licenta ramona

8/8/2019 licenta ramona

1/54

FUNDATIA ECOLOGICA GREEN

SPECIALIZARE: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE ABSOLVIRE

Indrumator,

Asistent medical

Bitic daniela Cursant,

Sanduleanu Ramona Cristina

IASI

2010


2/54

INGRIJIREA PACIENTULUI CU GASTRITA ACUTA


3/54

ARGUMENT


4/54

CUPRINS

Argument

Capitolul I. Anatomia si fiziologia aparatului digestiv

Capitolul II. Gastrita acuta

Definitie

Etiologie

Factori de risc

Etiopatogenie

Tablou clinic

Simpotomatologie Diagnostic

Evolutie

Profilaxie

Tratament

Capitolul III. Rolul asistentei medicale in examenele clinice si paracliniceCapitolul IV. Ingrijiri specifice acordate pacientului cu gastrita acuta

Capitolul V. Prezentarea cazurilor

Capitolul VI. Educatie sanitara

Bibliografie


5/54

CAP. I Notiuni de anatomie si fiziologie

Anatomia aparatului digesitv


6/54

Aparatul digestiv (canalul alimentar sau tractul gastrointestinal), reprezinta

ansamblul de organe cu rol de a transforma fizic si chimic alimentele, in scopul

asimilarii lor si de a elimina reziduurile ce nu au putut fi digerate.

Aparatul digestiv este alcatuit din :

Tubul digestiv

Glandele anexe

1. Tractul gastrointestinal superior ( tubul digestiv ) este format din :

- cavitatea bucala - aici alimentele sunt maruntite cu ajutorul dintilor si limbii

si sunt amestecate cu saliva. Cavitatea bucala este delimitata de 5 pereti:

unul anterior buzele, doi laterali obrajii, unul inferior planseul bucal si

unul superior bolta sau valul palatin;

- faringeramuri arteriale din faringiana ascedenta , din palatina ascedenta ,

sfenopalatina si cidiana;

- esofag - parte a tractului digestiv, esofagul este un tub musculomucos, lung

de 25-30 cm cu funcia de transport a hranei si care leaga faringele de

stomac. Pereii si musculari produc contracii ondulatorii, care ajut la

transportarea alimentelor.

- stomac- aici hrana este transformata in pasta, cu ajutorul acizilor existenti lanivelul stomacului

2. Tractul gastrointestinal inferior este format din :

- intestinul subtire - reprezint segmentul aparatului digestiv, situat ntre

stomac i intestinul gros. Aici sunt absorbite majoritatea lichidelor si

mineralelor din mancare. Prezinta o serie de inflexiuni, numite anse

intestinale si este format din 3 parti:
http://www.medipedia.ro/Anatomie/tabid/96/articleType/ArticleView/articleId/220/Stomac.aspxhttp://www.medipedia.ro/Anatomie/tabid/96/articleType/ArticleView/articleId/220/Stomac.aspx


7/54

- duoden - segment iniial al intestinului subire cu lungime de 25 30 de cm

si forma de potcoava deschisa, ce leaga stomacul de jejun. Aici incepe

procesul de digestie a mancarii, rolul duodenului fiind acela de de a

neutraliza aciditatea din hrana.

-jejun - partea central a intestinului subire, fiind situat ntre duoden i ileon.

rolul lui este de a absorbi substantele nutritive

- ileon - ultima parte a intestinului subtire. Aici are loc absorbia nutrienilor

rezultai n urma digestiei.

- intestinul gros - parte a aparatului digestiv, cuprins ntre intestinul subire i

anus. Aici are loc absorbia apei si a mineralelor neabsorbite. Intestinul

gros este format din:

- cecum (cecul) - prima parte a intestinului gros, situat ntre ileon i colon. De

cecum este ataat apendicele. n cecum se afl flora intestinal.

- colon (colon ascendent, colon transvers, colon descendent, colon sigmoid) -aici este absorbita apa ramasa in alimente

- rect - canal cu pereti musculosi unde sunt depozitate materiile fecale

- anus - partea final a rectului, folosit pentru eliminarea materiilor fecale

3. Organe anexe :

- glandele salivare

Glande salivaremici ale mucoasei bucale ( 10 % din secretie )

Glande salivaremari perechi:

o sublinguale

o submandibulare


8/54

o parotide

- ficat - produce bila, neutralizeaza toxinele din organism, prelucreaza si

depoziteaz numeroase vitamine i o serie de microelemente eseniale;

- vezica biliara (colecistul) - rezervor temporar al bilei. Este unit cu ficatul,

de unde primete bila, i cu duodenul, unde elibereaz bila, necesara digestiei

grasimilor

- pancreas - organ care ndeplinete dou funcii majore: exocrin (produce

sucul pancreatic care conine enzime digestive) i endocrin (produce muli

hormoni importani,incluznd i insulina).

STOMACUL reprezinta un organ intraperitoneal cu proiectie abdominala si

toracica situat in etajul supramezocolic al cavitatii peritoneale si deasemenea un

organ mobil cavitar in forma de cimpoi sau litera j , zona cea mai dilatata a

tubului digestiv cu rol de depozitare si digestie a alimentelor

Predigestia bolului alimentar, n special al proteinelor, care estecontinuat la nivel intestinal.

In stomac, prin pH-ul acid al sucului gastric are loc distrugerea

majoritatii bacteriilor (cu excepia anumitor bacterii caHelicobacter

pylori care se dezvolt n mucoasa gastric fiind n mod frecvent

rspunztor de ulcerul gastric)

. Functionare

Hrana, care n prealabil este faramitata la nivelul gurii cu ajutorul dinilor, va

fi amestecat n interiorul compartimentului gastric cu sucul gastric (compus din

acid clorhidric) i enzime (pepsina) care descompun moleculele mai mari, n

special proteinele.


9/54

Pentru digestie este stimulat secretia perstaltismului i a sucului gastric. Prin

masticatie, miros si gust, creste cantitatea de suc gastric de la la 10 ml/or n

stare de repaus stomacal, pn la 1000 ml/or. Pentru a realiza digestia, hrana

este oprit timp de 2-4 orein stomac, cu ajutorul pilorului - orificiul decontinuare a stomacului cu duodenul.

Dimensiuni

Dimensiunile medii ale unui stomac umplut moderat sunt :

- lungime totala : 25 cm

- latimea de la marginea stanga la cea dreapta, la nivelul corpului stomacului :

8,5 - 10 cm

- distanta dintre cele doua margini ale canalului piloric : 3 cm

- diametrul anteroposterior: 8 cm

- inaltimea fundului stomacului : 4 cm

- lungimea vestibulului piloric : 7 cm

- lungimea canalului piloric : 3 cm

- capacitatea stomacului: variaza intre 600 2000 ml, in functie de varsta,

sex, regimurile alimentare si starile patologice.

Pozitionare

Stomacul se afla in cavitatea abdominala, in partea stanga,

in loja gastrica, imediat sub diafragma. La omul viu are

pozitia verticala, iar la cadavru este aproape orizontal.


