pagina 13

2pagina

SSSS ăăăă rrrr bbbb ăăăă tttt oooo aaaa rrrr eeee cccc uuuugggg rrrr aaaa nnnn iiii ţţţţ eeee dddd eeee ssss cccc hhhh iiii ssss eeee llll aaaa

TTTT rrrr iiii pppp llll eeee xxxx CCCC oooo nnnn ffff iiii nnnn iiii uuuu mmmm

Planuljudeţean degestionare

a deşeurilor

12pagina

AUTOSTRĂZILEJUDEŢULUI,PEOCUPARE

PERMANENTĂ AC.J. TIMIŞ

SPAŢIUL RURAL CA ŞI CONCEPT,

CARACTERISTICI ŞI STRUCTURĂ

www.cjtimis.roConsiliul Judeţean Timiş

Tiraj: 5.000 exemplare Anul II, nr. 5 (11), iunie 2007 Se distribuie gratuit

Periodic de informare administrativã

AAGGEENNDDĂĂIIMMIIŞŞ

CCCC UUUU PPPP RRRR IIII NNNN SSSS

pagina 3

11pagina

MIC ATLAS ADMINISTRATIV

ESTONIENII,MEMBRI AI

U.E. DINANUL 2004,PARTENERIAI JUDEŢLUI

TIMIŞ

paginile 6-7

pagina 5

ÎNTÂLNIREGHEORGHE

CIUHANDU - CONSTANTINOSTAFICIUC

TOPOLOVĂŢ10

Identităţiindividuale,

identităţicolective

pagina 3

BELINŢ 9

„„„„ EEEE uuuu rrrr oooo rrrr eeee gggg iiii uuuu nnnn eeee aaaa DDDD KKKK MMMM TTTT aaaa tttt rrrr eeee cccc uuuu tttt dddd iiii nnnn pppp eeee rrrr iiii oooo aaaa dddd aaaa dddd eeee cccc oooo pppp iiii llll ăăăă rrrr iiii eeee

îîîî nnnn aaaa dddd oooo llll eeee ssss cccc eeee nnnn ţţţţ ăăăă ””””

LLLL AAAA CCCC UUUU LLLL SSSS UUUU RRRR DDDD UUUU CCCC ,,,,ŞŞŞŞ AAAA NNNN SSSS AAAA CCCC OOOO MMMM UUUU NNNN EEEE IIIIFFFF ÂÂÂÂ RRRR DDDD EEEE AAAA pagina 5

pagina 14

AAGGEENNDDĂĂ

2

Publicaţia “Agendă C.J.T.” estesupliment al Monitorului Oficial

al Consiliului Judeţean Timiş Colegiul de redacţie:

Răzvan Hrenoschi, Jana Lavrits, Gabriela Pascaru,

Doina Tărâlă, Cornel Todor, Mirela Dubou, Monica Isacu,Daniela Borda, Daniela Pepa

Layout design:Andrei Călin Pascaru

ISSN: 1842-323XRedacţia:Timişoara,

Strada Regina Maria nr. 3Telefon: 0256-406.330, 0256-

406.4010728.834.781

Editare şi tipar:“ARTPRESS”- Timişoara

Telefon: 0256/293.975;0256/293.809

C. J. Timiş sprijină editarea publicaţiei euroregionale

“LICURICI” şi a revistei Bibliotecii Judeţene

Timiş, “LUMEA CĂRŢII”

A. COMISIA ECONOMICĂSASCA VIOREL ZOLTAN – preşedinte PNŢCDBARA DAN NICOLAE – secretar independentBALAŞ NELU independentBOJIN TITU PSDGRUI LIVIU PSDLELESCU TIBERIU PROCOPIE PDPÎRVA CANTEMIR PNL

B. COMISIA DE URBANISM, AMENAJAREATERITORIULUI ŞI LUCRĂRI PUBLICEPATRICHI IONEL – preşedinte independentPOPOVICIU ALIN AUGUSTIN – secretar PDMIHNEA CONSTANTIN CELUS PNŢCDPACE ŞTEFAN PRMARDELEAN MĂRIOARA PSDMIHOC MARCEL PSDSTANCU TRAIAN PNL

C. COMISIA PENTRU CULTURĂ, ÎNVĂŢĂMÂNT,TINERET ŞI SPORTMINCIU VALERIA – preşedinte PNLSANDU OCTAVIAN – secretar PNŢCDDEAC LAUREAN DANIEL PDFACTOR ALEXANDRU ADRIAN PSD

STEGĂROIU ŞTEFANIA PRM

D. COMISIA PENTRU SĂNĂTATE ŞI PROTECŢIESOCIALĂNASLEU IOAN – preşedinte PRMEFTIMIE MARIANA – secretar PDCÂRNU VASILE PNŢCDCINCA RODICA MARINA PSDMARGĂU SORIN PNL

E. COMISIA PENTRU ADMINISTRAŢIE PUBLICĂLOCALĂTIUCH CĂTĂLIN – preşedinte PSDBUCĂTARIU IOAN – secretar PNŢCDBABII RELU PDMILUTINOVICI EUGEN independentLERA CORNEL PSD

F. COMISIA PENTRU RELAŢII ŞI COOPERAREINTERREGIONALĂTUŢAC IONEL – preşedinte PDGHELBERE BOGDAN CĂTĂLIN – secretar PDCANIA ABIN PNLPOPA GHEORGHE TITUS DAN PDROTĂRESCU VASILE PSD

Compartimentele de speciali-tate din aparatul propriu:

- în zilele lucrătoare între orele10.00 – 14.00;

Registratura ConsiliuluiJudeţean Timiş

- în zilele lucrătoare între orele9.00 – 14.00;

Relaţii cu publicul- în fiecare zi de luni, între

orele 8.00 – 18.30 - în zilele de marţi, miercuri,

joi şi vineri între orele 8.00 –16.30

Programul de audienţe: - înscrierea la audienţe se face

la Registratura ConsiliuluiJudeţean Timiş, în fiecare luni,între orele 9.00 şi 11.00;

- audienţele propriu-zise laconducerea Consiliului JudeţeanTimiş au loc în fiecare zi de luni,prin rotaţie (preşedinte, vicepre-şedinţi şi secretar general), înce-pând cu ora 12.00.

R.H.

AAAA UUUU DDDD IIII EEEE NNNN ŢŢŢŢ EEEE ŞŞŞŞ IIII RRRR EEEE LLLL AAAA ŢŢŢŢ IIII IIII

CCCC UUUUPPPP UUUU BBBB LLLL IIII CCCC UUUU LLLL

CCCC oooo mmmm iiii ssss iiii iiii llll eeee CCCC oooo nnnn ssss iiii llll iiii uuuu llll uuuu iiii JJJJ uuuu dddd eeee ţţţţ eeee aaaa nnnn TTTT iiii mmmm iiii şşşş

CALENDARUL PIEŢELOR, TÂRGURILOR ŞI OBOARELOR DIN JUDEŢUL TIMIŞ, ÎN ANUL 2007

IIMMIIŞŞ

AAGGEENNDDĂĂ

IIMMIIŞŞ

Planul judeţean de gestionare a deşeurilorConsiliul Judeţean Timiş a anunţat, în conformitate

cu prevederile Legii nr. 52/2003, elaborarea proiectului„Planul judeţean de gestionare a deşeurilor”.

Conform Legii 52/2003 privind transparenţa decizio-nală în administraţia publică, proiectul a fost publicat pesite-ul Consiliului Judeţean şi, de asemenea, consultat lasediul instituţiei. Propunerile, sugestiile şi opiniile s-auputut depune la registratura generală a Consiliului Jude-ţean sau transmise prin e-mail până la data de 14 iunie2007.

Un alt proiect prezentat, conform Legii 52/2003, pesite-ul C.J. Timiş, şi care a putut fi consultat la sediulConsiliului Judeţean vizează „Strategia de dezvoltare

economico-socială a judeţului Timiş în perioada 2007-2013”. În acest caz, propunerile au fost depuse la regis-tratura generală sau transmise prin de e-mail până la datade 14 iunie 2007, în atenţia d-lui Mircea LUPUŢIU, şefServiciu Planificare strategică şi monitorizare programe– ADETIM.

Urmează ca, la sfârşitul perioadei destinate primiriiacestor sugestii şi propuneri, proiectele de hotărâre să fieanalizate în cadrul comisiilor de specialitate ale CJT,pentru ca, ulterior, să fie supuse dezbaterii şi aprobăriiplenului.

J.L.

COOPERARE ÎN SECTORUL SOCIALPreşedintele CJT Constantin Ostaficiuc şi

reprezentanţi ai Direcţiei de Asistenţă Socialăşi Protecţia Drepturilor Copilului Timiş auavut în Sala Verde o întrevedere cu RobertoPanizzo şi Fabrizio Spadotto, din partea Con-siliului Regional Friuli Venezia Giulia - Di-recţia Servicii Sociale. Tematica acestei întâl-niri a constituit-o realizarea, prin colaborareade către Timiş cu alte regiuni europene, prin-tre care Friuli Venezia Giulia, a unui proiectîn domeniul sănătăţii şi al protecţiei sociale.De asemenea, au avut loc discuţii între repre-zentanţii acestei regiuni italiene şi cei ai Di-recţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Drep-turilor Copilului, pentru definirea termenilorcooperării şi a activităţilor proiectului.

„Cred că acest proiect, din domeniul sănătăţii, va putea fi ulterior extins, astfel încât între Timiş şi FriuliVenezia să semnăm un acord de parteneriat general, care să includă toate domeniile: administraţie, cultură, social,etc. Tot pornind de la o cooperare în sectorul social, am dezvoltat un parteneriat cu regiunea Veneto, de exem-plu”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Constantin Ostaficiuc, cu acest prilej. T.C.

C.J. Timiş doreşte să investească într-un nou sistemintermodal de tip “Interporto”, sistemul care este o zonade transfer al mărfurilor de pe un mijloc de transport pealtul. Consilierii judeţeni au aprobat realizarea unuistudiu de fezabilitate, directorul Agentiei de DezvoltareEconomico-Socială (ADES), Sergiu Bălaşa, avertizândconsilierii că şi experţii din ţările învecinate lucrează laun proiect similar iar în cazul în care studiile de fezabili-tate ale vecinilor sunt terminate înaintea celor din TimişIntereporto-ul nu se va mai putea realiza la noi.

“Vrem sa facem un sistem care să asigure transportulcontainerizat de mărfuri, pe distanţe mari, şi transferulde pe calea ferată pe cea rutieră. Asemenea proiecte nuse pot dezvolta sub 300 de kilometri unul faţă de celălalt.Judeţul Timiş aşteaptă de 6-7 ani aşa ceva. Anul viitorvom face studiul de fezabilitate”, a spus Bălaşa, care a

mai adăugat că: “ceea ce dorim să facem noi va costacâteva milioane bune de euro.”

“O astfel de infrastructură, asemănătoare unei gări,ar asigura legături directe, rapide, eficiente şi economiceîntre transportul rutier, pe cale ferată, aerian şi apă. Tre-buie corelate şi proiectele de la Calea Şagului, Sânan-drei, proiectul Aeroportului Internaţional şi cel al Primă-riei Timişoara”, a conchis preşedintele ConsiliuluiJudeţean Timiş, Constantin Ostaficiuc.

Odată realizat proiectul, Interporto ar urma să fie unterminal de depozitare şi triere a mărfurilor, ar puteaasigura peste o mie de locuri de muncă, fiind organizatsub forma unui oraşel industrial care va avea legăturiferoviare şi aeriene cu vestul Europei.

C.T.

STUDIU DE FEZABILITATE PENTRU “INTERPORTO”

AAGGEENNDDĂĂ

IIMMIIŞŞ

3

RELEX- BRUXELLESPreşedintele Consiliului Judeţean Timiş,

Constantin Ostaficiuc, în calitate de vicepre-şedinte al Comitetului Regiunilor şi, de ase-menea, de preşedinte al Delegaţiei Românieila CoR, a fost prezent în 31 mai 2007 laBruxelles, unde a participat la şedinţa Co-misiei pentru Relaţii Externe şi CooperareDescentralizată (RELEX).

Cu acest prilej, au fost prezentate şidezbătute aspecte vizând contribuţia autori-tăţilor locale şi regionale la procesul de pacedin Orientul Apropiat, relaţiile Uniunii Eu-ropene cu Ucraina, organizarea activităţii vii-toare a Comisiei RELEX. Comitetul Regiu-nilor a fost înfiinţat în 1994 şi oferă un cadrude dialog unde reprezentanţii autorităţilor lo-cale şi regionale dezbat problemele comune,în principal aspecte care vizează legislaţiaeuropeană.

Comitetul Regiunilor este consultat deComisia Europeană şi Consiliul Europei înacele probleme care au efect la nivel local şiregional şi care se referă la următoarele do-menii: coeziune economică şi socială, reţea-ua de infrastructură trans-europeană, sănăta-te, educaţie, cultură, politica pieţei muncii,politică socială, mediu, pregătire profesio-nală şi transporturi.

J.T.

ESTONIENII, MEMBRI AI U.E. DIN ANUL 2004, PARTENERI AI JUDEŢLUI TIMIŞPreşedintele CJT Constantin

Ostaficiuc a primit vizita unei de-legaţii din Estonia, formată dinprimari, reprezentanţi ai AsociaţieiMunicipalităţilor şi ai UniuniiAsociaţiilor Autorităţilor Locale.La întrevedere, desfăşurată în Salade Consiliu a Palatului Adminis-trativ, au mai participat consilieruljudeţean Ioan Nasleu, primariioraşelor Gătaia, Recaş, Jimbolia,Ciacova (Viorel Ştefan) vicepri-marii localităţilor timişene Sânni-colau Mare şi Buziaş şi directorul ADETIM, Sergiu Bălaşa.

Preşedintele CJT le-a făcut oaspeţilor o scurtă prezentare a Timişu-lui şi a menţionat relaţiile de colaborare stabilite cu diferite regiuni dinFranţa, Germania, Italia, dar şi cooperarea în cadrul EuroregiuniiDunăre-Criş-Mureş-Tisa. În acest context, Constantin Ostaficiuc aavansat propunerea de iniţiere a unui acord de parteneriat între Timiş

şi o regiune din Estonia. “Dorim să accelerăm ritmul de dezvoltare al judeţului Timiş şi

având în vedere faptul că Estonia este ţară membră a Uniunii Europenedin 2004, cred că experienţa dvs. în atragerea fondurilor comunitare arfi benefică judeţului Timiş”, a mai spus preşedintele CJT.

Şeful delegaţiei din Estonia, Toomas Valimae (preşedintele Uniu-nii Asociaţiilor Autorităţilor Locale), aprezentat informaţii privind dezvoltareaeconomică şi organizarea administrativă.

Pe parcursul intregii zile au continuatdiscuţiile între membrii delegaţieiestoniene, primarii localităţilor timişene şireprezentanţii ADETIM pentru identifi-carea posibilităţilor concrete de cooperare.

Jana LAVRITS

Un număr impresionant de timişoreni, detoate vârstele, au participat la cea de a X-aediţie a Festivalului Etniilor din Banat(duminica, 3 iunie 2007). Această manifes-tare, unică pe plan naţional, organizată decătre Consiliul Judeţean Timiş prin Centrulde Cultură şi Artă şi cu concursul asociaţiilor

etnice, s-a desfăşurat în incinta MuzeuluiSatului Bănăţean de la Pădurea Verde.

Fastuoasa paradă a portului popular apornit în acest an din curtea comunităţiisârbe. Aici, naşul festivalului din acest an,domnul Slavomir Gvozdenovici, deputat şipreşedinte al Uniunii Democrate a Sârbilordin România împreună cu tineri îmbrăcaţi încostume naţionale specifice, au venit înîntâmpinarea oaspeţilor cu cozonac auriu,rotund, mare şi pufos care părea că surâde petava cu ştergar alb, cu burek, şliboviţă,mititei şi alte bucate tradiţionale.

Situat la confluenţa dintre Occident şiOrient, municipiul Timişoara este un spaţiumulticultural, care poate fi considerat unmodel de convieţuire armonioasă întrenumeroasele grupuri etnice care îl compun.Aceasta a fost ideea care a punctat-o şi dom-nul Slavomir Gvozdenovici când a făcutafirmaţia că ,, Timişoara se ştie de multăvreme un oraş european”. Acest lucru sedatorează toleranţei, o caracteristică impor-tantă a vieţii culturale din Banat, care a fostşi este promovată de comunităţile locale.

Strădania gazdelor a fost apreciată dinplin de către distinşii oaspeţi care au răspunsinvitaţiei: secretarul Ambasadei Ucrainei înRomânia, domnul Oleksandr Kulikovskyi,doamna consilier judeţean Ştefania Ste-

găroiu, membră a Comisiei pentru Cultură,Învăţământ, Tineret şi Sport, şeful serviciu-lui Relaţii Publice din cadrul ConsiliuluiJudeţean Timiş, domnul inginer Răzvan

Hrenoschi, directorul Centrului de Cultură şiArtă, domnul Ciprian Cipu, directorul Mu-zeului Satului Bănăţean, domnul AndreiMilin, deputaţi, preşedinţi şi alţi reprezen-tanţi de seamă ai ucrainienilor, sârbilor, bul-garilor, cehilor, slovacilor, romilor.

Alaiul sărbătorii, la care s-a alăturatpreşedintele Consiliului Judeţean Timiş,

domnul Constantin Ostaficiuc, s-a oprit perând, pe la casele etniilor din incinta muzeu-lui, unde gazdele s-au întrecut să-şi prezintetradiţiile specifice.

La ,,birtuţul” din centrul civic al SatuluiBănăţean a avut loc lansarea cărţii ,,Din bă-băluci sau Reţete bănăţene din timpuristrăvechi” de Mărioara Pisat şi MihaelaVerteş – Olteanu.

