limbajul corpului - isabelle duvernois corpului - isabelle duvernois.pdfdescifrarea limbajul...
TRANSCRIPT
Isabelle DUVERNOIS
Limbajulcorpului
Atenlie, gesturile vorbesc pentru noil
Traducere: $tefania lordan
LAROUSSE INICULESCU
Descrierea CIP a Bibliotecil Nalionale a RomanieiDIIVERNOI$ ISABELLE
Limbaiul corpului : Atentle, g€stsrllc vorb.tc pe tu noll / Isabelle Duvernois ;
trad.: $teaanta loldan. - Bucuretti: Editura Niculescu,2020
Contine bibliografeISBN 978-606-38-0481"6
l. lordan, Stefania (trad.)
159.9
@ Larou$e 2013
Titfu otilin7+ Ddeodet la langage du corPs, Atbntlon, vos gPstes pane Pour wus!par Isabdle Duvernois
Pour l'ddnbn origiaalq Dneclion de lc p!6li..tlon : k.belL tdS!-Mtv..d .l Ghklti!. sbq DlEdiotldllditL :
Crth.rine Dllpat R.sponstble d adllton : B.lh8b,. AhneL La.lr.'.oftclio. : lan-Pl'rt Blrll llludhlioN :-{LlnB"y.q Dn ct;. .d t$e , rmm.lucl Ch..Pout cor4Flon d€ t. n.qudt. : vioLtte B"ll'n; Mii'
'n Pa8' : En'li'
L.udri4coN.rturc:vero.iqu.L.PorlqF bric..lon:Mt ._l.uGv.llla
@ Editun NICULESCU, 2020Bd- Regiei 6D 060204 - BucuE$ti, Romania
Teldon: 021 312 97 8a Fa)L O2r 31297 83
E mail [email protected]: wniculescu.rc
Cornenzi oDlift : www.niculescu.roCoinenzi e-mail vanzati@niculesctlroComenzi relefonice 0724 505 3A5,O2l tI2 9? 82
Redactoi Anca Natalia Flo!€a
Tehnoredactor: DragoS Dumitr€sc!Ilustratii: Alain Bo)€rCoperta Carmen Lucaci
TipSrit la Tipografia REAL
ISBN 978-606-38-0481'6
Toate dr€ptuils l6zeNrt6. Nlcio Pad6 t ac€slei cldi nu posis fi rsprodula ssu kansmisE .ub nido,omS
si pdn nioun mijloc. elactronlc sai/ mecanlc, incluliv pnn folocoPi6E lnt€gisltara sau pnn od6 3lsl6m d6
srocarc giaccssarc a dalalor, fel. P€mldunea Editudl NICULESCUoice ;r€sp€clarc 6 ac€slot prsvedad conduco ln mod aulom.l la dsPund6raa p€nall falE de l€gll€
nallonal€ sl intomslional€ pdvind prcprlslalaa lnl.l6cl"tl!
EdtnE NICUIE€CU ssts psdrns ti dislrbultor ofcial OXFORD tf,{l'ERsffY FRESS tn Romani6'
E rnll: ofib.denhllor'l!; Ittrfl.t ssw'otracllLlll..ou.ro
Cuprins
INTRODUCERE
1. PRECAUTil CARE SE rMPUN............
Nonverbalul, at6t de greitor!....................
Feri!i-v; de excesul de generalizdril
O reguld fundamenta16: conStientizarea sinelui
Cum sd-l observi pe celSlalt ti si-l inlelegi
Empatia: un atu major
Luali in calcul anumili factori specifici!
Rdmaneli vigilenii!
Atenlie la concomitenta gesturilorl
Cateva combinalii de gesturi semnificative
12
16
20
25
29
32
35
37
41
43
2. DIN CAP PANAIN
CE NE DEZVALUIE
PIC. .ARE:
CORPUL NOSTRU
SEMNELE CELE MAI REVELATOARE
Gesturile autonome
MiSc;rile picioarelor 5i ale t6lpilor
Gesturile de autolini5tire sau de autoatin9ere............................