10/54

Stomacul este mentinut in locul sau datorita tubului digestiv, conexiunilor cu

ficatul, intestinul gros, splina si peretelui posterior al abdomenului

Structura

Prile anatomice a stomacului

Cardia (orificiu cardiac) este intrarea n stomac din esofag.

Importanta cardiei este data de rolul sau de sfincter care asigura

trecerea bolurilor din esofagul terminal spre stomac, pe de o parte si

impiedicarea refluxului gastroesofagian, pe de alta parte.

Mica curbura este concava, groasa, cu o lungime aproximativa de

15 cm. Incepe de la cardia, prezinta o portiune verticala apoi un unghi

incizura gastrica si devinde orizontala spre pilor.

Marea curbura este convexa, subtire, cu o lungime aproximativa

de 40 cm. Contureaza marginea stanga a stomacului, formand cu

terminarea esofagului un unghi, numit incizura cardiaca.


11/54

Fundul stomacului(zona fundica) reprezinta partea cea mai larga

si mai inalta a stimacului, stomacului situat mai sus de cardie, imdeiat

sub diafragm. De obicei este plin cu gaze si aerul inghitit in timpul

deglutitiei. Se mai numeste si camera cu aer a stomacului.

Corpul gastric - este partea cea mai mare a stomacului.

Orificiul piloric (pilorul) - orificiu inferior al stomacului, care face

legtura intre corpul gastric si o zon mai dilatat - antrul piloric,

continuat cu o poriune ngustat - canalul piloric - care se termin

inspre duoden cu un sfincter muscular numitsfincter piloric.

Din punct de vedere structural, in stomac se pot distinge 4 tunici.


12/54

1. Tunica seroasa - este reprezentata de peritoneul visceral care

acopera stomacul aproape in intregime

2. Tunica musculara este formata din fibre musculare netede,

dispuse in 3 straturi concentrice (stratul longitudinal, stratul

circular, fibrele oblice).

3. Tunica submucoasa este formata dintr-un tesut conjuctiv lax,

vase de sange si limfatice si nervi care constituie un plex secretor

pentru glandele mucoase. Rolul ei este de a captusi musculatura si

a ajuta la alunecarea mucoasei.4. Tunica mucoasa captuseste toata suprafata endogastrica; find

mai mare ca intindere decat aceasta, tunica se cuteaza, formand o

retea de plici mucoase, ceea ce permite stomacului sa se mareasca

la o dimesniue cu pana la 20 de ori mai mare decat dimensiunea

initiala. Tunica mucoasa se continua superior cu mucoasa

esofagului si inferior, la nivelul pilorului, cu mucoasa duodenala.Mucoasa gastrica este alb-cenusie pe stomacul gol si roz-rosiatica

in timpul digestiei.

Vascularizatia si inervatia stomacului - importanta secretiei gastrice si energia

necesara functionarii tunicii musculare explica vascularizatia bogata a

stomacului.

1. Arterele stomaculuiprovin din cele trei ramuri care pornesc din

trunchiul celiac: artera hepatica, artera splenica si artera gastrica stanga.

2. Venele stomaculuicorespund in general arterelor. Ele se formeaza din

retele capilare situate in submucoasa; strabat grosimea peretilor gastrici,

se aduna sub seroasa si se arunca apoi in trunchiuri colectoare.


13/54

Acestea sunt dispuse de-a lungul celor doua curburi, alaturi de arcurile

arteriale, si se varsa in vena porta.

3. Nervii stomacului- sunt nervi vegetativi de origine : -simpatica

-parasimpatica

a) sistemul simpatic participa la inervarea stomacului prin intermediul filetelor

nervoase, plecate din plexul celiac, pe calea ramurilor arteriale ;

b) sistemul parasimpatic este reprezentat de nervul vag drept si stang.

Fiziologia aparatului digestiv

Tractul gastro-intestinal asigura aportul continuu de apa, electroliti si

substante nutritive necesare organismului. in vederea realizarii acestor

functii, este necesara:

1. deplasarea alimentelor prin tractul alimentar;

2. secreiia sucurilor digestive si digestia alimentelor;

3. absorbtia produsilor de digestie, a apei si a electrolitilor;

4. circulatia sangelui prin segmentele tubului digestiv in vederea

transportului substantelor absorbite;

5. controlul acestor functii prin intermediul sistemului nervos si

endocrin.

Majoritatea substantelor intilnite in alimente au o structura chimica

complexa, diferita de cea a constituientilor organismului, si nu pot fi preluate

ca atare din natura. Ea sufera, in prealabil, transformari mecanice, fizice si

chimice. Totalitatea acestora reprezinsi digestia alimentelor. Prin digestie,

principiile alimentare sunt descompusei

n molecule simple, fa

ra


14/54

specificitate biologica, iar acestea pot fi absorbite la nivelul mucoasei

intestinale

Digestia reprezinta decompunerea alimentelor si transformarelor fizio-

chimice in elemente in stare de afi absorbite. Poate fi :

_1__ Digestia bucala

prelucrarea mecanica prin actul masticatiei cu rol de:

- fragmentarea alimentelor

- facilitarea deglutitiei

- amestecarea alimentelor cu produsul de secretie al

glandelor salivare

- initierea procesului de digestie a amidonului sub

actiunea amilazei salivare

- asigurarea contactului cu receptorii gustative

impregnarea alimentelor cu saliva cu rol de :

- pregatirea mecanica a alimentelor

- solvent ( pentru perceptie de catre receptori)

- curatirea mecanica a mucoasei bucale- digestiv

- in vorbirea articulate

- excretor

- in mentinearea echilibrului hidric

deglutitia cuprinde 3 timpi :


15/54

- bucal (in momentul in care alimentele sunt gata pentru a fi inghitite,ele sunt in mod voluntar impinse in faringe datorita presiunii

pe care o exercita limba prin miscarea ei in sus si posteriorasupra palatului moale. De acum incolo, procesul deglutitiei

devine in intregime, sau aproape, un act automat si, in modobisnuit nu mai poate fi oprit) ;

- faringian (la intrarea in faringe sunt stimulate ariile receptoare de la

acest nivel. Impulsurile de la acest nivel ajung la trunchiul

cerebral si initiaza o serie de contractii faringiene musculare

automate ) ;

- esofagian (esofagul are, in principal, rolul de a transporta alimentele

din faringe in stomac, iar miscarile lui sunt organizate specific

in vederea acestei functii. in mod normal, esofagul prezinta

doua tipuri de miscari peristaltice: peristaltism primar si

peristaltism secundar)

_2__Digestia gastricaa) functia secretorie a stomacului (Secretiile gastrice continus procesele

digestive incepute in cavitatea bucala; cantitatea secretata zilnic este de

aproximativ 2 l)

Fazele secretei gastrice sunt urmatoarele :

faza cefalica ( reflexe neconditionate si conditionate -declansate

de vederea sau mirosirea alimentelor) ;

faza gastrica ( distensia mecanica a stomacului mecanism

nervos si mecanism umoral- gastrina , histamine) ;

faza intestinala ( efecte stimulatoare si inhibitorii la patrunderea

chimului in duoden ) ;

b) functia motorie a stomacului ( mecanism intragastric )


