tendin�ei actuale de „vizualizare” a presei scrise, sub impactul foarte puternic al televiziunii. S-ar putea sus�ine faptul c� în aceast� privin�� e în joc o adev�rat� filosofie a fiec�rei redac�ii. Realitatea a dovedit c� în cadrul procesului editorial strategia iconografic� este extrem de important�, imaginile foto, în principal, constituind poli de atrac�ie foarte puternici. Într-o lume în care vizualul (Tv în primul rînd) fascineaz� �i acapareaz�, aproape brutal, cet��eanul, fotografia de pres� a ajuns, nu în pu�ine situa�ii, s� spun� (s� comunice) mai mult decît titlurile articolelor �i chiar, uneori, decît, textele înse�i. Faptul e sus�inut �i poate chiar �i amplificat deoarece imaginea (fotografia, în principal) se percepe, se descifreaz�, de regul�, mult mai u�or decît semnifica�ia unui text, care poate ridica o piedic� în plus atunci cînd limba în care a fost redactat nu e cunoscut� sau e �tiut� aproximativ de cititor. Fotografia de pres�, îns�, trebuie s� aib�, în primul rînd, virtu�i informa�ionale �i, abia apoi, s� se impun� prin estetica ei, prin frumuse�ea de care se vorbe�te �i care o fac pl�cut� privirii �i care contribuie la atragerea ochiului celui ce parcurge paginile publica�iei. De aceea, întotdeauna, un fotoreporter profesionist va avea intui�ia, capacitatea, talentul �i �tiin�a de a îmbina în cel mai înalt grad, în fotografia ob�inut�, fotoinforma�ia �i expresivitatea imaginii. BIBLIOGRAFIE SELECTIV� Cernat Mihai, Conceperea �i elaborarea ziarului, Editura Funda�iei Romînia de Mîine, Bucure�ti, 2003. Guery Louis, Le secretariat de redaction, Paris, 1995 (Biblioteca Facult��ii de Filosofie �i Jurnalism). PUBLICISTICA RADIO Lector drd. SOFIA GEORGESCU Obiective O dat� cu apari�ia �i dezvoltarea mijloacelor de comunicare în mas�, omenirea a p��it într-o nou� epoc�, în care viteza circula�iei informa�ionale reprezint� una dintre cele mai importante resurse, iar procesul comunic�rii este vital în orice domeniu, este o premis� func-�ional necesar� în orice sistem social, este o condi�ie sine qua non a vie�ii omene�ti �i a ordinii sociale. Avînd în vedere aceste aspecte, se justific� aplecarea asupra publicisticii, în general, �i asupra publicisticii radio, în special, asupra studierii principalelor etape în apari�ia �i dezvoltarea radioului, a rolului pe care acesta l-a avut �i îl are la nivelul societ��ii, asupra cunoa�terii genurilor publicisticii radio, asupra criteriilor �tiin�ifice de apreciere a presta�ilor lucr�torilor de la posturile de radio publice �i private, asupra elabor�rii programelor de radio, asupra modului de înfiin�are �i conducere a unui post de radio, asupra impactului pe care publicistica radio îl are atît la nivel individual, cît �i la nivel social. Prezentarea �i cunoa�terea acestor probleme reprezint� �i obiectivele cursului de Publicistic� Radio. Con�inutul cursului I. Delimitarea obiectului de studiu al publicisticii Mult timp, obiectul de studiu al publicisticii l-a constituit procesul de comunicare public�, dar o dat� cu dezvoltarea tehnicii, ea �i-a l�rgit grani�ele ocupîndu-se �i de problematica societ��ii informa�ionale, de noile forme �i canale de comunicare (Internet, fluxul de date transfrontalier). Obiectul de studiu al publicisticii radio, îl constituie acela�i proces de comunicare, cu tot ce implic� el, dar prin intermediul radioului.