Gesturile revelatoare 5i mi5cdrile palmelor
50
54
54
55
61
65
71Coerenla intre verbal 5i nonverbal
SEMNE PARTIAL REVETATOARE
Gesturile emblematice
CELELALTE GESTURI
Vocea (intona!ie, debit, sonoritate)
Strdnqerea de m6nd
Proxemica sau distanla corecti intr-o rela!ie............................ 103
Tlnuta vestimentard: haina il face pe om?
74
77
85
87
Privi
s.oPTrMrzATr-vA
lnterviul de angajar
REU$rTA PROFESTONALA!............................. I 78
182
Buzele, gura
Z6mbetele
Posturile disonante sau nedisonante
95
96
96
100
CONCLUZIE 216
221BIBLIOGRAFIE
Emoliile ;i exprimarea lor
3. LA CE FOLOSESTE LIMBAJUL CORPULUI?
108
112
120
136
140
Cum sd vi cunoaSteti mai bine $i sA ve acceptalj...,..,..,................ 124
Acceptali ftri sd judecali, in loc sa-l dominali pe celi lalt ........ 127
Cum si comunicali mai bine, purtendu-vi fi resc .......................... 1 30
Cum sd vd armoniza!i pentru a comunica mai bine .................... '133
Cum $ calmali tensiunile
Cum si detectali minciuna
Pasul 1:Cum sd vd puneliin valoare in public 1f0
163
Pasul 2:Cum sd atraqeli atentia persoanei pe care dorill
s; o seduceti
Pasul 3: Cum s; stabilili contactul cu un posibil partener........ 168
Pasul 4: Cum se face.ti ca relalia si evo1ue2e.......................... ... ...... 173
NONVERBALUL, ATAT DE GRAITOR!
Oricare ar fi cuvintele pe care le rosti{i, chiar daci gtili si
le insofi{i de gesturile cele mai potrivite, trupul dumnea-
voastri va profita, indiferent daci dori{i sau nu asta' pentru
a vi afiga gindurile sau emoliile cele mai intime, Sensibil la
elocvenla acestui limbaj nonverbal, interlocutorul dumnea-
voastri, constient sau nu, ii va acorda o deosebiti atenlie'
Un interes de lung6 durati
inci din Grecia antici, filozofii Aristotel ;i Plator.r au dezbi-
tut conceptul de irexls (obignuin{n), din care va deriva cel de
habitus rehal de antropologul Marcel Mauss Ei de sociologul
Pierre Bourdieu. Acesta din urmi desemneazd prin termenul
de,,habitus" dispozifiile sau felurile de a fi constante, ,,normate",
deoarece sunt impertiEite de toate persoanele dintr-un anumit
grup social qi care sunt dobindite qi interiorizate prin educafie'
intr-adevar, in prezent, numero;ispecialiSti in comunicare sunt de acord
cu ideea ca mai mult de 70%
ointr'un mesaj este l"ansnisprin limbajul corPUlui.
Cu alte cuvinte, pentru Pierre Bourdieu, indivizii din acereagi
clasd, au adesea orientiri, ,,stiluri de viali'l gusturi, comporta-
mente qi chiar gesturi care se pot asemina pini la punctul de
a crea rn habitus de clas6. Habitusul ii permite astfel unui indi
vid si se miqte in lumea sociali 9i si o interpreteze intr-un
16 LIMBAJUL CORPULUI I'RECAUTII CARE SE Ii\4PUN
rnod propriu, dar caracteristic categoriei sale sociale de aparte
rrcnfi.
O transmitere efi<ientiDelinim ca limbaj al corpului orice factor implicat in fer.ro-
rrrenul de comunicare, care nu are o leglturi directd cu scrisul
;i vorbirea. Dintre acegti factori putem enumera gesturile, dar
si distanla care ne separi umrl de celilalt, postura globali (de
,rrsamblu) sau parliald, precum qi accesoriile create de om:
irrbricdmintea, bijuteriile, pantofii. Cu alte cuvinte, toate lucru-r ile care spun ceva despre noi, uneori impotriva voinJei noastre.
DE STIUT
Regula sau Teoria lui Mehrabian
,,Psihologul american Paul Ekman, un pionier in stu-
diul expresiilor faciale ale emoliilor, a demonstrat, in
1969, ci), atunci c6nd gesturile 5i cuvintele unei per-
soane sunt contradictorii, alegem sd ne ?ncredem mai
mult in gestu rile sa le.
