\ î n p a g i n a a 4 - a : A gresorii M iroi Cozma şi \ictiraa Pavel lia id icsi işi m d isp ita u Ioc îb S e ia tAstă seară. în direct la N.CNi

d i s p o z i ţ i a d u m n e a v o a s t r ă

• "G h eo rg h e F u n a r îl a c u z ă p e p r e ş e d in te le I l ie s c u

c ă p r e g ă t e ş t e d e c l a n ş a r e a u n o r c o n f l i c t e

In te re m ic e îri T r a n s i lv a n ia ” ,

* Ion Iliescu "Biruit-a g i n d u l drept şi Jucid"

Pavel Haiducsi, unul dintre Pavel Haiducsi este una dintre şi dacă va reuşiră se înscrie la patronii complexului “Vegas” din victimele actelor de huliganism Tribunal, Pavel Haiducsi îşi va Petroşani, figurează în fruntea-comise de Miron Cozma şi de disputa primul loc pentru Senat listei candidaţilor pentru Senat cele şase gărzi de corp ale sale la . cu agresorul său, Miron Cozma, propuşi de Partidul Liber complexul “Vegas” din Petroşani, care şi-a depus candidatura ca Democrat Maghiar din România ia 24 mai 1996. Dacă PLDMR independent - filiala judeţului Hunedoara, nu va modifica listele de candidaţi

Realizatorul Lucian Danciu al postului de televiziune N.C.N. vă invită astăzi, începînd cu ora 19,15, la o nouă ediţie a emisiunii interactive "La dispoziţia dumneavoastră Principalele evenimente ale lunii septembrie yor li comentate ta direct, la solicitarea dumneavoastră, de gazetari reprezentînd '■'România liberă”, "Mesagerul transilvan, şi "Adevărul de Cluj”.

♦ Agenda/2♦ Rom vînturiIor/3

.♦ Pojiticâ/4♦ Artă - culturâ/5♦ Omul şi societatea/6♦ Publicitate/7-11 4 Sport/12 ^♦ Pagina cu tineri/l3♦ Economia/l4♦ Eveniment/lS♦ Ultima oră/l 6

p $

|

jso r mdepmden tANUL VII NR. 1783

ISSN 1220-3203VINERI

27 SEPTEMBRIE 1996 16 PAGINI 400 LEI

V rem ea va fi răcoroasă cu cerul mai mult acoperit. Local va mai ploua. Vîntul va sufla slab la moderat din NE. Temperaturile maxime ale zilei vor fi cuprinse între 13°-16°C. Izo la t ceaţă dimineaţa.Meteorolog: Ioan Giurgiu

In pagina a 16-a: haita privind starea probabilă a vremii, valabilă pentru azi

Ce se află în sp a te le guvernelor din um bră?

V A LER C H IO R E A N U

U n cunoscut şi apreciat comentator politic român scria recent, mirîndu-se foarte: “Cît va mai trece pînă ce oamenii aceştia (românii, adică - n.n.) cu înfăţişare

normală, dar cu mintea înceţoşată de generaţii de minciunile comuniste, vor pricepe că spaimele şi ignoranţa care îi apasă- şi de care ei nu sînt vinovaţi, ci sistemul represiv de unde se legitimează şi actualii conducători ai României - le sînt exploatate de aceiaşi conducători cu un cinism atroce, în dispreţul total a r identităţii lor de oameni şi -români?” întrebarea deznădăjduită era prilejuită de apariţia clipului publicitar al PDSR, în care chipul candidatului CDR, Emil Constantinescu, se transformă încqt în cel al regelui Mihai - clip pe care comentatorul respectiv îl credea capabil să-i influenţeze pe alegătorii români. Şi asta doar "pentru că alegătorii sînt cu mintea înceţoşată de minciunile vechi şi noi ale celor care au condus sau conduc ţara. .Nu s-a admis nici un moment că mintea românilor ar putea fi înceţoşată la fel de uşor şi de clipul publicitar al CDR, în care faţa lui Ion Iliescu se transformă, la fel de încet; în aceea a lui Nicolae Ceauşescu, sugestia inclusă fiind, în ambele cazuri, evidentă- la fel de adevărată şi la fel de mincinoasă. Dacă unele situaţii în care se pune singur preşedintele ţării amintesc de vrem urile trecute, nu trebuie uitat nici faptul că Emil Constantinescu a declarat că vrea să devină preşedinte pentru a preda puterea regelui Mihai. în numele acestei diferenţieri arbitrare, autorul comentariului ne sileşte să credem că numai acei români care îl vor vota, probabil, pe candidatul Ion Iliescu sînt cu . mintea înceţoşată, ceilalţi au “conştiinţa demnităţii istorice a neamului din care se trag”. O demnitate care ar trebui să-i determine pe români să-i voteze cu ochii închişi pe cei care îi sînt simpatici autorului comenţariului despre care este vorba. Numai că păcatele oamenilor politici sînt, în general, aceleaşi, indiferent că aparţin Puterii sau Opoziţiei. Toţi sînt dornici să se afle în fruntea ţării, să hotărască soarta românilor. Diferenţa este că Puterea are un guvern care o reprezintă, iar Opoziţia alcătuieşte mai multe guverne fantomă, care ar urma să reprezinte fracţiuni'ale acesteia în cazul cîştigării alegerilor. Cum poate alege românul din noianul de propuneri care i se fac? Pe guvernanţi nu îi mai crede, pentru că ei au promis multe şi au realizat puţine. Pe cei din Opoziţie iarăşi nu-i poate crede pentru că promisiunile lor sînt extravagante.-De ce să creadă că, după ce a păgubit mii de români depunători la SAFI, Viorel Cataramă va fi un prim-ministru mai bun decît Nicolae Văcăroiu? Sau cum poate avea românul certitudinea că Petre Roman este<salvatorul României în condiţiile în care. guvernarea lui a “pus bazele” celei actuale? Ori să-l aleagă pe Victor Surdu, implicat, se pare, în scandalul griului de la Craiova? în spatele acestor oameni se află prieteni ai lor, împreună cu care au fost alcătuite guvernele fantomă care doresc să se instaleze după alegeri în Palatul Victoria. Probabil, în numele acestor guveme.face comentatorul amintit un patetic apel la “deşteptarea românilor”. •

C o n s i l i u l d e a d m i n i s t r a ţ i e a n a l i z e a z ă a s t ă z i

Pui, la C a s a T in e r e tu lu i d i n C lu j - N a p o c a

Azi, la ora 17,00, la Casa Tineretului din Cluj-Napoca, are loc lansarea candidaţilor PDSR Cluj pentru • Parlamentul României. Participă Adrian Nistase, preşedintele cxecutiv al PDSR, precum şi candidaţii Gheorghe Tinca,. ministrul Apărării Naţionale (pentru Senat), Alexandru Lăpuşan, ministrul Agriculturii (pentru Camera Deputaţilor), ceilalţi

candidaţi înscrişi pc listele PDSR Cluj. Participă, dc asemenea, dl Ioan Rus, preşedintele executiv

■ al PDSR Cluj, prcfcctul judeţului.După prezentarea candidaţilor,

va avea loc un spcctacol susţinut dc actori ai Teatrului Naţional şi cunoscuţi interpreţi dc muzică populară. Spectacolul va. fi urmat dc o conferinţă de presă,la cârc vor participa candidaţii PDSR pentru viitorul Parlament

cumpărare u 11

în numărul de ieri 'al ziarului publicam o informaţie" conform căreia un consorţiu englez este interesat să cumpere, pachetul majoritar de acţiuni al Băncii “Dacia.Felix”. Emisarii acestuia s-au deplasat zilele trecute la Cluj-Napoca şi au purtat discuţii exp loratorii cu preşedintele Consiliului de administraţie, cu judecătorul sindic şi cu membrii fondatori ai băncii. După unele

afirmaţii, aceştia din urmă au înclinat să accepte propunerea ,englezilor. Mai reticent s-a arătat dl Vasile Dumitru, preşedintele Consiliului de administraţie. Iată

) ce ne-a declarat, în exclusivitate, ieri preşedintele băncii:. “Banca “Dacia Felix” a trezit interesul multor oameni de afaceri străini. Propunerea englezilor este cea de a patra care ni s-a făcut. Precizez că, deocamdată, este vorba doar

despre propuneri şi că banca este condusă, nu de mine, ci de un consiliu de administraţie, care se

-va întruni astăzi, pentru a decide ce se va întîmplă în viitor în legătură • cu propunerile oamenilor de ^faceri străini. Evident, hotărîrea finală^ va aparţine adunării generale a acţionarilor”.

( C .v .)

Consorţiul englez nu are numeT Judecăto ru l sindic Ioan Georgiu a declarat, joi,.. agenţiei MEDIAFAX,: că “intens mediati-

zatul consorţiu englez, care a venit să cumpere Banca Dacia Felix, nu are num eV “Este o

D ep u n ă to r ii BDF, d e lo c im p r e s io n a ţi

d e p o s ib i l i i a c ţio n a r i s tră in i 'J Ieri ritm ul retragerilor la ghişeele BDF s-a păstrat la nivelul mediei zilnice. Veştile referitoare la p lanul de ach iz iţionare a pachetului majoritar de acţiuni al băncii dc

către investitorii englezi nu i-a impresionat cîtuşi de puţin pe depunătorii ^ român j.

. Funcţionarele de la ghişeele BDF au dat ieri mai multe relaţii decît

' bani. Cei prezenţi doreau

încercare de afaceri în România. O simplă negociere, la fel ca alte negocieri”, a mai afirmat Georgiu.

informaţii referitoare la dala la ’ care vor începe operaţiunile

legate de depozitele de peste 1 milion de lei. Un răspuns clar nu au primit, doar încurajări vagi de a încerca săptămîna viitoare. Probabil la începutul săptămînii va fi dată undă verde şi pentru aceste conturi.

B D F - u l va p a r t ic ip a d in n o u la d e c o n tă r i in te rb a n c a re

Începînd din data de. 27 septembrie a.c., după cum ne-a inform at judecă to ru l sindic desemnat în cazul BDF, dl Ioan

Georgiu, Banca "Dacia Felix”, prin operaţiunile derulate în “zona verde” va participa din nou la decontările interbancare,

ceea ce sem nifică reluarea normală a operaţiunilor bancare în această zonă care nu a fost afectată de .blocaj. D.C.

r I

■ ^Astăzi Institutul de Chimie J “Raluca Ripan” sărbătoreşte 45 de I ani. de existenţă. Acest institut I clujean se poate mîndri cu un I renume naţional şl internaţional. I La ora bilanţului prezintă o .carte | de vizită deosebit de bogată şi■ variată. în sprijinul acestei afirmaţii ! stau dovadă cele 370 brevete de I invenţie obţinute de cercetătorii de | ieri şi de azi, publicarea a 14 căiţiI de specialitate, a 860 articole

ştiinţifice apărute în reviste | româneşti şi străine, participarea

Institutul. deţ.ChimiemRaluca Ripan" decani*de^existenta

feromonilor. De curînd institutul a repurtat o victorie importantă şi anume aprobarea de către Comisia Naţională de Acreditare a transformării institutului în Institutul Naţional de ,Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie Fină "Raluca Ripan”.

Caracterul cercetărilor, în decursul anilor, a variat în funcţie de trecerea de la un for tutelar la altul (19 ani la Academie, 5 ani la Ministerul' Educaţiei şi Învăţămîntului, 16 ani law w w m m m

Ministerul Industriei Chimice şi ,3 ani la Departamentul Ştiinţe, devenit în prezent Ministerul Cercetării şi Tehnologiei). Institutul a cunoscut perioade de dezvoltare diferite, din punct de vedere calitativ şi cantitativ.. Şi anume intervalul 1951-1975, cînd funcţiona în cadrul Academiei Române sau la Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, baza de documentare şi aparatura din dotare permitea efcctuarca unor cercetări la

activă Ia manifestări ştiinţifice în cadml cărora au fost susţinute 900 de comunicări ştiinţifice. De asemenea, numeroşi cercetători din institut sînt laureaţi ai premiilor Academici Române. Au fost primite 4 premii “Gheorghe Spacu”

| pentru rezultate deosebite în domeniile hormonilor steroizi, senzorilor electrochimici şi compozitelor stomatologice. Un premiu “Nicolae Teclu” şi un premiu “Nicolae Tcodorescu” au fost acordate pentru rezultatele meritorii obţinute în domeniul

Au început audierile

în dosarul

"Liniştea românilor”Dosarul privind reclamaţia legată de

marşul intitulat "îngroparea simbolică a liniştii rom&iilor” se află în faza de audieri la Parchetul Judeţen Cluj. ,D-1 llie Iuga, prim-procuror al Parchetului Cluj, care instrumentează acest caz, ne-a declarat că dosarul penal a fost Întocmit ca urmare a plîngerii prefectului de Cluj, loan Rus. Audierile - au /început ieri şi vor continua şi astăzi.

D-1 Iuga â precizat că sesizarea prefectului loan Rus nu pune ta discuţie participarea la marş a primarului Gheorghe Funar, ci este îndreptată împotriva "organizatorilor necunoscuţi” ai manifestării publice. Oficiul juridic al Prefecturii a ajuns joia trecută la concluzia că marşul, care s-a dovedit ulterior că a fost organizat de filiala Cluj ă P.U.N.R., a adus ofensă preşedintelui României, ministrului de Externe, premierilor român şi ungar.- Cu cîteva zile ta urmă Ioan Georgiu, vicepreşedintele Tribunalului Judeţean, ne-a declarat că dosarul nil a ajuns tacă la Tribunalul Judeţean, fiind deocamdată, ta calitate de caz penal, de competenţa Parchetului. Domnia sa consideră această problemă drept o "agitaţie politică”.

Reamintim cititorilor că în data de 16 septembrie, pe străzile Clujului, a fost organizat un marş funebru la care. au participat inclusiv primarul Gheorghe Funar şi salariaţi ai Primăriei. Marşul s-ă dorit a fi un protest simbolic împotriva semnării, la Timişoara, a Tratatului româno-ungar. Manifestarea a luat sfîrşit la Cimitirul Eroilor, unde patru gropari purttad pe spate numele lui Iliescu, Horn, Văcăroiu şi Melcşcanu au înhumat o inimă străpunsă de un cuţit, semnificînd "liniştea românilor pierdută după semnarea tratatului”.

io a n a GLIGOR

î lI

nivel mondial. Perioada 1976-1990 j a fost marcată de o dezvoltare mai * mult cantitativă, creîndu-se spaţii I , noi pentru cercetarea predominant | _ tehnologic-aplicativâ. Activitatea . ştiinţifică a avut de suferit, ■ documentaţia dispărind aproape în | totalitate, la fel şi aparatura de i investigaţie. După o pauză de 20 _ ■ de ani, în care nu a mai fost I 1 importat nimic pe valută, în anul | 1993 a fost cumpărat un sistem gaz- ■ cromatograf cuplat cu u n * spectrometm de masă, cu sistem de | comandă şi prelucrare a datelor prin | calculator şi un spectrometru IPC . cu excitare în plasmă. O victorie o ■ reprezintă şi racordarea la reţeaua | Internet şi de asemenea, reluarea ■ după 25 de ani a abonamentului la J “Chemical Abstract”. . I

Numărul angajaţilor institutului | a crescut dc 13 ori, din 1951 de Ia ■ 23 salariaţi la 300 astăzi. Personalul I institutului a fost şi ’d vitregit în | unele perioade. Pînă în 1975 1

L u m in iţa P U R D E Â |

continuare în pagina a -14-a I Ji

d e ™ u t | U 1 ' AGENDA__________________vineri, 27 septembrie <996 (T )

• Azi: Calendarul ortodox: Sf.Ierarh Martir Antim Ivireanul; Calendarul greco-catolic. Ss.Calistrat şi părtaşii lui, m. (s. IV); Vincenţiu de Paul (+1660); Calendarul romano- catolic Sf.Vincenţiu de Paul, pr.

• Mîîne: Calendarul ortodox: + Cuv.Hariton \ Mărturisitorul; Sf.Prooroc Varuh; Sf.Mc.Pimen; Calendarul. greco-catolic: Sf.Hariton Mărt., cuv.(+350); Calendarul romano-catolic: Sf.Venceslau, m.; Sf.Lorenzo Ruiz şiîns.,m.

hjeHdtim pe toţi cei care, tmpăr- lipnd taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

• PREff.CIURA,CONSIUUL JUDEŢEAN: 19-64-16 '•

• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA-19-60-30• PRIMÂRIADEJ: 21-17-90• PRIMÂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMÂRIA CÎMPIA TURZII: 36-SO-Ol• PRIMÂRIAHUKDIN: 25-1548• PRIMÂRIA GHERIA-24-19-26• POLrnAaUJ-NAPOCA:955si

43-27-27• P0UT1A FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA-

1349-76• POIJ')!ADEJ:21-2l-2l '• POLITIA TURDA:31-2i-21'• FOUTIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 '

POLITIA HUEDIN: 25-15-38'• POLITIA GHERLA' 24-14-14• POMPIERII: 981 '• PROTECŢIA aVILÂCLUJ-NAPOCA:

' 19-50-29 .• GARDA FINANCIARĂ CLUJ: 19-52-23

si 19-16-70,int 158• SALVAREA-961

SALVAREA CFR: 19-85-91 ' ". INTERNATIONAL: 971 \

• INTERURBAN: 991 ' ' -1• INFORMAŢII: 931 .. . . .

DERANJAMENTE: 921 ■• ORA EXACTĂ: 958 ■-

REaAAUTONOMĂ DE TERMOFICARE DISPECERAT: 19-8748REGIA AUTONOMÂ DE APĂ CANAL - DISPECERAT: 19-63-02 - REGIA AUTONOMĂ A DOMENIULUI PUBLIC DISPECERAT: 1544-78 S.C. "SALFREST1 SA DISPECERAT: - 19-55-22

COMEN3SPECIALE PENTRU 1RANSPORTREZIDUURI: 11-10-12 . -' int 132D1STOBUŢIAGAZELOR NATURALE: INTERVENţlI GAZE 928;DISPECERAT 4334241 ■- ■

• REaSTRULAUTOROMĂN: . Şefreprezentanli'43-38-10 , - Informaţii 43-38-11 ■Hală inspecţii: 43-38-08 . v

( U T R A N SI’O R T ffe F .R .

ORARUL CURSELOR TAROM De lu n i p înă vineri.

Flecari din CIuj-Napoca 9,00 si 19,30

Flecari din Bucureşti 7,35 şi 18.Cursele spre Bucureşti circulă prin

Tîrgu Mureş şi durează cca. 2 ore.D e lu n i p înă sîmbătă.. Plecări din Guj-Napoca - 13,05 Plecări din Bucureşti-- 11,35 Cursele spre Bucureşti circulă prin Oradea şi durează cca. 2 ore.F reţ bilet: romani - 55.000 lei

străini - 55 dolari.IbLhHJANE: 43-25-24;

43-26-69 - pentru externe

CURSE INTERNAŢIONALE din A utogara II : -

* CIuj-Napoca ~ Budapesta, cu plecare din CIuj-Napoca în zilele de tuni, jo i şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele~de marţi, vineri şi sîmbătă Ia ora 11,00.• CIuj-Napoca- Oradea - Debrecen - Miskolc, cu plecare din CIuj-Napoca în ziua de miercuri ora 7, şi înapoierea din Miskolc în ziua de joi ora I I .

IN FO R M A Ţ II Autogara I: 14-24-26 Autogara II: 43-52-78

PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA.- principalele direcţii ;

trenuri accderate, rapide şi intercity• BAIA MARE,SATU MARE (prin I)ej):14.57•BISTRITA: 15,37 ,•BRAŞOV: 1,48•BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 10,05; 14,41; 22,40; 23,30 (prin Sibiu-PiatraOlt): 11,48 ■ •BUDAPESTA: 0,30; 16,09;' ; •GALAŢI (prin Iaşi): 8,07 (prin Ploieşti - Buzău): 11,40 •IA SI:0> 0; 13,17; 21,21; •ORADEA: 14,35; 19,53; 21,07 •SATU MARE: 4,08; 14,57 •SIBIU: 11,48; 15,10• SIGIIETU MARMAŢTEI: 5,55 •TIMIŞOARA (prin Alba lulia): 5,46; (prin Oradea): 14,35; 16,22; 22,47 •TÎRGUMUREŞ: 16,15 ; 20,29 ; . •INTERNATIONAL CRACOVIA; 9,46 •INFORMAŢII GARĂ: 952_ AGENŢII DE VOIAJ CFR •INFORMAŢII: 43-20-01 (intern)

19-24-75 (internaţional)

Programul Policlinicii

fară plată “Familia Sfîntă”

23 - 30 septembrie

Medicină generala: dr. I. Boilă 23, 24, 26, 27, 30 (10-12); dr. G. RăfaS 25 (12-14), dr. M. Suciu 25 (10-12), dr. C. loviţi 25 (13-14), dr. C. Popa 26 (12-14), dr. D. Sttaescu 25 (14-16), (lr.L. Barbăalbâ 27 (10- 12), dr. L. Rasa 23, 30 (16-17); Interne: dr. F .'Gherm an 23, 30 (15,30-17), 25 (10-12); dr.A. Iancu24 (11-13), dr. C. Dtmcea 26 (17- 18), dr.Cs.Szakacs 25 (14-16); Pediatrie: dr.R.Mitea 23, 30 (15-17), dr. M. Fritea 24 (14-16), dr. D. Lupea25 (12-14), dr. M. Bayradar 27 (15- 17), dr. D. Tempcleanu 23, 30 (13- 14); Interne: dr. C. Vlad 25 (14-16); Reumatologie: dr. F. Bayradar 25, 27 (15-17), dr. I.Alb 24 (13-15); Ginecologie: dr.C.Fodor 24, 26 (10- 12); Chirurgie: dr. C. Cosma 24 (10- 12), dr. P. Pitea 26 (10-11); Psihiatrie: ? dr.C.Ştefan 24 (15,30- 17); Geograf: dr.D. Dumitraşcu 27 (15-17); Dermatologie: dr. II. Radu26 (13-15); Ortopedie: dr.Z.Popa 23, 30 (11-13); E n d o crin o lo g ie : dr.I.Duncea 26 (17-18); O.R.L.: dr. C-tin Radule seu 23, 30 (12-14), dr.I.Mihali 27 (12-14); Psiholog: LBoilă 24 (15,30-17). .

Programarea bolnavilor - de luni pînâ vineri între orele 12-14, la telefon 16-78-22 şi la sediul policlinicii, Aleea Micuş nr. 3, bl. 12, ap. 12.

BIBLIOTECI■ B.C.U. "Lnciaa Bliga" (strada

Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-14; sîmbăta-duminica: închis.■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN

GOGA": SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9- 19,45; vineri: 9-17,45; sîmbăta şi duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa .Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbăta şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbăta şi duminica - închis. SALA DE LECTURA (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. MED1ATECA (S tr.' M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica.- închis. , CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ ŞI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE (Str. Kogălniceanu nr.7) ORAR:, luni-vineri: 9-16,00; sîmbăta- duminica: închis. FILIALA ECONOMICO-JURIDICÂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13; sîmbăta, duminica închis.■ Biblioteca Academiei (strada

Kogălniceanu 12 - 14). Oran luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14-18.45; duminică: închis■ Biblioteca Germană (strada

Univeisităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16, sîmbăta-duminică - închis.■ Biblioteca Americana, (strada

Universităţii 7 - 9). OTar: luni - vineri 12 - 16 ' / ...■ Biblioteca Britanică (strada Avram

Iancu II). Orar: luni, miercuri: 14-19; marţi, joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis■ Biblioteca "Ileltai" (strada Clinicilor

18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 - 13; duminică: închis■ Biblioteca Clubului Studenţesc

Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 - 19; joi 19 - 20. ■'■ Biblioteca Centrului Cultural

Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); în curs de amenajare.■ Biblioteca Centrului Cultural

German ”Hermann Oberth” (str. Memorandumuluil8). Orar luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20. ,

■ Biblioteca "Valeriu Bologa" a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri 8-20. sîmbătă 8-13, duminică: închis.

R ifiH fifr■ Muzeul Naţional dc Artă (Piaţa Unirii

30). Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia

"Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22): Oran miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de. Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis.■ Muzeal Etnografic al Transilvaniei

(str. Memorandumului rr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.

■ Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel Mare 5). Luni - vineri: 9 - 17; sîmbătă şi duminică: închis'■ Muzeul memoria! “Emil Isac” (strada

Emil Isac 23). Orar: miercuri-duminică 13-17; luni şi marţi închis.■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele

9-15; sîmbătă si duminică îptie orele 10- 14. '■ Parcul Etnografie Naţional

"Romulus Vuia": orele 9-16.

Vineri, 27 septembrie 6,00 Bună dimineaţa (vă spune astăzi: Dan Horea).

10,00 Radiocircuit: Emisiunea Departamentului Studiourilor Teritoriale Radio Constanta, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio. Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj. 11,00 Buletin dc ştiri. 11,05 Teatru pentru copii, rcdactor: Cornel Pop. 11,30 Drag mi-e cîntccul şi jocul, rcdactor Florin Muntean. 12,00 Radiojurnal Radio Cluj. 12,15 Exclusiv magazin, ediţia dc vineri: moderator Cristian Zoicaş. 13,00 Radiojurnal. 13,15 Microfonul ascultătorului. Dumneavoastră întrebaţi la 064/187266; vă răspunde: Cristian Zoicaş. 18,00 Şliri. 18,10 Interludiu muzical. 18,15 Tribuna clcctorală, redactor Constantin Ivancş. 19,00 Radiojurnal. 19,15 Radio Fax, rcdactor Virginia Fclinca. 20,00 Agenda clcctorală. 20,05 Top 201-1: (opul muzicii uşoare transilvane, prezintă Marius Mcrca. 21,50 Buletin dc ştiri. 21,58 închidcrca programului. j ___________

Vineri, 27 septembrie

6,00-11,00 Radioprogram "Primul salut”. 6,45-7,00 Agenda : electorală. 7,00-7,20 Radiojurnal . România Actualităţi. 8,50-9,00 ;”Ce mai crede lumea", sondaj pe teme de actualitate. 10,50-10,55

Plus. Adrian Suciu. 11,00-11,30 Muzici, publicitate. 11,30-11,35 Revista presei centrale. 11,35-13,00 Muzică, publicitate, ştiri. 11,45-12,00 Agenda electorală. 13,00- 13,20 Radiojurnal România Actualităţi. 13,20-16,00 Caleidoscop CD (muzici, actualităţi culturale, relatări şi reportaje despre evenimentele de peste zi). 15,00-15,05 "Cc mai crede lumea”, r. 15,50-16,00 Plus.r. 16,00- 17,10 Muzici, ştiri, publicitate. 17,10-18,00 Tribuna electorali - alegeri parlamentare. 18,10-19,00 "Oameni şi şliri", realizator Cosmin Guşi. 19,00-19,05 CD Sport, rubrici realizaţi de Citilin Bcrindean. 19,05-19,30 Muzici, publicitate. 19,30-19,35 Buletin de ştiri. 19,35- 21,30 Retro Gold, realizator Tiberiu Crişan. 20,30-20,45 Agenda electorali. 21,30-21,35 Retrospectiva ştirilor zilei. 21,35-23,00 “Cartierul latin”, realizator Cristina Slihi. 23,00-24,00 Muzici, publicitate. 24,00-3;00 Cl) Radio I.ivc, Talk-show nocturn. 5,00-7,00 Muzică, şliri, publicitate. " , J

t e l e s p e c t a t o rVineri, 27 septembrie

Program ai 1: 7,00 TVM. Telematinal; 8,30 La prima oră; 9,20 Agenda electorală; 9,30 Serial: Santa Barbara (r); 11,00 Limbi străine; 11,30 Simpozion coral internaţional - Braşov 1996; 11,55 Serial: Andrea Celeste (r); 12,45 Lumea operei de la Claudio Monteverdi la George Enescu;13.30 TVR Iaşi. Est Meridian; 14,15 TVR CIuj-Napoca; 15,05 Pompierii vă informează !; 15,25 Din lumea afacerilor; 16,00 Actualităţi; 16,10 Ieşirea din cerc; 16,35 Desene animate: Cro; 17,00 Agenda electorală; 17,10 Emisiune în limba germană; 18,00 Studioul electoral: 19,00 Pro Patria; 19,30 Serial: Intîmplări din Florida; 20,00 Actualităţi; 20,45 Publicitate; 20,50 Tezaur folcloric; 21,30 Film : Oameni ca noi; 23,00 A ctualităti; 23,20 MTV.Euro-Top 20; 0,20 C inem atograful de noapte: Im portant e să iubeşti; 2,10 închiderea programului.

Programul 2: 7,00 La prima oră; 8,30 TVR Iaşi; 9,20 Muzica pentru toţi; 10,05 Mozaic-Satelit;11.30 Desene anim atef 12,00 TVR Iaşi; 12,30 TVR Cluj-

Napoca; 13,00 TVR Timişoara;13.30 Limbi străine (r); 14,00 Cafeneaua artelor la ... Teatrul Fantasio din Constanţa; .15,20 C onvieţuiri; 16,10 Serial: A lejandra; 17,00 B ursa invenţiilor; 17,40 Oameni care au

■ -fost-...; 18,10 Serial: Andrea Celeste; 19,00 Qoncertul corului şi orchestrei filarmonicii „George Enescu”; 21,00 TVM.Mesager; 21,35'Hyperion; 23,15 Serial: Santa Barbara; 0,00 Din viaţa rromilor - tradiţie şi actualitate; 0,30 B ucuriile muzicii; 1,00 închiderea programului;

PRO TV: 7,00 Ora 7, buna ^dimineaţa!; 9,00 Serial: Tînăr şi neliniştit (r); 9,45 Sport Ia minut; 10,00 Serial: Paradise beach (r);10.30 Serial: M.A.S.H. (r); 11,00 Film: Reuniunea (r); 12,55 Ştirile Pro Tv; 13,30 Serial: Walker,' poliţist texan (r); 14,15 Sport extrem; 14,30 Serial: Tînăr şi neliniştit; 16,30 Serial: M aria Jose; 17,30 Serial: Taxi; 18,00 Ştirile Pro Tv; 18,05 Ce s-a mai

, întîm plat în campanie; 18,10 R ătăciţi în tranziţie ; 18,55 Publicita te e lectorală; 19,00 Serial: Cheers; 19,30 Ştirile Pro TV; 20,00 Serial: Dosarele X;

21.00 Film : Culori; 23,00 Ştirile Pro Tv; 23,05 Serial: Cafeneaua groazei; 0,00 Ştirile Pro Tv; 0,20 Sport la minut; 0,30 Serial: Zona crepusculară; 1,30 Film : P u iu l; 3,40 Serial: Cafeneaua groazei (r); 4,25 Dosarele X; 5 ,10 Film: Culori (r); 6,45 Sport la minut

CBN: 7,00 F ilm artistic: V înătoare neob işnu ită ; 8,30 C aleidoscop; 9 ,00 Bună dimineaţa, Cluj !; 10,00 Buletin comercial; 10,30 Film serial: Pasiuni; 11,00 Lumea afacerilor (r); 12,00 închiderea programului; 17,30 Buletin comercial; 18,00 ■ C aleidoscop; 18,40 Desene anim ate; 19,00 Film artistic: Eating Râul; 20,30 Cinemagia ;21.00 Ora locală; 21,30 Film artistic: Analiză finală; 23,30 Ora locală (r). •'

Farmacii de serviciul sîmbătă, 28 septembrie: FARMACIA nr.3 “HYGIEIA AESCULAP”, P-ţa Mihai Viteazul nr.36, telefon 13- 03-64, orar 8-20, FARMACIA nr.l, P-ta Unirii nr.37, telefon 19- 46-06; orar 8-14, FARMACIA nr.31 "BALSAMUM”,Cart.Mărăsti B1.R3, telefon 41-25- 99, orar 8-13, FARMACIA nr.32, Cart. Mănăştur I Compl. Flora, telefon 16-18-88, orar 8-13, FARMACIA ”ZEA”, P-ta Unirii nr.27, telefon 19-75-96, orar 9-15, FARMACIA “CLEMATIS”, Piaţa Unirii nr.10, telefon 19-13-63, orar

P P )S B i |g | p a jBj

8-20; duminică, 29 septembrie: FARMACIA nr.3 “HYGIEIA AESCULAP”, P-ţa Mihai Viteazul nr.36, telefon 13-03-64, orar 8-20, FARMACIA nr.l, P-ţa Unirii nr.37, telefon 1946-06, orar 8-14, FARMACIA -“CLEMATIS”, Piaţa Unirii nr.10, telefon 19-13-63, orar 8-20. '■Farmacii cu serviciu permanent: FARMACIA "CORAFARM”, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 17-51-05.

