A B Cf â ü

B1 J C A V N A* S P E F O L O S U L

S C O L E L O R N IA M U L U I R O M A N E S C

' Щ % з з s •

o b e r

9 î û m e n b « 4 l e t n ,

і « ш © t H e # ( | e Vb c « , -

G a s t o n a tz < & ф и U n ѵі it b е m

ѵ %

n t ^ r е і ф е Пu it & b е п \

b a m i t i m & u n ö e n e t t

^ojîef «ngebwnijen 6. fr,

Ô H W rgrôrutft mit flntgf, Jitmg.

P R I V I L E G I U M.ü N o S M A R I A T H E R E S I A D E I G R A t l A R O M A N O ' -R U M i m p e r a t r i x v i d u a , H u n g a r i a e , b o -H E M I A E , D A L M A T I A Ê , C R o A T I A E , Se S C L A V O - N I A E , &c i &c . R eg in a A p o fto lica , A rc h i-D u x A u f t r iæ , D u x Bur* gundiæ , M ag n a Princeps T rârify lvan iæ , D u x M e d io la n i , M â r itu æ , P ar- m x &cci C o m e s H a b s b t ir g i , F landriæ , T y r o l i s , & c . V idua D u x L o - tharingiæ y & B arri ; M ag n a D ux H etruriæ Scc■ M em o riæ Com m endam us ten o re pra:feiitium l ig n i f ic a n t e s , cjujbus e x p e d it uriiverfis« Q u o d p o ftea- qu am prim is ftatim fun data : ü n iv e rf ita t is o l jm T y rn a v ien fis annis Patres a b o l i ta Societatis , qu i ean dem p r o v id e b a f l î T yp ograph ian i Acadeiüicarrt « rexeru n t j a tqu e iri eadeni q u o fv is Scholaft icos L ib r o s non in te rru p tä fe r ie iri u fu m ta m e iu sd e m Ü n iverfita tis ,q u a m &, â liariim ій R é g n o n o ftro H ungario; attunc qu oque ex iften tii im A cadem iârtfm , & publicarurii Scho­laru m procudi fe c e r u n t , m fu p erq u é fup er a li is é t iam uti fignanter C o r ­po ris Iuris H u rtgaric i p r iv a t ive ed en d is B e n ig n a P r iv i le g ia noftra ita d i& â E x c lu llv a p rö c u ra tu n t , a tq u e penes eadem P r iv i le g ia n an e et iam pofrquatïi U n iverf itas R e g ia T y f t ia v ia Budam tran slata , & ly p o g r a p h iä A ca d em ic ă q iioq uc hoc lo co co llocata eft, eadem Typrograpftia È x c u l ic n é m cum pri­m is Scholafticorum L ib ro ru m co n tin u at ; pro m a io r i riih ilom iiiiis f t a b i l i- ta te * &c fecuritate N o m in e pra:fatæ T yp og raph iæ , бс r e fp ë & iv e ipfius Ü n iverf ita tis R eg iæ Budenfis , ad quant eadem T y p o g rä p h ia A ca d em ic â o p tim o J i i r e p e r t i n e t , M aie fta t i noftræ fupplicatum e x ft it i t l iu m i l l i m é , q u aten u s fæ pefatam T yp og rap^ iam B e n ig n o Privilégie* fîoftro R e g io eurti in m o d u m , ut n em o five fp ir i ua lium live L a ic o r u m , fivë Nobiliunrï * f ive Ig n ob iliu m ; eruditorum » ve l rud iiim B ib lio po laru m , B ib lio p æ g o - riim , aut T yp og rap h oru m , d e n iq u e quoruriicunque In ftito ru rr i , бс V e ­teratorum m em oratos cu iu fcu n q re ge n e r is L ib r o s Scholafticos in ufum A ca- dem iarum * Gym nafiorum , ac q u aru m vis Scholarum pub licarum per R e ­g n u m noftrurîï Hurigaria:, eo q u e p e r t in e n te s P ro v in c ias A u th o r ita te noftra R e g ia , quociinque tem pore præ fcr ib en d o s * fe u iii toto , feu per partes in .co m ip en d io , vel quoe m que dem um fo rm a to T y p is de iiuo e x p r im e r e , v e l iri e x te r is p rov in ciis excufus in R e g n a , & P ro v in c ias rtoftras H a r e d i - tarias cu m prim is H un gariam , e id em q u e adiiexas Partes fine e iu sd e m T ypogräphia: p ræ fc itu , & annuentia in veh ere , & ven d e re aufit, c le m e n ­te r m un ire d ign arem ur ; Unde N o s ex c iem en tif fim a re f le x io n e , q u o d Fundus T y p o g r a p h ie partim pro in te r te n t io n e , & co n fe rv at io n e B ib lio» thecæ Ü n iv e r f i ta t is , fe d & aliarum ad A cädem ias R e g ia s , re liq u aq u e pu­b lica Spholarum In ftitu ta pertin en tiu m , p a rtim pro rem u n era n d is e r u ­d it is Lucubrationibus d e f t in a t u s f i t , partim d e n iq u e in a lio s o ptim o s fi- r e s de ferv ire debeat» ‘p r a x ip u e vero , qu od hac et iam ra tio n e r io v ite r c o n - f t Іtutum Syftema L itte ra r iu m con firm are , atque proriiotionem R e i L i t - terariæ qu oquo m o d э ad iu v a re v e l i m u s , id e id e m T yp o g ra p h iæ de R eg ia : p o te fta tis noftræ p le n itu d in e , & gra tia Spec ia li c le m e n te r ann u en dum v Sc concedendum elTe duxim us , qu aten us e x te rn T y p o g rä p h ia p ia e deci aratos fcholafticos L ib r o s l ib e r e 9 бс p r iv a t iv e i r i ip r im i , d i v e n d i , & diftraht

A 2 fa es -

l a c é r é , h ocque b e n îg n o m c iu lt i i , & ann u en tia n o ftrà , g en e rau m autem o m n i eo J u r e , q u o d p r iu s T y p o g ra p h ia p en es U n iverf ita tem T y rn a v ie n le m co llocata h a b u i t , in perpétuant ù t i , f ru i , 8c ga u d ere p o l l i t , ac v a le a t , ea tam en le g e & c o n d i t io n e , ut cm n es e iu sm o d i L ib r o s ante eo ru m im - pre ffio n em le g a li atque in Syftem àte quoque l it te rar io præfcripta; C e n fu - ræ præ fata T yp og rap h ia fub m ittere ten eatur , c con tra nerriini l ive fp ir i- tu a l iu m , live L a ic o r u n i , live N o b i l iu m , live Ig n o b il iu m , eruditorum v e l rudium B ib l io p o la r u m . B i b l i o p i g o r u m , aut T y p o g r a p l io ru m , d e n i­que quorum cunque Ir iftitoru n i, aut V ete rato ru m re m e n ti-n a to s fch o laft i- co s L ib r o s v e l iri tö to j v e l per partes i in co m pen dio , ve l qu eeu n qu e a lio fo rm ato in terpolare , T y p is denuo e : prim ere,. vel a lib i im preflum in R e g n a noftra K aafed itàrià , à tqu e H urigarjam im p rim is , e id em qu e a d n e- xas pa rte s line éiù sd em T ypographia: fc itu , ann ’.éhtia in veh ere , St v e n d e re p à lam , v e l occulte fub poena confifcatioriis e iu sm o d i L ib ro ru m , ac præ terëa d e cem M àrcàrum A u r i piir i, iri una Fifc© n o ftrc .R e g io , i n a l ­tera vero m ed ie ta te è id em T yp og raph ia : appHcàriddrurii l ic itu m f i t , aut perm ifliim . f ro u i i C lem e n te i annuim us , бс co iţce d im u s , ac i e r i o , & fir* m lte r inhibem us p r a fe n t iu m per v igorërii. Q iio c ircâ u n iv ë r f i s , Se firigu- J is j cu iuscunque f t a t u t , G radiis , H o n o r i s , O f f ic i i , & p r e e m in e n ţ i» f id e lib u s r io Ä r i s , ub iv is in p r a M p e t i to R é g n o n oftro H un gariæ , par- t ib u sq u é è id em adriexis co rift itù t is j 8c c o m m o ra n t ib u s , f ign anter v er» Ç oiifitatu iuri quorum curiqüë S u p rem is , & V ic ë C o m it ib u s , Jt id U u m , бс Ju rat io r ib u s , ac to t is U n iverf i ià t ib u s , p ro ijti R e g ia r u m , ac L ib e ra ru m C iv i ta tu m n o ftr iru m , d liorum que lo co ru m p riv i leg ia to ru m J u d i c i b u s , J u r a t i s C i v i b u s , St Senatorib us , ac ipfis com m un itatibu s P rae fen tium no-, ftrarum riotitiàril quoquo m o d o habituris h arum fe r ie b e n ig n e co m m itt i­m u s ; k m a n d im u s ,' quatenus m eritioriatan i. T y p o g ra p h iam U n ivérf ita- t i s R e g ia e Buderifis in im pre ffio n e , 8c d i f t t à â io n e pra:m em oratorum fcho - ia ftico ru m l i b r o r u m n ullaten us turbare , àut im p e d ire p r s fu m a t is , ve l f i t i t aufi m o d o a l i q u i l i , qu in p o tiu s ean dem haccê b en ign a cbn ceffion e & in­du ltu rioftro R e g io in perpetitum l ib e r e , & ab fq u e o m n i im p e d im e n ta u t i ; fru i i Sc g a u d e r e p e rm itte re 4 a lio s v e ro , q u i eo fd em l ib r e s im p r i­m ere ve l a liu nd e in d u c ere 'i f icque d iv e n d e re a tte n ta ren t , ab e iu sm o d i im p re ff io n e i ir idu& ion e i & d iftra ft io rie fe r io ; 8c fub pæria fupranotata p ro h ib e re i A u th ö rita teq u e e t iam M ag ift ra tu a li ip fi T yp ograph ia : h oc in p a ffi i t o t i e s , q u o tie s neceflfum fu e r it a ffiftëre m o d is o m n ibu s d e b e a tis , & te n e a m in i , lecu s n o n fa f tu r i . r r e f e n t i b u s p e r i ë f t is E x h ib e n t i x e ft itu - t i s . D a tu m in a rclii D u c a li C iv i ta te noftra V ien n a A uftriæ d ie q u in ta M erifis N o v e m b r is , A n n o D o m in i M ille f im o ; S e p t in g e n te f im o , Septua* l e f im o N o n o . R eg n o ru m n o ftrdru m H u i ïg a r ia e , B o h e m ia e äs r e l iq u o r rum anno qu adragefim o.

M Â R I Â T H E R E S I A , m* p;

C L S 3 ^ RAÎÎCI cu{i E sztemiazy m.p

À d a m ü s C s ATHÔ m.p,

Slovele Românefthi cele шісі.

âaàâbcdeèêfghii î lm

Ö 6 сђ t f ô ! t \ f I ttîSlovele Românefthi céle mari.

A A B C D E È F G H I I L M

a 35S©'®S©Ô'3» f » l

ОЗифјкбеп tn ■ôan&fdjjrift

3 . . & t S g J sêi 4 5 Jt t Ж % D

I. §.

n o ô p q r f s t u ù v x y z j

n o p a r f ê t u t > m r p ^

N O O P O R S T U V X Y Z J

9 I O V Q 9 i e î U a 8 ^ B î Ş 3

cæ >

t c o tII. §.

I .

B k Da Ea Ga

LaЏ *

NkPkRkSkSkTkVkXkZkJ *

ÂbAbAbEbÉbEbIbIbOb

ba bà bâ be bfe bê bi bi bî bo bb bu bù by da dà dâ de de de di di dï do do du du dy fà fà fà fè fè fè fi fi fi fo fo Fu fu fy ga gà gâ ge ghe gè ghè gê gi ghi Gi ghi gî

( g° gb g« gu gyla Jü la le lè lê li li li lo lb lu lu lyma ma ma me mè mê mi mi mî mQ mb mu

(m ù myna nà na ne nè ne ni ni nî no no nu nù ny pa pà pâ pe pè pê pi pi pi po po pu pu py ra rà râ re rè lê ri ri ri ro rb ru ru ry fa fà fâ fe fè fê fi fi fi fo fo fu fu fy sa şà sa se sè sê si si sî so sb su su sy ta tà ta te te tê ti thi ti thi tî to tb tu tù ty va và va ve vè vê vi vi v'i vo vb vu vù vy xa xà xâ xe xè xê xi xi xî xo xb xu xù xy za zà zâ ze zè zê zi zi zî zo zb zu zù zy ja jà jâ je jè jê ji ji jî jo jb ju jù jy

kc fid kf kg âj km an kp kr kf às kt av kz kx kj ac ad af ag al am an ap ar af as at av az ax aj âc âd âfâg âl âm.an âp âr âf âs ât âv âz âx aj ec ed ef eg el era en ep er ef es et ev ez ex ej èc èc! èf èg èl èm èn èp èr èf ès èt èv èz èx e| êc êd êf êg êl êm en êp êr éf ês êt êv êz ex ej ic id if ig il im in ip ir if is it iv iz ix ij îç xd îf îg îl im în îp xr îf îs ît îv xz îx xj oc od of og ol om on op or of os ot ov oz ox oj

О ђ

t ( 7 ) tÖb 'oc bd bf bg bl bm on bp or bf os ot bv bz bx bjUb uc ud uf n g ul um un up ur ufus ut uv uz ux ujYb yc yd yf yg yl ym yn yp yr yfys yt yv yz yu yj

Bai bât bor3*bun cal cer cis

Cad çhej cât dor dus dos dalFal fug fus goz gem ghem gerHam iàr • fjar jor jup leg lasMac mar med mod mic nas nâmPar pun rat rus Лns fus sùsSes , fed tâc tuz tua tin thinyâs уаГ ved var

Л

xàn ziç zad

lîtà bda brâ4».chrï cia cru

Cne ptâ çtrâ dro flo fruGna gre gvâ pib pla proPsà pte quâ qua feo ftiŞma fpe fpo ftà ţru tra

Abs ald ert oit înis urdïng âgg aft ort unt unsEmn oftr odr într ofth oft

6.

Bere câlc domn dând Font foftGând hârtiu iese lânti limb mêntMând mint pând rânnd fomn tornVers vars verf zind jind xandr

A 4 Urâd

t C 8 ) t

r .

Brad brezd bruf creft drum frâng Hram prins ftrjns trâns vrem vlâd

§. III.

Bi - as Di - âc

î .

Câ»in fi-ulGo- âr Jo - âb Jo - ân le -o nMi - el N o -e Pe -ân Re - utinSi - on Se-in Ti -e zeu

 » jut k - puc3*

be-ut ca - zuţE - fit da-râb fe - cât fa * eut©e- rmit J o - vit m â-nât no -rocPa - tul re - mas ce - rut hâ- vutVo *jt Z3- cuţ turnet ju - dec

In-demu în - trec3-

cal - duri des-demnJar - tat gân - dit hod- nogin le-fucMâr - tor Nan - drâ por - cui fol - dulSîn - gur tor - tul vên - tul jun - cui

A-ftept è - fte4*i - ftetin o - ftrov

U-fte co-ptul le - mnul fo - mnulA - tlat pe - ptul â-cru â - prinsÂ-fpm re - fpic pe-trec ho - di - gna - thing to - mese des - fa • tâc â « fter » nut

§. IV.

f ( 9 ) î

§. IV.

1 .

D i- a - cui di- a - voi Iu -a -re -d a -p a t fe-n i-âd fo-mno-rosIn -d re-p tat a-ftu-pkt le - ga -natSpon-gi-k to -c m e a -la ve -d e-ro s -ti-t ia t fcor-m o-n it r e - t a - c i tV a-ta-m ât a - f e - r a t ju -d e -c k tCal - di - for în - ghe - tiât pa - thi - mit

2. -ce-lu i max-â-fpru p e -m i. neP re-h o -m u l prea -v îr- tos ne-ha-vutSi - mai - bun fi-e-fte-qua-re â-fi-foft.

3-Tot-de-k-u-na în-va-tia bi-ne In-frê-na te de-tot re-ulIn-nk-in-tea lui Du-mne-zeu nu e ne-mx-ca a-fcunsNici-o-da-ta nâr tra-bu-î fe min-timÂ-fcul-ta de-pa-rin-tii taiJea sa-mk la în-va-tia-to rii-taiDin zi în zi mai mult în-vk-tiaDe-fpar^ti-tonu Â-pa-ra-to-reVi-e-tiu-î-to-ri-lor k-da-po-fthi-reIn-frê-na-ri-le în-fa-la-to-ri-lorjDe-fmer-da-cin-ni-le dcs-fk-ta-ri-lc

§■ V,

t C ïp 3 t

$5a Бі 5u fce 6o 6au Uv(Ea fa ce ci Jt co fo cufu e eca ja c cCO jo£ )a ЬО bi Î)U be bei bau

fi Пі fe fo fau f 4fôa go gi gu ge gau ga•£a w fo &e D«' ђеи £an? a j*> Џ ju

• c

я )ûul a lo fo U io la {oШ ma« mie m i ne nu neu$ а Pi pu Vt PP pau petШа ru re ro ri rei rau© а fie fcp tau tie tu ta23а »au »e »ie »a »or » 05Шо ra wie ro roet ru reЗа P џ

*%Џ Й

т ob Û6 аф *Ф öudjr афт еиф eib ob ait of tfШ «Й eig <JUg «cf if aalщ Ф ф « ipn if)C o£r Uţ)t& п all cil H am im um€ і т an in m ein un apOp ar er tr or ur eurШ aş e* ig

0%etè gué; aa$

ОЗаЬ Ы ßaum3tber baê fur » fiel

®іеб gut |>in ber but Џ jubЗГеіп fomm lau5 Ю6 mir muff) ma|?Шіп noti peiu реф rab rein rocf® e ç e fait tob tauf »or »iel »on№ »ei» rec *оЦ $a|>n 4. Seit

4*

f C n ) t

Шs e r a l i

$fauШ а і

® fo

©fia

SIbt Oft Simt €n b ŞIrm Ort

fclcţ) britfîtc fret)gru Bopfei plauqui Гфлгjreu |ђгафіо pfleflţra fpït

o53 ÛbtaB aitcng ung ang$ antarţ erb

tr b агфift Pft

4 t

brafraufiepprêtf p e t

jroeeţtpfrte fpreu

f *

pb$ № mané irrt щ

Щ6 .

î>rcţ> bra bro <ţlei gïo gna fna ruo Ira pfa pîo pfafm fîau |pu fma џ о о p e t ) jwar

fielet fdîma Сфпее jîvau ftreit ftroî)

acfet оф$ аф( eilt ulm etlf çnê inê uné eut unb en$ а ц arg ar&t erft ernft obftiê 4it aî*

Q3letb brob frain brat fïug fromm©lieb gnab grab fleto fnab frétéШ і pfletl Plag praf pfal que#©for fpan ftumm ftab fïtrb tpeustraf tborn доапд ţm ă pflüg pfrte«

Гфтаі ГфпеН (фгеіб ЩтЬ fpUt©prob ргіф tfreit ftrom rang jtebQ3alb berg Ьигф bamp fern fernb©iebft gan* Џхп Щ fagb jung

7 *

fa lb forn luft lang таф( тііфШ )i neBfî реіб poft і ф nng©aft foîb tanj tept walb rombSSort wirft jart ^anf junft ЪЩ%

8 ţ

t ( I» ) t

8.Q3Imb Brunjï фгі^ bringt bnicfjtЗіеифі $еі|'ф fremb freunb glan*törunb gretfji fluft hufyt fraftÿfanb pferb ргйфі plump pfalm^ ф іІГ Гфеіш fpunö fttft fianb £ropf frojï џ ш ц $mirn p |i$ tpfropf fïreng fprung fefytunb Гфтег$C^nupft fc rtft fd)tDar$ fà)mert Гфтоа.гт« 9 .

bac bail berfl b a r # Бга«ф$S )a ber bort burft barffï benfjîЏ fau faul fan ït faulft f&fft®й gab gieb giebt gjebfï geröft*£)te |)ier f)irt |ôr|ï |{гГф frerr^ tSio for forb ferbt üerb# iaufjt£a lait lang langt ïangfl lenfjlШ met mein meint meir:ft mengt9?e ne« neig neigt neigyt nkfytsD3<t раб рарГф pabjï pabjfà prangt3li. rin ring ringë ringt riu aî© t fin fing ftngt ftng$ ftrrb.tS:au taub tâubt taubjï triebft tnnfjiSÛSte mir roirg mirgt rcirgŞ wirft 3<* _ $an $anf janft janf'fî^3rt brin bring bringt bring# briéjîQ3lç ЬШ bletb bleibt ЬкіЩ bliebîï £ ) r a bran brana brangt branàjî brmgtï gli Аіф fïicfjt fïict)fi fliefjt fleuch ji gre freu freun freimb frambë fremb©latt glaub glaubt glau&$ glanj glanât5Ш flem fling ftingt flingiî flepfit

Stîîtc fntp frnpf fnipft fnipfft Frdn&tÄra fracŞ fracŞt Ь аф $ !геиф{1 franffî^■fa pfan pfanb pfanfcé pfànfct pfanbfÉфіи plum plump plurapt plumpft plagtfv a pran prang prangt prangt pro6$0 t a ftar fîtvb jïir&t jîirb(t (iünt>(ï

Şţta pfian pfïani pfïanjt pfropft0 ф Н іфііп Гфііпд fcf)lwgt ГфІшд$©фші ^фшіп fcfimtnf fÿmtnft fcbmtljt(©фпс Гфпеі !фпеіЬ fd)neit>jï ftf)nupfţtѲфга Іфгап Гфгаи! Гфгапг£ jcljrumpft©фгсі Гфгаішт [ф ш ітт( јф пш д^0tve |mt іігеіф ^гсіф£ $геіф|1:

§. иг. i ,

Ш *т 9 ï o * e $ be u* e r @et)* erQ3at * em £ a u * er 3*> * <*& * er£ )« u * e r Q3au?er ^fau^ert Зшер^е«g î)?er fdu»en reuten £5t?aéSeu* er © t * on freute ? et.

2 .

SI s bam @e * 6et 9?a * tur Зфо * ma$03o*Den <£>et*lanî> £>*fen U ? fer€e*t>er Sfa^P^) ^ЗаиЛиё ®a?fer.IDa * mb Sî'at # fer £>,uâ <= len ЗВеі ? ђе€;*»a H * x>it 9îe#gen Sebten S a ; £>et SJîoi^fef .&i> mon

t ( *3 ) t

3.

3-8Ш*бе ŞJb*ler rtbn^ert3Bîb*t>er £ef*ţett -bälf^teSref * fen Ш \ ф ter © auf * téÜlùQ f gé» «ffîa<j * t>e ?lnt # lit© tel s le 9ЖІІ # Ici ftopf » te*£)im*meï % ) Щ ' , ren W iâîîtUSren * nung ©ţ)i * 6e Ш $ * net)5?ap * pe ШаІ ? ter Ôtat^ * fel3?ar ? fett @tem# pel Шіе| * ger©фІорГег - Kl £>rt> #ttung'9 і и и ш rcar?ten ^er^^te

4 ,

©e/ fîern ©trüm * pfê ©teg * frteô©ünt*pfe ©a*p£t)r ÿan#frajUr #феіІ бВйпГфеп ?J*gneê$|>еШа n>a =» фсіі © té ta it$ro ? p et Oîa * tt)en 31 » pfel§а|іп#|)гіф .£>âu?pter rnbjïenfW ? gram ©te ? т ф £a ? fpelgen*jïet ?itbfpraci) ЗіЬргефІШ п * Гфеп ©tam*pfen £>ç*fm

§. IV*

ь

Q3a u ?a rt g r e a ţ a »fei , Шаф^іег© ее fin * fel Q5rau * met » $ег ІЯе ? ben ? faft

©фаи*

t ( i4 ) f

€5dKumfjfen @ee?|)uni> 9?eU'fh‘fïSJ3lep ; a ? t>er bau ? fal ; lig Шее ? Uatt&Щ ec * ftgf £>аф іе*деІ @фісif#fletttgvep^ott Q3mm*fpte*gelfeei) ? fit * jer gifd) * Ьсіп 9?ort> * Гфсіп§<leu*gie* rtg ОЗеШ ?Гифі бВог\* ftreit.