II. Principalele etape în apari�ia �i dezvoltarea radioului Radiodifuziunea din zilele noastre este rezultatul unui lung proces evolu�ionist, bazat pe numeroase inova�ii tehnologice �i descoperiri �tiin�ifice. Radiodifuziunea a reprezentat o solu�ie de moment la problemele ridicate de necesitatea oamenilor de a comunica rapid �i la distan�e mari, o alternativ� la hîrtia tip�rit�, un instrument de securitate pentru naviga�ie (experien�a navei engleze „Republic” care a intrat în coliziune cu nava „Florida”), iar ulterior a devenit mijloc de propagand� a teoriilor naziste. „Cu radioul am distrus spiritul de rebeliune”, afirma Goebbels, principalul autor al propagandei naziste. Trecînd peste metodele empirice de comunicare acustic�, optic� �i chiar electric�, primul pas important în comunicarea prin intermediul mijloacelor electronice a fost reprezentat de brevetarea în anul 1837 a telegrafului electric. P�rintele telegrafului Samuel Morse este �i cel care realizeaz� prima transmisie prin intermediul telegrafului între Washington �i Baltimore la 24 mai 1844. Treptat, telegraful a fost acceptat în lumea afacerilor �i în armat�. În anul 1854 se putea telegrafia de la Bucure�ti la Ia�i, Cern�u�i, Viena �i în toate marile ora�e din Europa. Evolu�ia telegrafului ia sfîr�it în anul 1872 cînd Edison experimenteaz� sistemul duplex, ce permitea transmiterea simultan�, pe acela�i fir, în sensuri opuse, a doua telegrame. Dup� aceast� dat� în prim-planul evolu�iei mijloacelor de comunicare în mas� apare un alt protagonist: telefonia. Brevetat în anul 1876 de c�tre Alexander Bell telefonul cucere�te lumea chiar mai rapid decît înainta�ul s�u. În anii ’890 �tafeta este preluat� de telegrafia f�r� fir. Descoperirea undelor electromagnetice de c�tre fizicianul Rudolf Hertz îi permite italianului Guglielmo Marconi s� construiasc� sistemul de telegrafie f�r� fir. Astfel, vocea uman� este transmis� pe calea undelor, istoric� fiind experien�a de lîng� Bologna. În anul 1901 se realizeaz� prima transmisie transatlantic�. La confluen�a telefoniei cu telegrafia f�r� fir ia na�tere radiofonia. Noul mijloc de comunicare în mas� nu a fost opera unui singur inventator. Cele mai importante contribu�ii le-au avut R. Hertz, Alexandr Popov (1894 – antena), Edison (a imprimat vocea), G. Marconi „p�rintele radioului” cel care a realizat sistemul cu unde scurte, prima leg�tur� radio. Dup� primul r�zboi mondial, ca amuzament, în SUA �i în Anglia au fost efectuate experimental primele transmiteri prin radio a unor cîntece �i scurte piese de radio. Prima sta�ie radio a fost înfiin�at� la Pittsburg în 1920, iar în ziua de 15 iunie radioul devine mijloc de comunicare în mas� prin transmiterea concertului sus�inut de cînt�rea�� Nellie Melba. Un an mai tîrziu, în Londra î�i începe activitatea una din primele sta�ii europene de radiodifuziune. Num�rul sta�iilor radio cre�te cu rapiditate: în 1922 se emiseser� licen�e pentru 254 de sta�ii. Inventarea tranzistorului în 1947 face din radio un instrument accesibil, din punct de vedere pecuniar, majorit��ii. Dezvoltarea televiziunii (1930), construirea radiotelescoapelor Brown (1950), lansarea sateli�ilor de telecomunica�ii în 1962 (Telstor), apari�ia internetului reprezint� celelalte verigi ale mijloacelor moderne de comunicare în mas�. Privind aceast� evolu�ie putem afirma, f�r� teama de a gre�i, c� radioul este una dintre treptele esen�iale în dezvoltarea comunic�rii de mas�.