16/54

varsatura = act reflex prin care continutul gastric este evacuat fortat pe

gura ( relaxarea portiunii superioare a corpului si fundului gastric, a

cardiei si esofagului i contractie la nivelul incizurii angulare a

stomacului contractia diafragmului si musculaturii abdominaleanterioareevacuarea continutului gastric cu epiglota inchisa la

sfarsit diafragmul se relaxeaza si se contracta muculatura expiratorie si

bdominala anterioara , rezulatand evacuarea continutului restant al

esofagului )

_3__Digestia intestinala si functia de absorbtie

a) secretia pancreatica

b ) secretia biliara

o parasimpaticul = excitosecretor si excitomotor

o simpaticul = inhibitor al secretiei si motilitatii

o umoral prin descarcarea de secretina , hepatocrinina , glucagon,

gastrina

b) secretia intestinala

c) functia motorie a intestinului

miscarile intestinului de amestec ( segmentare , pendulare )

peristaltice


17/54

Capitolul II

Gastrita acuta

Gastrita acuta este inflamatia acuta, reversibila a mucoasei gastrice. Mucoasa

gastrica este tumefiata, prin edem si congestie, iar la nivelul suprafetei

mucoasei apar eroziuni hemoragice si chiar ulcere acute.

Gastrita acuta este cauzata frecvent de:

o -ingestia unor medicamente (aspirina, antiinflamatorii - gastrita

postconsum de antiinflamatoare nesteroidiene )

o de abuzul de bauturi alcoolice ( gastrita etanolica) meselor copioase,

condimentelor sau alimentelor dificil de digerat.

o In unele cazuri se instaleaza secundar ingestiei de substante caustice

precum acidul sulfuric, clorhidric, acetic, substante care provoaca rani

pe diferite portiuni ale mucoasei gastrice - gastrita acuta

postingestionala.

o In alte cazuri poate fi provocata de refluxul bilei din duoden in

stomac, in special dupa anumite interventii chirurgicale la nivelul

stomacului ce favorizeaza refluxul bilios.

Gastritele acute pot fi clasificate in:

gastrita acuta simpla,

gastrita acuta coroziva

gastrita acuta alergica.

Evolutia gastritei acute poate fi de scurta durata cu tendinta rapida spre

vindecare dupa administrarea tratamentului adecvat sau dupa
http://www.sfatulmedicului.ro/Ulcerul-gastroduodenal/gastrita-acuta_3924http://www.sfatulmedicului.ro/Ulcerul-gastroduodenal/gastrita-acuta_3924


18/54

indepartarea cauzelor. Neglijarea gastritei acute poate duce la

cronicizare sau complicatii severe.

Etiologie

- Agentii infectiosi

- Bacterii: Helicobacter pylori (HP) cea nai frecventa cauza; Streptococ -

hemolitic, stafilococ, clostridium welchii; Proteus; E.coli; Bacilul Koch;

Treponema pallidum.

- Virusuri: Citomegalovirus si herpes virus.

- Fungi: Candida, Histoplasma capsulatum, Criptococcus.

- Paraziti si nematode: Strongiloide, Toxoplasma, Critosporidium, Leishmania

etc.

- Cauze autoimune: gastrita atrofica cu anemia Biermer.

- Agentii medicamentosi: antiinflamatoriile nesteroidine, corticosteroidele.

- Agentii fizico-chimici cu potential eroziv (alcool, produse picante etc.).

- Dereglari motorii (n caz de stres si patologii ale organelor adiacente)

manifestate prin reflux duodenal-gastric.

- Stresul (hipovolemic sau hipoxic).

- Hipertensiunea portala ;

-intoxicatii alimentare

Factorii de risc

- alimentarea haotica si irationala;- vrsta peste 60 ani;

- fumatul;

- consumul necontrolat de medicamente, alcool, agenti chimici;

- factorii profesionali nocivi;

- dereglarile motorii ale tubului digestiv superior;

- hipovolemie;


19/54

- hipoxie (n starile de soc, combustii);

- insuficienta renala.

Etiopatogenie

Factorii etiologici variati actioneaza direct asupra mucoasei gastrice sau

indirect, prin scaderea nivelului prostaglandinelor, sau prin ischemia mucosala.

Cele mai frecvente cauze de gastrita acuta sunt medicamentele (acidul

acetilsalicilic si alte AINS), alcoolul, situatiile de stres si foarte rar de agentii

patogeni.

Tabloul clinic

Manifestarile clinice sunt variate n dependenta de factorul etiologic si sunt

reprezentate, n majoritatea cazurilor de sindrom dispeptic (discomfort

abdominal, senzatie de plenititudine postprandiala, senzatie de greata, varsaturi,

balonari abdominale, eructatii, satietate precoce, pirozis, regurgitatii) si de

durere epigastrica acuta (uneori severa); pacienti sunt afebrili.

- hemoragiile digestive n gastrita hemoragica si eroziva;

- Sindrom anemic (anemie megaloblastica) digestiv si neurologic n gastrita

atrofica autoimuna

Simptomatologie

Tranzitul intestinal poate fi nemodificat, dar pot surveni diaree sau constipatie.

Ca semne generale se intalnesc cefaleea, astenia, starea de indispozitie,

inapetenta si chiar repulsia pentru mancare.

Simptomele in gastrita acuta sunt reprezentate de:

stare generala alterata;

dureri epigastrice (in zona dintre plexul solar si ombilic), cu caracter

colicativ;


20/54

senzatia de plenitudine;

greata;

sialoree

varsaturi ( mai intai alimentare, apoi mucoase sau bilioase) diaree;

tahicardie;

hipotensiune arteriala (mai rar);

in cazurile grave, hemoragii digestive superioare

Diagnostic pozitiv

Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe datele clinice, tinand seama de aparitia

brusca a simptomelor curand dupa cauza provocatoare.

Diagnostic diferential

Diagnosticul diferential se face cu gastritele acute din starile septice sau din

bolile infectioase, cu o colecistopatie acuta, o apendicita acuta, cu debutul unei

hepatite epidemice, cu unele intoxicatii, cu varsaturile de natura central-

nervoasa. Uneori, prima manifestare a ulcerului gastro-duodenal poate sa

imbrace aspectul gastritei acute. De asemenea, sa nu uitam manifestarile pe care

le poate avea sarcina in primele saptamani.

Evolutie

Evolutia gastritei acute simple dureaza 2-5 zile, mergand spre vindecare.

Gastritele acute neglijate sau repetate pot evolua spre cronicizare.

Tratament profilatic

Tratamentul profilactic consta in evitarea cauzelor care provoaca boala.

Tratamentul gastritei acute depinde de cauza sa. Atunci cand simptomele semanifesta, medicul poate recomanda o dieta lichida pentru o scurta perioada de


21/54

timp, urmand ca aceasta sa fie inlocuita rapid de un regim normal cu trei mese

echilibrate pe zi.

Dieta lichida trebuie prescrisa doar de catre medic si nu poate fi urmatamult timp fara consecinte grave asupra starii generale de nutritie. Dupa disparitia

simptomelor, alimentatia normala poate fi reluata, excluzand toate alimentele ce

pot provoca arsuri la stomac. Unele medicamente - antiacide - sunt uneori

esentiale pentru a reduce intensitatea simptomelor. Alcoolul si tutunul sunt

interzise, iar medicamentele antiinflamatorii trebuie evitate. n general, gastrita

acuta se vindeca cu un tratament adecvat.