4 *

tfug*a?pfel ^ u n b sa rt Q5raut*rmg Q?lut*a*t>er €5temm*«t *fen Svauf4a>t>ett £etb ? et# qeit SÛSctt # et#fer Æ)eutfdHant> 9 )îa u b a f 5H5alD e ? feï €гЬ*гіф #(егSDîeer ? en * ge R3rant> s opfer £ob ? re » be ©d)ul * огіь rning €vd ? a * pfel ^anî> * xt ? sert

3*

% f * r t$ ? f t g O b t ù f y t c ï f O f b e t n

5lué ? ar # feti «orr.tMtg Un*eb*reber?auf ab* ändern x>er'ä6ste/&cnçtn *auê <mt*er*bett ut? ait-

4*

fÊcrbïein €r*ei<ţ*mf? Фіе* feintai 3ung4mg £5tf#t|)um ntebnekf)aUbeR ©terb * Щ ГфегЈ ; m i ? fe forg * lo$ grc uni) ? Щ ѵ ш х Щ flrof* bat•£>of * lief) 511 ? ter * tfjunt ff)tm * Щ tÿvtbav fu re n t) ^ a ft Ш а *й ф *& й .

î .

t < и ) t

t ( Іб ) t

® п 'Л п *$а ',M t 2Be*ge Şm * fel k m ^ ü € £ 'Л с і'4 щ im * fern Ь ащ * I;er # jig

fin f ЬіГф «Iboff ? nung mcbr^mag ?(tg &a*pfer?feitd i i fy t t iQ fh i t

$В п 'Л Џ п*м п »ter? ma Hi* ge$5î6 s» nt gtn ? ne«

£ü * î>er » Щ ? fet * tcn ge ? gen # mt>tt » gel

£ ♦ ,

£)ar*aué w o rau f matrum 5Dar ? ein root. * ІІбсг rcor ? uni £ )а Ы п roor* uiwler Dar * um 5ѵігфеп s> 3fmt 5Jn#&ad)t^dfev £>ep|enfc*f)al*&ett

7 .

U ib tkè fiîï û ',b t*k $ т щ > к fur man#ge4e Sffitbrtg — tptà>e*rig mg'Aifd) — с щ е Л Щ UiD *ng — û f b t n ig feg^nen — fe*ge?neit ^iieD.ner — n ie d r e r j)ung*rtg — jjun.gemg S i f n ig — ( i f feurig fêfcfe — lö#fe«te.

Щ іШ .ітТ а ^ ф е9?e*bel£a*Deto8lo?ren$Sau? bem ©ii * tig £ o * g t !

<і£пц4Щ €;r ? * lung €фг*>&аг* fett 3n>eţ) ? f<u фе 3ag*f)af?teé @ àug*Itn*gc iïran b f)et> ten S u e b a r * f e i g e n

$a*&el*baf* te$

j gerne tm*mer @а#феп>Ш Ш аЫе bô fert @ о М е б Ş t o g m Гфеп Шс$.Шеп*(феп foHett niemalê g o fo je b e n ie n I te é e n ?leW ern *‘Do^re f ïe t ^ ig Ь е й іе £ ф г е г ,£еміе (ад4іф wett*e& €m.pfamgenf юсс^еіфеп* be te te f bamrte, lo4e*te* ђеш ^де, net^be^te qn<He4et % ш * и і г щ г Л г , a x é & ' t H t .

Я В й ф д е , g l f c f e m t r î ) â t o f c g e

& l№ û a r Щ>гЦі#паг ђо>№ $& Я а іф т п г 5tubr-fur^fïîsmушщайг ©ра*пйп/ £>$foffcn, s ^ m ftV cţ ^ ш а Ша

г 3#л*№еп 3 3 « ф *| к < Ь Ь геп : t r t * u m * p f )k m B ^ b c m u î c n г т ф ѵ 4 щ т

î & u e ^ b r u c ^ r e ţ) , &ійФ&іѵре*щШ ^ т л іт т Ь % т т л Ш ,

f ( 17 ) f

i

t c 18 ) t

$. Y .

r J P è-me-te deDu-mne-zeu, fa bi-ne , nu te în-fri co-sâ de-ni-me.

Lé-nea e'in-cè-pe-re a tu-tu-ror re-u-ta-ti-lor Du-pa o-fte-nea-la e bu-na ho-di-gnâ Guâ-re vor-bè-fte m ult, tra-bu-e fe fthi-e mult

sau fe min-te mult euia-ru-iâ ei pare reu de fmin-tea-lâ s a , i-(e

iar-ta bu-cu-ros.Nu vor-bî de-fpre â-cè-ià, ce tu nu fthii bi-ne. Nu te în-cre-de dea-che-efthi no-ro-cos.In-tru ne-no-ro-ci-re nu te dez-na-dej-du-i Nu fa-ga-du-i, ce nu poti da.Pe ho-mul lê-nes-toti êl u-recs. ôvâ-re vrea fe în-fà-le pre âl-tul , mai à-dè-fe

ori fe în-fa-la în-fus.Nu tra-bu-e à-re-fpla-thi reu pen-tru reu. Scum-pè-tea e ra-da-ci-nà à tot re-ul.Ce fà-cem bu-cu-rofi, nu ne cà-de greu.Ho-mul gân-dfe-fte, Du-mne-zeu rân-du-ib-fte ôva-re au mm-tit o-dà-ta , â-lu-ia à-rk-re-ori

i-fe cré de iâ-raf.Pe fa-ca-to-riul de reu nu nu-mâi cei buni,

ci fi cei rei ho-me-ni êl u-resc.Sà-na-tâ-tea e mai bu-na de-quât hà-vu-ti-ea ,

fifa-pta bu-na mai multe de quâtîn-va-tia-tu-râ. De ce nu te poti-fè-ri, tra-bue fe fuf-feri eu rab-da-re ©uà-re fa-ce eu m or-n a-i-tu ri, ce e da-toriu a

fa-ce â-ce-la îfi în-gre-u-ié-za vi-à-tia.

Prin-

Ф ( 19 ) t

9 ) î « # g a n g t(î аЫег jïcr Umfang.9?аф ge^t^a-ner Ш Ь г И ijt gut гифеп*Şfficr x>iel re#Detf mu$ Ыеі n)tf?fcn^ o.öet wel

libgen.Ш5ес Den $ ф (е г btfXtmtf Dem &одеЦ># matt

9er n»@ ф т е ід »on î>cm^emf#gett t maé t»tt піф* гсф€

tüCt§(.©et) ntcf)t roenn bu glücЬ Щ bifî. Шсца^де піф* tm Un*gltbae.93ег<ргіф ntrçtë t n>aê î>u nidjt f)al*ten fannji €bnen fau4er $ШешЈфеп »ег*афЛеђе * Deturnam $Q3er a tt ire ЬЫт^т wttt ţ t>er n>ir£> oft am

mei fîen be*tro#gen.ШЈап mu# піфі Q3ô?fcë mit Q5&fem »erleb ten , £>er ©été ijî іь ne ÜBnr^el abkê IteblcS* 3B aé ш gern t&un, Ш faßt uné піф( Гфгоег*

£)er ФіепГф benft ©off tenff*ШЗег einmal g e i g e n £at Den glaubet matt

festen mieser*€ in £a*fler*baf*ter mttp nidjt nuroon gtHen, fon*

bcrn аиф t>on bo*fen Фгепјфеп №>аф>ш. ©ефпьфеіг tjî Diefer até Ш ф ф ш , unî>

genb t gilt me^t a l* jffog^eit*«ffiae man піф{ ankern farni/ ïmf? mujj man

geDu№?ig leiden.ШЗег baé mit $iurten t^uf, m $ er Ьоф tf)utt

mu0, Der maфt Гіф felbft Ш U b m f ä w u B % ђтгф

t ( ) f

Prin po-li-ti-e ni-me nu fe va-ta-ma , iâ»ra pro- fthi-ea fk»ce ne-prê-teni.

Toti nu pot hk-vea hki-ne fru-mo-fe, iar a-fi cu-rat fi-e-fte-qua-re pbt-te.

Nu fmin-tb-le-le, ci fa-pte-le cfe-le bu-ne tra- bu-e fe le ur-m am în ho-meni.

Ѳѵк-re-le fe na-ca - jfe-fte pentru fe-ri-ci-rea Â- prb-pe-lui fau, â-ce-lâ k-rk-ta â-nima-rea.

©va-re nu învk-tia în thine-rê - tie-le sk-le , êi pk-re reu în ba-trâ- nè-tie.

©va-re sa-pa gro-pa kl-tu-ik le-fne ck-de în-fus în trân-sk.

Nici o da-ta nu }u-de-ck mai în-na-in-te de k a-u-zi lu-crul bi-ne , fi lk-fa ho-me-nü fe le (pu-na tb-te.

§. YI.

U n prunc, quâre fe fujfe calare pe un ba- fton, pe acela în zadar ne încetat êl battea, qua fe mèrga ; iâra el nu mergea, pentruche înfus pruncul nu pornea. Un alt prunc mai în- tiellept zife, ehe el vrea fei ajute lui minteni mâi încolo. Lua o nuik, fi dadù fubt piciore- le aceluia, ©vând fugi fi ckllul lui cu fine.

De multeori tu , fiul mien! cerci, q u k mer­gerea înnâinte cea sikba, qukre tu o faci întru jnvatiatur a ta , fe o arunci pe ceva afara d e thine, ci tu efthipricinâ. Pasèfte nu mai tu întru skrguintik tk, fi mintea ânche êti va mer­ge mâi înnâinte.

Leopold odinebra înthirea în gradina un flu­tur. Ö A änd fugea el dupa dênfn pretuthindi-

nea

t ( * o t

£>игф £&Џ\$Лпг wirb nbraanb ЬЫеьЬщгіі a4>er @roM>eit т а ф і g ein te , ftmn nіф{ fobet ftyom Sttetà>er f>a^en / a*ber ге Ы іф fann je^ber^mann feçn*

0?tdf)t î>ie $ef}4et r j’on4>ern t>ie $u?gen4?en ber 9Йеп?Гфеп mu£ man п а ф ф т е п .

ÜBer fîcţ> u4>er baé ©lûdf fekteê 5^dcb-jïcu 6e# trü get f Der $ei*get ein ЬЦг$ £ щ .

Ш5сг in feiger 3u*genb піфі^ ge4er*net fyatf ber B e r g e t eé im Ш е г .

Ш5ег bem ankern t im ©ru4>e a ra6t/ f40t Іеіфі felbft ţnnsein.

ИМЏШ nkr efce bu bie @й*фе піфі гефі ge* f)ê?m ^afî/ unb la§ bie Îeu4e au&re?ben.

§ . VI,

€in IfnaB t ber au f eignem @te*dfen*pfer4>e ritt f ptitfü)4c immet auf baffeI4>i;ge lo é , ba* mit cè forfcge^en folgte : а4Јег eé gieng т ф { ; roeil ber # n a 6 felbjl ніфг gieng. <$in a n d r e r fubge^rer 51 nab f^ge4e, er rool4e ф т Batë fort# £ekferv nahm ei^ne ЭііМфе imb Гфіид je-ne un* ter rie 8ин е. £ )a er fort4ief, lie f аиф fein $fer4>e mit fort.

, 4 )u fucŞjî oft mein ffinb, ben (<ђкф4т gorkgang r ben bu in Ьейіет £er*nen тафј1 f auf c^raaê auffer ѣіг ju Гфіе^беп, a*&er bu 6tfl fcl-ber 0ф и Ш . ®Ша=ф nur feiger in beigem Slci^fe ч э ф п т , fo roirb Dein SSer^anb аиф тоейег fommren.

Üeo^polb mvfokge4e einfï tm @ ar4en eignen © ф т е й е Ы іп д . & а er bie#fem ѣЫый паф^

и 3 lief.

t ( 2a ) t

nea, fi nu cautâ înnainte, întru aceia cazù int’ ogropa. Yeni àcolo Invatiatoriul, àratà lui , quum acela, quàre cu prea mare râvna âmbla dupa cevâs lucru, fi nufe uita înnainte, àrâreori dobândêfte, ce cèrca , fi lesne cade în paguba.

S au nu Sînt deftul de mare: zise Ludovic ftând el fuspe o Scâra Frâte fau ê ftrîga, ci nu efthi înthiellept, pentruche de fevà rumpe nu­mai un fuftel vei zecea dedefubt. Deabea zisèse âcèiâ, fi fe întêmpla, Ludovic cazù gios, fi fe lovi là fatia? fi fi vatamà fi mânile.

Àuguft êfi faeù fie odinebra barba din funin­gine. Credea el che toti pruncii fe vor teme de dênful -, ci venind el cu dênsâ legata, fe Stîr- ţn un ris m are, fi li fe faeù ciuf, în loc de a Je fi Spaima lor,

Deache fi Sîntem prunci; nu ţtabue fene âratâm, prequum nuni fe cuvine. Prin intiel-. lepcime, fi prin vertute fe pot întrèce, fi cei mai bătrâni, ikra nu prin gura, Schimosîta, sau prin barba mincinofa, fi àlte tàndàle, quâre sint âsèmenenea âceftorâ.

§ VII.C U F É N T A R I S C U R T E . \

Pruncul de lucruri cercatoriu.

U n prunc odineora întreba pe Mama sâ unde me voi duce io, deache voi esx din Cetate t re*

lief, unb nicï)t ш Гіф Г<фг ftel ec Ьаг=іЫ>ег tu ekien $ra4>en . £>er ђп4охта4от fam ba^u wnb џи$Мг ф т г ba§ Ъ щ ш ф г ber mit $u »tel О Зе^ег^е ebne @а*ф е ser=fokgetr unb nityt î>tc деф ікЦ е “іВог^ф і b r a u s e t , festen baé ©е*Гиф4е erh alt f unb leicht tn ©фа*Ьеп ge? i’âtl),

t r ОЗіп іф піфі ге ф іgrog? , r @ag*tc £ufc nng, atë er £>оф ouf eigner £ei4er jïunb. ©ein Q3ru*berrtef$u: v а Л Је гт ф Ш и д ; r, benn roenn ei-rje 0 proffe b v i à ) t r fo ïtegjï bu un4en. r f <£r I) а Ы г eé faum gesagt, fo де^фађ e$. {ub^totg fiel £er4in4erf unb Гфіид Гіф Ш @ e ^ t , unb bie фап^Ье » u n b .

Ş(u*gu$ т а ф 4е ftd> etnfi et?nen aroffen Q5art mit SÎUffe. 9îun glauM e er, aUk STtn* ber rotbben Гіф i>or iţ>ra ^гф(сп* %Ьгг a ls er bannit an^ge^osgen Um, fo enkfïunb ein lau« teè @е4аф 4ег, unb cr tourbe \Џ topottr jîatt îf)r вф ге^Іеп $u roerÆen.

ÜBenn man felcer поф Ä’inb ift, rnuf? man ПФ піфі ein ЗІпффеп ge4>en rooWen, baé uné піф( an=fleţ>t. £)игф 5?lug4>eit unb £u*genb Fann man поф bem %Uttr ju^or«!om?mcn : a? ber піфг Ьигф eignen auf=ge^n)or^nen SOîtinb, o*bcr Ьигф eignen f a l l e n ^ a r t , unb an?be* re Ьсг^дІеЬфеп KUUni&ttUUn-

s . VII.5 H e t n e € г $ < ! Н и и д е т

£>«s ttcttciertge Binö.

@ i n £inb fragte eineê $ a g e ê feine «Oîuttec : a № fommc іф bann wenn іф &ur © ta b t

? ( *3 ) t

t ( 24 ) t

fpünfa dênsà : în oft'eze, fi deache voi esi io fi din Oftèze ? là câmp. Pruncul faeù fe ise tâlcu- ïèsea lui âceftea ; fi mâi încolo iâras întrebă .• dar de âci mâi încolo unde me voi duce ? Si unde dupa âcèlià?

Éi zise lui Muma s â , che din Sât în Sat, din Cerate în cetate > din tibrra, în tièrra fi mai pe urma lâ tiermurile marii cei mari.

Pruncul faeù fe ise tâlcuibsca, ce efte mâ* rea fi cfelealàlte parti àle Lumii*.

Nu zăbovi Muma sà aile refpi.câ lui pe feurt tote âcéleài

Dupa àcèiâ Vrù fe ftie, ore àsà au foft pururea^ quâtes pe Lume. Jàra Muma sà êi àratà, ehe delà urzireâ âcelorà mâri mutari sàu întêmplât, fi êi dadù lui o ferisore feurta defpre Hiftoria. O prea dulce Màma ! Strîgà pruncul, unde âi înVatiàt tote àcèftea? din Carti, zise dênsà, âul mieu ! din Carti refpunse pruncul? dami dâra eu grâba tbté Cartile àcèftea, în quà» te fe Cuprind unele quà àcèftea.

Asà zife dênsà j ci ântâiu trabue fe ftii bi­ne cethi, deache vreî fe cetefti Cartile àcèftea j fi fele întiellegii

Dreptâcèià, ftrîgà dênsul, vréu qùât và Û puthintia, à pune tota Sârguintiàj fe învatiu âceftea.

Sàu tinut cuvêntul, fi în grâbà âü foft îû liât, de k învatiâ Singur din Carti bünfe*

dPw

t /( » n t

Ьіпаи$дфЗ ft fte antwortete: „ in bit Sßor* jïaDt. 44 rt Unî) wenn іф nun &ur 23orftabt Џп> ailé bin14 ? fr 51uf Daé &uiD.44

£>aê tftnD ließ Гіф Diefeé erflamt: fragt« aber immei' wieDer: u UnD wo fommc іф Denn ferner |)in r uno wo Denn ђагпаф Ч

£)ie Butter jagte ijpm, Daf? es son 2)orfe ju £)orfe, »on @ta£»tf ţu O tabt/ w n einem £at:De inê anDere, uni) enMtß; an Daé Ufer grojjèr «Oîeere fommen witrDe-

&>aê 5vtnt) lief? |1ф erjagen? m b Daé $Шеег tmb Die übrigen Sbetle Der üBeft waren.

Ш п ermangelte піф^ itrnt eine C|cme Q5e* * ГфгеіЬипд Daoon $u geben.

S ê wellte herauf wijfen/ ob aße$ immer fo in t>er $ßelt gemefen wäre. £)ie B u tter geigte i£m aber, Daf feit Dem ŞJnfamge Derfeïbigen gro* fk 93erdnberungen »orgegangen waren, uitD gab i|)m einen flemen Ш п ђ »on Der «^eili^te.

„ £> ïiebfïe B u tter / rief Daé 5îinî>r wo |aben fie ba$ ?JlIeé gelernet?

tr Ш ё 05йфет, fagte ftef ffmein 5TtnD. ,r rr 3!ué 0)йфегп‘? /f»erfe£te Da^STinD, „

fo geben fie mtr Ьоф gefd;winb afle Die ОЗифег wo ЬегдГегфеп jie|)t! „

rr -Ьа ft fagte fie ţ >> Du mu§t erf! гсфі Ге fen fonnen r wenn Du Diefe ^зифсг wtüjî lefen f unD »erflehen lernen. rr

rrOlrr rief c# йііё/ rr fo wiö іф Daim allen тодііфеп gleiß anwenDen, um lefen ju levi en.

€è fyttlt StBort/ unD war balD im (ötanbe Гіф felbjï Ш guten £ $ ф е га ^u u n te r s te n .

t ( 26 ) t

Pruncul cu evlavie.

Jofif cel mic, quâre în tote zilele vedea, ehe părinţii fai, diminètiâ, fi Sera înnâinte, fi dupa-

ce fe fculâ delà mâfa, ruga pe Dumnezeu, ei întreba pe ie i , pentruce âr face âcèftâ? Ei re- fpunfera lui: penlurche Dumnezeu e facatoriul, fi Tiitoriul tuturor lucrurilor. Jo fi tâlcuira lui àcèftâ , quât cuprinfe mintea lui} quâre ânche erâ slaba.

Are grija Dumnezeu fi de pruncii cei mici întrebă el mâi încolo. ЕГ1 încredintiâra pe den* ful, ehe fi âceftea traesc fubt cea indurata âluiocârmuire.

Âsâ dara, zise el, datorin êi sînt fi io lui cu drâgofte, fi cu multiamita? Pentruche, dul­ci părinţii miei, me àti învatiàt, che sîntem datori â fi multiamitori acelora, quârii ne fac noa bine: fi io o fi Simpt âcèftâ, ehe io ve in- befe, pentruche miâti fkeut atâta bine, pentru quâre cu bucurie ve multiamesc.

Fara de îndoièla refpunfera iei, fi cu âtâtâ mâi mult, ehe noi înfusi tot binele, quâre til putem fâce tie , êl hâvem delà Domnezeu , fi dreptâcèiâ ê! rugam pre dênful în tote zilele prin rugacinnele noftre.

Âsâ dâra, merge pruncul mâi încolo , fi io ânche êl pot ruga/ O quâte lucruri voi cere io de lâ dênful ; ore dâmilea minteni tote, quâ­te vrèu fe âm ?

Eâ nu, ziseră părinţii, pentruche demulteori vei cere lucruri, quâre pot feti fie fpre reu , homenii cei mâri ânche nu ftiu tot deâunâ celc èfte de folos; âcèftâ i o âratâra prin pilde. Prun-

ÜDas fromme Rtnb. jT V r Heine 3bfepf) r гсеіфег іадііф fa|> f bafj

feine Leitern frnj) unb Şibenb^r icor unb лаф t>em $іГфе ju ©ott beteten, fvagete fie, rca* rum fte baé trafen ? 9D?an antworte ф т : mdï ©ott ber @rf)6pfer unb €rl)alter aÜer Ætnge i% $D?an erfrarete iî>m biefeé r fo ï>iel es fein поф Гфгоафег SSerjïanb erlaubefe.

rr ©orget beim аиф ©ott für bie fleinen 5tinbrr 1 11 fragete er meiter. SOfan verwerte

ba£ biefe feineé оог^идііфеп ©фш^ее ge* nô0en.

rr 5ttfo r rr »erfeßete r r bin іф ф т аиф rco^l £iebe unb 4)anf ГфиІЬід*? £)enn ftcr mei* ne lieben Leitern r t)aben шіф gelcÇ>retr ba§ man gegen biejenigeri banfbar fepn muffe r Die uné Фшеё t^un; unb іф füt)le её аиф baţi іф © ie lieb ţjabe, meii fie mir fo siel ©ute£ er* roeifen! mofur іф ЗДмн mit greuben benre. rr

rr ?iüerbingö^ antworteten fier rr unb biefi um fo »iel me|)r r ba mir felbjt erfi allcê ©uteé, maé mir bir erroeifen fonnen, ï>on ©ott t)aturr unb barum bitten mir фп taglicb in unferm ©ebete. u

rr Ş t nun? rr Ц>г baé ffinb fort; rt fo fann іф ja bitten ; £> nun um rcie ioiciertcv> miß іф фп піфі bitten ; ©iebt er mir benn aüeé діеіф, П>а$ іф nur ^aben гсЩ?

rr 9?einr ,r fageten bie belfern, rt weil bu oft um Dinge bitten mmbeff, bie bir ГфаЬІіф fepn konnten; еггсафГепе 93 t en Гф eu felbft wiffen ціф( aÖejeit/ m $ i^nen gu tifb €>ic ^eigeten

$ m

t C *7 ) ?

t ( *8 ) î

cul lesne cuprinfa àcèftea; dâra întrebâ, ce po­te el dâra cère delà Dumnezeu ?

, Ei reipunfera iei : tu poti cère delà dênful întiellepciune, pricepere, fi ânima buna cu evla­vie. Jâra quâtui de'precèleâlâlte lucruri, numai àcàlea le cère delà Dumnezeu, quàre vrea fe tile dea fpre foloful tau.