Garda de noapte: Farmacia nr.3 “Hygieia Aesculap”, P-ţa Mihai Viteazul nr.36, telefon 13- 03-64, orar 20-8.

Programul televlzlunllor prin cablu

P O R T A LEXPORT . IMPORT S.R.L.

Biscrica Boyana - Bulgaria - 2 max; 21,05 Buletin informativ; 21,30 Program satelit.

Vineri, 27 septembrie 19967,45 Buletin informativ; 8,00

Artele fără limite (r)- 2 max; 8,30 între cer şi curtea din spate (r) - 2 max;: 9,00 Buletin inform ativ ; 9,15 Bulevard Germania (r) - 2 max; 9,55 Struwelpeter & Co (r)- 2 max; 10,25 Buletin informativ; 10,40 Lumea animalelor (r)- 2 max;11,05 Africa de Sud (r)- 2 max; 11,35 Hopgarten - un oraş germ an (r)- 2 max; 12,05 B uletin inform ativ; 16,30 B uletin inform ativ; 17,00 R egarding - 2 max; 17,30 Nahaufnahme - 2 max; 18,00 B uletin inform ativ; 18,15 Bulevard Germania - 2 max; 18,55 Ziua în care am devenit cetăţean german - 2 max; 19,25 Buletin informativ; 19,40 Arts and letters - 2 max; 20,10 Hermafrodiţii - 2 max; 20,50 .

Vineri, 27 septembrie 19969,25 Bibi şi prietenii lui -

desene animate; 10,00 Matinal NCN; 10,15 în actualitate - emisiune interactivă (r); 11,15 Aurul nebunilor - film; 17,15 Reportajul emisiunii; 17,30 Puncte de vedere - documentar;18.00 Am în trebat pen tru dumneavoastră; 18,10 Cruciadă în Europa - serial; 19,00 Ştirile serii; 19,10 Opinia zilei; 19,15 La dispoziţia dumneavoastră emisiune interactivă; 20,15 Bibi şi prietenii lui - desene animate; 20,25 Meniu pentru crimă - film; 21,55 Ştirile serii;22.00 Big Top 40; 22,30 Dixie îşi schimbă năravul - film; 0,00 Fetele din Ibiza - film sexi.

PROGRAMUL FILMELOR SĂPTĂMÎNII

27.09-3.10 1996 CLUJ-NAPOCA

•REPUBLICA - Diabolicele- SUA - premieră (11; 13; 15; 17; 19; 21) * VICTORIA - Desperado - SUA (11; 13; 15; 17; 19) * ARTA - Prea tîrziu- România - premieră (11; 13; 15; 17; 19) * MĂRĂŞTI -•sala'' A -27-29.09 - La marginea iadului - SUA (13; 15; 17; 19); 1-3.10 - Judge D redd - Judecătorul - SUA (13; 15; 17; 19); sala B - Jurassic Park- SUA (13,30; 16; 18,30) * FAVORIT - Răpirea trenului

cu bani (11; 13; 15; 17; 19). TURDA:FOX - Tipu’ de la cablu -

SUA - premieră; TINERE­TULUI - Clubul vrăjitoarelor - SUA - premieră.

DEJ:ARTA - The R ock -

Fortăreaţa - SUA - premieră; La marginea iadului - SUA - premieră.

CÎMPIA TURZII: MUNCITORESC - Ultima

decizie - SUA - premieră; Fără teamă - India.

GHERLA: •PACEA - V am piru l din

Brooklyn - SUA - premieră; F ă ră a p ă ra r e - SUA - premieră.

Universitatea

Populară CIuj-NapocaO rganizează cursuri de

croitorie şi birotică (secretariat, dactilografie , stenografie, calculator). Pentru şomeri cu rsu rile sîn t gratuite. Informaţii lasediu,PiaţaUnirii nr.24, telefon 195309 sau 195322.

r POLICLINICA INTERSERVISAN

str. Pascal) nr.5, cart. GheorgheniINTERNE • CARDIOLOGIE NEURO­LOGIE • PSIHIATRIE • ENDOCRI­

NOLOGIE •. REUMATOLOGIE • ECOGRAFIE1 ALERGOLOGIE • DER­

MATOLOGIE • CHIRURGIE • ORTOPEDIE • O.R.L • ■

OFTALMOLOGIE • GINECOIjOGIE'ONCOIjOGIE

PEDIATRIE * UROLOGIE ACUPUNCTURÂ

LABORATOR {Biochimie - Bacteriologic Imuoologie- Parazitologie Determinare Rh - Teste de sarcină - Antigen HBS - F.lisa Test - Examinări dlologice pentru depistarea cancerului de col uterin - Iavestigaţii pentru sterilitatea femimnă şi masculină)ZILNIC, inclusiv DUM INICA

ore le 7 - 2 1 Medic de gardă: orele 2 1 -7 -- Rezervare, consultam

. la teL 41.41.63. ' j

ALIANŢA ANTISUIGIDL I F E L I N E

Sutletulnosbu ta dispoziţia dumneavoastră. Telefonul de noapte, telefonul vieţii.

4 1 4 1 6 3Z iln ic în tre o re le 2 0 -24 .

S .C . Dental ROVA- S0C0L0V

Calea Moţilor 106. ap.5 Tratamente

stomatologice complexe:> te ra p ie>p ro te tic ă [ceramică]> chirurgie [rezecţii, implsnte]

Programări la tel.: 430028Zilnic orar: 9-19

•îmbăta 9-14 Pentru studenţi, pensionari, şomeri, reducere 20%.

PROF. UNIV. Df. KIIHAI CĂLUGĂRII Dr. ANGELA GÂLUGĂRU

Str. Prahovei nr. 11(Sngă biserica Bob)

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19,14,68

A D E V Ă R U Ld e C l u ivineri, 27 septembrie 1996 ROZA VÎNTURILOR

Dezbaterile privind interpretarea continuă (II)| (.Bell Vllaggaztfasag"!

Uncie dintre punctele cclc mai disputate ale tratatelor de bază din Europa, considerate în general „o invenţie” germană (aceasta fiind denumirea dată primului tratat din 1972 dintre RFG şi RDG), au devenit după an timp tocmai cele legate de protecţia minorităţilor. De exemplu, după crearea sa, noua Germanie a încheiat în 1991 cu Polonia un tratat de bază, care conţine, pentm prima dată enu­merarea documentelor europene de apărare a minorităţilor, dar partea poloneză a respins recu­noaşterea tor ca legislaţie internă. Documentele europene figurează de asemenea, în Tratatul de bază româno-german din aprilie 1992, dar în acest caz - ca de altfel în Tratatul de bază gerfnano-ceh - încercarea germană ca cealaltă parte să le recunoască drept obligatorii a avut succes. Importanţa crescîndă a problemei protecţiei minorităţilor în tratatele de bază este ilustrată şi de faptul că, la semnarea documentului rom âno-germ an, m inistrul german de exteme de atunci,H.D. Genscher, a subliniat: „Stabilitatea noii Europe poate fi asigurată nu mimai prin respectarea graniţelor, dar şi prin aplicarea în practică a drepturilor m inorităţilor”. Deşi ideea tratatelor de bază şi-a făcut apariţia în politica externă ungară începînd din 1991, în primele

proiecte de tratate de bază problema graniţelor nu figura în acest context, ca fiind numele de cod al problemei minorităţilor. ^Clauza privind graniţele a fost inclusă pentru prima dată în Tratatul, de bază ungaro- ucrainean din decembrie 1991. Prin aceasta, angajamentul ungar a depăşit cele prevăzute în Actul final de la Helsinki ce excludea doar posibilitatea modificării prin forţă a graniţelor, nu şi cea paşnică. Din acel moment, oamenii politici din ministerele de exteme ale României şi Slovaciei au pretins includerea „formulei ucrainene” în textul tratatelor de bază semnate cu ţările lor. Ulterior se pare că guvernul ungar din 1994 a considerat clauza graniţelor ca monedă de schimb, dacă ţările vecine vor permite punerea în aplicare a drepturilor minorităţilor maghiare,, aşa cum consideră guvernul ungar, atunci va putea fi vorba şi de acceptarea, conform, pretenţiilor vecinilor, a clauzei privind graniţele. Dar această „monedă de schimb” nu a fost destul de bine gîndită, ne-a declarat astăzi Gyorgy Granasztoi, ambasadorul Ungariei la Bruxelles la UE şi NATO în perioada

: guvernului AntalL Mai ales că, între timp, tratatele de bază au ajuns să nu mai fie probleme interne ale celor două părţi ci la. Bruxelles a început să li se acorde un rol evident important în noul sistem instituţional de securitate din Europa Centrali Nu ne referim aici numai Ia aşa-numitul plan Balladur din 1993, pe baza căruia la

Bruxelles a început pregătirea conferinţei pentru stabilitate în Europa, ci la faptul că din 1994, cînd NATO a început să se preocupe mai mult de extinderea sa, a folosit aceste criterii în formularea condiţiilor de aderare. Pînă în 1995, printre criteriile NATO, destul de generale, nu figura referirea la relaţiile etnice.

In pofida acestuia, în documentele oficiale tratatul de bază nu este un criteriu de aderare. Ceea ce se află în schimb, potrivit „privirilor scrutătoare” din Occident, în spatele acestor tratate este relevat foarte bine de titlul unui articol din cotidianul american „The New York Times”, care saluta Tratatul de bază ungaro-slovac: „în loc de război-etnic, înţelegere”. Paşii, retorica de politică externă ale guvernelor ungar, slovac sau român corespund aproape exact acestor aprecieri internaţionale: dorinţa de a semna tratatele şi demagogie pentru cei din afară şi, în acelaşi-tim p, pentm opoziţia internă explicaţia că din cauza problemei minorităţilor tratatele pot fi interpretate „pe bază naţională”. Guvernele sînt stimulate pentru această abordare, printre altele şi de faptul că un tratat de bază nu înseamnă intrare în organismele europene de integrare. De pildă, la Bruxelles, Slovacia a fost „eliminată” din primul cerc al integrării tocmai după încheierea Tratatului de bază ungaro-slovac.

5I

I

I

IIII

III

I

III

I

I

III

I

IIIi

I

II

I

IIIL

Ministerul german al membri ai NATO să aibă

[ (ftff fl Beato) ]Ministrul german al apărării; Volker Ruehe,

consideră că securitatea europeană este posibilă “doar împreună cu Rusia şi nu împotriva ei” şi a cerut candidaţilor care doresc să adere la NATO să acţioneze pentru o stabilizare a relaţiilor lor cu Moscova. Ruehe a vorbit la Copienhaga cu ocazia unui Seminar cu uşile închise organizat de Danemarca cu privire la politica de securitate în Marea Baltică, seminar care i-a reunit pe miniştrii apărării din regiune.- în opinia ministrului german, viitorii membri a ţ NATO trebuie să acţioneze în vederea stabilizării relaţiilor lor cu Rusia şi a ameliorării colaborării cu aceasta: “Revine fiecărei ţări să găsească un echilibru între politica sa de integrare în NATO şi relaţiile cu Rusia”, a declarat Ruehe, conform textului discursului său distribuit presei.

Absent notabil la acest seminar, deşi invitat, a fost ministrul ms al apărării, Igor Rodionov, precum şi şeful flotei ruseşti d in regiunea baltică, amiralul Egorov. în ultimele zile, mai multe oficialităţi ruse au criticat într-o manieră cîteodată virulentă orice tentativă de extindere a NATO către Est. într-un interviu acordat co tid ianu lu i britanic “D aily T e leg raph” , secretarul Consiliului ms al Securităţii, generalul Aleksandr Lebed, a estimat că o asemenea extindere, dacă va fi dusă la bun sfîrşit, ar putea fi interpretată ca o tentativă a Bonnului de a construi “un al patrulea Reich”.

La această reuniune neoficială a f cărei‘scop

apărării cere viitorilor j relaţii stabile cu Moscova j

este dezbaterea colaborării militare m regiunea j baltică participă miniştrii apărării din Polonia, . din cele trei state baltice - Lituania, Letonia şi Estonia din statele scandinave, din Olanda, I precum şi miniştrii apărării american - W illiam | Perry - şi britanic - Michael Portillo. Ruehe şi |

, Portillo au făcut apel la o colaborare sporită cu . grupul de ţări care nu urmează să adere imediat la NATO, îri special ţările baltice. William Perry a reamintit că aderarea în 1997 a noi membri reprezintă doar o prim ă etapă şi că Alianţa va rămîne deschisă noilor aderări care vor avea loc în timp.

Miniştrii apărării d in republicile baltice au pledat din nou în favoarea aderării ţărilor lor la NATO, afirmînd că “Planul american de acţiunepentru ţările baltice” nu poate să constituie o .alternativă la Alianţa atlantică. Acest “P la n d e ■acţiune pentru ţările baltice”, propus de William 8Perry, prevede o luare de poziţie a Statelor Unite |în favoarea susţinerii candidaturii celor trei state |ba ltice în v ed erea ad e ră rii la U n iu n ea _E uropeană,' un a ju to r pen tru am elio rarea ■relaţiilor dintre ţările respective şi Rusia, precum 1şi ex tin d e rea re la ţi ilo r b ila te ra le d in tre |Washington şi republicile baltice. _ J

IDeşi înainte de sum m it-ul NATO de la

începutul lui 1997 nu se aşteaptă să fie luată odecizie fermă, U ngaria, Polonia, Republica IC ehă şi S lovac ia sîn t co n sid e ra te d rep t |candidatele cel m ai des indicate, urmînd ca |

' statele baltice împreună cu Bulgaria şi România ■să adere mai tîrziu. ■ j

. « _ _ _ _ —i _ _ « mmmm

NATO acuză de „provocare” tabăra musulmană din Bosnia

(AFP]N A TO a acuzat de „provo­

care” tabăra musulmană din Bosnia pentru că a căutat să reinstaleze refugiaţi, dintre sare unii înarmaţi, îritr-un sat de unde fuseseră goniţi de sîrbi în timpul războiului. Forta multinaţională de pace (IF u R ), a confiscat c îteva arme, pe care le-a pfezentat în sem n de p ro test guvernului de la Saraievo şi a co n d a m n at repatrierile neorganizate. Acest incident de la lusici (est) ilustrează necesitatea de a găsi rapido soluţie problemei sutelor de mii d e străm utaţi ş L d e refugiaţi bosniaci,’ în majoritate musulmani, în timp ce G erm an ia , care : a adăpostit 3 2 0 .0 0 0 de refugiaţi, a hotărît să-i trimită înapoi în Bosnia.

P re şe d in te le A lia zetbegovici a sosit lâ New York pentru a lua cuvîntul în :aţa Adunării G en era le a 'Jâţiunilor Unite şi pentru a

cere continuarea eforturilor internaţionale în favoarea n o rm a liz ă r ii; ‘ s ituaţie i.; Intervenţia sa de la tribuna- ONU coincide cu publicarea în presa americană a unor inform aţii re fe rito a re la finanţările din fondurile venite de la ţările islamice şi de la o rg an iza ţiile - ex trem is te im p licate ’ în tranzacţii cu arme, în pofida embargoului în vigoare în timpul războ­iului. Ruperea legăturilor sale cu Iranul şi cu toate mişcările av în d ^ ra p o rtu ri ’ de dependenţă cu Teheranul a fost m ereu p rezentată de Statele Unite drept una dintre condiţiile sprijinului lor, în special în domeniul livrărilor de arm e că tre S ara iev o . James Pardew,; diplomatul am eric an în s ă rc in a t ..cu program ul de instruire şi dotare a a rm ate i croato- m u su lm ane , a v iz ita t S ara iev o şi Z a g re b . S ir M ichael W alker, g en era l, comandantul com ponentei' terestre a IFOR, s-a deplasat

- p e rs o n a l. la preşedinţia bosniacă pentru a prezenta arm e le co n fisca te* de Jâ musulmanii din lusici.; Peste o sută de refugiaţi musulmani s-au reinstalat, lâ sfîrşitul săptămînii trecute în aces t sat situat în zona ultrasensibilă care separă cele două entităti din Bosnia- F ed era ţia fcroato-M u- sulmană şi Republica Srpska (RS). „Considerăm că este vorba de un act de provo­care”, a indicat Sim on H a- selock, purtător.

> de cu vîn t al IF O R t îna ltu l re p re z e n ta n t civil Cari Bildt, consideră că acest gen de

. operaţiuni de reinstalare ar putea „pune în pericol orice posibilitate de în to arce re a refugiaţilor'’.

La reuniunea de la Bergen, miniştrii apărării din ţările NATO pregătesc

etapa post-IFOR în Bosnia(AFP}

' Miniştrii apărării din ţările NATO au solicitat organizaţiei,- cu ocazia actualei lor reuniuni de la Bergen (Suedia), pregătirea directivelor politice pentru ca militarii să poată elabora planuri pentru etapa post-IFOR în Bosnia.

Potrivit planurilor miniştrilor apărării, va reveni miniştrilor de

externe ai Ali­anţei sau re­prezentanţilor lor de la Bru­xelles să a- dopte o decizie definitivă, pe baza unei re^ zoluţii a ONU. în ipoteza menţinerii unei prezente a NATO ' în Bosnia, aceste d i r e c t i v e politice trebuie să precizeze “scopul unei noi- operaţiuni,

mandatul care va fi încredinţat militarilor, durata noii misiuni tratamentul ce va fi rezervat criminalilor de război”. Va trebui arătat, totodată, dacă “NATO va face în Bosnia acelaşi lucru, în 1997, cu mai puţini’ militari sau dacă îşi va reduce activitatea”.

“Doresc claritate”, repetă cu regularitate comandantul

"suprem al forţelor aliate din Europa, generalul american

. George Joulwan, iar aceste' directive. politice trebuie să-i edifice pe militari asupra ma-

: nierei de a-şi elabora planurile, a explicat ei. Pentru realizarea acestora “nu există nici o : urgenţă”, deoarece NATO şi IFO R se concentrează în prezent asupra pregătirii alegerilor municipale, programate pentru luna

-noiembrie, şi deoarece nu va exista o retragere majoră de trupe înaintea lor. La Saraievo, şeful observatorilor OSCE în Bosnia, Ed van Thijn, a preconizat amînarea alegerilor pentru primăvară, estimînd că

“nu pot fi îndeplinite anul acesta condiţiile rjesesare” pentru organizarea lo r /-D e fapt, operaţiunile de

retragere a celor circa 5(}'P00 de militari ai Forţei multinaţionale, de pace şi a ' echipamentului lor au fost amînate. Iniţial, trebuia ca ele să înceapă după alegerile generale din 14 septembrie, d a r am înarea alegerilor, municipale a răsturnat proiectele NATO care afirmă de un an că doreşte să-şi îndeplinească misiunea stabilită la Dayton şi care se încheie la 20 decembrie.

în sfîrşit, desfăşurarea în Bosnia ’ a unui nou comandament al IFOR, sub conducerea ; generalului american William Crouch, care. abia începe, nu pledează în favoarea unei grabe din partea NATO. Noul Stat major va fi “operaţional la 1 noiembrie”, iar prezenţa forţei de pace este asigurată în ’ Bosnia “pînă în luna aprilie 1997”, din cauza

. amînării retragerii trupelor.

Problema securitâtii Ţârilor Baltice nu este încci rezolvata(IPS/CEE)Iritate de intenţiile uriaşului lor vccin din est, Federaţia Rusă,

cele trei ţări baltice - Estonia, Letonia şi Lituania - se agită pentru a obţine calitatea de membru al alianţei militare occidentale, NATO. Problema securităţii a revenit însă în prim-plan după ce preşedinţii celor trei sîate aii tăcut cunoscut, în vizita lor din luna iulie în SUA, nu numai câ nu poate fi vorba de admiterea lor imediată în NATO, ci şi că nu este sigur că vor fi primite pînă al urmă în această alianţă militară. •

In cadrul unui seminar intitulat “Pe calca spre securitate reciprocă i» Europa”, desfăşurat recent în oraşul suedez Visbu, reprezentanţi (Jin cele trei state ea şi diri altele situate în apropierea Mării Baltice au abordat din nou această problemă. M ajoritatea participanţilor la această reuniune - organizată dc Institutul Suedez <!e Politică Externă şi de administraţia militară a Insulei Gotland -au apreciat totuşi că soluţia o constituie extinderea NATO,' dar »n cuvînt-cheic care s-a făcut auzit acolo a fost incertitudinea. <

Partea estoniană a apreciat la rîndul ci că extinderea NATO fără

un complex de altă măsuri ar însemna un mare pericol pentru ţările baltice. Din acest motiv, Estonia a propus o discernere mai realistă a semnificaţiilor politice. în primul rînd, NATO ar treb,ui să declare cît se poate de limpede că statele baltice vor deveni membre ale Alianţei dacă nu acum, mai tîrziu. Ideea aflată în spatele unei asemenea declaraţii va sugera că cele trei state baltice nu vor fi date înapoi Rusiei. Aceastaeste succesoarea fostei Uniuni Sovietice, care ocupase toate cele trei ţări baltice, iar relaţiile dintre Moscova şi guvernele din capitalele lor nu sînt excelente. în al doilea rînd, potrivit proiectului estonian, NATO ar trebui să le acorde celor trei state sprijin militar pe mare, în aer şi la frontierele terestre. în al treilea,rînd!U să organizeze un stat major pentru cooperarea regionalăa trapelor. Estonia a sugera ca Occidentul să nu fieprea categoric faţă de Rusia, plasînd-o în faţa opţiunii de a semna tratatul de colaborare cu NATO sau de a se pune în situaţia să se confrunte de-a dreptul cu această organizaţie.

Partea rusă, care a fost de asemenea reprezentată la acest seminar, arc altă părere: Iuri Fedorov, de la Institutul moscovit de Relaţii

Internaţionale, a subliniat că securitatea zonei baltice este determinată de reacţia Rusiei la eventuala participare a ţărilor baltice la NATO, de importanta concentrare de forţe militare ruse în regiunea Kaliningrad şi de situaţia etnicilor ruşi din Estonia şi Letonia. El a preconizat două potenţiale scenarii de reacţie a Rusiei la extinderea NATO. Primul - varianta mai dură - include amplasarea de armament tactic în regiunea Kaliningrad, intensificarea activităţii Flotei din Marea Baltică, a cooperării militare cu Belarus .şi neacceptarea restricţiilor impuse de Tratatul asilpra Armelor Convenţionale din Europa. A l'doilea - varianta mai moderată - reprezintă un compromis între Rusia şi NATO, dar numai în cazul că Alianţa militară occidentală va fi de acord să nu desfăşoare armament nuclear în Europa Centrală şi Răsăriteană, precum şi garanţii că statele baltice nu vor intra în sfera de apărare militară a Occidentului. Dar însuşi Fedorov a. fost de părere că al doilea scenariu va fi de neacceptat pentru Occident, întrucît ar însemna ca Rusia să aibă un drept de veto şi din acest motiv statele baltice. s-ar simţi ele însele potenţiale victime.

A D E V A R U Ld e C i u l POLITICĂ vineri, 27 septembrie 1 996

- n A ' C A N D I D A Ţ I I P .D .S .R .

M M I / , J . ; i

-

i l i i i s a | J i S ^ H B S l H i i i t â 8

g h e o r g h e : t i n c a

Născut la 21 09.1941 în Bucureşti A absolvit Facultatea de Drept şi s-a format ca diplomat Din 6 03.1994 a devenit ministrul Apărării Naţionale.

' ^!mp> ,

■RHf

■ia iia iI O A N T I B E R I U G R A U R

Născut la 28.01.1936 trt Cluj. Cercetător ştiinţific, profesor, Director îa Muzeul Etnografic

al Transilvaniei

V I R G I L B L A S I U

Născut ia 28 02 1944 în Iara. Inginer m ec a g r ,

Director Agromec T urda

[

S $W*A% SsS.0» / f f i . |m m % » #

A L E X A N D R I I A R C A Ş INăscut la 17 12 1935 în Arad

Profesor universitar, Diplomat în artă - Artist liric, Rector Academja de Muzică

”Gh. Dim a'

A

m

mli * **■ ***

IOAN VÂTCANăscut la 22.11.1945 în Almasu, Sălaj

Profesor,Director Şcoala generală Râşca

V A S I L E R U S U

Născut la 25 08 1937 în Dej Inginer agronom

Director Agrocom Dej

r I u l i u P ă c u r a r u : r

. Extinderea intravilanului - un tîrg

. între consilierii CDR si PUNR* > «

D-l Iuliu Păcuraru, consilier USD, a declarat ieri într-o conferinţă de presă că aprobarea de către Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca a hotărîrii de extindere a intravilanului este rezultatul unui compromis între interesele consilierilor PUNR şi CDR. Hotărîrea de extindere a intravilanului, atît de dragă consilierilor PUNR, a fost refuzată iniţial de către eolegii lor din Opoziţie pc motivul ilegalităţii autorizaţiilor dc construcţie eliberate pentru terenurile respective, pentru ca apoi ca să fie aprobată de consilierii CDR cu condiţia să fie actualizate şi sumele alocate, pentru realizarea Planului Urbanistic General (PUG). Menţionăm că acest plan es'te executat dc către Institutul de Proiectare si Cercetare Cluj, al cărui manager este consilierul CDR Radu f^oldovan.

Liderul PD consideră că aprobarea reactualizării sumelor alocate pentru PUG este dc bun simţ, deoarece costuri Ic pe care lc presupune realizarea planului au crescut independent dc voinţa Institutului de Proicctarc şi Cercetare.

D-l Păcuraru susţine că votarea extinderii intravilanului s-a făcut în schimbul aprobării reactualizării sumelor pentru PUG. Aşa se explică şi faptul că cele două hotărîri au trecut în aceeaşi şedinţă de consiliu. ^

Ioana GLIGOR ■

■ C U R C l u j :

"Fair-play-ul ANL lasă de dorit"CDR Cluj evită să colaboreze cu partidele din ANL pentru că

acestea din urmă au demonstrat o clară lipsă de fair-play la alegerile locale, spiin liderii clyjeni ai Convenţiei. Preşedintele CDR Cluj afirmă că la locale nu a existat, în pofida înţelegerilor,o colaborare fructuoasă cu PAC şi PL’93 "şi acest fapt ne-a rămas în minte”.

Aceste afirmaţii explică reticenţa CDR Cluj de a răspunde ofertelor de înţelegere lansate de către organizaţia locală a ANL. Totuşi, ca o concesie, CDR îşi manifestă din nou disponibilitatea de a colabora tehnic (supravegherea votării), pe plan local, cu ANL. Liderul Rădulescu subliniază că "această înţelegere implică şi o renunţare la orice atac reciproc în mass-media.”

Conducerea CDR Cluj spune că accst acord este "corespunzător şi suficient”, arălînd totodată că o colaborare mai amplă rămîne, totuşi posibilă, însă numai după alegeri.

CDR Cluj nu şi-a definitivat încă listele electorale. Cei siguri pc aceste liste, respectiv d-nii Vida-Simiti, Ionescu şi Boilă, vor suporta costurile candidaturii dfn buzunarul propriu. Se vehiculează suma de 5 milioane dc "căciulă".

Dan BRIE ■

Gheorghe Funar îl acuză pe preşedintele

Iliescu că pregăteşte declanşarea

unor conflicte interetnice în TransilvaniaDupă .ce în ziua de 16 septembrie a.c. la Timişoara a fost

semnat, cu încălcarea Constituţiei României, Tratatul româno- ungar, se continuă cu presiunile exercitate acum asupra Parlamentului de către dl Ion Iliescu; preşedintele României, pentru a fi ratificat cît mai rapid acest tratat, încheiat împotriva intereselor neamului românesc. , .

Dl Ion Iliescu şi P.D.S.R. se străduiesc să facă în mare grabă jocul U.D.M.R- şi al Ungariei şi să satisfacă pretenţiile acestora în legătură cu finalizarea Tratatului româno-ungar, spre a pregăti declanşarea unor conflicte interetnice în Transilvania pe timpul campaniei electorale şi după aceasta.

Executînd porunca primită de la Budapesta şi de la liderii U D.M.R., P.D.S.R. a căutat în ziua de 25: septembrie a.c., prin preşedintele Senatului, să impună Biroului Permanent al Senatuluio derogare de la procedura de urgenţă, pentru a putea fi ratificat, în următoarele cîteva zile, Tratatul româno-ungar.

Subliniem că Regulamentul Senatului nu permite nici o derogare de la procedura de urgenţă, respectiv scurtarea termenului de la trei zile la o zi, pentru începerea dezbaterilor la proiectul de lege privind Tratatul româno-ungar. ^

Cu încălcarea Regulamentului Senatului, P.D.S.R. caută să oblige senatorii ca, în ultimele patru zile de activitate^ înaintea întreruperii sesiunii de toamnă pentru campania alegerilor parlamentare să ia în discuţie şi să voleze Proiectul de lege privind ratificarea Tratatului româno-ungar, un act de trădare naţională.

P.U.N.R. solicită partidelor politice parlamentare să ia poziţie, împotrivă" acestor noi acţiuni ale P.D.S.R. care sfidează Constituţia României şi Regulamentul Senatului.

P.U.N.R. reafirmă că solicită invitarea la Bucureşti a preşedintelui Ungariei pentru a cere scuze, în Parlamentul României, pentru atrocităţile săvîrşite de unguri pe milenarele teritorii româneşti, vremelnic ocupate şi, mai ales, cele de după Diktatul de la Viena din 30 august 1940.

Gheorghe FUNAR, preşedinte al Partidului Unitătii Naţionale Române

r — I o n I l i e s c u :

Biruit-a gîndul d rep t si lucid1i r r

Biroul de presă al Primăriei ne-a transmis ieri următorul text: “în cursul zilei ide 25 septembrie a.c. s-a primit la Primăria municipiului Cluj-Napoca o scrisoare adresată domnului primar, Gheorghe Funar, de către preşedintele României, dl Ion Iliescu: "La cîteva zile după înscrierea în campania prezidenţială, dl Ion Iliescu a început astfel scrisoarea: “îmi face o deosebită plăcere să salut, în persoana dumneavoastră, pe omul care, în recentele alegeri locale, a candidat şi a obţinut o'însem nată parte a sufragiului popular. Este o confirmare a faptului că vă bucuraţi de stimă şi prestigiu printre oamenii locului care au văzut şi văd în dumneavoastră un susţinător al binelui public, al interesului general; că, prin dumneavoastră, au biruit gîndul drept şi lucid, spiritul gospodăresc, chibzuit, voinţa de bine şi de schimbare în bine. Vă felicit pentru aceasta, vă felicit familia, apropiaţii şi alegătorii şi adresez tuturor calde urări de succes şi sănătate.”

Scrisoarea se încheie astfel: “Vă mjilţumesc şi vă asigur de întreaga mea consideraţie!" . .

S in d ica liştii c lu jen i nu vor s ă tu lbure

c u m itinguri m andatu l noului p re fec t

Filiala Cluj a B locului Naţional Sindical a hotărît că e preferabil să încerce să m enţină d ialogul cu noul prefect al judeţului şi ă respins soluţia extremă recomandată de liderii sindicali de la centru. Clujul nu s-a aliniat ieri mişcărilor sindicaliste de stradă, organizate în aproape toate oraşele mari ale ţării, locul marşurilor luîndu-1 o în tîln ire îndelungată cu prefectul Ioan Rus.

L iderii clujeni ţin să-i încred in ţeze pe m em brii sindicatelor- că absenţa C lujului de pe harta m itingurilor de protest nu înseamnă că ei sînt mai puţin sensib ili la problem ele sindicaliştilor noştri sau mai slab organizaţi, ”ci doar că am luat în considerare faptul că puterea actuală şi-a schimbat de curînd reprezentanţii în teritoriu”..