Spectacolul folcloric desfăşurat pe scenaîn aer liber de lângă Casa Naţională Babşa,prezentat de domnul Ciprian Cipu, a fostprecedat de cuvântul de salut adresat pu-blicului de către domnul Constantin Ostafi-ciuc, urmat de naşul festivalului, domnulSlavomir Gvozdenovici.

Scena a fost ocupată, rând pe rând, deAnsamblul ,,Sveti Nicola” al sârbilor din Di-niaş, Ansamblul de dansuri populare sârbeştidin satul Stanciova, oraşul Recaş, An-samblul de dansuri populare româneşti alşcolii din localitatea Berzasca - judeţul Ca-raş-Severin, formaţiile ,,Smericika” şi ,,Ka-lena” ale Uniunii Ucrainienilor, AnsamblulMaghiar din Dumbrava, Ansamblul ,,Sla-vicek” al Uniunii Cehilor, Ansamblul,,Cerovina” din Valea Cerului - judeţulBihor, al Uniunii Slovacilor, Ansamblul,,Palućenka” din Dudeştii Vechi şi Ansam-blul ,,Slavjak” din Timişoara, ale Uniunii

Bulgarilor, Ansamblul ,,Billeder Heiderose”din Biled al Uniunii Germanilor şi formaţiade dansuri din Cenad din partea UniuniiRomilor. Efortul tuturor ansamblurilor par-ticipante a fost recompensat cu diplome şitrofee.

Surpriza festivalului a venit din parteadomnului Oleksandr Kulikovsky. Domnia saa dorit să adreseze publicului câtevacuvinte, reuşind să ne impresioneze pringestul său, cu atât mai mult cu cât acestea aufost rostite în limba română.

Partea finală a spectacolului a revenitAnsamblului Profesionist ,,Banatul”, careprin înalta ţinută artistică şi autenticitateaprogramului prezentat a pus încă o dată învaloare zestrea folclorică bănăţeană. Festi-valul a fost încheiat de domnii Cipu Ciprianşi Andrei Milin, care în calitate de organiza-tori au mulţumit tuturor participanţilor pen-tru prezenţă şi, convinşi fiind că acest eveni-ment a fost o reuşită, i-a asigurat că astfel demanifestări culturale se vor desfăşura înacest spaţiu pe tot parcursul verii.

Putem afirma că însăşi existenţa acestuifestival consacrat este o dovadă a faptuluică, pe fundalul unei deschideri faţă de se-meni, sentimentul apartenenţei naţionale adeterminat păstrarea tradiţiilor şi a valorilorspirituale specifice, de-a lungul timpuluicultura devenind un element important alcoeziunii sociale între locuitorii melea-gurilor bănăţene.

Daniela PEPA

Diversitate etno - culturală în Banat

Manifestări organizate cu prilejul Zilei de 1Iunie şi cofinanţate de Consiliul Judeţean Timiş

AAGGEENNDDĂĂ

4IIMMIIŞŞ

BILANŢ:

ZIUA COPILULUI SĂRBĂTORITĂ ÎN TOT JUDEŢUL

CURS DE ASISTENŢIMATERNALI PROFESIONIŞTI

În data de 29 mai a.c. la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi ProtecţiaCopilului Timiş a avut loc deschiderea festivă a unui nou curs de asistenţi mater-nali profesionişti. Cursurile sunt structurate pe trei grupe (două la Timişoara şiuna la Lugoj) şi vor dura până în data de 26 iunie 2007. Tematica acestui cursdestinat asistenţilor maternali este următoarea: “Asistenţa socială în Romania –perspective şi posibilităţi de implicare ale comunităţilor locale în protecţiacopilului”, “Drepturile copilului”, “Etapele dezvoltării copilului şi adolescentu-lui. Cunoaşterea şi dezvoltarea personalităţii copilului – temperament, aptitu-dini, caracter”, “Interacţiunea îngrijitor (asistent maternal) şi copilul 0-3 ani”,“Ataşamentul copilului”, “Măsuri speciale de ocrotire a copilului aflat în dificul-tate”, “Dezvoltarea personalităţii copilului şi rolul asistentului maternal”, “Con-tractul colectiv de muncă”, “Maltratarea copilului”, “Sănătatea copilului”,“Rolul asistentului maternal profesionist în ameliorarea tulburărilor de compor-tament şi tulburărilor reactive de ataşament”, “Plasamentul şi incredinţarea laasistentul maternal profesionist”, ea fiind urmată, în 26 iunie, de vizite în cadrulcentrelor de servicii comunitare ale Direcţiei.

După terminarea cursului, participanţii vor susţine un examen scris, iar ceicare-l vor absolvi cu nota minimă 7 vor participa şi la interviu. Va urma evalu-area familiei în vederea atestării, iar după ce persoana respectivă va fi atestată caşi asistent maternal profesionist de către Comisia pentru Protecţia Copilului vaprimi unul sau doi copii în îngrijire. Avem în vedere să plasăm la asistenţi mater-nali în special copiii cu nevoi speciale mai mari de 7 ani din centrele Direcţiei,copiii părăsiţi in maternitati sau spitale, cei aflaţi în Secţia de Distrofici a Spi-talului de Copii şi cazurile urgente raportate la Telefonul copilului – 983.

La cursul din 29 mai au fost selectate să participe 50 de persoane în Timi-şoara şi 20 în Lugoj. Înscrierile au avut loc pe parcursul lunii ianuarie 2007, 450de persoane din tot judeţul fiind interesate să participe la acest curs. În prezent,în cadrul DGASPC Timiş se afla 659 asistenţi maternali profesionişti, care au înîngrijire 1025 de copii.

Rodica NEGREADirector General DGASPCT

Direcţia Generală de AsistenţăSocială şi Protecţia Copilului Timiş,împreună cu instituţiile de ocrotire a co-piilor din judeţ, au organizat, cu ocaziazilei de 1 iunie, mai multe manifestăridestinate copiilor instituţionalizaţi careau avut, astfel, numeroase ocazii să sebucure de Ziua Copilului. Principalamanifestare din acest an a fost campi-onatul de handbal băieţi “Cupa 1 iunieşi Memorialul Adam Fischer” (28 – 29mai 2005), competiţie la care au parti-cipat echipe din Complexul de ServiciiComunitare Lugoj, Centrul “Sf. Nico-lae”, Centrul de Primire a Copilului înRegim de Urgenţă Lugoj, Complexul deServicii Comunitare pentru CopiiiStrăzii, Centrul de Plasament de TipFamilial Periam, Complexul de ServiciiComunitare pentru Copilul cu ProblemePsihosociale Lugoj, Centrul de Plasa-ment Gavojdia, Centrul “Speranţa”Reşiţa şi Centrul de plasament din Uri-cani.

Pe lângă acest eveniment, în fiecarecentru de ocrotire a copiilor au avut locsi alte manifestări destinate zilei de 1iunie 2007.

Micuţii din cadrul Complexului deServicii Specializate pentru Copiii între2 şi 5 ani au participat la o serbare, auprimit dulciuri şi cadouri şi au petrecuto zi plăcută la iarbă verde, au primitvizita reprezentanţilor Asociaţiei “Con-tact – Counseling and Care” dinBucureşti, care, îmbrăcaţi în costume declovni, au împărţit daruri copiilor. Deasemenea, aproximativ 20 de copii maimari din cadrul acestui complex, au fostînsoţiţi de studenţii din cadrul SocietăţiiStudenţilor Medicinişti din Timişoara şiau vizitat Grădina Zoologică. Apoi, s-audeplasat cu toţii la o grădiniţă centrală,unde s-a sărbătorit Ziua Copilului şiunde copiii au luat masa.

Copiii străzii din cadrul Complexu-lui de Servicii Specializate în Regim de

Urgenţă Timişoara au avut parte de osurpriză deosebită: vizita mai multormotociclişti din cadrul Clubului RoadPatrol Timişoara şi a reprezentanţilorCompartimentului de Prevenţie şi Ana-liză a Criminalităţii din cadrul IPJTimiş. În plus, a avut loc un concursculinar “micii bucătari”, iar apoi copiiiau degustat produsele pregătite chiar deei. Ziua s-a încheiat cu activităţisportive şi distractive.

De 1 iunie, copiii cu dizabilităţi caresunt beneficiari ai Complexului de Re-cuperare şi Reabilitare Neuropsihiatricăpentru Copilul cu Handicap Timişoaraau primit vizita a două clase de elevi dela Şcoala Generală nr. 7 Timişoara. Deasemenea, pentru ei au fost pregătitecadouri şi o masă festivă.

Copiii şi tinerii din cadrul Comple-xului de Servicii Specializate Lugoj auparticipat la diverse acţiuni distractive şiculturale organizate în oraşul de peTimiş.

Centrul de Plasament de Tip Fami-lial Gavojdia a organizat campionatulde handbal băieţi “Cupa 1 iunie şiMemorialul Adam Fischer”.

La Serviciul de Îngrijire de TipRezidenţial Recaş, copiii au avut partede numeroase distracţii: carnaval, pro-gram artistic, discoteca, picnic şi ca-douri.

Copiii din Complexul de ServiciiSpecializate pentru Copilul cu ProblemePsihosociale Lugoj au putut participa laconcursuri pe diverse tematici, ieşiri laiarbă verde, picnic, foc de tabără şi dis-cotecă.

Copiii din cadrul Complexului deRecuperare şi Reabilitare Neuropsihi-atrică pentru Copilului cu Handicap Lu-goj au participat la o serbare, au organi-zat o expoziţie cu lucrări realizate de eiînşişi, au participat la un picnic la iarbăverde şi la o ieşire la pădure.

Smaranda MARCU

Nr. Denumirea acţiunii Organizator Suma crt. alocata

Mii lei

Total: 24,3

AAGGEENNDDĂĂ

IIMMIIŞŞ

5

În organizarea Consiliului Judeţean Timiş aavut loc la sediul Palatului Administrativ,lansarea oficială a proiectului „CENTRUREGIONAL ŞI TRANSFRONTALIER DEPREVENIRE ŞI INTERVENŢIE ÎN CAZ DEINUNDAŢII”. La eveniment au fost invitaţi săia parte reprezentanţi ai instituţiilor partenere,respectiv: CJ Arad, CJ Bihor, Direcţia ApelorBanat Timişoara, Direcţia Apelor CrişuriOradea şi Societatea de Utilitate PublicăAgenţia de Dezvoltare Euroregională Dunăre –Criş – Mureş – Tisa. Proiectul este finanţat decătre Uniunea Europeană prin Programul Phare2004 Cooperare Transfrontalieră România–Ungaria şi îşi propune să creeze şi să oper-aţionalizeze, în judeţul Timiş, o structură insti-tuţională şi un sediu de coordonare-cooperare şisuport logistic, la nivel transfrontalier şi region-al, pentru prevenirea, intervenţia şi pregătireapersonalului pentru situaţiile de inundaţii dinjudeţele Timiş, Arad, Bihor şi judeţul maghiarCsongrad.

Aria geografică: Cuprinde zona transfron-talieră, formată de teritoriul judeţelor româneştiTimiş, Arad, Bihor şi a judeţului maghiar Cson-grad.

Grupurile ţintă: Populaţia, instituţiile şiagenţii economici localizaţi în zonele de risc lainundaţii din judeţele româneşti Timiş, Arad,Bihor şi din judeţul maghiar Csongrad.

În vederea realizării scopului propus, pro-iectul prevede activităţi pe mai multe planuri:

- Convenirea, între parteneri, a procedurilorde cooperare transfrontalieră şi regională deprevenire şi intervenţie la inundaţii;

- Construirea infrastructurii sediului Centru-lui Regional şi Transfrontalier de Prevenire şiIntervenţie în caz de Inundaţii (garare-depoz-itare a mijloacelor de transport/dotărilor/echi-pamentelor, sediu administrativ, utilităţi, căi deacces), pe un amplasament, proprietate a Con-siliului Judeţean Timiş, situat în imediataapropiere a municipiului Timişoara (la 2 km);

- Cooperarea între parteneri, în scopulelaborării şi convenirii organizării instituţionalea centrului;

- Dotarea centrului cu utilaje şi mijloacespecifice de intervenţie, mobilier, echipamenteinformatice şi de avertizare;

- Selecţia de personal şi implementareastructurii organizatorice;

- Perfecţionarea profesională a unor forma-tori/traineri români pentru activităţi specificede cooperare regională şi transfrontalieră în

domeniul intervenţiilor pentru situaţii deurgenţă;

- Realizarea unei pagini WEB şi interconec-tarea paginilor existente la partenerii proiectu-lui;

- Asigurarea vizibilităţii centrului;Durata de implementare a proiectului va fi

de 18 luni.Implementarea proiectului va permite sta-

bilirea unei legături mai strânse întreautorităţile administraţiei publice judeţene dincele 3 judeţe partenere, precum şi între acesteaşi colaboratorii din judeţul Csongrad;

- Eficientizarea cooperării în domeniul pre-venirii şi combaterea inundaţiilor la nivelregional şi transfrontalier;

- Creşterea fluxului informaţional întrejudeţele române partenere şi judeţul Csongrad;

- Dezvoltarea cooperării instituţionale şiinformale dintre actorii locali din judeţeleCsongrad şi judeţele partenere din România.

Rezultate ale proiectului: Existenţa uneistructuri de coordonare regională şi transfron-talieră pentru lupta împotriva inundaţiilor cumijloace şi tehnică de intervenţie contra inun-daţiilor adecvată;

- Existenţa birourilor şi a spaţiilor de gararepentru vehicule specializate, spaţii de depoz-itare pentru dotări şi echipamente specificeintervenţiilor în caz de inundaţii.

Va fi editat un pliant de prezentare a Centru-lui, editat în 4.000 de exemplare, cu măsuri deapărare în situaţii de urgenţă (română,maghiară, engleză);

- Broşură de prezentare a tematicii proiectu-lui şi a rezultatelor obţinute, editată în 800 deexemplare, cu tematica prevenirii, avertizării şiacţiunii în cazul situaţiilor de urgenţă (română,maghiară, engleză);

- CD de prezentare a Centrului, editat în 500de exemplare, cu tematica proiectului, rezultateobţinute şi pagina web (română, maghiară,engleză);

- „Proceduri şi mecanisme de cooperareregională şi transfrontalieră în situaţii deurgenţă”, editată în 500 de exemplare.

Buget total al proiectului: 850.000 euro.Unitatea de implementare a proiectului

funcţionează în sediul Consiliului Judeţean Ti-miş, B-dul Revoluţiei 1989, nr.17, Timişoara,cod 300034, judeţul Timiş, Regiunea V Vest,România, Tel: 0040-256-406416

Fax: 0040-256-406306.Manager de proiect: Marieta MATEESCU

PLENUL C.J. TIMIŞ A ADOPTAT 11 HOTĂRÂRIÎn 29 mai 2007 a avut loc şedinţa ordinară a Consiliului Judeţean Timiş, ocazie cu

care consilierii judeţeni au aprobat următoarele materiale: 1. Hotărârea privind repartizarea unor sume defalcate din impozitul pe venit pentru

susţinerea programelor de dezvoltare locală, respectiv a proiectelor de infrastructurăcare necesită cofinanţare locală pe anul 2007

2. Hotărârea privind aprobarea taxelor judeţene pentru anul fiscal 20083. Hotărârea privind aprobarea cofinanţării proiectului „Reabilitarea şi revitalizarea

fortificaţiei Cetăţii Timişoara – Bastionul Theresia”4. Hotărârea privind aprobarea cooperării şi cofinanţării în cadrul proiectului „Italia

– România: Resurse în reţea, acţiuni de formare pentru gestionarea dezvoltării locale”5. Hotărârea privind aprobarea Studiului de Fezabilitate actualizat pentru proiectul

Infrastructura de afaceri „Zona Industrială Săcălaz”6. Hotărârea privind aprobarea lucrărilor de amenajare a curţii şi grădinii aferente

Hotelului „Internaţional” – Timişoara7. Hotărârea privind aprobarea realizării documentaţiei de fundamentare a fezabil-

ităţii dezvoltării unui proiect integrat pe un teren aflat în domeniul public al judeţuluiTimiş

8. Hotărârea privind darea în folosinţă a unui teren pentru construirea SpitaluluiRegional de Urgenţă Timişoara

9. Hotărârea privind prelungirea dării în administrare a imobilului situat în oraşulGătaia, str. Carpaţi nr. 106/a

10. Hotărârea privind darea în folosinţă a unui autovehicul pentru organizarea trans-portului elevilor

11. Hotărârea privind transformarea unor posturi din statele de funcţii ale unor insti-tuţii şi servicii publice de interes judeţean. J.L.

PROIECTUL „CENTRUL REGIONAL ŞI TRANSFRONTALIER DE PREVENIRE ŞI INTERVENŢIE IN CAZ DE INUNDAŢII”

Frumuseţea lacului Surduc (peste 350 de hectarede luciu de apă încojurate de dealuri) a atras şi atrageca un magnet locuitorii din zonele urbane. Aşa auapărut pe malul lacului Surduc, de-a lungul anilor,sute de case de vacanţă şi cabane, mai mici sau maimari. La sfârşitul lunii mai 2007 primăria din Fârdea (primar Petru Vasiloni Paun) aveaeliberate peste 45 de autorizaţii de construcţie, mai mult de jumătate din obiectivele autori-zate aflându-se în diferite faze de execuţie. Interesul pentru zona lacului a făcut ca in comu-na Fardea (şi chiar în unele sate aparţinătoare) preţul pământului să crească de câteva ori,faţă de valoarea de acum 10-15 ani. Asociaţia Naţională de Turism Rural Ecologic şi Cul-tural din România-Filiala Banat e optimistă în ceea ce priveşte dezvoltarea agroturismuluiîn zona lacului Surduc, cu atât mai mult cu cât la Fardea există deja două pensiuni înscriseîn circuitul “margaretelor” iar alte două se află în construcţie. Traseele din împrejurimile

lacului şi ale comunei Fârdea sunt îmbietoare iar deschiderea unor drumuri de acces cătreVârful Padeş, Tomeşti, Nădrag va creşte valoarea agroturistică a întregii zone.