Âcèftâ faeù Jofif cel m ic, fe fili neêncetât fpre îndreptârea * â , f i toemâ âtâtâ crescu în tb- ta zioâ întru întiellepciune, quât în vrâfta, âsâ quât dupa àcèftâtrai fpre lâudâ lui Dumnezeu, fi bucuriea părinţilor fai.

Pruncul Strîngatorin.

O^equâre Tâta dadu fiilor fai odâta fi âlta dâ- ta vro quâtevâ grofitie , fi îngădui, quà

fele cheltuièsca, prequum or vrea.O parèche din dênfii, mâcârche lor nu le

lipfea nemicâ, c-umparâra eu âcèlea nifcâi pome êfi împlura Stomachul, fi nu havüra nici odâ­ta nemicâ în punga sa.

Àlti doi le gramadira âcèlea cu osârdie, fi într, âcèiâ le erâ tbta bucuriea, quà fe le nu­mere într o zi de dbazeci deori.

Ä1 cincilea êfi Strinfe fie âtâtâ, pâna quand putù cumparâ fie o bâiera de bâta, nifcâi icô­ne, nifcâi Mâppe, nifcâi Càrthicele sàu fi âlte lucruri de folos; âfarâ de àcèftea dâ quâte odâ­ta din trânfele Serâcilor, sâu celor ce fe ju- çâ eu denfiil le daruea quàte putin.

Tâta fau, quâre eu Sârguintia lui Sâmâ, quum cheltuiesc iei grofitiele, zise lor, quând pdinebra erâlâ olâka, jubitii miei F ii! io ved,

ehe

iţ>m folies Ьпгф ЗЗеіфіеГе. £)aê Jftnt» begriff btejeê Іеіфі; fragte aber. ша$ е$ Dann alfo »on ö)ott bitten lomie 1

0 i e attîiuorteten t|>îtt : n bu fannft tf)m um $3eië|)eif, unb 33erjfant) f unb um ein gute$ fromme* bitten. 3fttf*ţ)4fl9 ber ubri* gen £ )т д е aber mufü bu nur &ott um baê bit# feit j wag er £>ir џ geben für gut fcâlt.

£)ie£ tţ>at ber Üeine 3ofepţj/ arbeitete be* ftanbig an feiner £3ejferung r unb nafcm Іадііф eben fo an ÜBeiëbeitr n>ie an Ш ег £U, f» b a f er Ірегпаф Фо t t &u <$^геп unb feinen vieltem ^ur g-reube lebefe.

S>«8 £>aus|)«lt<»rtfi?e Bin&.firm “Bater gab feinen Äinbern btêrccilen einige

©rofcfceh Q3elb, unb lief? tynen ben freien ©еЬгаиф beiTeiben.

€in $aar baoon, ob e$ фпеп діеіф an nid)tê fe'pfeter fanfefen bafur таифегіер Ш * Гфеге»)еп f popften ^ф ben ФГадеп »oßf unb Ratten immer піф ^ in i|rer ^аСфе.

3met> anbere |)oben e£ forgfaltig auf r unb фг emjigeé Vergnügen w ar, ba§ fte e$ ben £ag $man£igmal tiber&at)leten.

@tn anberer 5?nab fammelte #ф fo viet, bi$ ег#ф ein e>to<fbanb, einen 5t upfcrjfaŞf eine ianbfarte f ein ОЗафІеіп ober fonjî etma$9ÜJ& Ііфее Dafür faufen tonnte ; nberbiefj gab er bi& toeilen einem %men baoon, ober таф іе einem feiner ©efpieïen etn fleineê <25еГфеnf.

Ж ) и ŞBafer, ber forgfaltig barauf ЗІфіипд gab ; щ $ far einen ©еЬгапф fie Daoon тафе* ten f făgete ju ipnen, al* fie eţnjî bepfammen

t ( *9 ) t

t ( 30 ) î

che voi nu vàd cheltuit asemenea bine bănii vollru

V oi, quàrü vad dât banii voftri pe pome, ce hâveti âcumà? desfatârea voftra într o cli­peala de ochi sau ftîns, ba ânche dora vad fi ftrîcât voă , pentruche vâti ftrîcât ftomăchul, fi âsâ tota desfatârea voftra, quâre o nadajdu- iè d , de âcolo vi o âti amarat.

Dipotriva voi, quârii ânche Ie hâveti âcè- lea, prin âcèiâ nu sînted mai buni. Pentruche âcèiâ tocmâ âtâtâ e , quâ fi de nu le âti fi hâ- vut. Jo Vi le âm dât âcèlea vôa , quâ fe ve fâceti vro desfatâre, fi voi hâveti bâni numai, quâ fei hâved, ci âcèftâ fe chiâma Scumpète, fi e un peccât urât.

Tu Singur, fiul mieu ! ti âi cheltuit bine ba­nii tai ; pentruche tu cu âceiâ dai câfthigât tie lucruri, quâre êti fâc o desfătare netrecatore, fi pentruche tu cu âceiâ âi făcut bine âltorâ.' âcèftâ e înse cel propriu refpeâ â bânulwi. Nu­mai prin cheltuèlâ buna are el cevâ pretiu > iâra chekuièlâ reu êl fâce pe el mâi mult ftrî' catoriu, de quât folofitoriu. Dreptâcèiâ hornul nu trabue fe fie nici fcump , nici rêfpitoriu, СІ fe fâca fie, fi âltorâ bine cu banul fau.

M um a , f i Pruncul.

Jofif cel mic ceru pane delà Muma sâ, âtunce fe Stîrni întră dênfii âcèftâ vorba;

Muma. Âsâ, fiul mieu ! ti oi dâ > dâră ftjî tu bine, deur.de vine pâneaî

waren: ,ţ ЗФ meine liefen Sfinber! ba§ фг euer ѲеІЬ піфі діеіф gut angewanbt habet. "

rr bte фг cner <£)elb fur Шјшегерсп auëgegebenr waé |>a6et фг f сиегШегдпп* gen tjimtt bem ШдепЬіійгс юегГфтоипЬепг bai[)r поф е>фаьеп bamît дефап, inbem ij)r еиф ben SDîagen oerberbtr unb еиф aifo baé Sßergtmgenr baé i£r baoon ge£»offet »erbittert fyabct. rr

rr Зфѵ tnt ФедепфеіІаЬег? bie фг e$ поф f>a* 6et, fet)b ЬаЬигф піфіё gebeffert worben. ЯЗспп eé war eben ba$r wenn ij?r eé ntфt ijattet. Зф gab eê еиф f bamit фг еиф ein Vergnügen ma* феп folltet, unb if)r |)abet baé @efb bloé, um té ju |>aben : bief? !)etj}t aber @ei| r unb ift ein аЬГфеШіфе^ £ajler; tr

rr £)u allein r mein @cï>n ! Ç>aft betn @elb gut angemant : inbem Du bir Dinge baoor ge* ГфаіІ^, bie bir ein bauer^afteê Vergnügen ma# ф г п г unb inbem bu anbern bamif ©uteê erwie* fen jja jl: bief? ijî aber bie гідепШфе 5Ib)ld>tbeé ©elbeé. 9?ur Ьигф ben guten ѲсЬгаиф £at té einigen 3Bert'p. € in ûbler феЬгаиф aber ma* феі eê те|)г (фаЬІіфг alé пй^ііф. ?Шап muj? a(fo weber geizig r поф мг(фюепЬт|'ф feţ>n, fonbern Гіф unb anbern mit feinem Феше 9?и* Ш Гфарн. rr

(S'il* ôïLZt££t*w ÿotÊ (ftit+ÿj

< F y r Heine 3»fepb bat feine lu t te r um ОЗгеђ;Da entjîanb unter ijjnen fbïgenbee (^фмф ;

&ie lu tte r. $ar mein @ођп r іф Witt bit geben r aber weijjr bu wopi woher baê Шгоь fômrat ?

t ( 31 ) f

t ( Зг. ) t

y-ofif Tu o ài co p t, iubita Mama.Mmnâ. Âsà , io km luàt farina fi apa, âm

plămădit, fi âm înnacîit cu âluât, quà fe dospè- sca, fi àm framèntât àluàtul ; düp'a àcèià erà li­psa de lèmne fe àrd cuptoriul, fi quand erà âcèftà deftul de càld, àm copt àluatul, fi de aici sàu făcut pânea cea demâncàt, fi Sânatofa. Ve­z i , iubite fiule! quâte trabue, quà fe fe fâca din farina pane. Dàra farinà deunde vine ?

J-fîf. Din grâu. Muràriu o hà macinàt ( дп Mbra.

Muma. Dàra gràul deunde vine ?Jofif. ■ Àcelà crèfte din pamênt. Tàta mi-

eu làu femenàt,Mmnâ. Nu numài làu femenàt , ei Tàta

tau dintâiasdàta àu àràt pamêntul, làu gunoit, fi dupa àcèià làu femenàt, fi làu intors, sàu lau •grapàt. Dàra, fiul mieu! bre deftul au foft?

Joßf. Bà nu j iubita Mâma! Tàta mieu àu Strîns grâul, làu feceràt, feceràt, _ là legàt fnopi* làu* àdus în fura, fi làu îmblathit.

Mmnâ. Fbrte bine fiul mieu ! Dàra cine àu focut àcèià, q u à Semêntià fe resâra, fi se cres* ca? cine àu idàt fpre àcèià rpa, fi ploe? fi cine au fk.cut fe ftralucèsca Sorele, qua graul fe se coca? cine ne da Sânatàte, încredintiare k^lu» crai noftru? cine àu pazît Casa noftra, fi Cam-» pul de vremile grêle cèle ftricatore ? Âceftea to­te nu le àu putut nici Tàta tau , nici àltul ale ţace. Ci vezi fiul mieu toti hbmenii àu ид ma>

(à m ‘b З Ь ф Ь е ( eégebacfen, l ie b e Süte SWutter. S a , іф м ђ т ШеЏ unb Sffiafc

fer, r u le te , unb fduerte eê mit ©auerteig, baß eé aufgieng^ unt) ftiefefc ben $eig ; bann roat

notj)igf beu Q3acfofen ju beiden, unb alg biefer gehörig »arm roar, ba pab іф ben $eig gebacfen unb eê warb baraué efibareé, unb ge* funbeê -23rob. 0ic|) man Üebeé à w fy fo «tel ge|)6ret ba^Uf bamtt auê «Oîe i s*Ôtob îmrb* liber wo fommt beim bas ?0?e|)l f)cr?

^ofepţ). 5luê torn» S)er bailler macŞet eê auf ber S9?uf)le.

£)ie lu t te r . 2Bo fommt benn baê forn |)er1 3ofepï). £>aé тоаф(і auê ber (£rbe. Sftem

S a fe r j)at eê gefàet.З ж lu t te r . 9?іф( allein gefaef, fonbem

bein SBater f)at erft baé £anb gepfluget, gebun* get, urtb basm ben 0am en fmieigefdet, unb фп unterpjïugeî, ober eingeegget aber nun ab le ^еГфеЬеп mein 0 о ђ п ?

Sofepf). 9?cin Hebe d u fte r , mein 33afet ^af ba$ to rn Rammen getragen, ge^arfet, ein# gebunben, in bie 0феиег деЬгаф^ unb au& деь^феп>

S)ie duffer, 0ап§ ге ф і, mein ©ob«. Шег wer bat eé benn детафеі f bag ber Ф а * men aufgicng t unb ^ г т и ф ё , mer gab baju tycM unb fKegen ? unb wer ließ bie воппе Сфеіпеп, bamit baé Jtorn reif werben fonnte1? ШЗег gab @efunb|)eit, unb віфег^еіі џ unfe* rer Arbeit ? ШЗег БеіфиИ unfer £ a u é , unb gelb »or тЬегЬІіфеп üßetter % £)tefeé 5Ше$

c fonn#

t ( 33 ) f

t ( 34 ) î

re , finevezut Părinte, quâre preatâre êi iubèftë pre iei j fi le porta grija. Se numèlte Dumne^ , zeu. Âceft, Dumnezen, sâu âceft nçvezut Pă­rinte face fpre binele noftru, ce noi homenii nu putem face, pentruche noi sîntem Slabi la kcèiâ. Viktia noftra, fi tot binele noftra, quârel hâvem, êl hkvem delà dênful. Pânea âcèftâ ânche nu o ki havea, fiuî mieu! deache nu ti o ar fi dkt * Dumnezeu. El pentru tôte kcèflea faceri de bi­ne nu pochtèfte nemic delk noi, fara numai quk prin ascultare fel cinftim, fel iubim, fi fe- ne bucuram întrânful. Deache vrèi t u , de кійі înnâinte fi mâi multe ti oi fpune defpre Dum* nezeu. Adumi k minte.

f o ß f Bucuros oi face iubita Mamas

lara era zaluda 5 fi cu ânimk defchisa ; deâ»ehe nu ftiea ceva, pentruche nu ascultase bb

,fte; minteni fpuaea Invatiatoriului fau> fi zicea: Nkm kscultkt bine, ci vrèu feme îndrept. Merog ffiai fpunem Domnia ta ânche odâta< Deache fminteâ vrodkta în ceva, fi acèiâ delà părinţi ise âruncâ* nu pochtea, fe fe mântuèfcà, skü fefi îmmicsorèza fmintealâ, ci zicea: âm ftnin- thit. fi smt vrèdnica de pedèpsa, fi Vrèu k o f i fufferi, numai dupa âcèiâ ikra fe fui buni caträ mine iubiţilor Părinţi. Pentruche pre mine kcèftâ me nacajfcfte, a fi fara de drkgoftea voftra.

Pruncă Zahtda.

Cu

t ( â ï ) f

bitnfe weDer betn tBater, пеф fonft irgenb dit ШіепГф тафеп- ?lber/ ftc|, mein5iinD/ alk ШгспГфеп ţaben einen grogen tmficbtbaren Г в ш ter; oer fie j'ebt lieb t>at, unD fur fie forget @ott ijl fein 9?amen* t ie fe r @ott oDer Diefer «пГфіфгбаге Sater tf)ut ţu tmfretn Q3e§ten/ wa$ wir ЗДспГфеп піфі tŞnn fonnen/ weil wir ţtt Гфгааф Da&u ftuD. Unfer £eben unD aûeé @ute/ waé wir |)abettf Das f)abcn wir юоп ibm, Ш й ) Diefeê £3roD |idttejî Du піф^ mein 5ïinD/ wenn @o(f e£ піфі gäbe. € r ©erlanget oon unê fur «lie Diefe Sffio|)ltbatett піфгё, alé Dafj wirtiţ>n Ьигф @e|)orfam è^ren / lieben ; unD uné über tţ)n freuen Ibllen. 2ßenn Du wiöjl/ n>itt іф Dir lûnftig поф теђг »on ©ott erjagen» Erinne* re т іф . .. . ’

3ofepb. Û ja / liebe SOiuttet! Daê wtü іф gern t|)un.'

5E)aß <xüfciä?ti%e 2titt{v CJlara war aufri^tig / unD offenherzig gefmnt» ^ б В е п п fie ettrae- шфі weil fie піф{гефі gegeben batte; fo geflanD fie e$ Dem £е£гег діеіф, unD й>гаф : ?, Эф babe піф£ геф( Ш ) і gegeben^ aber іф will гоіф bejférn* ЭФ bitter fageit o ie mir e£ поф einmal-// üßetm fie fonfi worinn gefehlt batte/ unD eê ibr oon tfjteu Gleitern ï>erwiefe;i wurDe; fo begehrte fie { Щ nicj)t $u епіГфиШідепг oDer i^ten gelber ju ï>er* freinent: fonDernfie Гргаф : г/ ЭФ babe Unre$t/ unD oerDiene @trafe/ will fie аиф leiDen; aber werDet mir nur пафЬег wieDer gut, liebe 4kU tern* £)enn Daß betrübt т іф am meijîett/ Dap іф eurer liebe entbehren fott,

ф ( з б ) t

Cu purtare quâ âcèfta e dràg homul lüî Dumnezeu, fi homenilor.

Paul f i Pratila."pàul erà Sburât là minte, fi nebagatoriu de sa** m a; iâra Fratila gândea, fi tote le bagà în sàma. Odineora Paul fe dufe diri Cetâte à Casa, fi nu dupa multă vrème verii Fratila tot pe àcea Caile. Àci găsi Fratila un inel frumos. Paul zecea înnâintea Satului fiibt o ârburè, fi dormea, Frntila el defteptâ, fi fpiise lui noro­cul iau. Âci Paul êfi frecà ochii, cafcà fi zise : fi io las fi potut âflà} pentruche de bună sama Domnul âcelà lâii perdut, cu quàre marri întâl- mit io înnaintea orâfului. Dâra pentruce nu lài âflât tu , refpiinse Fratila* CM zise Paul, cine pote lua Sama la tute Intr’ ktatk Fradlal facù de fthire, ehe el âu gâfit inelul, fi an do­bândit dela acela, k cui era, dar de zece Fio- rinti.

Luarea de sama pe mulţi mârituèfte.De reu , fi lâ noroc bun povatiuefte.

Cel lènef visâza petrecêndufi Somnul,Până într* o clipealafi pèrde tot norocul.

F ră ţii , quătn nu fe întielkg ta olâlta. /"Чдгоі cinftea pe Parindi fai, pentruche asculta

de dênfii, fi fe pazeă cu sârguintia, quâ fe nule faca vro Scârba. Jarâ Antonie făcea, ce ifec părea lui bun, tote învatiaturile Părinţilor, fi ale Invadatorilor fai le arunca în vent, fi pentruche petrecea cu necuviintia, nu mica îştritlâre făcea părinţilor fai.

Dupace âu crescut amendoi mari, Cârol în- data capatâ un Domn bun, lâ quâre hâvu pâne»

№ fbïdjett ©eftnnungen gefaßt matt @ottf linb {5Шеп{феп root)l,

p au l, uttbm a u l n>ar lei0îftnntgr p b ипафКат; granj

aber Ьафіе паф f unb gab auf alleê ?!ф(. (itnfî gieng ^atil auê ber 0 ta b t паф «Öaufe; unb ctnc Sffieile barauffam gran$ benfelbenSßeg. © a fanb granj einen (фрпеп 9ïtng. Због bem Dorfe lag ^aulf unter einem Q3aumf unb Гфііе^ granfc toeefte i|>n auf, unb er&à|>ïtc ij)m fein © lutf. D a ?ieb )'іф 'ÿaul bţe tilgen, gähnte f unb фгаф : ,r £>en batte іф аиф ftnben fonnen, benn getni§ fcat ţbn ber -permrloţen ber mir cor ber ^ ta b t be* gVgnete. rr SGBamm bafl bu фп Ьекп піфі geftrn* ben “? rr Antwortete §ranj. fr ö I fagte $aul wer fann aufalleé Щ г geben! n 8 W machte barauf befannt, ba^ er ben Dîing gefunben l)aber unb erhielt ©on bemjenigen r гоеіфеіп ev £Ùge|)ôrcte, $epn Bulben jum ФеГфс^е.

£)ie3f$tfamfeft»ernährt ш »(elen Kummer, Unb тапфег fanb Ьт*ф (te fein tölüct

£)er$rdge träumt,unb überftejpt im ©фіиттег 0 o тапфеп gunfi’gen lugenblüct.

Spte и п д іе іф е п 23 i:üï>et.Ф а гі e^rte feine keltern, benn er ^с^огфіе ify

nen r unb gütete Гіф forgfdltig ihnen 53er# bru§ ^итафеп. Slnton aber tţ>atf roàê ф т gut bunfte, fd)iug alle gute £e|)ren feiner Leitern, unb icerer in ben Sffiinb, unb macfjter шеіі er uncer? fiânbtg |)anbelte, feinen Sleltern тапфе£ *£)er* genleib.

ЗІИ © е bepbe grofii würben, befam sfarl balb einen gute» £errn r bei bem er £3rob i)atte.

t C V ) t

Jâra Antonie remâse proft, ne bun, fi lfenes tot deunnâ nimerea lâ Domni rej, pentruche nici nu Domn bun nul putaa Sufferi, sàu âl ti. pè, Jn batrânètiele saie âu cerfut lâ usâlui Carob

Cinftèfte pe Tâta tau, fi pe Mnma tâ , fi a» fculta du Fnvatiatorii tai, quâ feti fie bine.

Pe quâre fti ceva tot hornul cinftèfte ,Pe cel , çç nu itie , nime nul pochtèfte,

Typul, sâu Futili îmâla,

Fratila în vreme Una vezu într’ un Tau typu! Sorelui cel ftralucit. Tâta î zise ç l , vino

repede în gradina, ehe èfte un foc mare în tau. Tâta fau rïfe, fi fe dufe eu cl. Nu vezi, Tâta! quum ârde colea, Strîgà Fratila. Jo ved bine, fiul mieu! grai Tâta fau, ci âcelâ e typul Sorelui, quâre fta deâsuprâ noftra, quârs fe ârâta pe fine în âpa quâ fi într’ o oglinda. Tatus vrèu feti ârat, ehe гщ e foc. Drçptâcèiâ luà oruda lunga , fi o tinù un darâb înfrângerea, razelor Sorelui, fi dupace o âu trâs âfara, âu trabuit fe o prinda Fratila, fi a hâ gasît hu-, meda, fi rèce. âvând fe întor cea înnâpoi , fe minunâ Fratila, quum sâu putut vedè âsâ înfoeât, ne fiind âcelâ foc. Fiul mieu ! grai Tâta fju v typul Sorelui nu e Sorele înfuf, typul tau în oglinda nu efti tu înfus; pentruche întră typ , fi întră cel întypuit e mare osebire.. Typul nu e âcèlâs lucru, quaruiâ ise vèdç âsè-r menea, Parèrea adèfeori însâla , fi pentru acèiâ tïaièfte çu mvatiaturâ hbmeniîar celor patiti,

quâ

f ( 38 ) f

fnton aber blieb grob, bumnv unb faul t t befam aber immer t>cit ГфкфЦІІеп -Öerrn ; bemt fein guter фегг formte ifm leiben r obrr горфге tf>n bemalten. W er alt mürbe, bettelte erVor Skrlê ЭДйге.

ÇbreSSatcr, unb ©lutter, unb деђогфеbeinen üebrern auf ba$ bivé mot)l geçe »

ШЗег etroae> fann, ben ï)alt man toertpî äüen Ungcfd)icften niemanb begehrt.

&as B t lb , ober ber Ѳфеіп betrugt. fÇranj fab in einem $еіфе beţ) ţîitlem ЯВеЛег O іеіф^пЬе ЯЗіІЬ ber 0oune. r r w e r , (ргаф er f tr fommt eilig in ben harten f e» Џ ein grofêcé geuer in bem $еіфе. „ ^ Ѵ р г Я * ter Іафіе, unb gieng mit iljrn ђ т . „ 0 e p t tçr иіфі, Sßater, tote eê ba brennt n Ъ l’tef f, ЗФ febe e$ roofel mein 0 o £ n , f p ^ ber 25a* ter ; aber eé i|î baê 23ilb ber über uné fteben* ben 0onne, іиеіфе ј?ф im SÉBajfer fpiegelt іф mill Ьіф überzeugen; ba£ eê fein Seuer M**jr d arau f nabm er eine lange ©tange, unb l)te.t fie eine 5ШеіІе in bem ЯВіеЬегГфеіп ber ©onne; unb als er fie berauëjog, ba mujte Şranj ne anfaffenr unb fattb fte nafê tmb Stalt. ЭДЗ fte iurueffebrten , ba »ermtnoerte ^ф Srau j, » « eé feurig batte auêfeben B i tten f ba eê Ьоф fein èeuer îoare. „ ®lein ©ot;n r „fprac^ber fBater „ Ш $3tfb ber 0onne Џ піфі bte 0 0 m ne felbft; bein Q3ilb im 0piegel bijl bu піф* felbjh benn ^іГфен bem Sßtlbe, unb bem. ѵш * gcbilbeten ijl ein groţfer Untefc^tcb* e £)a$ jSn» tii nicfyt bie ©аф е felbjt, bev e$ а^тіф fteçt,

C 4

t ( 39 ) t

q u i fete înveţi à „ u c rtde là t b u ftt ià , ci à cerceta lucrurile prin întieilegere,

F â 14 buna ,

^ h rifih in d Sluj:« o Domnnnea prea rea , qvfirç Umemlor fa i h dă puţin dm an că ţ, f i ticincct.h vor le rele.. Chrifl hînâ era mi/ea, dara cu evlă-, bie. Ea ddèfeori Je rugă lui Dumnezeu, fii z i­cea: O dulce Dumnezeule:! dtache e buna voimict ta , plèça animă Stepe mior m ie: fpre mine, quâ fie nu me porte asd âfpru , f i fa r a de drdgofie, Ci dora truda dcéflâ emi èfie mie de folos ; cine

ß i e , quum dfi peţrke io zilele cèle bune ! dora afi f i io neb agat ore de sam a , f i nêmfrêndta, deaclie mi ar merge bine. Tu f ii i âciiâ mai bine Do , nine Dumnezeul mieu ! daruefiemi mie rdbdăre,

f i me djuţa 0 qua fe f in çredinçiofa, f i cu Şdr- guinţia, de щі f i f i plaûfle reu. Tu Dèmne tote le vei face Ьцце, f i în Vrhnea sd emi vei da bucurie.