III. Structura unui post �i a unui program de radio Via�a unui post de radio depinde de structura sa intern�, precum �i de info-managementul acestuia: de alc�tuirea unei grile de programe în care s� fie îmbinat pl�cutul cu utilul, fluxul muzical cu cel informa�ional. Bineîn�eles c� nu exist� aceea�i structur� sau organigram� pentru toate posturile de radio, dar cele mai importante departamente din interiorul unui post de radio sunt: Departamentul Format-Teme/Difuzare/Programare, Departamentul Actualit��i (informa�ional) Departamentul Magazin/Rubrici, Departamentul Muzical, Departamentul Promovare, Reclama, Departamentul Autopromovare, Departamentul Anun�uri de interes public, Sectorul Prezentare/ Programme, Inserturi, Departamentul Produc�ie, Sectorul tehnic Anun�urile de interes public, publicitatea, autopromovarea, magazinul, rubrica, actualit��ile, prezentarea (comperajul) constituie elementele obiective ale oric�rei sc�ri-info (partea vorbit� a oric�rui program). Pornind de la aceasta organigram� trebuie s� punct�m specificul activit��ii fiec�rui departament. Anun�urile de interes public, no�iune preluat� de la americani, se reg�sesc în programele radio europene sub form� de comentarii, de feature, de recomand�ri. Cînd un subiect social este abordat sub forma unui anun� de interes public, el este introdus într-o gril� de rota�ie cu scopul de a ajunge la un num�r cît mai mare de ascult�tori �i prin repetare s� se m�reasc� �ansele de a penetra în mintea ascult�torilor. Nu exist� nici un fel de reguli în leg�tur� cu spa�iile ce trebuie rezervate acestui gen de anun�uri. Important� este selec�ia temelor, sarcin� ce-i revine redactorului din acest sector. Totodat� redactorul trebuie s� se ocupe de identificarea institu�iilor care ofer� anun�urile de interes public, notîndu-le pe acelea care solicit� cu regularitate spa�ii de difuzare; s� prelucreze aceste anun�uri în structuri specifice sc�rii-info �i s� le pun� la dispozi�ia sectorului Programe pentru a fi luate în eviden�� �i trecute în grila de programe Publicitatea poate juca un rol mai mult sau mai pu�in însemnat în func�ie de m�rimea postului de radio: cele locale, regionale nu numai c� difuzeaz� foarte mult� publicitate, dar de multe ori chiar �i produc spoturi publicitare comandate de diferi�i clien�i; marile posturi de radio sunt asistate de c�tre agen�iile specializate. Frecven�a cu care sunt transmise anun�urile publicitare depinde de hot�rîrea conducerii �i de puterea financiar� (publicitatea reprezentînd transmiterea de informa�ii pl�tite cu scopul de a promova un produs sau un serviciu) a fiec�rui post de radio. Autopromovarea: Pe lîng� anun�urile de interes public �i publicitate orice post de radio poate difuza programe prin intermediul c�rora s�-�i popularizeze propriile ac�iuni sau s� prezinte avantajele oferite de ascultare a respectivului program. Magazinul reprezint� un alt pilon al oric�rei grile de radio care abordeaz� teme �i evenimente în afara �tirilor. Acestea sunt prezentate dintr-o perspectiva inedita trezind interesul ascult�torului, oferindu-i posibilitatea de a descoperi o serie de am�nunte, informîndu-l �i în acela�i timp amuzîndu-l. Spa�iile oferite magazinelor depind de importan�a temei abordate, de baza tehnica �i formatul postului Realizatorii de magazine r�spund de selectarea �i evaluarea temelor,

de tratarea �i amplasarea lor în planul de emisie, de coordonarea unei singure emisiuni sau, în unele cazuri, de mai multe emisiuni. Din punct de vedere tehnic, realizatorii �i reporterii trebuie s� dispun� atît de posibilit��i de înregistrare cît �i de modalit��i de prelucrare ulterioar� în studio. Rubrica reprezint� un material care are repartizat un spa�iu fix de emisie, este caracterizat� de periodicitate �i care abordeaz� teme bine definite(horoscopul calendarul zilei). Rubricile pot fi redactate pe baza unor planuri tematice sau de sezon, reorientîndu-se dup� un anumit eveniment. Ca �i în cazul materialelor incluse în magazine, rubricile pot valorifica întreaga palet� a genurilor publicistice practicate la radio, dispunînd adesea, suplimentar, de un anumit ambalaj, care permite identificarea lor în programe. Actualit��ile