Fondurile europene sunt o şansă pentru comuna Fârdea. Atrăgând atenţia că e nevoie

ca fondurile europene sa fie “înghiţite” cât mai eficient, conducerea C.J. Timiş a susţinutdezvoltarea unui portofoliu de aproape 100 de proiecte, cu o valoare estimată la 250-300milioane de euro, plecând de la ideea că nu se poate realiza dezvoltarea judeţului fărăatragerea de fonduri europene. Majoritatea acestor proiecte pregătite pentru fondurileeuropene sunt de infrastructură iar unul dintre proiectele importante promovate de C. J.Timiş vizează reabilitarea turistică a lacului Surduc.

C.T.

ÎNTÂLNIRE GHEORGHE CIUHANDU - CONSTANTIN OSTAFICIUC

Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş,Constantin Ostaficiuc şi primarul Timişoarei,Gheorghe Ciuhandu au avut o întrevederelegată, în principal, de patrimoniu şi de deru-larea unor proiecte comune ale instituţiilor celordouă administraţii, locală şi judeţeană.

La întâlnire au mai luat parte secretarul CJT,dl Petrisor Nadastean, şi cel al Primăriei, IoanCojocari, reprezentanţi ai celor două instituţii dela serviciile de patrimoniu, ai Autorităţii deSănătate Publică Timiş şi ai Aviaţiei utilitare.

Primul subiect dezbătut în cadrul întrevederiis-a referit la terenul atribuit în luna aprilie printr-o hotărâre a Consiliului Local Timişoara, Minis-terului Sănătăţii, prin Autoritatea de SănătatePublică Timiş, pentru Spitalul Regional. “Aminiţiat această întâlnire pentru că este necesarăclarificarea unor aspeste legate de acest teren. ŞiConsiliul Judeţean doreşte să se realizeze, şiîntr-un timp cât mai scurt acest Spital regional”,a subliniat, încă din debutul şedinţei, preşedin-tele Constantin Ostaficiuc. Problema menţionatăa fost că o parte din acest teren, pentru care afost emisă hotărâre de Consiliu Local, este înproprietatea CJT sau în litigiu.

De aceea, s-a convenit ca joi, să aibă loc oîntrevedere cu un proiectantul lucrării, pentru olocalizare exactă a viitoarei construcţii, astfelîncât, dacă este necesar, CJT să emită o hotărârede atribuire a unei porţiuni de teren.

Totodată, au fost abordate o serie de pro-bleme legate de investiţia comună care vizeazăreabilitarea şi revitalizarea Cetăţii Timişoarei –Bastionul, proiect finanţat pe Programul Phare2004-2006, pentru care şi comisiilor de specia-litate ale Consiliului Judeţean le-a fost înaintatpoiectul cu propunerea de cofinanţare necesară.

S-a mai discutat despre realizarea expertizeiaferente schimbului de terenuri între parcarea dela Hotel Central, zona dinspre Muzeul Banatuluişi parcarea din spatele Palatului Administrativ,schimb pentru care au fost emise hotărâri alecelor două autorităţi. De asemenea, preşedinteleCJT, Constantin Ostaficiuc a făcut propunereaca imobilul din str. Inocenţiu Klein, undefuncţionează Căminul pentru pensionari dinTimişoara, al cărui activitate este finanţată, prinpreluarea de la Primărie, de către CJT, să intre înadministrarea Consiliului Judeţean.

J. LAVRITS

LACUL SURDUC, ŞANSACOMUNEI FÂRDEA

AAGGEENNDDĂĂ

6IIMMIIŞŞ

I. CONCEPTUL DE SPAŢIU RURAL

Conform articolului 2 din Proiectul de Carte europeană aspaţiului rural elaborat de Comisia de agricultură şi dezvoltarerurală a Consiliului Europei, prin spaţiu rural se înţelege spa-ţiul (terenul) agricol aferent culturilor şi creşterii animalelor şispaţiul funciar neagricol aferent altor întrebuinţări decât agri-cultura şi anume locuirea sau activităţile oamenilor care trăi-esc în mediu rural. Spaţiul rural cuprinde atât terenul agricolcât şi spaţiul funciar natural care formează la un loc un tot uni-tar.

După discutarea acestui text la cel de-al III-lea Forum Eu-ropean de la Verona, din martie 1995, Comisia însărcinată cuamendarea proiectului de Carte europeană a redefinit spaţiulrural prin următoarea formulare “expresia spaţiu rural conţinezona interioară şi de coastă şi cuprinde satele şi oraşele mici încare cea mai mare parte a terenului este utilizată pentru agri-cultură şi silvicultură, amenajarea zonelor naturale, ale activi-tăţii de locuit şi de habitat sau destinate unei activităţi arti-zanale, de service sau industriale”. Părţile agricole şi neagri-cole ale spaţiului rural formează o entitate distinctă faţă despaţial urban, care se caracterizează prin mari concentrări delocuitori şi de structuri verticale şi orizontale.

Forma definitivă a definiţiei spaţiului rural o întâlnim înRecomandarea nr.1296/1996 a Adunării Parlamentare a Con-siliului Europei cu privire la Cartea europeană a spaţiului ruralîn următoarea formă: expresia (noţiunea) de “spaţiu ruralcuprinde o zonă interioară sau de coastă care conţine satele şioraşele mici, în care majoritatea părţii terenului este utilizatăpentru :

- agricultură, silvicultură, acvacultură şi pescuit;- activităţile economice şi culturale ale locuitorilor acestei

zone (artizanat, industrie, servicii etc.);- amenajările de zone neurbane pentru timpul liber şi dis-

tracţii (sau de rezervaţii naturale); - alte folosinţe (cu excepţia celor de locuit)”.Desigur, se pot da multe definiţii şi se pot face multiple

descrieri spaşiului rural. Nu vom încerca să extindem preamult această problemă, dar totusi, o anumită ordonare întehnologia şi definirea spaţiului se impune.

Prima şi cea mai des întâlnită impreciziune terminologicăse referă la “spaţiul rural” şi “spaţiu agrar”; “activitate rural㔺i “activitate agrară” sau mai simplu “rurar-agrar”. De laînceput este necesar de precizat că cele două noţiuni, desi rela-tiv apropiate, nu pot fi confundate sau considerate sinonime.Sfera noţiunii de spaţiu rural, activitate rurală, de rural în ge-neral, este mai lungă, mai extinsă, cuprinzând în interiorul săuşi noţiunile de spaţiu agrar sau activitate agrară sau, simplu,agrar. Chiar dacă cea mai importantă componentă a ruraluluieste agrarul, iar cel mai extins spaţiu al ruralului este cel agrarşi chiar dacă cele mai importante şi mai multe activităţi ruralesunt cele agrare, cu toate acestea cele două noţiuni nu se supra-pun, nu se confundă.

Analizând în evoluţie corelaţia rural-agrar se constată oanumită modificare a acesteia. În societăţile preponderentagricole, ponderea cea mai ridicată a activităţilor în spaţiulrural o deţin activităţile agrare. Cu timpul, spaţiul rural s-adiversificat atât structural cât şi funcţional, în sensul că auapărut mai multe structuri şi activităţi neagrare. În prezent sevorbeşte tot mai mult de neoruralism şi de spaţii şi activităţineorurale. După opinia noastră, nu credem că este vorba de unneorural, ci mai degrabă de o anumită evoluţie dictată de di-versificarea activităţilor, prin apariţia şi extinderea activităţilorneagrare pe seama reducerii ponderii populaţiei ocupate înagricultură ca rezultat a unui proces de dezvoltare agrară, princreşterea productivităţii muncii din agricultura propriu-zisă.Ori, după părerea noastră, în concepţie nouă, modernă, im-plantarea unui număr sporit de activităţi neagricole în spaţiulrural trebuie făcută cu multă atenţie, fără a afecta caracteristi-cile fundamentale ale acestuia. Mutaţiile majore în rural, prinimplantarea unor activităţi preponderent nerurale ar duce, defapt, nu la neoruralizare ci la urbanizare. Industrializarea, prinplasarea de mari unităţi industrializate, conduce implicit laderuralizarea spaţiilor şi trecerea la spaţii urban – industriali-zate .

II . CARACTERISTICILE SPAŢIULUI RURAL

Spaţiul rural, cel neafectat de industrializare şi urbanizare,are o seamă de caracteristici care ii dau individualitate, speci-ficitate şi autenticitate comparativ cu alte zone (spaţii). Spaţiulrural autentic se distinge din toate punctele de vedere (struc-tură economică, populaţie, ocupaţii, cultură, viaţă socială etc.)de spaţiile urbane, industriale, miniere, zone portuare etc.

1. Din punctul de vedere al structurii economice, în spaţiulrural activităţile agricole ocupă, de regulă, cele mai întinsezone, agricultura reprezentând “coloana vertebrală” a ruralu-lui . Am precizat că agricultura ocupă, de regulă, cel mai mareteritoriu rural, pentru că în zone, cum sunt cele montane şipiemontane, silvicultura, împreună cu activităţile conexe silvi-cultură, expoataţii forestiere, prelucrarea lemnului, activităţi

meşteşugăreşti, casnice, industrii prelucrătoare ale resurselorpădurii, este predominantă atât din punct de vedere teritorialcât şi ocupaţional. De asemenea, în unele zone montane, lito-rale şi de deltă, predominante pot să fie activităţile agroturis-tice, de agrement, de pescuit şi vânătoare sportivă. Dar, cutoată diversitatea economică, spaţiul rural, în esenţa sa,rămâne un spaţiu preponderent agrar.

2. Spaţiul rural este, din punct de vedere ocupaţional, pre-ponderent un spaţiu de producţie în care activităţile sectoarelorprimare au o pondere destul de ridicată din punct de vedereeconomic. Sectoarele producţiei agroalimentare (cultura decâmp, pajişti, legumicultura, viticultura, pomicultura, creşte-rea animalelor), silvicultura şi exploatarea pădurii, indus-trializarea lemnului, mineritul, industria conexă agriculturii,industria casnică şi meşteşugurile deţin pondere în cadrulactivităţii generale din spaţiul rural.

Mare parte din profesiunile practicate în spaţiul rural suntprofesiuni practice, manuale, unele dintre acestea solicitândpolicalificare profesională. În plus, prin natura activităţii,fenomenul de întrajutorare, de cooperare între săteni este multmai prezent comparativ cu spaţiul urban.

Populaţia ocupată în servicii, în activităţile administrative,sociale etc. este mai redusă ca pondere. În acelaşi timp, mareparte din populaţia care lucrează cu timp integral în sectorulneproductiv depune şi o activitate productivă în agricultură şialte sectoare în timpul secundar, fie ajuntând membrii de fa-

milie-agricultori, fie lucrând în micile lor gospodării agricolesau în hobby-ferme. Este o caracteristică importantă a popu-laţiei rurale de a lucra concomitent în sectoare agricole şi nea-gricole. De la professor, învăţător, medic, muncitor, func-ţionar, la preot, în mare parte, lucrează şi în gospodăria lor pro-prie. Această pluriactivitate are consecinţe multiple asuprastării de spirit a lumii rurale, inclusiv în ceea ce priveşte auto-consumul alimentar.

3. În spaţiul rural este predominantă proprietatea privată,familială, comparativ cu zonele urban – industriale. De aseme-nea, în zonele rurale, proprietatea publică şi privată a statuluieste mult mai restrânsă, reducându-se, de regulă, la rezervaţiişi parcuri naţionale, terenuri limitrofe căilor de comunicaţii şireţelelor de transport, unele terenuri cu destinaţie specială.

Difuziunea proprietăţii private în spaţiul rural, dezvoltareasimţului proprietăţii, cu excepţia perioadei comuniste, a avut oserie de consecinţe pozitive asupra spiritului antreprenorial allocuitorilor rurali. Din păcate, în fostele ţări socialiste dinEstul Europei aceste preocupări au dispărut la majoritatealocuitorilor satelor, având consecinţe nefaste asupra stării despirit gospodăresc şi asupra moralităţii populaţiei rurale.

4. Spaţiul rural, din punct de vedere al densităţii populaţieişi al mărimii aşezămintelor umane, este mult mai aerisit, maiumanizat. Comunităţile rurale au unele caracteristici specifice,în primul rând raporturile interumane sunt mai bune, iar par-ticiparea cetăţeanului la problemele comunităţii este maiaccentuată. Spaţiul rural are o viaţă socială mai apropiată,locuitorii se cunosc între ei, din toate punctele de vedere. Deasemenea, cunoaşterea familiilor este foarte importantă. Nu depuţine ori aprecierea tinerilor se face funcţie de modul de com-portare socială al ascendenţilor, adică al părinţilor şi chiar albunicilor.

5. Din punct de vedere peisagistic, spaţiul rural, prin struc-tura sa naturală, prin peisajul îngrijit şi aerisit, prin flora şifauna sa, este incomparabil mai frumos şi mai apreciat demulţi locuitori. Aerul mult mai curat, liniştea quasipermanen-tă, pacea care guvernează atmosfera majorităţii aşezămintelorrurale “curate” şi “aşezate” sunt alte caracteristici ale climatu-lui vieţii la ţară. A avea o reşedinţă la ţară acum nu mai esteconsiderat un moft ca în urmă cu unul sau două decenii. Acum,tot mai mulţi orăşeni “ies” zilnic sau la sfârşit de săptămânădin aglomeraţiile urbane, din zgomotul acestora. Un om careeste intens solicitat prin meseria sa, prin activitatea lui zilnicăsau săptămânală, prin stresul acumulat, caută o oază de liniştepentru sfârşitul zilei sau al săptămânii .

Aceste câteva caracteristici: liniştea, pacea, climatul, aerul

curat, peisajul liniştitor, de calm social nu pot fi cuatificatepentru a măsura calitatea habitatului rural. Peisajul natural alruralului constituie un patrimoniu inestimabil al umanităţii.

6. Viaţa în spaţiul rural, mai mult decât în oricare alt mediusocial, este aşezată pe o serie de norme emanate din experienţade viaţă multiseculară, din tradiţiile, obiceiurile şi cultura loca-lă. Modul de viaţă rurală, tradiţiile şi obiceiurile, formează lao-laltă cultura populară locală sau regională. Tezaurul acumulattimp îndelungat constituie, de asemenea, o caracteristică demare atracţie pentru viaţa la ţară, pentru petrecerea unei anu-mite părţi din timp la sat sau pentru turismul rural. Din ce înce mai mulţi “orăşeni” caută zonele frumoase de la ţară pentrua petrece un week-end sau un concediu pentru un peisaj fru-mos, liniştit şi curat şi pentru a trăi, împreună cu copiii, îngospodăriile rurale, pentru a cunoaşte tradiţiile şi obiceiurilecaracteristice localităţii sau regiunii.

Viaţa socială şi culturală, caracteristică ruralului, este unpatrimoniu de neegalat al umanităţii, element care, alături deeconomie şi ecologie, dă adevărata dimensiune şi valoarespaţiului rural.

Dezvoltarea agriculturii, creşterea randamentelor agricoleşi a productivităţii muncii în agricultură, a determinat elibe-rarea unei importante părţi din populaţia agricolă şi ocupareaei în activităţi industriale, de servicii sociale etc. În ţările undes-au aplicat politici concrete de menţinere a populaţiei (deve-nite) neagricole în spaţiul rural s-au dezvoltat armonios o seriede activităţi neagricole, de tip industrial sau de service. Dacăimplantarea acestor activităţi s-a făcut fără agresarea spaţiuluirural, dacă activităţile neagricole s-au plasat în sfera ruralului,s-a reuşit, în aceste cazuri, păstrarea autenticităţii acesteia.

7. Politica de dezvoltare a spaţiului în ţările vest-europenes-a axat pe principiul continuităţii şi complementarităţii activi-tăţilor agroalimentare. Activităţile neagricole, în special celeindustriale şi de service, s-au bazat pe complementaritatea faţăde agricultură.

8. Pornind de la iniţiativa privată, statul a sprijinit prinpolitici regionale şi rurale dezvoltarea acelor activităţi agricoleplasate în aval şi amonte de agricultură precum şi cele careprelucrează materii prime locale. În spaţiul rural s-au implan-tat intreprinderi mici şi mijlocii care au angajat forţa de muncădin zonele rurale respective. Astfel, segmentul de populaţierurală angajată în activităţi neagricole are posibilitatea de alucra cu timp integral (full-time) în industrie sau service şi cutimp parţial (part-time) în agricultură. În acelaşi timp, princi-piul integrării activităţilor agroalimentare a constituit unul din-tre pilonii politicilor rurale ale guvernelor vest-europene. Afost stimulată prelucrarea produselor agricole în intreprinderimici şi mijlocii sau în cooperative de prelucrare locale sau re-gionale. Principiul după care mai uşor şi mai economic setransportă produsul finit comparativ cu materia primă agricolăa condus la extinderea investiţiilor agroalimentare în locali-tăţile rurale.

9. Acest tip de politică agricolă şi de industrie agroalimen-tară a atras după sine extinderea reţelei infrastrucurale, a insti-tuţiilor de învăţămant, social-culturale, financiar-bancare şi decredit. Cu alte cuvinte, au menţinut spaţiul agricol în viată, l-au fortificat, fără însă a atenta la ruralitatea sa, la caracteristi-ca sa fundamentală de viaţă la ţară.

10. Desigur, nu se pot fetişiza politicile rurale vest-euro-pene. Şi ei au făcut greşeli, pe care le cunosc şi le recunosc.Aşa se explică preocuparea ţărilor vest-europene de a redactaCarta europeană a spaţiului rural, un document juridic – cadrude conservare a ruralităţii europene. De asemenea, asistăm înprezent, în ţările şi zonele în care s-au făcut greşeli majore înexpoatarea rurală, la discuţii cu privire la fenomenul de desur-banizare sau reruralizare. Se întâlnesc curente de idei realiste,dar şi unele care nu pot fi puse în practică, fie datorită restricţi-ilor financiare, fie, de cele mai multe ori, din cauza imposibi-lităţii (pe termen scurt şi mediu) demontării structurilor de tipurban-industrial existente în unele zone .