O veduva bogata focotbi purtarea cea buna

a C hiflhinii, o hm lă sîney f i o pufe în f ia t b m ,

Ciafurile bune ces de bucurie,

f i qudreş defolos Dumnezeu le fiie,

Slugi

t C 40 ) t

£)er ©cfjein betrugt oftr unbbarum бг<шф(І btt ben Untcrrt<jj)f erfahrner Deuter bamit bu lernet ріфі діеіф einem jeDcn бІпГфеіпе ju trauen/ fon* èern Ьигф ben 33erffanb bie -4)inge ţu prüfen.

© i e s u t e S d îag b !( Ç M i i t e bien te 6 ei) e iner fd jiintm en £ e r r fc f )a f t

bie ifcren i'euten wenig &u ejfen, unb bejtanbtg ^ a ï t w o r t e gab. €|>rijîine war arm,aber fromm, ф іе betete oft џ \ ©oft unb й>гаф: ц Щ і Щ і lieber &ott, Іеп?еЬоф, wenn её bein guter ШЈШеп Џ , baö -Öerj meiner 23rob ? £errfd)aft şu mirr ba§ fie mir піфі fo fcart unb lieblos begegnet! aber оіеііеіфі ifl mir biefe Srubfal пй&ііф; » e t m iß , wie іф bie guten Sage oerfragen würbe Ï $i<flei$t würbe іф ^ е ф , unb luöerІіф, wenn eé mir su wo'pl gienge, £)u we$t t i am bejlen, фегг mein @ otti (феп^е mir ®ebul&, unb £ielf ţţttr, baj? іф treu urb jkifjig wenn e* mir 0Іеіф № Ш vergolten wirb. £>u, £err , wirjl aüeê wof)l шафеп^ unb ju feiner Beit mis greube fфenfen.

($cine wol)lf)abenbe Sffiittwe bemerkte €f)rt* fiinenê gute Ш и р ђ п т д , nafnn fte ju Щ г unb §erfe|fe fte in gute Umjîânbe.

© o ft Fennt ber greube гефіе @ tunb en,@ r weif?, wenn .fie unê пи^іф iţi.

©er

t ( 41 ) t

t ( 4 * ) t

S l u g a b u n a .

Martbin era bolnav, f i du trabuit fe încre-

dintieze lucrurile sale Slugii. Acefld în loc de

d f i sluga rea, nebagatbre de sama f i Venefa, au fofi cu îndoita Sârguintia, f i sau dat cu

tot deadinsul fpre aceia, qud tote fele fac a bine.

Hei! zicea el, quumfe vd bucura St epanu mi eu,

deache emt va vede credintia. Că atâta mâi

curnnd fe va redied din bold s â y deache tote

leva gasi bune, f i pentru nemied nu fe vd pu­

tea fupara. Adarthin cu ddeverdt fe însâna-

t os a , f i dădu Slugii dcefiii bune Fdtd sa ; f i

ne bdvznd Marthin nici nu f iu , dupa marţea

lui, dobândi Sluga tota hâverea lui.

i ( 43 ) t

«SDcr gute Впеф.

S O îartm » a t fran£, unb mußte feinem 5Гпеф# te bie Arbeiten anoertrauen« 5Inftatt r cin bofer 5ѵпефІ, ођпе 2Iiif|t^t пафіа^ідг un'o trage gewefen w äre , fo war biefer gute 5?ned)t Doppelt fleigig, unb wenbete айе шодііфе @ org* fait an, «fleê w &t gut *u гаафеп. r, fag* tc er f rr wie wirb (Іф mein Q5rob#*£)e,rr freuen, wenn er meine $teue femeii wirbî <$r foö fid) oon feiner t r a n s i t поф einmal fo balb егђо* len, wenn er aücê gut jmoen wirb, unb ііф x\m ärgern barf. M artin warb Ш Щ fief- fer, unb gab biefem guten ^пеф і feine £оф* te r ; unb ba et feinen Ç>of№fcatte, fo fcefam ђсг SînecŞt паф t a r t i n é Şobe Ш Jau ern «

guf*

t ( 44 ) t

Pruncul fucatoriu de bim .T J n ceiTatonu zise unui prunc â unui lucrato*

riu, quareîe în amendao manile tjnea quâ-< te o fthiuvea de pâne ; Ah quât mi de fom e, wbite pruncule S dami numai gimatâte dèn fthiu- vèoâ cea mâi m ica, quârea o âi în mâna, fi pruncul ei dadù fthiuvèoâ cea mâi rnâre tb ta , fi se bucura, quum mânca Serâcul pânea. Du­pa acèia zise Cerfàtoriul, acum tu pe mine pe hom mifel, fi flămând, mâi faturât, pentru âcfe- fta , bune pruucule ! Dumnezeu bine fe te cu? vintèze. Si crefcênd pruncul mâre iau foft bine.

Pentruche Dumnezeu prin orânduelile sâlç cèle îndellèpte; fi pre pâment âdèfeori refplatè? Ile fâcerea de bine, fi drâgoftea homenèfqi.

Fiul multiajnitoriu./ ’iârol îè dadù lâ economie cu o Sârguintia âsâ

de mare, quât repede câfthiga fie drâgoftea Domnului fau. Si currênd dupa âcèiâ, lâ fu fa? eut delà Domnimea âcèiâ, la quârea Slujea, pentru efperientia sa Deregatoriu. [âra el quât âu capatât cu deregatoriea âcèftâ o" Simbrie bu­ne fiind invadat din thinerètiele sâle â trai ftrîns, nu au cheltuit tota Simbriea sâ intru lipfele sâ­le , ci au lasac m toti annii quâte ceva dintrân- sâ. Intru âcèiâ hâvea grija de Părinţii fai, quâ­rii erâ mifei, fi bătrâni} fi le trimetea în tota Luna o sâma de bâni, quâ fefe pota cu âcèiâ refeumparâ din Slujba. Acèftâ mi bucuriea cea mâi m âre, zicea el âdèseori ,deuchea focotefc, ehe Părinţii miei în batrânètiele sâle prin mine traiefe întru hodigna, fi bucurie, fi ehe io росіц

mâ-

SDas Kmb.g in Q3ettlcc fagte &u Dem Stinbe emeê Sag* w lôbncrêr гоеіфег tn jeber £anb ein 0 îi!cf Q3rob £atte : tr Щ l шіф jjungert gar fe^r, Iw bcê fîittb ! gieb mit Ьоф nur bie -£>difte »on bem fleinjïen €)tucf 23rob, ba§ bit trdgjïl n Unb ba$ 5?inb gab if)tn baé größte 0 « itf gan&, unb freue# te Гіф, rcie ber arme ОЗеШег baê QJrob auffpet? fete- ©a fagte ber Bettler: tt 9?mt £ajî bu т іф armen hungrigen SDîann gefdttiget; @otf fegne Ьіф bafür, buguteéStinbl n Unb atè ba£ 5îibb grog tourbe, gieng e$ i|m woitf.

S)enn @ott belohnt Ьигф toeife Tilgungen oft Гфоп auf^rben2Bo|)lÿdtiglei^ ипЬЗЙепГфепПебе.

©et? bânîbatê 0сфп. вјагГ legte Гіф mit Гоіфет anbaltenben Şîeijie

auf bie £anbroirtj)fcf>afit, baj? er balb Гіф bie £iebe feineé *£)errn ermar&. Unb baïb barauf roarb er oon ber ЈреггГфа^, bet) ber et biente, feiner ^еГфіс^ііфіеіі toegen alé ÇBcrtt>alter ange# nommen. ШЗіе er nun bet biefem £)ien|te einen guten i'ohn befantf bon ^ugenb auf aber fpar* fatn £u (eben Гіф gewönnet batte; f» »ег&гаиф* te er аиф піф£ aileé bon feiitem l'otjne &u feinen ^ebûrfntjTrn/ fonbem erübrigte aüe 3a£)re ettoaS baoon. t ) a Ьафіе er att feine armen alten 9let* tern f unb ГфШе фпеп топаШф ein ®eroiffeê am ®elbe, baoon fie рф bienßfret) laufen fênn* ten. n ^ a é ift bte grotte gteube fur т іф r tt фгаф rr oft r „menn іф baran gebettfe, t>aj? meine feuern Ьигф тіф ein ruhiges unb frobeS

Slltes

t C 41 ) t

f ( 46 ) t

măcar o parte din binele , quare mi Iau făcut iei mie âli o resplathi lor.

} ecind Pizmofiu

O muifere prbfta hâvea pământuri aratbre, fi vite atâtea, quâte mkcarquare în Sat, fi

tatuf nu fkcea nimerui nici un bine, Sera quând vinea vitele â Cafa ftk în porta, fi fe fupara, dea­che trecea vro vkcca buna, quarea nu erk ksa. Deache vedea pe Câmp In bun, quare nu era âl fau, zicea; Jo nu fthiu, quum fkc homenii. Lor tote le vin bine, mie numi vine nemica. Tntr’ ktâta nu dobândea nemicâ, ci mai mult êfi ftrîck. Pentruche Suparânduse tot deauna, fi nacajinduse, pururea era bolnava, fi muri în florea vrâfthii sale de lângbre, quând odineora muièrea vecinului sau ar fi dobendit delk o fră­ţie. ksâ mki dedepkrte o futa de Florinti.

Pretenţii In lipsa.C umetre ! ceiâlâti cai ai miei sînt în Alle , fi

qukrii ham k Ckfa, sînt bolnavi. Deache as hkvea un préten , quare mi kr grapa mazarea mea ceafemenata, klmintrelea o mânânca pkfe* rile. Âjutame Cumetre, numai o gimatate de zi; ci caz mkzerea ta e în pament. Âsa vorbi joknn catra Chrîftea, fi kceftk êi kuzi rugăciunea iu i, sêl ajutà. De vrémea kcfeia Joann fu btfn catra Chrîftea, fêl laudk adèseori, pentruche lau kjutkt atunci întru lipsa sa.

Ѳиаге ne ajuta în lipfa, âcelk ni àdeverkt préten.

tf Ifet erleben, u. ba§ іф^ tţ>nen Ьоф einigermaßen »ergelfen fann, wa$ fie mit ©uteê дефап f)aben*

£>іе пеіЫГфс ИафЬагіп.(3Fme Q3auernfrau j)atte ein tteff(i<^eê ^tferguf

unb 33ie£ r fo gut alé einet im £>orfe ; unb Ьоф gönnte fie feinem 9Яеп|феп etwaé @ute£.S)e3 ?Ibenbé7 wenn baé 93ie£ £U *£)aufe faut, pellte fte ^ф in bie £аи$фцг, unb ärgerte Гіф, wenn eine gute 5?ut) »orbetgieng, bie bem 9?аф bar gehörte. 5ßenn fte auf bem Selbe guten ,S;Iacf)$ faţ), ber iţ>r піфі juge^orte; fo fpv-аф fte: „ іф weié nmjtf wie e$ bie £eute тафеп* 3ţnen gerdt| аИеЗ, unb mir gelingt піф^. ,r ОЗГеіфгѵо І gewann fie babei п іф ^ fфabe^e fid) »ielmeljr. Sûenn, wenn fie ^ф immer ärgerte , unb jmtfte; war fte аиф beftdnbig !гапШф, unb ftarb in i|>ren befteti $a$rot am Q3alljüeber ; al3 einjï beé 9?аф£>аг£ grau юоп einem entfernten QSerwanbten f)unbert ©ttlben geer&f |>atte-

SDcp Şreunb in bev XXsty- rr ($$c»ater, meine anbern $ferbe ft'nb auf ber

$eife, unb bie іф p $aufe Ipabe/ ftnö franf geworben. ШЗепп іф Ьоф einen SteunD ţ)dtte, Der mir meine gefdefen €rbfen imfetpfïûg* te ; bie Фодеі freffen fte fonjt auf. ^elff mit ђоф , ©ecater, nur einen ţ)all)en S a g ; eure €rbfen ftnb ja in bet <£rbe Î /, © o фгаф -Ôanê ju Sprijîian. Unb biefer erhörte feine Q3itt, unb |)alf ф т . @eitber Seif war Jôanêbém (Цтіііап [ ф gut, unb rühmte e$ oft, baf? er ф т barnalê în ber 9?otb geholfen ţ)dtte.

SÉBer uns in bet 9?otl) |)ilftţ bet iß unfet «jagtet Sreunb.

f .( 47 ) t

t ( 48 ) f

Deache are cineva lipfa de âjutoriu, eu minte trabue fe fe rbge, fi deache âu dobân* dit ajutori ul , multiamitâ nu o uite.

Tâtul f i Fiul.

T Тй Tata odineora vorbi câtra Fiul fau Petru tFiu! mieu tocm â acum te rugâfi y quâ

Dumnezeu bucatele, quâre ni Ie âu d â t’ bine fele cuvinte, fi noâ fe ne fié fpre Sânatâte. Ore Dumnezeu âu dât bucatele?

Petru. Àsâ, Tâta !Tâtul. Jo gândefc, ehe noi ni le âm ca-

fthigât prin lucru, fi Muma tâ ie âu fert, fi le au pus pe mâsa.

Petru. Ci noi nu le âm putu t face fe crè- fea, ploe, fi ftralucire de Sore nu âm putut d a , Sanatétea , quârea erâ delipsâ lâ lucrârea pamêntului, ânche nu ni o âm dât noi noâ; n°i nici âpa, nici foc , quâ fe férba , â face , sau a întocmi lemnele, quâ fe ârda, nu âm putu t.

Tâtul. Ore fi hainele tâle Sînt dârul lui Dumnezeu? Ci eßz âcèlea fe cumpără.

Petru. Si âcèlea, iubite Tâta. Pentruche sînt sâu de In , sâu de lâna. Âcumâ Inul crè- fte, quâ fi bucâtele din pâment, fi lânâ vine delà oi, quâre fe hranefe dintr’ âcbiâ, ce crè- fte din pamênt. jâra crèfterea âcèftâ e dârul lui Dumnezeu, fi de nu âm fi putut noi cafthi- gk bani prin lucrul făcut de noi întru Sânatâte,

nu

ШЗепп man £ ilfe nötljig bat; bann muj$ man mit 03еГфеіЬеп|»еіі Darum buten : unD wenn man £ ilfe erlanget j ja t , Die £>anfbarfeit піф* oergeffen,

iDer Pater, unt> fcer 0ol?tt.(gin ^ater fprad) etnfï $u feinem 0ohn$etet% r,

c ®tein 0of)n Du f)a)l ifyt eben gebetet t ©ott mocl)te Die 0 p e i je, Die er gegeben ^atte , fegnen unD un$ geDeit)en la|fen. >£at Denn ©ott Die ©peifen gegeben? „

$efer. 3 a ! ?8ater.53ater. $ ф Denfe, mir f)aben fie unê Durcb

flrbett »erraffet, unD Deine SDîutter bat fie ge* tod)tr unD auf Den $іГф gebracht.

ţeter, 916er mir fonnten fie Ьоф піфі гоаф# fen taffen ; mir Fonnten Daju feinen Stegen, unD ©onncnf$ein Гфа^епг Ш аиф Die ©efunDbett шфГДеІЬЦ geben r Die jur Bearbeitung Der De norbig mar ; mir fonnten аиф fein $Bai]er r unD geucr §um 5?осђеп fci>affen f oDer Daê -boli fo еітчфѵеп, Daé eë brennt.

<Bater. ©oOten Deine Kleiber аиф mobl ei* ne ©abe ©otteéfepn! Die fann man ja faufen?

gktcr. ^ben аиф lieber $ater. £)enn fie >tnj> «itweber »on deinen , oDer ШМе. 9?utt т а ф $ uer біафё r mie baé ©etreiöe au$ Der5 -eI unö öie fl5mmt w n öen ефаГеп, Die )іф щ Dem, maß auë Der Srbe т а ф # , er,^ ren* ЗВаф^Ьит aber tft eine @abe® o tt ţ* \ UnD batten mir fein @elb Dutïlj bb Arbeiten mit gefunDen ©IteDem »erDienen föni

D nenf

f ( 49 > t

î ( ) t

nu km fi putut cumparâ nemicâ. Toc binele vine delà Dumnezeu.

Tutui. Dar Dumnezeu unele quâ acelea binile noâ prin mislociri, sâu tara de mîslochi ? fi trabue fi hornul fe fâca ceva ?

Petru. Dumnezeu ne da nba binele prin mislociri, sâu prin pricini mislociture, quum sent plbea, fi ftralucirea Sbrelui, iarba, fi bu­catele. Si là âcèftea e de lipfa Straciâniea ho­rnului cea cu Sârguintia, fi cu minte- Ci Du­mnezeu da blâgoslovenie , fi Sânatâ e lâ ftradâ* nie, mâi âles deache Sîntem cu evlâvie.

Se bucurâ Tâtul de Fiul fau cel întiellept. ЕГІ Sarutâ, fi bine êl cuvêntâ pe el. Dumne­zeu ti au dât tie, zise el, multa întîellepciune, iubite Fiule! numài te filèfte, quât poţi, quâ binele , quârel fthii, pururea fe fe latièfca.

Dumnezeu tbte cu întiellepciune , le hâ orânduit, fi le hâ întocmit. El e Dumnezeul Orânduelilor, fi quâ o mâi ântâiâ Pricina tbte le chiverniséfte, quâte hâ făcut, fara de milociri, sâu prin pricini mislociture. Âcelâ, quaruia êi pla­ce orânduèlâîn tbte lucrurile plâce lui Dumnezeu.

Serdcul ăatatoriu.

Cârol Sluje alâ un Domn milei iâra cu evlavie, unde în têmp reu nu tot de âunâ êi mergea

bine. Tatus nici odâta nu mornaea pentru aceia, pre quum fâc mulţi, ci fe âjutâ quum putea, ©vând vedea mulţi Cerfatori, quârii âmblâ înfus fi îngios zicea âdèfeori, catra sine: quâtus de fericit io âfemenlndume cu âceftea! Jo âm co- peris, fi câfa, în tbte zilele mâncări calde, fipât.

nen, fo fonntenwir аиф піфі$ faufen. ШеЗ ©ute fournit von ©ott.

*8ater. ЗШсг gicbt ©ott Ьегдіеіфеп mittel? bar, ober unmittelbar? unb muß ber ШЈепј'ф аиф etwas babeţ) t|)un?

>$eter. ©ott giebt uné' ba$ ©ute. ©îifc felbar, ober Ьигф Ätelurfa^en, wie ţ)ier Sïegen, unb 0otmenfà)ein , ©raé unb (betreibe finb. Unb baju gehöret bie fleißige, unb »erjianbige Arbeit ЬеЗШепГфеппо^тоепьід mit. 2lber©ott giebt ©egen, uno ©еЬефеп щ Arbeit, befon* berê wenn mir fromm finb.

£)a freuete [іф ber “33ater über feinen ш - jlanbtgen 0 o | n . fugte, unb fegnete ф т ©ott ^ai btr, fprad) er, oiel erfenntni§ geges ben, mein 0oţ>nl -£nlf nun, fo oiel bufannft, bafj Ш © uter waé bu wei§t, befannter, unö immer mel,)r auégebreitet werbe.

©ott |>at aüeé тсі&іфдеогЬпеі, unb eilige* rt( >tet» € t Џ ein ©ott ber örbnung, unb regiert, a B bie eife ІІѵГафе, alleé, was er детаф bat, un« mittelbar, ober Ьигф 9JHttelurfacf)cn. ЯВег Die Drbnung in aßen 0аф еп liebt, ber gefaßt ©ott.

©er тх>о\)ЩйІще 'Дѵте.C£arl biente bcţ> einer armen, aber frommen ^ ^еггГф а^, wo eê bei) ber Гфіефіея Seit піфі fteté ooüauf w ar. © о ф murrete er nie* ma№ Oejjwegen, wte »tele finb, fonbern behalf Гіф, fo gut er fonnte. äöenn er Die oielen £>ett* 1er faţ), bie bamalé benungiengen ; fprad> er oft ju (іф feïbfi : „ wie дІйсЁііф bin іф in 33er# діеіфипд mit biefen l ЭФ &аі?е £)аф unb баф/

Р i tag?

t ( 5 0 î

f ( y 2 ) t

Dàr âceflea - -Dreptâcèiâ îm partiea putintea pâ- ne, ce hâve a, eu Cerfatorii, sâu fe facea mislocito- ïiu pentru dênfii, fi le dâ lor Stât bun.

Si ferâcii ânche p o t , fi trabue bre eu ce modru fe faca bine âcelorâ, quârii sînt mai ne âjutoriti de quât dênfih

Hotiul mhhitil.P etru cel mic au furât âdèfeori delà P ă r in ţ i i ,

fi Frâtii fai cigâmigâ dem âncât, fi alte lu­cruri. Qvând mai pe urma lâu gasît în tr’ âcèià Muma sâj lâu fpus Tătâne fau, fi sâu vorbit lâolâlta, quâ âmâr fe pedepsefea pe pruncul acel reu. Quand acuma Petru prea tare plângea , fi vrea fe fe mârttuiesca, ehe el âu luat numai nifcâi cigâmigâ, zise Tâtal cel întiellept : tocmâ pentru âcèià te pedepsefe âsâ âfpru , quâ fe nu te înveţi prin cigamigâ â fura lucruri de mâi mâre p re tiu , fi mâi pe urma fe hâibi â muri în furci.

Pentruche cel ce fura mâi de multe ori nu* mâi quâte un mar , mâi pe urma fura fi b ân i , deache pute închepfe lâ iei.

De âlta ora lucrul cel mâi mic ânche fe nul ièi fara de voia âceluia, â cui èfte*

N u furâ.Diacul leneş, f i reu.

Tprâ odâta un prunc cu numele Petru , quâre nu vrea fe în v è t ia , quâci lâ nemic nu luâ

Sâmâ. Âcelâ odâta cu voiâ nu vreu fe mèrga lâ fcbla. Părinţii trabuea de multe ori fel mâne dinnâpoi lâ fcola, prequum fe mâna un Dobitoc

din-\

tâQlî t i ) warmeé ®ficnr unb cin Q5ctt— Ш ег bie*. fe ' — £)enn t|)cilcte ev fein wcnigeé Q3rob mit benn Söettlernr ober £ргаф bem itte lte fur fie a n , unb gab tf>ncn guten 9îatf).

?Шф $rm e fônnen , unb foden gegen t>ie= jknigen, bie поф ţ)iljbfer ftnbf a l s ftef a u f тап ф егіе і Ш wo£»lfj)dtig fet)n.