însumeaz� toate materialele vorbite care ofer� informa�ii de baz�: �tirile, buletinul meteo, actualitatea sportiv� etc. În func�ie de con�inut, actualit��ile care prezint� �tiri se structureaz� dup�: hard news (importan��), follow-up (completare), �i soft news, permi�înd analiza concuren�ial� a buletinelor de �tiri prezentate de alte posturi de radio. În cazul buletinelor de �tiri se iau în considerare urm�toarele aspecte: �tire complet�, hard news, plus insert, efect sonor de separare (flash, cortine) �tire follow-up, �tire scurt�, soft news plus insert redac�ional, documentar soft news, meteo, circula�ie. Prin inserturi trebuie s� în�elegem fragmente de declara�ii sau coresponden�e externe citite de o alta voce decît cea a prezentatorului. Prezentarea (comperajul) are rolul de a face leg�tura între diversele elemente vorbite din interiorul sc�rii – info. Elementul de leg�tur� este reprezentat de timp, sloganuri �i logouri, promo, informa�ii utile, titlul piesei muzicale �i numele interpre�ilor sub forma de intro (la început) sau oudtro (la sfîr�it) �i nu în ultimul rînd de identificare (a postului de radio, a emisiunii, a prezentatorului). Chiar dac� nu este vorba, în toate cazurile, de sec�ii care s� se poat� reg�si �i în organigram�, se consider� c� orice post de radio s�n�tos înglobeaz� în structura sa cel pu�in o parte dintre aceste departamente de activitate. Bineîn�eles c� dac� postul de radio este mai mic, angaja�ii trebuie s�-�i asume un num�r mai mare de sarcini. Indiferent de m�rimea postului de radio, condi�ia esen�ial� pentru existen�a sa este conlucrarea dintre aceste sectoare. De exemplu sectorul Difuzare/ Programe/Format/Teme are cea mai puternic� influen�� asupra relu�rii subiectelor din activitatea cotidian�, asupra amplas�rii temelor, stabilind raporturi bine propor�ionate între fluxurile muzicale �i cele verbale, alc�tuind „rotunjimea” orelor de program. La rîndul s�u sectorul mai sus men�ionat (ca �i celelalte) este ombilical legat de s�n�tatea sectorului tehnic, orice defec�iune a necesit��ilor sectorului Programe creînd premisele îndeplinirii sarcinilor din celelalte departamente. Dincolo de buna func�ionare a structurii interne, via�a unui post de radio depinde �i de alte elemente: de aria de acoperire tehnic� determinat� de puterea emi��toarelor; de frecven�a de emisie; de puterea pecuniar� (posturile publice au un alt poten�ial decît cele private care se autofinan�eaz�, în general, din încas�rile provenite din publicitate); de avantajele oferite de pozi�ia pe pia�a care îi confer� posibilitatea de a oferi programe pentru diversele tipuri de public avînd astfel o audien�� mult mai mare decît a altor posturi; de popularitate, �i nu în ultimul rînd de politica mass-media. Toat� „parte vorbit�” dintr-o gril� radio se poate reg�si sub diferite genuri publicistice: Emisiunea monotematic�, cea mai ampl� modalitate de a trata un eveniment, o tema din diverse unghiuri. Exemple de astfel de emisiuni

sunt: tema zilei, a s�pt�mînii, sinteza zilei, a s�pt�mînii, emisiuni de sezon sau dedicate unui eveniment. În cadrul acestor emisiuni un rol important îl au muzica, adecvat� tematicii, precum �i limbajul sonor. Spa�iul acordat emisiunilor monotematice difer� în func�ie de importan�a temei abordate. Genul imediat urm�tor emisiunilor monotematice, în ordinea descresc�toare a duratei, este feature-ul, relat�rile care înso�esc un eveniment (declara�ii, analize, interviuri, documentare). Între p�r�ile componente ale unui feature pot fi inserate elemente de comperaj sau muzicale. De�i teoretic nu exist� limit� de timp pentru acest gen publicistic, totu�i în practic� i se acord� un interval cuprins între 20-30 de minute. Relatarea este genul publicistic care nu con�ine nici un fel de inserturi �i care este cel mai frecvent întîlnit în coresponden�a radiofonic�; spa�iul de emisie care i se acord� este cuprins între un minut �i trei minute. Relatarea poate fi întîlnit� atît în emisiunile tip magazin, cît �i în rubrici, fiind frecvent introduse de c�tre prezentator. Aceste texte care sunt prezentate de c�tre un singur prezentator �i nu con�in zgomote de fond sau alte înregistr�ri sunt mai pu�in atractive comparativ cu cele «produse». Interviul este considerat genul publicistic cel mai r�spîndit la radio, fie c� este vorba despre interviuri înregistrate, fie c� este vorba despre interviuri difuzate în direct. În cazul în care interlocutorii au o elocin�� greu de st�pînit sau în cazul în care se abordeaz� o problem� complex� se recomand� realizarea interviului pe band�, înainte de difuzare, pentru a putea fi prelucrat. Partenerii de dialog pot fi atît ascult�tori, exper�i, cît �i proprii coresponden�i ai postului de radio. Un gen aparte de interviuri îl constituie „interviurile realizate cu ascult�torii”. Acestea pot fi on-air, ascult�torii adreseaz� invitatului din studio întreb�ri în direct �i primesc tot în direct r�spunsuri, sau off-air, interlocutorii discut� în culise întreb�rile primite de la ascult�tori, f�r� ca acestea s� fie difuzate. Timpul ideal acordat acestui gen publicistic pare s� fie trei-cinci minute. Call-in reprezint� un alt gen publicistic care permite interven�ia direct� a ascult�torilor pentru a-�i exprima opinia în leg�tur� cu un subiect foarte controversat. Înregistrarea acestor opinii se realizeaz� cel mai frecvent pe band�, în afara studioului de emisie dup� care se grupeaz� într-un streif lung de zece-cincisprezece minute fiind difuzate ulterior sub forma unui material compact. O dotare tehnic� adecvat� îi permite prezentatorului s� poarte personal un scurt dialog cu ascult�torii în timp ce pe post curge o pies� muzical�. Imediat dup� terminarea piesei, banda înregistrat� intr� pe post, ca �i cum ar fi în direct. Acest procedeu, off-air editing permite o selectare a interlocutorilor �i creeaz� ascult�torilor impresia c� viteza de reac�ie a realizatorilor este maxim�. Durata unei interven�ii de tip call-in variaz� între un minut �i trei minute. Ancheta, gen publicistic întîlnit �i în presa scris�, realizat� pe strad�, pe e�antioane aleatoriu alese, reprezint� o alt� modalitate de culegere a opiniilor trec�torilor. Opiniile astfel adunate se prelucreaz� ulterior în studiourile posturilor de radio. Prin selec�ie, opiniile înregistrate �i fonotecate corespunz�tor sunt puse cap la cap �i difuzate f�r� comentariile reporterului. Marele neajuns, atît în cazul anchetelor realizate pe strad�, cît �i în cazul emisiunilor call-in, este faptul c� opiniile unui num�r relativ sc�zut de persoane chestionate, sunt prezentate ca �i cînd ar fi reprezentative. Tocmai de aceea se recomand� s� se pun� în eviden�� acest lucru prin preciz�ri redac�ionale cînd se recurge la respectivele genuri radiofonice.

Prin Comentariu / Not� (o îndrumare, o solu�ie, chiar opinia prezentatorului) redac�ia are ocazia s� fac� dovada competen�ei sale �i s� influen�eze pozitiv imaginea pe care postul de radio o are în planul informa�iilor. Atît comentariul cît �i nota trebuie s� fie clar marcate �i ambalate corespunz�tor. Ele sunt concepute sub form� de materiale scrise �i prezentate într-un interval de maxim doua minute de c�tre prezentator sau în unele cazuri chiar de c�tre autor. Insertul, unul dintre cele mai simple genuri publicistice, const� în inserarea unui citat prin intermediul unui text de comperaj. Includerea insertului în comperaj se realizeaz� într-un mod similar buleti nelor de �tiri. Dimensiunea unui insert depinde de importanta con�inu tului, dar în mod firesc nu ar trebui s� fie mai scurt de zece secunde, dar nici s� dep��easc� dou�zeci �i cinci de secunde. Foarte importante în orice program sunt �tirile, de aceea voi acorda mai mult spa�iu acestui gen publicistic. Cercetarea mediului profesional al jurnali�tilor a demarat în anii �aizeci �i a produs în deceniul urm�tor numeroase lucr�ri de referin��: Fabricarea �tirilor – S. Cohen, J. Young – 1973 Producerea �tirilor – G. Tuchman – 1977 Alegerea �tirilor – H. Gans – 1979 Fabricînd �tirile – M. Fishman – 1980 În timpul cercet�rii s-a urm�rit procesul prin care reprezentan�ii mass-media aleg din sutele de întîmpl�ri anumite fapte ori personaje pe care le transform� în produse finite, adic� în �tiri. Dup� patru decenii de investiga�ii, s-a ajuns la convingerea c� în procesul de producere a �tirilor definitorii sunt: costurile de produc�ie implicate de culegerea