Tratament medical

Tratamentul medical in gastrita acuta are la baza, in primul rand, regimul

dietetic; in primele zile se va prescrie un regim hidric cu ceaiuri de menta,

musetel, tei si supe de zarzavat, strecurate. Dupa doua zile se pot introduce

piureuri de legume, gris, orez, paste fainoase, lichide nu prea dulci, mere rase;

ulterior, in functie de evolutie, se vor da lactate, oua fierte, carne slaba fiarta,perisoare in aburi, budinci.

Tratamentul se poate incepe cu incercarea de a provoca o varsatura pentru

evacuarea stomacului. Durerile vor fi calmate prin aplicarea unor comprese

umede alcoolizate si prin injectii cu papaverina sau atropine; in caz de

deshidratare se recomanda solutie clorurosodica izotonica, subcutanat, sau

solutii clorurate si glucozate in perfuzii intravenoase. La nevoie, in starile maigrave, cu hipotensiune, se vor administra analeptice.

Tratamentul gastritei acute se va face in functie de etiologia sa. In cazul unei

gastrite acute hiperacide vor fi utilizate pentru tratament medicamente din

clasele:

- antiacide (amestecuri de substante alcaline cu rol in neutralizarea secretiei

acide) : Almagel A , Dicarbocalm , Novalox , Rennie


22/54

- antisecretorii (substante ce au rolul de a inhiba secretia acida actionind

asupra receptorilor histaminici -ranitidina, famotidina, etc. si asupra pompelor

de protoni - omeprazolul) : Scobutil , N-prednison , Uscosin , Priamide ,

Oxifenoniu- pansamente gastrice (medicamente ce au rolul de a forma la nivelul

mucoasei gastrice un film protector ce va ajuta la refacerea acesteia);

-antispastice (exercita o actiune specifica antispastica, ce se manifesta

asupra musculaturii netede a tractului gastrointestinal, biliar si urinar) :

Buscopan , Ulcogastrin . Digest Duo . No-Spa forte

- antiemetice- antialgice

Cind se va evidentia existenta germenului Helicobacter pilory in mucoasa

gastrica se va asocia un tratament antibiotic de eradicare a acestei infectii:

amoxicilina asociata cu metronidazol.

Cu toate aceste modalitati terapeutice, se va impune regim igienodietetic

adecvat de eliminarea a factorilor iritanti gastrici (alcoolul, tutunul,condimentele, etc.).

CAPITOLUL III

Rolul asistentului medical in pregatirea pentru explorari
http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/ranitidin-150-300_8265http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/ranitidin-150-300_8265http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/omeprazol-capsule_8495http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/ranitidin-150-300_8265http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/omeprazol-capsule_8495


23/54

clinice si paraclinice

Anamneza -este metoda prin care asistentul va obtine date de la

pacient(anturaj sau apartinatori) cu privire la starea de sanatate si de boala,precum si mediul ambiental in care evolueaza acesta.

Asistenta va permite pacintului sa-si exprime suferintele si il va asculta fara sa

il intrerupa, apoi va pune intrebari(inchise si deschise) si in tot acest timp va

observa pacientul, va afla datele biografice a pacientului( varsta, sexul, locul

nasterii, conditii de viata si munca), motivele inernarii( 2-3 simptome de ordin

general sau local), APF(antecedente personale fiziologice) se face la femei si seva urmari: menarha, succesiune si durata ciclului menstrual, durata fluxului, nr.

de nasteri si de avorturi, tulburari ale ciclului menstrual si menopauza.

APP(antecedente personale patologice) va urmari: boli infectioase, BTS si

boli organice.

AHD(antecedente heredo-colaterale): boli de care au suferit rude de gr. I,

decesul rudelor la varste tinere, boli ereditatre, boli determinate de coabitare siahd semnificative. Iar la final se va incheia cu interbari legate de conditiile de

viata si munca.

Examenul clinic general

Se realizeaza de catre medic, asistentul medical avand rolul sa asigure foaia de

observatie, instrumentrul necesar, rezultatele de la investicatii si ajuta pacientul

sa se dezbrace si asezarea acestuia in pozitiile cerute de catre medic. Acesta va

cuprinde:

- insepectia regiunilor corpului si se termina cu observarea unor miscari cum ar

fi ridicatul din pat si mersul

- palparea ofera informatii despre volumul, suprafata, consistenta, sensibilitatea

si mobilitatea unor organe( piele, strat adipos, muschi, ggl.limfatici, sistem

osteo-articular si organe abdominale) observandu-se mimica pacientului


24/54

- percutia anumitor zone obtinandu-se diferite sunete in functie de intensitate,

tonalitate si timbru

- ascultatia inimii si plamanilor

Examene de laborator

Recoltarea sngelui se face dimineaa pe nemncate sau, cel mult dup un

mic dejun care s nu fi cuprins nici o form de grsime animal sau vegetal

(lapte ,unt, ou, ciocolat, margarin, etc).

De asemenea, cina din seara precedent trebuie s fi fost lipsit de grsimi.

Asistenta medical pregtete materialele necesare pentru manevrelemedicale, pregtete psihic pacientul, pregtete locul de elecie, i se explic

pacientului tehnica i necesitatea ei, se recolteaz produsul patologic, se

eticheteaz produsul, se trimite la laborator si se noteaz n foaia de observaie.

Recoltarea hemoleucogramei, se realizeaza prin punctie venoasa sau prin

inteparea pulpei degetului si sunt necesare eprubete mov cu dou picturi de

anticoagulant cu 0,1 ml EDTA, recoltndu-se 2-3 ml n funcie de eprubet.Se poate evidenia hemoglobina, hematocritul, globulele albe, globulele roii,

trombocitele, formula leucocitar i indicii hematologici (VEM,CHEM).

Valori

Hematii= 4,55milioane/mm

Leucocite = 50009000/mm

Trombocite=150.000-300.000/mm

Formula leucocitar

neutrofile =6070%

bazofile =0,51%

eozinofile =14%


25/54

monocite =58%

limfocite =2027%

Hemoglobina se recolteaz 2 ml snge pe citrat de sodiu sau EDTA

Valori : 12 15 % - femei

Glicemia se recolteaz prin puncie venoas aspirnd 2 ml snge, avnd ca

anticoagulant,fluoruradesodiu4mg

Valori: 80120mg/dl

Colesterolul

Valorile normale variaza in functie de virsta, regim alimentar

si zona geografica.

Limita superioara admisa este de 200 mg % ml (Europa)

Utilitatea testului : detectarea tulburarilor lipidelor plasmatice in vedereaevaluarii riscului potential al unor afectiuni coronariene aterosclerotice.

Fibrinogenul se recolteaz 4,5 ml snge prin puncie venoas, avnd drept

anticoagulant citratul de sodiu3,8%-0,5ml

Valori :200-400mg/dl

Pentru recoltarea indicilor de coagulare sunt necesare eprubetele albastrecare conin 0,5 ml citrat de sodiu recoltndu-se 4,5 ml de snge. Se pot evidenia

timpul de protrombin, activitatea de protrombin, aPTT, timpi de coagulare,

INR,fibrinogen.

Valori normale : TS = 2'- 4' TC = 5'- 8'

Pentru recoltarea VSH-ului se folosesc eprubete negre cu 0,4 ml de

anticoagulant citrat de sodiu, recoltndu-se 1,6 ml se snge.


26/54

Valori normale: 2 13mm/1h

Rolul asistentului medical in examene de laborator

- pregateste materialele necesare: manusi sterile, seruri test, ace, seringi sterile,

tavita renala, lame de sticla, stativ si pipete, tampoane, garou, solutii

dezinfectante alcool 90, pernite si musama

- pregateste psihic pacientul: ii explica scopul si necesitatea tehnicii

- pregateste fizic pacientul: se aseaza pacientul in pozitie confortabila si se

examineaza calitatea si starea venelor, se aseaza bratul pe pernita si musama in

aductie si extensie maxima, dezinfecteaza tegumentele, aplica garoul la odistanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei strangandu-l astfel incat sa opreasca

circulatia venoasa fara a comprima artera si se recomanda sa stranga pumnul

Executie:

- asistentul se spal pe mini cu ap si spun, mbrac mnuile sterile;

- se fixeaz vena cu policele mnii stngi la 4-5 cm sub locul punciei;

- se fixeaz seringa, gradaiile i acul fiind orientate n sus, n mna dreapta,

ntre police i restul degetelor;

- se ptrunde cu acul trversnd, n ordine tegumentul, apoi peretele venos pn

cnd acul nainteaz n gol;

- se schimb direcia acului 1-2 cm n lumenul venei;

- se controleaz patrunderea acului n ven prin aspiraie cu seringa;

- se continu tehnica de recoltare a sngelui;

- se indeparteaz staza venoas dupa executarea tehnicii prin desfacerea garoului

i a pumnului;

- se aplica tamponul mbibat n soluie dezinfectant la locul de patrundere a

acului i se retrage brusc acul;

- se comprim 1-3 minute, braul fiind n poziie vertical


27/54

Ingrijirea ulterioara: se face toaleta local a tegumentului, se schimb lenjeria

dac este murdar, se asigur o poziie comod n pat, se supravegheaz

pacienta.

Pregtitrea produsului recoltat: eprubetele se eticheteaz, se completeaz

formularele de trimitere, se masoar cantitatea.

Reorganizare : materialele refolosibile se dezinfecteaz, se spal, se pregatesc

pentru o noua sterlizare ; deeurile se ndeparteaz.

Accidente si interventii

- hematom (prin infiltrarea sngelui n esutul perivenos) /se retrage acul i secomprim locul punciei 1-3 minute ;

- strpungerea venei (perforarea peretelui opus) /se retage acul n lumenul venei

- ameeli, paloare, lipotimie /se ntrerupe puncia, pacienta se aseaz n decubit

dorsal fr pern, se anun medicul.

Examene de urin sumar urin

Sumar urin recoltarea se face din prima urina dimineata in sticlute

curate(sterile)

- albumina cu apreciere cantitativ: +, ++, +++

- glucoza

Normal: abumina, glucoza- absent

- sediment urinar: rare leucocite, rare epitelii

Rolul asistentei medicale


28/54

- pregtete materialele necesare: urinar (bazinet), muama, alez, materiale

pentru toaleta organelor genitale externe, eprubete sterile sau alte recipiente n

funcie de examenul cerut;

- pregtete psihic pacienta: se anun i se instruiete privind folosirea

bazinetului, s foloseasc numai recipientul gol i curat, s urineze fr

defecaie, s verse imediat urina n vasul colector, s nu urineze n timpul

toaletei;

- pregtete fizic pacienta: se protejeaz patul cu muama i alez, se aseaz

bazinetul sub pacient, se face toaleta organelor genitale externe, se ndeparteazbazinetul i se nlocuiete cu altul curat.

Executie:

- recoltarea urinei pentru examen sumar: din urina obinut se trimite un

eantion de 100-150 ml la laborator;

- se recolteaz prima urin de diminea sau dup cel puin patru ore de lamiciunea anterioar;

- recipientul se nchide cu capac ermetic, se eticheteaz i se trimite ctre

laborator n maxim o or de la recoltare.

Examene echografice echografia abdominala

Echografia este o metod de diagnosticare ultrasonografic prin folosireaultrasunetelor. Aparatul folosit se numete echograf. Metoda se bazeaz pe

proprietatea diferitelor structuri de a reflecta ultrasunetelor si formeaz imagini

alb-negru pe ecranului echografului. Echograful asigur o bun evaluare a strii

de sntate a organelor interne.

Echografia abdominalreprezint metoda prin care se permite examinarea

vizual a organelor interne pline.


29/54

Rolul asistentei medicale

se pregtete pacientul psihic, i se explic necesitatea tehnicii, respectarea unor

reguli de examinare: s nu mnnce cu 6 ore naintea examinrii, trebuie s bea

500 ml de lichid neacidulat i nendulcit, nu trebuie s mearg la toalet cu o or

naintea examinrii, etc..

ENDOSCOPIA DIGESTIVA SUPERIOARA

Endoscopia digestiva superioara este un procedeu de investigare ce permite

medicului sa exploreze interiorul esofagului, stomacului si a primei parti a

intestinului subtire (duodenul) prin intermediul unui instrument subtire si

flexibil, prevazut cu un aparat optic, ce poarta numele de endoscop.

Cu ajutorul endoscopiei medicul poate vedea ulceratiile, inflamatiile, tumorile,

infectiile sau sangerarile de la nivelul tractului digestiv superior. Se pot preleva

tesuturi (biopsie), pot fi indepartatipolipii si se pot trata hemoragiile de la acest

nivel al tubului digestiv.

Roulul asistentei medicale

Inainte de efectuarea endoscopiei asistenta va intreba pacinetul daca:

- are alergie la vreun medicament, inclusiv la medicamentele anestezice

- urmeaza un tratament medicamentos

- are probleme cu sangerarea sau daca urmeaza un tratament cu

anticoagulante

- are afectiuni cardiace

- exista posibilitatea unei sarcini

-este diabetic si urmeaza un tratament cu insulina.

- pregateste psihic pacientul si il va anunta sa nu ia medicamente antiacide sau

citoprotectoare, pentru reducerea riscului de producere a hemoragiei cu cateva
http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/stomac_2430http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/duoden_881http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/biopsie_569http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/polip_2081http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/anticoagulant_422http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/bolile-cardiovasculare_184http://www.sfatulmedicului.ro/Evolutia-sarcinii/sarcina-sunt-insarcinatai_1124http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/stomac_2430http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/duoden_881http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/biopsie_569http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/polip_2081http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/anticoagulant_422http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/bolile-cardiovasculare_184http://www.sfatulmedicului.ro/Evolutia-sarcinii/sarcina-sunt-insarcinatai_1124http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894


30/54

zile inainte de endoscopie va evita mai ales aspirina, dar si medicamentele

antiinflamatoare nesteroidiene iar daca pacientul urmeaza un tratament cu

anticoagulante, oprirea temporara a acestuia inaintea examinarii.