Юер ïleine SDieb J s V r Неіие gjcter |)atte oft feinen ^leltern^ unb

@e$)wiftern f le in ig fe iten an <£§maamvunb anbern '© афеп weggenommen. ?ilé ii)n епЬІіф feine B u t t e r barttber an traf, fagete fie e$ bem SSaţer ; unb fie w m ben etné beéwegen, b a é bofe 5?mb j>art џ јцф пдсп . £>a Ş e te rc nun fe^r w einete , unb »orwenben wollte ; er batte ia nur cine Siteiiiigftit weggenommen , fo fagte ber »er# Künftige 9Sater : ff g b e n barutn fîtafe іф Ьіф Ç>art f bam it bu niü)t bei) ^ lein igfeiten lernefb £)inge »on g ru e re m бШ гфе ju flehen r unb епЬІіф am Фаідеп gerben muffejt.

&)enn wer oft nur einen 9lpfel fîteţ>Ur nimmt епЬІіф аи ф ѲеІЬ, wenn er ba^u fommen fann .

e i n anbermal nimm п іф і baê geringfte о ^ ne bie € rlaubni§ befien bem eê gehöret-

£>u foüft піф і flehen £>er паф іа^ іде , unb boshafte 0ф и Ш іаЬ .

ß r $ w ar einmal ein f i im b r mit Ш т е п f e t e t r ber wollte ш ф t le rnen ; weil er au f п і ф ^

5töjtung gab. € r wollte п іф і einmal gern in bie @фи1е ge|)en- 3)ie keltern mußten iÿn im* mer m Оф fcw? in bie Ѳ ф и іе treiben ; wie man

D 3 ein

t c 53 ) t

t ( f4 ) tdinnàpoi. Sufpinà àdèfe ori Părinţii pentru Pe­t r u , fi zicea: Tu blàftàmàte! din thine nu va fi nemicâ. Г п Scbla Profefefforul havea mult bàiu cu p ru n cu l, sàu nu fedea m ulcum , fi tui bura pe ceiàlàki prunci, faunu luà, famà, ceînvatià Гп- vatiatorul. A’ntâiu làu dojenit pe el Profeffo- rul cu bine; Cine folosind àcèftà iàu pedepfit pe el àmàr cu to t fèliul de pedèpsa , quàrea êi facei prea màre durère. Ca el àu remàs pre- quum erà- Pentruàcèià Profeflorul în manie pen­tru iàptele lui cèle- rèle de multe ori ê,i ftrîgà : Petre! în viàtià tà nuti và fi bine. Ce fe în­tâmpla? dupace àu mài crefcut, fi sàu mai în ­tărit p runcul, de nime nu vrea fe afculte, fi nici unii orândueli fe fe fuppuna. Sluji multi D o m n i, ci nici unul nu ifpravi nemicâ cu el. Mâi pe urma fuftui pe D om nu fau, fi gasîndul àcèftà fe àparà pre sîne, fi battu pe Dom nu fau âsà de tà re , quât dintr’ àcèià trabui fe mora. Deàcolea àu vrut fe fuga, ci fu prins, fi bagat în Fèrre. Cei mài m a ri , quà fe fpârie pe ceia- làlti thineri, quàrii erà re i , facura fei sdrobèfca to te bfele de v i u , fi pe el fel omora 5 iära tru- pui lui fel puna pe rota, unde lau mancat Corbii.

Deache nu âr fi facut h o m d àceftà în thi- nerètiele sàle àtâtâ fuparàre Părinţilor, fi Гпѵа- tiatorilor fai, nàr fi fuspinàt àtâtà pentru den» ful, nici làr fi blaftamàt. Isau întêm plàt, ce iàu foft prorocit Părinţii г fi rnvatiatorii Гаі. Che

cin Sbier so i’ fM) fyer fvcibt* feuf&eten bit Leitern oft «ber R etenir unb fagten: n & w bofe? ftinb! ait* bie wirb nid)të @ utes. 3 J Ь е г 0 ф и 1 е Џ Ш ber © фиШ еійег leme ш т mit bem ff naben. ^ntweber er fag ntd)t ţt»Ur unb fcinberte b i t anbern Ätnbcr; ober er gab п Ш Я ф т п д , unb w a r n t e t aufmcrffam «uţ b a ê , w a ë bec © ф и ітеіігег lebrete. W c et* mafynte in bev © ф и іт е ф е г m it aüec ^ u t e , alö aber baé nid)t £ a if ; jb firafete er tçn ç o jt mit allerlei) ©trafen^ bte feijr wel? tljatetb Cr blieb aber, rate er war. t a r i e r benn ber 0 a ) u u meifter oft im Unwillen über feine b o f e n p tr e u é e : r , f e t e r ! bir wirb eê bei« Lebtag mqjtraopi q eb en ! di w a $ де|фаІ), a lê b e r Sïnab alter unb ftdvfer w arb , ba wollte er niemanben деђогфеп unb Гіф feiner O rbnung unterwerfen, e r biene* t t be» vielen Herren, aber feiner tonnte mit tçm fertig werben. <2пМіф bejïa^ï er feinen «perrn; unb ba ihn biefer babei ertappete : fo weçrete er f t i , unb Гфіид feinen Ferrit fo b a r t , b a | er Saran fterben mußte. & wollte baoon aber er warb ergriffen unb gefangen gejeßet. Ш Dbrigfeit ließ ibm anbern bofen 23ubenШ © üreefen alle ©lieber bepm lebenbtgen ш Ь е lerichlagen, unb \ Џ tobten; feinen Sforper aber auf ba$ 9tab legen r wo х Џ bte Üîaben fvaffetu

£ a t t e biefer ШіепГф піфі in ber ^ugenb feinen Lettern, unb «ebrern fo »tel oerbrug ge* macht, fo batten fie nicŞt uber ф п gefeufjt, unb tbn oerwunfd[)et. € $ traf bet) tf)tn ет ^ w a$ k e ltern , unb Sebrer » о ф г fageten. л ) с т ѣ

P 4

t ( и ) t

t ( Ч € ) t

nu fau aies nemicà din e l ; nu iàu foft bine în tb ta viktik lu i , fi âu hkvut un sfârfit reu.

D i a c u l b u n ,

Tntr’ âcelks Sàt era kl Diaç de Părinţii mifei, numele lui Ckrol. Âcëftk mergea bucuros

la Scbla. Qvând erâ în Scbla, kfcultk eu dea- dinful, fi âfkra de Scbla ikras gândea Ckrol de binele, pe qukre âl intiellège în Scbla învatik- fe. Cârol fpre to t binele bucuros Ге pleca, fi fe kratk Somnoros , néêngaduitoriu , sau fara de voie , deache ise da vro invatiatura , sku deache êl dojenea pentru vro fmintèla pruncè- fca, fii îndrepta.

Qvât creftea cu vrâfta СкгоГ, atâta fe filea fpre acelea, qukres plăcute, defolos, fi bune. Fiefte qukre , fi mâi vîrtos Părin ţii, fi Гпѵа- tiktorii fai fe bucura de ace ia , fi Părinţii acu­ma în tr’ azècelea knn putea fe puna pe Ckrol la Slujba sa cea de Casa, <i quâte ceva a în- credintik lui. Dupace âu crefcut Carol, fi sau făcut àtâtà de tare, quât acu m a , putea lk klti hbmeni S luji, cu greu sku defpartit de Părinţii, fi In v ad a to r i i fai. Le multiamea lor cu lacra- mi pentru Skrguintia cea credinciosa, quarea o hkvusèfe pentru el, fi lauda binele cel m ult, qukrel hkvu şefe delk iei. Jara iei lauda Sâr- guintik lu i , fi âfcultarea, bine el cuvân ta , fii Săruta pe el. I*nvatiatoriul lui ku mki vorbit ânche ceva pe urma cu e l , fi iau feris cuvinte­le kcèftek fprea aducere aminte ;

war ni<fyt$ guteé aué if)m ; eg gteng ф т Jcin ücbtag ni i;t т Џ ; unb er nabmein Гфіефге^ Ænb.

£ ) a ê g u e e © ф и Ш п Ь *

3n eben biefcn S o r fe war ein anbereS @фиІ* finb K>0ii armen altern , R am ené Starl. (£t

gieng 9cm jur Гфиіе ; wenn er in Der 0 фи1е war, ţ)orete er гефе aufmerffam JU/ unt) aufier î>çr 0 ф и1е Ьаф{е Яагі wieber a» baê ® utc, w aê er in ber е ф и і е »crjicţ)en gelernet batte, iî arl lieft ј!ф аиф ju спт ©uten wtüig leu* hvir unb besagte |1ф піфі }~фІ$тід, tro^îvjr ot>eţ unwillig, wenn ф т eine ^еђге gefaget, ober wenn er wegen eineê ІіпЬіГфсп y>et)lecê gefabelt, unb Јигефг gewiefen warb

3e mebr 5îarl nun am 5Jlter ^unabm, je mebr nahm er аиф џ\ an bem, was gefällig, пи^ііф, unb gut if i ^in jeöer unb юотат* Ііф feine keltern, unb l'esterfreucrcnfid) bat* über, unb bie Vieltem fonnten ftarln im i°ten ja^re fфDn ifi ibrer ‘Dau^altung деЬгаифеп, unb t|>m ЖапфеЗ amoertrauen. Т5 ?агІпип grc§, unb fîarf genug geworben war, um bet anbern Leuten şu bienen, ba war fein ŞJbjcţiieD »on feinen Leitern, unb 1'eifern гсфі rû renb* &;r banfete фпеп für il)te 0o igfalt, unb Xrcue* mit £t>tanen, unb lûbm tc baë »tele @ute, wa$ er 00n фпеп batte- ' 0 ie aber rahmten feinen $!etè, unb föeborfam, jegueten, unb fügten фп. 0cm ^фгег Гргаф поф jule^t тапфеё mit фпу unb ГфпеЬ ф т biefe üScrte ,ura Sinbenfen auf :

Q5lci&

t ( <1 r ) t

t ( Ç8 ) t

Fii cu evlavie , fi fa bine , pentruche lâ ■unii quâ âceftea fie bine pe urma.

Âcèftâ o făgădui C âro l, ehe o vâ face, fi sâu fi tinut de lagadâs Pentruche Cârol, quâ un hom de plin au remâs pururea credincios, pururea sâu fiiit â mâna înnâ in te , ce erâ fpre âdeverât Folosul Domnului sau, fi erâ din zi în zi mâi îndâm ânât, fi mâi Intiellept. Si bine iâu fi mers. Pentruche repede âu ftrabatut lâ Domnimile cèle .mâi bune , q u â re , quât auzea de dênful, vrea (el hâiba în Slujbâ sâ, quaci fi ele bucurofe vrea fe hâiba Slugi bime. Si âsâ fù fi bine plathit, fi âdunândufi el prin ftrîn- gere pîâta sâ, nu dupa multa vr'eme âu âgiuns de âu mâncat înfus âsâ pane. Pentruche dupace âr fi slujit deftul', sâu cumparât un Jefeguriu, fi âu trait îndeftulât. Si âsâ sâu împlut lui bi­ne cuvêntârea Prinţilor, fi â rnvâtiaţorilor fai în modru de â o ved e , fi vrênd cineva fe â- duca înnâinte vro viâtia fcrîcita , aducea â lui Cârol âceftui bun.

Fethisora ferâca, quârea fe hranea cu ţi­nutul pruncilor lâ homeni S tre in i, fedea,

fi plângea. O întrebă Stepânâ Cafii: Pentruce plângi tu ? dora âi lipfa de ceva? Âhî zise Fethisorâ, deache gândesc ce vâ fi din m in e , trabue fe plâng! Alţi prunci fe duc lâ Scbla, fi învâtia mult bine , fi io crefc quâ iârbâ rea. N u âm nemic fe platefc lâ Scbla , pentruchc Sîujefc, femi câfth g p ânea , fi âsâ remân nern- vatiâta. Cine me vâ luâ pe mine în Slujba,

D aicutiâ Seraça.

dea-

ZSUib fromm , unb tbu геф^ benn folgen

wirb <$ julc^t gut дфеп-£>iefeé »егдегаф Si агі &u tj)un, unb et pieu

eé and). £>enn ta r i Ыісб аіз cm »оШ| er* юйфГегіег ÇDienfd) fïetê treu, Гпфіе М * * * tt maţ) cu S»u|cn fenice *Ö-nfi)aft j« befördern, unö matb immer geriefter, unb oerftanbtge. Unb nun gieng e$ tţ>m аифтођК ^ nn cr І T ' tc balb bte befcen ^eivjcfjaftcn, теіфе, fo’ balb fie »en ibm borctcn, фп tn ifcrem btcjle bobi» m o to , Wctl fie аиф immer gern bte beton ©icnjtbeten &u fra&en тшјфеп. £ *® вгЛ»Ј оиф gut belohnet morben, unb ba er fj-tn|n Ьигф ©parfariifeit jufammen |)tclt, fo “am_ balb in ben 0tanb fein eigenes Q3rob џ ejţetu Senn al$ er lang genug gebienet pattef tauT«* tc er № ein fleineé ©ut, unb l e b e t e »ergnugt. Unb aufbkft m mar ber @egen ferner Шеи tern, unb £еђгег an tbnt ^фібаг erfüllt, un mer cin дйШіфеё îeben БеГфгеіЬсп molite, ber e rrie te »ott biefetn guten Sfarl.

ÎDae arme В-іпЬегтадЬфеп.ßrin armei Ш дьфеп, bai bet) fremben Leuten ^ bie ftnber marten mufête, fafb unb mewte. ©a fragte bie grau im *£>aufe : „ üßarum metnjt b u ,,, fcfjlt bir etwa©? „ аф ! fagtebaé ЗЙадЬ* фсп, п wenn іф bar an gebenfe , mai ané mţr werben mirb r bann rnujj іф wof>l meinen l ®te anbem Stinbem деђеп bie Ьфиіе, unb lernen »ici gutei, unb іф'тафГс auf mie Unfraut. ЗФ felbji 1)йЫ піф« um bai ©фиідсіь *и be llen ; benn іф mu§ umi ОЗгођ bienen, unb bleibe alfo

im*'

t ( 49 ) t

f ( бо ) ?

deache va âflâ hbmeni mai învatiâti. Bucurb* fa âs lucrà nbp tea , numâi deache âs putea âm» blà lâ Scbla, fi â învatia cevâ. Ise fâcu mila Stepânii Cafii, fi gândi întru sîne : Me voi în­dură fpre Fethisbrâ âcèfta Seràca. Dumnezeu vrea, quâ fene fie mila de cei Serâci, fi â în* vatia pre cineva ia bine e cea mâi mare fkpta bunâ, quâre ise pote lui face. De âcèiâ vrè- me dênsâ trimise pe âcea prunca Serâca în tbte Septamânile vro quâtevâ ciksuri lâ Scbla , fi quât ïnvatia .mai mult bine Feth isbrâ , eu âtâtâ mâi credincios, fi mai eu Sârguintia lucrâ.

Sluga rca..J oânn erâ crefcut de Parinti blâftamâti , fi în

thinerètiele sâle fe dusèfe lâ un D om n deo viâiia perdura, quâre de aie sâlg. nu bagâ Sâma. Si âci fe facu el ca totul nêmfrênât.

Nbptea zecea in Crifjna , zi vâ dormea în câmp lâ plug , sâu unde erâ Singur. Vitele le prea battea, fl le prea m ânâ, d;n Orâs to t de âunâ vinea beat; fi quum erâ de încălzite, fi o- ftenite vitele, âsâ sâu le legâ la Efele, sâu le mânâ lâ âpa. Jugul lui erâ to t de câi Şchio­pi , fi o rb i , fi Domnu fau pentru nêmfrênârea lui în feurta vrème perdu to t jugul de Câi. Mâi pe urma âu murit el mifel, Serâc, fi de nime jalit.

Lènea, necredintiâ, fi nêmfrênârea Slujito­rilor fâce mâre pâguba, fi lipfefte pre iei de

bla-

'imgefcţjtcft. 3ßcr wirb шіф in Dienft nehmen wollen , шепп er gefçfyiÉtere £eute beforamen fannî ЭФ wollte gern Die 9îad;t arbeiten, wenn іф nur in £>ic ©фиіе geben, unb was lernen bürfte ! rr Da warb t>ie $rau gerügt, unb Ьаф* te : „ Згф-шіЯ гаіф biefes armen ФіадЬфепё er# barmen. 0ott will, baf? loir ©Meißen mit ben Ernten ^абеп follen, unb jernanb, waS ©uteS lernen la|]en, i# bie größte ÜBo^lt^at, bie man ij)m erdigen fann. ©e fd>tcfte von ber Seit <*n baS arme Siinb alle «Шофеп etliche ©tunben in bie ©фиіе, unb je пкђг gutes baS ШсадЬфеп lernte, je treuer unb fleißiger arbeitete eS.

©er bofe &пефг.C\anS war »on (фіефіеп Leitern erlogen, unb V fam in ber ^ugenb &u einem Ійоегііфеп $ e r r n , ber auf baS feinige шф-t афШпд gab. D a . warb er benn »otfenr>S ІіеЬегИф.

D e s 9?acl>tS lag er іш ÜBirtStjaufe, unb beS %agcS fd>lief er auf bem g^be beţ) bem Şjîu* ge, ober wo ev fonfi allein war. D a s 23iei) über# trieb unb überjagte er; a u è ber © ta b f fam et (letS betrunfen; unb fo wann als baS ^Bieb bann w a r, fo warm braute er eS аиф entweoer an bie Jirippe, ober inS üßaifer. ©ein 0efpann beflanb аиф fïets aus lahmen, unb blinben ‘£>fcr* ben; unb fein £ e rr oerloijr Ьигф feine ФЫгІіф* feit in furier Seit bas ganje ©cfpann f-ferbe. €пЫіф fïarb er felbfl, elenb , a rm , unb »Ott 9?iemanben beklagt

3?acJ)la§igfeit, Untreue, unb £überli$feit bcS 0е|шЬС4І юсшгГафі großen ©djaben, unb

bringt

te*-.)'?

4* ( <*0 tblagosloveniea lui Dumnezeu , fi de drkgoftea hbmenilor.

S t r e i n i .

Un hom eu -Muièrea sk, qukrii eîk tipkti à* fâra din Tiara sk de ho meni re i , într’ o iar­

na grea veniră în tr5 un Satutiu. Spufera Mvl- timii nevoia sa adeveikt, fi cu krgumenturi, fii rùgara quk fe pbta lacul lk dênfii. Гп Satul âce- fta era homeni bun i, primitori de ftreini, drep- tkcèik pe amêndoi ftreini cu drkgofte iku primit. Le au dat loc de Ckfa, fi iku ajutat în tru lip- fele sale.

Vedeţi Pruncilor ! quum refplatfefte D u­mnezeu primirea de Streini. Streini aceftea pentru multiamita ku învatiat pe hbmenii Sktu- iui multe lucruri nuoa , fi de folos, fi fèliu de fèliu de Unelte prin quare lucrarea pamêntului là dênfii mki bine au m e rs , de quât mki ântâin Atâta iku făcut de vefthiti cu ierburile de tinut v ite , quât au pu tu t baga tinutul Vitelor. Si âsa Satinii sau prea îmbogatit

Frânge pânea ta Seracului, fi pre cei mifei primèftei în casa tk.

N u ti uita k fi primitoriu de ftreini. Pen- truche mulţi prin o buna vointia quk kcèfta sau făcut prea fericiţi.

Lucratorii.

Pepelea erà lucratoriu m ole, fi lènes. Nici un hom nu vrea fel hkiba 1a lucru; pen­

truche împedeca pe ceialalti ; fi de fi vrea cine»vâ

t С б з ) f

bringt um ben © egen © otteér unb um bie ïiebe Der ШЈепГфсп/

Die gremben.ß rin Ш м г unb feine grau, bie aué il>rem Ш * ^ tertanbe Ьшф bcfe £cute vertrieben waren* famen im garten SSmter in ein fleineê ^jorf. 0 i e flelleteu bei* ©cmeinbe i|)re 9?оф аи^іфк tig unb Ьегседііф *>0 Гг uub batten um bie Sr« laubnif* bcç фпеп ju wohnen. 3 » biefem *bor* fe waren gute gajifreie îeu te; baber würben bie beiben Şremben НеЬгеіф aufgenommen. Ф іа іт іс в ifjnen eine © te ile $ur 428of)mmg an ? unb x>er forgete fie mit ben notbtgjlen Q5eburfmffen.

©ef)et ШпЬеі> wie ^o tt biefe (ÿafïfrei^eit beîobnete. £)iefe 8«mben lehrten aus £>anf* barfeit bie £eute im £>orfe »iel neue, unb nu|* Ііфе ©ingcrunb serfümbene £anbgriffe, wo» Ьигф-фг erbau beffcr »on ftatten gtei% alö »oriper. ©ie тафгеп jte mit $utter£rautern begannt t fo , ba§ fie bie ©taûfûttermig ein# fuhren konnten- Unb auf biefe 2Beife würben bie Petite im £>orfe feţ)r wo^abenb.

£3гіф bem hungrigen bein SÖirob ; unb bie im 0 g i b e ftnbf fuţ)re in bein -£)au3.

© a j ifm ju fet>nr »ergebet піф(. D en n ^іапф ег Џ um feiner guten $ lb }^ t ЯВійеп ba* burcb fe|>r д І іШ іф geworben.

ÎDic Caßl<SI?neir,

( T y r £адШ )пег Sragemann war п а ф іа ^ ід л т ь ^ faul. 3ur Arbeit т о ф іе ф п fein ШіепГф !>a&cn r benn er Huberte nur bie enbern ; unb

wer

t C 6-4 ) t

va fei lucre trabuea eu âdeverât, fè puna pe cinevà fei ièie sâmâ.

Si pentruche da n r i lui nime bucuros luçru , biara de lipfa , quand nu putea havea altul, Pe­pelea puţin dobândea, nemic nufi câfthigâ, pu­rurea Slabea, fi lucrarea din zi in zi êi erâ mâi âmâra. Pentru âcèiâ mâi pe urma fe facu fara de voie, nebun, p izm uitoriu , fi (vaditoriu cu toti. Cu borèsâ sâ, quârea împreuna cu prun­cii pentru lènea lui de multe ori nu hâvea pa­n e , hâvea o Căsătorie prea nepâcinica, fi ife vedea Seraciea, fi lipsa. Ociâta venind el sèrâ à Casa delà lucru , ie ponoslui împotrivâ unui lucratoriu mâi hârnic d e -quât dênful, fi zise: Serâcii de noi lucratori! noa ne merge tocmâ reu! Bâ, refpunfe altul, numâi celor lènefi dintra noi le mèrge. Qvâre vrea fe lucre , fi p o te , nui lipsèfte nem icâ , fara numâi ce e în trecatoriu , fi fara de ce pöte fi.

Seraciea e Sotiâ leneviei.

Plugar iul Iun,

Gâfpâr prin lucrârea pamêntului fe îmbogăţi, fi âcèftâ âsâ sâu întêmplât. El hâvea nu­

mâi pamêntul fau , în Mâiu ârâ ogorul fau cu mâre Sârguintia, fi âsâ de âfund , quât erâ de lipsa. Pe Sëcetâ dupa, opt zile êl grapa neted, fi c u r â t , fi to t gozul êl feotea. Юира patru Septamâni în Junie êl gunoiâ,- fii întorcea. Гп

Sfar-

юег bcttn Ьоф »on iţim Arbeit getban ţabett rccüte Oer muf?te gewif? аиф jemanben bei if)m |ur Şlufftdjt (teilen.

аза ibm nun feiner gern гедё j u »erbtenen gab , ai*§cr tm wem* fein anberer jit|)G&en 11' ar ; fo »erbienete Svagemann <шф m * mg t btmte #ф піфіз џ ©uten tbun , fam im* ma* nte^r, unb tne§r »on Straften, unb Oie 31r* b ä i ioövd ij>m »om £age џ Sage faurer. & a < > » o n würbe er nun оіѵф епЬІіф осгЬп^ііф, mur# гі|'ф, пеіьі[ф, unb |<шОД gegen jkbcrmaiuu soitt feiner & ra u , bie mit ben A m b e r n , feiner g a u k |eit шедеп, oft fein ШгоЬ {jatte, fuljrete er bie unjufricbenfte St)e, unb man fat;i^m baë €ïent> unb ben Шіапдеі an. <$ш{Ь aïë fie $(benb£ »on 'ocr Arbeit паф £aufe діепдеп ,f l a g e f e er gemeţi einen anbern ţuij?tgen $ag!6ţ)ncr unb |ргаф : , r SÉBir arme ^ а д іф іе г ! uné ge^et.e^ гефг übel! r r 9 ? е т , , antwortete ber anbere, rr nur ben faulen unter шгё ge^t e£ fфleфt. ЗВег arbeiten wißr ur.b farm, benn mangelt n i e m a l s baé r îoaë überjiti§tg r unb alfo entbebrlid) tjï.