în cadrul întîlnirii avute ieri cu prefectul Ioan Rus,

sindicaliştii din B.N.S. au- înaintat Guvernului o notă de

p ro test şi o listă de revendicări, amîndouă concepute ca . m anifeste politice. * S indicaliştii protestează împotriva m inciunii, deipagogiei, cinism ului, incom petenţei, egoism ului, intereselor meschine "în tîţn ite la tot pasul”. Ei propun' o listă de trei revendicări: stoparea creşterii necontrolate a preţurilor, majorarea reală a veniturilor nete, creşterea stabilităţii locurilor de muncă.

Sindicatele clujene se• declară conştiente câ revendi­cările lor nu vor putea fi rezolvate de actualul guvern, în timpul scurt rămas pînă la alegeri, dar doresc să-i determine pe cei care deţin, cît şi pe cei care vor deţine

. puterea din accastă toamnă, ”să-şi respecte angajamentele electorale pertinente."

(C.C.)

| (T) vineri, 27 septembrie 1996 ARTĂ-CULTURÂa OEVâ b u l d e C Iu i

D e s c i n d e r e a s t a g i u n i i la C p e r a S & m â n ă CluJ-Napcua

•Petre SBÂRCEA: Bani, bani şi iarăşi bani9- M aestre Sbârcea,.

săptămîna viitoare O pera Română îşi deschide stagiunea. Una care, financiar vorbind, nu st arată uşoara. \

- Deschiderea o vom. face cu “O edip”, capodopera enesciană, una din bunele noastre realizări a rtis tice .- Datorată unei echipe tinere, regizorul R areş T rifan , scenograful Gupe, unei echipe solistice redutabile. Urmează “Aida”, cu un debut, cel al tenorului Ion Pojar în rolul Radames. Ion Pojar va face un turneu lung în Marea Britanie, ca invitat a l O perei din Bucureşti. Apoi, spectacolele noastre tradiţionale, “E lix iru l' dragostei”, baletul “Romeo şi Julieta”, “Carmen” de B izet,' operă în care va fi prezent tenorul Constantin Nica, fost student a l A cadem iei de Muzică din Cluj, şi în rolul Michaela, soprana Adriana Simon, tot un debut. Amintesc şi “Bărbierul din Sevilla”, imitatul nostru fiind baritonul Gheorghe Mogoşan, cadru didactic al A cadem iei de Muzică “Gh. Dima”. \ V:

- Cîte spectacole aveţi înscrise în repertoriul stagiunii 1996-1997?

- Sigur,'nu mai sîntem ca pe vremuri, cînd aveam 50 de titluri într-o singură stagiune! Performanţă, cred eu, unică în hime. Dar avem spectacole din ' toate stilurile: Verdi, Mozart, Puccini, Rossini, Ceaikovski, Enescu. Regret sincer că nu- avem repertoriul de acum 25- 30 de ani, cînd aveam şi o garnitură mult mai mare de solişti. Vedeţi,, acum ţoate compartimentele s-au redus - orchestră, cor, solişti. Şi acest lucru se simte şi în repertoriu

#8“: »

r . a w --

. . T î n ;

r j } vhvO* A v .y f/ î

3 1

S c e n ă d in b a le tu l 'Romeo si Julieta"' Foto: E.OLARIU

- Premierele?- E o problemă foarte dificilă.

Mă simt ca un comandant de osti l înaintea unei bătălii. Pentru a c îştigă bătălia trebu ie să-ţi organizezi lupta. Or eu, pînă la ora actuală, încă mi ştiu cum să- ’ mi organizez lupta! Întîi, mi am siguranţa materială. Doi, nu am siguranţa artiştilor, care sînt foarte solicitaţi în străinătate, lucru ce mă bucură. Dar fiecare: medalie are şi revers. Acest lucru îmi dă probleme în organizarea stagiunii. f ; -;

- Cultura nu a primit nici o subvenţie de la Guvern...

-H o mare problemă, oricum e păcat. S întem cunoscuţi prin cultură: Soliştii noştri sînt permanent invitaţi în străinătate, Rossini avea'o vorbă: pentru a; realiza un spectacol îţi trebuie tre i: lucruri:” bani, bani şi iarăşi bani”. ■

- Revin la premiere...- Aş vrea ca ele să oglindească ,

realitatea instituţiei noastre, care !, are so liş ti, cor, orchestră ,

com partim ente _ ; artistice valoroase. La : fe l şi cele administrative. Este deci timpul să abordăm un Wagner. Ne-am' gîndit la '“Olandezul zburător”. Din repertoriul italian vom face “Andrea Chenier” de Giordano. Baletul şi-a îndreptat atenţia spre “B olero” de Ravel -ş i “ Şeherezada” de Rim ski- Korsakov. Acesta din urmă cu suport orchestral, nu pe bandă.

- Care este situaţia la nivel de solişti?• - Avem noi angajaţi la Operă,

: în urma concursului. Au fost angajaţi basul Szabo Balint, m ezzosoprana E lena C asiaa

, (o rig inară din C hişinău, absolventă a A cadem iei de Muzică “Gh. Dima” din Cluj), a fost completată orchestra, corul, serviciul adm inistrativ. Ca o* noutate- şi surpriză, la concurs s-a prezentat şi dirijorul John Yumisash, născut în Statele Unite, de origine japoneză, care va intra în etapa a doua de concurs.

- Opera din Bucureşti este în continuare privilegiată.

- Da, aşa este. Din păcate, nicăieri în lume Opera care este stabilită în capitală nu are regim preferenţial, un regim anume,, special, cum se întîm plă la noi. Este o continuare a ideologiei trecute, în Italia, Cea mai bună operă este Scala din M ilano, în Germania sînt teatrele lirice din Hamburg, Frankfurt şi Munchen. Opera din Bucureşti are un regim preferenţial faţă de noi. Au salarii mai mari, subvenţii mai mari. Mai mult, directorul, Pompei Hărăşteanu, consideră Opera din Bucureşti ca fiind prima înfiinţată în România. Fals. Vreau să fie clar, prima Operă din ţară a luat fiin ţă la Cluj, nu la Bucureşti! .

- Turnee?' - Sigur, toată lumea vrea

turnee. Şi aici sînt probleme. Im presarii optează pentru anumite titluri. Cît ne priveşte, sîntem în tratative cu impresari italieni, cu unul din Elveţia: Să mai vedem.

- L-aţi amintit pe Constantin Nica. Ce alţi oaspeţi vom mai asculta la Cluj? ; '

- E o dorinţă mai veche a mea ca soliştii noştri plecaţi şi stabiliţi în străinătate să ne

. onoreze scena lirică. Cîţiva au răspuns afirmativ.: Cum sînt Mihai Zamfir şi Comei Murgu. Alexandru Agache are agenda încărcată, nu cred că va putea în această stagiune. Un lucru e cert. Avem cei maţ bîfni solişti din ţară. Opera din Bucureşti apelează lâ noi. înainte era: invers. Sîntem, o instituţie cu valori. ■ ” Demostene SOFRON-

— Din istoria Festivalului Culturii Populare Someşene "SAMUS" Dej

!

Festivalul“Samus” afost iniţiat şi organizat la Dej cu scopul de a pune în valoare cultura populară de pe Valea Someşului. “Spectacolul festiv al cîntecului, portului şi dansului local, prezentat de cele mai bune formaţii artistice din (fostul) raion. Dej”, organizat la 12 aprilie 1961 de Casa de cultură, va fi considerai, mai tîrziu, germenele Festivalului culturii someşene.

Ideea a fost reluată în 1973 din iniţiativa Casei de cultură din Dej ş a fostului Comitet de cultură, nod întreaga manifestare a fo s t. ^organizată sub formă de festival, o ediţii anuale pînă în 1984 şi la doi în doi ani în continuare, dpa din anul acesta fiind a XlX-a. ra de la primele ediţii, festivalul ■a conturat structura, cuprinzînd

principal: o sesiune de -xnunicari ştiinţifice, o expoziţie * artă populară, o- paradă a ortului şi obiceiurilor de pe ymeş şi un spectacol folcloric.

Sesiunea ştiinţifică are ca temă :Ara populară someşană. S-au '«entat, de-a lungul anilor, •"«a sute de comunicări de către «cetitori din întreaga ţară. •cnţionăm, din zecile de tfticipanţi, pentru calitatea -Jtnjiicărilor şi valoarea temelor - rdate pe profesorii Ioan C. toimia, Raoul Şorban, Nicolae ’-Săre şi cercetătoarea ştiinţifică ’izela Suliţeanu de la Bucureşti; ■$1 Medan, Crişan Mircioiu, «dor Tanco, Tudor Jarda, '*riu Graur, Mihaela Toader, ,iea Borza, Traian Vedinas,

Alexandru Cristureanu, Gheorghe . s-a organizat o paradă a confecţiilor Cordoş din Cluj-Napoca, Andrei artizanale; la ediţia din 1983 - un Moldovan şi Cornel Cotuţiu de la - concurs de obiceiuri populare; la Beclean; Grigore Topân din Braşov; ' ediţiile din 1984 şi 1986 - spectacole Ion Filipciuc de la Cîmpulung- de obiceiuri populare,^ rapsozi şi Moldovenesc; Maria Groza de la grupuri folclorice; la ediţia din 1986 Mediaş, Felicia Chifor şi regretatul - o gală de filme etnografice.Ion Apostol Popescu de la Gherla şi Momentele , culminante ale mulţi alţii. Alături de ei s-au remarcat v Festivalului au fost întotdeauna şi contribuţiile dejenilor: Iosif Bâtiu, parada portului şi obiceiurilor de peGh. Isă, Tiberiu Moraru, Augustin Pădureanu, Petru Codorean, Emil Lazăr, Cornelia Măluţan ş.a. Dorim să subliniem contribuţia deosebită pe care a avut-o Ia realizarea acestor sesiuni ştiinţifice cercetătorul ştiinţific dr. Virgil Medan, care a valorificat parţial rezultatele prin editarea a trei volume de articole şi comunicări.

Expoziţiile au cuprins în principal artă populară, completată la unele ediţii cu artizanat, carte veche românească, artă plastică. Ele au fost realizate de Muzeul municipal cu concursul Muzeului Etnografic ăl Transilvaniei.

Unele ediţii au avut şi alte puncte în program. Astfel, la ediţia din 1980

Someş şi spectacolul folcloric. In cadrul paradei s-au prezentat obiceiuri ca nunta de pe Someş, alegerea craiului, cununa de la seceriş, roata cu manechini, paparudele, şezătoarea, capra, turca etc. Atît la paradăj cît şi la spectacolul de rapsozi şi obiceiuri au fost prezente, de-a lungul anilor, grupuri vocale şi instrumentale folclorice, formaţii de dansuri, tarafuri săteşti, rapsozi şi solişti din întreg podişul Someşean, precum şi formaţii profesioniste ca “Doina Arieşului” din Cîmpia Turzii,' “Cununa de pe Someş” din Bistriţa, “Doina Sălajului” din Zalău, ansamblurile “Românaşul”, “Transilvania”, - “Rapsodia

■ Someşană”, “Lioara” din Cluj- Napoca. N-a lipsit, - bineînţeles, ansamblul “Someşana” al Casei de cultură din Dej,'de la înfiinţarea căruia s-a împlinit un sfert de secol, cu solişti ca: Dorina Grad, Adela Zanc, Ion şi Nicolae Bătinaş. Cu ansamblurile prezente în spectacol au evoluat solişti consacraţi şi valoroşi ca: Nicolae Sabău, Sava Negrean-Brudaşcu, Veta Biriş, Dumilru Sopon, Maria Marcu, Mia Dan, Gheorghe Turda, Valeria Peter-Predescu, Ion* Cristoreanu, Cornelia Ardelean, Iustina Dejeu, Ana Hossu, instrumentiştii Dumilru Fărcaş, Ion Fărcaş, Gh. Ciurtin şa La reuşita Festivalului au contribuit specialişti (muzicieni, dirijori, coregrafi şi scenografi), dar şi colectivul Casei de cultură dejene, care a dus întotdeauna greul. Dorim să subliniem cu atît mai mult contribuţia Casei de cultură din Dej cu cît, deşi aici s-a iniţial, s-a născut şi organizat Festivalul, Casa de cultură nu a încăput întotdeauna pe afiş din cauza diferitelor academii, comitete şi centre care erau mai mult cu numele decît cu fapta pe antet .

Oricum, prin istoria sa de aproape două decenii, prin calitatea sesiunilor ştiinţifice organizate, prin mulţimea interpreţilor şi formaţiilor participante, Festivalul Culturii Populare Someşene SAMUS se înscrie ca una din principalele manifestări de acest gen din Transilvania

Magdalena VA IDA i

EC H IN O C ŢIU L ÎN TRADITIILE P O P U LA R E

fIstoricul grec, Iordanes, citîndu-1 pe Dio Chrisostomul era

uimit de faima vechilor daci, care cunoşteau “citirea semnelor pe bolta cerului” şi “lumea plantelor şi aceea a arborilor .

Creştinismul, de două milenii “leagăn” al spiritualităţii noastre româneşti, a întărit “sărbătoarea soarelui”, cea mai însemnată creaţie a PUTERII DIVINE, prin cele patru momente cruciale care se suprapun celor patru “cruguri ale timpului şi ale soarelui^: NAŞTEREA DOMNULUI, la solstiţiul de iarnă; “ÎNVIEREA”, la echinocţiul de primăvară; RUSALIILE, cu apoteoza credinţei, la solstitiul de vară; ZIUA CRUCII, la echinocţiul de toamnă.

între aceste PATRU MOMENTE se desfăşoară existenţa noastră, activităţile umane şi în tregul sistem de. gîndire tradiţional. între aceste PATRU MOMENTE trăim,-gîndim, simţim, celebrăm sărbători, repetăm rituri şi obiceiuri, consfinţim şi întărim LEGI, care reglează ordinea lucrurilor şi integrarea oamenilor în mediu.

în ziua echinocţiului de toamnă (care coincidea, după calendarul vechi, cu Ziua Crucii) bătrînii satelor făceau prevestirea vremii penlru întregul an. în “Răspunsurile la chestionarele lui Nicolae Densuşiahu”, de la sfîrşitul celuilalt veac, găsim numeroase relatări de acest fel: “unii pot cunoaşte mersul vremii şi al recoltelor după cîntatul păsărilor” ; “cînd ciripesc păsările la grămadă, vine iarnă grea”; “cînd pleacă rîndunelele pînă la Ziua Crucii, vine iarna timpuriu, iar dacă; mai zăbovesc la noi, toamna va fi lungă”; “cînd pelinul creşte înalt şi sînt alune multe va fi iarnă grea, cu zăpadă multă”; “dacă bufniţa cîntă în pădure, iarna va fi grea, iar dacă va cînta pe cîmp, anunţă o iarnă blîndă” ; “dacă ciorile chirăiesc de cu toamnă, cade bruma curînd”; “dacă şoarecii adună spice multe de pe mirişte, va fi iarnă timpurie şi grea”; “dacă oftează caii, timp rău se arată”. Dar registrul prezicerilor este atît de mare, încît doar memoria colectivă a satelor îl poate cuprinde.; Orice semn de pe cer, orice schimbare în lumea plantelor sau a animalelor erau considerate “mesaje', comunicări” ale naturii, ale Forţei Divine cu oamenii. Dar pentru a înţelege aceste “semne”, pentru a putea prevedea viitorul timpului şi al oamenilor trebuia ca la ZIUA CRUCII (la echinocţiu, deci) să fii curat la trup şi la cuget, să ţii post alimentar, “să vorbeşti , doar cu. plantele-şi cu păsările” , în acea zi se culegeau plantele > de leac. După această zi ele nu mai aveau puteri vindecătoare, în acea zi se adunau măceşele, se tăiau ramuri de alun, considerat arbust cu valenţe magice. Din ele se confecţionau “beţele” călugărilor, toiegele “piţărăilor” sau ale “cetelor de feciori”, care urmau să colinde la NAŞTEREA DOMNULUI (la solstiţiul hibernal). Din alun, tăiat la echinocţiu, se făceau ţoiegele cu care căutau izvoarele înţelepţii satelor.

în ziua de echinocţiu se culegea busuiocul din grădini şi se usca în dosul icoanelor, ca o îndoită invocare a beneficului şi a sacrului, prin puterea “sfintei plante a bisericii (Basilicum)” şi; prin imaginea lui Dumnezeu “prinsă” în pictura populară. ;

în aceeaşi zi, usturoiul, considerat ca plantă ce îndepărtează orice forţă malefică, era pus deasupra uşilor şi a ferestrelor, pe masă, pe grindă, pe cuptor etc., în toate ungherele casei.

în întreg sistemul de “comunicări” ale omului eu plantele, cu păsările, cu animalele, în această zi a soarelui se celebra în fond “marea pregătire”, “marea, curăţenie” a sufletului şi a caselor în, întîmpinarea sărbătorilor “Moşilor” (Moş Dumitru, Moş Andrei, Moş Nicolae) care păzeau “bătrîneţea timpului” calendaristic. Natura şi oamenii purcedeau spre ziua “îngropării timpului^ la solstiţiu de iama şi spre renaşterea lui, prin înnoirea anului şi triumful soarelui :

Dr. Maria BOCŞE Muzeul Etnografic al Transilvaniei*

& . ‘ ^ o-, \: . --1® ^ 1Pr ' ' V 1

L*; - i t 'SK . ÎS' >s ^

i #n M H I r ...

Crucea anotimpurilor pe smalţul blidelor ” Colecţia: Maria BOCŞE

• i illî

Premierăcinematografică

în această scară, la cinematograful “Scala” din Bucureşti va avea loc premiera filmului românesc “Prea tîrziu”, în Tegia lui Lucian Pintilie, peliculă selecţionată, după cum se ştie, şi pentru festivalul de la Cannes. între realizatori, clujeanul TudoT Giurgiu (absolvent cu doi ani în unnă, al Academiei de Teatru şi Film), în calitate de regizor secund. Prefigurind succesul, dorim concitadinului nostru o ascensiune rapidă către elita cinem atografiei româneşti si internaţionale.

M.B.

Concert simfonicF ilarm onica de Stat

“Transilvania” invită melomanii la concertul simfonic din această seară (la ora 19, în sala mare a Casei Universitarilor), care îl va avea la pupitru pe d irijo ru l Florentin Mihăescu. Solist: Mihai Ungureanu. îu program: Barber - A dagio pen tru o rchestră de coarde; G. Gershwin - “Rhapsody in B lue” ; P .l. C eaikovski - Simfonia a IV-a.

e 8 ® d l a j i i OMULSI SOCIETATEA* ..v ... " - ...—■-“vineri, 27 septembrie 1996 ( jA

S € 6 6 ¥ i i r i s i M « Â r i e ş i i i M S A s a u s im t e ie z a d i n t r e t u r i s m s i s ă n ă t a t e# *

l

® c o n v o r b i r e c u d i e a T u d o r Ş t e f ă n i e , d i r e c t o r u l s o c i e t ă ţ i i •

- Dom nule d ire c to r ,- obiectivele turistice ce fac

obiectul activităţii societăţii pe care o conduceţi, au fost şi sînt cunoscute de mii de turişti; noi vă prppunem , totuşi, o drumeţie ipotetică pe cele m a i- im p o rta n te trasee.

- De acord,_ Să urcăm şi apoi să coborîm de la altitudinea de 1385 m de pe versantul sudic al Munţilor Gilăului, acolo unde se află Cabana Muntele Băişorii. Chiar daca încă n-a venit vremea , p îrtie i de schi, teleschi,: schi lift şi a baby-' ului schi, avem cu ce ne umple • timpul. împrejurimile cabanei, ne oferă drum eţii în tr-un peisaj de o neasem uită frumuseţe şi dacă ne vom’ hotărî să străbatem distanţele per pedes chiar dpcă vom fi obosiţi, lâ întoarcere găsim la . cabană'"de toate: 152 locuri confortab ili de cazaîe , restaurant;bar de zi, discotecă,• terase şi în interior o ambianţă plăcută.

- De Ia Turda, preţ de 12 km, la est de vestita rezervaţie Cheile Turzii, cu asemănarea - ei de castel m edieval,‘ne întîm pină Cabana Cheile Turzii. Cabana dispune de 24

locuri de cazare, camping, teren pentru instalarea de corturi, oferind tu riştilo r nebănuite posibilităţi de a cunoaşte flora şi fauna acestor locuri încărcate de istoric.

Nu este lipsit de interes ni ci Hanul Stejeriş. Aflat tot la o distanţă de 12 km de municipiu dar pe şoseaua DN Turda - Alba- Iulia. Frum useţea locurilo r (pentru amatori în apropiere se află un lac unde se poate pescui), condiţiile de cazare (28 locuri), restaurantul, barul de zi, toate le oferă turiştilor condiţii de cazare, hrană, relaxare ca la... mama

Aacasă!- Fiindcă drumeţia noastră

ipotetică s-a apropiat de finiş, , nu aţi fi de acord să facem o , incu rsiune , to t ip o te tic ă b ine în ţe les ,. în c ea la ltă componentă a simbiozei?

■ • - Ba da. Aş începe de Ia Salină. Aerul saturat de sare de aici, constituie o veritabilă chemare- pentru oxigenarea plăm înilor.; Salina îşi leagă existenţa de zăcămîntul de sare exploatat încă de pe vremea romanilor. în acest monument al naturii şi purităţii, turismul şi sănătatea îşi dau mîna.

- De ce se spune, domnule d irector că, Băile. Sărate au devenit o poartă de vizitare i-\ M unţilor Apuseni? ■'.v-

- Lesne de răspuns. B ăile ' Sărate sînt situate la 2,5 km sud- est de municipiu, la o altitudine de 350 m. Ele funcţionează- pe locul vechilor mine de sare. Cele, 15 lacuri naturale conţin ape clorosodice,bicarbonate, calcice,

: iodurate, nămol şi turbă. AicFse asigură tratarea afec ţiun ilo r reum atism ale,_ c ircu la to rii, ginecologice, căi respiratorii.

Cei ce urmează tratamentele,'' proyin din mai toate judeţele ţării. Odată cura încheia tă la

Complexul balnear “Arieşul”, profitînd de ocazie, nu se dau înapoi cînd este vorba să adauge tratamentului şi o drumeţie prin Munţii Apuseni.

- P om eneaţi, domnule director, de Complexul balnear “ A rieşu l” . Ştim că acest complex dispune de. 92 locuri de cazare, hotei cu două stele (Bradul) care, de asemenea, are36 locuri de cazare în camere de 2-4 patu ri, fiecare dintre acestea fiind dotate^ cu TV, telefon şi radio. La toate acestea ce aţi mai putea completa?

- Baza nouă de tratament,, datorită dotărilor existente, se pot efectua următoarele proceduri:

. baie caldă la vană şi bazin, împachetări de nămol şi parafină. Dispune de aparatură medicală d iversă , are sală de sport, restaurant, bai1, terenuri de sport. In apropiere se află ştrandul, un bazin natural cu apă sărată, bazin în aer liber precum şi o salbă de lacuri cu acelaşi conţinut mineral.'

- Cu titlu de noutate, ce S-ar mai putea adăuga? -

- Din acest an, am introdus în tratamentul bolnavilor procedee noi'cum ar fi: băi de-plante, îm pachetări cu parafină', u ltrasunete , u ltrav io lete , aparatură d e ' forţă şi jecuperatorie. Anul trecut aveam în schemă un medic. Acum avem trei.,Începînd din luna octombrie a.c., dorim să promovăm alte două tratam ente: pentru supraponderali "(obezitate) şi pentru soriazis. Tratamentele ce se vor aplica vor fi "în strînsă in terdependenţă cu factorii naturali şi uh regim alimentar adecvat. în acest sens, avem deja aviz favorab il din partea Ministerului Sănătăţii.

- Alte îm bunătăţiri?- Am m odernizat întregul

spaţiu de alimentaţie publică prin dotări: mobilier adecvat, sistem , de încălzire, modernizarea recepţiei, a holurilor, a grupurilor sanitare, , am introdus o centrală telefonică cu receptoare în fiecare cameră, urmînd să introducem cîteva posturi şi pentru exterior.

în această lună vom termina sala de sport cu dotările aferente atît pentru activitatea de recuperare cît şi pentru sport propriu zis (volei, baschet, tenis de cîmp, tenis de masă etc). Pe 1 noiembrie a.c. vom da în funcţiune un club cu următoarele dotări: televizor - video, radio, mese de biliard, pentru şah, table etc.

- în afară de veteranii de război şi pensionari (care se

^bucură de mari reduceri de. preţ şi de ajte facilităţi) pot benefic ia de aceste tratam enterşi alte categorii de cetăţeni?

- Bineînţeles. Toţi cei ce simt că tratamentele aplicate la noi le sînt benefice, pot să le urmeze în schimbul a 1.500 lei procedura (nu mai puţin de două) şi de cazare la preţul din bilet, la care se aplică TVA-ul.- Cu 11.000 lei cei ce doresc se pot trata timp de 12 zile la noi.

- Oamenii solicită aceste tra ta m e n te , dom nule director? ^

- Avem solicitări peste posibilităţi. Anul acesta, faţă de perioada corespunzătoare a anului' trecut,' am cazat şi tratat cu mai. mult de 1000 persoane. Asta spune ceva, nu?

Ion CORDOŞ . subredactia Turda

Pregătiri pentru iarnă la GherlaŞtim cu toţii cîte probleme şi greutăţi ne creează iarna în

asigurarea agentului termic. Lipsa căldurii şi a apei calde revine în actualitate din nou, iar locatarii blocurilor sînt îngrijoraţi încă de pe acum. Pentru prevenirea situaţiilor din anii trecuţi, edilii oraşului Gherla au trecut din timp la treabă. în cadrul unei şedinţe a Consiliului local s-a analizat situaţia reparaţiilor la centralele şi punctele termice de pe raza urbei şi s-au luat măsurile necesare pentru buna asigurare a tuturor serviciilor gospodăreşti pe perioada anotimpului friguros/Astfel, prin grija RAGCL s-au efectuat Ia cele 5 centrale şi 2 puncte termice din cartierele oraşului toate reparaţiile şi reviziile impuse, astfel că sosirea toamnei nu i-a găsit pe edilii urbei de pe Someş nepregătiţi. S-au realizat şi noi investiţii. Centrala termică nr.5 de pe strada Clujului, de exemplu a trecut pe combustibil

’ lichid uşor, Cei care conduc destinele oraşului Gherla s-au gîndit din timp şi la buna aprovizionare a punctelor termice cu combustibil/ încă in cursul lunii august s-au asigurat 290 t combustibil, depozitat la centrala termică aparţinînd SC „Sortilemn” SA, de unde se asigură încălzirea apartamentelor din cartierul „între ape”. în anii trecuţi în această zonă au fost cele mai mari probleme, să vedem ce va fi în iarna care urmează... Oricum, noT vom fi „pe fază” şi vom informa pe cititorii noştri despre situaţia constatată.

Dintr-un punct de vedere gherlenii pot fi liniştiţi: aşa cum am aflat la Primăria oraşului, recent s-a repartizat urbei un fond de 115 milioane lei credite pentru procurarea a 215 tone C.L.U. De menţionat, că combustibilul se obţine numai prin repartiţie de la RAFIROM Bucureşti. Important e să fie!

Aprovizionarea cu ulei- o problemă şi la Gherla

De pe o zi pe alta a dispărut uleiul şi de pe rafturile alimentarelor din oraşul Gherla. Dacă toată vara prin grija conducerii Cooperativei de consum din localitate, prăvătiile.au fost bine aprovizionate cu acest produs de bază, iată că în debutul toamnei şi în urbea de pc Someş încep problemele.

După cum ne-a declarat contabilul şef al cooperativei gherlene, domnul Iuliu Waller, în ultima perioadă Fabrica de ulei din Oradea cu care colaborează unitatea din Gherla nu mai onorează comenzile; iar maşinile trimise pe malul.Crişului staţionează zile întregi pentru încărcare. în prezent, însă, cei care produc uleiul pur şi simplu refuză comenzile, motivînd lipsa materiei prime: Dacă în cursul verii Cooperativa de consum Gherla aducea în jur de 5000 sticle de ulei de lâ Oradea, acum întîmpină mari greutăţi în aprovizionarea populaţiei cu acest aliment,

Ne găsim în perioada plină a conservărilor pen tru iarnă. Dacă în magazinele aparţinînd Cooperativei dc consum Gherla se găsesc din belşug borcane, sticle şi conservanţi, în privinţa uleiului perspectivele nu sînt tocmaf bune. Totuşi,-^um;ne-au . spus cei care se ocupă cu aprovizionarea populaţiei, sînt şanse ca marfa să fie adusă de la alţi furnizori, cu carc s-a şi luat legătura. Oricum, lipsa uleiului la Gherla creează,mari greutăţi în buna aprovizionare a unitătilor comerciale.

SZEKELY Csaba

Aproape 2.000 de persoane se îmbolnăvesc anual din cauza condi9iHor imnro»rii de munca

Aproape 2.000 de persoane se îmbolnăvesc din cauza condiţiilor improprii de muncă şi a mediului poluat în care lucrează, a informat- Inspectoratul de Poliţie Sanitară şi Medicină Preventivă Bucureşti (IPSMPB).

Dr. Nicolae Poli, directorul IPSMPB, crede că incidenţa reală a bolilor profesionale este mult mai mare decît cea declarată şi înregistrată (aproximativ 200 de cazuri la suta de mii de persoane expuse la noxe) în laboratoarele de medicina muncii.

Cauzele subevaluării bolilor profesionale sînt multiple. Printre acestea, directorul, Poli a enumerat: lista bolilor profesionale declarabile'

este restrictivă în România, multe dintre afecţiuni neregăsindu-se în nomenclator; numărul doctorilor specializaţi în medicina muncii - care pot confirma existenţa itnei boli profesionale - este extrem de redus, unui medic revenindu-i 5000 de muncitori.

Cele mai frecvente cazuri de boli profesionale ; sînt::silicoza - 43% din totalul îmbolnăvirilor (prezintă o reală tendinţă de creştere); intoxicaţiile cu plumb - peste 20%; astm bronşic profesional - 14%; bolile pielii şi ale ţesutului celular subcutanat- 7,6%; surditate profesională --3%,

Deşi unanim recunoscut ca' risc profesional, stress-ul cauzat de'relaţiile interumane pe verticală (şefii de la locurile de muncă) şi pe orizontală

(coiegn,) rămîne încă neinclus pe lista cauzelor multor boli profesionale, a mai adăugat dr. Poli.

Conducerea IPSMPB afirmă că, în ultimul! ăn, peste 500 de muncitori şi-au pierdut viaţa, iar aproape 300 au rămas invalizi din cauza unor accidente de muncă.

Frecvenţa îmbolnăvirilor cauzate de condiţiile impioprii de muncă, ignorarea normelor de protecţie a muncii şi multiplele accidente în care victime, sînt salariaţii, ar putea fi reduse dacă Ministerul Muncii şi cel al Sănătăţii ar pune la punct un necesar al serviciilor de sănătate în muncă, a conchis dr. Poll.

0 în treagă fam ilie a murit

din cauza unei intoxicaţii

cu ciuperci- Cei patru membri ai familiei Socolan din

localitatea' Zam (Hunedoara)-au murit din cauza “intoxicaţiei cu ciuperci otrăvitoare, informează corespondentul MEDIAFAX.

Ciupercile fuseseră culese de cei doi copii- unul de 14 ani şi celălalt de 12 ani - şi gătite dc mama acestora. - ,

Cei patru au fost internaţi la Spitalul Judeţean H unedoara - Deva. în ciuda eforturilor medicilor^ tatăl, Vlad Socolan, a murit vineri, 20 septembrie, următoarele victime fiind cei doi copii. Ultima a decedat mama - Valeria Socolan - în cursul nopţii de 23 spre 24 septembrie.