informa�iilor, – dotarea tehnic�, – gusturile �i preferin�ele consumatorilor, – convingeri le jurnali�tilor, – restric�iile fixate de furnizorii de publicitate, – regulile impuse de proprietarul institu�iei, – presiunile exercitate de sursele care ofer� accesul la infor-ma�ie. Elaborarea unei �tiri presupune existen�a informa�iei care de obicei poate fi ob�inut� prin observare direct� sau prin intermediul altor surse. Dintre sursele de informare ale unui post de radio amintim: – surse interne: reporterii, coresponden�ii, colaboratorii respectivului post de radio, – surse externe: agen�ii de pres�, birouri de pres�, alte medii, �i procesarea - surse neidentificate sau protejate: formate din oficiali frecvent necita�i. Reporterul care prime�te o informa�ie este obligat s� o verifice prin încruci�area altor surse cu sursa primar�. Cînd reporterul întîlne�te mai multe versiuni în leg�tur� cu un fapt, el poate difuza �tirea cu condi�ia de a cita diferitele surse. Atunci cînd sursa cere s� i se p�streze confiden�ialitatea, reporterul hot�r��te dac� difuzeaz� sau nu �tirea, pentru c� este pus în imposibilitatea de a cita sursa.

În lucr�rile de specialitate se afirm� c� secretarul de pres� al pre�edintelui Ford a fixat patru reguli de baz� pentru reporterii de la Casa Alb�: �Declara�iile s� fie citate �i atribuite sursei (numele, titlul per-soanei): On the Record �Declara�iile s� fie citate dar f�r� a se men�iona numele, titlul persoanei: On background �Declara�iile sunt utilizate far� a fi citate �i atribuite unei surse: On Deep background �Informa�ia este numai pentru reporteri f�r� a fi publicat� sau verificat�: Off the Record Este considerat� o �tire bun� cea care are urm�toarele calit��i: exactitate - s� fie construit� în a�a fel încît s� nu con�in� presupuneri �i s� nu se simt� implicarea reporterului; echilibru - s� fie prezentate toate aspectelor legate de evenimentul prezentat, mai ales cînd este un eveniment controversat; claritate - se are în vedere percep�ia exact� a mesajului transmis, improbabilitate prealabil� a informa�iei (noutate). Totodat�, pentru a evita orice interpretare, pentru a fi complet� �i pentru a fi considerat� o �tire bun�, ea trebuie s� r�spund� la întreb�rile: ,cine?" ,ce?" ,unde?" ,cînd?" „de ce?" Pe baza acestor r�spunsuri �i �inînd cont �i de alte elemente (proximitate, utilitate, noutate) se realizeaz� selec�ia �tirilor De�i acest gen publicistic îl întîlnim �i în presa scris�, în cazul radioului are anumite particularit��i: structura �i formatul: Structura este alc�tuit� din dou� elemente: lead - introducerea (elemente definitorii) �i corpul �tirii.(informa�ia propriu-zis�). Se observ� c� în cazul �tirii radio nu exista titlu. Formatul �tirii poate fi diferit în func�ie de importan�a eveni mentului prezentat �i de modul în care acesta este difuzat: – flash – care con�ine numai elemente definitorii; – complex – care con�ine pe lîng� elemente definitorii �i ele mente de background, de fundal. În redactarea �tirii radio trebuie s� se respecte: �tehnica piramidei r�sturnate – se începe cu ceea ce este mai important; �trebuie relatat un singur eveniment dintr-un singur punct de vedere; �frazele s� fie scurte, brevilocvente; �limbajul s� fie alc�tuit din termeni cunoscu�i, f�r� abrevieri; �topica s� fie normal�; �trebuie s� se evite aglomerarea textului cu cifre, cu date. Timp de cîteva decenii ascult�torii s-au obi�nuit s� asculte buletinele de �tiri în forma clasic�: un redactor de �tiri sau prezentatorul cite�te �tirile una dup� alta �i încheie cu starea vremii. Nevoia de inedit, dorin�a de a alunga monotonia, dorin�a de a cuceri �i alte urechi a adus în prim plan, atît la posturile publice, cît �i la cele private a�anumitele „�tiri cu insert”. Ele folosesc scurte corespondente, alte interven�ii ca mijloc stilistic pentru sporirea efectului de autenticitate, sunt prezentate într-o alt� manier� �i sunt realizate pe baza conceptului AIDA: A = aten�ie. În acest scop se folose�te un ambalaj menit sa suscite aten�ia ascult�torului. I = interes. Ambalajul treze�te interesul în leg�tur� cu ceea ce va urma, cu difuzarea �tirilor. D = dorin�a. �tirea acoper� o necesitate manifesta de a ob�ine informa�ii.

