Lectura este un act de mare complexitate ce presupune nu numai un cititor şi un text, ci şi interacţiunea lor. Mai mult decât atât, lectura este influenţată de contextul în care se petrece.

CITITOR

TEXT CONTEXT

• TEXTUL - cu substanţa sa trecută în formă, expresie a intenţiei autorului;

• LECTORUL – cu structurile sale cognitive (ce reunesc cunoştinţele despre limbă şi despre lume) şi afective, dar şi cu strategiile prin care constituie sens în actul lecturii;

• CONTEXTUL – cu elementele sale de ordin psihologic (intenţia de lectură, interesul pentru text...), de ordin social (intervenţiile profesorului, ale colegilor...) şi de ordin fizic (timpul disponibil, zgomotele, lumina...).

• “Nu există text literar independent de subiectivitatea celui care îl citeşte” (Pierre Bayard)

• Numai cititorii desăvârşesc opera şi închid lumea pe care aceasta o deschide, dar fiecare o face într-un mod diferit.

• Întrucât fiecare lector îşi constituie propria sa reţea de indicii – nu se citeşte acelaşi text. Aceste variaţii semantice demonstrează creativitatea lectorilor şi vitalitatea literaturii, care, asemenea păsării Phoenix, renaşte din semnele sale o dată cu fiecare lectură.Textul se declină într-o infinitate de texte ce poartă, fiecare, urma singularităţii lectorului.

Relaţiile stabilite între CITITOR şi TEXT (după Judith Langer)

• A păşi din exterior spre interior: intrarea în lumea textului;

• A fi în interior şi a explora lumea textului;

• A păşi înapoi şi a regândi datele pe care le avem;

• A ieşi din lumea textului şi a obiectiva experienţa.

Cercurile de lectură sunt gândite ca locuri unde se citeşte sau se discută despre cărţi bune. Nu facem distincţie între cărţi de tip A şi de tip B. Este şi greu să o faci. Important este ca lecturile lor să ridice probleme. Cărţile sunt citite de plăcere, cumva complementar la lectura analitică şi la abordarea metodică din clasă. Ideea care stă la baza lor ar fi: copiii să citească mult, fără să li se cenzureze opţiunile şi să poată spune ce cred şi cum cred despre cărţile citite. Nu în genul unei lecturi critice cu un scop preponderent estetic de tipul: cum e construit personajul?, ci: de ce îmi place povestea sau personajul? Care sunt problemele pe care le ridică? La care dintre întrebările mele aş putea găsi un răspuns? În care carte?

Tipuri de lectori:• Lector inocent (cel care realizează

un prim nivel de lectură, interesul căzând pe reacţiile personale în faţa textului)

• Lector eficient (capabil să surprindă semnificaţia de ansamblu a unei opere literare, lectura fiind orientată de obiective bine precizate)

• Lector competent (cititorul care şi-a educat gustul literar printr-o bogată experienţă de lectură)

Jurnalul de lecturăîntre lectorul inocent şi lectorul

competent

Ce se urmăreşte prin întocmirea unui jurnal de lectură?

• satisfacerea unei nevoi de exprimare a elevilor şi dezvoltarea personalităţii acestora prin înregistrarea experienţei emoţionale din perspectiva unui lector inocent

• Stimularea şi încurajarea reflecţiei pe marginea unui nou conţinut şi a exprimării libere a tuturor opiniilor; este esenţial ca elevii să fie încurajaţi în căutarea unor răspunsuri, facilitându-se, în acest fel, apariţia unei forme incipiente de gândire critică şi creativă

• Elevii trebuie să fie convinşi că se pot exprima liber, oferindu-se, în acelaşi timp, şi ocazia să poată discuta cu ceilalţi despre ceea ce au notat, să se antreneze într-un schimb de opinii, să formuleze întrebări şi să caute răspunsuri

• Succesul este garantat dacă jurnalul de lectură depăşeşte graniţa scrisului pentru sine, fiecare elev împărtăşind celorlalţi din experienţa lecturii personale

JURNALUL DE LECTURĂclasa a IX-a (model)

• Aspecte urmărite1. Ce am reţinut din textul citit?

2. Ce sentimente mi-a provocat lectura.(De ce?)

3. Ce amintiri din experienţa proprie mi-a trezit lectura textului? (De ce?)

4. Ce mi s-a părut interesant/ deosebit în textul respectiv? (De ce?)

5. Ce nu mi-a plăcut în textul citit?

6. Extragerea unui fragment preferat şi motivarea alegerii făcute.

7. Cu ce alte texte pot să compar textul citit? (motivarea alegerii făcute).

8. În ce măsură aşteptările mele la începutul lecturii au fost satisfăcute de conţinutul textului?

9. Ce modificări pot aduce în textul citit pentru a corespunde aşteptărilor mele?

10. Transpunerea în imagine a conţinutului /a unui pasaj/ a unui personaj/a unei scene semnificative...

• Percepţia textuluiIdei, informaţii despre personaje etc.

Plăcere, tristeţe...Motivarea răspunsului

Experienţe din copilărie, din adolescenţă (detalierea lor) etc

Construcţia, personajele, firul epic, modalitatea de narare, finalul etc.

Nu mi-a plăcut...pentru că...

Am ales acest fragment pentru că...

Textul citit poate fi apropiat de ...pentru că...

Menţionarea aspectelor vizate la începutul lecturii şi a impresiilor finale

Detalierea modificărilor propuse (atitudini ale personajelor, finalul etc.)

Realizarea unui desen, reprezentare grafică, alegerea unui simbol etc.