I Incendiul de pe nava “ Bucşani” a fost provocat de o scurgere de gaze| Deflagraţia, urmată de incendiu, produsă duminică la bordul

navei “Bucşani”, în- largul Mării Negre, a fost provocată de o.'I scurgere de gaze naturale, care au pătruns în interiorul tabloului de | distribuţie a energiei electrice, a declarai agenţiei MEDIAFAX;. ing. Florian Gheza, inspector şef al Inspectoratului de Stat TeritorialI pentru Protecţia Muncii Constanţa.| în jurul orelor 16.00, în timpul operaţiunilor de preluare a ţiţeiului | dc la nava de stocaj “Buştenari", s-a produs o scăpare de gaze

naturale extrase odată cu ţiţeiul. Gazele s-au infiltrat în interiorulI tablouim dc distribuţie a energiei electrice, aflat în compartimentul | “Maşini” al navei “Bucşani”.. Întrucît atît nava “Bucşani”, cît şi nava “Buştenari” erau subI operare, în interiorul tabloului de distribuţie se produceau închideri | şi dcschidcri'de întrerupătoare. Probabil, o scînteic de la unul din | aceste contactoarc a produs aprinderea gazelor infiltrate în tablou,■ a precizai Florian Gheza.| Accsta a mai spus că incendiul a fosl stins în cîteva minute dcI personalul de pe nava şi că-nu a-mai fosl necesară intervenţia J pompierilor.

■ I în urma aceidcntului, trei persoane au suferit arsuri de gradul I,| II şi III şi au fost internate la Spitalul Clinic Judeţean Constanţa’

Marius Oancca, .28 dc ani, lăcătuş mecanic la “Pctroconsf ] Constanţa, căsătorit, tată al unui copil minor, a suferit arsuri de

gradul I şi II pe antebraţe şi pe faţă. ' |" Tudor Mitii, 39 de ani, motorist pe nava “Bucşani”, salariat al

' “Petromar”, căsătorit, tată a doi copii minori, are arsuri de gradul III şi III pe (aţă, braţe şi, parţial, pe picioare. El se află internat ia | secţia de Terapie Intensivă a Spitalului Judeţean Constanţa. Mircea ■ Mitu, 39 de ani, ofiţer mecanic, Salariat al “Petromar”, tată a trei I copii minori, a suferit arsuri de gradul II şi III pe faţă, braţe şi, |

.parţial, pe picioare şi se află internat la secţia Arşi a aceluiaşi i spital. Ing. Florian Gheza a mai declarat că, după aprecierea modicilor, Oancea necesită o îngrijire de 4-5 zile, iar ceilalţi doi | accidcntaţi au nevoie de îngrijiri pe o perioadă de aproximativ 15-120 de zile. Cei trei răniţi vor beneficia de asistenţă medicală , gratuită şi vor primi toate drepturile băneşti legale stabilite pentru I incapacitate temporară de muncă, ca urmare accidentului în care au | fost implicaţi. I

Inspectoratul de Stal Teritorial pentru Protccţia Muncii Constanţa . cercetează împrejurările şi cauzele exacte carc au dus Ia pfoduccrca I accs(ui accident şi va stabili vinovăţiile unor persoanei dacă accslca | există, faţă de nerespectarea unor norme, a mai spus Florian dicza.'.

Navă “Bucşani” aparţine societăţii “Petromar” SA. Liderii I Sindicatului acestei unităţi au precizat, fiiarţi, într-un comunicat, câ | răniţii nu au putut fi transportaţi dc urgenţă la spital deoarece | elicopterul destinat cazurilor de prim-ajutor nu avea aviz dc zbor.j

L 071 vineri, 27 septembrie 1996 PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA:luni-vintri S-16; sîmbătă !M4;tel/£ai 19-73-04;SUBREDAC|IATURDA:iluni-vineriS-16;tel/fai31-43-23;SUBREDACŢIADEJ:lun»-vineri*-16jtelTax21-60-75.;

A D ^ S Ş U Ld e C l u j _

MODEMAPRETURI MINIMEICALITATEDEOSEBITĂ

la M O B ILIERVINDEM În Q şRATE LUNARE FÂRĂ

DOBÎNDĂ TOATA GAMA DE MOBILIERMART REDUCERI DE PRET PENTRU:♦ TINERII CĂSĂTORIŢI în acest an♦ ACHITĂRI INTEGRALE . '♦ PENSIONARI - _' La achitări integrale

TRANSPORT GRATUIT.M A I VINDEM:

• parchet • Palux • aracet • clei de oase ;

• scule pentru lem n im port • diluant • prenadez. î i

ADRESA: STR.OASULUI NR.42A, TEL/FAX 136822; 433555.

SC A G R O IN D U S TR IA LAS ÎN C R A I-M U R ES SA

■ / *

oferă pentru vînzare, la preţuri negociabile următoarele

produse:-junincigestantedin rasa B.R. şi metişi H.- mere consum din soiurile Golden,

lonathan şi Starkrimson.- mere pentru industrializare. ;- cartofi pentru consum. ~ j- cartofi substas, c Notă: Junincileaestante se vor livra numai

în zielel de joi, începînd cu ora 10.RELAŢII LA TELEFON 065-115524, 133798.

COMIMPEXS.R.L.A D R I A T I C A

P R O D U C E î n C l u j• Mobilier de bucătărie - 1.680.000 lei• Mobilier de birou demontabil• Rafturi :C a l i t a t e o c c i d e n t a l ă l a p r e ţ r o m â n e s c !

Str.!O aşulu inr.t2^C lu j-N apoca “ Tlîhgă: P E C O |fte m 3 .5 4 :1 3 «

UNICAT IN GHERLASinuluUu (’i'iiuwiiilu SC T i r m i S S S R L Ş

vinde prin maga/innl propriu din (ihcria, str l rasinuIui nr.I. tctclon 243277.2431‘>4 (încarticrul MR-1 din spatele fabricii dc spirt)

O R A R : /U n ic 9 -1 9 ; s îm b ă tă 9 -17 .

"MOBILĂ In RATE" f â r â d o b î n d ă V inde în ra te , din s to c şt p e b a z â d e c o m a n d â to a te tipurile d e

m o b ilă ' dorm itoare, bibliofoci, c a m e re d e tin e re t, c o m o d e TV. b iro u n .m o so p lian te .m o b ilăd eb u câ tăn e .co lţa rc ,can a p e le ,fo to lii

Vizitaţi-ne s i nu veţi regreta!

SC F E L E A C U L SÂ CIuj-Napoca

■ Str. Gral Vasile M ilea nr.12, tel. 198571

A n g a j e a z ă

• Ş e f b ir o u M a r k e t in g , vînzări, preţuri (concurs în data dc 16 octombrie 1996, ora 9);

• J u r is t (concurs în data de 17 octombrie 1996, ora 9).

Cererile însoţite de actul de studii, curriculum v ita e , copia după carnetul d e m uncă şi recomandarea de la ultimul loc de muncă se vor depune la biroul PIS pînă la data de 15 octombrie1996. (362596)

SKODA FEUCIAilift* r I «V Mr« IMtf ria Mfomlrf ~

12.98®°"(Intimi» hm vmm mU, ZVUL) Volktwagm Oroup

SKODA FEUCIA prin COMPEXIT TRADING CIuj-Napoca, Importator dinct, Calea Floreşti nr. 42, talJfax: 064/426610.Vă Invită aă ylzltatl standul nostru la Salonul Auto Bucureşti SAB ’96,Complex Romaero Băneasa (19-29 septembrie)

(760547)

SC PANEGRANO SA CLUJCalea B aciului nr.2-4 - £

;/ ■■■ ANOA.TEAZĂ ■ i• 3 economişti (finanţe, contabilitate şi

cunoştinţe de operare PC).• 1 consilier juridic.Cererile şi C. V. se depun pînă la data de 30

septembrie 1996 la sediul firmei din Calea Baciului nr.2-4.RELÂŢII LA TELEFON: 182215/160,156.

SC B & b TEA M SR Lv i n d e

• U L E I F L O R I O L - 5 . 2 0 0 le i/l.TVA inclus.

Produse pentru panificaţie Franţa• - d r o j d i e , a m e l i o r a t o r , g l u t e n .

Str.Paris nr. 121, telefon 437583 .

de Cluj

SC P E C O S A C L U JStr.Calea D orobanţilor nr.3

organizează licitaţie publică cu strigare în ziua de 11 octombrie 1996 la sediul societăţii pentru închirierea de spaţii pentru activităţi economice şi vînzarea de mijloace fixe şi anume:

1) Clădirea nouă din Cluj-Napdcâ, str .Calea Dorobanţilor nr.3 ce se pretează la activităţi comerciale bancare administrative, în suprafaţă de 817 mp. (nivele 2, 3 şi 4).

2) Licitaţia pentru vînzarea unui număr de 6 pompe Adast.

Licitaţia are loc în ziua respectivă astfel:- la ora 10 pentru clădirea menţionată la pet. 1;- la ora 11 pentru pompele menţionate la pct.2.Obiectivele supuse licitaţiei pot fi văzute în zilele lucrătoare în

perioada 30.09-10.10.1996 între orele 9-14. •Pompele pot fi văzute la Depozitul din CIuj-Napoca, strada

Maşiniştilor nr.152 în aceleaşi zile şi la aceleaşi ore.Condiţiile de participare la licitaţie, datele de amănunt cu

privire la desfăşurarea licitaţiei sînt cuprinse în caietul de sarcini ce se poate obţine contra cost de la sediul societăţii (secretariat) în fiecare zi între orele 8-13. s

INFORMAŢII S E P O T OBŢINE î S I L A TELEFON 4 3 1 0 2 0 S I FAX 1 9 8 2 8 4 . «

S C A L I A N Ţ A S Acu se d w lm Huedin, str.Bradului nr.3, - , <

organizează licitaţie publică deschisă cu strigare, conform Legii nr.58/ 1991, II.G. 634/1991 şi H.G. nr.758/1991 şi H.G. nr.545/1992 pentru vînzarea următoarelor active: ;

Denumire spaţiu comercial

Adresa Obicct dc activitate

Preţ pornire , licitaţie (fără TVA)

Alimentara 2

Marochinărie

Farmacia

127.245.259 lei

56.559.032 lei

Piaţa Republicii comerţ nr.42-48Piaţa Republicii comerţ nr.8, Bl.A...■■■■::.■Piaţa Republicii Tehnofarm 30.758.961 lei nr.39, BT.A4 \ -

. Licitaţiaya avea loc pe data de 28 octombrie, ora 12, la sediul SC Alianţa SA din Huedin, str.Bradului nr.3. ;

Dosarele de prezentare a activelor şi criteriile specifice pentru preselecţia participanţilor la licitaţie pot fi consultate zilnic la sediul societăţii între orele 12-14. ■ ■. - : ;- V ‘

Alte relaţii privind activele ce urmează a fi vîhdute se pot obţine la telefon 251876, d-na Cristea Aurelia.

Pentru selecţionarea participanţilor la licitaţie, ofertanţii vor depune la sediul societăţii pînă la data de 18 octombrie 1996 documentele prevăzute de H.G. nr.758/1991. ■■ /

Lista cu ofertanţii acceptaţi pentru a participa la licitaţie vă fi afişată la sediul societăţii pînă la data de 23 octombrie 1996. ' , ’

Ofertanţii selecţionaţi vor depune pînă la data de 23 octombrie 1996 la caseria societăţii sau în contul nostru nr.402000036425 deschis la Bankcoop Huedin următoarele: - -

- taxă de participare de 500.000 lei; _ •- garanţia de participare de 10% din preţul de pornire a licitaţiei.în caz de neadjudecare la prima etapă a licitaţiei, se va organiza cea de-a doua

etapă a licitaţiei pe data de 12 noiembrie 1996, ora 12. K .In cazul neadjudecării la o a doua etapă, se va organiza o a treia etapă pe data

de 18 noiembrie 1996, ora 12.La a doua şi a treia etapă pot participa şi persoane fizice sau juridice străine.

A P C y A n ţ U L D M M D 1 I f * M 'T A T r CHJJ-NAP0CA:IunMneri8-16;^bătă9-14;t<^19J3-M;SUBREDAC’JIATI'KIH: d e O I l l J _________ r l i B L i l * ! t / \ i C luru-vberi»-16;tel/fax3M3-23iSraMDACTUDFJ;luiii-vineri8-16;tel/fax21-60-7?.vinen. 27 septembrie 1996 ( jT )

Filiala PLAFARCluj-Napoca

T e l e f o n 1 9 2 5 5 8 achiziţionează în localităţile jud.Bistriţa

Năsăud, Cluj, Maramureş şi Sălaj - MĂCEŞE (căcădări) - în stare proaspătă la preţul de 500 lei/kg.

Preluarea cu plata pe loc se face la cele peste 160 de puncte de colectare din teritoriu.

Participînd la această activitate, culegătorii pot obţine venituri de peste 20 mii lei/zi, neimpozabile.

Apelăm şi la conducerile şcolilorsă organizeze participarea elevilor la această activitate - fiind o sursă de completare a bugetului.

Pentru relaţii suplimentare, transport şi plată, se poate apela şi la centrele noastre din:

Bistriţa telefon 063 - 215771Dej ’ telefon 211447Huedin telefon 251988Baia Mare telefon 064 - 416093-Someşeni telefon 416559Zalău ’ telefon 060 - 611029Turda telefon 313020.

(7 6 0 5 3 8 )

Şl

în urma discuţiilor avute au identificat p osib ilită ţi de cazare pen tru s tu d e n ţii universităţii la Grupul şcolar M etalurgic Cîmpia Turzii şi la Grupul Şcolar Industrial de Constr.Maşini Turda.

Doritorii se vor adresa la Serviciul S o c ia l.Problema de transport este în curs de

rewlvare. ' ' " (76«!W

SCTRIUM PRODCOM SRL

import G E R M A N IA .P reţ m in im ! C a lita te d e o se b ită !Adresa:

Str.Ady Endre nr.10. Telefon 414502.

SC AR G O S S ACluj-Napoca, Str.Onisifor Ghibu nr.18

organizează în data de .8 octombrie 1996, ora 8, concurs pentru ocuparea postului de

I N G I N E R E L E C T R O N I S T f

(numai bărbat). Iînscrieri şi relaţii pînă în data de 4 octombrie

la sediul societăţii, zilnic orele 7-15, telefon 195292.

• Societatea angajează personal feminin în meseria de confecţioner îmbrăcăminte.

S O C I € T A T # |

f lS I G U ftA R € , J & r cP>S°

H C flS IG U R A R * ■-*’* "•

Sucufsaia Cluj

Rata Mihai Wecau!, nr.33^

tel/fax: 064/150465

(1 0 0 7 2 6 )

C itiţi ziln ic

ADEVĂRULd e C lu i

Regia Autonomă "Apele Române”

F i l i a l a T e r i t o r i a l ă T g . M u r e ş

Str.Koteles Samuel nr.33

O R G A N I Z E A Z Ă C O N C U R S

. pentru ocuparea unui post de meteorolog la staţia meteorologică Turda.

Condiţii: studii de specialitate în meteorologie (facultatea de geografie, liceu de specialitate).

Termenul de depunere a cererilor şi discuţii preliminare: 10 octombrie 1996, iar data examenului concurs: 15 octombrie 1996.

Pentru tematică, solicitanţii se vor adresa serviciului meteorologic, Tîrgu Mureş, telefon. 065-166159, 160289, interior 435. (7 6 0 5 4 8 )

SC N A P O LA C TS AO rg a n iz e a z ă concurs în d a ta d e 15

octombrie 1996 ora 10 la sediul societătii din1B-dul 21 Decembrie nr.95-97 Cluj-Napoca, pentru ocuparea postului de

şef oficiu juridic. |Condiţii de participare: l- Absolvenţi ai facultăţii de drept.- Vechim e în activitate juridică d e m in.3 ani în

ultima perioadă (1 9 9 0 -1 9 9 6 ).

P e rs o a n e le in te resa te vor d e p u n e la secretariatu l, societăţii o c e re re pentru înscriere la concurs,însoţită de un curriculum vitae - pînă la data de 12 octombrie 1996. Relaţii suplimentare la biroul personal -

salarizare al societăţii, tel. 41-38-58.

C o n s iliu l lo c a l a l m u n ic ip iu lu i

C lu j-N apocaANUNŢ -Toate persoanele care deţin contracte de închiriere

a terenului pentru parcări sau garaje, încheiate cu RADP Cluj-Napoca (fostul APS) şi nu şi-au achitat chiria pe anii 1994, 1995 şi 1996, trebuie să se prezinte de urgenţa la Primărie, str.Moţilor nr.1-3, cam.28 (ghişee parcări) pentru achitarea restanţelor şi reînnoirea contractului. în caz de neprezentare, se va proceda la rezilierea necondiţionată a contractului

Acte necesare: contractul vechi jiltima chitanţă

a o o n m ’ de identitate.

C o n s iliu l lo c a l a l m u n ic ip iu lu i

C lu j-N ap o ca■ ANUNŢ . ; '

Persoanele care deţin un contract de închiriere a terenului pentru o parcare, o copertină sau un garaj,*; încheiat cu RADP Cluj-Napoca (fostul APS) şi au plătit chiria în anul 1990 sau 1991 pentru o perioadă mai lungă (pînă în 1996.. .2000), trebuie să se prezinte la Primărie, str.Moţilor nr.1-3, parter, cam.28 (ghişeele pentru relaţii cu publicul ale Serviciului Parcări) pentru reînnoirea formularelor de contract şi plata diferenţei de chirie care s-a niajorat la 700 lei/mp. începînd cu anul 1994, conform Hotărîrii Consiliului local nr.50/1994 şi la 880 lei/mp. începînd cu anul 1996, conform Hotărîrii nr.46/ 1996. . ' ■ ; ■ ;

Acte necesare: contractul vechi ultima chitanţă

(1 0 0 7 4 9 ) buletinul de identitate.

x'„

6 0 l . ,

l p .....................

^SC TEHNOFAVORIT SAaBonţida

.. . , . . . .vinde la licitaţie în fiecare marţi, ora 10,

următoarele mijloace fixe:- Cam ion R O M A N d e 12 to., motor RABA, punte

dublă pe spate, din 1990 .- Asistenţă tehnică T V -1 2 FA, motor B raşov.- R em orcă platform ă 5 to. tip PTB.

' -T e le x nou S IE M E N S . r *- Rem orcă cisternă 4 to. pentru am oniac. £- Abkant cu lăţim e d e lucru 3 m. £- Fierăstrău a lternativ FA-30.

k Relaţii la tel. 064-241314 fax 064-433707.

QQ vineri, 27 septembrie 1996 PUBLICITATE tXUJ-NAPOCAiluni-vincri8-16;sîmbătă9-l‘1;tcl/faî 19-73-04 ;SUBRJ:DA( ŢIA'Il RDA:luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; ŞUBRED ACJTADEJ: luni-vineri 8-16; tel/fai 21-fiO-’i 5

a d e v ă r u ld e C I u i ____

Fundaţia "Virgil Madgearu”a n u n ţ ă

pentru 30 septembrie 1996, ora 15,30^

concurs de admiterepentru şcoala postliceală, prof ilele:

- secretariat activităţi juridice;- finanţe-contabilitate; ;- turism, activităţi hoteliere.Informaţii, înscrieri la Liceul ”G.Coşbuc”:

2 7septembrie orele 15-19 şi28-29septembrie 1996, orele 10-14. (302513)

S.C. APICOM SRL. Tel: 066-163990

ĂPfSM Fax:066-162176

iCASE DE LOCUIT§C A S E DE VACANŢĂ

^CONSTRUCŢII f W s C U MANSARDE

S.C. ONESTO S.R.L.CASĂDE AMANET

in incinta Restaurantului ; ”Fetiţele Vieneze”, - §

str. Memorandumului nr. 13 Tel. 19-59-66

• Vînd teren extravilan în oraş Huedin, cu suprafaţa de 2300 mp (23 ari). Tel. 15-68-97 (354669)

MEMBRANE HIDROIZOLAŢIIpe bază de bitum aditivat, suport

poliester, 3/4/4,5 mm importPLUVUEC, GENERAL MEMBRANE - ITALIA

SC LUXOCONSTRUCT SRL C lu jTeL 064 - 410317Te!/fax.064 - 435079. (m}75)

VINZARICUMPĂRĂRI

Cumpăr garsonieră sau apartament. Tel. 142907. «

Vînzârl-cumpărârfapartamente-case, terenuri prinP R I M O R D I A L

str.Braşov nr.44, s tel. 147897, orele 10-17.1

■------------------------ ----— __—|Cumpăr teren pentru5

construcţii. Tel. 142907.

Vînd aparat de gogoşi lefolosit, din inox, pret acceptabil. Tel. Turda 31-38-56. (341379)• Vînd 50. mp spaţiu în P-ţa

dihai V iteazu, cu intrare din itradă, 75, milioane. Tel. 1947-75. 354549) ■■■'. ; ,• Cumpăr apartament confort 2 i 2 cam ere în cartierul jleorgheni. ' Tel; 19-34-78 354649) AY /

Vînd 2 camere central, pret 50 mlioane. Tel 43-17-54. (361367)• Cumpăr foarte urgent 2 camere ultracentral. Tel 18-03-09. 361390) V- -

Vînd foarte urgent casă 3 anere zonă bună. Tel 18-03-09 351392) ;1 Vînd 3 4 camere în zone bune

Şi teren în Făget,-Tel 18-03-09. (361393) ; .. ...■ Cumpăr garsonieră. Tel 18-03-

(361394) V , •

• Vînd restaurant cu dotări «st Turda, zonă centrală. Tel 31-43-24 (362794)

Vînd SRL din 1994. Tel. 14-39-35. (362865)

Vînd mochetă, linoleum import 12.680 Iei/mptTVA. TeL 19-«8-17 (362890)

Vînd apara t pop-corn. TeL 13-58-44. (362926) ’

• Vînd magazin alimentar, <ncţionabil, dotat complct, 1 Mănăştur. Tel. 17-56-82 354590)

Vînd terasă am enajată Wm anexe vad comercial forte bun. Informaţii teL 13- }-37 (354652)

- Vînd Peugeot 605 «■zină, an fabricaţie 1993, l,a,e opţiunile,înmatriculat Tel 41-42-77. 361101)

Vînd 5 0 1 cartofi. Tel 41- +98. (361226)

' Agenţie imobiliară. Tcl. ”■12-32 (354616)

^nd urgent autoutilitară diesel fcfon 15-85-87 sau 15-05-87 ’)24) . . . .

• Ocazie: de vînzare acum chioşc alim entar în funcţiune complet dotat + anexe, vad comercial foarte bun, vizavi de Sinterom, pret avantajos. Tel. -12-86-84. (362654)

Vînd urgent teren pentru cabană şi camion SRD 4 tone stare perfectă. Tel. 17-14-77 după ora 18. (362750)

• Vînd materiale hidroizolante import Italia. Relaţii Baciu nr. 550 tel. 13-89-89. (362769) : ,

• Vînd tonetă amplasată în P-ta Flora. Tel, 17-89-17. (362875) ’

: • V înd mochetă, linoleum; import 14.900 lei/mp. Tel. 19-88- 17 (354261)• Vînd duba Iveco motor 2500 D

an 1986, stare perfectă deJim cţionare, cu motor în rodaj şi garanţie. Preţ 10500 DM negociabil. Adresa: Luna de Sus nr. 208, tel. 26-51-88 (354622)

• Vînd vitrină frigorifică model vechi pret avantajos. Tel. 41-9180 (354643)'

• Vînd casă de bani. Preţ avantajos Informaţii tel. 18-56-15 (354656) ;

• “Vindem u ti la je atelier galvanizare (nichelaj-cromaj) şi materiale aferente. Tel 064/15-63- 28 sau 069/81-14-11. (361191) .

• Vînd dozator bere 2 capete Italia şi maşină îngheţată stradală_ 2 braţe, în stare perfectă. Tel 060/ 65-51-62. (361220)

• Vînd dozator suc Siemens nou, preţ avantajos. Tel 41-66-39. (361398)

• Vînd teren în Făget, preţ convenabil. . Tel. 13-31-55.(362793) : ' : : . : ; . :

• De vînzare teren 400 mp str. Clinicilor nr. 30. Informaţii la tel. 01/78-15-309(354690)

• Vînd teren pentru construcţii în Floreşti. Tel 26-5141. (361314)

• Vînd teren construcţii 255 mp. Tel 17-58-14. (361371)

• Vînd urgent teren 600 mp, str. Republicii. Tel 15-71-57. (361116)

• Vînd apartam ent 3 camere mobilat faianţat, telefon, TV Cablu, pivniţă. Telefon 16-7646. (362944)

• Vînd apartam ent 2 camere ultra centraL TeL 13- 51-25 ora 16-19. (354322)

• Vînd garsonieră confort I, 30 mp TeL 41-5445 (354522)

• Vînd urgent 3 camere confort I 75 mp, zonă bună, în M ănăştur. Tel. 17-90-62

:(354620) • ;

•* Vînd apartam ent 4 camere în bloc cu Interservisan, u ltrafin isat, pentru pretenţioşi. Tel. 41- 91-80(354642)

• De vînzare urgent 2 case pe un teren 975 mp, cu gaz, curent, apă în Ocna Mureş str. Horea nr. 53. Tel. 19-15- 14 Cluj. (354682)

• Vînd vilă nouă Iara, str. Pepinierei, p reţ 23.000 DM. Tel 12-34-25. (360840)

• Vînd cabană la Someşul Rece. Inform aţii str. Cosaşilor nr. 10. (360961).

• Vînd urgent casă 2 camere, bucătărie, grădină, p re ţ 70.000.000 lei.'Relaţii comuna Baciu nr. 391. (361147)

• Cumpăr apartament 2-3 camcre în zonă bună, confort 1 s m m ărit. Tcl 13-72-53. (361328)

• C um păr teren pentru construcţie, zonă bună, 1000 mp. Relaţii Ia tcl 41-47-40,' luni-vineri orele 9-17 (000100)

• Vînd apartam en t cu 3 camerc etaj 2, cu garaj din cărămidă la preţ convcnabil, str. Aurel Vlaicu nr. 27. Tcl. 13-68-22, Călian. (362777)

• Vînd garsonieră confort unu mărit B-dul Muncii nr. 87A ap. 54 (351944) ' .

• Vînd apartament două camere superfinisat. Tel. 16-35-16. (351975)' • V înd garsonieră preţ acceptabil. Str. Cojocnei nr. 8 ap. 9(351976)

• Vînd apartament 3 camere confort 1 + garaj Zorilor. Tel. 12- 3644 (362661)

• Vînd apartament cu o cameră, finisat str.TIorea. Tel. 26-51-66. (362686) .„ '

~ • Vînd apartament 3 camere situat în Turda, Calea Victoriei nr. 118 b l A2 ap. 11 tel. 32-24-82. (362717) ’ • -

• Vînd casă cu etaj str. Fabricii de Zahăr nr. 115 tel. 41-53-23. (362729)

• Vînd urgent 2 camere etaj 4 str. Plopilor nr. 6 ap. 10. (362778)

• Vînd apartam ent 1 cameră zona Mărăşti central, finisat, str. Fabricii nr. 4 bl. Y1 sc. 6 et. 5 ap. 162 vizibil orele 15-19. (362788)

• V înd/schîm b 3 camere, 3 .balcoane, etaj 1 cu două. Tel. 17- 77-57. (362809)

• Vînd apartament cu'o cameră, mobilat pe str. Horea. Tel. 15-31- 94 între orele 9-13. (362822)

• Vind im obil 2 corpuri de clădire unul ultrafinisat, celălalt ridicat în roşu+1000 mp grădină str. Traian V uia nr. 82 Ia şosea principală. ; Tel. 1543-28 . (362839)

• Vînd apartament cu 2 camere ultracentral, cu parchet, gresie, faianţă, balcon închis, telefon. Str. Iaşilor nr. 6 ap. 23 (Piaţa Mihai Viteazul). (362851)

• Vind garsonieră 30 mp str. Gr. Alexandrescu nr. 28 ap. 167. (362868) ;

• Vînd casă. Telefon 13-95-98. (362873) ,

• Vînd apartament în Gheorgheni Informaţii tel. 1440- 60.(362877)

• Vînd apartament 4 camere B- dul N. Titulescu (Pata) nr. 16 bl. P7 sc. 2 e t 1 ap. 13. (362880)

• Vînd 3 camere Mănăştur, str. Moldoveanu nr. 12 et. 3 ap. 14 (362882)

• Vînd apartament 2 camere str. Tulcea nr. 26 bl. L2 sc. 3 ap. 37 (362884) .

• Vînd apartament trei camere confort doi Mănăştur, str. Gîrbăului. Tel. 18-35-27. (362885)

• Vînd apartament 2 camere Calea Floreşti nr. 62 bl. Â1 ap. 135 orele 9-20. (362899)

• Vînd apartament 2 camere str. Tăşnad nr. 23 ap. 27 vizibil zilnic; după ora 16. (362900)

• . Vînd urgent apartament 3 camere ultrafinisat Zorilor, preţ negociabil. Tel: 12-49-78. (362915)/

• Vînd apartament 2 camere str. Horea. Tel. 43-10-87. (362930)

• Cumpăr urgent apartament două camere confort 2 plata pe loc, numai în Gheorgheni. Tel. 15- 91-22 (362945) ^

• Cumpăr apartament 2 camere Mărăşti sau Gheorgheni. Ofer 40 milioane. Tel. 15-98-10. (362946)

• Vînd casă particulară pe Calea Turzii nr. 69. Tel. 4146-21 (354293). Cumpăr urgent 1 eventual 2 camere. Plata imediat. Tel. 16-96- 21. (354296) ‘ y Y; '• / .

• Vînd apartament 3 camere etaj • 1, finisat, cu beci şi garaj, situat p e , ştr. Fabricii de Zahăr nr. 13 ap. 3. Vizibil zilnic. (354325).

Vînd garsonieră în Mănăştur finisată, cu telefon. Tel. 42-56-54 (354329) ■■ •> v

• Vînd garsonieră. Tel. 18-03-31 (354392) '

• Vînd apartament 2 camere ■Mănăştur, Calea Floreşti. Tel. 16- 84-63’sau 16-61-00 (354454)

• Vînd casă 3 camere, bucătărie, baie," grădină 5 ari, zonă Ipună. Tel.14-0142 între orele 16-20. (354479) :

• Vînd garsonieră confort l, în Mănăştur, urgent. Tel. 43-81-52 (354542) .

;• Cumpăr apartament cu 3 4 camere în bloc de cărămidă sau BCA, în zonele: Pata, Dorobanţilor, Â. Mureşanu. Fără intermediari. Tel. 19-29-16 ,(354557)

• Vînd casă cu 4 camere, bucătărie, baie, cu anexe gospodăreşti şi grădină + 1 hectar teren arabil în Sînnicoara str. Clujului nr, 10 (354561)

• V înd garsonieră confort 3, Gheprghcni. Tel. 15-73.-71 orele 18-20(354610) . .

• Vînd 2 camere etaj I superfinisat. Tel. 16-39-98 orele15-22 (354611)

• Cumpăr 3 4 camere zona Pata. Plata pe loc în valută. Informaţii tel. 14-20-21 (354615) ,

• Vînd 4 camere Zorilor, schimb cu 2 camere + garsonieră. Telefon 12-31-68 (354627)

• Vînd casă în Someşeni cameră, bucătărie. Str. Fundăturii nr. 2 (354629)

• Vînd apartament cu 1 cameră şi balcon. Str. Bucegi nr. 2 B bl. X5 e t 2 ap. 19. Vizibil zilnic între orele 18-21. (354647) * ■

» Vînd urgent garsonieră confort 3 în Iris, str. Byron nr. 3/A e t 3 ap 35. Preţ 15 milioane negociabil orele 15-21 (35466.6)

• V înd apartament 2 camere confort I, în str. Tulcea, urgent. Tel. 43-12-31 (354633) .