- pregateste fizic pacientul si il anunta ca sa nu manance si sa bea cu 6-8 ore

inainte de investigatie pentru evitarea varsaturilor

- se indeparteaza orice obiecte(ochelari, bijuterii sau paca dentara) si se imbraca

cu un halat si este sfatuit sa urineze inainte de procedeura

-pregateste materialele necesare: lubrefiant, manusi sterile, solultii sedative,

spray anestezic/ lichid anestezic, seringi sterile, endoscop steril, instrumente

chirurgicale sterile in caz de prelevarea de tesut, eprubete.

Executie:

- inaintea examinarii gatul pacientului va fi amortit cu un spray anestezic, prin

administrarea unei pastile sau prin gargara cu un lichid anestezic, pentru a usura

patrunderea endoscopului,- asistenta va prinde o linie venoasa la nivelul bratului pacientului

- pacientul va fi rugat sa se intinda pe partea stanga, cu capul putin inclinat spre

inainte. O piesa bucala va fi introdusa pentru a proteja endoscopul de dintii

pacientului. Apoi, capatul lubrificat al endoscopului va fi introdus incet in gura,.

Pacientul va fi rugat sa inghita pentru a ajuta la o mai buna manevrare a

endoscopului.- in momentul in care endoscopul este in esofag pacientul isi va tine capul drept

pentru a usura patrunderea endoscopului prin esofag.

- in timpul examinarii pacientul nu trebuie sa inghita decat atunci cand i se cere.

-asistenta medicala va indeparta saliva cu ajutorul unui aspirator sau pacientului

i se va permite sa saliveze pe laterala gurii.
http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/antiinflamatoare-nesteroidiene_2817http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/esofag_926http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/antiinflamatoare-nesteroidiene_2817http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/esofag_926


31/54

- dupa finalizare asistenta va duce pacientul la salon si il va supravegea timp de

24 de ore

CAPITOLUL IV

Ingrijiri specifice acordate pacientului cu gastrita acuta

Internarea


32/54

Internarea in spital se face pe baza documentelor de identitate ale bolnavului,

biletul de trimitere/internare de la medicul de familie, dovada calitatii de

asigurat/neasigurat pe baza carora se intocmeste foaia de observatie. De la biroul

de internari bolnavul este insotit la garderoba/baie/dus pentru predarea hainelorsi pentru imbaiere, apoi se va schimba in hainele de spital. Dupa prevenirea

masurilor specifice pentru prevenirea infectiilor intraspitalicesti, bolnavul va

merge in sectia unde i s-a facut internarea, insotit de personalul auxiliar si cu

foaia de observatie, pe sectie el va fi primit de asistenta sefa, aceasta il va

informa asupra regulamentului spitalului si ii va da primele elemente de educatie

sanitara.

Asigurarea conditiilor de mediu

Saloanule trebuie sa fie luminose si cu o ventilatie ireprosabila, curate si dotate

cu mobilierul stric necesar. Se vor inlatura toti excitantii: auditivi, vizuali,

olfactivi sau gustativi cu efecte negativie asupra sistemului nervos. Asistenta

verifica si explica pacientului cea mai buna pozitie pe care trebuie sa o adopte in

pat, va asigura lenjerie de pat si corp uscata si curata de cate ori este nevoie si va

urmari pacientul sa nu apara complicatii.

Asigurarea igienei

Are scopul de a asigura confortul si igiena pacientului. Aceasta consta in

mentinerea pielii in stare de curatenie perfecta si prevenirea aparitiei leziunilor

cutanate, fiind o conditie esentiala a vindecarii.

Alimentatia bolnavului

Disciplina alimentara nu este o dieta ci un mod de viata sanatos pe care trebuie

sa il insuseasca oricine, de aceea pacientul cu gastrita acuta trebuie sa aiba un


33/54

regim alimentar in functie de ceea ce ii permite organismul, dar trebuie sa tina

cont de anumite restrictii pe care asistenta i le va comunica.

Alimente permise

Carne sortimentele de carne slaba sau curatata de grasime, fiarta sau preparata

pe gratar: carne de pasare (fara pielita) si majoritatea tipurilor de peste proaspat

sau la conserva

Oua cu exceptia omletelor si a ochiurilor prajite in ulei

Produse lactate lapte, smantana, iaurt (fara fructe), branza de vaci, cas (de vaca

sau de oaie)

Paine alba de grau sau de secara, eventual veche de o zi

Cereale gris, arpacas, orez, fulgi de ovaz, paste fainoase, biscuiti

Legume de preferinta, fierte sau conservate: sparanghel, morcovi, ciuperci,

spanac, fasole, mazare, cartofi (nu prajiti!)

Fructe fierte sau conservate si banane coapte

Grasimi unt proaspat, ulei (50 60 grame/zi)

Alimente interziseMajoritatea alimentelor ce pot creste producerea de sucuri gastrice sau stagneaza

in stomac trebuie evitate sau consumate cu moderatie, in functie de toleranta

persoanei:

supele grase, prajelile, carnea grasa, sarata sau afumata

pestele gras, afumat sau marinat

mezelurile ouale prajite

branzeturile fermentate, sarate, afumate

alimentele bogate in fibre: painea multicereale, leguminoasele si legumele

crude: brocoli, varza, varza de Bruxelles, castravete, porumb, ceapa, praz, nap,

ridichi, gulii, sfecla, conopida, fasole uscata, mazare uscata, linte, vinete, rosii

fructele cu coaja si cele care contin seminte in special strugurii

fructele uscate: smochine, stafide, curmale,


34/54

condimentele: piper, boia, ardei iute, mustar, hrean, otet, muraturi

grasimi: untura, slanina, maioneza

Administrarea tratamentului

Tratarea gastritei necesit att respectarea unui tratament medicametos ct i

adoptarea unui regim alimentar corespunztor. Medicametele care pot fi indicate

au ca principal scop stoparea secreiei acide sau inhibarea acesteia. Din clasa

acestora fac parte antiacidele sau antisecretorii. Foarte des utilizate sunt i

pansamentele gastrice, exista si schema de antibiotice recunoscuta in toata

lumea daca gastrita este provocata de infectia Helicobacter Pylori.

Asistenta va administra tratamentul numai la cerearea medicului si numai dupa

ce a verificat foaia de observatie, continutul flacoanelor si termenul de expirare,

in tot acest timp supraveghind pacientul de eventualele reactii adverse.

Prevenirea gastritei

Pentru a preveni mbolnavirea de gastrit va trebui sa se respecte un regim

alimentar sntos i regulat, din care sa se excluda produsele care pot reprezenta

factori de risc (alcool, aditivi sintetici, condimete, buturi acidulate, tutun, zahr,

si stresul). Totodat, va trebui sa se evite utilizarea n exces a unor medicamente

de tipul aspirinei , analgeticelor sau oricror altor produse farmaceutice

similare care pot determina iritarea mucoasei gastrice.