A = ac�iune. Din dorin�a de a fi la curent, de a fi bine informat, ascult�torul r�mîne pe lungimea de und� a respectivului post �i acesta ob�ine o imagine pozitiv� în domeniul informa�iei. Prin ambalaj trebuie s� în�elegem mai mult decît un simplu anun�: efecte sonore, semnale de pauz�. Pentru a marca unitatea �tirilor ambalajului din deschidere îi urmeaz� adesea un element final. În func�ie de tipul �tiri trebuie ales �i genul de insert ce urmeaz� a fi prezentat: – Insertul original înlocuie�te citatul sau vorbirea indirect� �i se materializeaz� de cele mai multe ori în declara�ia unui om politic sau a unui înalt func�ionar de stat în leg�tur� cu un subiect relevant. – Insertul cu voice-over presupune suprapunerea unei tradu-ceri peste banda în original, f�r� a fila total originalul. Insertul cu voice-over începe dup� ce se difuzeaz� primele cuvinte ale vorbitorului �i se încheie simultan cu textul original. – Insertul redac�ional este utilizat atunci cînd din diferite cauze nu se poate lua leg�tura cu corespondentul din teri-toriu pentru a ob�ine o înregistrare pe band� magnetic�, adic� un insert original. În aceast� situa�ie rolul corespondentului este luat de reporterul din redac�ie care elaboreaz� �i înregistreaz� pe band� un fel de coresponden�� f�r� a încerca s� sugereze c� se afl� la locul evenimentului. Utilizarea inserturilor este o adev�rat� provocare dac� avem în vedere faptul ca acest procedeu pe lîng� atractivitate, prezint� în acela�i timp �i un mare risc. Toate emisiunile trebuie s� poarte haina unui format de program, adic� s� aib� o structur�, un con�inut �i o form� de prezentare. Alegerea formatului se face pe baz� rezultatelor unor analize prealabile: analiza conjunctural� (mediul tehnologic, politic, legislativ, demografic, psihologic), analiza concuren�ial� (pozi�ia celorlalte poturi de radio, a tuturor celorlalte mijloace de informare care pot solicita aten�ia ascult�torilor), analiza de detaliu (punctele tari �i slabe ale concuren�ilor relevan�i, structura, con�inuturile �i modurile de prezentare), analiza clien�ilor (ascult�torii – date socio-demografice, psihografice – clien�ii pentru spa�iul publicitar), analiza poten�ialului existent �i pozi�ionarea pe pia��). Pornind de la rezultatele acestor analize se iau decizii clare referitoare la con�inutul programului, la structura sa �i la modul de prezentare, avînduse în vedere urm�toarele domenii: muzica, prezentarea (comperajul), informa�ia (�tiri, documentare, caleidoscop, sport), divertismentul (concursuri, ac�iuni promo�ionale), mijloacele de ambalare (efectele sonore, elementele de produc�ie), precum �i publicitatea. Însu�irea �i aprofundarea acestor elemente introductive reprezint� primii pa�i ce trebuie f�cu�i de cei care doresc s� cunoasc�, s� activeze, �i, de ce nu, s� „st�pîneasc�” acest domeniu de activitate: publicistic� radio. �