• V înd două barăci m etalice 2,20x4 m si 1,90x150 m. Tel. 14- 54-74 (354667) Y ,

• V înd apartament 1 cameră finisat cartier Mănăştur. Tel. 17- 26-11 (354668)

• Vînd 2 camere str. Clăbucet.nr.2 bl. P4 sc. 2 et. 7 ap. 45 (354677)

• Vînd casă în construcţie în Colonia Făget. Informaţii la tel. 19-62-27 după ora 18 (354691)

• Vînd apartament 4 camere Grigorescu. Tel 18-72-08. (360860) /

• .V în d , pentru pretenţioşi, apartament 3 camere confort I, etaj I, zona Pata. Tel 15-84-11. (360968) ’

• Vînd apartament 3 camere finisat str. Ion Meşter. Tel 17-90- 33. (360990) i

• Vînd garaj. Tel 16-78-20. (360996) .

• Vînd garsonieră str. Oaşului. Tel 16-86-18. (360999)

• Cumpăr avantajos apartament 2-3 camere: Tel 14-55-39 sau 42- 50-56 (361035)

■ Vînd apartament 3 camere finisat. Comuna Floreşti, str. Gh. Doja Bl. X I , ap. 21. (361059)

• Vînd garsonieră confort sporit Tel 17-27-51. (361084)

• Vînd apartament 3 camere. Telefon 16-9045. (361091)

• Vînd urgent garsonieră confort;1 Str. Observator nr. 123, ap. 27. (361131) ' '

• Vînd sau schimb. 3 camere zona Pata, cu 2 camere şi diferenţă. Tel 15-37-58. (361135)

• Vînd apartament 3 camere Calea Dorobanţilor. Tel 41-15-87. (361137)

• Vînd apartament 1 cam eră, intrare separată în bucătărie, balcon închis, te le fo n ' internaţional, lîngă B iserica Sf. Petru, preţ informativ 23.000 DM negociabil. Tel 41-05-92 .orele 11- 20. (361166)

• V înd apartament 3 camere ultracentral Calea Dorobanţilor n r.' 70 si pătuţ copil. Tel 41-04-78. ( 3 6 i l9 8 ) \

• Vînd casă, grădină. Tel 14-09- 86.(361217)

• Vînd sau închiriez apartament2 camere. Tel 16-84-54. (361240)

• Vînd urgent 2 camere Aleea Peana nr. 11, ap. 20. Tel 16-8042. (361295)

• V înd apartament 3 camere confort 1, str. Tăsnad nr. 1. Tel 17- 18-26. (361297)'

• Vînd apartament 2 camere confort mărit tip 1, str. Micus nr. 4, Bl. A8 ap. 37. Tel 1646-74 .(361300) ;

• V înd urgent apartament 2 camere confort I. Str. Teleorman nr. 52, Bl. T14, sc. V I, ap. 64, Mărăşti: (361308) Y

• Vînd urgent apartam ent 4 camere confort 2, str. Retezat. Telefon 23-11-58. (361315), • „ V înd apartam ent'3 camere finisat 78 mp, cu garaj, pe str. Calea Mănăştur. Tel 42-64-78; 16- 16-96. (361317)

• Vînd sau schimb 2 apartamente cu 3 camere confort I, telefon, TV cablu, Mănăştur, zonă bună, cu casă minim 3 cam ere sau apartament 4 camere+diferentă. Tel 16-74-59. (361320) ’ J

■ • V înd casă cii m ansardă, în constructie, zona Gruia. Tel 13-55- 09 (361321)

• V înd apartam ent 2 cam ere confort I cu îmbunătăţiri, etaj I, telefon TV cablu, balcon închis, zona Piaţa Flora, sau schimb cu 2 camere confort I plus garaj. Telefon 17-50-08 luni-vineri după ora 18 (361332)

• Cumpăr 2-3 cam ere. O fer maxim 60 milioane. Tel 18-81-13. (361345)

• Vînd sau schimb apartament 4 camere confort, etaj 1, zonă bună, 2 beciuri, 2 balcoane, cu casă şi grădină. Tel 41-15-08. (361354)

ctel/fax

191629PRINŢIE Hm S AM D/1335 X 8 6 2.375.780Lei +TVA

_____ N10‘,,rr0 ' î

HD0850

2.986.756 LEI +TVA• Cumpăr apartament 2 camere

decom andate. Tel 16-19-16 sau 061/74-04-32. (361336)

• V înd apartam ent'4 cam ere confort m ărit, finisat. Calea Floreşti nr. 79, ap. 43. (361343) ,

• V w d apartam ent 2 camere confort I, etaj I, Gherla. Relaţii Gherla, Aleea Brazilor nr. 1, ap. 6.' (361356) ;

• V înd apartam ent 3 camere ultracentral, str. Moţilor nr. 1, cu îm bunătăţiri, pentru pretenţioşi, ocupabil im ediat. Tel 19-25-44 după ora 13. (361358)

• Cumpăr garsonieră (apartament confort 2). Tel 18-81-13. (361361)"

• V înd casă str. Livezii nr. 4 3 , Tel 16-68-19 sau 4 3 -7 2 4 5 . (361362) ’

•" Vînd urgent garsonieră confort I. Str. Parîng nr. 39, Bl. T I , ap. 113.(361377) ^

• V înd apartam ent 3 camere decomandate semifinisate. etaj I, cu telefon, TV cablu, în G rigorescu. Tel " '18-06-08 . (361385) ■ ' / > •

• Vînd M ercedcs 230 E model 1986, neînmatriculat, deosebit; Renault 19 model 1990 vama plătită. Tel. 14- 4242. (362764)

• Vînd BMW 316 înm atriculat pe 12 CJ, preţ 2500 DM. Tel. 14-39-35. (362867)

» Vînd Renault 25 an 1987 înm itriculat. Tel. 17-26-33. (362910)

• Vînd Opel K adett GSI 1800,130 căi full extra, bine întreţinută, vama plătită. Tel.. 42-03-29 (354404)

• Cumpăr Dacia 1300. Ofer 4,8 milioane Icil TeL 13-5541 (354595)

• Vînd Lancia Prisma 1600 neînm atriculatâ 1985 stare perfectă 2.000 DM. Tel.21- 30-02.(341402)

• Vînd Mercedes 300 SDL model 126, rarita te , motor diesel 3000 cmc, an fabricaţie 1983, motorul şi caroseria se află în stare excepţională. O fer posibilitateaînm atriculării în România. P re ţ 6500 DM. Inform aţii suplimentare la tel 17-98-68. (361150)

• Vînd Dacia accidentată, fabricaţie 1995 şi Volkswagen 1200. Tel 19-00- 06. (361373)• Vînd Fiat Ducato. Tel. 42-68-

68.(351951)• Vînd Dacia 1310 an fabricaţie

1986. Informaţii la telefon 17-72- 28 între orele 16-18. (362689) .

• Vînd Dacia 1320 an fabricaţie 1989. Tel. 41-08-13 sau 19-89-06.(362714). ,

• Vînd Fiat Regata 1984 benzină, : cu treapă cîrlig. Tel. 25-31-88.(362715)

• ' Vînd Skoda 120 model 1987 şi D acia 1310 din 1986 ambele cu carte tehnică, negociabil. Str. Iasomiei nr. 49. (362782)

• Vînd Oltcit Club U R L 1992 Tel. 17-28-68. (362807)

• Vînd Dacia neînmatriculatâ, an 1983, pret 3,6 milioane negociabil. Tel. 12-23-76. (362816)

• Vînd Opel Kadett tip nou 4 uşi benzină 2700 DM. Str. Fabricii de Zahăr nr. 44(362841)

A D E V A R U Ld e C i u l

P t t R t I f ' t ' T A T E CLUJ-NAPOCA:luni-vineri^l6;sîmbătâ9-14;tcyiMl^7J-(M;SlJEffiDACJlATURDA! v j n e | 4 2 7 S e p t e m b r i e 1 9 9 6 ( 1 0r U D L I L * ! i / \ i t luni-vineriS-16;tcl/fai3M3-23;SUBREDACŢTADEJ: lunj-vinefi8 - 1 6 ; ' K ______________ ;_______ V V

• Vînd motor Ford Transit 2400 diesel, alte piese. Tel. 41-43-51. (362846)

• Vînd Opel Ascona cu talon. Necesită vopsire; 4 milioane lei. Str. Vînâtorului nr. 11 tel. 13-63- 36, (362858) . ;

• Vînd Mercedes 200D an . fabricaţie 1982, nerulat în ţară,

înmatriculat 12 BN, inclusiv 1997, preţ negociabil. Tel. 063/22-30-08 vineri şi sîmbătă. (362891)

• Vînd Dacia 1310. Tel. 15-89- 59.(362901) '

• Vînd jeep Wrangler fabricaţie 1988 hard şi soft model american Mercedes 190E fabricaţie 1983, Mercedes 190E avariat. Telefon12-92-09 între ^orele 14-18. (362902)

• Vînd piese Opel Rekord şi ; Renault 18. Tel. 14-55-39.

(362923)• Vînd VW Golf II an fabricaţie^

1985, doua uşi, capacitate cilindrică 1600. Tel. 18-96-84. (362927) , ,

• Vînd Dacia berlină an 1994. Tel. 18-09-96. (362929)

• Cumpăr caroserie VW Golf 14 usi cu act vamă sau act vamă. Tel.19-23-55.(362931) '. • Vînd Ford 1,8 D an fabricaţie 1992. Tel. 15-15-60 după ora 20. (362932) ; ; ; ,

Vind Daewoo F.spero GI.X, bordo metalizat, an de fabricaţie1995, în garanţie, 13.000 km, 40 milioane negociabil. Tel. 063/22- 48-59 după ora 18 sau 41-05-55.

: (362954) V ^ :• Vînd talon Ford Granada. TeL

14-91-42 sau 17-56-86 (354288)• Vînd Audi 100 an 1984.

Telefon 42-59-92 (354377)• Vînd ponjpă injecţie Opel şi

statie amplificare. Tel. 19-00-09 (354462) . .

• Vînd Dacia 1310 TX, 1987, sub 30 mii km, stare foarte bună,10 milioane negociabil. Tel. 14- 72-30 între orele 16-21. (354541)

• Vînd Dacia 1310 an fabricaţie1989, caroserie nouă, tip CN. Preţ11,5 milioane negociabil. Tel. 19- 59-65. (354548) ;

• Vînd Dacia berlină, 0 kiri, gri diamant, metalizată. Tel. 14-42-42 (354597) • :Vv

Vînd urgent Opel 1966, cu

• Vînd Fiat Panda înscris, preţ negociabil. Tel 14-08-00. (361329)

• Vînd Skoda Favorit, 1991, stare excelentă. Tel 060/64-1143.(361349)

• Vînd Dacia termen de ridicare 15.10.1996 Piteşti. Tel 13-94-60.(361350) ^

• Vînd Dacia Break nouă. Telefon 13-03-43. (361353)

• Vînd Ford Tranzit şi Peugeot J5, înmatriculate, 1989, sau schimb + diferenţă. Tel 17-14-17; 12-21-23.(361357)

• Vînd urgent Ford Sierra 1,6, stare perfectă, 6300 DM. Tel 12- 33-10(361365)

Vînd Mazda 323,1981. Tel 41.

• Vînd dulap brad natur, 2 uşi, nou. Str. Mănăştur nr. 70 bl. E5 ap. 60 (354623)' .. • Vînd bicicletă semicursieră. Tel.-12-78-09 între orele 18-22(354638) ,

• Vînd pătut de copil. Tel. 17-94- 84(354685)'

• Vînd repatriere. Tel 059/15-16-02 (361161)

• Vînd masă lemn masiv cu 6 scaune. Tel 18-41-68. (361194)

• Vînd căţei doberman maro si negru. Tel 15-32-18. (361333). • ' Vînd căţei ciobănesc german şi

butoi stejar pentru vin. Tel 14-61- 95 între orele 18-20. (361339)

• Vînd ieftin mobilă zi folosită şi bucătărie nouă. Tel 16-66-06.(361341) >

• Vînd ieftin o canapea şi 2

• Cedez contract închiriere spaţiu comercial Complex Mercur. Telefon 12-33-10 dimineaţa. (361364)

06-92 str. Dorobanţilor nr. 105, ap.118.(361374)

• Vînd piese Lăstun: casetă de .fotolii. Tel 41-15-28. (361347)direcţie, uşi laterale şu geam, --------------------------------------planetare si parbriz din fibră de sticlă. T e ii 8-15-43. (361375)

• Vînd M itsubishi Colt înmatriculat. Tel 12-48-95 după masa. (361380)

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

• Vînd colecţie cascte audio. Telefon 18-61-18. (362835)

• Vînd calculator performant, set tacîm argint, maşină tricotat Broter, maşină scris Panasonic, preţ avantajos. Tcl 41-21-92. (361359)

• Schimb 2 camere mari, bucătărie mare, cămară m are, beci, pod şi curte comună, central. Cer 2-3 camere central, cu in trări separate. Tel 19-27-58. (361304)

motor Aro, în stare de funcţionare, icn A n 'M 'i la preţul clientului. Tel. 18-00-48 ■ , . . . ‘ .(354632) * Vind antena parabolica

• Vind Skoda 120L. Str. V.Bâbeş nr. 3 (354641) ; / .

• Vînd maşină de spălat Automatic in stare bună. Tel. 14- 61-00. (362817) v J ;

• Vînd brciclctă semicursă,- televizor alb-negru, trusă completă

; developări foto, preţ avantajos. Mănăştur, str. Micns nr. 1 ap. 87 orele 17-20. (362855) ^ \

r Vînd televizor color Philips, urgent. Informaţii Ia tel. 41-62-70 după ora 16 (354543)

-> Vînd televizor Sirius şi căriicior Star Bebe San. Str. Donath nr. 80(354683) , '

• Vînd camcră video nouă Panasonic M 3500. Tel 14-68-73, seara. (360887) " , :

■ Vînd semicursă austriacă, bicicletă copii, hotă electrică, maşină de scris electrică, aspirator,

: scaun de copil în maşină, cărucior sport. Tel 13-78-60. (361114) ,

• Vînct calculator 486. Tel 13-79-

Schimb de locuinţă Sibiu-Chij. Tel. 19-74-92. (362695) '

• ' Schimb garsonieră str. Migdalului nr. 22 ap.' 29 cu apartament e camere confort 1. Suport diferenţă. Zilnic între orele14-20. (362952)

• Schimb apartament 2 camere confort 2 Mănăştur, cu garsonieră confort I Zorilor. Tel. 12-35-59(354646)

• Schimb casă mare, grădină Teius cu apartament Cluj. Tel. 14- 80-10 (354670)

• Schimb 4 camere Zorilor cu 2- 3 camere. Tel 42-07-63, seara. (361179)

În c h ir ie r i

• Dau în chirie apartament2 camere mobilate, telefon, în zona Grigorescu. Telefon 18-18-84.(362736)

• Dau chirie locuinţă. TeL13-41-07(362859)

• Dau chirie central 2 camere mobilate, telefon, valută anticipat. Telefon 19- 50-8L (362862)

• închiriez casă valută. TeL14-90-77. (362920)

• Dau în chirie apartament lux, ultracentral Tel. 19-06- 23 (354675) -

• Dau în chirie apartament4 camere mobilat, telefon, M ănăştur, pentru studenţi străini. Telefon 18-22-57,18- 10-20 orele 19-22. (361222)

• Dau în chirie 3 camere Grigorescu, mobilat. Tel 18- 59-60. (361259)

• Dau chirie garsonieră Zorilor, mobilată, telefon, plata în avans pe 1 an. Tel12-19-85; 12-84-06. (361298)

• Dau în chirie apartament3 camere cu telefon, TV cablu, vizavi de G rădina Botanică, pentru pretenţioşi. Plata în valută anticipat. Tel12-18-64 orele 21-23. (361307)

* Dau în chirie apartament2 camere mobilate. Tel 42- 50-01. (361360)

• C aut de închiriat apartament sau garsonieră, mobilat, cu telefon, pentru 1 lună. Ofer 100-150 dolari. Tel 12-15-69. (361401)

' • Cumpăr talon Mercedes 230 pe benzină, model 123. Tel. 15-98-28(354645)

• Vînd VW G olf I, vama achitată, stare bună. Tel 42-50-29. (361065)

• Vînd Barkas. Tel 19-06-03. (361076)

• Vînd Dacia 1410 L, 8000 km, preţ informativ 12 milioane. Telefon 41-40-92. (361132)

• Vînd Peugeot 309 roşu, 1988, înmatriculat, stare excepţională. Tel 19-77-96 după ora 17. (361148)

• Vînd BMW 318, preţ 2300 DM. Informaţii la tel 15-10^79 ora20-23. (361180)

• Vînd Dacia 1310 cu carte. Telefon 16-82-91. (361195) '

• Vind Ford Scorpio în stare foarte bună, cu multe extrase, înmatriculabil. Tel 19-60-69. (361210)

• Vînd urgent Dacia Break 0 km,5 viteze, foarte avantajos. Tel 12- 84-79 după orele 14.(361225)

• Vind Ford Taunus 1983, fără talon Tel 13-93-03. (361278)

• Vînd Ford Granada 1982. Telefon 13-93-03. (361279)

• Vînd Ford Fiesta an 1982, 1100 cmc, ncînmatriculat, 1500 DVf negociabil. Tcl 16-84-41 ora8-15. (361288)

• Cumpăr motor VW Boxer 1600 cmc. Tel 15-57-67, scara. (361296) -

.• Vînd D acia 1310 Break Ungaria. Tcl 15-80-68; 41-51-34 inter 26. (361325)

'completă, masă b iliard, preţ convenabil. Tel 063/22-31-26. (361256) . ' ' - ■

• Vînd televizor color. Telefon 17-58-14. (361370)

• Cumpăr betonieră mică, folosită. Tel. 18-02-37. (362783)

• Vînd ţuică de prune. Tel. 15- 49-68 (354606) v

• Cumpăr repatriere. Tel. 31-43-24 (362795)

• Vînd repatriere. TeL 15- 20-29. (362857)

• Vînd blană nurcă. Tel. 14-39-35. (362866)

• Vînd urgent mobilă stare excelentă. Tel.-19-06-49 orele 9-17(354601)

• Vînd pui de collie cu pedigree. Tel 14-20-25. (361099)• Vînd pianină. Tcl. 15-46-54.

(362775) ■• Vînd canapea cu două fotolii,

stare foarte bună. Tel. 41-47-07. (362881)

• Cumpăr rafturi B illy pentru cărţi. Tel. 43-73-81. (362928)

• Vînd taragot original Sunda, seule muzicale sistem A. Tel. 058/ 81-64-12 sau 058/81-47-42.(362956)

• Cumpăr clăpari şi legături ski ieftine nr. 41-42. Tcl. 17-19-77.(362957)

• Cumpăr repatriere. Tel. 42-59- 92 (354378)

• Cumpăr mobilă stil veche, tablouri şi obicctc dc artă. Tcl. 41- 41-05 orele 8-16 (354488) .

• Dau chirie locuinţă. TeL 43-00-81 (362950) V

• Caut chirie urgent. 19-39-89 (362958)

Tel.

• Dau chirie locuinţă. TeL 19-39-89 (362959)

• -Caut chirie. TeL 14-98-86 (020480)

• Dau chirie urgent Tel 43-00-81. (361397)

• Caut spaţiu comercial pen tru închiriat. Condiţii minime: acces auto direct şi parte r. Vînd Dacia 1410 break 1989 75.000 km. Intre orele 11-17 tel. 41-31-60'. (362908)

• Caut spaţiu* comercial! Ofer maxim 600.000 le i TeL17-33-71 (354555) •

* Caut chirie spaţiu comercial ultracentral, minim 80 mp, sau preiau contract închiriere. Telefon 43-13-31; 018-623-366. (354578)

• Caut de închiriat spaţiu comercial, zonă centrală, Ilaşdeu, Observator. Tel. 41r 41-25 (354635)• Caut de închiriat apartament 2-

3 camerc. Tel 1446-83. (360883)• Caut de închiriat garsonieră sau

gazdă. Tel 4145-58. (360884)• Intermediem chirii. Tel 19-09-

28.(360885)• Dau chirie locuinţă. Tel 19-02-

81 (361378)• Caut-ofcr chirii. Tel 18-03-09.

(361391)•' Cedez contract închiriere spaţiu

comercial. Tel. 41-08-30. (362789)

• Dau în chiric spaţiu comercial2 camcrc, în Cîmpeni-Alba. Tel. 058/ 77-13-93 (354650)

Dau în chirie apartament 2 camere Grigorescu, cu telefon, plata anticipat în valută. Tel. 43- 74-78 (362691)

• Dau în chirie apartament două camere mobilat, cu frigider, fară telefon, în Mănăştur, plata anticipat în valută. Informaţii la telefon 17-10-98. (362707) :

; • închiriez 2 camere semimobilate str. Brâncusi. Tel.12-40-57. (362738) 1 '

• Dau în chirie garsonieră. Tel.15-57-63. (362823)

• Dau în chirie garsonieră confort 1. Tel. 16-5243 după ora28.(362833) '

• Dau în chirie apartament 3 camere nemobilat. Tel. 14-33-95. (362870)

• Dau în chirie apartament 2 camere, telefon, TV Cablu. Tel. 19-99-57 (362886)

• Dau în chirie casă. Tel 41-55- 47 sau 15-57-95. (362904)

• Dau în chirie apartament nemobilat, 3 camere, 2 băi, 2 balcoane, pivniţă şi uscătorie, situat în str. Gorunului nr. 4 etaj 4, zona str. Paris. Vizibil sîmbătă, 28 septembrie între orele 10-12. (362906)

• închiriez apartament la o inteţectuală (studentă) singură, nefumătoare. Tel. 19-63-78. (362912). • Dau în chirie garsonieră zona

Pata pe termen lung, cu telefon. Tel. 16-59-34. (362939)

• Dau în chirie apartament cu 3 camere în cartierul Zorilor, mobilat, cu telefon şi TV Cablu. Tel 1247-87. (362947). • Dau în chirie garsonieră mobilată, cu telefon, 100 dolari/ lună. Tel. 15-12-24 orele 17-20. (362951)

• Dau în chirie 2 camere ultra ccntral, cu telefon. Tel. 13-8945 (354402)

• Dau în chirie garsonieră mobilată. Tel. 18-62-14 după orele 17(354470)

• Dau în chirie garsonieră, mobilată şi garaj, în str, Zorilor nr.43 ap. 19 bl. RC4. Prefer plata anticipat sau lunar în mărci. Telefon 1640-31 (354118) ,

• Dau în chirie apartament cu o cameră, mobilat, telefon, tv cablu, în cartierul Zorilor. Tel. 12-00-96 după ora 16 (354528)

• Dau în chirie pe valută, apartament 2 camere. Tel. 1442- 42 (354596) :

•- Dau în chirie apartament 2 camere mobilat, frigider, tv cablu,- pe valută. Str, Bucura nr. 3 sc. 3

.ap . 27 lîngă Studio Radio. Informaţii după ora 14 (354617)

• Dau în chirie apartament două camere mobilat, în Mănăştur. Tel.16-35-05. Plata anticipat în valută.(354618) • ;

• închiriez apartament nemobilat2 camere Gheorgheni. Tel. 15-24- 62 (354648)

• închiriez o cameră pentru un băiat Tel. 16-64-32 (354654)

• Dau în chirie garsonieră mobilată cu telefon şi tv cablu, str.H. Barbusse nr. 3. Tel. 19-17-77 (354671)

• Dau în chirie apartament cu o cameră, mobilat, Grădini Mănăştur, 100 USD. Tel. 16-29-63(354674)

• Dau garaj în chirie. Tel. 43-05-21 (354686)

• Dau în chirie apartam ent 2 camere şi garaj, central, ultrafinisat, mobilat, plata anticipat în valută. Tel 15-85-10. (361090)

• Dau în chirie 2 camere mobilate. Str, Tache Ionescu nr. 78.(361127)

• Dau în chirie o cameră pentru1-2 fete. Tel 19-92-58. (361186)

• Primesc în gazdă 2 studente. Tel 14-2845. (361193)

• Dau în ch irie 'garsonieră nemobilată, str. Pasteur, cu telefon. Tel 14-87-67, după ora 18. (361218)

• Dau în chirie garsonieră. Tel12-90-39 orele 16-21. (361290)

• Dau în chirie apartament 4 camere cu telefon, proaspăt amenajat. Tel 18-76-90. (361303)

• Dau în chirie apartam ent 2 camere mobilat, parcare. Tel 18-37-60 orele 10-17.(361318)

• Dau în chirie, pe termen lung, casă 2 camere Dîmbul Rotund. Tel18-93-13. (361319)

• Dau în chirie garsonieră str. Negoiu nr. 2 , Bl. E L I, ap. 58, Mănăştur. Vizibilă sîmbătă orele 9-12. (361340)

• Caut de închiriat apartament 2 camere mobilat, cu telefon, în cartierul Zorilor. Ofer 100 dolari/ lună. Tel 12-80-36. (361368)

• Dau în chirie apartam ent 3 camere. Tel 17-58-14. (361372)

• Dau în chirie apartam ent 2 camere ultracentral, (ne)mobilat. Tel 4142-09. (361381) y .. • Dau în chirie apartament 3 camere, zugrăvit, mobilat, frigider, aragaz. Str. Aurel Vlaicu nr. 23, Bl. V13, ap. 21, după ora 15.(361387)

•.' Dau în chirie garsonieră mobilată, telefon, plata anticipat un an în valută. Tel 16-07-08; 17- 41-13. (361389)

• Caut urgent de închiriat garsonieră m obilată şi cu telefon instalat Informaţii tel 41-52-92. (361395)

• C aut chirie urgent. Tel16-58-10(361400)• Caut chirie 3 4 camere pe

termen lung. Tel. 19-47-75. (362876) - s

• Absolventă stomatologie caut gazdă, chirie! Tel. 15-79-69. (362955)

• Studentă, anul I, caut cameră de închiriat, v Tel. 13-54-80 (354466)

• Caut locuinţă pentru închiriat în Som esşni. Tel. .14-2540 (354560) ’

• C aut urgent de închiriat garsonieră. O fer 150.000 lei. Inform aţii la tel. 13-66-55 (354572)

, * C aut de închiriat urgent apartam ent 2 sau 3 camere, cu telefon, G rigorescu, Zorilor, G heorgheni. Inform aţii, hotel C entral la te l 19-74-68, mesaj pentru cam era 216, Carter. (354582) ;

• Pretenţios, caut urgent chirie casă mare. Ofer pret avantajos. Tel 43-05-37. (361231)’_ ~ • C aut chirie garsonieră nemobilată, preferabil cu telefon. Tel 19-04-94. (361237)

• C aut u rgent chirie locuinţă, p lata le i, valută. Tel 19-37-16. (361294) : ^ ^

DIVERSE• C aut taxim etrist cu atestat

pentru tură de noapte, condiţii avantajoase. Caut personal cu experienţă pentru agenţie im obiliară. ' Informaţii str. Memorandumului nr. 6 în curte la bijuterie zilnic ora 15. (362941)

* Economist, caut chirie locuinţă plata în lei (DM). Tel 18-81-13. (362922)

• T înără ingineră, caut pentru închiriat garsonieră sau 1 cameră cu in tra re separată, plata în lei lunar. Tel 14-11-14 (362943)

• Caut de închiriat apartam ent cu 2-3 camere, mobilat, cu telefon, în zona Pata. Informaţii la teL 15-89- 76.(354364)

• Student străin, caut de închiriat apartam ent cu 3 camere. T e l 12-05 -66 sau 41-12-70(354571)

• Caut chirie urgent. Tel1341-07. (361287)

• Executăm izolaţii pe acoperişuri p re ţ foarte avantajos, cu garanţie şi cn p lata în ra te . Tel. 12-86-69 după ora 20. (362667)

• A ngajăm vînzători la carm angerie avînd stagiul militar satisfăcut şi vîrsta 20- 35 arii. Tel. 42-55-12 orele7,30-18. (362798)

• Societate comerciali angajează magazioner- gestionar cu experienţă pen tru depozit en-gros. Relaţii la tel. 14-50-90 între orele 14-16. (362849)

• C aut electronişti cu experienţă în depanare televizoare color. TeL 19-06- 77; 14-04-69. (362889)

• SC Relad Pharma Cluj, str. Observatorului nr. 105, tel. 43-84-65, angajează contabil autorizat, secretari- cunoştinţe . operare calculator. Concursul în data de 30.09.1996 la sediu, ora 9. (362905)

• Societate de valori m obiliare angajează agenţi tem porari cu contract de prestări servicii TeL 43-04- 60; 43-04-61. (362919)

• Angajăm şofer antocar. Inform aţii tel. 19-94-09. (362921)

* Primim comenzi pentrn produse de patiserie. Tel 12- 3240.(362942)

• Comatim Trans efectuează transport şi mutări cu autodubă 7,5 tone. Tel. 14-27-57; 12-02-26 (353730)

• Meditez engleză. TeL 16- 26-76 (354659)

• Select Club 2000 angajează stripteusc. Relaţii str. Fabricii nr. 4, între orele19-20. (361369)

/TT\ . • 0 7 sen tem brie 1996 ITJkTrS* CLPr^p A,’llini't‘nc *'ll6;sîmb ţl'14;,el,fMl9L7i ,M>s*jBRKDA'PATi!RDA A D E V A i r S U L

( l i ) V i n e n j , z . / s c p t e m u n c » 7 7 Q luni-vincri8-16;lcL'fai31-43-2.'i;SUBRl-:DACTTADFJ;]iini-vineri8-16;tcL'fax21-W-75. f e j j j ® O O S i î j ]

■ Consignaţia Alexandra practică in lana septembrie reduceri de 50% Str. Clinicilor nr. 41 (351953). Nou! Aerobic pentru toate

' «stele/TeL 49-92-03; (351954)■ Angajez vînzătoare. Tel. 13-

7645(362791)• SC Multîservice SRL anunţă

majorarea tarifelor la 13.000 lei/ ora din 1 octombrie 1996. (3628 1 9) . : ; . ' ;;> Profesoară, meditez filosofie;

tconomie logică. Tel. 42-57-77. (362872) : /•• Angajez vînzător, vînzătoare

rulotă în oser. Tel. 17-89-17. 062874) - W• Predau engleză şi franceză:

limbaj comercial si gramatică. Tel. 15-60-71. (362949)■ Recondiţionări de vană alb si

cotor. .Tel. 13-07-02(354157) '• Servicii com plete de

contabilitate tînute de expert contabil Tel. 19-08-47 (354408)• Executăm zugrăveli, vopsitorii.

Tel. 14-63-85 orele 17-20 (354505) ; ,

Dau meditatii la fizică si limba - eagleză. Tel. 16-55-69 (354554) ,

Studentă, meditez engleză. Informaţii după ora 18, tel, 16-67- :2 (354556) '

Dacă doriţi să cîştigaţi bani pe lîngă munca dvs. sau.ca activitate principală vi se oferă o posibilitate extraordinară! Venitul dvs. va fi proporţional cu munca depusă. Vă işteptăm vineri ora 17,30 Piaţa Unirii, nr. 24 et. I deasupra sălii de ' go, (354569)

SG Belcar SRL angajează tînăr pînă la 30 ani pentru spălătorie iiito. Informatiupe str. Becas nr. HA. (354609)

• Firma Carina Cosmetics ngajează pentru secretariat şi tvidenţă contabilă primară, tînără prezentabilă, cix experienţă în iomeniu. Cerinţe: operare pe computer, o limbă străină, vîrsta ®imă25 ani, recomandare. Sc oferă condiţii optim e de lucru, salariu atractiv. Informaţii şi pgramare interviu la tel. 15-67-

au 14-56-37 (354502) .: în conformitate cu legea nr.

137/ 1995 D irecţia ' de Telecomunicaţii C luj, anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea Acordului de Mediu pentru obiectivele: 1) modernizare încălzire centrală, oficiul Gherla, amplasat în Gherla str. Clujului nr.2.2)extensie CTA 1000 linii 7D, Dej, reţea urbană, situat în Dej. Eventualele sesizări şi sugestii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor n r . , 99.(354639) . .. .

• Angajăm bucătari cu «perientă minim 5 ani. Tel. 41- 91-80 (354644)1 Angajăm şofer taxi cu atestat.