Albert Mehrabia n, in prezent profesor de psihologie
$i cercetdtor emerit la Universitatea din California(UCLA), a su blin iat, la 16ndul sdu, importanla limbajululn o nverba l-
Potrivit celor doud studii ale sale, pe care le a rea-
lizal in 1967, comunicarea nonverbald, care este
alcdtuiti in proportie de 55olo din elemente corporale(gesturi, mers, atitudine etc.) 5i de 38% din voce(intonalie, debit, intensitate etc.), reprezint; 93o/o dinimpactul unui mesaj in momentul in care judecdm
un individ. De fapt, in cazul in care limbajul corporal
nu reuge5te sd-i convingi, pulini oameni au rdbdarea
de a asculta restul. Cu toate acestea, unele studii au
demonstrat ci Mehrabian a minimalizat importanta
contextului, de care depinde in mare mSsur; inte-
resul pentru limbajul verbal 5i cel nonverbal. Astfel,
in cazul unei conferinle publice lmportante, distri-
bulia surselor de influen{d este inversatS.
intr-adevdr, in prezent, numerosi specialiqti in comunicare
sunt de acord asupra faptului ci mai mult de 70% diltr-unnesaj este transmis prin limbajul corpului. Cu toate ci nu ni se
explici originea acestui procent, el este punctul de pornire
pentru numeroase teorii cu privire la analiza gesticii (limba-
jului gesticii) gi chiar pentru unele discipline ca morlbpsiholo-
giaI, sinergologia2 etc.
Se constati ci nici micar cel mai interesant mesaj nu va
putea fi transmis daci cel care il livreazi nu are talentul de
a se face in{eles. Dacd acesta se bAlbiie, repeti des sau face prea
multe gesturi ezitante, transmiterea il.rformaJiei va fi afectatd,
parazitate, chiar poate de neinfeles.
Cet de mulli oameni consideri, in mod eronat, ci simplul
fupt de a "pLrne
ceva garcnle,r/d iaptul ca au 1r fost irrtelesi? in
zadar se miri atunci cind aceasta nu se intimpli, uitand si-9i
asume gi partea lor de rispundere.
1 Morfupsihologia este gtiinla care lle ajute si inlelegem personalitatea
celo.ialli studiindu le trdseturile. (r. red.)2 Srnergologia este gtiinta care se ocupe cu sernnificalia gesturilor pe care
1e laccm inconstient. (n. rcd.)
18 LIMBA]UL CORPULUI I'I]ECAUT ICARE SE IMPUN 19
Gesturi conttiente sau inconttiente?
in general, nu va stipini{i (sau o faceli intr-o mici misuri)lin.rbajul corpului. Felul in care reugili acest control adesea
inconqtient - este rezultatul unor interdiclii culturale gi sociale
rilre reglementeazi exprimarea publici a emoJiilor qi o conduitisociali adecvati. Gesturile, comportamentele sau atitudinea
rlumneavoastri respecti, intr-adever, un cocl normatir'. Pe unele
lc executali cu buni qtiinli.Dar, ca urmare a utilizirii lor repetate, anumite astful de
rnanif'estdri devin pentru dulnneavoastri o a doua naturi. Ele se
lransfomi aproape in reflexe: atunci c6nd vreau si salut, mAna
rrca se intinde {hri si fiu nevoit si mi gindesc la ielul in care fac
.rccst lucru. Numai in cazul in care nu vreau si salut in mod
|rtentionat, decid, conEtient, si nu intind mAna, qtiind ci iitransmit celuilalt un mesaj clar, pe care va putea si il priceaPi.
Bernard Rim6, doctor in psihologie, a subliniat(in discursul unei persoane) influenta bogdliei voca-
bularului unui individ asupra calitAlii gesticii acestuia,
in acest caz mai precise Si mai accentuate. Cu toate
acestea, nu trebuie si ignordm influenla mediului gi
a culturii asupra limbajului corpului, gesturile relinute,
de exemplu, fiind de multe ori rezultatul unei educatii
mai degrabd burgheze.
