Eai mult dec&t aceștia# !estalozzi a reușit să

ela'oreze o teorie a unei îm'inări ecili'rate a muncii cu instruirea

)ntr.o mică scriere intitulată ? Schița unui memoriu despre legătura

dintre educația profesională și școlile elementare@# el prezintă

proiectul unei ? școli a muncii@ destinată copiilor săraci# în scopul

pre$ătirii lor pentru a.și putea c&ști$a în mod demn e"istența

!estalozzi propunea ca# în astfel de școli să se predea cunoștințe de

economie casnică# a$ricultură și mică industrie casnică !re$ătirea

teoretică tre'uie însoțită de însușirea unei meserii# deoarece

cunoașterea este inutilă# dacă nu se lea$ă de activitatea practică

!estalozzi milita pentru accesul tuturor copiilor la educație# indiferent de

starea socială din care proveneau %l se arăta nemulțumit de starea școlilor din

acel timp# care în loc să stimuleze cultura poporului# o zădărniceau# consider&nd

știința un scop în sine# independent de forța de cu$etare# simțire și voință a

elevului !entru înlăturarea stării culturale precare a poporului# el propunea

înințarea următoarelor tipuri de școli/ case ale copiilor


16/17

!estalozzi este primul peda$o$ care a formulat e"plicit principiul formativ

al învățăm&ntului de aceea# școlile pe care le.a înințat și condus s.au 'ucurat de

succes și au st&rnit interesul peda$o$ilor vremii !estalozzi a practicat cu succes

educația în școlile pe care le.a înințat și de la nivelul acestei practici s.a ridicat

la o profundă teorie peda$o$ică Cu a propus idei sau metode întru totul noi# dar

le.a dat o consacrare practică celor e"istente și le.a sta'ilit denitiv valoarea

,deile lui !estalozzi despre educație au fost continuate# în scurt timp# de =riedric

=rF'el și +dolf *iesterGe$# dar au avut un puternic impact în întrea$a $&ndire

peda$o$ică ce i.a urmat

+Ha cum a spus sin$ur# adevărata muncă a vieIii sale nu s.a desfăHurat în

Jur$dorf sau Kverdon +ceasta constă în principiile educaIiei pe care le.a

practicat# în dezvoltarea o'servaIiilor sale# în instruirea oamenilor pentru adeveni oameni în sensul deplin al cuv&ntului# în a'ordarea înIele$ătoare a

elevului de către profesor# al cărei e"emplu l.a lăsat în cele Hase luni de muncă

din 9tans

+ avut un efect considera'il asupra multor ramuri ale educaIiei# iar

in-uenIa lui este departe de a se terminat

BIBLIOGRAFIE

1 ,ntonescu +eorge , Pestalo((i i educa ia poporului!ș ț

15


17/17

2 ,lbulescu on & "octrine peda%o%ice, *ditura /idactic" i Pedagogic"&ș

Bucure ti& 2..=Gș

A uco onstantin &ș )storia peda%o%iei& *ditura Poliro%& a i& 2..1Gș

4 ;tanciu on +heorghe & )storia peda%o%iei& *ditura /idactic" iș

Pedagogic"& Bucure ti& 1==2Gș

16

johann heinrich pestalozzi original

Documents