Tel 1849-16. (361282) . v ' în conformitate cu legea nr. j37/ 1995, Cuibus Pavel anunţă iiceperea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu Pentru depozit m ateriale de Atracţii şi magazin alimentar în -Itij-Napoca, str. Şiretului nr. 28. Eventualele sugestii şi sesizări se joi depune la APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99; (363310)' în conformitate cu legea nr. '37/ 1995, SC Ajgon Serv SRL Hanţă începerea demersurilor JWni obţinerea acordului de Jediu pentru obiectivul sediu de j*iă situat în CIuj-Napoca, Aleea e8°iu nr. 5, ap. 8. Eventuale

®|cstii, sesizări Se depun la sediul JjM Cluj, Calea Dorobanţilor nr." (361311) • • '‘ In conformitate cu legea nr.

«7/1995, SC Violeta SRL anunţă "jeeperea demersurilor pentru ""tinerea acordului de mediu Pentru obicctivu) chioşc alimentar

in CIuj-Napoca, str. Bucegi ,l 19. Eventuale sugestii, sesizări ' depun la sediul APM Cluj, ,,‘ka Dorobanţilor nr. 99 '361312) : .

• Angajăm vînzătoare. Relaţii str. Hasdeu nr. 3 , orele 12-15. (361351) ■

• Predau matematică clasele I- VIII Tel 18-06-08. (361386)

• A ngajez tînără pentru contabilitate primară şi distribuţie marfă. Informaţii pe str. Traian nr.11, între orele 16,30-18,30. (361388)

• Liceul Teoretic “Alexandru Papiu Ilarian” Dej anunţă organizarea licitaţiei pentru spaţiul situat în str. P-ţa Bobîlna nr. 8, pentru data de 16 octombrie 1996. Informaţii referitoare la licitaţie, la direcţiunea liceului. (361338) '

• Solicit împrumut. Ofer garanţii imobiliare. Tel. 41-41-12. (362893)

• O fer împrum ut cu-garanţie. Telefon 43-36-27 între orele 10-12 şi 20-22. (362847) • ■

• Ofer împrumut. Tel. 12-29-72 (354589) x .

• Ofer împrumut. Tel 15-29-39.(361271) . ; :

• Secretară cu experienţă în contabilitate prim ară, caut urgent de lucru. Relaţii tel13-80-32. (361250) : ’

Şofer, 53 ani, permis B, C, F, mecanic categoria 6, revizor tehnic autorizat, caut de lucru. Telefon17-90-73. (361366). • Caut studentă pentru meditat elev v clasa V l-a: ' română, matematică, franceză, preferabil Zorilor. Tel 12-12-69, seara. (361344)

• C aut persoană pentru înmatriculare Opel Kadett pe 12 CJ. Tel 41-15-41 după ora 16. (361346) ; -: • în conformitate cu Legea nr., 137/ 1995 Costea Vasile anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru o locuinţă amplasată în comuna Gilăii, str. Branişte nr. 32 judeţul Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99(362925) ; ; '

• Găsit setter irlandez. Tel. 17-25-83 după ora 20 (354661)

• în conformitate cu legea nr. 137/1995, Domşa Şerban anunţă începerea dem ersurilor ‘ pentru obţinerea acordului de mediu pentru casă de vacanţă în Someşu Cald,Tamiţa-Plaja I. Eventualele sesizări se depun la APM Cluj, Calea D orobanţilor nr. 99.(361342) :

PIERDERI• Pierdut set chei cu breloc

şi foarfecă de croitorie. Ofer recompensă. Tel. 14-97-94. (354658)• Pierdut legitimaţie de serviciu

nr. 187 pe numele Ghilea loan. O declar nulă. (362917)

• Pierdut legitimaţie de serviciu nr. Î8 6 pe numele Haş Adina. O declar nulă. (362918)

• Bemat Eugen pierdut chitanţă vamală seria 213304 nr. 68544 din01.08.1993., O declar nulă. (354651) :

• Pierdut carnet student pe numele Popa Radu Ovidiu. îl dcclar nul (354653): • Pierdut ca rn e t’student pe

numele Racolta Nicoleta. îl declar nul (354672) ’

• Jianu Cristian pierdut contract închiriere locuinţă str. Porumbeilor- nr.27. îl dcclar nul. (361322)

• Roman Dan pierdut carnet student îl declar nul. (361323)

DECESE COMEMORĂRI

• Sîntem alături dc colega noastră Lucaci Felicia la marca durere pricinuită dc p ierderea ta tălu i drag. Colectivul secţiei Radiologie urgenţă C hirurgie I. (362898)

• Cu nemărginită durere în suflet anunţăm decesul scumpei noastre mamă soacră şi bunica ILEA

'MÂRIA în vîrstă de 68 ani, după o lungă şi grea suferinţă. Înmormîntarea are' loc sîmbătă, 28 septembrie, în localitatea Plaiuri la ora 13. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Familia. (362892)

* Cu inimile zdrobite de durere anunţăm dispariţia fulgerătoare din viaţă a iubitului nostru soţ şi tata l t col. POPESCU VAJSILE de46 ani. Te-am iubit foarte mult şi nu te vom uita niciodată. Fie-i ţărîna uşoară. Soţia Stela şi copiii Adriana şi Sorin. (362935)

• Un ultim omagiu celui care ne-a fost cum nat şi unchi POPESCU VASILE. Nu 3 vom uita niciodată. Adi, Felicia şi Graţian. (362937)

• Familia îndoliată anunţă încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată şi bunic, LUCACI.VASILE. Înm orm întarea va avea loc azi, 27 septembrie 1996, ora13, în comuna Floreşti. Soţia M aria, copii şi nepoatele. (354563)

• A încetat din. viaţă în Suedia colegul farmacist, LAUR MUNTEANU. Fie-i ţărîna uşoară! H. Popescu.(354619)

• Oana Mazilu Cică, anunţă cu durere decesul tatălui, MAZILU IOAN după o lungă şi grea su ferin ţă / Dumnezeu să-l odihnească. (354662)

• Cu sufletul îndurera t anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată şi bunic, MORARIU FILIP. Inm orm întareava avea loc sîmbătă, 28 septembrie 1996, ora 12, în cimitirul Central. Soţia M aria, fiica Rodica şi nepoata Dica (354692)

Cu mare tristeţe anunţăm decesul dragei noastre mame, LUCACIU FLOAREA. Înm orm întarea va avea Ioc sîmbătă, 28 septembrie, ora12 de la Capela Nouă Mănăjştur. Tenzi, Camelia, C orina, C ătălin şi Iustin Cîrstea. (361324) >

• Cu adîncă durere aducem la cunoştinţă rudelor şi prietenilor încetarea prem atură din viaţă a celui care a fost fiu, frate, cumnat şi unchi, BÂZGÂ CONSTANTIN, în vîrstă de44 ani. Înm orm întarea va avea loc sîmbătă, 28.09.1996 orele 12, în cimitirul ortodox din comuna Cojocna. Dragă COSTI, nu te vom uita niciodată. M ama, fraţii şi surorile, cu familiile. (361402)

* Cu adîncă durere în suflet anunţăm moartea prematură a ginerelui nostru, BÂZGÂ CONSTANTIN, Ia 44 ani, carc ne-a fost ca un fiu. Dumnezeu să te odihnească în pace. înhum area va avea loc în data de 28.09.1996, ora 12, Ia cimitirul ortodox din Cojocna. Socrii Silviu şi Virginia Nemeş. (361403) :

• Cu adîncă durere în suflet nc despărţim de ccl care a fost lt. col. (artilerie) POPESCU VASILE. Sîntem alături dc familia îndoliată, căreia îi transmitem sincere condoleanţe. Dumnezeu sâ-1 odihnească în pace! Foştii colegi dc muncă din U. M. 02565/B CIuj-Napoca. (361348)

* Cu inima zdrobită de durere anunţăm decesul celui care a fost soţul şi tatăl n o s t r u , ’ BÂZGÂCONSTANTIN, de 44 ani. Dragă COSTI şi Ticuleţule, nu te vom uita niciodată. Dumnezeu sâ te odihnească în pace. Soţia şi copiii Nica şi Tinulcţ (361404)

• Cu tristeţe în suflet ne despărţim de draga noastră soră şi mătuşă AURORA BEJU. Înmorm întarea va avea loc în 28 septembrie, orele 11 la Capela veche M ănăştur. Stela, Liana, Dana şi Virgil. (362895)

• Sincere condoleanţe familiei îndoliate la trecerea în nefiinţă a celui care a fost FECHETE ILIE. “A treia ramură s-a rupt din arborele nostru. “ Familiile Fechete Alexandru şi Negru Alexandru. (362869)

• Transmitem sincere condoleanţe familiei îndoliate şi un ultim omagiu celui care a fost colegul nostru HIRIŢ IOAN. Colectivul ATM Terapia. (362871)

• Sîntem alături de prietenii noştri, familia Huduşan Andrei în marea durere pricinuită de decesul mamei dragi. Sincere condoleanţe. Voicu şi Dorel cu familiile (362883) -

* Regretăm despărţirea de prietenul • nostru POP MARIUS. Odihnească-se în pace. Sincere condoleanţe familiei. Foştii deţinuţi politici Cluj. (362903)

* Un ultim omagiu omului de omenie MARIUS POP şi toată compasiunea pentru Jeni şi Monica. Fam. Iosif Pâgleşan. (362907) >> •

• Sîntem alături de doamna Vereş Irina în marea durere pricinuită de decesul mamei sale. Colegii de la Regionala Gaz Cluj. (362914)

• Vestea încetării din viaţă a celui care a fost biolog POP MARIUS ne-a întristat- pe toţi. Cn durere în suflet ne luăm rămas bun de la bunul nostru coleg, om de înaltă < ţinută profesională şi morală. Sîntem alături de Jenica şi Monica Pop în greaua pierdere a iubitului lor soţ şi tată. Centrul de. Transfuzie Sanguină Cluj. (000100)

• Un gînd pios,' o lacrimă şi multe regrete Ia stingerea din viaţă a bunului nostru şef POP MARIUS. Sincere condoleanţe familiei. Colegele de secţie de Ia CTS Cornelia, Mimi, Titi, Sanda, Sorana şi Flavia. (000100)

• Sîntem alături de fiica şi nepoţii noştri în . aceste momente grele pentru ei pricinuite de dispariţia ginerelui nostru lt. col. POPESCU VASILE dc 46 dc ani. Socrii Viorel şi M aria Marian. (362936)

• Cu profund regret nc despărţim de colegul nostru drag locotenent colonel POPESCU VASILE. Transm item sincere condoleanţe familiei îndoliate. Odihnească-se în pace! Colectivul Unităţii M ilitare 01613, Someşeni. (362948)

• Sîntem ală tu ri de profesoara Ioana Bodca în aceste clipe grele pricinuite dc m oartea mamei sale Cadrele didactice şi elevii şcolii Căianu. (354684)

• Sîntem alături de Monica şi Jeni Ia despărţirea de iubitul lor ta tă şi soţ, MARIUS POP. Familia Ghiolţan. (354621)

* Sîntem alături de colega noastră Lucaci M aria, la marea durere a p ierderii soţului LUCACI VASILE. Colegele secţiei am balare, Avicola Floreşti. (354628)

* Sîntem alături de colega noastră - Keresztesi Margareta, în marea durere cauzată de moartea mamei dragi. Colectivul Clinicii de Nefrologie şi Dializă. (354630)

• Centrul de Studii Transilvane Cluj deplînge dispariţia distinsului cercetător şi profesor GUSTAV GUNDISCH, specialist de marcă în istoria Transilvaniei. (354664)

• Sîntem ală tu ri de prietenul nostru Ocsi, la pierderea tragică a mamei sale. Otilia, Alina şi Sebi. (354679) - -

• Un ultim omagiu la trecerea în etern ita te a bunului meu prieten MAZILU IOAN, la vîrsta de 41 ani. Ida. (354687)

Cu sufletul şi gîndul sînt alături de prietena şi colega Matyas Elisabeta acum, cînd se desparte de mama iubită. Ana Crişan. (354688)

Sînt alături de colega şi prietena Matyas Elisabeta Ia pierderea suferită..Magdalcna Chirilă (354689)

Sîntem al&turi de colegul nostru Ilea Nicolae, în marea durere pricinu ită de dispariţia mamei ' drag i. Sincere condoleanţe. Colegii de la Serviciul P20, SC Tehnofrig SA Cluj. (361299)

Sîntem alături de prietena noastră Jeni şi de fiica sa, Monica, la trista despărţire de soţul şi ta tă l d rag , MARIUS POP. Familiile Vcrcşczan, M oldovan, Ccngher şi Criste. (361305)

• Sincere condoleanţe colegului nostru , Pop M arian, în aceste momente grele pricinuite de m oartea mamei dragi. Colegii din Com partim entul CTC- L aborator, SC Atlas CIuj- Napoca. (361306) A

• Cu du rere în suflet ne despărţim de scumpul nostru f ra te , , cum nat şi unchi, VASILE. în inima noastră va rămîne veşnic viu. Fratele Ironim , cum nata V ictoria, nepoţii C ristian şi Sorin cu familia. (361330)

• Cu durere în suflet ne despărţim de scumpul nostru frate, cum nat şi unchi, VASILE. în inimile noastre va rămîne veşnic viu. Fratele Gavriş, cum nata V iorica, nepoţii Dana şi F lorin cu familiile. (361331)

• Colectivul dc cadre didacticc al Liceului “George Coşbuc” este a lă tu r i, dc colega învăţătoare Eugenia Pop în marca durere cauzată dc moartea soţului drag şi-i transm ite sincerecondoleanţe. (361335)

• Mulţumim tu turor cclor care au fost alături dc noi în clipele de grea suferin ţă pricinuite dc trecerea în eternitate a celui care a fost ALEXANDRU NECHITA. Familia. (362924)

Un ultim omagiu.aducem dragului nostru cum nat şi unchi LUCACI VASILE din Floreşti. Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească în pace. Cum natul M untean Petrică cu soţia Raveca şi nepoţii AJin şi Florin cu soţia Rodica din America. (361352)

• Un ultim omagiu prietenului nostru, MARIUS POP. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. T an ti O răşan şi familia R ăcăşan Liviu. (361355)

Sîntem alături de colega noastră Cîrstea Hortensia în m area durere pricinuită dc m oartea mamei sale d jag i. Transm item sincerecondoleanţe familieiîndoliate. Colegii de la Oficiul Juridic al Sucursalei Băncii Dacia Felix Cluj. (361383)

Sîntem alături de colega noastră Cîrstea Hortensia în marea durere pricinuită de decesul mamei sale dragi şi transm item . condoleanţe familiei îndoliate. Colectivul Sucursalei Cluj a Băncii Dacia Felix. (361384)

• Cu durere în suflet anunţăm trecerea în nefiinţă a celui ce a fost BÂZGÂ CONSTANTIN, cumnatul şi unchiul nostru. Fie-ţi ţărîna uşoară. N em eş-Irim ie cu familia, Nemeş Frum Lucia cu familia, Nemeş Sever cu familia. (361405)

* Cu aceeaşi du rere în suflet sîntem şi azi la 10 ani de la trecerea în eternitate a iubitului nostru soţ, ta tă şi bunic PANTEAALEXANDRU (SANY). Va tră i m ereu în sufletele noastre. Dfimnezeu să-I odihnească în pace. Familia.(362887)

• Se împlinesc şase săptăm îni dc la plecarea dintre noi a fiului ŞTEMPEL IOAN. Mama îndurerată . Parastasul duminică, ora 12, la capela Constantin şi Elena, pe str. Moţilor şi invită să ia parte colegii de la “Central” , rudele şi cunoştinţele.(362888)

• Se împlinesc 6 luni dc lacrimi şi durere de cînd ne-a părăsit, plecînd pe drum ul veşniciei, dragul nostru soţ şi ta tă SA VIN MIHAIL LAURENŢIU. Parastasul de pom enire se va ţine duminică, 29 septembrie, ora12, la Biserica Ortodoxă de pe str. Horea. Dumnezeu să te odihnească în pace, suflet bun. în veci nu te vom uita. Salomeea şi Cristina. (362894)

• La un an de la trcccreai în nefiinţă, un pios omagiu soţului şi tatălui nostru VIŞAN VASILE. Soţia şi copiii: Anisia, Maria, Teodor şi ViorcL (354195)

• Au trecut 6 săptămîni de tristeţe dc cînd iubitul nostru soţ, ta tă şi bunic IONEL GIIIRIŞ nc-a părăsit. Com emorarea va avea loc sîmbătă, 28 septembrie, ora 10, la capela greco-catolică din str. M oţilor nr. 26. Familia îndurerată (354636)

• Amintim cu durere în suflet celor carc au iubit-o, prietenilor şi cunoştinţelor, că s-au scurs 6 luni dc cînd iubita noastră mamă PAULA SZARKA a plecat dintre noi. Lumina ci va rămîne veşnic în sufletele noastre. Andrei şi Crina. (354676)

A D E V A R U L <fle O l u l SPORT vineri, 27 septembrie 1996

r— • Continuăm, azi, cu alte trei "secvenţe" evidenţiate — la conferinţa de presă organizată de FC "U" •

R E V E R S U L M E D A L I E I

Bilanţul echipei după şapte elape este remarcabil: patru victorii şi trei rezultate de egalitate, 15 puncte, golaveraj 10-5. Şi totuşi, se pare câ rezultatele foarte bune nu aduc neapărat numai bucurii. Plata primelor au adus deja clubul într-o situaţie dificilă. El este deja restant cu plata unei prime, iar eventualitatea obţinerii la Piteşti cu FC Argeş şi la Cluj cu Dinamo, în următoarele două etape, a unor rezultate bune, ar putea pune mari probleme preşedintelui Sorin Bagiu. Aşa cum a declarat, chiar şi dînsul este surprins de.invincibilitatea echipei, deşi acest lucru, cum e şi normal, îl bucură, dar plata sumelor supune conducerea lao presiune fantastică. Aceasta este “problema numărul 1”,

NU VREM SĂ-L PIER D EM PE CRISTI POJAR!

Am reprodus fidel declaraţia domnului preşedinte Sorin Bagiu care a răspuns astfel la o întrebare ce era destinată să infirme sau să confirme zvonul potrivit căruia Cristi Pojar s-ar afla în căutarea unei echipe dc divizie, secundă. Nu mai era cazul să ne-o spună şi domnul Sorin Bagiu, pentru că absolut toată lumea cunoaşte faptul că Pojar este un jucător de mare caracter, de mare sacrificiu, un exemplu pentru toţi. însă pauza de doi ani şi trei luni de pe terenul de fotbal ar trebui să-l îndemne la puţină răbdare, astfel că prezenţa sa în echipa de tineret este în acest, moment cea mai bună soluţie. Şi ca să închei tot "cu declaraţia domnului Bagiu: “Pe Cristi îl dorim alături de noi şi nu cred că ar putea purta alt tricou,decît. cel al lui “1J” “ .

D O A R D O U Ă I N D I S P O N I B I L I T Ă Ţ I

P E N T R U P A R T I D A C U F C A R G E Ş

■ Un rezultat bun este'la îndemîna clujenilor în partida cu FC Argeş şi dacă-ne gîndim doar la faptul.că lotul'universitarilor clujeni prezintă doar două indisponibilităţi: Prima ar fi portarul Mare Care s-a accidentat în^artida cu Sportul .Studenţesc şi : pînâ la ora conferinţei de presă el nu era refăcut. Pe de altă parte, al doilea portar, Ceclan, a prezentat o formă excelentă în partida cu jiul. Cea de a doua indisponibilitate este reprezentată de Dican. El a acuzat o întindere mai veche la care s-a adăugato viroză puternică. El a reluat antrenamentele cu intenţia de a evolua chiar şi cîtevâ minute în partida cu Jiul. El însă a recidivat şi există chiar posibilitatea trimiterii lui la un consult de specialitate la Bucureşti.v ~ - ............

- • Cristian BARA •

Printre „importurile” stupide din Occident, în materie de „galerie locală”, se numără şi „moda” aruncării de „fumigene”. „Moda” - din păcate -,a fost „adoptată” şi de suporterii clujeni ai echipei ”U”, care la partida cu’ Jiul

. au aruncat, înaintea începerii partidei, cîteva „fumigene” ce au răspîndit peste gazon o ceaţă densă. în primele minute ale partidei era greu de la tribuna I să distingi ce se întîmplă pe latura tribunei secunde, jucătorii fiind greu de indentificat. Unde mai pui că fumul înţepător a fost inhalat de jucătorii diri teren şi de spectatorii din tribune- adevărat atentat de ordin ecologic. Figura s-a repetat la începutul reprizei secunde. Atragem atenţia - în primul rînd suporterilor ca şi conducerii clubului - că astfel de „metode" sînt pasibile de amenzi grase. De ce trebuie neapărat să ne aliniem unor „mode” care n-au absolut „nici în clin, nici în mînecă” nimic cu atitudinea de decenţă şi bun simţ! ' •• Imaginea surprinsă de fotoreporterul nostru Eugen Olariu la partida amintită este mai mult decît sugestivă. Să sperăm că ea nu se va mai repeta pe stadionul care poartă numele ilustrului sportiv clujean. - maestrul emerit al sportului Ion Moina! '

(v .m .)

C F R - u l v r e a ş i C u p a ? !Miercuri, într-un meci contînd pentru „Cupa României”,

CFR Cluj a învins la Turda pe Sticla Arieşul din localitate cu scorul de 3-1 (1-1)- Gazdele au fost cele care au reuşit prirriul gol prin Vitan, dar feroviarii clujeni au reuşit ega'larea prin Turcu, iar Matiş (din penalty) şi Petean au reuşit desprinderea şi calificarea.

Steaua - Borusia Dortmund 0 -3 (0 -2 )Aş începe nu c u ... începutul ci

cu sfîrşitul partidei retur Steaua - FC Bruges, cînd Adrian Ilie a „încasat” acel „roşu” ce l-a scos din circuit pentru trei etape. Gestul său necugetat de atunci a văduvit Steaua de omul de cate echipa ar fi avut nevoie în mod deosebit şi la Madrid şi la Bucureşti. Aş continua cu o reflecţie, că în fotbal nu . este suficient să domini ci trebuie să şi înscrii, lucru pc carc. „viteziştii” noştri nu-1 ştiu. Vorba lui Marcel Răducanu - „poate că altfel ar: li decurs partida dacă în min. 2 arbitrul ar fi validat ... autogolul lui Reuter”. Accstui: „poate”, personal îi acord doar un atribut de complezenţă. Nu de alta dar ce folos că în prima repriză steliştii au fost în posesia balonului. în .proporţie de 60 la sută, că proporţia s-a repetat aproape la fel; şi după pauză din moment ce atacurile campionilor noştri au purtat amprenta haosului, a luptei oarbe. Campionii Germaniei în schimb, dincolo de fotbalul atletic au.etalat şi rigurozitate pe lingă, ştiinţa jocului'cu balonul rotund, simplitate şi nu „floricele” inutile s în construcţie plus o viteză de' reacţie deosebită. • :

„Viteziştii” stelişti au, început în trombă, Lăcătuş a avut golul în virful bocancului, a urmat autogolul neacordat si în min. 7 defensiva

stelistă s-a dezechilibrat la un balon trimis pe dreapta de Andreas Moeller şi Ricken, intrat în careu, a, şutat sec în unghiul lung, fără replică pentru Gherasim şi 0-1] Golul încasat a început, treptat, să reducă gradul de limpezime al stelişti lor şi drept urmare, la unul din contraatacuri (37), Gherasim a vrut să degajeze dar a trimis balonul în piciorul lui Henrich ş i ... ricoşeu al mingii în poarta goală (un fel de ... autogol, în ultimă instanţă) - deci0-2. . . , -■ ,

Practic meciul era jucat. Fiindcă după pauză o zdroabă greu de definit a steliştilor, cu faze încurcate şi mai ales lipsite de periculozitate. Nemţii şi-au văzut de joc, apărîn- du-sc exact şi contraatacînd tăios.; în min. 77, abia intrat în jocv înlocuindu-1 pe autorul primului goi, Chapuisat îndeplineşte o simplă formalitate trimiţînd din marginea careului mic balonul centrat de pe stînga, centrare ce-a; găsit pe picior greşit defensiva stelistă şi scor de forfait A mai fost, ca un adevărat capac, bara lui Militaru' din penultimul minut de joc şi meciul s-a încheiat cu un succes puţin scontat ca. scor de campioana Germaniei. Dar ăsta-i fotbalul: cîştigă cine ştie să dea gol. Cine n u - să înveţe!'

R o m e o V. C ÎR T A N

Widzew Lodz -Atletico Madrid H (1-2)Campionii Poloniei tot un fel de:

... „vitezişti” ca şi steliştii noştri, stil foarte asemănător: fotbal în mare viteză, pe metru pătrat dar... ineficient Polonezii de la Widzew sînt în stare să înghesuie două echipe deodată în careu dar le, lipseşte precizia şi decizia în fazele de finalizare. Cu gabarit tehnico- tactic superior, ibericii au desenat, partiturii de contraatac; ce-au desfiinţat defensiva poloneză. Astfel, un rapid şi derutant atac pe dreapta, centrare simplă dar „adrisantul” era Pantici care a lifiat fulgerător balonul peste sprincenele portarului polonez în plasă şi 0-1; (faza s-a petrecut în min. 25). Altă' centrare, de pe stînga (32) l-a găsit pe argentinianul Diego Simeone implantat în punctul de la 11 metri, lovitură de cap mortală şi 0-2.

La acest scor polonezii şi-au

pierdut' busola, regăsita pentru moment în ultimul minut al prmiei reprize cînd Citko l-a observat pe Molina ieşit cam pe 11 metri şi a expediat un lob aproape de la centru (gen Gică Hagi cînd era la; Real Madrid) balonul oprindu-se în plasa porţii madrilenilor şi 1-2. Speranţele polonezilor s-au spulberat însă după pauză prin celelalte două goluri semnate de! Diego Simeone (58) şi Kiko (60) şi „. scot final 1-4.. *

Tare sînt curios ce va fi la Bucureşti , în partida dintre „viteziştii” stelişti şi cei polonezi.

După două „etape” clasamentul. grupei B este următorul: Atletico Madrid: 6 (8-1), Borusia 6 (5-1),' Widzew 0 (2-6) şi Steaua 0 (0-7) punctc.

V ic to r R O M A N

1 a lă şi rezultatele înregist rate miercuri în celelalte grupe:

G r u p a AA jax - G rasshoppers 0-1

. (Yafciri 58’) şi Glasgriw Rangers- Auxerre 1-2 (Gascoigne 71' - Deniaud 54', 68'). Clasament: Grassopphers 6, Auxerre 3, Ajax3 şi Rangers 0 puncte.

P rim ul meci de Liga Campionilor disputat indoor, prin închiderea acoperişului mobil al noii „bijuterii” din Amsterdam (chit că clubul a trebuit recent să despăgubească cîteva mii de abonaţi pentru proasta vizibilitate din ,primele rînduri) a produs şocul zilei, prima înfrîngere

- europeană a Ajax-ului la mîna- unei reprezentante helvete, ba chiar una fără Turkyilmaz (dureri la pulpa piciorului)! Murat Yakin

■a înscris în urma unei lovituri libere de la 30 m la care Edwin van der Sar a fost „mascat" de propriii apărători. V iorel Moldovan a primit un galben în min, 82 şi a fost înlocuit cu' Smiljanic în min. ... 91.■ Al 25-lea gol al lui Gazza în 50 de meciuri (cap „cu sete” în min. 71) nu a putut evita a doua înfrîngere a campioanei Scoţiei. Auxerre a preluat conducerea în min. 54, cînd Bernard Diomede a ajuns o minge la linia de fund şi a centrat în spate, Thomas Deniaud înscriind cu capul în coiful lung. Fază aproape identică 14 minute mai tîrziu, Deniaud marcînd cu capul din cornerul executate de Diomede.

; ; G ru p a C

Fenerbahce -. Juvenfus 0-1 (Boksic 22') şi M an ch es te r: U nited - R ap id V iena 2-0(Solskjaer 20’, Beckam 27'). Clasament; Juventus 6, MU 3, Fenerbahce 1 şi Rapid 1 punct.

După ce a învins MU-ul în primul meci la Torino, croatul Alen Boksic a repetat isprava şi pe malul Bosforului, aducînd „Bătrînei Doamne” victoria cu un, şut puternic în min. 22. Turcii s-au apropiat de cîteva ori de egalare, Elvir Bolic (nemarcat) plasînd un balon „milimetric” peste poartă în min. 6 5 ,’dar Rampulla s-a dovedit un adevărat înger păzitor.

Vienezii au fost din start forţaţi la defensivă, d iavolii ro ş ii marcînd rapid golurile primei victorii în Liga Campionilor. în

min, 20 Solskjaer a fructificat centrarea lui Roy Keane iar 7 minute mai tîrziu David Beckam a profitat de o neglijentă pasă înapoi a lui Krzystof Ratajczk. După pauză United a^lâbit ritmul, permiţînd austriecilor să iasă la joc în căutarea golului de onoare.

G r u p a D

Porto - Goteborg 2-1' (Artur 27', 51' - Costa 72' autogol) şi R osenbo rg - AC M ilan 1-4 '(Soltvedt 15' - Simone 6’, 23', 25’, Weah 55').

C lasam ent: Porto 6, Milan 3, R osenborg 3 şi Goteborg 0 puncte. '

După scurtcircuitul cu Porto,, „ ro so n e rii" şi-au regăsit în N orvegia determ inarea şi ... J o c u l”. Eroul meciului a fost Marco „Si-Si-Simtme” (cum titra „Gazetta dello Sport”), care a înscris un hattrick şi a creat golul lui George Weah. '

B razilianu l Artur Oliveira, incert pînă la ora startului, s-a luptat cu trei fundaşi şi a voleiat în plasă centrarea conaţionalului său Edmi Ison Pimenta în min. 27, iar în min. 51 a înscris cu capul în urma unei faze create de , Paulinho Santos pentru a menţine Porto-ul în fruntea grupei. In final Jorge. C osta a înscris în propria-i poartă. ;

U ltim ele rezultate din Cupa UEFA

. • tu ru l 1, manşa 2 •B O R U S S I A

MONCIII-NGLADBACII - A rsenal Londra (3-2) 3-2 (Juskowiak 23’, W , Effenberg 75'- W right 43 ', Merson 50') şi Maccabi Tel Aviv -TENERIFE (2-3) 1-1 (Bramcr 49' - Vivar 431). In paranteze rezultatele din prima manşă (cu. majuscule echipele calificate pentru turul II).

Polonezul Andrezj Juskowiak a mscris al doilea său gol îa finalul meciului disputat la Koln pentru a tem pera şarjele tunarilor, dar antrenorul Bem d Krauss â recunoscut după meci că devenise îngrijoră! după ce Arsenal preluase conducerea. '

Golul lui Angel-Vivar în prima repriză a meciului de la Tel Aviv s-a dovedit suficient pentm calificare lui Tenerife.

R a d u C . M U N T E A N U

Program competiţionalVă supunem atenţiei

programul unor interesante şi atractive dispute sportive programate mîine, sîmbătă 28 septembrie la CIuj-Napoca:

B a sc h e t

In Sala sporturilor „Horia Demian”, la orele 10, partida feminină ”U” ACSA BANCA "TRANSILVANIA” - FARTEC BRAŞOV. Un duel între două ccliipe de calibru şi dc traditic.

V o le i

Tot în Sala sporturilor „Horia Demian” , în continuarea,! partidei :d e baschet feminin amintită anterior, campioana ţării, ”U” ARDAF primeşte vizita formaţiei ' PECOPETROTRANS PLOIEŞTI, în cadrul etapei a Il-a a Diviziei A. Nu ne îndoim că din nou campionii vor fi la înălţime.

R u g b y

Etapa a* V-a a Diviziei A programează, pe terenul din Parcul sportiv „Iuliu Haţicgami”, cu începere dc la orele 10, partida ”lT -”16 FEBRUARIE” siMETROREX BUCUREŞTI. Bun prilej pentru ”15”-clc clujean dc a şterge amintirea insuccesului dc îa Constanţa din etapa anterioară.