CAPITOLUL V

Prezentarea cazurilor

Cazul 1
http://www.sanatateatv.ro/emisiuni-medicale/dieta/cum-sa-mancam-sanatos/http://www.sanatateatv.ro/emisiuni-medicale/dieta/cum-sa-mancam-sanatos/http://www.sanatateatv.ro/emisiuni-medicale/dieta/cum-sa-mancam-sanatos/http://www.sanatateatv.ro/emisiuni-medicale/dieta/cum-sa-mancam-sanatos/


35/54

Nume si prenume: B.M.

Vrst: 62 ani

Sexul: Feminin

Stare civil: cstorit

Religie: ortodox

Naionalitate: romn

Ocupaia: pensionar

Greutate: 71 kg

nlime: 1,68 m

Data internrii: 10.03.2010

Diagnostic de trimitere: gastrita acuta

Diagnostic la internare: gastrita acuta neiroziva

Anamneza

Motivele internrii: senzatie de arsura la nivelul stomacului, dureri in partea

superioara a abdomenului, balonare, greata, varasaturi, inapetenta.

Antecedente heredo-colaterale: mama- H.T.A.

Antecedente personale, fiziologice si patologice:

Menarha: 14 ani, Ultima Menstruatie: 51 ani, Sarcini: 2, Avorturi: 1

Conditii de viata si munca: locuieste cu sotul intr-un apartament.

Comportament(fumat, alcool): nu fumeaza si nu consuma alcool.

- Istoricul bolii: pacienta, in varsta de 62 de ani acuza debutul insidios al boli,

aceasta prezentand senzatie de arsura la nivelul stomacului, dureri epigastrice,


36/54

balonare, greata, varasaturi, si inapetenta.

Examen clinic general

Stare general: relativ bun,

Stare de nutriie: precar,

Tegumente i mucoase: palide,

Facies: normal

Sistem ganglionar: superficial nepalpabil

Sistem osteo-articular: liber, mobil, morfofunctional

Aparat respirator: normal

Aparat cardiovascular: cord in limite normale, zgomote cardiace ritmice, soc

apexian in spatiul V intercostal, TA=150/75 mmHG

Aparat digestiv: sensibilitate dureroasa a abdomenului

Plan cu nevoile fundamentale ale bolnavului dup conceptul Virginiei

Henderson

Nr. Nevoia fundamental Manifestri de Sursa de


37/54

crt. dependen dificultate

1. A respira, a avea o buncirculaie

Independenta -

2. A bea i a mnca Inapeten,greuri,vrsturi

Gastrita

3. A elimina Tranzitintestinalabsent sauncetinit

Balonare

4. A se mica, a avea o bunpostur

Ameteli Gastrita

5. A dormi, a se odihni Durere Gastrita

6. A se mbrca, a sedezbrca

Independenta -

7. A menine temperaturacorpului constant

Independenta -

8. A menine tegumentelecurate i integre

Independenta -

9. A evita pericolele Anxietate Durerea

10. A comunica Independenta -

11. A aciona conform propriilor credine i

valori

Independenta -

12. A te realiza Pensionar -

13. A te recrea Oboseala Spitalizarea

14. A nva Independenta -


38/54

PLAN DE INGRIJIRE

Problema Obiective Interventii

autonome si

delegate

Evaluare

Inapetenta Stimularea poftei

de mancare

Administrarea de

medicamente lacererea medicului

Pacienta a inceput

sa se alimenteze


39/54

pentru stimulareapoftei de mancare

Greturi, varsaturi Combaterea lor sihidratarecorespunzatoare

Regim alimentar

corespunzator,administrarea demedicamente la

cererea medicului,

hidratare cu serfiziologic si ser

glucozat 1500 ml.

Diminuareagreturilor sivarsaturilor custare generalarelativ buna

Balonare Sa prezinte untranzit intestinalnormal

Efectuarea demasaj usor lanivelulabdomenului,administreamedicamentelor

prescrise de medic

Balonarediminuata, tranzitintestinal incetinit

Ameteli Sa prezinte o bunapostura

Repaus la pat cuadministrarea

tratamentuluiprescris de medic

Pacienta nu maiameteste

Durere Combaterea sidiminuarea ei

Administrarea deantalgice lacererea medicului,aszarea in pozitieantalgica pentrudiminuarea durerii

Diminuareadurerii

Anxietate Combatereaacesteia

Asigurarea linistiisi repausului,educatie sanitara

privind boala sifactorii daunatoridin viata de zi cuzi

Pacienta nu maiprezinta starianxioase cu ostare generala

buna si valori alefunctiilor vitle inlimite normale

Dificultate in

recreere

Facilitarea

mediului

Asigurarea linistii

in salon, punerea

Pacienta se

recreeaza si se


40/54

spitalicesc la dispozitie decarti, radio si tv

odihnesteacceptabil

Cazul 2

Nume si prenume: S. A.

Vrst: 49 ani

Sexul: masculuin



41/54

Religie: ortodox

Naionalitate: romn

Ocupaia: salariat

Greutate: 68 kg

nlime: 1,63 m


Diagnostic de trimitere: gastrita hemoragica

Diagnostic la internare: gastrita eroziva hemoragica, ciroza hepatica, sindrom

anemic

Anamneza

Motivele internrii: durere in epigastru, hematemeza usoara, palpitatii, dispnee,

anxietate, greta, varasatura in zat de cafea, paliditate, anemie

Antecedente heredo-colaterale: mama- H.T.A.

tatal- Dz

2008: Ciroza hepatica

Comportament(fumat, alcool): fost fumator( aproximativ 30 tigarete pe zi),

consuma alcool doar ocazional

- Istoricul bolii: pacientul in varsta de 49 de ani acuz debutul insidios al

boli( cu accentuare n ultimile zile) cu durere in epigastru, hematemeza usoara,

palpitatii, dispnee, anxietate, greturi si varasatura in zat de cafea, paliditate,

inapetenta, anemie.



42/54


Stare de nutriie: precara

Tegumente i mucoase:palide

Facies: palid


Sistem osteo-articular: usor rigid, fara modificari importante

Aparat respirator: pacientul prezinta o usoara jena toracica si dispnee



Aparat digestiv: durere la palparea abdomenului, usoara hematemeza

Plan cu nevoile fundamentale ale bolnavului dup conceptul Virginiei

Henderson

Nr.crt.