Şlrmutb tft ein (é)efdl;rt ber g a u la it

t C 65 ) f

CJafpar tourbe Ьигф ben Wcferbau (іфг wcftflja* benb, unb baé gieng fo џ\ ’> €r batte feine

cfer allein ; in SDîap pjïûgete er feine ОЗгафе fd ;r forgfaltig, unb fo tiefatë eé пп|Нф war. Q5ci troefnem SÉBetter афі Sage пафЬег едде* te er |îe fla r, unb rein, unb Ьгафіе alïeê Un* freut j)eraw$. îBtev ЙВофеп пйф&еѵ tm Эипті

Е

t i - 6 6 ) f

sfârfitul lux Julie êl ârâ iâras, fi întru începe­rea lui Septemvrie cu brèzde mâi mici là Se- menatura. Secara de Semenât o luâ din tierri nafi pose, unde Secârâ Stătuse în pamentul cel de nuou â r â t , fi platea bucuros Lădoiul cu doi Tâleri mâi Scump. r n gunoire prea mult punea -, fi Jârnâ punea gunoiul de cal, de Vâcca, fi de to t feliul de gunoiu din Curte în tr’ o gra- m âda , fi meftecâ fo i, trafthie, fi ogrinji, fi de- ache trabuea fe gunoièza pamênt naiïpos, fi lut dedemult de cup to re , pareti de lu t , fi alte da- râbe de Olâte vechi. Si to t âkreilea ànn êfi gunoià pamêntul. Si în pamêntul âcèftâ fe fa- cea de zèce ori mâi multe bucâte. Vitele sâie erâ în Stât bun. Gunoiul nul tragea lâ uluia prin trageri fara de folos. Si pentruâcèiâ Vicele lui biruea to ta m unca, fi tatus remânea întregi, fi traiâ mult. Femèiâ sâ erâ eu Sârguintia fi m camp fi a câsa, nu prapadea nem ic , fii erâ lui credinciosa. Pruncii fi iâu crescut cu evla­vie , fi cu lu c ru , dreptâcèiâ fe putea încredindâ lor. Si asa sâu îmbogăţit Gâfpâr.

Câmpurile, quâre ni le daruèfte D u m n ezeu , pe âcèlea fi blâgoslovèfte.

Deache leom ogorîcu Sârguintia mâre^ Sile vom mai lucrâ cu grija mâi târe ,Dâr om hâvea m âre , fi nu ne vâ fi r e u ,

Mâcârche ne èfte lucrul nba cam greu, V edeţi voi, ehe Gâfpâr âcèftâ o fthiù,Si pentruâcèiâ fâeeti pre quum faeù»

füfjrete ér ÇDïtjl batauf itnt» p p g e te if)» unter. Am ên b é b e l Згиііиё pflugete et* abermatë ; unb im Anfänge beé ©eptemberë in (ф т а іеп gm * феп |u t © a a t . Æ>en © aa tto g en nat)m er 1001t *£>a»bldnber» 1 too im neu aufgetijfenen A cfeï Otoggen geffanben i w , lutfe be§aţ>ltc ben 9)Jut| gern jme^ Sattlet îhau'er. A uf inn iger | ie l t et jepr ш і ; uhb im üSinteï. brachte er Şfcrbmijfy Ші£>ті$, tinb alle Arten Pon SDîijt aU3 bem JDofe in einem Raufen/ unb %blàîtet> © ф і і^ unb © ta ê to r f оа$»і|*феп ; unt» wenn ev ©anbadfel’ |u btinge»; аиф altert i'elmert роп Q5adofenr lennroanöen, ober aiten föebduben. Unb alle Ь Щ 3ai)r шаг fein Acfer Ь и гф детіііе і. A uf bietet» Aofec bauete er aber аиф т е ђ г , a ïê baë §c|>nté Sv orn» feein І8 іф mar im ш р іф е » ©tanbe* £)е» SSîijï t>érf$leppcte er п іф і auf ber ©traffe Ьигф unnôtbige біфгеп. palper fonrtte aud) fein Шіе|і alle Acbfarbeit bejlreitenrim b bliee ђоф munter -r unb bauerte lang; © ein e g ra » m t im $ a u fe , unb gelbe fleißig, Ьгафіе п іф іб Ьигф^ unb ţîanb tţ)m treulid) bet» © e in e Stift* ber е а д er jur grom m igfeit, unb Arbeit, ba= £er fonnte er рф auf fie oeriâffért* Unb fo i|t ifafpar геіф geœotbe».

Ю к gelber um unê |ef w leif) Ш @ott jutü© egen t

Ш5епіі Ш mit fïugè» gleiß, unb ©orgfali_ if)ter Pregeţi*

£>er Arbeit £ођ» tfl groß, iß діеіф bie %Ьг\іfcfjtoer

^ e | f , Sfafpat* ю»Ці*Ьа& Ù jïtebt l ü f t mЙШ I r l

f ( «7 ) t

t C 68 ) t

Hornul blând.

Lui Joânn m tr’ încépere , quând sàu facut Jude, fi quând au început â tinè rându l,

fi dreptatea în S a t , âdèfe ori toti ife Sculâ îm­potriva, fi toti êl purtâ reu cu cuvinte grêle. Jâra el nui Suduia pe iei înnâpoi, ci Ie zicea : Homenilor ! pentruce vorbiţi împotriva mea ? Jo în tbte cere binele voftru. Fara de orân- dueli nici un Sât nu pbte fi fericit. Cu vréme veti vedè acèftâ mai bine , fi miti multiami.

N u întorceti reu pentru re u , cil fufferiti cu blândètie, deache pathimiti pentru vrun bi­ne; âsâ veveti âfemenâ Mântuitoriului voftru celui b lând, lui Ifus Chriftos.

èftea cea rea â homenilor din Satul reu efifbîn to te tinuturile de prin pregiur. Si cu-

adeverat era fi re i, pentruche iei muta pe furiş Semnele în Hotar â D om nilor, f i 'à vecinilor fai, fi unde ajungea pamênturile sale cèle arato­re în vrun fes nelucrât, sau în vro pafune, în to t annul rumpea cu plugul quâte un P è te c , fi vrea cu o nedreptate quâ acèftâ âfi îm mari pa- menturile cu pâgubâ âcelorâ , â quarorâ era partile cèle mâi mâii,

Vitele sâle de multe ori le paftea în tiar- rina, sâu în tr ’ âlte locuri oprite ; deache fthiea, ehe nu erâ nici o pâza, sâu le lasâ, de fe ducea fara Paftoriu în pâguba. Deache trabuea fe dea ceva bucate, sâu disma, înfalâ pe quâre putea. Pe pruncii fai nu cheltuia nemicâ, ni­ci êi învatia- Jâra iei înfufi, quât pu tea , mâi

Proflhii rei.

rar

îDcr ©amftmtttÏHQe»fo^né warb im Anfänge, atè et 3ït$tcr ge«

roorben rcat, unb auf ötbnung, unb Уіефі im Jjorfe џ galten anfteng, oft »on t ben barn augefeinbet, unb mit cmpfmbUd)en 3xebett gefcholteu. Шег er fäalt nid)t weber, fonbem fprad) : ,, ^bf teilte, warum fd)eltet фг auf п и ф . ЗФ і'ифе ia euer atter Q3cfjteö- 0|)ne Orbnung fann fein 4)orf glttd?lirf) fet)n. SWit bei’ s>ett wer# bet ibr ba$ beffer einfe|)en unb nur baiuen. r r

Vergeltet nid)t Q3ofeö mit Q3ofem, fonbem traget eê fanftmütf)igr wenn \Џ um etmaë <5>u* teé wiJen leibet; fo werbet i£)t eurem janitmu* tbigen ^eilanbe ^ rijïo аІ;Шіф.

©le bofen Ößuctn.T V e da u e rn џ х ^ofenborf waren in bet gan*

jen©egenb im ubeljten Ш Щ Oberesïw a * reu аиф redjt bofe £eute ; bennJie wrruaeten |)etmlid) bie ©rangen фгег ^егИфа , unb tpret У?а i)6arn; unb wo ibr 2Icferjlui an. etne ^etber ober In g e r t r a f , ba pflüget en fie alle ј Ф * * * waé a b , unb moüten auf Гоіфе иидегефіе ißet* je фгеп liefet £um ©фаЬеп berer r &enen bas ubnge gehörete, oermelDten.

ђ Џ <8іф pteten fie oft m Ѳфопипдеп, ober a u f anbern verbotenen ^la^en i wenn ţie wußten, ba§ feine 5 fu f|^ t war, ober Uepen es ohne Wirten in ©фаЬеп taufen. ® enn Ite et# » a S j u geben Ratten an f o r n , ober rfebentr pan# betrogen fte, wo fte fonnten. tbre wenbetm fie unb gôtmeten ijjnen ntm

E л eltt#

t ( 69 ) t

t C 7 0 ) frâr fe ducea la Besèrica , quârea Singura erâ locul âcelâ, în quâre iei ânche mâi putea auzi. cevâ bine. Çi cu cercarea àcèftâ de bunuri cu nedrep ta te , tatus âu remàs iei Serâci, fi nau mers là nemicâ, fi pre quum sâu zi s fura intu­te tinuturile de prin pregiur nebagâti în sama.

Qvàre muta Semnele Hotarelor 5 e pricind â multor reutati.

N u pochţhi cs nu e âltau,Fâceti dreptate, fi lasati ne dreptatea, F erj-s

ţruche ţbta nedreptatea e peccât,Numai aceia, quârii iubefe dreptatea, poţ

fi în viatià âcèftâ hodigniţi,- fi nqroçofi, fi du­pa morte fericiţi.

Primitor iul de Furi.

Primitoriul de Furi el ţnfus, nu furâ, dâra Fu-, rii fe âdunâ là dênful, fi fiind ehe el vinde^

Bere, âu ftrîcât mult la denful din banii, quâ­rii culesele din vinderea lucrurilor çelor furate { fi xnfu Primitoriul ânche vindea lucruri furate, în locul Lotrilor : Mâi pe urma fu prinsa Cètâ Lotrilor, fi Primitoriul lor dat âfârra, quâre tocma quâ iei sâu pedepfi.

Deache nu âr fi Primitori de furi, nici Furi nu âr fi.

ôvâre vède pe cineva furând nu fe rufi ne âldâ âfara.

Qvârefthie, ehe ce cum părăy e de furat, acela fe lâce âjutatoriu Furului,

Hornul

einmal ben © ф и іи п іе г г іф і @ ie felbţi aber fa* men fo feiten, a lé т б д і іф in bie Шгфе, ben ein# jigen £>rt, roe (te Ьоф поф etraaê © uteé Ratten ijoren fônncn. 2lber bet) ûüem bie|em ^ га ф іеп паф ии геф іет @ute biteben fie ьоф bettelarm, tino famen auf feinen grünen Sroeig, unb waren wie fd)on gejagt if t , tn ber ganzen ©egenb осгаф іе^ „ ,

aBer ©rdnjen oerrü cft, tfl Urfaфe <w »idem %3ofen. ' ■ ,

î^ eg e^ e t п іф ( , m a t еиф ni<%t gehöret. $гаф іе£ паф Эіеф($ unb la j fe ta b 0 0 m

t in r e n t , £)enn jebeé Цпгеф( ijï 0 u n b e ., 9?ur Diejenigen, bie © e t ^ t i g f e i Heben r

fonnen ţ>tec tn bteferà £eben rnţ>igf unb дІисШф, pnb паф bem Sobe feltg feţ)n.

D er Replet.fse|)lem ann fţa|>î felber п іф ^ aber bie £>ie&e

famen bei tpm jufammen; unb » e i l et Q3ter f;l;cnt!etc, fo © e r s t e n fie bei ф т ©iel auê bem S e t ’Faufe beé ©efbi)lenen gelofeteê @ elb; аиф ©erfaufete «pe^lemann felbft für bie © ieb e baé @е||ођ1епе. €пЫ іф war bie SDiebêbattbe ge* fangen , unb £e|)iem ann 1001t фпеп angegeben, ber bann mit t^next іид іе іф gejîrafet warb.

Ш г е fein £еђ1ег* fo ш4ге аиф tem ©fehler. . r _

‘•Ser flet)leu fte^t r ши§ ^ф т ф £ fфeueu, cê ащидеЬеп. ^

5Ber ba w eijj, ba§ er etrcaê ©eţtoşlenes la u fe t , ber ifl ein ©eţ)ilf hec£)iebe»

t ( 71 ) t

E 4

t ( 72 ) t

Homnl Fatiârnic.yhcorghie Slujea la un Domn, qaâre hâvea âîte ' lucruri de d face , f i quâre mimai qudte oddia,

f i nu în tbte Cidfurile putea lud sdrnd dupa hàmenii fa i. Cidfurile dcèla file tnfemnà Gheorghie. Q ydnâ fihiea ehe vd veni Domnu fan, atunci lucra pe mor­te. Dache fe ducea Domnu f a i t , h sâ h e ru l , f i

făcea nifte lucruri de nemied. I~n Beserica fe fa - cea d f i cu evlavie, Sufpind, f i plângea. J a r d pe dfeuns tote lucrurile ne caviofc le facea. Domnu fau Iau tinut îndelunga vreme Sluga Credinciofa ; pentruche Gheçrghie âdese uri vorbea cu denfvl defpre âceiâ, ehe e cu nedreptate d f i leneş, f i ne credincios, f i fe ponosluid defpre ceiâlâti, de quâte ori trabnea el se pathimlfca delà den/ii pen­tru credintia fa. Ci odinedra fa ra de v'e/le el âftâ pe el Domnu fau într un fu r t prea mare, f i du* pace dr f i fo fi p rin s , tote faptele lui cele vie sâu defeoperit, f i fu pedepßt ţi:

Fatiarnicul e cel mâi de rufine Facatorm de reu pentruche nu nmnâi pe homeni ; ci f i pe Dumne-

. zeu vrea fe însdie. Oi nu ve înfaldtţ} Dumnezeu щі fe lâfa pe fine â f i de ris.

Paftoriul,Jfntr o dimineţi a frumofa tm Paßoritt vezii vit'ele sale pafeind înndintea sâ. A tunci fe flîrnira în anima h i gânduri, f i cugete cu evlavie Dumne­zeule zise el întru fin e , Dumnezeule/ tu eßhi ma■* f i t y f i prea îndurat , qitâtus de frumbfe tote x

quâ-

\ .

SDer ^еифіег.©ïauô biente bei einem ^еггп , ber anbere ©e*

fcfyâfte batte, unb bec nue zuweilen, mtb ліфг alle 0 tunben паф feinen Leuten fe^enfonn# te. ©iefe Ctmiben merfe e |1ф flaué. ÜBanu et’ nun wußte , baf? fein *£>err fommen wurbe, bann arbeitete er, aïs wenn er рф $oöt arbeg ten woüte. ШЗаг Der *£>err weggegangen fo lte|? er bic Arbeit liegen, unb tbat unnu^e/Dinge. 3 n ber. іТігфе ftcliete er Гіф fromm an? feufoeter unb weinte. 515er |>еіт1іф übte cv bie ІцЬегІіф? ften 0 treid)e aué. ©ein -perr ^ielt if)n lang fur einen treuen ^Diener; benn $flaué дегаф oft mit ф т baüon, bafj её unrecht fei) faul, unb untreu &u fcpn, unb flagete über bie ?lnbern, ţotc oiet er wegen feiner c£veue 001t фпеп leiben müfte, ëmfï aber betraf if)n fein $err unmv, fe^enê über einem wütigen ©ie6ftaţ>le, unb afg er gefangen gefegt warb , ba famen ade fei# ne bofen @treiclje an ben $ag. € r warb bop* pelt aejtrafet. , e

©n ^сифіег if! ber ГфаЬІіфре Q$o wt< £ţ benn егтШ піфі allein ®іеі^феп, fonberu аиф <35ote betrügen. 5lber irret еиф n ià ) t , ©ott ïdj]t ftef) піфг fpotten.

©er0fn einem fcçonen borgen fa|) ein |>irt fein ^ Sseb »or Гіф weiben, £)a entlauben in feinem ©emütl)e fromme ©ebanfen/ unb sBor fa|e. „ ©ott! fpraф er bei Щ , „ ©ott! Щ Ы\\ Іеггііф unb febr gnabig ! wie fd&on Џ alles,

waö

t C 73 ) f

!t ( 74 ) ?

fuàte m facut ! quâtus de ferici io, che te pot lâu- dâ\ J o sînt aici numai Singur, f i tu Domne me v ez i, f i me cunoflhi pe mine ! Acuma ia f i vreu â f i credincios în deregatoriea mea â me pă­zi de reu, f i â face bine. Pentruche âceflâ efie , voia lui Dumnezeu. Si cu ce pot io mifelul anii arata mai bine multiamitâ mea catra Dumnezeu, de quât prinţ r' o ddev erâta dfcult are ? Deci fe dufe, f i curaţi fălcile cele refadite de ramuri, f i pe acelea, quâre fe chitea, le du întărit. E*fi cauth nuiele, f i gardurile cele Stricate le âu în- ■tftity f i âu cercat ierburi bune pentru bolnavii din Sat. Pe fcurt, cu de âdinful tot de aceia gândea, quâ fe făcu bine. À elfi â prea placic homeniUr din Sat y f i quând âu înbatrinit e l , f i âu Slăbit; nu lâu lasât pe iei fe hâiba nici o lipsa.

Ce e prea multua nu eSànatos. riftofor deache erâ chiamât lâ vroN u n ta , sâu lâ vrun alt O fpatiu ,

atâta m âncâ, fi bea quât êfi perdea Sim- p tîrea , fi mintea fi dupa acèiâ fe bolna vea. Quând bea, mâi înnainte de â fe îmbatâ deplin , începea cu homenii t o t felhil de Svâda, într’ â tâ tâ , quât de

mul-

f (70 tïMê bu gemad)et Çoftî wie g!t|cfïid) Ьіпіф, ba§ іф Ыф preifen fannţ ЗФ bin l)ier gan& allein i- aber Du фегг ftebfî? unb fcnnji шіф! 3?un шіи id) аиф in meinem kirnte treu fet)n t ©фаЬеп »ersten* unb @utcé thun. Denn baé tfl ®ot* m Üßillen. Unb wonut Fann іф 9imter meinen ©auf gegen öott f?e§er Çetoçifen* аЫ Ьигф einen aufrichtigen Фејрогјаш ? £>a gieng er f>inf, unb reinigte bie jungen €)f§rceiben unb Ш а Џ ц ти gen; unb ьЦеиідеп пніфе $u locfcr Raubenr, ţ'rat’ er feţi. Sr tbcfctc ftd) 3n>etge> unb 6effer* te ben Saun, ber ttyabpaft war, unb Аіфеіс gute tfràaur für bie Traufe im Dorfe, Äurv er D,ad)te mit gvegem prüfte Darauf, ba$ er quteë tţ)aţe. Daé gф і Den Reuten im Dorfe fe r т Џ , unb fie- in «en il)n feine ^оф leiben r _ ba er alt unb Гфдеаф rcarb.

Sffl &u t»el ifl imaefunb,

etm gîŞjrifftpI) « u f eine -Ç orfjjeit, t>>ber ein aubereë Srejl emgelaben war ;

fo a§, unb traut er fo wel, ba§ er ©tnne, unb ?Ccvfïanb m1of)r, unb ђегпаф îtan î йзигЬе, SBat>renb beé Ärmfens?ef) er $611% betmnfen würbe ? ftn& er mit beit Leuten «derlei; |>(fnbel an fo baß er nodjţ

о&еп^

multe ori âsâl ba ttea , quât êl ducea to t vênet, fi negru â Casa. Pentruche credea ? che âtâtâ èfte â fi chiamât lâ vrum O fp a tiu , quât âfi fâce voie buna, fi ehe Buccâtele, fi Beuturile bune pen­tru âcèiâ fe pun pe M âsa , quâ fiefte» quâre âtâtâ fe mănânce, pânafe vâ bolnavi fï âtâtâ fe bea , pâna êfî vâ bè mintea. Ci Chriftofor fi bine ânche putin înva- tise delà Părinţii f a i , fi in Scola ; fi nici un hom întiellept nu fa înfotisa bucuros cu dênful.

Quând traefthi cu Darurile delà Dumnezeu da te , fii vèsel} dâra nu lasâ, quâ Limbâ ta fe te duca pre thine la nemafurâ. Tine mafura în tote. Nema- furâ e mâi mâre peccât 9 de quât de ob- fte fe crède â li.

t ( 7 0 . t

Defpre

^ ( 77 ) t

eb en em b*auf u n b braun ^efdjîagen nad) | ) a u f e g etra g en föarb . S e n n er g la u b te ; Ь п в Џ ф einen (£ ţ)ren fa g fe iern f u n b | і ф red)t lu f lig г а а ф с п ; n n b bar um Ш Ѵ be fo gute*? <Şjfe« r ^иЬ S t u f e n aufge* t r a g e n f D am it ein jeber fiäj fr a n f effen^ u n b u m ben SSerjtanb trfnfen foüte* S ib et $ l ) « f f a p l ) ђ а Ш а п ф rnentg © u f e $ *>on feinen k e lt e r n f unb in ber €>ф и Іе geler* n e t , u n b fein m f ld n b ig e r З ІЯ е^ ф ш г g ern in feiner © e f e ^ a f t .

@et> bet; bem ©enuf?c betЙ ^ Ш ф еп © a b e n ; aber laß Ь іф beine S u n g e п іф і $ur U nm djftgfeit »erfuhren* •£>alt 9Л а§ in allen ©Ingen* U n m a f ig fe it ijî cine g r u e r e @ û n b e , a tô m an ge? ш еіпізП ф g la u b e t

S o i n

t C 78 ) t

Defpre Foltful celor mâi mati.