11. Conceptul de “revenire” la ruralul european sau româ-nesc patriarhal specific perioadelor antebelice sau interbelicenu mai este posibil, în primul rând din motive tehnologice şieconomice.

12. În fine, considerăm că nu se poate pune semnul egal-ităţii între rural şi rustic. Trebuie să acceptăm că şi în domeni-ul ruralului acţionează legea progresului. Ori, această legevine în contradicţie cu conceptul de rustic. Considerăm că nu-mai excentricii, cei care vor să fie în orice condiţii “originali”,caută cu orice preţ rusticul. Nu credem însă în rusticizarearuralului, atât datorită mutaţiilor majore în economia de tiprural practicată acum, cât şi datorită evoluţiei (sau , pe alocuri,involuţiei) structurilor rurale.

III . STRUCTURA SPAŢIULUI RURAL

Spaţiul rural poate fi definit atât din punct de vedere struc-tural cât şi din punct de vedere funcţional.

Structura spaţiului rural, privită prin prisma economică şisocială, este diferenţiată de B. Kayser si Cobal în: spaţiu ruralperiurban (preorăşenesc n.n ), intermediar şi marginal sau peri-

SPAŢIUL RURAL CA ŞI CONCEPT,

AAGGEENNDDĂĂ

IIMMIIŞŞ

7

feric .Spaţiul rural periurban cuprinde zona limitrofă marilor

oraşe şi centre industriale, având raza de lungime variabilăîntre 10 şi 50 km, funcţie de puterea economica şi administra-tivă a polului industrial. Zonele rurale periurbane sunt, de re-gulă, cele mai vivace dar şi cu cea mai puternică amprentăurbană. În aceste zone se manifestă, în paralel, atât fenomenede urbanizare cât şi de ruralizare care le conferă caracter hibridrural-urban. Din punct de vedere edilitar şi al echipării tehnice,aceste zone sunt mai evoluate, atât datorită influenţei edu-caţionale (cu privire la modul de viaţă urban) cât şi al veni-turilor mai mari ale populaţiei. În schimb, din punct de vederearhitectural şi cultural zonele rurale periurbane sunt puternicşi, de cele mai multe ori, negativ influentaţe şi chiar poluate deurban. Ruralul autentic este din ce în ce mai absent, întâlnin-du-se elemente ale modului de viaţă şi cultură urbană.Popu-laţia acestor localităţi este mai heterogenă. În mare parte loca-lităţile rurale periurbane au preponderent funcţie de habitat(rezidenţiale)pentru populaţia care lucrează în oraşele – centrede zona periurbană. Majoritatea locuitorilor acestor zone nave-tează zilnic, dimineaţa spre locurile de muncă, scoală, piaţăetc., iar după amiază naveta se face invers, spre sat, spre casesau locuinţe. În ţările dezvoltate, dar şi la noi în ţară, în acesteperimetre reţelele de telecomunicaţii şi de transport sunt dez-voltate (autostrăzi, drumuri de centură, şosele, linii de tren,tramvai, metrou etc.).

Dezvoltarea industriei în spaţiul rural a impus în anii 1970concepţia de dezvoltare rural-urbană a zonelor agricole(développement urban sau reurbation).

În ţările cu populaţie densă sau în zonele dense au apărutfenomene de urbanizare a satelor, acestea devenind nişte vastedormitoare ale oraţelor neîncăpătoare pentru exodul sau mi-graţia necontrolată. Pe lângă probleme sociale multiple, auapărut conflicte de interese între populaţia autohtonă şi noiiveniţi. Creşterea populaţiei în aceste cvartele “rural-urbane”noi au împins investitorii spre implantarea de investiţii mari,apărând fenomenul de gigantism industrial şi, prin consecinţă,la deruralizarea acestor localităţi.

Nu puţine sunt localităţile Germaniei, Elveţiei, Austriei,Olandei etc. care au resimţit din plin acest proces în anii 1960-1970-1980.

În prezent, dupa circa 20 ani, acest tip de dezvoltare rurală,este privit dintr-un alt punct de vedere. Conceptul nou de dez-voltare rurală a zonelor periurbane are în centrul său ideea au-tenticităţii rurale, printr-o economie în aval şi amonte de agri-cultură prin intermediul cărora să se micşoreze navetismul şisă se stabilizeze, pe cât este posibil, populaţia sătească. În ace-

laşi timp, autorităţile locale din zonele periurbane au începutsă pună în centrul preocupărilor sale interesele ecologice,sociale şi culturale în locul celor financiar-economice. Aceastăpolitică conduce, implicit, la protecţia satelor împotriva urba-nizării şi denaturării caracterului rural al acestora.

Spaţiul rural intermediar cuprinde cea mai mare suprafaţăa spaţiului rural unde preponderentă, din punct de vedere eco-nomic, este agricultura. Cu alte cuvinte, spaţiul rural interme-diar, în înţelesul dat de B. Kayser, este spaţiul agricol sau zonaagrară a spaţiului rural. În principal, spaţiul rural intermediarcuprinde zonele viticole şi pomicole. Aici regăsim intreprinde-rile agricole performante, fie că este cazul fermelor privat-fa-miliale în ţările din UE, fie că este cazul expoataţiilor de tipasociativ sau societar în ţările cu economie agroalimentară întranziţie.

Spaţiul rural periferic. Sensul noţiunii de “periferic” încazul spaţiului rural nu trebuie înţeles (cu precadere) din punctde vedere geografic, teritorial, ci, în primul rând, din perspec-tivă economică şi socială.

Această parte a spaţiului rural se află la “periferia” eco-nomică, productivă şi, în multe cazuri, la zona defavorizatăsocial a sistemului agrar şi silvic. Factorii care favorizeazăapariţia unor zone periferice în spaţiul rural sunt atât de naturăagroecologică cât şi de natură economică. Este cunoscut faptulcă nu toate terenurile agricole au acelaşi potenţial natural şi

tehnologic. De asemenea, poziţia (distanta, accesibilitatea) te-renurilor agricole faţă de centrele de aprovizionare – desfacereau mare influenţă asupra activităţii comerciale a intreprinză-torilor agricoli faţă de înfiinţarea sau continuarea exploataţiiloragricole în zonele rurale periferice.

În agricultură, mai mult ca şi în alte ramuri economice,legea randamentelor neproporţionale, are acţiune concretă caefect a unei alte legi (naturale): legea fertilităţii descrescânde asolurilor (V. Madgearu). Consecinţa economică a legii randa-mentelor neproporţionale în agricultură (în producţia vegetală)este renta funciară. Cum, în general, preţurile produselor agri-cole sunt unice, egalizarea acestora producându-se pe piată, iarrecoltele medii la ha şi costurile sunt diferenţiate funcţie depotenţial natural al solului şi de tehnologii, rezultă profit ine-gal pe diferite terenuri, exploataţii, zone agricole etc. Acestfenomen economic specific pământului ca principal factor deproducţie al agriculturii (şi altor factori naturali) determină înspaţiul rural diferenţieri ale profitabilităţii producţiei agricoleşi a exploataţiilor. Astfel, mai multe terenuri şi implicit zoneagricole, nefiind atractive pentru agricultori, acestea devin,încet, încet zone periferice producţiei agricole şi, prin con-secinţă, vieţii rurale în ansamblul său.

În ţările cu agricultură intensivă , un alt factor care conducela periferizarea unor zone rurale este supraproducţia agricolă.Intensificarea producţiei agricole determină ca o cantitate deproduse, solicitată pe piaţă în momente succesive (anuale) aproducţiilor medii la ha. Acest fenomen, specific ţărilor perfor-mante economic, are puternice consecinţe economice şi socia-le asupra expoataţiior agricole aflate în zonele pedoclimaticemai nefavorabile.

În Romnia din circa 9,74 milioane de ha teren arabil, circa3,38 milioane ha (34,6) reprezintă teren cu potenţial inferior deproducţie. Întinse zone colinare sunt supuse unor intense pro-cese de eroziune. Cea mai accentuată eroziune se întâlneşte înzonele Vasluiului şi Bârladului, Podişul Transilvaniei şi Mun-celului, Dealurile Vrancei şi Olteniei etc. Spaţii defavorizate seîntâlnesc în zona nisipurilor şi exploataţiilor carbonifere dinOltenia, Delta Dunării, precum şi multe suprafeţe din zonamontană.

Structurarea spaţiului rural în periurban, intermediar şimarginal nu este direct delimitată. În interiorul fiecărei cate-gorii de spaţiu se regăsesc zone (insule) mai reduse sau maiextinse din celelalte categorii. Delimitarea între spaţii se face,de regulă, gradual, în zonele de confluenţă regăsindu-se ele-mente comune.

Un loc aparte în spaţiul rural îl ocupă aşa numitele regiuni(zone) defavorizate. Experţii UE apreciază că Uniunea Euro-peană (dar şi în celelalte ţări europene) nivelul de ruralitate acomunităţilor locale şi a mediului înconjurător sunt din ce înce mai ameninţate. Agricultura, principala activitate economi-că într-un număr mare de zone rurale, traversează o criză pro-fundă. Diminuarea activităţii economice, îmbătrânirea popula-ţiei, plecarea tineretului, suprimarea serviciilor indispensabilecare determină calitatea precară a vieţii unei populaţii destulde numeroase, deşertificarea şi altele asemenea sunt câtevariscuri la care sunt supuse diferite zone rurale.

Noţiunea de regiune (zonă) defavorizată este mai largă,având diferite conotaţii. În această categorie de zone sunt con-siderate: regiunile montane, regiuni rămase în urmă din punctde vedere al dezvoltării rurale (regiuni subdezvoltate), zonerurale în dificultate.

Regiunile montane în România cuprind 32% din suprafaţaţării (circa 75.000 km), 3,5 milioane de locuitori şi peste unmilion de gospodării ţărăneşti familiale. Aceste regiuni au oeconomie rurală mixtă, formată din agricultură, bazată pecreşterea animalelor şi exploatarea pajiştilor naturale şi o po-micultură rustică, expoatarea pădurilor şi prelucrarea lemnu-lui, culesul şi prelucrarea fructelor de pădure, precum şi dife-rite întreprinderi mici şi mijlocii de tip industrial sau meşte-şuguri diferite. În multe zone montane un loc important îneconomia rurală îl ocupă (sau ar trebui să-l ocupe) agroturis-mul montan.

Caracteristica principală a economiei agromontane estegospodăria ţărănească de subzistenţă, revenind, în medie pe ogospodărie circa 3,40 ha, din care 2,50 ha teren agricol (formatdin 0,71 ha arabil, 1,69 ha păşuni şi fâneţe naturale şi 0,09 halivezi) şi circa 0,37 ha păduri. Efectivele medii de animale carerevin pe o gospodărie montană sunt de 0,94 bovine, 1,02porcine, 2,75 ovine şi 0,17 cabaline. Chiar dacă efectivele deanimale înregistrează o anumită creştere faţă de perioadacomunistă (1989), totuşi situaţia este totalmente necorespun-zătoare. Pentru a argumenta afirmaţia anterioară vom prezentaprincipalele caracteristici ale gospodăriilor agromontane dinperioada interbelică:

- suprafaţa totală 3,86 ha din care:- agricol 1,32 ha- arabil 0,41 ha- păşuni şi fâneţe 0,81 ha- livezi 0,10 ha - păduri 2,54 ha

- animale 10,49 cap din care : - de munca 0,47 cap - vaci de lapte 0,89 cap- porci 1,80 cap- ovine 7,33 capSimpla lectură a datelor din tabelul următor este suficientă

pentru a constata starea actuală de evidentă involuţie a gos-podăriei rurale montane, atat din punct de vedere al suprafeţeide teren şi a structurii acesteia pe categorii de folosintă, cât şia efectivelor de animale faţă de perioada interbelică.

Situaţia comparativă a gospodăriilor agromontane (1938, 1993)

Sursa (1): 60 sate româneşti – situaţia economică, Institu-tul de Ştiinte Sociale al României, 1941

Sursa (2): Raportul Direcţiei generale a zonei montane,Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, 1993

Consider că nimeni nu poate aprecia că suprafata de 3,86ha pe gospodărie , cu numai 1,83 ha teren arabil (şi acest teren,de regulă, de foarte slabă calitate) a fost suficient pentru o fa-milie din zona montană a anului 1938. Dar ce să spunem des-pre o gospodărie mai redusă ca suprafaţă şi structură în anul1995? Este încă o demonstraţie, dacă mai este necesară, a in-voluţiei structurilor agrare româneşti în perioada 1945 -1990.

Ca efect al Legii fondului funciar (Legea 18/1991) supra-faţa de pădure aferentă fiecărei gospodării s-a redus de 3 orifaţă de perioada interbelică, afectând puternic economia gos-podăriilor montane. Şi activitatea pastorală s-a redus simţitor,efectivele de animale în anul 1995 fiind la mai puţin de jumă-tate faţă de anul 1938. Cea mai drastică reducere se înregis-trează la efectivele de ovine. Oaia Ţurcană, adaptată zoneimontane, prin tripla sa producţie de carne, lapte şi lână a asigu-rat în mare parte cele necesare gospodăriei casnice şi bucătă-riei ţărăneşti.

Regiunile rămase în urmă din punct de vedere al dez-voltării rurale. Cu toate că există numeroase regiuni sau zonesubdezvolate rural în România, totuşi noţiunea de subdez-voltare rurală nu este reglementată. În Uniunea Europeană, învederea aplicării măsurilor de susţinere a zonelor defavorizatede la bugetul comunitar, Reglementarea 2052 / 1988 defineşteregiunile rurale rămase în urmă ca fiind acele zone în care pro-dusul intern brut (PIB), reprezintă sub 75% din media comu-nitară (media UE).

Considerăm că acestă directivă a UE trebuie adoptată si lanoi, luând însă pentru delimitare media PIB pe România. Cal-culaţia PIB pe locuitor se face în România, prin statisticile ofi-ciale, numai pe judete. Aplicând acest criteriu de clasificare pejudeţe în categoria regiunilor rămase în urmă din punct de ve-dere al dezvoltării rurale ar intra următoarele judeţe: Olt,Bistriţa – Năsăud, Vaslui, Ialomiţa, Botoşani, Călăraşi, Giurgiu(prezentare în ordine descrescătoare). Desigur, calculul pe ju-deţe nu este relevant, deoarece ar trebui ca în calculaţia indica-torului să se includă numai datele PIB/locuitor aferente spaţiu-lui rural. Harta zonelor subdezvoltate ar fi, evident, mult maimozaicată. Probabil în fiecare judeţ s-ar putea delimita astfelde zone, cu diferite grade de extindere.

Necesitatea unor studii de delimitare a zonelor defavoriza-te se impune dintr-o dublă perspectivă, prima referindu-se lanecesitatea introducerii gospodăriilor acestor zone într-un pro-gram bugetar de ajutorare financiară, iar a doua referindu-se lapregătirea spaţiului rural, din punct de vedere legislativ, învederea aderării şi integrării României în UE. În zonele defa-vorizate este necesar să se introducă un sistem naţional de in-demnizaţii de compensare a veniturilor gospodăriilor agricolefamiliale. Aceste indemnizaţii financiare au rolul de a compen-sa diferenţa dintre costurile de producţie mai ridicate ale gos-podăriilor acestor regiuni comparative şi costuri medii de pro-ducţie din regiunile favorabile producţiei agricole. Indemniza-ţiile de copensare au un dublu rol, si anume rol economic şi rolsocial. Rolul economic al indemnizaţiilor de compensare con-stă în asigurarea profitabilităţii gospodăriilor şi zonelor defa-vorizate, de a garanta continuitatea activităţii agricole, silvi-cole şi agroturistice. Rolul social al indemnizaţiilor compen-satorii constă în menţinerea populaţiei în zonele defavorizate,în vederea evitării fenomenului de depopulare al regiunilormontane şi a altor regiuni defavorizate.

CONSILIER JUDETEAN TIBERIU LELESCU

CARACTERISTICI ŞI STRUCTURĂ

AAGGEENNDDĂĂ

8IIMMIIŞŞ

Centru Cultural Francez şi Centru Cul-tural German din Timişoara a organizat atreia ediţie a întâlnirilor fotografice de laTimişoara - Surexpositions, sub titlul Iden-tităţi individuale, identităţi colective.

Spaţiul dedicat expoziţiilor temporare dela parterul Muzeului de Artă Timişoara găz-duieşte artişti germani, francezi, maghiari,bulgari, sârbi, olandezi, moldoveni sauromâni, ale căror fotografii se integrează întema Surexpositions.

Expoziţia a fost deschisa deschisă între17 mai şi 7 iunie a.c., accesul publiculuifăcându-se gratuit.

Curatorul expoziţiei, prof. Iosif Kiraly,scria următoarele cuvinte:

«„O fantomă bântuie Europa... Ea senumeşte teama de pierdere a identităţii”

Într-o Europă în care se fac eforturi din ceîn ce mai mari pentru fluidizarea economiilorţărilor componente, în aşa fel încât acestea sănu se mai lovească de barierele legislative şibirocratice ale uneia sau alteia dintre acesteţări, apare o preocupare tot mai crescândăpentru menţinerea şi afirmarea graniţelor

lingvistice şi culturale, pentru păstrarea şi val-orificarea tradiţiilor. Ce rol joacă politicul?Ce rol joacă educaţia? Ce rol joacă religiile înaceastă ecuaţie complicată? Cum să te inte-grezi într-un sistem economic global, fără săte dizolvi din punct de vedere cultural? Aces-tea par să fie câteva întrebări pe care şi le puntot mai mulţi politicieni dar şi oameni de cul-tură sau chiar simpli cetăţeni.