Agadar, suntefi interesali de limbajul corpului dumnea-
voastri. in situalii speciale, cum ar fi atunci cAnd incilcali un
trrtru social sau cind incercali si minlili. Cu toate acestea,
DE STrUT
controlul pe care dorili si I exercitaii asupra acestuia este
departe de a fi unul absolut.
Gesturile incon$tiente au fost studiate pe larg de discipline
precum reuropsihologia sau sinergologia, dar in aceste domenii
constatim cu surprindere ci interpretdrilor serioase li se adaugi
altele, dintre cele mai fantezisie, gi va li necesar sd separim
inforna{iile for.rdate de cele arbitrare sau chiar bizare.
FERTTT-VA DE EXCESULDE GENERALIZARI!
Descifrarea limbajul corpului este o arti complexi. Ar Iipericulos si creclem contrariul qi, pornind de Ia observalii
subjective nedovedite, si formulim sofisme. ,,CAnd minte, de
obicei lipui ista se scarpine in barbi. Si acesta se scarpini inbarbi, a5aclar minte."
Convingeri ti interpretiri pripite
Potlivit lui Francisco Varela, un cercetitor in domeniul
gtiinlelor cognitive qi al trnatomiei, 8070 din informaliile pe
care le percepem sunt interpretate, mai mult sau mai putin
conqtient, in conformitate cu convingerile noastre adevirate
sau false, care constituie filtre personale de perceplie a realiti
1ii. Astfel se face ci avem obiceiul de a ne baza propria repre
zentare despre iume pe anumite convingeri acceptate ca fiind
adevdrate, lirl a fi fost verificate in prealabil. Considerim,
asadar, ca liind obiectivi o realitate subiective.
Aceste ,,adeviruri" se bazeazi pe experienlele noastre qi
pe educalia pe care am primit o. Ele pot alimenta numeroase
20 IIMBA IIJL CORPULUI I,RECAUIII CARE SE IMPUN 21
ricneralizdri simpliste, de multe ori foarte inexacte. ,,Birbafii\unt aEa... ", ,,Femeile sunt pe dincolo. ..'l ,,Femeia la volan este
rrn pericol public'l in realitate, primele de asigurare au fost
pentru multi vrente mai scumpe pentru birbafi, deoarece'
iontbrm statisticilor, aceqtia sunt nult mai des autorii unor
,rr:cidente grave decit femeile.
DF SI t]T
Cdteva <onvingeri gretite cu privire la gesturi
,,C6nd cineva i5i incruci5eazi bra{ele inseamni cd
adoptS o atitudine defensivi? Nu intotdeauna. Acest
gest poate insemna doar c; vrea sd se apere impotriva
frigului.Totul depinde de context. in mod similar, ticul
rdsucirii verighetei pe deget poate insemna atat o pro-
blem; de artritd, cat $i un conflict marital.'in
fine, dacd pentru un copil a-$i privi pdrintii in
ochi atunci cand vorbegte cu ei este in Franta un semn
de respect, in Africa, dimpotrivS, existd obiceiul ca el
sd-5i plece privirea in semn de respect.
intrebali-vi pur gi simplu daci ceea ce crede{i este adevirat
irr toate imprejurlrile qi vi veli da seama ca adevirul dintr un
.rrumit context se poate dovedi complet fals intr un altui.
O semnifi catie relativd...
Suntem adesea tentali sA atribuim unui gest sau altuia o sem-
nilicalie definitivl. Pentru unii, decriptarea Iimbajului nonver-
lul ar insemna si dim fuga la un diclionar al gesturilor 9i s.l
ceutem rispunsuri de fiecare dati cind identificim o anu-
miti atitudine sau mimici. Cu toate acestea, este greqit si
credem ci orice gest are un sens ul.tivoc. Niciun gest llu este
purtitorul unei semnifica!ii universale gi unice, in.rediat iden-
tificabili qi valabila in toate impreiurlrile. Niciun semnal al
limbajului corporal privire, mimici, miqcare etc. - nu are
sens daci este izolat.
Doar in relalie cu alte semnale
observate intr-u n context specifi c,
la o anumita persoan;, un gest Poate,everrudl, s) aiba sens.