Într’ un Sât lacuiâ pâtru Gâzde eu o* rânduiâla, sâu quarorâ le placea rân­

dul bun* fi dreptatea, fi doifpre zece fara de orânduiâla, âdeqUe5 quârii fe îndrepta dupa voia sâ* fi îâ binele de* obfte nemic nu âdaogâ. Prin câmpul Sâtuiui âceftuiâ cuurrea un parâutiu s quâre quand fe versâ * âdèse , ori rUm- pea Jazurile, fi prin înundârea sâ ftricâ paménturilor j fi râturilor. Cei pâtrü Lacuitori cu orânduiâla âftupa, fi făcea, quât le era cu puthintia* c i , Pre quâti era ie i, era prea mult lüerü ; larâ cei • doi fpre zèce fara de orânduiâla nu vreâ fei a ju te , fi din împeti-irea sâ mâi vrea â poţi p a g u b a , dequât â fi intr’ âjuto^ riu celorâlâlti. I~n Sâtul lor erâ gloduri âsa de mâri 5 fi de afunde, quât Jârnâ Jift cufunda într’ âeèlea Vitele, fi farâ

de

t ( 79 ) t

23cm SRuçcn ber Ô b r ig fc i t

f f ¥ .» einem S o r f e motynefen »ter orbenfc* e * j І і ф е , ober Я>Іфе f b ie «Orbnmtg , m tb 9 îe d ; t l ie b fe n , u n b § too lf u n otb en tö* ф е % £ Ш ђ е , Ь а $ f ye i f t t ( о і ф е , bie fid> п а ф ntcf>té/ a ï é п а ф ф г е т eigenen SBiï* ien г іф іе п r o ß t e n , u n b j t tm allgem ein « en £$efîen п і ф ^ b e tr a g e n mod&fen. Ш п bem g e lb e btefeé S c a f e 3 fïofs ein Hemer

ber bet) großem Ж а Ц ег oft b ie S d m m e b u r $ f $ t o g , u n b Ь и гф ttiber^ fdjtoem m uttg Ш е г u n b £B tefen beföM* bigfe* S i e t>ier огЬ епШ ф еп Ш Віг^е bdttim* t e n , u n b t r a t e n ф г S f t o g ^ e é ; aber e é m t fur f ie $и юіеі S fr b e if ; bte ^ttrôlf Un? огЬ епШ ф еп aber ft>oUtcn п іф ( Şelfen? unb a u é (Eigenftnn lieber @ ф а Ь е п leiben f a t é b en anbern b e fy U f l i t i ) fet;n. lèvent S )o r fe m t e ê fo m a r a f î ig , uttb t i e f ) baf? tm t i n t e r tyr SSteţ) f îe d e n blieb , u n b

Ы*

t C 8ô ) t

de truda, fi paguba nu putea duce gu­noiul din Curte âfâra. Cei pâtru Gaz­de , quârii ţinea rând bun’ zicea âdèfe ori: âjutâtine cu to t i i , fi fe âfternem Sâtul cu petrii. Jâra cei doi fpre zéce, quârii traiâ fara de rân d , nu vrea ; ci de töte fe apuca, âfâra de lucrarea pă­mântului* de quârea hâvea grija cea mâi mica. Satul âcelâ hâvea multe pamên- tu r i , quâre era d eparte , lî re le , fi pu­ţine lem n e , pentruche demult nu ha- vuséfe grija de Păduri. Se facem un C ontenit, zifera cei cu rând b u n , fi fe femenàm întrênsul Semêntia de ârburi, fi fe pazîm V ite le , quâ mladitiele fe nu le rô d a , pana vor créfte mâri. Ne âr fi tocmâ b in e , zifera cei fara de rând, âcumâ ne tipâm Caii din Sat, fii lasam fe âlèrge unde v re u , iar atunci va tra- bui fe lasâm âcèftâ. Pe fcurt în to t bi­

nele

f ( 8i ) f

ferner ођпе $ )Ш )е, unb @фаЬеп ben 5)unger von £>ofc Bringen tonnte. S)ie

soier огЬепШфеп SBirffye fageten o ft: Ісф fet nnß alle Reifen, unb baö 2>oif m il

gelbfîemen pffcjjrtfn, 5)tc џШ( Unor*

benutzen aber wollte» m djt, fonbem пађ*

men aüevlei «nbere S inge w r unb ђег

Ш сгЬ аи mar if;re gémgffe (Borge, € б

m r viel entlegener fd)led)tcr Sfcfer bei bem

D ö rfe r unb baé 5 )o ;f Şatre mcnig po!$;

benn e£ w ar von јеђеt fcfyl£d)t bamit

ÿûufyeÿalteti tvoibeiu Sajfet m?é Ѳефе*

ge тафегѵ Гргафеп bie огЬепШфеп, unb

|>o^famen barlnn fden, unb baö ^ іе ^

ђМеп, ba§ e£ büß junge $оЦ nid)t ab#

fr ip t biß eö groß mb. 2>aS mare uné

eben гесђ! r јргафеп bie ШогЬепШфеп t хЏ jagen mir unfere şpferbe aué bem 5)orfe,

unb taffen fte laufen, mofjirt fie тоПеп t аШОапп m itten tv ir biefeß ja unterlaßen*

F &tir$

Bele fe împotrivea. Mâi pe urm a do­bândind Satul âceftâ o Domnime cu toc­meala , to te âlmintrilea fe facea. Cei cu tocmeala buna hâvea lauda , fi fprâ- jineala, celorâlâlti le âu cautât, ale pla­ce rândul b u n , fi dreptatea, fi Impotri- vitorii fura pedepfiti.

Dum nezeu îndrepta pe hom eni prin Stepânii Stepaniea e rânduita delà Dum ne­zeu. Dênsâ pedepsèfte pe cei r e i , fi pe cei buni êi àpara, fi le èfte într’âjutoriu.

Dreptâcèiâ fieftequâre bucuros fe fie fuppus celor mâi m ar i , quârii âu pute­

re pefte iei.

Befpre Tnfotire, Stepanie, L eg i, f i Cdtdne.

Pruncilor! quând sînteti în Càsà Părinţilor vo- ftri , bre nu trabue fe ve îndreptàti dupa

orânduiale le quare le au făcut Părinţii voftri? Öre nu t ra b u e , quum ar fi fe veniţi , quând ve chiâma, fe mâncaţi: fe ve fculéti, quând ve deftèpta; aicea, sau colo fe ve duceţi , quând ve, tr im it? ••• Preptâcbia trabue fe ve făcut po»

ruu-

t ( 8a ) t

t c 83 ) t

$ ttr $ fie g e l t e n in <Шет (B uten b û é Ж е < berfpteb (Snblidjj befam biefeg S ) o r f d u e o rb en tlid je £>brigfeft. S ) a m v b e$ a n * b erö . S )te rcф іГ ф а ffenen m ürben gelo? bet unb g e f e t t e t , bie anbern m u f fe n ftdj .ö r b r m n g , u n b $ieef;t gefa llen ïaffen, u n b bie ^Biberfpenjitgen ш г Ь е п g e j ïr a fe t

® o t t régir t bte $ lenfcfyen Ь и гф .Übrig* . f e i te n . £>tc £>b rigfe if ij ï t>on ® o t t t>er*

o rb nef, © i e fîrafet bie 23ofen , tinb t f t ber from m en , unb 3$eţ)jîanb .

^eb erm an n fei) alfo toifïig U n te r h a lt ber £ )b r tg fe i î , bit Ѳ е т а І * über Џ\ Џ и

S3on bet ©efcUfd)aft/ ber £>Ьи$* feit/ Ш Sefegen, unb (Solbaten.

ф іпЬ ег ! wenn ф г emet keltern *£aufe feçfy müffet t£t еиф nicţ)t паф Den O r t u n g e n

richten t Ые eure keltern emgefti^rt baben 1 smüjfet tţ>r mcf)t $. Q5. fomrnen, ш т п fte еиф $um gffen rujfen: а и ^ ф е п , wenn fie еиф m t ■cfctt: b a r oOet bort ţ)inge£c«f ioenn fie еиф F ъ (ф іШ

f ( 84 ) tnmciîe Părinţilor voftri, fi fe nu ve pnneti îm- prothiva orânduiâlelor, quâre le au bagât Pă­rinţii voftri, âdeque, Părinţii voftri poruncefc , lï voi trabue fe âfcultkti.

Jkra ce neorânduiala âr fi âcèik în Casa ? deache nu âr porunci n im e , sâu deache âr po­runci , fi nime nkr kfculta ! Cu kdeverkt Prun­cilor! nu kti hâvè nici o Camkra cklda J a rn â , nici o mâncâre, fi nici un veftmênt pe trupul voftru; pentruche fieftequâre sâr Sârgui numâi pentru s ine , fi tbte kr p e r i , sau demult ar fi perit.

Âsâdkra Dumnezeu fie Ikudkt pentru âcèiâ, che el dupa întiellepciunea sa cea prea înnâlta âsa âu întocmit L um ea , prequum èfte , fi lăsa, quâ t b t e , Fericirile fe urmèza dupa orânduiâla.

Pe Lumea lui Dumnezeu sine multe fèliu- ri de ftatUri, kdeque, sînt hom eni, qukrii âlto- râ poruncefc, fi homeni, quârii trabue fe âfcul- te de alţii. Âceik, quârii poruncefc, fe chiâ- ma Părinţi, D om nii, Stepanii, fi Povatiuitori; âceik, quârii kfculta, sînt P ru n c i , Deregatori, Suppufi, sau Slugi, вѵаге poruncèfte kltuiâ, quâtui defpre Perfonk lu i , iâras e datoriu â â- fcultâ de alţii, pentru p ilda , voi trabue fe â- fcultâti de Părinţii voftri j # dâra Părinţii voftri trabue fe âfculte de Domnii pamântefti, âceftea iâras trabue fe âfculte de D omnul Tierrii, fi de Dumnezeu trabue fe âfculte toti hbmenii, »

Jubiti Fiilor! nu pot toti hbmenii â fi Dor m n i , sâu mâi mari. Punetive înnâinte Lumea

quâ

ft teSen 1 — 3tyr mtiffet сиф aïfo Ьіе ЗДфІе ешсг Gleitern grfallen laffm, unb ber Ordnung nîà)t miberftreben, bie cure Sfeiterri eingefûjjret ţ)oben е0а$ |)e$t, eure Reitern beferen r unt) tl;r muffet дфогфеп,

Ш Мфе Unorbmmg aber tourbe baê ttîi «gtaufe f c p , nxmt ferner befehle, ober tt*etin ee befeblcr unb memattb g e ţ )o ^ te 1 0eroi§ ftittber ï 3 ţ r gattet fetne warme C-tube tm äBinter; fern (£f]en ; unb fein ЯІеіЬ auf betit £etbe; benn em jeber njurbefitr рф nur formen, unb bann gien* ge aôeé џ © ţu n te r ebet’ «ніге Щ & п ïdngfl ţu ©runbe gegangen»

© oft jet) alfo geïobet bafùr, bafi er nac§ feiner bodjţlen SÈBeiéfceit bie ÜBelt t# еіпдегіф* tct b a t t tpte fîe ifi r unb auf O tbnung alïent* falben ^ lu ife l ig fe it folgen ïa f t .

:)'л ber StBelt © otteé ftnb »егГфіеЬеие © td n ö e , baê tfl ; t è gtebt јМфе ?Шеп$>епг bie anbern befehlen, unb (Ыфе ЭДепГфеп , bte an# bcrn д е јж ф ец muffen. £>ie, тоеіфе befefjletîf b 'if ţ t matt keltern ? £ m f $ a f t e n ? Öbrigfeiten r fßorgefe^'te; b ie , ш еіфе деђогфеп ffnb Stinber^ B e a m t e , U n ter tan en ,o b er ^?пефіе. ШЗег bem einen befiehlt muß Ьоф fur feine Şerfbn tviebet anbern деђогфеп, 25, 3f)r muffet euern 9lel* ter» д ф о гф еп , aber eure keltern muffen eurer ^ntnbţjerrf^aft де^огфеп, unb biefe 4 к « 1 Ф а $ tn u f roiebeç bem fanbeé&errtt деј)огфепг unb @4>tt muffen alle ШгепГфе« дс^огфеп :

£iebe Stinber I ade ШЈепГфеп fonnten піфі ф е ш п / ober З З о гп ф » е fetjn, @ te lk t еиф em*

F 2 mal

t C SÇ ) t

t ( 8 0 t

quâ fi o Besèrica. Âu nu e kdeverkt, ehe pe Scaunul cel dintâiu nu pot fedè toti? Numâi unii âu loc pe densu l, ceiklâki fed pe âldoilea, âltreilea, fi mâi înderapt.

Rânduiàlâ àcèftâ o ha făcut Dumnezeul cel prea întiellept. ftuaruiâ êi place virtutea, êi place rânduiàlâ lui Dumnezeu.

Ci cjuum fau pu tu t kcèftk face, quâ un hom de altul fe âfculte, fei Slujèfca, fi fe traiefea cu el mtr* o jnfotire, fi în quâtva fuppus lui ? O* re nu au putut fieftequâre remânfe Domnul fau, fi fefi traiesca fie fara de nici o grija defpre al­ţii? Ore nu âr fi foft kfk mâi bine? N u , iubiţi Fiilor! pentruche, quum Iau Stîrnit Tnsotirile , Legile, Stepâniile, C atânele , vreu io pe fcurc k ve fpune,

Trfntru jncèpere erâ numai o parbehe de ho- m en i, Adâm T âta l , fi Evâ Muma tuturor hb- menilor, quârii âu trait dupa dênfii , fi ânche m â’i traiefe, Al âceftorâ erâ to t pamêntul Pen­truche Dumnezeu le dăduse Stepânie prefte tot p am ên tu l , fi prefte tbte dobitbcle, Jei âu trait în Căsătorie, fi âu hâvut prunci. Pâna quând erâ pruncii mithitei, trabuea Tâta fau fi Muma fâ fese Sârguèfça pentru t in e re a , fi crèfterea l o r , quaci iei nu fe putea âjutâ pe fi­n e ; fi pruncii trabuea fe fie âfcultatori de Pă­rinţii fai.

Vedeţi! quârea âu foft ГпГойгеа, fau Fa­milia cea dintâiu, anume din Părinţi, fi din prun­ci. Si âcèftâ âu foft Pom nim ea fâu putèrea

cea

mal bit Ш Т a l* eine f ігфе ш . З Д і »afo, auf Der mDerjîen %anf Fonnten рф піфі aue fe^en ? ?J?ur еШфеђабеп ŞHafc Darauf, Die anDern jtlen auf Der sweotenj Dritten, ur.D fo weiter.

SOtefe DrDrung bat Der j^ ftw e ife @otf дешафеі- Stßer tugenbljaft ijl, Щх Ггф ©otte$ OrDnung gefallen.

5lber wie mag e< wof)l jugegangen fep, Da$ ein ЭДепГф Dem anDern ge|>orc etf фга Dienet unD mit i|)ra in ©efefi^aft f oDer in gewtfFem ^erf>altniffe lebet? £atte nifyt ein jeDer fern ei­gener *£)crt bleiben r unD »or |іф leben Ьппенг t'i)tte Гіф um Den anDern џ befummern. яБа* ïe Daé піфі b.efièr gewefenl 9? ein, geliebte шп* Der! Denn wie Die ©efeE^Jjaften, ©efeţe, öbrig* feiten , unD @olDaten entjlanDen ftnD t wtu іф еиф fürjli^ er^blen.

5lnfdngltc| waren nur ein paar «Шещфеіѵ §{&am Der Sater, unD €юа Die Ш Ш ег aller &?er#enr Die паф фпеп gelebet |aben,unD i іф leben, Зфпеп gehörte Die gan&e €rDe. Denn (Sott-patte t|>nen Die феггГфац übet Die €rDerunD alle ЗДіеге gegeben* € ж « öc* ten in Der (gfoe* unD patten SfinDer« ©» 1<Щ Die Stint) et jung waren , mußten Der Sater unD Die lu t te r fur ihren Unterhalt , unD fur tüte Crjtepung forgen, weil fie (іф felbft «іф і Reifen fonnten; unD Die SfinDer raugten Den fieltem ge^orfam fepn. љ

©efcet ! Da# war Die er jîe ©efwfcŞafif r ober gamilie*» патііф w n ffeltera, unD f int>em.e Unb Da war bie erpe -феггГфа^ ober © w a lf r п а т і іф

f 4 Der

f ( 87 ) t

t ( 88 3 tcea dintâiu, ànume â Pârintilo prefte prunci, fi cea dintâiu Suppunere , sâu âfcukâre anume â prunelor fpre Pârinti.

Gvât âu (crefcut, fi sâu întărit deftul prun, ciij ii hrânâ, fi tinèrea sâ fi o âu putut câfthi- g â , fi iei âu vrut fe rădice vro Fâmilia. Pen- truâcfeiâ Părinţii Je dadutfa lor cevâ din hâve» rça sâ, fii lasâra delà fine. Dupace sâu mâi îm. mukit hom en ii , sâu râdicât mâi multe Familii, fi âcèftea mâi pe urma sâu latit pe pamênt, Pânaquând erâ ioc, âcèftâ mergea bine. Ci o pârte erâ mâi buna de quât: âltâ. Nici fe pu- tea âflâ pretuthindinea Apa b u n a , Pamènturi b u n e , Pafuni bune, fi Lemne bune : fi fieftequâ- re Fâmilia âr fi moftenit bucuros to t cèle mâi bune. Ci quârea hâvea cèle mâi b u n e , nule dâ âltorâ. Deaci fe ftîrmira nepretenfuguri în- ţra Fâmilii. Aldi fe întartâ, pentruche Dumne­zeu mâi mult bine cuvêntâ pe u n u l , quaci erâ sârguitoriu, fi cu evlâvie. Deaci din nepre- ţfnfiig fe faeù puternicie ,'f i unul omorî pre âl- t u l , sâu deache erâ o Fâmilia mâi târe, de quât â l tâ , înthirea cea mâi târe Fâmilia pe cea mâi slâba ; fi rapea, ce hâveâ dênsâ. Deache hâ­vea prilej cea izgonita, fe izbândea, fi tote le refplatea Răpitorilor, quâte le putea, lâra dea­che âr fi tin ut âcèftea tot â sâ , Neamul home- nefe nu sâr fi p u tu t , prequum sâu făcut, îm- m u k i , ci âr fi périt rèpede. Pentruâcèiâ fe â- dunâra mâi multe Fâmilii, fi zifera : Vrem le ne un im , vrem, quâ pre n o i , fi pre âle noftre de obfte fç le âparâm împotriva N eprè ten ilo r ,

ter M e rn über Die firmer. Unb Die crfïc Untere titans, h i t , oter <Sc!}orfam, пашііф Der SîinDer aegen Die Leitern.

3Bic Die Âinber ait, imD ftarf genug m n Den, tmD t^re 9?a£mng, wiD €rt>altung felb|t beforgen fonnten, wollten fie <шф eine gamme giften* ©ie keltern gaben tbnen Da|>er etwaê Gïigeneé, tmD liefen fie o on [іф. Ш [іф nun Die «ШепГфеп immer теђг x>crmcbreten ţ fo gab её аиф immer meţr gatmlten, unb Diele breite? ten рф епЫіф über Die @rDe auê. Ѳо lang ІЧаіі Da war, gteng bai wot)l an. €in gleÆ aber n ar Ооф bejjcr, alé Der anDere. ©uteé ÜBafipr, gute Siecter, gute SSßeibe, guteé *£)ol& war Ьоф піфі aUcntbalben діеіф gut |u ftnDen. étne jeöc gamilie wollte gern Daê %5c|le beft en* 313er aber was gutcé batte, wollte es піфі per* geben, ©a entjtanb $einbf$aff unter Den Sa* milieu ©aß ®ott Den einen me£>r gefegnet fyaU te, weil er fleißiger unD frommer war; Daê Der« Dro§ Den anbern. ©a mürbe auê gcinDfcf>aft ©ewaluţatigfeit, unb einer fi)lug Den anDern tobt ; ober wenn Die eine gatmlie parter warer

■ aie Dieanöere, fo jagte Die ftdrfere Die Гфша« d)cre gamilie weg, unö raubte Urnen baè irrige. SBenn mm Die, welche oertrieben waren, @ele* gen^eit fatiben, fo гафеіеп fte )іф, unö traten Den ШиЬегп wieDer aüeé џ leib, waê fie fonn? Un, -Datte aber Diefeê bejldnbtg fo fortgebauert; jo |>dtte Daê теп|*фІіфе ©еГфІефі Гіф піф^ fo jDie деГфеђеп i j i , оегтеђгеп fonnen, fonbern шаге M b $u ©wnbe gegangen, © a traten

le

t C 89 ) t

t ( 90 ) tfi v rem , qua cîeobfte fe ne ajutam în lucrurile âcèiea, quâre o Fâmilia nu le pote încèpe, sâu sfârsî. Deaci sâu ftêrnit ГпГотіІе cèle mari, quâre fe chiâma P o p o re , N eam uri, sâu Ţinu­turi.

Iâra hbmenii repede gândiră , ehe ei numai prin Unirea âcèftâ în tr’ o mâi mâre Fnfotire ânche nu sâu întocmit deftul. Pentruche quân- dui âjungea mâi mâre nevoie , unul ajuta cu sârguintia, celalalt era lènef, fi puţin facea; u- nul vinea de vrèm e, celâlâlt tâ rz iu , fi nici fe fe putea lovi în ce trabuea faca, quaci iâras fie­ftequâre êfi cerca Foloful fau, fi binele à tbtei- I'nfotiri nul punea înnâintea binelui fau.

Dupace dintr5 âcèftâ intru I"nfotire iâras skr fi ftîrnit multe nevoi, quâre pe fieftequâre èl sugruma, fe întocmiră hbm enii, qua fe fe rânduièfca, ce trabue în tbta întêmplârea fe fe fâca , sâu fe nu fe fâca, fi ce fe fie d rep t , sâu nedrep t; fi fieftequâre âu făgăduit, ehe vâ fi în- deftulit cu oiânduiâlâ âcèiâ, fi vâ âfcultâ. Âsâ sâu făcut L eg ile , sâu orânduiâlele întru rW otiri.

Deaci iâras âcèftâ âu u rm ât, ehe unora le placea, fi âfcultâ, deache dupa zicerca Legei le trabuea fe fâca cevâ, sâu pentru vro smintèla fe fe îndrepte, fi fe fe pedepsefea. Iâra quâre erâ vielean zicea : N um i èfte împotriva L èg e a ,

nu

t C 91 ) f O7 é

te gamilien ^ufammen unb fageten: , , $$tr m hleu unS »eremigen ; wir шоЕеп gemetnj^aţtUu) u n e , um b as unfrige gegen unire oemöe t u fehlten t uriö weiten аиф fon$ депкшјф^Ју1 lieh in (Ыфеп Arbeiten b e i d e n t>ic etne bantt* lie т ф £ aûein bejim ten ,j>ber ausjüb*en а іш * ^ £ )a entjianben t>ie groffën ©e|eüfd)aften, bte man 2 Ш е г , N a t io n e n , ober S ta a te n nennt.

£)ie £eute aber merften balï> , b a f fte bura) t)ic blofiTe Bereinigung in eine gr offne ©efetl* ebaftf поф п іф і ©tel g e b e e r t waren. 4 )enn wenn bie große Sîotţ) w a r: fo fcalf ber eme Щ и fiig, ber anbere war faut, unb t^at wentg; ber ente fam З Д , ber anbere foat; unb fte form* ten аиф nict)t eins werben, w a s getl^an werben folltc, weit ein jeher wieber feinen befonbern «Sorti eil Гифеіе, unb baS ^Öe^e ber ganzen ©e» feflit&aft feinem eigenen Stfu^en r.tcfct ^r&og.

5JIS nun barauS in ber ©efeüfфaf^ wteber »iel 9tOtb entftanben ; bie einen jeben bruepte, |o würben bie ^IKcnfc^en e in s , bap etw as feftgej^ jet n urbe, w a s in jebem Satte getfjan, ober т ф £ gett;an werben follte, ober w a s Эіеф£, ober Un# redbt wäre; unb ein jeber ю еф гаф mit bem. Seftqefc^ten *u fricbcn, unb gc|>otfam џ f e p . © aentjlanben bie @ efe|e, ober bie 23erorbmm*gen im © taate . .

