PROGRAM DE RECUPERARE A PAREZEI DE NERV BRAHIALNume: V

Penume: JVarsta: 3 aniDiagnostic clinic: pareza nerv brahial mana dreapta Antecedente personale : nu se cunosc;

Istoricul bolii : traumatism suferit in urama unui nasteri fortate;

1. Obiectivele kinetoterapiei sunt:

2. prevenirea i corectarea deviaiilor

3. meninerea forei musculaturii inafectate

4. prevenirea redorilor articulare

5. tratarea tulburrilor vasculotrofice

6. reeducarea motorie a muchilor paralizai

7. refacerea abilitii de micare a minii

Metode si mijloace:

-masaj

-gimnastica medicala(imobilizari active si pasive)Programul kinetic

n general, programul de recuperare se ncepe folosindu-se micrile pasive. Acestea sunt realizate de kinetoterapeut n sensul mobilizrii fiziologice .Aceleai micri pot fi produse i prin intermediul unor aparate specializate n mobilizarea activ, mecanicKinetoterapia activ presupune existena unei contracii musculare voluntare. Mobilizarea activ poate fi liber, completat cu cea pasiv i cu rezistent, n funcie de scopul urmrit i de restantul functional.

Tehnicile kinetice statice pot realiza contracia izometric i relaxarea muscular.

n faza de paralizie se vor executa micri pasive n amplitudinea maxim permis de articulaie. Poziionarea pentru micrile pasive este cu antebraul n semipronaie i mna sprijinit pe mas cu marginea cubital, deoarece, n principal paralizia de nerv radial nseamn deficit de extensie a degetelor i a minii, precum i deficit de supinaie, se vor executa prin aceste micri.

Un alt exercitiu pasiv este acela cnd, asistentul menine n extensie pumnul pacientului, iar acesta apuc mna asistentului pe care o va strnge intermitent. De asemenea, asistentul cu aceeai mn ca cea paralizat, va apuca mna pacientului (ca atunci cnd se strnge mna) i i va cere pacientului s flecteze deget dup deget peste mna asistentului. Din aceeai pozitie se vor face pronaii.

Pacientul va executa i miscri de flexie ale degetelor i minii n timp ce asistentul va opune rezistenta. O dat cu intrarea n faza de refacere a inervaiei, se va lucra cu fiecare muchi in parte prin miscari active astfel :

1. Pentru brahioradial se vor face urmatoarele exercitii:

- cu antebraul n semipronaie, se cere pacientului s ridice pumnul de pe mas, iar apoi se flecteaza cotul. Aceste micri sunt la inceput libere, iar apoi cu rezisten crescut progresiv.

2. Pentru primul i al doilea radial (extensorii minii) se vor executa urmtoarele micri :

cu mna sustinut de asistent, pacientul executa latero-deviaia radiala a minii. Apoi pacientul se opune ncercrii blnde a asistentului de a-i aduce mna n laterodeviaie cubital.

din aceeasi poziie, se mentine pumnul in extensie si se executa miscari de deschidere a pumnului.

din pozitia de extensie maxima a pumnului sustinuta se executa contractii izometrice.

cu antebraul in semipronatie pe masa si pumnul extins se realizeaza flexia pumnului. Apoi, fara intrerupere se va incerca executarea extensiei inapoi.

3. Pentru cubitalul posterior se vor executa:

cu mna sustinuta de asistent,pacientul executa laterodeviatie cubitala.

cu degetul mic flectat dininterfalangiene,se executa abductia lui.

4. Pentru extensorul comun al degetelor se vor executa urmatoarele miscari:

cu mna cu palma in jos si sprijinita pe masa si cu degetele flectate, pacientul extinde degetele incercind sa desfasoare pe masa palma si degetele .asistentul ajuta la inceput aceasta miscare.

cu mna sanatoasa tinind pumnul in extensie ,se fac extensii ale degetelor.

cu mna cu palma in jos si intinsa,se incearca ridicarea in aer a degetelor (hiperextensie).