Artiştii sunt şi ei frământaţi de aceastăsilemă. Visul fiecărui artist (ca de altfel şi alfiecărui fotbalist) este să devină internaţional.Cu riscul de a simplifica, putem spune că pen-tru aceasta artistul (în special cel provenit dinculturile mici sau periferice) trebuie – i secere – să aducă ceva specific lumii din carevine el, însă acea informaţie specifică e nece-sar să fie racordată într-o formă sau alta lapreocupările şi frământările generale alelumii de azi, şi – în orice caz – transmisă într-un limbaj practicat şi inteligibil pe scena arteicontemporane. Altfel, discursul lui va fi per-ceput ca unul provincial şi/sau artizanal.

Tema identităţii este una majoră în con-textul artei contemporane, indiferent dacă eapune în discuţie probleme de ordin naţional,regional, rasial sau de gen, ori se referă lagrupuri profesionale sau la minorităţi sexuale.

Fotografie a fost poate mediul cel mai

privilegiat în arta ultimelor decenii. După 150de ani de la dezbaterile aprinse asupra statutu-lui său ambiguu, pendulând între artă şitehnică, astăzi nimeni nu îi mai pune laîndoială posibilităţile sale artistice însă totmai mulţi se îndoiesc de capacităţile sale de amai constitui o modalitate obiectivă de repro-ducere a realităţii.

Visul primilor fotografi, de a avea acelaşistatut cu pictorii, s-a transformat astăzi înrealitate. Dar cu ce preţ ? Fotografia însăşi areîn prezent o problemă de identitate. Ea estetot mai mult percepută ca un fel de picturăhiper-realistă, lipsindu-i însă aura de unicatspecifică picturii şi în plus pierzându-şi carac-terul aparte pe care îl avea datorită credibil-ităţii sale sub aspect documentar. »

Artiştii IN EXPOZITIE(RO) Jozsef BARTHA

n. 1960, Odorheiu Secuiesc. Trăieşte şilucrează la Târgu Mureş. Absolvent alUniversităţii de Arte din Cluj, s-a remarcat înpeisajul artistic românesc în special după1990. Este artist vizual, scenograf şi curator.Începând de la mijlocul anilor ‘90 şi până înprezent, a organizat multiple proiecte de artăcontemporană în cadrul Fundaţiei ArtEast dinTârgu Mureş.

“Doubled images” (Imagini dublate)Muzeul de Artă Timişoara(BG) Luchezar BOYADJIEVn. 1957, Sofia. Trăieşte şi lucrează la

Sofia. A studiat teoria şi istoria artei la Acad-emia Naţională de Arte din Sofia, beneficiindde stagii la New York, Philadelphia şi Paris.Lucrează ca artist din 1989 în domeniile:fotografie, artă contextuală, artă computeriza-tă, instalaţii. Este membru fondator al Institu-tului de Artă Contemporană din Sofia.

“5 views to Mecca”(5 priviri către Mecca)

Muzeul de ArtăTimişoara

(FR) BrunoCOGEZ

n. 1974, Paris.Trăieşte şi lucrează laParis. Fotograf autodi-dact şi de formareistoric, se instalează laBucureşti (1999 –2004), unde lucrează caşi fotograf freelancer şicorespondent pentrupresa franceză, real-izând fotografii docu-mentare. Este membrufondator şi director alAsociaţiei “ColectivulEst”, colectiv europeanregrupând fotografi dinEuropa de Est.

“Les Français du Banat, En Quęte deMémoire”

(Francezii din Banat, În CăutareaMemoriei)

Centrul Cultural German(RO) Alexandra CROITORU n. 1975, Bucureşti. Atât înainte cât şi după

absolvirea Universităţii de Arte Bucureşti(1998) artista expune proiecte individuale saude grup în diverse manifestări artisticenaţionale şi internaţionale. Din 1999 este asis-tent-universitar la departamentul Foto-Videoal Universităţii Naţionale de Arte Bucureşti.

“Female Stereotype” (Stereotipuri femi-nine)

Muzeul de Artă Timişoara(SRB) Uros DJURIC n. 1964, Belgrad. Trăieşte şi lucrează la

Belgrad. A studiat istoria artei la Facultatea deFilozofie şi pictura la Şcoala de Arte plasticedin Belgrad. A luat parte la mişcarea punk dinanii ‘80 de la Belgrad. Participant activ pescena artistică din capitala Serbiei, fondeazăîn 1989 mişcarea Autonomist împreună cuSteven Markus.

“God Loves the Dreams of Serbianartists”

(Dumnezeu iubeşte visele artiştilor sârbi)Muzeul de Artă Timişoara(RO) Teodor GRAUR n. 1953, Pogăceaua. Trăieşte şi lucrează la

Bucureşti. A făcut studii de design interior(STACO Bucureşti, 1974) şi arte plastice(Academia de Arte din Bucureşti, 1978).Lucrează în artele vizuale din anii ‘80, fiindautorul a diverse instalaţii şi performance-uriîn România şi în străinătate.

“Românii şi UE”Muzeul de Artă Timişoara(RO) Nicu ILFOVEANUn. 1975. Trăieşte şi lucrează la Bucureşti.

A absolvit Universitatea de Arte din Bucureştiîn 2000, secţia Foto-Video, iar în 2001 a final-izat masteratul la aceeaşi instituţie cu unproiect de film şi fotografie despre artă. Esteasistent la departamentul Foto-Video alUniversităţii Naţionale de Artă din Bucureşti.

“Fotografii de casa /Domestic Photos”

Muzeul de ArtăTimişoara

(DE) PeterJACOBI

n. 1935, Ploieşti(România). Trăieşte şilucrează în Wurm-berg/Pforzheim (Ger-mania). A studiat sculp-tura la Academia deArtă din Bucureşti,după care s-a stabilit înGermania, obţinândcetăţenia germană. Între1971-1998 a fost profe-sor la Colegiul deDesign din Pforzheim(Germania). Crează îndomeniile: sculptură,tapiserie şi fotografie.

“Frumoasele straieţărăneşti ale doamnelor de la oraş”

Muzeul de Artă Timişoara(HU) Gergely LASZLO / Peter

RAKOSIPeter RAKOSI, născut în 1970 la

Kaposvár, şi Gergely LASZLO, născut în1979 la Budapesta, activează atât ca artişti

individuali cât şi - din 2004 - în formula deduo. În această ultimă ipostază au participat lamai multe expoziţii în Ungaria precum şi îndiferite centre artistice internaţionale.

“Kempelen Roundtrip” (Călătoria luiKempelen)

Muzeul de Artă TimişoaraSlimane RAĎS (FR)n. 1964, Constantine (Algeria). Trăieşte şi

lucrează la Grenoble (Franţa). A studiat artelefrumoase la Alger şi Grenoble, efectuândstagii ca bursier în Franţa şi Germania. Caartist vizual sondează graniţa dintre artă şisociologie, creând cu predilecţie instalaţiiinteractive.

“L’histoire sans fin” (Istoria infinitului)Muzeul de Artă TimişoaraOlivia MIHĂLŢIANU (RO)n. 1981, Bucureşti. Trăieşte şi lucrează în

Bucureşti. Este absolventă şi actualmentemasterandă a secţiei Foto-Video din cadrulUniversităţii Naţionale de Arte din Bucureşti.Lucrează în domenii artistice diferite: film,fotografie, obiect, instalaţie.

“olivia_search/persona”Muzeul de Artă TimişoaraRon SLUIK (NL/MD)Născut în 1961 în Olanda, iar din 2001

trăieşte şi lucrează la Chişinău (RepublicaMoldova). A practicat arta video, project-artşi alte genuri, însă in ultima perioada s-a ded-icat exclusiv fotografiei. Este membru alboard-ului Bienalei Tinerilor Artişti Bucureştişi predă fotografia contemporană la Universi-tatea „Ion Creangă” din Chişinău.

“Iu, iu, iu, moi, moi, moi”Muzeul de Artă TimişoaraCuratorIosif KIRALY (RO)n.1957Este artist şi lucrează în medii precum:

fotografia, instalaţia, performance. Din 1990este membru în proiectul colaborativ sub-REAL, iar în ultimii ani a lucrat de asemeneaîmpreună cu arh. Mariana Celac în diverseproiecte documentare despre tranziţia dinpeisajul arhitectural post-comunist din Româ-nia. Din 1991 ţine un curs de fotografie laUniversitatea de Arte din Bucureşti, iar în1995 devine membru fondator al departamen-tului Foto-Video în cadrul aceleiaşi instituţii.

Bogdan NĂDĂŞTEAN

Identităţi individuale, identităţi colective

�� Primăria oraşului Recaş a accesat un program europeanîn valoare de 120 000 de euro, bani care vor fi folosiţi pentruachiziţionare de calculatoare (servere) şi imprimante cu aju-torul cărora cetăţenii vor accesa informaţiile economice nece-sare . Un alt program, cu fonduri Phare, a adus oraşului Recaşpeste o jumătate de milion de euro, pentru amenajarea terenu-lui de fotbal cu nocturnă şi cu 500 de locuri pe scaune în tri-bună. �� La Sacoşul Turcesc primăria extinde terenul extravi-lan pentru construcţii. Loturile de pamînt sunt fie vândutecelor doritori, fie concesionate. Terenul pentru case a ajuns laSacoşul Turcesc să coste 10-12 euro metrul pătrat iar în satulaparţinător Berini, de exemplu, 4-5 euro metrul pătrat. Preţulterenurilor din satele aparţinătoare va creşte atunci când dru-murile comunale vor fi asfaltate. �� Primăria şi Consiliul localdin Gătaia au înălţat, folosind numai resurse proprii, un dig pe

o lungime de 400 de metri în zona numită Colonie, pentru apreîntîmpina o nouă revărsare violentă a râului Bârzava, aşacum s-a petrecut în primăvara anului 2005. În aceeaşi direcţie,autorităţile gătăienţe au achiziţionat două cantine mobile, unafiind repartizată spitalului orăşănesc. �� O problemă cu care seconfruntă primăria din comuna Jamu Mare este cea a caselorabandonate din satele aparţinătoare Gherman, Ferendia, Lăţu-naş sau Clopodia. Îmbătrânirea populaţiei, dispariţia pe calenaturală, desfiinţarea IAS-ului şi plecarea tinerilor către Detaşi Timişoara, a făcut ca numărul caselor părăsite să crească.Primăria a încercat să scoată la vânzare imobilele respective

dar acestea nu au trezit interesul cumpărătorilor. �� Primăriadin oraşul Jimbolia doreşte să finalizeze construcţia unui blocde 30 de apartamente, o altă soluţie pentru a rezolva problemalocuinţelor fiind concesionarea unui teren tinerilor din oraşpentru construcţia de case familiale. Ca urmare a unorinvestiţii străine din ultimii doi ani, Jimbolia a început să-şirevină din punct de vedere economic, după o perioadă destagnare. �� Comuna Gottlob este localitatea care va avea pestemă desenată şi lubeniţa, ca o consfinţire a faptului căpepenele roşu asigură anual venituri importante pentrulocuitori. Specialiştii estimează că datorită vremii secetoase,în zonă se vor produc în jur de 12-13 tone de lubeniţă la hec-tar.

C.T.

Tim-Flash judeţean

R. - Domnule primar, numele Vlaiconi edestul de des întâlnit în Banat, de la deal şipână la şes. Mai e un primar Vlaiconi şi laFârdea. Sunteţi, cumva, rudă cu dânsul?

Romulus Vlaiconi - Nu se ştie… Dacă leluăm aşa şi le studiem, s-ar putea să aflăm căsuntem rude…

R. - Sunteţi bănăţean de baştină?R.V. - Nu, sunt născut în judeţul Hune-

doara, dar sunt crescut aici, în Belinţ, de lavârsta de 3 ani.

R. - Belinţan vechi…

R.V. - Da, a fost o conjunctură, părinţii tre-buiau să se mute în partea asta de ţară, aşa căpot să mă consider belinţan.

R. - Ce are Belinţul aşa de deosebit, detoată lumea povesteşte despre Belinţ şidespre Chizătău? Sunt două aşezări dinBanat pe care multă lume din ţară lecunoaşte.

R.V.- Este un sat cu oameni foarte disci-plinaţi, oameni muncitori. Se ocupau din celemai vechi timpuri cu legumicultura, solul nisi-pos permite cultivarea cartofului de Belinţ,foarte renumit. În momentul când o gospodinăîl vede în piaţă îl cumpără pentru că îşi dăseama că este de soi, având un aspect comer-cial deosebit.

R.- Unii spun ca, de fapt, cartoful deBelinţ nu mai e produs din sămânţă deBelinţ. Că ar fi sămânţă adusă de pe laBraşov…

R.V.- Imi permit să vă contrazic… Maisunt şi acum oameni care păstrează de vreo 25de ani soiul Roza de Belinţ şi Kiubaba. Amdus şi la Facultatea de Agronomie 10 kilo-grame de Roza de Belinţ pentru a se face expe-rienţe cu aceşti cartofi. Era vorba de o colabo-rare cu un institut din Statele Unite, care săverifice cartoful. Să-l revigoreze. Iar sămânţaeste normal să se schimbe în fiecare an. Dacăse aduce sămânţă din zona Braşovului sau dinHarghita sau din Suceava, automat producţiacreşte şi cartoful este perfect adaptat aici, lanoi, poate mai mult chiar decât în zona deunde provine sămânţa.

R.- Şi varza de Belinţ este vestită…R.V.- Oamenii deja s-au specializat în pro-

ducuţia de varză, merg pe sămânţă olandeză,foarte puţini mai produc sămânţa in sat. Este odiferenţă mare între varza creată în zona Făge-tului, de exemplu, şi cea de la noi, pentru căvarza de Belinţ are frunza foarte subţire şifierbe imediat.

R.- Pe şoseaua care străbate comunatrec atelaje mecanice, tractoare, tractoraşe,multe conduse de tineri. Lucrează în legu-micultură tinerii aceştia?

R.V. - 90% din populaţie se ocupă cu legu-micultura. În familiile mai îmbătrânite, tineriiar trebuie să intervină şi să preia o parte dinmunca pe care o făceau bătrânii care nu maipot urca pe tractor; tinerii s-au specializat, şi-au luat tractoare mici şi lucrează în legumicul-tură, fie cu freza, fie cu plugul, cu discul saucu altceva. Cu asta se ocupă tinerii.

R.- Era un liceu în Belinţ…R.V. - A fost liceu în Belinţ dar nu mai este.

Era liceu teoretic, cu profesori care au ajuns înTimişoara, fie directori, fie profesori univer-sitari… Cred că acesta a fost şi motivul pentrucare s-a desfiinţat acest liceu. Profesorii au datexamene şi s-au dus la oraş. Domnul Enea afost profesor la noi la şcoală şi a devenit direc-tor la Liceul de informatică din Timişoara.Unii dintre dascăii excepţionali au decedat.Profesorul Cica. Pe lângă faptul că era undascăl foarte bun, se ocupa şi de cultură. Auplecat din Belinţ profesoara Gheju, profesorulGheju, profesorul Simion Dănilă…

R. - Domnule primar, n-aveţiun sediu mare, primăria paremodestă faţă de altele din judeţ…

R.V.- Avem un nou sediu începutdin alte timpuri, este ridicat până laprimul nivel. Am rămas acolo pentrucă nu puteam să ne permitem să-lridicăm. Am vrut să-l etajăm.Sperăm să o facem într-un timpscurt cu bani de la bugetul local şi cusprijin din partea ConsiliuluiJudeţean. Domnul preşedinteOstaficiuc este foarte înţelegător şiajută comunele, când poate şi dacăexistă posibilităţi… Dacă nu, aştep-tăm să vedem dacă prindem vreunproiect. Sigur, avem un promotor

local capabil sa faca proiecte dar problemaeste că încă nu s-au dat fonduri pentru sedii.Acum se dau pentru Cămine Culturale, pentruşcoli, pentru altceva, dar nu pentru sediiadministrative.

R.- Pentru infrastructura din comunăaţi câştigat vreun proiect? Aveţi vreunproiect valabil?

R.V.- Da, şi aici aş vrea sămulţumesc în primul rând Consiliu-lui Judeţean care ne-a acceptat douăproiecte, unul legat de CentrulCivic, care deja a fost proiectat şiam şi pus pancarda în centrul co-munei, anunţând proiectul, şi mai eun proiect cu drumurile pe care l-amprins nu de mult.

R. - În ce constă proiectul cudrumurile?

R.V. - Asfaltarea în localităţi.R. - Exista pentru Belinţ,

Chizătă, Babşa şi Gruni o şansăca să devină locuri care să atragăturişti?

R.V.- - Da, la Gruni, este un om de bunăcredinţă care s-a gândit să facă ceva acolo. Nuvreau să-i dau numele, nu am acceptul dânsu-lui, dar este un arhitect timişorean care căutaun amplasament cu apă iar acolo, la Gruni,există un deal pe lângă care trece canalul Begade la Coştei prin Belinţ şi ajunge la Chizătău.În gândirea dumnealui e să atragă o parte dintimişorenii şi lugojenii care merg la Surduc.Oamenii care se duc în week-end la Surduc.Proiectul se numeşte „Colina fermecată“… Îngândirea investitorului ar fi realizarea laGruni a unei pârtii de schi pe iarbă şi pezăpadă, cu un telescaun.

R. - Se mai păstrează tradiţia culturală avechiului cor din Chizătău?

R.V.- Am încercat să nu se piardă aceastătradiţie dar în ultimul timp tinerii care ar fi tre-buit să-i înlocuiască pe bătrânii din Corul Plu-garilor din Chizătău sunt tot mai puţini… Amsărbătorit 165 de ani de la înfiinţarea corului şia fost sărbătorit aşa cum trebuie, dar în ultimultimp corul se mai menţine mai mult pe lângăbiserică. Înainte vreme, mergeau la cor şi pro-fesorii de la şcoală, învăţătorii, lumea bună,era o mândrie să faci parte din Corul Pluga-rilor (foto, pagina 1). Acum, ca să formezi unom care să cânte ca tenor sau ca bariton, deexemplu, este foarte greu.