I n t u r n e u l d e l a Mureş

T URSUS TINE PIEPT REPUTATULUI "SILCOTUB”• De 6 ori în coasta lui Tadici• ”Ursus” trimite susţinători la fiecare meci• Carmen Amariei aproape de golgeterul ; Supercupei Europei• Mia Oşorhean şi-a văzut visul cu ochii

Pentru debutul său în Divizia A, ■ sorţii (federali) i-au destinat formaţiei clujene ”U” Ursus cel mai năprasnic adversar Silcotub Zalău,, echipă din elita continentului, cîştigătoarea ultimei ediţii a ”Cupei Oraşelor” şi a bronzului în recenta Supercupă a Europei. Legitim, aşadar, startul îngheţat al clujencelor, care în min. 7 s-au văzut conduse cu 4-0. Mai ales că terenul era străin (sala din Tîrgu Mureş, sediul primului turneu din suita celor 3), iar tribuna fără nicio respiraţie caldă. Pînă în acel moment. Fiindcă în minutul amintit a pătruns înN sală grupul susţinătorilor clujeni (deplasat prin grija sponsorului formaţiei S.C. Ursus) şi fluxul de ataşament a pătruns imediat în teren dînd fetelor aripi. Carc, în 6 rînduri, ajung la limita unui singur gol: 7-8 (16), 8- 9 (19), 13-14 (37), 16-17 (44), 18- 19 (49) şi 19-20 (50). Fapt care îl alarmează pe galonatul antrenor zălăuan Gheorghe Tadici, care gesticulează spectaculos (şi, în fine, primeşte "galbenul”), dar mai ales p c ... nevinovaţii antrenori piteşteni

Popa şi Săndulescu care, văzîn- du-se în iminenţa surprizei, încep să pună frîu ^clujencelor, "conducînd” finahii spre singurul rezultat raţional (în calculele lor): victoria Zalăului cu 25-21 (14-10).

Clujencele au fost însă grozave, depăşindu-şi condiţia. Şi asta în situaţia în care ele n-au beneficiat de unul dintre interii lor de rezistenţă, Georgeta Săliştean ("evadată”, fârâ dezlegare, la o echipă maghiară) şi nici de portarul Elisabeta Roşu, achiziţie care, dcocamdată, este a Clujului doar pc hîrtie. .

Altfel spus, deşi învinse (în condiţiile pe care însuşi "federalul” Pândele C îrligeanu le-a condamnat), fetele antrenorului Gheorghe Mărginean au trecut cu bine botezul focului. Ceea ce le-a adus calde cuvinte din partea sponsorului: dl Octavian Buzoianu director general al SC Ursus, mişcat, ca întreaga asistenţă clujeană, de angajamentul şi dăruirea echipei. Care rămîne să se prevaleze, pc toată durata turneului, de calda asistenţă clujeană, fiindcă

la fiecare meci "Ursus" deplasează la Tîrgu Mureş un autocar şi ui microbuz pline cu sufletişti. ■ ’

Marcatoarele primului meci dii Divizia A: Carmen Amariei II (foarte aproape.de cele 13 alt omonimei de la* Zalău, reputata Alina Turcaş, golgeterul recentei Supercupe a . Europei), Mii Oşorhean 3, Luminiţa Nichitean 3, Cristina Herbert 3, Ânamaria Stef 1. • .. •

Şi, doua vorbe de suflet pentru Mia Oşorhean, veterana echipei miercuri, cea mai fericită jucătoa# de pe planetă. Fiindcă, după H ani de handbal şi 9 în Divizia B, Mia şira văzut’ în sfiişit visul ci ochii: "pămîntul” primei divizii. $ asta cu echipa Clujului (al căitf suflet şi preparator fizic este) fiindcă, dacă şi-ar fi dorit-o, Mi» putea juca demult în Divizia_ A dar sub alte culori. Ea a rămas îm> fidelă şaptclui clujean, chiar dac* traseul acestuia a fost m»1 totdeauna vitreg. Motiv în pin* pentru a-i aprecia Mici fidelitate*-

N u sa D EM IA N • ' *** în ccl de al doilea turneu

handbal masculin, desfăşurat Focşani, studenţii chijcni au rcmiz*) (20-20) cu Univ.Pctrol Craiova j) au cedat cu 17-22 în faţa V Dinamo Braşov.

m u r

[ (J3) vineri, 27 septembrie 1996 PAGINA CU TINERIA O E v A R « j q d e C l u j |

P r o i e c t e f î E G E E C l u j - N a p o c aLa activitatea AEGEE (Asociaţia Studenţilor Europeni) şi AEGEE Cluj-

Napoca ne-am referit în două din numerele darului nostru din săptămînile trecute. Prin amabilitatea lui Dan Luca, preşedintele AEGEE Cluj-Napoca, sîntem în măsură să vă oferim acum informaţii despre cîteva din marile proiecte ale acestei asociaţii. Aşadar... ' ; i , :

- Ce v -a ţi p ro p u s să realizaţi de acum încolo?

- - C alendarul ac ţiu n ilo r noastre este stabilit deja pînă în august 1997. Printre acestea aş menţiona, în primul rînd, Conferinţa Europeană Studen­ţească,cu tema “Protecţia me­diului înconjurător în Europa Centrală şi de Est”, care se va desfăşura la Cluj-Napoca în zilele de 8 şi 9 mai 1997. în continuarea acesteia, pentru perioada 9-11 mai 1997 ne-am propus să organizăm, tot la C luj-N apoca,:' “AEGEE - MEETING” - întîlnirea preşe­dinţilor AEGEE din Europa Centrală şi de Est. La 9 mai 1997, de altfel, vom sărbători şi Ziua Europei, zi inclusă în calendarul asociaţiei noastre, fiind punctul de. plecare în construirea Europei unite (Prin hazard, AEGEE Cluj- Napoca s-a înfiinţat tot în 9 mai, dar 1990, la 40 de ani după celebra Declaraţie a lui

] Robert Schumann).-La Universitatea de vară

care se va desfăşura la .Cluj- Napoca în iulie 1997 vom da posibilitatea celor 15-20 de studenţi străini, prezenţi aici limp de două săptămîni, să intre în contact d irect cu studenţii rom âni, cu obiceiurile ţării noastre. Pentru ei se vor organiza cursuri de limba română, de prezentare a istoriei şi geografiei ţării noastre, vizite la principalele obiective turistice ale regiunii. Ne-am propus apoi, editarea unui ziar european semestrial

♦

/ * *r

(al cărui prim număr estimăm că va apărea în februarie 1997), în lim bile rom ână, franceză şi engleză.

- Ce motivaţie aveţi pentru aceasta? _

- Întîi, aceea că dispunem'de multe informaţii utile studenţilor (şi nu numai). Apoi, deşi Cluj- Napoca este un oraş cu mare deschidere europeană, nu există aici un ziar în română, franceză, şi engleză. Totodată, pentru că dorim să promovăm ideea de Europă unită, pentru că sîntem conştienţi că orice organizaţie tînără se impune prin publicaţii, pentru că vrem să devenim cea mai transparentă organizaţie, pentru că există la nivel european un concurs al publicaţiilor proprii (organizat.de AEGEE) şi pentru că avem în asociaţie studenţi la Facultatea de Jurnalistică. Şi pentru că, desigur, ne interesează şi atragerea unor sponsori.

^ C are sînt celelalte m ari proiecte? _ ; '

- Crearea departamentelor europene, pentru o mai bună informare asupra a tot ceea ce se întîm plă în Europa studenţească, avînd în vedere că AEGEE are în componenţă peste 200 dc centre universitare; participări la evenimentele şi manifestările AEGEE din Europa, care, pe lîngă că deschid orizontul de cunoaştere al studenţilo r români, le dau posibilitatea unor contacte directe cu alte structuri europene şi a unor schimburi directe de idei. De asemenea intenţionăm, dar deja din octom brie 1996, organizarea unor discoteci europene bilunare - de fapt serate cu specificul anumitor ţări europene.

- Nu în treb de fonduri, p e n tru câ bănu iesc ră sp u n su l. ! De ce bază materială dispuneţi? '

7 - în momentulde faţă, baza m a te r ia lă ' AEGEE Cluj- Napoca este foarte redusă.. Dispunem doar de un sediu . (fără telefon, fără fax, fără E-mail, fără copiator) în regim de sponsorizare, în spaţiul Universităţi “Babeş-Bolyai”, Ca dotare dispunem de un ca lcu la to r ,80.386 şi o imprimantă matricială, ambele într-un grad avansat de uzură şi depăşite moral (donaţii ale Fundaţiei Soros, 1994). M enţionez că în c a d ru l, AEGEE C luj-N apoca activează studenţi români, maghiari si germani.

M. TRIPON

î n a t e n t i a c e l o r *

c a r e a u u r m a t c u r s u l

d e m a n a g e m e n t

p e r f o r m a n t a l D J T S

C l u j . . . _

Toţi cei care au urmat cursul de manşgement performant (seria mai - august 1996) organizat de DJTS Cluj în colaborare cu Fundaţia FREE• ENTREPRENEURSHIP Elveţia sînt rugaţi sâ-şi prezinte la DJTS (b-dul Eroilor 40, et. III), pînă la 1 octombrie a.c., proiectele de afaceri întocmite în vederea obţinerii diplomelor de. absolvire a cursului. Cursanţilor care nu vor prezenta aceste proiecte, Fundaţia FREE nu le va elibera diplomele.

. . . Ş i î n a t e n ţ i a O n g -

u r i l o r d e / p e n t r u t i n e r e t

Organizaţiilor neguvernamentale de şi pentru tinerel care doresc să obţină finanţare de la Ministerul Tineretului şi Sportului pentru anul 1997 le reamintim că trebuie să-şi depună dosarele de acreditare la sediul DJTS Cluj, pînă

de 1 octombrie a.c..

R e p a r a ţ i i c a p i t a l e

la P a l a t u l c o p i i l o r

După circa 30 de ani, C onsiliu l de administraţie al Palatului copiilor din Cluj- Napoca a reuşit să obţină din partea '«pectoralului şcoiar judeţean Cluj fondurile Jţcesare reparaţiei capitalc a clădirilor în care |?i are sediul şi îşi desfăşoară activitatea accastă "stituţic. Şi iată că, după aproximativ două luni î' jumătate de muncă intensă, toate încăperile «slinate activităţilor cu copiii au fost complet garate, zugrăvite, igienizate şi rcamenajatc şi,

ţoale că au mai rămas do efccluat lucrările ^exterior, Palatul copiilor îşi aşteaptă elevii,

în acest nou an şcolar, în cele mai bune condiţii. Poate că acest lucru va stim ula membrii cercurilor de aici să obţină premii şi mai multe, dar şi mai mari ca anul trecut; la concursurile in terjudeţene, naţionale şi (mai' ales!) internaţionalei:

Apropo de reparaţiile capitale: conducerea Palatului copiilor speră să obţină fonduri şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de odihnă şi

■ tabere de profil la cabana proprie de la Muntele Băişorii. Doamne ajută!

F e s t i v i t a t e

. Duminică, 29 septembrie, la ora 10, va avea loc deschiderea festivă a anului de învăţămînt: la Palatul copiilor Cluj-Napoca. Cu această ocazie vo r avea loc dem onstraţii de aerom odelism , karting, rachetom odelism , automodelism, precum şi momente cultural-

"artistice susţinute de membrii cercurilor de dans modem şi jazz-muzică uşoară.

Sînt invitaţi Ia festivitate preşcolarii şi elevii claselor I-X1I din municipiul Cluj-Napoca, prietenii şi admiratorii campionilor anului şcolar 1995-1996, părinţi, cadre didactice.

I n v i t a ţ i e p e n t r u t i n e r i

Aşa cum (poate) v-aţi convins de aproape doi ani, “Pagina cu tineri” a fost şi a rămas a tuturor celor care se încadrează în această categorie de vîrstă. Dacă n-am reuşit, prin materialele prezentate aici, să acoperim toate domeniile care vă interesează, dacă nu am popularizat acţiunile tuturor organizaţiilor de şi pentru tineret, dacă nu am reuşit să schiţăm “miniportretele” tuturor celor care s-au remarcat la diversele concursuri şcolare sau extraşcolare etc:, nu este numai din vina noastră. Dar, pentru că toamna nu se numără... reproşurile, preferăm să reînnoim invitaţia de a deveni colaboratori ai ‘ Paginii cu tineri” tuturor liceenilor, studenţilor, tinerilor încadraţi sau" nu în muncă şi, nu în ultimul rînd, organizaţiilor de si pentru tineret

M. TRIPON

înscrierile la cercurile Palatului copiilor continuă

De-a lungul anilor, sute şi sute de elevi şi-au găsit o împlinire a talentelor şi pasiunilor în cadrul cercurilor de la Palatul copiilor Cluj- Napoca. Dezvoltate şi puse în valoare, acesteai-au purtat pe la diverse concursuri şi competiţii, aducîndu-le, nu de puţine ori, premii, diplome, recunoaşteri naţionale şi chiar internaţionale. Iar mai tîrziu experienţa şi popularitatea dobîndite în vremea în care frecventau aceste cercuri i-au ajutat să-şi croiască (poate) mai uşor propriul drum în viaţă.

Despre rezultatele obţinute, la concursuri de membrii cercurilor acestei instituţii am scris mereu. O imagine “cantitativă” asupra acestora doar pe anul şcolar 1995-1996 v-aţi putut face citind “Pagina cu tineri” a ziarului nostru din13 septembrie. Tot atunci vă anunţam că şi în acesţ an de învăţămînt veţi avea posibilitatea să vă înscrieţi'GRATUIT, după cum’veţi dori, la oricare din cercurile Palatului copiilor. Întrucît am fost informaţi că înscrierile continuă şi după 1 octombrie, vă reamintim care sînt aceste cercuri, şi totodată, profesorii coordonatori:

Cercuri tehnico-aplicative şi ştiinţifice: calculatoare (prof. ing. Monica Horodincă); jocu ri, pe calculator (prof. Dan M acarie); elec tro tehn ică ' (prof. Ştefan M orariu); .♦ aeromodele (instr. Paul Bere); navomodele (prof. ing. Lucian. Chiorean); rachetomodele (prof. Gheorghe Achim); automodele (prof. ing. Cristian Jucan); tartari (prof. Andrei Jucan);

telecomunicaţii - radio (ing. Andrei Valea); foto (prof. Vlad Chiriţă); cineclub (prof. Kolozsi Istvan); ecologie (prof. Cristina Schinteie); cultură şi civilizaţie franceză (prof. Georgeta Roboş); cultură şi civilizaţie engleză (prof. Livia Borş); cultură şi civilizaţie spaniolă - UNICEF (prof. Lucia Perţa).

C ercuri cu ltu ra l-a rtis tjce : pictură (prof. Mircea Mureşan); tapiserie (prof. Ovidiu Marcu); sculptură (prof. A lexandru Lupu); creaţie p lastică (p rof. R odica C âm pan); c rea ţie vestimentară (prof. Rodica Câmpan); dans modern (prof. Nicoleta Salamon); balet (prof. Jakab Ilona); gimnastică ritmică (prof. Mariana Radvany); jazz-muzică uşoară (prof. Ştefaâ Vannai);- formaţii instrumentale (prof. Virgil Cenariu); pian (prof. Maria Fodoreanu); folclor (prof. Titiana Hajek-Gocan). %

Cercuri sportiv-turistice: schi-alpin - club (prof. Dan Căpitan, prof. Ştefan Fediuc, prof. Benko Ştefan) şi cere (prof. Dan Chita, prof. Răzvan Pop); judo (prof. Gheorghe Arion); tenis de cîmp (prof. Mraz Karol); înot (prof. Octavian Preda).

Se pot înscrie, în funcţie de profilul cercurilor, preşcolari şi elevi de la 4 la 17 ani, zilnic (luni- vineri), între orele 9-16, la sediul Palatului copiilor din str. G. Bilaşcu (fostă Republicii) nr. 23. Pentru informaţii suplimentare vă stă la dispoziţie telefonul 19-57-65.

M. TRIPON

Tinerii căsătoriţi din Gherla si problemele lor

S-ar putea, ca în curînd tinerii căsătoriţi din oraşul Gherla să ajungă sub... cerul liber. Dintr-o discuţie purtată zilele .trecute cu primarul urbei, domnul învăţător Nicolae Pop, am aflat că nici în acest an nu isînt şanse să se construiască noi apartamente pen tru^ceî care aii păşit împreună’pe lungul şi greul drum al vieţii.“ în tr-adevăr, ce se va

întîmplă cu sutele de tineri aflaţi într-o situaţie grea în privinţa locuinţelor? în general, la sfîrşit de săptămînă la Oficiul stării civile din cadrul primăriei locale se perindă 708 perechi fericite. Unde vor locui aceşti tineri? Răspunsul este simplu: pe unde apucă, fiindcă de blocuri noi nici vorbă la Gherla. De trei ani, în cadrul şedinţelor Consiliului local tot se discută despre o investiţie pe strada Clujului, care âr rezolva

în tr-o m ăsură această ' problemă acută. Este vorba de un bloc cu 40 de apartamente. Proiectul a rămas doar pe hîrtie, iar consilierii pur şi simplu au renunţat să mai dezbată acest aspect a l vieţii' sociale din localitate. Păcat, f i in d c ă - ş i în p rezen t la Primăria oraşului Gherla sînt în reg is tra te peste 300 de cereri pentru locuinţe.

SZEKELY Csaba

Concurentă mare la postliceal, la Colegiul Pedagogic

Cu toate că din acest an se va plăti o taxă de şcolarizare de circa 500.000 lei, 98 de • candidaţi s-au înscris , la C olegiul Pedagogic “Gh. L azăr”, la concursul de adm itere la p o s t lic e a l, ' specialitatea educatoare pentru şcoli speciale. Din cîte am aflat, dintre aceştia o bună parte au fost re sp in ş i-la concursurile la facultăţile de psihologie sau filologie, astfel că m iercuri şi jo i şi-au încercat din nou “norocul”, pe cele 25 de locuri, avînd de susţinut două examene scrise: la literatura română şi la psihologie. R ezultatele concursului se vor afişa pînă la 30 septembrie; .

In iţia l, la C olegiul Pedagogic “Gh. Lazăr”, la

: po stlicea l erau p regătiţi, într-o formulă realizată în colaborare cu eng lez ii, educatori-puericultori, pentru copiii ^de creşă. A ceastă specializare se considerase

necesară dat fiind faptul că .vîrstă de 1-3 ani este aceea la care copilul achiziţionează cel mai \ mult în ceea ce priveşte limbajul şi cunoştinţele despre lumea înconjurătoare. Creşele aparţin însă de Ministerul Sănătăţii, iar acesta nu a introdus în schema acestora postul de educator- : puericultor, mulţumindu-se doar cu acela de în g rijito r. în consecinţă, Colegiul Pedagogic a ' renunţat să mai pregătească tineri care după absolvire nu-şi pot găsi un post pe măsura specializării lor.-.

Necesitatea socială a fost aceea care a impus, din 1995, formarea de educatori p e n tru -şc o lile ■ speciale, educatori care' nu vor avea doar rolul de a supraveghea copiii de aici, ci vor desfăşura cu ei o adevărată activitate de . recuperare . şi terap ie . în . momentul de faţă în aceste şcoli m ajoritatea educatorilo r sîn t necalificaţi sau, în cel mai bun caz, învăţători pregătiţi pentru şcoli obişnuite şi care trebuie să depună un foarte mare efort

pentru a se ; adapta şi a răspunde cerinţelor speciale ale acestor copii. \

Pregătirea la postliceal se desfăşoară pe parcursul a doi ani, într-o formulă propusă de C o leg iu l Pedagogic “G h . , Lazăr”, unei săptăm îni'tfe cursuri teoretice în clasă, u rm îndu-i.o săptămînă de practică pedagogică în in s titu ţiile de educaţie a copiilor cu cerinţe speciale. Apropo de aceştia, Ministerul Învăţămîntului este implicat, în colaborare cu englezii, într-un proiect de integrare a copiilor cu cerinţe speciale în învăţămîntul de masă, şcolile speciale urmînd a rămîne doar pentru cazurile mai grave. La acest proiect participă mai m ulte asociaţii de. p rofil, Universitatea “Babeş-Bolyai” , C olegiul Pedagogic “Gh. Lazăr” şi alte licee pedagogice din ţară..

M. TRIPON

B I B L I O T E C A J U D E Ţ E A N A “ 0 . G O G A ” C l u jo r g a n i z e a z ă , î n d a l a d c 1 4 o c t o m b r i e l {)<)(>, o r a 1 0 , C O N C U R S p e n t r u

o c u p a r e a a d o u ă p o s t u r i d e B I B L I O T E C A R C U S T U D I I M E D I I .

Relaţii suplimentare se pot obţine de Ia secretariatul Bibliotecii Judeţene “O. Goga”, p-px Ştefan cel Mare nr. x,

zilnic în tre oţele 14-15»

A D E V A R U L 'efie G i u j ECONOMIA vineri, 27 septembrie 1996 ( l i )

' '

I n s t i t u t u l d e C h i m i e " R a l u c a R i p a n " l a 4 5 d e a n i d e e x i s t e n ţ ă

O forţă naţională a cercetării chimiei româneştiurmare din pagina 1

a beneficiat de documentare, aparatură adecvată, şi de numeroase . specializări, schimburi de experienţă. După aproape 20 de ani cercetătorii institutului au început din nou să participe la simpozioane şi congrese internaţionale, situaţie care a creat posibilitatea efectuării unor legături cu parteneri străini. In aceste stadii de specializare au beneficiat de surse de informare şi de acces la unele aparate modeme care. încă lipsesc din dotarea institutului. Institutul întreţine relaţii în prezent cu universităţi şi institute de cercetare din: Germania, Elveţia, Republica Populară Chineză, SUA, Spania, Bulgaria.

Cele trei domenii mari pe care■ este profilată activitatea dc■ cercetare sînt: chimie anorganică', .

chimie organică şi chimie analitică. în toate domeniile au fost făcute numeroase studii şi procedee originale de sinteză, care se bucură de o recunoaştere internaţională. ■■■.

în domeniul chimiei anorganice cercetările vizează sfera combinaţiilor complexe, chimia oxizilor micşti, studii în

I domeniul catalizatorilor, la'care■ se adaugă domenii mai noi cum | sînt: substanţele luminiscente,| pigmenţii - anorganici cu . proprietăţi speciale, paste I conductive pe bază de argint sau | pulberi metalice pentru

sinterizări, obţinerea unor

mediului şi sănătatea ocupă un loc prioritar, au făcut ca şi cercetătorii clujeni să se adapteze noilor tendinţe. Se explică astfel continuitatea de peste 20 de ani a cercetărilor în domeniul mediatorilor eco-chimici (feromonii insectelor, aditivi alimentari, compozite polimerice de uz stomatologic). -

în domeniul chimiei analitice cercetările vizează în special potenţiometria, amperometria şi conductometria, cn scopul de a obţine senzori electrochimici adecvaţi, şi alte domenii analitice.

Şirul transformărilor prin care a trecut institutul, de la cercetări

a putea exista institutul trebuie să-şi acopere necesarul şi prin coptracte cu agenţi economici şi prin activitatea de microproducţie; Ultima activitate este cea mai prolifică, permiţînd la ora actuală salarizarea a peste 70 de angajaţi şi contribuţia în proporţie de 4045 ia sută la acoperirea cheltuielilor generale ale institutului. Microproducţia clujeană a devenit deja tradiţională şi indispensabilă

. pentru unele domenii importante ale economiei naţionale cum sînt: protecţia monitorizată a mediului, agricultura, silvicultura, electronica, electrotehnica, mecanica fină, sănătatea, apărarea etc. Institutul

fundamentale la cercetări aplicative,, , produce în prezent peste 80 de; au fost şi sînt determinate mai ales sortotipuri din grupa feromonilor,de condiţiile materiale. Fondurile de cercetare sînt primite de la M inisterul Cercetării şi Tehnologiei. Institutul îşi propune teme exacte pe prevederile Programului Naţional de Cercetare deşeurilor, a şi Dezvoltare “Orizont 2000”. stomatologice, Odată cu propunerea temelor este prevăzut un deviz estimativ pentru realizarea lor. Sumele solicitate suit aprobate doar în proporţie de 60- 80 %. Anul acesta la nivel de institut a fost preconizat un buget de două miliarde lei din care doar 1,2 miliarde a fost aprobat. Pentru

a senzorilor electrochimici şi materialelor cromatografice, a pastelor conductive şi a pulberilor metalice, ă metalelor nobilei obţinute prin valorificarea

compozitelor a pulberilor

luminiscente etc.Domnul doctor Nicolae Şerban,

directorul Institutului de Chimie “Raluca Ripan” declară că în postura de institut naţional, dezvoltarea acestuia va decurge într-un ritm alert. “Categoric ne avantajează această numire cu toate

că nu vom fi finanţaţi sută la sută de la buget, vom primi totuşi substanţiale fonduri pentru dotări. Acestea ne vor permite să lărgim cercetarea în domeniile existente şi deschiderea altora. Ca instituţie publică de cercetare-dezvoltare de interes naţional, cu activitate mixtă cercetare microproducţie, Institutul de Chimie Cluj- Napoca se deosebeşte de celelalte institute de profil coordonate de Departamentul Industriei Chimice şi Petrochimice şi îşi justifică coordonarea actuală la M inisterul Cercetării şi Tehnologiei. Pe lîngă interesul naţional de care institutul se bucură în prezent, el are şi o importanţă-zonală, de care beneficiază şi alte unităţi de cercetare, şi învăţămînt din Transilvania. Dacă ne vom putea dota în continuare cu aparatură modernă şi vom putea relua abonamentele la principalele reviste de .specialitate, am putea fi de un real ajutor şi altor unităţi de cercetare şi de învăţămînt din această parte de ţară”.

I produse anorganice pe cale I neconvenţională, >, metale | preţioase şi rare obţinute prin■ reciclare din subproduse şi . ■deşeuri.I In domeniul chimiei organice | primele teme au avut ca obiect

de studiu combinaţiile heterociclice. Cercetări de

I importanţă ştiinţifică şi practică | au fost efectuate şi în domeniul • substanţelor steroide. Noile■ tendinţe apărute a n ţările | dezvoltate, în care protecţia

i

Eliberarea titlurilor de proprietate - în unele localităţi încheiată, în altele abia la început.Programul privind eşalonarea încheierii

proceselor verbale şi emiterea titlurilor de proprietate prevedea ca pînă în vară să f ie ' întocmite un număr de .12.444 procese verbale de punere în posesie 'definitivă. Pînă în prezent, au fost depuse la Oficiul de cadastru, in vederea completării titlurilor de proprietate, aproape 10.000 procese verbale definitive. Toate procesele verbale au la bază identificarea ' parcelei, numerotarea topografică cu înscrierea vecinătăţilor, măsurarea şi raportarea pe'planul topografic a acestora! Cumulat pe total judeţ, pînă în prezent, faţă de un număr de 105.000 titluri de proprietate prevăzute a se elibera, au fost completate, pe baza proceselor verbale dc punere în posesie definitivă, înaintate de comisiile locale, peste 60 la sută din titlurile de proprietate. Situaţia nu bucură pe nimeni.

Este adevărat că există localităţi în judeţ unde’ comisiile locale au reuşit să rezolve operativ problemele apărute în derularea acţiunii, aceasta fiind încheiată sau în faza de finalizare (municipiul Dej, oraşele Gherla şi Cîmpia Turzii, comunele Căşeiu, Cîţcău, Feleacu, Fizeşu Gherlii, Iara, Jucu, Mărgău, Mihai Viteazu, Sănduleşti, Sic, Sînmartin şi altele).

în raport de procentul de realizare, localităţile judeţului se grupează astfel: cu realizare de peste 80 la sută un număr de 22 dc comisii locale, din carc 17 cu peste 90 la sută.'Peste media judeţului se situează 41 dc comisii locale, iar sub media judeţului 39. Dintre acestea în 3 comune - Chiuieşti, Săvădisla şi Tritonii dc Jos eliberarea titlurilor de proprietate s-a făcut în procent de sub 18 la sută. Lucrurile nu stau cu mult mai • bine nici în comunele Buza, Căianu, Ailon, Cojocna, Poieni, Suatu etc. în care încheierea acţiunii amintite nu poate fi prognozată într-un viitor apropiat. ■ '

Această situaţie a fost previzibilă de mai mult timp. în schimb, cauzele care au generat-o nu au putut fi înlăturate. Reamintim, pe scurt, cîteva dintre acestea. în activitatea prea multor comisii locale au existat deficienţe serioase. în comisiile unor localităţi au rămas, după scurtă vreme, doar primarul şi, eventual, un specialist. Ceilalţi membri s-au retras, după ce şi-au aranjat situaţia. Din această cauză, randamentul la efectuarea măsurătorilor, respectiv întocmirea proceselor verbale de punere în posesie a fost foarte scăzut. La aceasta mai putem adăuga timpul pierdut cu dem ersurile pentru înlăturarea abuzurilor (crearea) unei stări de neîncredere în competenţa comisiilor.

Datorită superficialităţii cu care se lucrează în uncie comisii locale, se înregistrează numeroase solicitări pentru modificarea unor titluri de proprieta te întocm ite. în urma efectuării măsurătorilor apar mari diferenţe între suprafeţele înscrise în adeverinţe, respectiv între anexele validate şi cele reale determinate prin măsurători, fapt care creează foarte multe controverse şi litigii. . .

Lipsa acută acadreior'de specialitate, respectiv ingineri sau tehnicieni topografi se manifestă în continuare. Nici la ora actuală nu sînt asigurate integral fondurile pentru plata specialiştilor de la unităţile prestatoare. Faţă de 500 milioane lei solicitate s-a primit o alocaţie bugetară dc'300 milioane lei. Ca urmare a majorării cuantumului diurnei pentru deplasări, fondurile alocate s-au terminat încă la începutul acestei luni şi, în consecinţă, se staţionează.

Necazurile sînt mult mai numeroase şi acestea reverberează pînă în instanţele de judecată. Dar cînd sc vor termina toate, nimeni nu ştie.

- Io n R U S

La Gherla ,

Spirtul va curge din nou la...

robineteDe cîteva săptămîni, halele

secţiei de spirt Gherla aparţinînd SC . ”Prodvinalco” SA Cluj sînt luate în primire de meşterii şi muncitorii compartimentului de întreţinere a unităţii. Conform tradiţiei, în fiecare vară, înaintea sezonului de vîrf, în incinta Fabricii de spirt din orăşelul de pe Someş se efectuează obişnuitele lucrări de remont, o lucrare pe cît de pretenţioasă, pe atît de utilă în contextul bunei derulări a producţiei.

Şeful secţiei, Ioan Ursuţ, ne-a declarai că valoarea lucrărilor de revizii şi reparaţii realizate în ultimele patru săptămîni atinge suma de 1 miliard lei şi - după spusele specialistului - va curge

.din nou sp irt la robinetele fabricii. Spre •> bucuria deţinătorilor de animale din zonă, se Va servi din nou şi borhot, iar secţia de bioxid va sta iar la d ispoziţia în treprinzătorilo r particulari, care în luna august au fost nevoiţi să se deplaseze la Tg.Mureş pentru bioxid.

Secţia spirt aparţinînd. SC "Prodvinalco” SA produce din nou 1,5 vagon de spirt pe zi, Oricum, de alcool nu vom duce lipsă în accastă toamnă, fiindcă şi livezile sînt pline cu prune şi alte fructe ...