9 îu n fam eS п оф barauf a n , ba§ аиф entteber ben Ш Зф ги ф ber @ efe|e , wenn fte tpn*etw as *u tbun aufiegeten, ober wegen eines деђ*ïerS ibn № х Ф wiefen, unb jlrafeten Ј Ф ш Ь l i é oefallen И Ф г unb lW

J ' m t r

t ( 92 ) tnu ïntielleg fisâ Lègea , prequum v o i , ci pre- quum êmi èfte fpre ioios. Deache o parthimea âceiiâ jTnfotirea, âtâtâ erâ, quâ de nàr il foli n i a o L èg e , pentruche fieftequâre façea, ce vrea. Pentruâcèiâ lâras.sâu m tocm it , quâ fe fie niicâi homeni intra sine, quârii fe judece dupa Legi, fi în Para tieftequaruiâ fei iâca d ieptâte , sâu fe îndrepte ; de quârii toti âu vrut il lie Scultatori , H povatmiu; Gomenilor âceftorâ deiâ fieftequâre dintru ГпГогіге life dâ nifcâi dâruri, quâ (e fè hranèfca ; fi fubt pèrderea ca­pului nu cuteza c'mevâ lei pagubèfca, ci tot ho-, mul dintra Norod vrea, quâ Caicatoriul de lè^ ge fe fe tina fubt afcultârë, sâu fe fe plmèfca in­tru dênful judecâtâ Stepâniei, Deaci sâü ftîrniç Judecătorii, Stepânii, P r in ţi i , fi Imparâtii,

Ci fieflequârea rn fo t i re mâre , sâu flefte-* quâre Popor hâvea Legile sâle , fi obiceiurile, sau orânduiâlele sale, dupa quâre âlte P n f o t in , sâu Popore nu Vrea fe fe înd rep te , deache le facea paguba; fi mai putin fe fuppunea zifelor Stepâniilor Streine. Deache mâi multe fèliuri de ln fo tir i , sâu Pbpbre nu fé lovea la o lâka , fi nu vrea , sâu nu fe putea întocmi pentru lu­crurile de price, lucrâ nepretenèfte unâ îm po, trivâ âltei, fe Slobozea, fi rapea Holdele, Vi­te le , fi Hbmenii, fi pe Homeni êi tinea, quâ pe nifte slugi, fi Hbmenii trabuea fe slujzèfca pe nemicâ. Âdeque erâ un Stât deftul de reu , pentruche tote fe prada, fi reul prin âcèiâ fe

facea

mat? î>er făgete : r, © а в @efe^ gelpt шіф піф£ an ; іф t>erfîcf)e b a $ 0 e f e | fo п і ф Ь mie фг an* bere, fonbern mie eô mir ‘'Borthetl bringt. 'iBcim baé aber bie ÖKfeßfdfjaft litt; fo mar eé ben fo g u tf a ls menn gar feine ©efe^e gemefen mdrenf benn ein jeber t^at m aé er meflte. @ie mur* ben alfo mieber einig. foßten g e m # l’ente unter ibrien feţnv bie паф bem ©cfeße игфеііепр unb einem jeben bei feinen ©treitigfeiten 3ü'd)t f p t ^ e n , ober x i f y U n foüten. D en n müßten fie alle де()сгфепг nnb Щ oen ihnen regiren lafen . 3 )ie leute füllten gemiffe Ш дабеіѵ oon einem je# ben ber (BefeUfd)aft beiebnet, unb erhalten merben; feiner foßte bei £ebenë flTafe ibnen |'фаоеп Dorfen; fonbern alle SQiitgliebev beé ‘B o lfeé mollten ben ЗЗегЬгефег jum ^eborfame an galten; oDer bie Ur# іфеііе ber öbrigfett an фп ooääiei)en. £>a entftan* ben bie №)ter, O b r i g f è i t e u r Surfît rv unb it'onige.

9J6er eine grojje ©cfeû^aft r ober jebeé SSolf hatte feine eigene @і(фг unb eigene ©e* Ьгаифе, ober SßerfajTungenr Ьагпаф mellten (іф benn bie anbern ©efeßfcfSaften, ober Golfer піф* хіфип , menn eê tbnen ©фаЬеп Ьгафге; иоф тепідег рф ben Зіи^ртф frember öbrigfett gefallen laţfen. ЯВепп bann nun юе фіеЬеке v>5e* jeli|'d)aften r ober Golfer uneitté mürben r nnb рф піф-t über bie fireitige ©афе оегдіеіфеп molltenr ober fonnten; fo hanbelten fte feinb* Сфа ііф gegen einanber freien ein, unb rau* beten bie Wernte, ^Віе unb ШгепГфёп тед, unb bie ШЈепјфеп behielten fte alé ІГпефіе, unb fie wußten ihnen uinfonji bienen, Ш $ Џ1Џг

mar

4* ( 93 ) f

t ( 94 ) t

fecea mai m a re , quâci to t homul trabuea deob» fte fe èfa, Il âfiderea mult fe iâca, quà fe pri» Vedèza, sau Ге înthirèfca pe Prothivnic, sau ГеІ ftea îm potriva , deache buttea ; pentruche nime nu cuteza remânè înnâpoi, quâ fe nu fie rufi» n a t , fi tipât afara din I^nfotire. Si âsâ nici într* un loc nu remânea Lucratori fpre lucrarea pa- môntuluij fi nu lua sâmâ nici lâ vremea ferne* nâtului, nici là â Seceratului, pentruâcèiâ Vâra nuflî âdunâ nici o Hrana pe Iârna. Deache ti* nea mâi îndelung Hârtiul, prequum lesne pute* ti gândi, tote fe sfaresa. Dreptâcèiâ sâu întoc* mit homenii , quâ numai cei mâi deftep tâ t i , mâi th in e r i , fi mâi tari dintra dênfii fe pazèfca, fi fe fâca slusba în H ârtiu , în pâce ânche fe fe deprinde în tote âcblea, quâre trâbue fe le fa* ca în battâe; quâ în tr’ atâta ceiâlâlti fe remâna â Câsa fara de primesdie, fe lucre pamêntul, fi âsâ fe fe pota sârgul pentru binele deobfte. Si pentru Tinèrea acelora fe fe fftraduièfca tota I'-’nfotirea quâci fieftequâre are delà dênfii folos , fi hâsna, Deaci sâu ftirnit Catanele.

Cuvinte Românefthi Uflgu- refthi fi Nemtièfthii

Dumnezeii i ß en ffiöttÂnger . Angyal Ceriu È g f r m m t tStea TsillagSorc Hap ©0ІШІ

SQSa 11 aă)ifd), Ungarifd) ипђ beutfdje SSorter*

t u s a Н Ш «JtfoilÖLumina Vilăgofiâg î id lfFoc Тиг ţţflICCĂ-et tevegg-ig £uftÂp» n* m m t

0*1«

war frieg unter i£>nen, Ш unb fur fût wat bat nun јфоп cin (фіішшег Buftanb, berm е& warb alleé'oerwüjïet, unb baê Utbel würbe ba? ђигф поф grojfer, weil ein jeber im 33olfe g& meinГФaftIіф cuéjog unb діеіф т і tbun foüte , um §и гсафеп, ober Den geint) $u »erfolgen, ober ben geinb ab&uljalten, wenn er einftcl : benn eê burfte feiner surücfbleiocn, ofjne bcfcţ)impfet, unb auê Der ©emeinbe oer Jaget su werben. bue? ben alfo піфг sum üanbbaue gehörigen ?Irbei* ter an jebem Orte, unb eé wărb weber an ©aatseit, поф an lernte деЬафі, тіфіп im @ommer fern Vorrat!) für Den ÜBinter gefam? melt. Säuerte nun 'oer 5?rieg lang, fo gieng, wie фг Іеіфі benfen fonnet, alleé su runbe. iöa würben bie £eute ein£: e$ feilten nur bie munterten, jüngften, unb ftârffïen aus i nen waфen, unb im Kriege -öienfte tbun ; аиф in griebenésett [іф in allem bem üben, was fie im Kriege Гфоп auéuben mußten ; bamit bie anbem tnbejfen Гіфег ju £aufe bleiben, baê £anb bauefy unb alfo baê gemeine Q5eţlc beforgen föhnten. Unb fur beren Unterhalt wollte bie gan&e Gefeit« Гфа forgen, weil Ьоф ein jeber Sortjjcil, unb 5îuèen bauen jjatte. £>a|>er ftnb bie 0olbaten entftanben*

t e 9 0 t

Cuvinte Rotiîânefthi U n -

gurefthi ß Nemtiefthi.Cal dura M tle g ® 5гЩ??rig Hi de g Ä alt«Ornat, N e a , H i ©<6lie«

Zapadat lo e Efeä Äf0«t1

Vre*

Щ>аиафі|ф, ипдап|ф wnö © е і ^ ф е SBorter.Nor FeibS SBolfeNegura KSd -Vênt Széi Çffiinï»Roa Harrnat £(јацBruma Zbumaraz ÜHetf

t ( s>6 ) fC u v i n t e R o m â r i e f t h i U n -

g u r e f t h i f i N e m t i e f t h iVrème Szèlvéfz SBttfîr

greu , Vifor,Tunet MenydSrgii © ennérChiätia, Kü-eßil fiagtlGliiâtia Jtg Qièïÿatura Trepp SlropfettTloa F,so-efik (Её г-йпгсNmge Hâ-efik @d)nfţ)rfTuna M'enydörSg © oniïfjtFulgera VillAtntik S5!i6ftCâde HS-ifsS-eßt

gliiâtia , balte pfetrâ ,Raurarau- Harmatotik S()allf£

teza ,Hom Елр ber l'^eîlfd)Sarbât Féifir Шіві:«Muière Afzfzony ÇSJetbSuflet LéJe (g telîMinte E s üfcrntmftTmf> T j t  o tp f ïîâ r Haj jjrtûrrâ tia O rnaOcliiu Szem StUvţGura Szâj JJRllllÜD inte Fog ЗађПFalca AI .«fol»Scopit Hyâl @ргк&е(Ciift ь-érxés © tfém acfL b . i t Hă/ins (S tb S tBâtba Szakal SBartGmmâz Ni a i ,ţw!£>Uièchie Ful £)ђГBrâiiu Kar 81 rmMina Кіъ ^onDDeget U; 3i!lflCtUnghie Kvräin SROjjtlîurnn OkSl 5J a U ! tVena Er SlPerîe p t Mely SBrilflCofta OMal-t/bnnt?RibbtPitnluce Bas Saild)Anima S ziv fa tyStomac Gyomor 5)І(ЦС!1Genunchie Tird .Sili?Os T ia n f 5Б?ШCarne Hfis SUifd)Şbâs Yir Si«t

SBolîarîjîfcf}, Un<jànf$ wn& beurfct>c ^Botter-

PéUe вбг ђ а МSudore VerejtikÂ-rrai E/ni P'îbillA-âuzi Halialni jŞ ir .n iubi 'Szere m fiebertA-mi Gylt/Slnz j>ijTc!IÂ-tacè H a/ga tn i ©сбадідгИÀ vorbi Szôlni SScf’ïiiÂ-p’ânge Si ni SXkîtmjÀ -rîiie Nrvetni Su'bftJÂ-mâncâ EnniÂ-bé Innyi S n life itÂ-dûrmi A.’Unni (<5<H«ifnt viià J/mbdni Srm im dla ftâ AUaui ©tefKt! imb’â Jârni ©çfjfüÂ-fugi Futni £ß«-s ttA-fedè vin t © tg ftlÂ-zatè l'ekilnni Îtfg îitA lucrâ Dolgntm SM üih’ttÂ-liodigni Nyùgodni 9ltll)ei1 A fi SÎnarosF.gÿisig-@{funÜ f>ptl

ben ІеЛпіÄ-fi bolnav BsMgségStattf f ţ)lî

ben ier.niA murl M g-Hàini ©tïtfcftlGafa Hâz £ a u âPaiète F'al ŞBtafiDUfa fijtô 3" !»•!!<Laçât l.acat @cb!D§Châe Ktii.s Ç éh'iffefCu#n Szfg :3î.ig>(Gamâta Kumara jîaiümfEfim e KStil ’@ tm fFântâna Kût Spt*uriîîCuptoriu Kementze £5fÈ(IІіѵпша PimzèGra^d lftjllâ © taiiSfèsnek Gyergÿa- Seichter

ta r ta.M îcâtiu Kopj dntû °i(bt cbeereMàfa Арыаі S£tf!&Scâun Pad S e fBuccâte E tek Beutura Val £ t a ifLingura Lai An

Cutis

Cuvinte Rom âne fth i Ungi

refthi l i N em tie lib i.

'Cuţit A’es SDîlfiVrFurcutia Villa ©abelFahat Pobâr Ш а І .Coniliâ Konyba Ж иФ «.Sökatitia Szaßätstû .ft dîfctlîLem n Fa i ) ( l iV itre 'Inzhely £ ( г ЬCărbune Uûlt-fzén S'uŞÎCZ'ic Elevinfién © lu t

' ö l la t'azéi Î C ^ ’fFrigare N y Ar s $ tat f pieiA-féthe Fozni jfoibeitЛ-сосе Si It ni 3 ' rittén д -fèrbe , Forni t îiDift

a-un'dâHâina Ruhà ЯЦІЙ

veftmênt Cumanae S iiveg -Çtit

PalaneCanièia Ing $Cfflb Nadr'agi' N a d ra g SBçinfktSW

CiioriciCapcneag P alâ fl SnStltCf

LepingèCiüptia FS-iStS JPiaubeCopce Kaputs ^(ilîldiCMargèle Gyongy '.perlïu n g a F r'zény SÿeutttCalfiuni Tziptll a © è u l )Scpia Oskrla © e b u itC a rte Kônyv S^UtbTabla 'tabla Su ff iI-apir Papirus ’l ïnpuT

KlrtliieJane Ferina SffbftNegreala Ténia S i l i te

Cernea1 aC ir a Vid/Ь Ж й Й 9Carte Ra- Uevit ®rt«f

v isCreta K reta j f r f o eЫ Ш M ejitr W»W<ti-oorarici ParamioMSätik ■ fert ’ilotiltà Ѣга-figvei SîÜfftOtstiên

Jш-.:тÂ-poveUlil tsd isqgni ©Ö’h 'ä «Іi i - W a u a .TanUani £{f)ï60

G

î (i l- Ш и а ф і Г с б / І І п д о г і Г ф u n ö

ђ с т ј ф е S i v i , - t e r .A-mvana Tanirani jÜirltClt

À’ çetht Ülvasni Şefe».A-lcrie ernţ fscbeeiB £tlVreme i'diî ,S f i t

te mpArm E jztitiăS ,Primâvari T a v a fz JrüMÜllJvâ ra HySSr- ©omte«cTomna O /z £> r t l îJà rna T ULuna de Fxonap ^Хч ГійС

zileSeptemêna Èéêz i tcip ş < sDumjneea V a sâ rm p ©ÔfontàlJ Luni HetfS ® Otita®M âtti Xed . ©tenîtajjMiersiiri S ? ei-căâ ,ЖіГЙ5Й®Zoi T sq b 'r io A & m n . ciifljjVineri Pinte'k g u r f f l gSâmbăta І г іт ій ;® С П і 'й К '1 і8C i i s i i r a ©tttfib Diminéatia R eggîl Wt Ctg«!!Hieii Tegnap ©ü ft* ritAzi a! -OtutBan Peni, f 'iflB Ban deâram aR éz Pénz fTtipffriiet!) &tn de ; Eziijt P é n i <&:lbi’tÿ i ië ârgint

Creitiäritt Kraù zà r 5? re ii |e r .Grôfitià Gu at © rof^C ilDe Zece 'tizei Зе&ПеГ

CreniarïDe doa ze- Hu/za's gn)àn}tâ?*

ci de CreitiàriaFlOïint Forint @llfiknTäler Ta.ér ï ^ à l ê rGalbeii A-any S )ufà tértF ir ta i M efzei @e{tel

patrâreOimàtâté lize ß a (6e

de CupaCupa Pitit © a a fOc-.u À k i . ÇimerBute Hordâ.Srump D râgà ÎSeuerEftiiim C nâ ®j)ţ)ţfetf

P o n t

97 ) î

Cuvinte Roωnefthi Un- gurefthi li Nemtieffiii.

font Font ţpflinbAlafa M âzsa P > n tn frTâta Âtya 3saterMima Anya îTOlltterFiu f iu ©OţmFata fiica beâny S o i t t tCâmp Mezü fftlöDeal Hegy 93«rgValle Vôlgy J lja lïa-mênt Szantôf'ùld Slfftr

aratori«A-ârâ Szântani SlffffltÂ-femenâ Vetni ©âcMi-feceră Aratni StemfettÂ-adunâ Gy jtm i ©ammeinSura Tsiir ® é « t r ObtT

©raisefÂ-âmblatlii Tsépelni ©refdifn

|Ш5а{Іаф:'ГФ/ Utigatifdj unbI ©euffcfye ?ÜBôrter.I A-mafurâ Mérni ÉÉfffetl 1 Â-macinâ Örölni

Mora Ma/om 9ЙІЈђ(С Farina Iz /s t Pane Kinytv Э5іЧ)Ь А-сосе Siani SBfţcfctl Oi

ber brotfrt1 - vin de El-aăni SSerfaufin A-ctunparâ Venni .ffatlfctlÂ-plathî Fizeint S(lţ)lenA-fcliimbà Tserélni JaufA ftt A-njgutia- Keresiedni j ja n îtd t l1

tonÂ-îjifalâ TsalKi _ S?trtlă«tlA-minti Hazudni ÇuiKttÂ-jnrâ Eşkîtdni ©dJTOötftlÂ-blaftamâ Aiiuziti SSkrfîlICÔeitii

n umcr -

Cj Anumerd

Una EgyDoi KettiiTrei HArcmJatru NêgyCinci OtSese HatSèpte HétOpt NyôltzNoa KilentzZèce TizUn fpre zèce TizennegyD oi fpre zèce TizenketiüTrei fpre zèce Tizenbărimfatr.i fpre zèce TizenégyCinci fpre zèce TizenötSèle fpre zèce TizenbatSèpte fpre zèce TizenhétOpt fpre zèce Tiztnriyolt*Noa Ipie zèce TizenkilentzDoa zece HûfzTrei zeci H anmntzГ а ш zeci Negjven

- - 8 4 1..

I ging *II Зшер 2III © ret) 3IV Sßter 4V Sünf SVI ©eéS 6VII ©tffien 7v al SIcfit 8IX 3?eu!t 9X ЗгЬгп i oXI Щ i rXII 12XIII 13Xlv 95tei4«ţn 14XV SilnfjeDn I ţXVI ©edrôjctîit l6XVII ©tebenscŞti 17

XVÜI ЭШіФ і iSXIX ŞJÎ.iiiiîîfjeti 19XX Swnjia 20XXX ©repfia s©XL 52t«wa 4©

Cinci ïe c iSèse zeci Seote zeci Oţ’t zeci N'oa zeciO fina DoaTrei fnte Patru Iute Cinci fute S '"c fure Sèpte fute. Opt fute Noa fute O Mie

( 99 ) t

Omit LHacvan LXHetven LXXHyoltzvan LXXXKilentzven xcSzâz cKitfi.au ccНЛгптѣягі cccHfgyfzâz, ccceО-Гълъ DHatTzäs DCHètfzAz, DC CHynJtzfzan DCCCKilentzfzcm nccccE »er M

ffunfţid 5»© c é it 'e 6 o©te&erijuj 7°9((6t j i9 80

Şftetmsta 90.ftunfrm lO O

J?ro?çî!unîwt 20Э<55re»!)!mbert 300SBtcrbimbert 4OO

ffiînfţmnBsrt j o s©eeMfjUiiDcrt 600© iefanbiinJert 700

atibt&unbï’ rc 800

9Ji:uit^uni)<tC 900kaufen!) JOOO

CW-----—ЛѴ------ -*W>

Ga l a tu l

/ • * * . . / ; . 'Л . > Л ,* • * 'Л Л ' * • I: ' С * à ^ \ \ k

f ( i c o ) t ; V l y

T âtai noftru , quârele efthi în Ceriuri, Sfin- tifefca fe numele tau , yie ïmperatiea t a ,

fie v o ü ta prequum ïn C eriu , fi pre pâment» Pânea nbftra cea de purerea daneo noà âflazi.Si ne iârta npa gresâlele nLitre, prequum fi noi ertàm grefitilor noftri. Si nu ne duce pre rei în ifpita; ci ne mântuièfte de cel reu. Àmin.

Nafcatbre de Dumnezeu Feciora bucurate cèià ce efthi p.lina de dar Maria Domnul efte eu thine, blagoslovite efti tu intre mueri, fi blagoslo­vite e rodul pânteçelui tau ; pentruche âi nafeut pe Mântüitoriul Suiletelor nofte. Prea stînta Maria Mâicâ lui Dumnezeu rogate pentru noi рскеіоііі acum, fi în ciâliil morţii noftre^ Amin.

Crez într’ unu" D um nezeu, Tat al aţot tii- ţo r iu l , facat-oriul ceriului, fi âl parnentului, ve­s t e l o r tu turor fi nevezuteîor. Si în tr’ unul Domnul Hus Chriftos, fiul lui Dumnezeu unul n a /cu t , quârele din Tâtai sàu nafeut mai mnain» te de toii vècii. Lumina din lum ina, Dumne­zeu âdeverât din Dumnezeu âdeverât nafeut , iava nu (acut, cel de o Eiintia cu Tâtal , prin quâ ele tote sâu fàcut. ©vârele pentru noi ho- menii, fi pentru ânoftra mântuire, sau pogorât din Ceriuri, fi sâu întrupat delà Duchui S tin t, fi din Mâriâ Feciora sâu făcut ham. Si sâu rafthiguit pentru noi fubt Pilât din Pont. Si âu pa th im it, fi sâu în g ro p a t , fiâu înviat âtreiâ zi dupa Scripturi, Si sâu fuit lâ Сегіцгі,^ fi se" de de â drèptâ tâtului. Si iâras vâ fe vina cu m ărire, Îs judece vii, fi m orţ i i , a quaruia im ­perate nu vâ fi sfarfit. Si întru Duchui SfinC,F Do-

'* іКИ,4 Р W X&t'Domnul, de viiàtia façatoriul, quàreîe din Taï tal èfe, cela ce împreuna cu Tata) , fi cu Fiul, fefte închinat, fi mâric, quàrele âu ^rait prin Proroci. Tntr’ una Sfinta Sebornicèfca fi Âpo- ftolicèfca Besèrica Marturifefc un Botez întru ertkrea peccâtelor, Âftept Fnvijèrea M orţilor,

vijàciâ Vecului ceva fe fie, іктіш

Ç î o a

Ѳ е Ь е ^SSater uttfer, ber bu btjï in bem -ôtmmet;

gefjeiltget roerbe Dein 9?ame, &u fornrne uns betit ft Ш ф ; betit 5ШіЦс деГфе^е, rote tut Fimmel, alfo аиф auf £rben ; ©teb unë |>eute mtfer іадііф её Q3rob; ФегдіеЬ unë unfere ©фиШ еп, alo аиф

.rote »ergeben unfern Ффиі&ідегп; Unb fufjre *uné піф( m ШегГифипд \ © oubem erlofe unö »ott bem Uibel; Штеп. AW V

■ ^ Х > а ЁпдІіГфг, ©ru„. - ,

© egutfet Ш Џ Ш т г »оП bet: ©nabenber *&err t$ mit Dir; bu biflt gebenebepet unter * ben ІВеіБепѵ unb gebenebei)et tjï Ые ^гиф і t>ct* t ttcSSri&eéâefuS: £ e ilig cC Ш п а , Ш П п & ù t t ( ê r k bitt fur uné arme 0 ü n b er i $ t r unb m ber @tunbe unferé Э Д егЬ еп ё , 5imett.

„o ©te p M f mtitdn beS c&riflli і \ У * / c§^n © ta u b e n é * c v

/ i ) э ф ©ïaube an @ott ben Ш е г , aütnâfr t tgen @ èopfer *&ttnmeté unb ber € rb e ; a) Unb an Şefum è^rtjfam , feinen etngebobnmt © ol)i> unfern *£)errn ; з ) Ă e r empfangen tjl oon bem feeitigeu ©etfte, g e b o te n auê Ф іапа ber ÿtw g* frau ; 4 > © e liw tt unter Şontio $ t l a b , getreu ^ aet» geworben unb begraben. O ^bgeftiegen $u

-bolle, am britfen S a g e «neoer auferflanben Ţ W

z A J 1Q1 Щ»on ben SoDten. б ) 5lufgefaf)ren in Den £im m elr f i | t ju t>er геф ^п £ an D Ѳ оМ е^ Deé аШпафй* gen fBater^. 7 ) ® on Dannen er fonim.en n>itt> |u richten Die M enD igen unb Die Sobten. 8) З Ф

1 glaube an Den ^eiligen ©eifï, s>) © n e l)etltgc allgemeine Щ>гі$1іфе Зіігфе, © е т е іп іф а ^ Det ^ etltgen ; IO) ЗІЫай Der © tm D en, ц ) Siuferjîe* |m ng Deé §ІеіГфеё; is t) UnD ein ewigem № ben f i lm e n . #

iГРЦ ÿ , | ;

• \ / ’, -

(t

№fA

E R D É L Y 1/ Ш Ј ' -~ u ' Ц .

! Ï . , B9S * à.ppjb-Ayfc-