R. - Nu mai are lumea timp de cor. Depolitică are timp?

R.V. - Nu, şi nici eu nu fac politică. Suntprimar şi atât. Adică, fac politica satului,respect pe toată lumea, nu mă interesează cineeste la guvernare… Cunosc lumea din co-mună, am prins trei mandate de primar, n-amavut probleme cu nimeni şi nici n-am vorbit derău la adresa nimănui, că nu mă intereseazăbarfa...

R. - Faptul că sunteţi în cel de-al treileamandat de primar vă conferă un avantaj înfaţa membrilor Consiliului Local?

R.V. - În Consiliul Local meritul este şi allor, al consilierilor, pentru că tot ceea ce facemo facem după ce discutăm, colaborăm, luămhotărâri împreună. Facem tot ce trebuie pentrubunul mers al localităţilor.

R.- Merge treaba bine în Belinţ şi însatele aparţinătoare? Sincer, domnule pri-mar…

R.V.- Păi, eu zic că da. Sigur că mai suntprobleme… Necazul cel mai mare al oame-

nilor e acela că nu au unde valorifica producţiape care ei o au an de an, fie grâu, fie porumb.Cu legumicultura oamenii se descurcă. Pleacăîn Timişoara, Lugoj, Reşiţa, Oţelu Roşu,Caransebeş, au unde să-şi desfacă marfa. E omarfă de calitate, taie seara legumele, le pundimineaţa în maşină şi le duc proaspete la piaţadin oraşe. Problema este cultura mare, grâul,cucuruzul. Mulţi şi-au făcut ferme de porci sauferme de vaci şi e o problemă la ora asta să dailaptele cu 5.000 de lei vechi, cu 50 de baninoi.… Nici nu-l dă lumea cu 5.000 de lei! Îl dăla porci sau în altă parte sau la un vecin, depomană. Sau carnea de porc, să o dai cu25.000 de lei vechi! Astea sunt la ora actualăproblemele în localitatea noastră! În rest, sunt

oameni cinstiţi, muncitori, Belinţuleste o comună fără ţigani.

R. - Rromi… R.V. - Mă rog, rromi. Nu s-au

adaptat aici datorită faptului călumea era puţin cam rece cu ei.

R. - Belinţenii sunt mai con-servatori, mai aspri în relaţiile cucei din jur?

R.V. - Nu, sunt oameni primitori.Dar aţi văzut câte tâlhării se fac. Vindin alte părţi-nu vreau să dau nume-să zicem moldovenii…

R.-În Belinţ sunt moldovenicare s-au aşezat, au gospodarii…

R.V.- Sigur, sunt oameni care

s-au adaptat, s-au aşezat lângă o familie debună calitate, au luat obiceiurile vecinului.

R.- Bag seama că vă consideraţi maibănăţean decât bănăţenii. Mai catolic decâtpapa…

R.V. - Eu m-am adaptat şi mă cobor lanivelul oamenilor pentru că dacă nu ai tan-genţă cu oamenii, dacă nu eşti în mijloculoamenilor nu le poţi cunoaşte doleanţele. Nupoţi să-l combaţi pe unu’… pentru că mai suntşi din aceştia care spun că a zis nu ştiu cine, ce,şi, de fapt, lucrurile stau altfel.… Nu, dom’le,dacă eşti la locul potrivit, dacă eşti acolo undetrebuie, afli tot ce doare în comună. Noi avemîntâlniri săptămânale, lunare, cu localnicii.Este mai greu în perioada asta să-i aduni peoameni, că vin obosiţi după o zi de muncă, maiuşor e iarna iar iarna merg şi eu mai des însatele aparţinătoare. Vorbesc cu preoţii şi cândse gată slujba de la biserică pot discuta cuoamenii despre doleanţele lor.

R. - Şi care sunt doleanţele celor dinBabşa, de exemplu?

R.V. - Iluminatul public… Se mai arde câteun bec şi nu poţi să te duci să chemi o firmă,pentru că acum sunt multe private. Când se ardde la 20 de becuri în sus se face un deviz şichemăm meşterii.

R. - Aşteptaţi să se ardă de la 20 debecuri în sus ca să interveniţi?

R.V. - Nu, dar problema e să te urci pestâlpi, că n-ai scară şi sculele necesare şi niciautorizaţie. Trebuie adusă o firmă autorizatăiar aceasta nu vine să schimbe un singur bec.Sau vine dar ne taxează la maximum… Maieste apoi şi problema drumurilor care nu suntîn stare perfectă. În fiecare localitate am pusgriblură, pietriş, s-a tasat ca să nivelăm dru-murile. Asfaltul este încă un lux pentru zonaasta. Am menţinut drumurile comunale pentrucă circulă autobuzul şi microbuzul cu copii laşcoală, zilnic…

R. - Cum simţiţi Belinţul de azi? Încreştere sau stagnează economic?

R.V.- Belinţul este o comună în care, prac-tic, dacă realizăm canalizarea, nu mai e nici odiferenţă între sat şi oraş. Gaz metan este, apăeste.

R. - Veţi cere, după cum a solicitat cusucces Recaşul, să deveniţi oraş sau vreţi sărămâneţi comună?

R.V. – Sigur, voi consulta oamenii şi dacăei vor să devenim oraş sunt de acord. Vomavea mai multe facilităţi. Muţi, de pildă,cartea funciară la centrul de comună, sunt maimulte avantaje pentru belinţeni. Unii vor venisă spună că vor creşte impozitele. E normal,dacă eşti oraş, şi impozitele vor creşte. Noi nuam umblat la impozite, la taxe, le-am lăsat lanivelul la care omul poate să supravieţuiascăîn condiţii normale, să poată să-şi achiteimpozitele. Aşa am gândit noi…

Interviu realizat de Cornel TODOR

Primar Romulus Vlaiconi:

“NU FAC POLITICĂ. SUNT PRIMAR ŞI ATÂT”BELINŢ

AAGGEENNDDĂĂ

IIMMIIŞŞ

9

Primarul Romulus Vlaiconi şi viceprimarul Gabriel Zamfir

R. - Domnule primar, sunteţi la primulmandat.

Iosif Ioan Neşcu - Da.R.-Cum e să fii primar la primul man-

dat?I.I.N. - Foarte greu. Problemele sunt

numeroase, volumul de muncă este foartemare. Pentru că fondurile sunt puţine şi ceea cene-am propus ca obiective în mandatul pecare-l am-de patru ani- vrem să le rezolvăm.Am început cu alimentările cu apă pe comunaTopolovăţ, în localitatea Topolovăţ am fina-lizat, în localitatea Iosifălău am finalizat, iar înŞuştra şi Cralovăţ am executat doar un foraj.

R. - Viceprimarul e pe teren...I.I.N. - Da, punea hidrofor la Topolovăţul

Mic, sat aparţinător şi în Ictar-Budinţ până lasfârşitul anului vrem să finalizăm alimentarea

cu apă. De fapt, până la sfârşitul luniioctombrie 2007 vrem să finalizăm lucrările

R.-Acesta ar fi primul obiectiv mare pecare vreţi să-l terminaţi până în toamnă?

I.I.N. - Absolut. În proiect mai avemasfaltarea a 10 kilometri de drumuri comunale.Am finalizat la sfârşitul anului 2006 reparaţiaa patru cămine, din Şuştra, Iosifalău, Topolo-văţul Mare şi Cralovăţul. Urmează ca şi laTopolovăţul Mic şi Ictar Budinţ să finalizămreparaţiile la lăcaşele de cultură, dar nu în anul2007. În 2008. Pentru anul 2008 lucrăm la unproiect pentru sistemul de canalizare. E unvolum de muncă foarte mare şi multe avizetrebuiesc obţinute. Problema e că trebuie săgrupăm aceste localităţi. De exemplu, Topo-lovăţul cu Şuştra, pentru că sunt distanţeleapropiate.

R. - Venind încoace, dinspre Timişoara,am văzut mult teren nelucrat. Cum văexplicaţi?

I.I.N. - Problema e că satele suntîmbătrânite.

R. -Pământul nelucrat al cui este?I.I.N. – E proprietate personală a cetăţe-

nilor. Dar satele sunt atât de îmbătrânite, încâtoamenii nu mai au putere de muncă. Şi nu aunici putere financiară. Mă rog, anul acesta,odată cu subvenţiile care s-au dat şi se vor daîn cursul anului, s-a mai mişcat ceva, s-a mai

cultivat terenul. Daranul trecut, în 2006, afost dezastru! Am rămasneplăcut surprins pentrucă oamenii nu mai auputere economică iarpreţurile la cereale aufost derizorii.

R. - Care este pul-sul economic al comu-nei?

I.I.N. - Avem douăsocietăţi comerciale pu-ternice, toate cu investi-tori italieni. Este vorbade societatea comercia-lă Rofadini care produ-

ce lemn lamelar, construcţii metalice şi asam-blează baloane pentru săli de sport. E o socie-tate puternică. Şi ca număr de angajaţi - 130-140 de angajaţi. Se mai deschide acum o nouăfirmă societate - Sciuto Partner - tot cu investi-tori italieni, la fosta secţie de mecanizare, fos-tul IAS. La fel, se ocupă de lemn lamelar,mobilă rustică. E o firmă puternică. Iar alta eSanu Service care se ocupă cu sisteme deaerisire. Au şi o expoziţie dumnealor chair pemarginea şoselei. Iar societatea FrateliCarparo se ocupă de agricultură. Mai avem ofirmă care se ocupă de confecţionat globuri laintrare în Şuştra, pe DN6, Lugoj-Timişoara, cudouă hale au şi ei în jur de 40 de angajaţi.

R. - Vechiul silozul mai e funcţional?I.I.N. - Silozul am înţeles că a fost

cumpărat, e proprietate pri-vată, sunt cinci acţionari darnu ştiu să vă spun care suntacţionarii. Silozul emomentan în conservare.Nu achiziţionează produseagricole.

R. - Există la Topolo-văţ terenuri cumpărate destrăini?

I.I.M. - Da, bineînţeles.Chiar sunt suprafeţe mari.Avem în zona Abrozi în jurde 600 de hectare pe care îllucrează, îl cultivă FrateliCarparo. Fraţii Carparolocuiesc chiar în Topolovăţ,sunt cetăţeni ai comunei.

R. - Cum i-au primitlocalnicii?

I.I.N. - Bine i-au primit. Îşi văd de treabă,sunt oameni harnici, muncesc, lucreazăterenuri, au şi terenuri în arendă de la cetăţeni.Au ei în jur de 650 de hectare plus ce au aren-dat, 200 şi ceva de hectare de la cetăţeni. Maie o societate, Izola - Agri…

R.: - Comuna dumneavoastra a devenitun fel de Mica Italie…

I.I.N. - Păi, avem pe raza comunei două-sprezece cetăţeni italieni care-şi desfăşoară ac-tivitatea şi locuiesc aici.Au şi locuinţe cumpă-rate, vechi case ţărăneştipe care le-au reamena-jat, le-au făcut conforta-bile şi locuiesc în ele. Sărevin la agricultură. IzolaAgri are în jur de 200 dehectare, pe care le mun-ceşte în totalitate. Maiavem societatea Analisacare are în jur de 150 dehectare şi care mai are şiun punct de desfacere demărfuri, vinde piese şiutilaje la mâna a doua.

R. - Cetăţenii comu-nei, românii, mai facagricultură?

I.I.N. - Puţini. Avem câţiva tineri şi cetăţenide vârsta a doua, Iovi Ioan, Olaru Dorin, carese ocupă exclusiv cu agricultura. Dar e o cul-tură de subzistenţă. Italienii fac cultură pentrucomercializare, în timp ce utilajele localnicilorsunt depăşite…

R.: - Aveţi şapte sate, şapte drumuri.Cum staţi cu infrastructura?

I.I.N. - Păi numai în2006 am investit 3 mili-arde. Bineînţeles, îndrumuri comunale,avem drumurile comu-nale pe care se circulăfără probleme.

R. - Câte drumuricomunale asfaltaleaveţi?

I.I.N. - Cu regret, n-am nici un drumcomunal asfaltat. Niciîn Topolovăţ nu avemstrăzi. Încă nu avem.Drumuri interne asfal-tate nu avem. Dar suntpietruite absolut toate.

R. - Nu rămâi cu cocia-n drum?

I.I.N. - Nu, se poate circula bine. Chiar înideea aceasta, anul trecut am investit 3 mili-arde şi 800 milioane de lei vechi pentru camaşinile Salvării, ale Pompierilor şi Poliţiei săcircule în orice colţişor. Microbuzele şcolii înprimul rând, copiii să se poată deplasa la şcoli.În fiecare colţişor al oricărei localităţi se poateajunge cu maşina.

R.- Domnule primar, mai există vecheacasă de protocol a CAP-ului, vestita „CasăAlbă”?

I.I.N.- Da, există, sigur, e o casă albă... L-am cunoscut personal pe fostul preşedinteIoan Josu. Am fost în relaţii foarte bune. Toatălumea a avut de învăţat de la Josu. A fost unom de caracter. Chiar comuna a prosperat întimpul lui.

R. - Se spunea că raportările privindproducuţiile agricole fruntaşe de aici, dincomuna Topolovăţ, ţineau de o şmecherie,adică se anunţau mai puţine terenuri agri-cole decât erau în realitate. Ele erau de faptmai multe şi de aici diferenţa de producţiemai mare decât în alte zone....

I.I.N. - Nu se poate spune că terenurile eraudeclarate astfel… Nu cred că era adevărat.Legende există peste tot, dar au fost şi multelucruri bune.

R. - Ţăranii din comună au îmbătrânit,spuneaţi dumneavoastră. N-aţi încercat să-iîndrumaţi spre sistemul acela cooperatistdin Germania, din alte ţări din vestulEuropei?

I.I.N. - Cum să nu! Avem şi un proiect aici.E vorba de aşa-zisele cooperative carefuncţionează în Vest. Am fost în Italia am fost

anul trecut într-un schimb de experienţă.R. -Comunitatea de italieni din Topolo-

văţ v-a sprijinit să ajungeţi în Italia?I.I.N. - Bineînţeles. Aportul lor a fost. Nu

am fost pe banii comunei. Ei m-au sprijinit şim-au rugat să văd Italia. Mi-am luat cinci ziledin concediu ca le cunosc zonele de undeprovin dumnealor.

R. - Să ne întoarcem la proiectul privindorganizarea sătenilor în cooperative..

I.I.N. - Am încercat dar nu ştiu de ce nusunt atraşi de idee. Oamenii sunt reticenţi.Pământul este necultivat. Nu le e ia nimenipământul dar... Am vorbit şi cu cei mai tineri,dar cum Topolovaţul e la o distanţă distanţămică între cele două municipii, 30 km de Timi-şoara, 26 de Lugoj, toţi s-au orientat spre oraş.

R. - Aţi încercat să-i influenţaţi dvs. pecei vârstnici, prin aceşti tineri, ca să-şi săadune pământurile necultivate în coopera-tive?

I.I.N. – Momentan, ei nu sunt încântaţi.Am reuşit să-i conving ca să arendezeterenurile. Nu şi să se unească într-o formăasociativă. Nu ştiu, probabil a trecut prea puţintimp din ’89 până acum… Dar, încet-încet îşidau seama că nu pot să lucreze într-o formăparticulară mică pentru că terenurile suntfărâmiţate. Această Lege 18 am impresia căeste cea mai tâmpită lege care a fost dată. N-avem ce face, o respectăm aşa cum a fost eadată.

R. - Dar de ce credeţi că e o lege dificilă?I.I.N. - Pentru că, în primul şi în primul

rând, prin Legea 18 mulţi dintre ţărani au fostexpropriaţi. Dându-li-se doar 10 hectare, uniidintre ei având peste 10 hectare… A fost şi altăgreşeala mare, pentru că dorinţa cetăţenilor dea primi terenul înapoi a fost foarte puternică.Şi spuneau: „Io am avut pământ în Balea, ioam avut în Ţăringi, io am avut în Gioamba, ioam avut şi la Neamţ, io am avut şi-n Udişte”.Şi-atunci aşa li s-a dat. Problema aici apare.Un cetăţean care avea cinci hectare le aveaîmpărţite în şase parcele. Şi-atunci, gândiţi-vă… Omul se duce să discuie un hectar deteren, să-l pregătească pentru însămânţat, vineacasa, dezleagă discul, leagă semănătoarea,du-te-n cinci parcele…

R. - Soluţii nu există?I.I.N: - Numai în cazul în care se vor coo-

perativiza… Nu, nu acest cuvânt, altă for-mulă… O asociere cooperativă... Într-o formăasociativă. E singura formă. Motivele suntclare: vârsta înaintată a proprietarilor, dezin-teresul moştenitorilor, generaţia a doua nu maie interesată în lucrul pământului. Sunt şi cos-turile prea mari. Gândiţi-vă, să se deplaseze înşase locuri în aceeaşi zi, având loturi de 50 ari,30 ari, 70 ari. Consumul de motorină e foartemare. Trebuie făcut ceva …

Au consemnat Cornel TODOR şi Gabriela PASCARU

TOPOLOVĂŢUL MARE

AAGGEENNDDĂĂ

10IIMMIIŞŞ

Primar Iosif Ioan Neşcu:

La Topolovăţ, marii fermieri sunt italieni!

Secretarul Fenyesi Delia dând consultaţii dlui Aurel Sârbu

AAGGEENNDDĂĂ

IIMMIIŞŞ

11

MMIICC AATTLLAASS AADDMMIINNIISSTTRRAATTIIVV AALL JJUUDDEEŢŢUULLUUII TTIIMMIIŞŞ

1. Sediul consiliului local: Belinţ nr.147, telefon327126

2. Primar: Vlaiconi Romulus

3. Repere istorice:- sec.IX-XIII - întemeierea aşezării;- 1369 - localitatea este atestată documentar subnumele Belenche;- 1797-1798 - a fost construită biserica ortodoxă;- 1857 - a fost înfiinţat corul mixt din Chizătău;- Chizătău (1456), Babşa (1489), Gruni (1453).