S Z E K E L Y C s ab a

Moneda unicăAproape nu există număr de ziar, sau emisiune la televiziune

în care să nu:aflăm că „cei mari” ai Europei s-au întîlnit din nou pentru a discuta problema monedei unice. Se pare că lucrurile nu sînt deloc simple şi este normal să fie aşa. Pe de o parte apar probleme majore de ordin financiar, ţările în cauză nefiind egal dezvoltate, apoi apare opoziţia unora din cei 16, dintre care se pare că Marea Britanie este cea mai dîrză Şi nu în ultimul rînd apare- necunoaşterea de către marele public a problemei. ' ; , ■

într-adevăr, un sondaj realizat asupra acestui subiect a arătat că doar în Italia, Luxemburg şi Franţa, procentul celor ce simpatizează cu ideea în cauză se ridică pînă la 70%, în timp ce în Germania el este de abia 38%, ca să nu m ai vorbim de restul pînă la 16. Indiferent ,de păreri, m oneda unică/a fost botezată „Euro” şi s-a purces la realizarea machetelor pentm ea. Franţa a prezentat machetele monedelor de 10 centime pînă la 5 euro, în total 9 monede, în timp ce în Germania se lucrează la machetele biletelor de bancă. Revenind la moneda metalică, una din problemele importante ce trebuie rezolvată este aceea ă metalului din care vor fi fabricate. Să nu uităm că este vorba de cîteva miliarde de piese. Introducerea acestui unic sistem de plată nu va fi simplă.' Este vorba de a schimba dispozitivele în calculatoare, de a schim ba programele, ordinatoarelor, de a modifica maşinile de distribuit bancnote.La fel va trebui procedat cu salariile, cu declaraţiile de impozit Mai mult, omul de pe stradă va trebui să înveţe să calculeze, sâ cumpere şi să plătească în noua monedă, aceasta pentru că se vor schimba preţurile tuturor produselor. Şi ca şi cum nu ar fi destul cu aceste probleme ce necesită un volum imens de muncă şi gîndire, mai intervine şi unul de ordin financiar- bancar. Băncile îşi trag profiturile şi din fluctuaţiile de curs ale I diferitelor monede naţionale.

Odată cu introducerea lui euro, toate acestea vor dispare, cum de altfel va dispare (şi de la noi de altfel) afişarea cursului zilnic a ”n” valori valutare. V or rămîne probabil doar dolarul şi yenul, x la concurenţă cu euro. Va fi influenţată profund, deci, şi piaţa valutară internaţională, iar o serie de profesiuni legate de aceste pieţe de schimb sînt sortite pieirii.: Cu toate acestea, voinţa politică este atît de putcmică încît nimic nu poate împiedica realizarea acestui deziderat ambiţios, simbol al unei Europe unite a anilor 2000. ■

R. G IV U L E S C U

Cursul de referinţă al Băncii Naţionale a României

28-29.09.1996DENUMIREA VALUTEI CURSUL ÎN LEI

SHILING AUSTRIA 306,00

DOLAR AUSTRALIA 2568,00

, FRANC BELGIA 105,00

DOLAR CANADA 2376,00

FRANC ELVEŢIA 2636,00

MARCA GERMANĂ 2153,00

COROANA DANEMARCA 560,00.

PESETAS SPANIA 25,59

MARCA FINLANDEZA 717,00

FRANC FRANŢA 636,00

LIRA STERLINA ^5080,00

LIRA ITALIA 2,15

YEN JAPONIA 29,46 .

GULDEN OLANDA 1920,00

COROANE NORVEGIA : 504,00

ESCUDOS PORTUGHEZ 21,14

COROANE SUEDIA 493,00

DOLAR SUA 3247,00

DST 4698,00

ECU 4105,00

Cursul la c a s e le de s c h im b va lu tar d in C lu j-N a p o c a

2 6 .0 9 .1 9 9 6VALUTA CUMPĂRARE VÎNZARE

u n d o la r SUA 3 5 0 0 3 5 6 0

o m a r c ă g e rm a n ă 2 3 3 5 2 3 9 5

15) vineri, 27 septembrie 1996 EVENIMENT A D E V A R U L« H a C l u i

Timp de cîteva ore su b Apftîn Quj-Napoca s-a desfăşurat un exerciţiu de alarmare

publici organizat de Statul major fie Protecţie Civilă aljudeţului Cluj. La această acţiune au participat: general de brigadă IVlâftei Roşea, locţiitorul comandantuluiprotecţiei civile, llarie Ivan, subprefect, viceprimarii G rigore Dejeu şi Ioan Ruja, Comisia judeţeană şi municipali de apărare împotriva^ dezastrelor-secţiunea inundaţii, statele majore de protecţie civilă, alţi invitaţi. în sala de sticlă a Primăriei, colonel Ioan Sa vin, şeful Statului major de Protecţie Civilă al judeţului Cluj

aprezentat: “Concepţia exerciţiului de alarmare publici”, care se desfăşoară în condiţii de mari inundaţii pe valea Someşului Mic. A fost stabilit un “scenariu” împreună cu specialiştii de la RA. Apele Române şi Elţctrocentrale Cluj, de golire forţată a lacurilor de acumulare, de prevenire a unor accidente hidrotehnice, în urma căderilor abundente de precipitaţii, “v iitura” creată în acest fel “afectînd” zone întinse din municipiul Quj-Napoca. •- .

Alamiă de gradul zero

Pentru pieveniiea popula­ţ i e i despre “catastrofa” natura­l ă c a re s-a aîiătut asupra ora­ş u l u i , sirenele au anunţat timp d e 96 de secunde, “alarmă- ca la m iţa te naturală” în caz de in u n d a ţii. La acest exerciţiu d e alarmare au fost angrenate u n număr restrîns de instituţii. (In s titu tu l de Chimie, I.T.I.M., Ş c o a la generală “Al. Vlahuţă”, L i c e u l “O nisifor G hibu” , L i c e u l “G. Bariţiu” , Grupul ş c o l a r economic, Romtelc- c o m , Muzeul de Istorie a T ra n s i lv a n ie i şi B iblioteca ju d e ţe a n ă “Octavian Goga”). A u mai participat I.P.J. Cluj, P o l i ţ i a Militară, Batalionul de Ja n d a rm i, Compania de Pom­p i e r i Cluj, Corpul Gardienilor P u b l i c i , C rucea R oşie şi

S a lv a r e a . C o lectivu l de c o n tr o l a urmărit lâ Institutul d e Chimie şi I .T ,I.M .‘ p regătirea clădirilor împotriva in u n d a ţii lo r , a evacuării b u n u r i lo r m ateria le şi substanţelor periculoase. La

Şcoala generală “Al. Vlahuţă” şi Liceul “O. Ghibu” s-a verificat acţiunea de evacuare a elevilor' şi bunurilo r m ateriale mai importante spre zona pădurii Hoia şi Tăietura Turcului. Pe str. G.

Bariţiu la Banca Comercială Ro­mână s-a vizitai adăpostul spe­cial de la subso­lul clădirii aflată în construcţie.

în faţa Operei M a g h i a r e ' , com isia de control a urmărit e v a c u a r e a e lev ilo r de la liceu l ' “G. Bariţiu” şi G rupul şco lar cconomic, care se deplasau încolonaţi spje C etăţuie. în t i m p . u 1 ‘calamităţii” la .

M uzeul , de is to rie a 'transilvaniei s-a v e r i f i c a t

evacuarea o p e ra tiv ă1 a unor bunuri din patrimoniul naţional. Conducerea “ Romtelecom” a prezentat la centrala telefonică “Mărăşti” instalaţiile centralei modulate de alarmare de 10 linii- sirenă şi 5 vocal.

Ce s-ar întîmplă dacă...Doamne îerestel. „ p

In cazul unor inundaţii mari în zona Munţilor Apuseni, la. barajul lacului de acumulare- Tarniţa ar putea apărea infiltraţii, -devenind un real pericol pentru localităţile din aval, inclusiv pentru Cluj-Napoca. Deşi, Tarniţa este un obiectiv strategic de

' importanţă naţională şi pe vre­muri era păzit, peste noapte au apărut scafandrii de la firma “Napo-Scuba”, (patron Szabo Jeno). Firma are filia le la B udapesta, Bucureşti şi C onstanţa. Scafandrii fac scufundări, inclusiv noaptea, la baza barajului. Populaţia din zonă este realmente îngrijorată de » accastă situaţie.

Accident chimic la “Terapia”

în a doua parte a exerciţiu­lui dc alarmare, comisia de control a verificat'3 adăpos­turi special amenajate la clă­direa în construcţie a Bibliote­cii judeţene “Octavian Goga” şi de la subsolurile blocurilor R2 şi Fabricii nr. 3.

LA SC “Terapia” SA a fost organizat un reuşit exerciţiu în condiţii de accident chimic provocat de inundaţii. La semnalul “Alarmă chimică”, formaţiunea de protecţie civilă a intrat în acţiune împreună ' cu o grupă de la Crucea Roşie, Salvare şi Pompieri pentru a salva muncitorii din zonă de in tox ica ţii cu substanţe chim ice şi înlăturarea

. efectelor acestora.Expoziţiade la "Carbochim"v La ora 14,30 s-a transmis comunicatul privind încetarea exerciţiului de alarmare publi­că şi introducerea semnalului

■“încetarea alarmei” . La “Car­bochim” a fost organizată o expoziţie de materiale şi apa­ratură de protecţie civilă cu sprijinul Centrului zonal de pregătire în domeniul protec­ţiei civile. La bilanţul exerci- ţiului de alarmare, operaţiunea “Inundaţii” a luat calificativul F.B

V asile MOLDOVAN

V î t e x o m a n u lîn data de 25 septembrie, Ia ora 7,50, Dănescu Morocean, în

vîrstă de 21 de ani, circula spre Cluj, dinspre comuna Apahida, la volanul autoturismului său Honda Prelude cu numărul de înmatriculare NT 01 SGY. O clipă de neatenţie, oboseala drumului (omul era din judeţu l Neamţ), viteza neadaptată condiţiilor de trafic (carosabil ud), l-a făcut ca la 8 km de Cluj, la , intersecţia cu drumul spre Dezmir, să sară peste parapetul podului, oprindu-se în şanţ. A avut noroc cu colegii de trafic, care l-au scos din autoturism, transportîndu-1 la' Clinica de Chirurgie 1. Maşina, mai puţin norocoasă, arată ca un pachet de fiare vechi, după cum puteti vedea în imagine.

Diana CĂIENÂRU

i i »i ? -

l i s t e i

Istoria s e repeta:

Secretele z i a r i s t u l u i» . G a b rie le D ’ A n n u n z i o ( I )Faptul că Duca Minimo, cum

-adesea se sem na G abrie le D ’Annunzio în anii tinereţii, a . fost ziarist - şi încă unul foarte bun - este sigur. El a fost-însă ceva mai mult: primul volum al culegerii sale “Scrieri ziaristice” (1882-1888), ap ă ru tă la M ondadori şi care cuprinde cronici mondene şi literare, l-ar putea foarte bine caracteriza ca un prototip -al z ia r is tu lu i. Consideraţia s-ar putea extinde şi la volumele sale succesive, care reunesc întreaga sa. Colecţie de eseuri ziaristice, polem ici politice, recenzii literare, proze, şi scrieri pe teme belice şi politice apărute în “Corriere della Sera”.

Cronicile, mondene sau nu, ale tînărului D’Annunzio care au fost adesea publicate în întregime, unele însemnări, multe rămase necunoscute sînt fragmente din cc în cc mai precise: fie-cînd descrie un m agazin; sau o expoziţie, fie cînd redă sau intervine într-o polemică literară; chiar şi atunci cînd începe s ă - ş i. exprime propriile idei politice; Cîteva atacuri, încă. în primele rînduri, sînt fulminante şi acro-

T i r â u i 6#N a » c c a ’ 9 6 " - T c p t i l e l e g a n ţ e i S ă t r ă i e ş t i c u p r o p r i u l c o p i l .. ■ Se pare că după Revoluţie, filmele porno apărute pe piaţa română au dezvoltat gusturile animalice ale unora, care penlru satisfacerea propriilor instincte, nu mai ţin seama de nimic şi de nimeni. Este şi cazul lui Kadar Dezideriu, mecanic auto, în vîrstă de 39 de ani, căsătorit, avînd un singur copil, un băiat în vîrstă de 7 ani. Pentru a-şi îngriji băiatul, părinţii au decis să lucreze în ture inverse. Băiatul, încă în 1992 s-a plîns mamei sale de dureri în regiunea anală. Mama l-a dus la dispensar, dar neştiind despre ce este vorba, medicul nu a constatai nimic ciudat. în cursul anului 1995 băiatul a reînceput1 să se plîngă mamei de dureri în zona anală, survenite în urma comportamentului ciudat al tatălui. în 15 iunie anul curent, mama se adresează serviciului de medicină legală. Se constată faptul, că băiatul a fost victima unor raporturi sexuale. Din relatările copilului reiese câ tatăl său a întreţinut raporturi sexuale anaie şi orale cu el, încă din anul 1995. Tatăl recunoaşte că simte o atracţie mai puternică faţă de băieţi, dar neagă faptele comise asupra propriului fiu. Deocamdată, i s-a acordat un timp de reflecţie, fiind “depus” la penitenciarul Gherla.

- d .c .

I U D

batice, în lipsă ele alte ştiri: “La Noia” prefaţează o cronică din 1886: “Marele monstru cenuşiua pus sţăpînire pe Roma. Foarte puţine saloane deschise; iar în acele foarte puţine nu se aud decît lamentări lungi şi triste cu privire la Sezonul cenuşiu, în timp ce'ceaiul se răceşte în ceşti”.

. Nu curajul face însă din Duca Minima un precursor. în aceste pagini se conturează limpede o figură a curentului Novecehto. Articolele respective marchează naşterea unei profesii Care, după100 de ani, pare să se fi schimbatfoarte puţin. Cu toate luminile şi umbrele sale.

\ Cum era D ’A nnunzio că ziarist? Întîi de toate, un om avid după bani. O scrie, o spune, o repetă. Cînd în 1886, la 23. de ani, şi-a dat zgomotos demisia din postul de cronicar al ziarului

. “Tribuna”, a făcut-o pentru că era prost plătit. Voia mai mult. Era deja un profesionist de marcă, , fusese şi director de ziar şi putea pretinde mai.mult. Şi a obţinut într-adevăr, penlru că după cîteva zile demisia i-a fost respinsă, şiD ’A nnunzio a con tinuat cu articolele sale fluviu.

Apoi, cu trecerea timpului, cheltujelile crescînd, cu trei case ce trebuiau întreţinute (şi cel puţin o pereche de servitori în fiecare), conturile cu redacţiile . ziarelor au devenit tragice. Anii petrecuţi la “Corriere della Sera”, la începuturile secolului al XX- lea, sînt o lungă succesiune de cereri de mărite a salariului. Dacă ziarul îi plătea mai bine poeziile decît p roza, el încerca sâ primească o bonificaţie pentru fiecare vers, pentru a spori astfel cifrele.

Pentru bani, iar aceasta s-a aflat de-abia acum, poetul - care era conştient de geniul său - era dispus să se anuleze, să dispară. Annamaria Andreoli a descoperit că unele articole semnate Pascal Getzel şi publicate de o revistă napoletană îi aparţineau de fapt lui D’Annunzio: există într- adevăr manuscrisele ce-i poartă semnătura şi chiar unele dovezi epistolare. Numai că Pascal Getzel nu era un pseudonim, ti numele purtat de un domn rus în carne şi oase, d irector al Institutului bacteoriologic din Napoli, căruia îi plăcea să-şi vadă semnătura în josul unei coloane tipărite. D’Annunzio, în schimbul unei plăţi generoase, îi îndeplinea această dorinţă.

w.turn********

* * * * *

A D E y S R U Ld e C l u j ULTIMA ORĂ vineri, 27 septembrie 1996

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZĂ Sl METEOROLOGIE AERONAUTICĂ CLUJ-NAPOCA

| Harta privind starea probabilă a vremii în judeţul I C I u 'l .valabilă nentru 2 7 sent.. a.c. în iurul orei 15.

Frnnila îi îndeamnă pe maghiari să contribuie la redresarea tării

' Gyorgy Frunda, candidatul UDMR la P reşcdiuua României, a fostbine primit de către minerii din Valea jiu lu i, cu ocazia v iz ite i electorale pe care a efectuat-o în zonă, afirmă Takacs Csaba, preşedintele, executiv al Uniunii şi conducătorul de campanie al acestei formaţiuni.

Preşedintele executiv al UDMR consideră că Frunda a infirmat, cu ocazia vizitei în Valea Jiului, un vechi proverb unguresc care spune că “daca vopsim prea mult dracul pc perete, acesta apare” , dl Takacs vrînd să sugereze prin aceasta că “perico lu l unguresc” â . f o s t , în permanenţă exagerat şi folosit în scopuri politice.

Takacs Csaba afirmă că trei elemente de bază reflectă conţinutul campaniei electorale a UDMR: “prezentarea cît mai clară a programului nostru, din care să reiasă accentul pus pe păstrarea . iden tită ţii m aghiarilor, pe regăsirea înţelegerii româno-maghiare; soluţii pentru stabilitatea pe toate planurile a ţă rii;

dezvoltarea econom ică şi socială a ţării pe baza unui program propus de UDMR.”

UDMR ‘ va prezenta candidaţi la forul legislativ în toate judeţele ţării, “Vrem să fim prezenţi peste tot”, afirmă Takacs. Afişele electorale de

, 7 tipuri, dintre care 4 în limba j maghiară şi 3 în limba 1 română, Vor conţine practic ; acelaşi mesaj, ca maghiarii din România să participe la- redresarea ţării alături1 de . români. Doar în jude ţe le Harghita şi Timiş, UDMR nu şi-a stabilit încă listele de candidaţi'^la Parlam entul României. In restul judeţelor ţării, listele au fost definitivate printr-un “concurs” în tre aspiranţii la cursa electorală. A ceştia şi-au p rezen ta t programul în faţa alegătorilor, iar o comisie electivă a avut ultimul cuvînt, fixînd ordinea pe liste. Takacs Csaba afirmă că UDMR a promovat prin acest sistem cea mai democratică formă de stabilire ■ a candidaţilor.

Preşedintele executiv al Uniunii nu comentează gestul d-lui llie_ N ăstase, care candidează la Parlamentul României din partea PDSR Harghita. “Ce nu a fost bun la Bucureşti; poate va fi bun în Harghita”, spune el/

De asemenea, consideră lipsit de importanţă apelul PUNR prin care se solicită românilor din Harghita şi Covasna să se prezinte cu “toţii la vot şi să susţină în cele două judeţe pe candidatul unic al fo rţelor po litice româneşti.”

“Fiecare lider de partid este liber să lanseze apeluri couform program ului său politic”, spune dl Takacs Csaba.

Dan BRIE ■

Conducerea ANIC, filiala Clujface un apel persoanelor păgubite de SC "Emeral Comipex" cu sediul în Baciu sâ, se prezinte la sediul filialei.

. Păgubiţii sînt rugaţi să prezinte documente care ar putea dovedi situaţia infracţională a societăţii mai sus amintite. Depunerep actelor doveditoare poate fl tăcută de luni pînă miercuri, între orele 11-13. Conducerea SC "Emeral Comipex" este aşteptată 'ş i ea la sediul ANIC pentru a purta un dialog care să ducă la stingerea conflictului.

Lansare de casetăAstăzi, 27 septembrie a.c., va avea loc lansarea casctei audio

a tinerei soliste de 'm uzică populară Corina SUCALÂ. Evenimentul va fi găzduit, cu începere de la ora 15,30, de salonul roşu al restaurantului “Ursus” din CIuj-Napoca.

Nicu Ceauşescu a murit în urma unei hemoragii interneNicu Ceauşescu a murit, joi, la ora şase dimineaţa, în Spitalul

Municipal din Viena, în.urma unei hemoragii provocate de spargerea unor varice esofagiene, pe fondul unei ciroze hepatice şi a unei hepatite C, se arată într-un comunicat remis, joi, agenţiei MEDIAFAX, de prof. dr. R. Krepter, medic la spitalul

' austriac.: Comunicatul precizează că, în noaptea de 25/26 septembrie, a avut loc o nouă hemoragie din varice le esofagiene, care, în ciuda tuturor eforturilor medicilor, a dus la moartea pacientului.

Nicu Ceauşescu a fost internat la Viena în 18 septembrie, după repetate hemoragii şi după ce a stat internat, din 16 septembrie, la Spitalul Clinic Universitar din Capitală. La Viena a fost internat pentru un transplant de ficat, dar medicii au considerat că operaţia nu era indicată, pînă la refacerea bolnavului după numeroasele hemoragii. '

Corpul neînsufleţit va fi adus în ţară în zilele următoare, după ce Consulatul român va elibera, la cererea rudelor, un paşaport special. .. j

Nicu Ceauşescu, născut la 1 septembrie 1951, a fost prim- s'ecretar al CC al UTC, ministru pentru problemele tineretului şi, apoi, pînă la evenimentele din decembrie 1989,-prim-secretar al Comitetului Judeţean Sibiu al PCR.

El a fost arestat la 22 decembrie 1989. La 21 septembrie . 1990, TMB îl condamnă la 20 de ani închisoare, 10 ani interdicţia unor drepturi şi degradare militară.

Pe 3 iunie 1991, prin rejudecarea cauzei şi schimbarea" încadrării juridice, i se reduce pedeapsa de la 20 de ani la 16 ani de detenţie, interzicerea timp de 8 ani a unor drepturi, degradare militară şi confiscarea parţială a averii.

La 20 noiembrie 1992 este condamnat la 5 ani'închisoare pentru port-ilegal de armă şi încălcarea regimului armelor şi muniţiilor. Nicu Ceauşescu a fost pus în libertate condiţionată, pe motive medicale. '

Atelierul de educaţie pentru sănătate sexuală şi reproductivă

.în perioada 23-28 septem brie se desfăşoară atelierul de educaţie pentru sănătate sexuală şi reproductivă destinat medicilor de planificare familială. în organ izarea M inisteru lu i Sănătăţii şi sub îndrumarea form atorilo r Societăţii de E ducaţie C ontraceptivă şi Sexuală, participanţii - medici de m edicină generală şi g inecologi din jud e ţe le Maramureş, Sălaj, Arad, Sibiu, Bistriţa, Mureş, Cluj, Bihor şi-au însuşit temele majore ale educaţiei sexuale - sexualitatea adu ltu lu i sănătos sexual, vîrstele critice, sarcina, avortul la cerere, bolile cu transmitere - sexuală; valori, responsabilităţi şi deciz ii, com portam ente

sexuale la risc, m inorită ţi sexuale, contracepţia, ca şi tehnici modeme, participative, de învăţare.

In fo rm aţiile ,' a b ilită ţile in terpersonale şi de comunicare dobîndite le vor fo losi în o rgan iza rea şi susţinerea uno r program e efic ien te de prom ovare a sănătăţii sexuale, destinate d ife rite lo r ca teg o rii de populaţie: adolescenţi şi tineri, adulţi, persoane defavorizate etc.

Inform aţii suplim entare asupra acestui tip de activităţi se pot obţine de la filiala Cluj a S.E.C.S ' . .

Dr. Daniela PROINOV, form ator S.E.C.S.

PROTEST

MEDICI AMERICANI VOR AJUTA LA CERCETAREA

EPIDEMIEI DE MililO-MEFAUTA

Timp de aproximativ trei săptămîni, o echipă dc epidemiologi americani de la Centrele de Prevenire a Bolilor (CDC), care va sosi în Bucureşti în ziua de 28 septembrie 1996, va ajuta Guvernul României să ia măsuri de prevenire a altor epidemii de meningo-encefalită. _

Roy Campbell, Leslie Tingelsen şi Linda Han, de la Centrele de Prevenire a Bolilor, vor ajuta Guvernul României să analizeze cauzele epidemiei'şi să studieze m odulîn care s-a răspîndit aceasta. -

L id e rii F edera ţie i S indicale Ambulanta Cluj-România protestează împotriva felului în care Comisia de sănătate a Camerei Deputaţilor (preşedinte - dep. dr. Barany; secretar dep. dr. Berciu I.) propun modul de aplicare a Legii Asigurărilor de Sănătate.1 Reamintim tuturor că serviciile de ambulanţă din România sînt parte integrantă în sistemul de siguranţă naţională.

Prin acest proiect se încearcă din nou o supracentralizare, desfiinţîndu-se organizaţiile profesionale şi înlocuirea lor cu Colegiul Medicijor.

Conform Legii nr. 74/1995, rolul Colegiului M edicilor este clar determinat, atribuţiile acestuia neavînd nici o legătură cu contractul-cadru care, în sistemul de asigurări de sănătate, se negociază cu casele de asigurări.: Dacă salariaţii din serviciile de ambulanţă ar fi plătiţi pe serviciile, medicale efectuate, s-ar ajunge la

desfiinţarea acestora, deoarece, liind o unitate de asistenţă primară de urgentă, nu poate fi planificat anticipat numaml de solicitări de urgentă.

In acest sens propunem respectarea articolelor aprobate de Senatul României:

- A r t 22 alin 3; ,- A rt 44- A r t 48- A rt 49 pet. 1, 2, 3 _ . 1- A rt 50 pet. 1, 2 v ,- A rt 51- Art. 61, arată o discordanţa laţi de

ce s-a propus la art. 22, alin 3, în sensul că reapar organizaţiile profesionale.

- A rt 62 alin. 3- A rt 68- A rt 73- A rt 86

, - A rt 104- Art. 109 alin. 2 . Preşedintele Federaţiei,

Lucian MARINA

EXPOZIŢIEiîn sala “PAUL SIMA” de la Clubul Casei Universitarilor va avea loc

marţi, 1 octombrie 1996, la ora 13 vemisqd expoaţiei de pictură STOICA GEORGE - Craiova- Expoziţia va rămîne deschisă în perioada 1-15 octombrie 1996, între orele 9-15.

Sîmbătă, 28 septembrie

P ro g ram u l l i , 7,00 Bună dimineaţa în prag de sărbătoare !; 8,50 Tip-Top, Mini-Top !; 9,50 Serial: Drumul spre Avonlea; 10,40 Matineu muzical pentru tineret; 11,25 Pas cu pas; 12,15 Ecranul; 13,05 Pleiade; 14,00 Actualităţi; 14,10 Turnul Babei; 18,45 Mapamond; 19,15 T eleenciclopedia; 20,00 Actualităţi; 20,45 Publicitate;20.50 Filme poliţiste inspirate din romanele scriitoarei P.D.James: Giulgiu pentru o privighetoare; -22,40 Şcoala vedetelor pe scena Festivalului naţional de muzică uşoară „Mamaia 1996”; 23,45 Actualităţi; 0,00 Serial: Perla neagră; 0,45 Cîntecel de dor şi- o f ...; 1,20 Queen - un fenomen. Film-portret; 2,15 închiderea programului.'; -

Programul 2: 7,00 Întîlnirea de sîmbătă. Programul Studioului TVR CIuj-Napoca; 12,00 MTV Disco Dance; 13,00 TVR Timişoara; 13,30 Est Meridian magazin de sfirşit de săptămînă. Program al Studioului TVR Iaşi;15.50 Desene animate: Poveşti din munţi; 16,20 Serial: A lejandra; 17,10' Itinerare spirituale; 17,40 Serata muzicală

TV; 20,30 Pariaţi pe campion !;21.00 TVM M esager; 21,30 O rizonturi cu ltu rale; 22,00 Tradiţii; 22,40 Serial: Santa Barbara; 23,15 Stadion; 23,45 Alfa şi Omega; 0,15 Colecţia „Fragil” ; 1,00 închiderea programului. . ^

PRO I V7,00 Desene animate; 9,30

Serial: Flipper; -10,00 Serial: Aventurile lui Brisco County;11.00 Serial: Puiul (r); 12,55 Ş tirile Pro Tv; 13,00 Film: Aventuri Ia Marea Neagră; 15,00 Motor Sport Magazin; 15,30 Fotbal DN; 17,15 Gladiatorii am ericani; 18,00 Lumea lu ’ Gaiţă; 18,15 Serial: Seaquest;19.00 Stan şi Bran; 19,30 Ştirile Pro Tv; 20,00 Tootsie; 22,00 Ştirile Pro Tv; 22,05 Serial: NYPD Blue - viaţă de poliţist;23.00 Serial: Nemuritorul; 0,00 Ştirile Pro Tv; 0,05 Sport la minut - ştiri sportive; 0,30 Film erotic: Poveşti de iubire; 2,00 Serial: Seaquest; 2,45 Serial: NYPD Blue - viaţă de poliţist; 3,15 Tenis: ATP Magazin (r);4.00 Film: Tootsie (r); 6,00 Gladiatorii americani (r); 6,45 Sport la minut - ştiri sportive (r).

Duminică, 29 septembrieP ro g ram u l 1: 7,00 Bună

dimineaţa !; 8,00 Ping-Pong !; 9,00 Serial pentru copii: Dusty; 9,30 Lumină din lumină; 10,30 Din albumul celor mai frumoase melodii populare; 11,00 Finala - m arelui Turneu de Tenis Profesionist feminin - România ’.96; 13,00 Viaţa satului; 14,30 Actualităţi; 14,40 Poşta Tv; 14,50 Video-Magazin... în doi i; 17,35 A doua a lfabetizare; 17,50 Documentar de călătorii; 18,45 A doua Românie; 19,15 Robingo; 19,55 P ublic ita te; 20,00 A ctualităţi; 20,35 Dum inica sportivă; 20,55 Publicitate; 21,00 Film : Oameni ca noi (ultima parte); .22,30 Tragerile Loto Special 6/49 şi Noroc; 22,40 Filmele săptămînii; 22,45 MTV.3 from 1; 23,15 Actualităţi; 23,35 Serial: Setea.

P ro g ram u l 2s 7,00 5x2. Magazin duminical. Program al. Studioului TVR Iaşi; 13,00 MTV. G reatest Hits; 14,00 Film: T igresele; 15,35 Un zîm bet pentru vîrsta a treia . Invitat: Victor, Rebengiuo (I); 16,05 Descoperirea planetei; 16,35 Serial: Alejandra; 17)25 MTV: - Unplugged. Bob Dylan; 18,00 Oglinzi paralele; 18,45 Serial:

Santa Barbara; 19,30 Serial: Puterea, pasiunea; 20,00 Maeştri;21.00 TVM. M esager; 21,30 Repriza a treia; 1,00 închiderea programului. ,

PRO TV7,00 Desene animate; 9,00

Super Abracadabra. Include filmul serial Insula misterioasă; S11.00 Film : Familia elveţiană Robinson; 12,55 Ştirile Pro Tv;13.00 Serial: News Radio; 13,30 Serial: Â capulco H.E.A.T. Ultimul episod; 14,30 Salonul Auto; 15,15 Sport; 17,00 Gillette - lumea sportului;. 17,15 Lumea ? filmului; 17,45 Talk show. Faţă-; n faţă cu Ilie Şerbănescu; 18,30 Serial: Beverly Hills; 19,30 Ştirile ■ Pro Tv; 20,00 Film: Liz - j Povestea vieţii . Partea a doua;,22.00 Tragerea Loto Special 611 49 şi Noroc. Concurs Pronosport; ;. 22,05 Ştirile Pro Tv; 22,10 Serial: f Central Park West; 23,00 Serial: j Verdict: Crimă !; 0,00 Ştirile Pro Tv; 0,05 Sport la minut - ştiri sportive; 0,30 Fotbal: rezumat II Calcio; 1,00 Fotbal - II Calcio;3.15 Serial: Acapulco H.E.A.T.(r); 4,00 Talk Show. Faţă-n faţă F * cu Ilie Şerbănescu (r); 4,45 r Serial: Insula misterioasă (r);5.15 Fotbal: II Calcio (r); 6,45 Sport la minut - ştiri sportive (r).

%de

(•celinîescadaritonist3dcîim

Autorizată prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria CIuj-Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J /1 2 /3 0 8 din 22.03,1991 cod fiscal 204469

I L I E C Ă L I A N ( r c d a c t o r ş e f ) ;VALER CHIOREANU (rcdactor şef adjunct);

MARIA SÂNGEORZAN (rcdactor şef adjunct). Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28

Secretar de redacţie de serviciu: Iuliu PETRUŞ Tel/fax: 19.74.18

R E D A C Ţ I A : C I u j - N a p o c a , s t r . N a p o c a 1 6

Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307 Redactori: 197.490, 192.127 şi 197.507; '

Subrcdacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subrcdacţia Dej: tel/fax: 21.60.75TIPARUL EXECUTAT LA

3400 CIuj-Napoca, Pascaly 7 • Tel. 40-(0)64-199898,154264

G a r a m o n d• Tipografic s.r.L —