Nevoia fundamental Manifestri dedependen

Sursa dedificultate


Dispnee sipalpitatii

Durereaepigastrica

2. A bea i a mnca Inapetenta,greuri,

vrsturi

Gastrita


43/54

3. A elimina Hematemeza Gastrita


Ameteli Gastrita



Independenta -

7. A menine temperaturacorpului constant

Afebril Gastrita


Independent -


10. A comunica Dificultate incomunicare

Anxietatea

11. A aciona conform propriilor credine ivalori

Independenta -

12. A te realiza Independent -13. A te recrea Independent -

14. A nva Lipsa deinformatiilegate de boala

Lipsa acesului lainformatii


44/54

PLAN DE INGRIJIRE


autonome si

delegate

Evaluare

Dispnee Ameliorareadispneei

Internare curepaus la pat,

asezareapacientului in poz.

semisezandapentru favorizarea

respiratiei,invatarea

pacientului cum sa

Pacientul prezintao respiratie in

limite normale


45/54

respire

Palpitaii Sa aiba un ritmcardiac in limite

normale

Observarea simasurarea

functilor vitale,administrrea demedicamente la

indicatiamedicului

Puls tahicardic

Inapetenta Sa aiba pofta demancare

Stimularea pofteide mancare

Pacientul ainceput sa sealimenteze

Greturi sivarsaturi

Combaterea lor sihidratare

corespunzatoare

Administrea demedicamente si

hidratareparenterala cu cu

ser fiziologic siser glucozat 1500

ml la cerereamedicului, regim

alimentar

Pacientul prezintao stre genrealarelativ buna cu

scadereanumarului de

varsaturi

Hematemeza Combatereaacesteia Administrea demedicamente laindicatia

medicului,aplicarea de pungicu gheta in zona

epigastrica,aszarea in pozitie

antalgica

Stare generalabuna fara prezentahematemezei

Ameteli Combaterea lor Repaus la pat Pacientul nu maiprezinta ameteli

Durere epigastrica Combatereaacesteia

Administrarea deantalgice la

cererea medicului

Durere diminuata

Anxietate Combaterea ei Asigurarea linistiisi repausului,

educatie sanitaraprivind boala si

Pacientul nu maieste anxios


46/54

factorii daunatori

Cazul 3

Nume si prenume: H. I.

Vrst: 70 ani

Sexul: masculuin


Religie: ortodox

Naionalitate: romn


47/54

Ocupaia: pensionar

Greutate: 78 kg

nlime: 1,63 m


Diagnostic de trimitere: gastrita

Diagnostic la internare: gastrita acida

Anamneza

Motivele internrii: durere in epigastru, pirozis, greata, varsaturi, cefalee,

inapetenta, constipatie

Antecedente heredo-colaterale: mama- neaga; tatal- neaga

Comportament(fumat, alcool): fumator( aproximativ 30 tigarete pe zi), consuma

alcool doar ocazional

- Istoricul bolii: pacientul in varsta de 70 de ani acuz debutul relativ brusc al

bolii, cu durere in epigstru, pirozis, greata, varsaturi,constipatie, cefalee si

inapetenta



Stare de nutriie: buna

Tegumente i mucoase: normale

Facies: normal


Sistem osteo-articular: usor rigid, fara modificari importante


48/54

Aparat respirator: normal



Aparat digestiv: durere la palparea abdomenului

Plan cu nevoile fundamentale ale bolnavului dup conceptul VirginieiHenderson

Nr.crt.

Nevoia fundamental Manifestri dedependen

Sursa dedificultate


Independent -

2. A bea i a mnca Inapetenta,greuri,vrsturi

Gastrita

3. A elimina Constipatie Gastrita


Cefalee Gastrita



49/54


Independent -

7. A menine temperatura

corpului constant

Independent -


Independent -


10. A comunica Dificultate incomunicare

Anxietatea

11. A aciona conform

propriilor credine ivalori

Independent -

12. A te realiza Independent -

13. A te recrea Dificultate inrecreere

Spitalizarea

14. A nva Lipsa deinformatiilegate de boala

Lipsa acesului lainformatii


50/54

PLAN DE INGRIJIRE


autonome si

delegate

Evaluare

Inapetenta Sa aiba pofta demancare

Stimularea pofteide mancare,

administrare demedicamente la

indicatia

medicului

Pacientul ainceput sa sealimenteze

Greturi, varsaturi Combaterea lor Regim alimentar,administrarea

medicamentelor lacererea medicului

si hidratareparenterala

Pacientul nu maiprezinta greturi si

varsaturi

Constipatie Combaterea ei Masaj abdominal,

miscare subsupraveghere si

Stare generala

buna cu reluareatranzitului


51/54

administrarea delaxative laindicatia

medicului

intestinal

Cefalee Combaterea ei Administreatratamentului

prescris de medic

Pacientul nu maiacuza cefalee

Durere epigastrica Diminuareaacesteia

Asezarea inpozitie

confortabila cediminuiaza

durerea,

administrarea deantalgice lacererea medicului

Pacientul acuzadureri epigastrice

diminuate cu ostare generalabuna, afebril

Anxietate Combaterea ei Administrarea decalmante la

cererea mediculuisi evitarea

factorilor excitanti

Anxietate redusa

Dificultate incomunicare Sa comunice cupersonalulmedical

Comunicare cupacientul privindboala, incurajarea

pacientului sacomunice cupersonalul

medical,explicarea

necesitatii de

comunicare inbuna vindecare abolii

Pacintul a inceputsa comunice

Dificultate inrecreere

Sa se poatarecreea

Asigurarea linistiisi repausului,punerea ladispozitie a

radioului, tv, carti

Pacientul ainceput sa se

recreeze

Lipsa deinformatii legata Sa aiba cunostinte Educatie sanitaraprivind boala si Pacientul adobandit


52/54

de boala suficiente legatede boala

factorii daunatori,oferirea de pliante

legate de boala

informatii legatede boala

CAPITOLUL VI

Educatia sanitara a pacientului cu gastrita acuta

Asistenta medicala va informa si va educa pacientul cu

gastrita acuta sa respecte urmatoarele:

- Sa aiba un regim alimentar echilibrat i complet, bogat n

carne, n verdeuri, ou, lactate, fructe;

- Sa evite consumul de alimente ce pot dauna mucoasei gastrice

- Sa evite administrea de medicamente in surplus

- Sa aiba o igiena orala corecta

- Sa evite stresul si factorii daunatori sistemului nervos

- Regim alimentar complet i bogat, alimentaie variat i

echilibrat, cu mese fracionate, coninnd toate principiile

alimentare;


53/54

- Pacientul cu gastrita acuta va fi dispensarizat, urmand

tratamentul medicamentos recomandat si prezentandu-se

la controale clinice si de laborator.

- Repaus la pat in perioadele dureroase cu limitareaeforutlui fizic

- Evitarea consumului de bauturi carbogazoase, cafea,alcool

- Evitarea fumatului si a alimentelor afumate

BIBLIOGRAFIE

1. Albu R.M., Anatomia i fiziologia omului 1987

2. Belacu M., Tratamentul bolilor cronice n medicina intern, vol. I,

Editura Dacia Cluj-Napoca, 1985

3. Berceanu t., Hematologie 1986

4. Borundel C.,Manual de medicin intern, Editura Medical, Bucureti,

1979

5. Bruckner I., Medicin interna 1980

6. Fodor O., Medicin intern , vol. I, Editura Dacia, Cluj-Napoca,1974

7. C. Mozes, Anatomia i fiziologia omului , Editura Corint, Bucureti

2001


54/54

8.Titirc L.,Gal G.,Seuchea M.,Ddorobanu E.,Balt G.,Zamfir M.,Ivan

M.,Ardeleanu M.,Pesek M., Tehnici de evaluare si ngrijiri acordate de

asistenii medicali, Editura Viaa Romneasc,Bucureti, 2001

9.Voiculescu M., Medicin generala 2004

10. Titirca L., Dorobantu E., Gal G., Seuchea M., Udma F., Ingrijiri

speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali Editura Viaa

Romneasc,Bucureti, 2008

licenta ramona

Documents