4. Populaţia stabilă la 1 ianuarie 2006 - total =2789 persoane, din care:- masculin = 1312 persoane- feminin = 1477 persoane

5. Numărul locuinţelor la 31 decembrie 2006= 1378

6. Număr sate componente, localităţiaparţinătoare = Babşa, Chizătău şi Gruni.

7. Număr posturi în primărie - total = 19, dincare:- funcţionari publici = 9- personal contractual = 10

8. Număr consilieri = 11

9. Înfrăţiri, colaborări cu localităţi din afaraţării:- Cooperare cu localitatea ?Schrobenhausen-Ger-mania?, privind schimb de scrisori;- Cooperare cu localitatea ?Neuburg-LandulBavaria-Germania?, privind schimb de scrisori.

10. Obiective şi investiţii propuse a se realiza:- Finalizare alimentare cu apă în localitateaBelinţ;- Extindere reţea alimentare cu apă în localitateaChizătău;- Extindere reţea alimentare cu gaz metan înlocalitatea Belinţ şi Chizătău;- Modernizare centru civic Belinţ;- Modernizare străzi comunale;- Reparaţii capitale la Şcoala cu clasele I-VIIIBelinţ;- Construcţie sediu Primărie.

11. Numărul mediu lunar al beneficiarilorLegii nr.416/2001 (ajutoare sociale) = 52

12. Activitatea de transport şcolar:- Are în administrare microbuzul TM 57 CJT dinanul 1999;- Trasee de deplasare: Belinţ-Babşa şi Belinţ-Gruni; - Numărul elevilor navetişti = 39

13. Instituţii şcolare:- Şcoală generală cu clasele I-VIII = Belinţ;- Şcoli primare cu clasele I-IV = Chizătău, Babşaşi Gruni;- Grădiniţe cu program normal = Belinţ,Chizătău, Babşa şi Gruni.

14. Instituţii sanitare:- Cabinete medicale = Belinţ şi Chizătău;- Farmacii umane = Belinţ şi Chizătău;- Cabinete sanitar-veterinare = Belinţ şiChizătău.

15. Instituţii culturale:- Cămine culturale = Belinţ, Babşa, Gruni şiChizătău;- Muzeu = Belinţ;- Bibliotecă comunală = Belinţ.16. Baze sportive şi de agrement:- Sală sport Belinţ.

17. Biserici, mănăstiri şi alte locaşe de cult:- Biserici ortodoxe = Belinţ, Chizătău, Gruni şiBabşa;- Biserici penticostale = Belinţ şi Chizătău;- Biserica Baptistă Gruni.

18. Rugi şi alte manifestări cultural-religioase:- Rugi în localităţile: Belinţ (Sf. Paşti), Babşa(Rusalii), Chizătău şi Gruni (8 - 9 septembrie);

COMUNA BELINŢ - ANUL 2007

1. Sediul consiliului local: Topolovăţu Marenr.321, telefon 3320112. Primar: Neşcu Iosif Ioan3. Repere istorice:- 1717 - localitatea este atestată documentar dareste mult mai veche;- 1870 - zidirea bisericii ortodoxe române dinTopolovăţ;- sec.XIX - întemeierea localităţii TopolovăţuMic;- 1890 - reşedinţă de comună cu 1358 locuitori;- Cralovăţ (1760), Ictar-Budinţ (1365-1717),Iosifalău (1882), Şuştra (1717).4. Populaţia stabilă la 1 ianuarie 2006 - total =2736 persoane, din care:- masculin = 1285 persoane- feminin = 1451 persoane5. Numărul locuinţelor la 31 decembrie 2006= 13726. Număr sate componente, localităţiaparţinătoare = Cralovăţ, Ictar-Budinţ, Iosi-falău, Şuştra şi Topolovăţu Mic.7. Număr posturi în primărie - total = 19, dincare:- funcţionari publici = 6 - personal contractual = 13 8. Număr consilieri = 119. Obiective şi investiţii propuse a se realiza:- Pietruire drumuri comunale în localitatea Ictar-Budinţ;- Efectuarea de reparaţii la căminele culturaledin localităţile Topolovăţu Mare şi Ictar-Budinţ;- Introducerea reţelei de alimentare cu apă înlocalitatea Ictar-Budinţ;- Efectuarea de reparaţii capitale la podul pesterâul Bega, în localitatea Ictar-Budinţ;- Efectuarea de reparaţii capitale la imobilul dinlocalitatea Cralovăţ (fostul sediu CAP).10. Sume defalcate din taxa pe valoarea adău-gată, repartizate prin C.J.Timiş (Hotărâreanr.5/31.01.2007):- Suma defalcată din TVA pentru drumurilejudeţene şi comunale = 50,00 mii lei11. Numărul mediu lunar al beneficiarilorLegii nr.416/2001 (ajutoare sociale) = 1512. Activitatea de transport şcolar:- Are în administrare microbuzul TM 50 CJT dinanul 2001;- Trasee de deplasare: Topolovăţu Mare-IctarBudinţ, Topolovăţu Mare-Şuştra, Topolovăţu

Mare-Topolovăţu Mic şi Topolovăţu Mare-Cralovăţ;- Numărul elevilor navetişti = 3013. Instituţii şcolare:- Şcoli generale cu clasele I-VIII = TopolovăţuMare şi Iosifălău;- Şcoli primare cu clasele I-IV = Ictar-Budinţ şiŞuştra;- Grădiniţe cu program normal = TopolovăţuMare, Ictar-Budinţ, Şuştra şi Iosifălău.14. Instituţii sanitare:- Cabinete medicale = Topolovăţu Mare;- Farmacie umană = Topolovăţu Mare;- Circumscripţie sanitar-veterinară = TopolovăţuMare;- Farmacie veterinară = Ictar-Budinţ;- Punct farmaceutic veterinar = TopolovăţuMare.15. Instituţii culturale:- Cămine culturale = Topolovăţu Mare, Cralovăţ,Ictar-Budinţ (2), Iosifălău, Şuştra şi TopolovăţuMic;- Bibliotecă comunală= Topolovăţu Mare.16. Biserici, mănăstiri şi alte locaşe de cult:- Biserici ortodoxe = Topolovăţu Mare,Topolovăţu Mic, Şuştra, Cralovăţ, Ictar-Budinţ(2) şi Iosifălău;- Biserica Romano-Catolică Iosifălău;- Biserica Greco-Catolică Ictar-Budinţ;- Biserica Baptistă Topolovăţu Mare;- Biserica Penticostală Topolovăţu Mare.17. Rugi şi alte manifestări cultural-religioase:- Rugi în localităţile: Topolovăţu Mare (Sf.Paşte), Şuştra (Înălţarea Domnului), Iosifălău(Sf. Dumitru -26 octombrie), Ictar (Rusalii),Budinţ (8 septembrie), Cralovăţ (6 mai - Sf.Gheorghe sârbesc) şi Topolovăţu Mic (29 iunieSf. Petru şi Pavel).

COMUNATOPOLOIVĂŢ - ANUL 2007

Primăria Oraşului FăgetOrganizează în data de 5.07.2007, ora 12,La sediul instituţiei de pe strada Calea Lugoju-

lui nr. 25, licitaţie publică pentru:a) Concesionare teren în suprafaţa de 972

mp şi închiriere clădire P+1, situate pe CaleaLugojului nr. 10, înscrise în CF 703, nr. top270/2-271/b/2-272/a/2;

b) Închiriere spaţiu cu suprafaţa utilă de102, 2 mp, situat pe str. V. Fenesiu nr. 2, pentrudesfăşurarea activităţii de comercializareaapelor minerrale şi băuturi.

c) Închiriere spaţiu - închiriere în partici-paţiune - cu suprafaţa utilă de 289,1 mp, situatpe Calea Lugojului nr. 10, pentru comer-cializarea produselor alimentare în regim dealimentaţie publică.

Informaţii suplimentare sunt prevăzute în caie-tul de sarcini care se poate procura de la sediulPrimăriei Oraşului Făget, strada Calea Lugojuluinr. 25, Biroul de urbanims şi amenajarea teritoriu-lui.

PRIMĂRIA BIRDAOrganizează, în zilele de 19 şi 20 iulie 2007, concurs pentru ocuparea postului de referent I-

personal contractual - agent de dezvoltare locală. Informaţii suplimentare la Primăria Birda, cu

sediul în Birda nr. 110, sau la telefon 410 882

Sâmbătă, 16 iunie 2007, la ora19,30, Biserica Ortodoxa Românădin Piaţa Kutlle era plină de lume.Părinţi, naşi, rude, prieteni, colegi,veniseră cu toţii să participe cu su-fletul şi inima la un moment emo-ţionat din viaţa consilierului jude-ţean Cătălin Tiuch şi a alesei inimiisale, Claudia. Cei doi tineri şi-auunit destinele în faţa lui Dumnezeuiar slujba a fost oficiată de un so-bor de şase preoţi. După slujba re-ligioasă, evenimentul a continuatcu o masă sărbătorească, în pre-zenţa a sute de invitaţi, într-unuldin localurile frumoase ale oraşu-lui, voia bună fiind întreţinută devocea inconfundabilă a artisteiNicoleta Voica.

Consilierul Cătălin Tiuch estepreşedintele Comisiei pentru ad-ministraţie publică locală din ca-drul C.J. Timiş, a absolvit Faculta-tea de Ştiinţe Politice şi Admi-nistrative, şi are două masterate,unul în management politic şi altulîn integrare europeană. D.B.

CCCC AAAA SSSS ĂĂĂĂ DDDD EEEE PPPP IIII AAAA TTTT RRRR ĂĂĂĂ !!!!

AAGGEENNDDĂĂ

12IIMMIIŞŞ

În Sala Verde a Palatului Administrativ s-a desfăşurat laînceputul lunii mai o întâlnire la care au luat parte preşedin-tele Consiliului Judeţean Timiş Constantin Ostaficiuc, vice-preşedintele instituţiei Marius Popovici, reprezentanţi ai Di-recţiei de Urbanism a CJT, ai Direcţiei pentru AdministrareaDrumurilor şi Podurilor Judeţene şi ai Direcţiei Regionale deDrumuri şi Poduri şi primarul localităţii Dumbrăviţa. Scopulacestei întrevederi a fost studierea celor mai bune variante înceea ce priveşte ieşirea spre autostradă din Timişoara, în di-recţia Remetea Mare, accesul spre Aeroport şi cel spre auto-stradă în direcţia Giarmata.

„Accesul dinspre Timişoara spre Aeroport se va face princentura de ocolire, venirea dintre Aeroport va fi o problemă,care ar putea fi rezolvată printr-un sens giratoriu, la intersecţiacenturii rutiere a Timişoarei cu DJ 609 D (drumul spre Aero-port). În plus, în perspectiva dezvoltării Aeroportului, trebuiesă avem în vedere ca accesul spre acesta să se realizeze, de lasensul giratoriu, pe 4 benzi, pentru fluidizarea circulaţieirutiere”, a subliniat Constantin Ostaficiuc.

O alta problemă dezbătută în cadrul întâlnirii a fost acce-sul din Timişoara, spre punctul de descărcare al autostrăziiproiectat în nordul localităţii Giarmata, care se va face prinDumbrăviţa.

La sfârşitul lunii mai, la sediul CJ Timis a avut loc o noua

o întâlnire pe tema traseului tronsonului de autostradă de peteritoriul judeţului Timiş, din dreptul oraşului Lugoj, spre De-va. La şedinţă au participat preşedintele CJT, Constantin Os-taficiuc, vicepreşedintele Marius Popovici, reprezentanţi aiCompaniei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale dinRomânia, Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Tim-işoara, ai unor furnizori de utilităţi de gaz, telefonie, energieelectrică, etc., primari din Timiş.

Cu acest prilej, primarilor şi reprezentanţilor instituţiilor/societăţilor care au reţele de gaz, telefonie, etc. le-a fostprezentată propunerea de traseu a autostrăzii. Totodată, s-astabilit ca aceştia, într-o viitoare şedinţă, în data de 7 iunie, săvină cu propuneri concrete, după studierea traseului prezentatşi în funcţie de reţelele de utilităţi pe care le deţin în prezent,sau care sunt în stadiu de proiect. „Vreau ca în cursul şedinţeide săptămâna viitoare, să prezentăm proiectantului şi Com-paniei Naţionale, observaţiile pe care le avem vizavi detraseul propus”, a subliniat Constantin

La 7 iunie 2007 a avut loc o şedinţă la care au luat partepreşedintele Constantin Ostaficiuc, reprezentanţi ai DirecţieiRegionale de Drumuri şi Poduri Timişoara, Direcţiei deUrbanism a CJT, ai unor instituţii/societăţi care deţin reţele degaz, energie electrică, etc., şi primari din Timiş.

„Am convocat această şedinţă pentru ca toţi factorii impli-

caţi să vină, înainte de fixarea traseului, cu observaţii concretevizavi de acele elemente care ar putea să creeze probleme”, aprecizat preşedintele CJT. Direcţia Regională de Drumuri acentralizat propunerile şi sugestiile, urmând ca acestea să fietransmise proiectantului investiţiei, care în decurs de 3 săp-tămâni va prezenta traseul autostrăzii.

În cadrul întâlnirii, reprezentantul SCFR a menţionat căpropunerea actuală de traseu este foarte aproape de tunelurilede cale ferată din zona Holdea, unde există probleme legate desurpări de teren, iar reprezentanţi ai Renel şi ai Transelectricaau semnalat intersectarea viitoarei autostrăzi cu o linie elec-trică de 110 kV, sau cu linii de înaltă tensiune de 220kV.

Totodată, reprezentantul Direcţiei Apelor „Banat” a men-ţionat apropierea de polderul din zona Hitiaş. „Acest poldereste foarte important pentru noi în caz de inundaţii şi vor tre-bui identificate soluţii la această problemă”, a precizat Con-stantin Ostaficiuc.

Primarul Lugojului, Marius Martinescu, a propus ca acce-sul la autostradă să se facă pe drumul Hezerişului, propunerecare va fi înaintată proiectantului. În ceea ce priveşte urmă-toarea urcare pe autostradă, în traseul acesteia, spre Ilia, s-apropus zona Dumbrava-Făget. Preşedintele CJT a subliniatfaptul că vor fi realizate studii de trafic şi de relief pentruidentificarea celei mai bune soluţii. J.L.

AUTOSTRĂZILE JUDEŢULUI, PEOCUPARE PERMANENTĂ A C.J. TIMIŞ

Aşa cum este deja cunoscut, ATOP dinRomânia s-a născut şi se bazează într-o pro-porţie covârşitoare pe modelul britanic. La ni-velul fiecărui judeţ s-au constituit aceste in-stituţii în subordinea consiliilor judeţene.

Din componenţa ATOP fac parte: con-silieri judeţeni, reprezentanţi ai societăţiicivile şi este condus de un preşedinte. ATOPeste structurat pe trei comisii:

1. comisia de coordonare a situaţiilor deurgenţe şi pentru petiţii;

2. comisia de planificare, stabilire şi eval-uare a indicatorilor de performanţă;

3. comisia pentru probleme sociale, stan-darde profesionale consultanţă şi drepturileomului.

ATOP Timiş, împreună cu colegii din

judeţele Arad, Caraş -Severin şi Hunedoara,organizează permanent seminarii pentruîmbunătăţirea funcţionării acestei instituţiinoi, mai cu seamă s-au purtat discuţii pentruîmbunătăţirea legislaţiei în domeniu. Dupăîntâlnirea organizată de colegii din Caraş-Se-verin, sâmbătă 9 iunie 2007, ATOP Arad or-ganizează un seminar la care au participat re-prezentanţi ATOP ai ATOP Timiş, Caraş-Se-verin , Hunedoara şi bineînţeles Aradul ca or-ganizator, reprezentat de preşedintele Consi-liului Judeţean Arad, domnul Iosif Matula.

Acest seminar a fost moderat de Centrulde mediere şi Securitate Comunitară Iaşi. Încadrul seminarului s-au dezbătut trei puncte:

1.ATOP/ iniţiator de proiecte cu finanţareeuropeană;

2. Nivelul securităţii civice a comunităţii;3. Participarea ATOP la proiecte de fi-

nanţare europeană;Având în vedere că ATOP-urile au rol

doar consultativ, participanţii au considerat căar fi bine ca instituţia ATOP să aibă un bugetpropriu pentru a putea promova proiecte pro-prii în domeniul siguranţei cetăţeanului, in-formării cetăţenilor, relaţia poliţie - cetăţeanşi alte proiecte care să ducă la eficientizareapoliţiei. În ceea ce priveşte accesarea fon-durilor europene părerile au fost împărţitedatorită statutului ATOP-urilor, astfel estenecesară modificarea legilor de organizare şifuncţionare a ATOP-urilor. În cadrul sim-pozionului, comandantul IPJ Arad ne-aprezentat un proiect managerial pentru orga-

nizarea inspectoratu-lui de Poliţie Arad.

La finalul Semi-narului participanţiiau concluzionat:

1. Necesitateamodificării legisla-ţiei în domeniu;

2. Crearea de centre zonale de informareşi pregătire pentru membrii ATOP, funcţionaripublici şi poliţie.

Şi, ca o concluzie generală: AutoritateaTeritorială de Ordine Publică este o autoritatefără... autoritate.