5. Pentru extensorul lung si scurt al policelui se vor face urmatoarele exercitii:

cu artculatia interfalangiana flectata si cu cea meta-carpo-falangiana extinsa,se extinde liber falanga distala, iar apoi contra unei rezistente

se executa pense de tip "o" intre police si fiecare deget in parte, asistentul incercind sa rupa pensa.

cu mna in semipronatie si sprijinita cu partea cubitala pe masa ,se extinde policele din articulatia carpometacarpiointerfalangiana .la inceput ,apoi din meta-carpo-falangiana si in final din interfalangiana.la inceput,aceasta miscare va fi libera iar apoi cu rezistenta.

6. Pentru abductorul lung al policelui se vor executa urmatoarele miscari:

asistentul prinde mna pacientului (police pe police) si simte cum se contracta tendonul abductorului.

cu fata dorsala a minii pe masa se executa abductia policelui,ce va fi la inceput libera,iar apoi cu rezistenta .

cu palma pe masa se ridica mna cu toate articulatiile in extensie (pumn, degete police),mentinindu-se paralela cu masa .nu se permite flexia in nici o articulatie. Acest exrcitiu pune in actiune toti extensorii afectati de leziunea nervului radial.

Pe masura ce se inregistreaza progresul in forta musculara, exercitiile vor devenii mai complexe prin introducerea rezistentei tot mai intense, ca si a scurtelor momente de izometrie pe parcursul amplitudii de miscare.

Refacerea sensibilitatii este o problema secundara in paralizia de nerv radial, deoarece deficitul de sensibilitate nu este nici constant, nici sever si in nici un caz nu afecteaza functionalitatea minii. Daca totusi se va pune aceasta problema, reeducarea sensibilitatii se va realiza prin kinetoterapie.

Prevenirea redorii articulare, care se instaleaza prin lipsa de mobilizare normala, zilnica a umarului, cotului si pumnului se face cu ajutorul unor miscari pasive, pasivo-active, autopasive la scripete, ca si cele active in apa (hidrokinetoterapie) sau in sala.

Refacerea abilitatii de miscare a minii este etapa finala a oricarei reeducari motorii si senzitive. Ea utilizeaza exercitii combinate, complexe (proximo-distale si distalo-proximala), ca si cele mai variate procedee ale terapiei ocupationale.

MASAJUL:

Masajul membrului superior cuprinde masajul celor 3 segmente: bra, antebra i mn.

1). Masajul braului se ncepe cu neteziri cu o mn mpingnd toata masa muscular a tricepsului, n timp ce cu cealalta mn se fixeaz n uoar flexie antebraul pe bra.

Urmeaz apoi netezirea regiunii anterioare, care se poate combina cu o vibraie usoar. Se continu cu frmntarea de jos n sus, putndu-se aplica "mn dupa mn", dar i un tapotament uor, presiuni i traciuni ascendente.

2). Masajul cotului se ncepe cu netezirea regiunii cubitale i a tricepsului, iar apoi se face frmntarea cu ambele mini, cu policele acestora n sanurile paraoleocraniene. Se continu cu friciunea spre epicondili, fcndu-se neteziri de ntrerupere ntre manevre.

3). Masajul antebraului se ncepe cu netezirea prii anterioare, cu o mn sau cu ambele mini de jos n sus i de la pumn la cot. Se continu netezirea feei posterioare cu o singura mn. Framntarea se face pentru grupul flexorilor prin presiuni executate cu o mn sau cu ambele mini dispuse n inel, prin micari ascendente .

Se fac de asemenea micri de stoarcere pe partea radial spre epicondili. Pe regiunea posterioar, aceste presiuni se fac cu o singura mn. Se mai pot face bateri uoare cu partea cubital a degetelor, dar i vibraii, de asemenea, se va masa articulaia pumnului i mna propriu-zis, lundu-se fiecare deget n parte, executndu-se manevrele posibile.

Fiecare sedin de masaj se va ncheia cu traciuni manuale, executate n axul membrului superior. Se execut succesiv traciuni i decontraciuni corelate cu ritmul respirator, care favorizeaz circulaia i troficitatea local. Fora de traciune va fi moderat .