Ioan BUCĂTARIUConsilier judeţean

CURSA REGULATĂ OSTRAVA-TIMIŞOARA

O delegaţie din Republica Cehă, Regiunea Moravia-Silezia, a fostprezentă la Timişoara la mijlocul lunii iunie 2007. Delegaţia, condusă dePavol Luksa, vicepreşedinte al Regiunii Moravia-Silezia, a avut oîntrevedere cu preşedintele C.J. Timiş, Constantin Ostaficiuc, prilej cucare s-a discutat punerea bazelor unui parteneriat între judeţul Timiş şiRegiunea Moravia-Silezia. La întâlnire a fost prezent şi Josef Hornak dinpartea Aeroportului Internaţinal din Ostrava împreună cu care partearomână a analizat posibilitatea şi oportunitatea introducerii de către Com-pania aeriana cehă JOB Air (partenera a Carpatair) a unei curse aerieneregulate pe ruta Ostrava-Timişoara.

E.B.

În două din satele aparţinătoare comunei Banloc, Soca şiOfsenuiţa, s-au ridicat noi biserici. Satul Soca, locuit azi denumeroşi ucrainieni, are biserică în care se ţine deja slujba re-ligioasă. ”Mai e de terminat exteriorul, biserica din Soca a fostsfinţită, se ţine slujba, parintele Vasile Ardelean e un om tînărşi dăruit comunităţii. Oamenii din sat au pus mână de la mânăşi au terminat biserica în doar câţiva ani. De hramul bisericiivin coruri de ucrainieni din tot Banatul ca să cânte. E o atmos-feră înălţătoare. Şi la Ofseniţa, unde altădată trăiau în majori-

tate romano-catolici, se ridică biserică ortodoxă. Nu e încă gata, mai trebuie terminat iconostasul”, spune vicepri-marul comunei Banloc, Ioan Emil Chiu. C.T.

SOLUŢII PENTRU LOCUITORII COMUNEI TOMEŞTIPe parcursul ultimilor 17 ani Tomeştiul (altădată mândria industriei sticlăriei din Banat, faimoasă peste mări

şi ţări pentru produsele sale deosebite, cu meşteri sticlari „erste klass”) a cunoscut un declin economic evident.Închiderea Fabricii de Sticlărie din Tomeşti a însemnat şomaj şi lipsuri pentru cetăţenii comunei. Unii dintre meş-terii au plecat să muncească la vestitele fabrici din Boemia, alţii prin alte ţări cu tradiţie în prelucrarea sticlei. Ceirămaşi acasă, marea majoritate, au încercat să seadapteze noilor condiţii acceptand reconversia forţeide muncă drept un lucru necesar. Primarul Tomeştiu-lui, Eugen Cernescu, crede că în prezent situaţia aînceput să se îndrepte, încet-încet, argumentândaceasta cu fapte. E vorba de deschiderea a şase carie-re de piatră, de gaterele de la Româneşti şi Luncani,de fabrica de parchet din Tomeşti Colonie, de fabricade confecţii în lohn, de atelierul de fabricat lanţuri alunei firme din Austria, de locurile de muncă ce vor ficreate în urma începerea lucrărilor la drumurile co-munale, la staţia de epurare ori la reabilitarea reţeleide canalizare. E vorba de câteva sute de slujbe caremai echilibrează raportul de forţă între numărul marede pensionari şi populaţi activă a comunei.

C.T.

AUTORITATEA TERITORIALĂ DE ORDINE PUBLICĂ FĂRĂ AUTORITATE

NOI BISERICI LA SOCA ŞI OFSENIŢA

Fotodocument - Banlocul la anul 1906. În stânga se vede turla bisericii ortodoxe române

Fosta Fabrică de Sticlăriedin Tomeşti Colonie -fondată în anul 1826

Prezent la Tri-plex Confinium, în-că preşedinte înexerciţiu al DKMTla data 2 iunie2007, ConstantinOstaficiuc s-a refe-rit la dorinţa expri-mată la Timişoaraîn decembrie 1989şi realizată în 2007prin aderarea Ro-mâniei la marea fa-milie a ţărilor euro-pene şi la rolul par-teneriatului eurore-gional. „Zilele tre-cute am urmărit cufoarte mare atenţiedeclaraţiile comisa-

rul pentru extindere, Olli Rehn, care a reafirmat că Serbia va reintra în negociere cu UniuneaEuropeană”, a precizat Constantin Ostaficiuc. „Cred în cooperarea dintre regiuni, între comu-nităţi şi în cooperarea transfrontalieră”, a mai spus preşedintele CJT, amintind că în toamnă sevor sărbători 10 de ani de parteneriat euroregional.

Şi vicepreşedintele Consiliului Executiv al Provinciei Autonome Voivodina, Tihomir Simic,s-a referit la aderarea Serbiei la Uniunea Europeană şi al sprijinul oferit de România şi Ungaria,dar şi la importanţa cooperării euroregionale. „În Uniunea Europeană, graniţele tind să dispară,

dar trebuie să construim drumuri, infrastructură, proiecte. De exemplu, în acest loc, la TriplexConfinium se va dezvolta un Parc industrial”, a subliniat si preşedintele Adunării GeneraleCsongrad, Anna Magyar.

Adunarea Generală a DKMT 2007 s-a desfăşurat la Castelul Nako din oraşul SânnicolauMare. Cu acest prilej, au fost analizate principalele proiecte euroregionale. Totodată, unul dintrepunctele de pe ordinea de zi viza luarea unei decizii legate de deschiderea unei reprezentanţe aEuroregiunii în capitala Europei. „Avem nevoie de o comunicare directă cu Bruxelles şi o putemface individual, la nivel regional sau euroregional. Este o decizie pe care va trebui să o luămîmpreună”, a subliniat Constantin Ostaficiuc.

La rândul său, vicepreşedintele Consiliului Executiv al Voivodinei, Tihomir Simic, a precizatcă încă nu a fost aprobat bugetul Republicii Serbia, neexistând astfel condiţiile ca şi Serbia săparticipe la finanţarea Reprezentanţei euroregionale la Bruxelles. Această opinie a fost susţinutăşi de reprezentanţi ai judeţelor din România sau Ungaria. De aceea, în unanimitate s-a stabilit cahotărârea de creare a acestei reprezentanţe să fie amânată pentru anul 2008, când se va puteaprevede în bugetele proprii ale judeţelor membre, sume de bani pentru cofinanţarea acesteiiniţiative. În cadrul Adunării Generale, au fost prezentate câteva dintre rezultatele concrete ale

cooperării euroregionale, precum proiectul de înfiinţare Centrului de Informaţii Euroregionale,care va funcţiona ca o agenţie de ştiri euroregionale, o bază de date care să includă toate cunoşt-inţele şi potenţialul regiunii.

„Art-nouveau este o tematică care probabil niciodată nu a fost atinsă în traseele turistice dinaceastă zonă”, a sublinit Constantin Ostaficiuc, referindu-se la un alt proiect al DKMT, acela derealizare a unor trasee turistice tematice. Scopul proiectului este dezvoltarea de pachete turisticecomune pe marginea liniilor de dezvoltare turistică dominante în Euroregiunea DKMT, şianume: traseul turismului de sănătate (turism termal şi balnear), traseul de folclor, traseul “sece-

sion” (art-nouveau) şi traseul monumentelor industriale.Următorii paşi, după testarea de către specialişti a acestor trasee şi a puncteleor de interes tu-

ristic, sunt planificarea şi realizarea unui sistem de marcaj pentru fiecare traseu; colaborarea din-tre furnizorii de servicii turistice; promovarea pachetelor turistice, editarea de publicaţii tema-tice; realizarea instrumentelor de marketing prin internet şi a unei baze de date informaţionale;promovarea imaginii turistice a euroregiunii, întărirea identităţii euroregionale.

În cadrul Adunarii Generale DKMT domnul Constantin Ostaficiuc a predat preşedinţia înexerciţiu a Euroregiunii D.K.M.T. partenerilor maghiari, dna Anna Magyar, şeful Adunării Gen-erale Csongrad, fiind aleasă preşedinte în exerciţiu, pentru un 1 an, al Euroregiunii Dunăre-Criş-Mureş-Tisa . „Îmi propun ca atât timp cât voi fi preşedinte al Euroregiunii DKMT să duc maideparte proiectele pe care le-am început împreună şi să le concretizăm, să transformăm ideile înproiecte reale. De asemenea, aş dori ca în această perioadă şi judeţul Csongrad să facă progreseşi să continuăm cooperarea interregională”, a declarat Anna Magyar. Totodată, aceasta amenţionat că priorităţile mandatului său vor fi dezvoltarea economică, protecţia mediului, turis-mul, protecţia în situaţii de urgenţă, învăţământul şi protejarea patrimoniului cultural.

Fostul preşedinte al DKMT, Constantin Ostaficiuc, a precizat că în ultimul an s-a încer-cat concretizarea colaborării euroregionale, menţionând în acest sens, proiectele demarate, pre-cum traseele turistice, Centrului de Informaţii Euroregionale sau constituirea unei echipe de

intervenţii pentru gestionarea în comun a problemelor legate de inundaţii. Cu toate acestea, aremarcat Constantin Ostaficiuc, nu toate obiectivele pe care şi le-a propus la preluarea manda-tului, în urmă cu un an, au fost îndeplinite, dând ca exemplu iniţiativa de deschidere a uneireprezentanţei euroregionale la Bruxelles. „Altă problemă e că nu toate grupurile de lucru aucolaborat aşa cum aş fi vrut. Totuşi, au funcţionat grupurile de lucru pe cultură şi pe turism”, adeclarat Constantin Ostaficiuc.

Jana LAVRITS(FOTO ROMPRES)

AAGGEENNDDĂĂ

IIMMIIŞŞ

„„„„ EEEE uuuu rrrr oooo rrrr eeee gggg iiii uuuu nnnn eeee aaaa DDDD KKKK MMMM TTTT aaaa tttt rrrr eeee cccc uuuu tttt dddd iiii nnnn pppp eeee rrrr iiii oooo aaaa dddd aaaa dddd eeee cccc oooo pppp iiii llll ăăăă rrrr iiii eeee îîîî nnnn aaaa dddd oooo llll eeee ssss cccc eeee nnnn ţţţţ ăăăă ””””

iunie 2007

D E C L A R A P R E Ş E D I N T E L E C J T , C O N S T A N T I N O S T A F I C I U C

Tradiţionala pâine cu modelul DKMT

Adunarea generală DKMT

Sânnicolau Mare

Magyar Anna şi Constantin Ostaficiuc, predarea preşedinţiei DKMT

Sânnicolau Mare

AAGGEENNDDĂĂ

IIMMIIŞŞ

În zilele de 2 şi 3 iunie a avut loc cea de a noua întâlnire aEuroregiunii Dunăre-Criş-Mureş-Tisa, parteneriat transfronta-

lier constituit încă din toamna anului 1997 între 4 judeţe dinRomânia (Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş), 3 judeţedin Ungaria (Bacs-Kiskun, Bekes, Csongrad) şi nu în ultimulrând Provincia Autonomă Voivodina din Serbia.

Cu acest prilej autorităţile din judeţele româneşti partenereîn D.K.M.T. s-au întâlnit sâmbătă, 2 iunie, la ora 9,30, laprimăria comunei Beba Veche, după care s-au deplasat la bornaTriplex Confinium, aflată la intersecţia graniţelor dintre Româ-nia, Ungaria şi Serbia, unde la ora 1000, preşedintele Consiliu-

lui Judeţean Timiş, domnul Constantin Ostaficiuc, în calitate degazdă, i-a primit pe preşedintele Adunării Generale Csongrŕd,doamna Anna Magyar şi pe vicepreşedintele ConsiliuluiExecutiv al Provinciei Autonome Voivodina, domnul TihomirSimić.

După interpretarea, de către elevii şcolii de muzică dinKűbekhŕza, Ungaria, a imnului oficial al Uniunii Europene –“Oda bucuriei” (ultima parte a Simfoniei a IX-a de Beethoven),

manifestarea prilejuită de “Zilele D.K.M.T.” a fost deschisăprin cuvântul de salut al reprezentanţilor celor trei ţări. Cu

această ocazie, domnul Constantin Ostaficiuc, a afirmat: “Credîn cooperarea dintre comunităţi vecine, cred într-o Europă aregiunilor.” La rândul său, doamna Anna Magyar, a declarat:,,Eo mare bucurie că România este acum membru al UniuniiEuropene, se creează noi premise de colaborare”, iar domnulTihomir Simić, a precizat: “Apropierea noastră de UniuneaEuropeană ar fi fost imposibilă fără România şi Ungaria.”

În continuare, domnul Constantin Ostaficiuc a dat startul la“singurul cros din lume care se desfăşoară consecutiv pe terito-riul a trei ţări”, după cum a precizat domnia sa, cros la care auparticipat 48 de copii din cele trei ţări vecine. La finalul com-petiţiei, domnul preşedinte a premiat câştigătorii primelor treilocuri, la fete: locul I – Lihăţ Daniela – (RO), locul al II-lea RusNarcisa – (RO), locul al treilea Bodnar Anca (RO) şi la băieţi:locul I Rus Sergiu (RO), locul al II-lea – Laszlo Marcel (HU),

locul al III-lea Pistrui Adrian (Ro), oferindu-le cupe şi medalii.Este de reţinut faptul că şi ceilalţi participanţi la cros au fostpremiaţi, la rândul lor, de către organizatori, reprezentanţi aipărţii române.

Dintre iniţiatorii şi promotorii colaborării transfrontaliereparticipanţi la manifestare, am remarcat prezenţa domnuluiViorel Coifan, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş.Comisia pentru Cultură, Învăţământ, Tineret şi Sport a Consi-liului Judeţean Timiş a fost reprezentată de preşedintele aces-teia, doamna consilier judeţean Valeria Minciu, de doamnaconsilier judeţean Ştefania Stegăroiu, membră a comisiei şi dedomnul consilier judeţean Octavian Sandu, în calitate de secre-tar al acestei comisii.

Aşa cum era şi firesc, de la acest eveniment important nu au

lipsit nici reprezentanţii mass-media. Reuşita întâlnirii de laTriplex Confinium a fost asigurată de către şeful serviciuluiRelaţii Publice din cadrul Consiliului Judeţean Timiş, domnulinginer Răzvan Hrenoschi şi de colaboratorii săi. Pe tot par-cursul zilei de sâmbătă, în localităţile de frontieră Beba Veche(România), Kűbekhaza (Ungaria) şi Majdan-Rabe (Serbia) auavut loc manifestări culturale. Cu acest prilej ansamblul profe-sionist Banatul şi fanfara Pro Amiciţia au susţinut spectacoleatât la Beba Veche cât şi la Majdan-Rabe. Acţiunea a continuatduminică, 3 iunie, la Majdan-Rabe, cu un program sportivsusţinut de echipe de fotbal, pe categorii de vârstă.

În cele două zile de sărbătoare, în intervalul orar 1000 -1800, graniţele la Triplex Confinium au fost deschise per-miţând comunicarea între satele învecinate din cele trei ţări. Înacest mod a fost atins scopul acestei colaborări, aţa cum a pre-cizat domnul Constantin Ostaficiuc, şi anume acela de a face ca,,graniţele să dispară, pentru că, înainte de toate, suntem vecini,prieteni şi parteneri.”

Daniela PEPA(Foto ROMPRES)

iunie 2007

SSSS ăăăă rrrr bbbb ăăăă tttt oooo aaaa rrrr eeee cccc uuuu gggg rrrr aaaa nnnn iiii ţţţţ eeee dddd eeee ssss cccc hhhh iiii ssss eeee llll aaaa TTTT rrrr iiii pppp llll eeee xxxx CCCC oooo nnnn ffff iiii nnnn iiii uuuu mmmm

Sala de Consiliu a Palatului Administrativ a găzduit Adunarea generală a asociaţilor So-cietăţii de Utilitate Publică a DKMT, ocazie cu care au fost aprobate raportul contabil privindevaluarea bilanţului, raportul de utilitate publică şi bilanţul pe anul 2006. Totodată, a fost făcutăo prezentare a proiectelor aflate în desfăşurare, printre care – Centrul de Informaţii RegionaleERIC, creat din fonduri ale Programului INTERREG IIIA / Phare CBC Ungaria – România şiProgramul de Vecinătate Ungaria – Serbia şi Muntenegru. Astfel, prin pagina de web suntoferite informaţii diverse privind cooperarea euroregională.

Alte două proiecte în derulare se referă la realizarea unor trasee turistice tematice în Eu-roregiunea DKMT şi la programul de acţiune comunitară în domeniul protecţiei civile „Sigu-ranţă fără frontiere”. Proiectul privind constituirea unei echipe de intervenţii pentru gestionareaîn comun a problemelor legate de inundaţii, depus de Societatea de Utilitate Publică a DKMT-ului a fost jurizat şi a primit finanţare din partea Uniunii Europene. „Ieri a avut loc lansareaoficială a unui alt proiect şi anume „Centru regional şi transfrontalier de prevenire şi intervenţieîn caz de inundaţii”, care are o valoare totală de 850.000 euro”, a subliniat preşedintele CJT,Constantin Ostaficiuc „Este important faptul că am iniţiat trei proiecte în domeniul protecţieiîn caz de catastrofe naturale. Aceasta, pentru că am dorit să identificăm 3 surse de finanţare,pentru asigurarea unei bune intervenţii la nivelul întregii Euroregiuni”, a mai spus preşedinteleCJT.

Un alt proiect vizează, aşa cum a precizat directorul executiv al Societăţii de UtilitatePublică, Csókási Eszter, realizarea unui card de asigurări de sănătate la nivelul DKMT.

JANA LAVRITS

SSSS OOOO CCCC IIII EEEE TTTTAAAA TTTT EEEE AAAA DDDD EEEE UUUU TTTT IIII LLLL IIII TTTTAAAA TTTT EEEE PPPP UUUU BBBB LLLL IIII CCCC ĂĂĂĂ AAAA DDDD KKKK MMMM TTTT

Gavril Buză (dreapta), vicepreşedinte al CJ Arad, şi Tilică Pârvulescu, vicepreşedinte al CJ Caraş Severin

Primăria din comuna Beba Veche

Mihai Costa, director la Direcţia pentru Sport a JudeţuluiTimiş, premiind câştigătorii

Sergiu Rus (România) - Locul I, aplaudat de dna Anna