O persoani care igi mAr.rgiie ceafa o poate face fiindci are
o stare de anxietate sau, la fel de bine, hindci incearci si viseduci sau a fost inlepati cle un lenlar.
...care nu este suficiente pentru a (aracterizao personalitate
Fiecare persoani este unici prin n'rigcirile sale. Legitura
dintre expresiile corporale qi sine este complexA. De aceea, nu ne
putem forma o pirere corecti despre cineva pornind doar de la
unul dintre gesturile sale. Ar fi simplist ca, pornind de la cAteva
semnale, si-i atribuim interlocutorului caracteristici menite si-1
eticheteze Ei si ne condilioneze relalia cu acesta. Funclionarea
fiinlei umane este mult mai conplexi decit se crede.
DE 5T UT
O persoanS,,riguroasi"
Etichetarea este o formd de generalizare. Probabil
ca vi s-a'intAmplat deja si experimentati acest lucru.
in cu rsu I unei int6lniri profesionale, ali cerut o serie de
l;muriri'in legdturi cu ceea ce a fost prezentat. Ati fost
caracterizat pe loc drept o persoand ,,rig u roasd'i Cred
cd sunteti de acord ca o astfel de etichetare este una
simplistd, deoarece nu face decet s5 vd defineasci
comportamentul pornind de la un context profesional
particular. Vd comportali a5a in mod sistematic $i in
alte domenii ale vie{ii dumneavoastr;? Acest calificativ
vi definegte cu adevirat? inchipuili-va ca, in loc de
,,riguros'j ati fi fost nu mit,,tipicar'1 Eticheta ar fr fost mult
mai neplicutd.
Nu este nicio grabiGeneralizilile excesive sunt diunitoare, intrucat afecteazi.
l,crtinenla observaliilor noastre, contribuind la o interpretare
l,crsonali aproape imediati a lucrurilor pe care le percepem.
tii, cel mai adesea firi sa ne dim seama, vom lua drept adevi-
r.rli interpretarea noastri, cate s-a substituit observaliei.
Graba de a I cataloga pe celilalt nu este compatibili cu prir ilca curioasl ;i atenti la intdlnirea cu acesta. Este o atitudine, rrle vi poate face si treceli pe lingi un necunoscut pe care ve
rrrrigeali ci. il cunoasteti, Ihri a vd fi acordat timpul necesar
t,rrtru a-l descoperi. Aceasta se intimplir deoarece a1i substi-
rrit placerea intAlnirii cu graba de a vi liniqti introducandu-l
I MBAIUL CORPULU '1 C A UJII CARE 5E IMPUN 23
pe necunoscut printre cei din ,,categoria' sa, categorie deter-
minati doar pe baza citorva criterii arbitrare. Aqa se face ca
stereotipurile gi prejudecilile oferi reprezentlri convenlionale
qi iluzorii ale lumii inconjuritoare.
Nu vi temeli si vi lisali surprin;i de unicitatea persoanei
pe care tocmai ali intllnit-o. invilali sA apreciali ,,comorile" pe
care viala vi Ie scoate uneori in cale. Vefi avea sentimentul ci
o triili mult md intens qi deplin decit dacl v-a1i limita la cate-
goriile dumneavoastre prestabilite.
Adoptali o atitudine deschis6
Si priveEti lumea intr-un mod cu totul obiectiv pare foarte
greu, avAnd in vedere ci trecutul nostru, educalia gi cultura
ne-au modelat, fiecare intr un mod propriu Chiar 9i gemenii
au vie,ti care difer[ in multe privinte, conferindu-le unicitate'
Deoarece convingerile noastre sunt numeroase Ei bine anco-
rate, nu trebuie si incercim si le disecim una c6'te una, ci mai
degrabI si. ne amintim mereu cd fiecare persoanl il percepe pe
celilalt prin intermediul unor filtre 9i ci existi riscul ca celilalt
sa ne evalueze, la rAndul siu, in funclie de propriile filtre In
misura in care reuqim se le conEtientizim pe unele dintre ele,
vom putea nuan{a veridicitatea judecllilor sau convingerilor
pe care le alimenteazi.
Nu in ultimul rAnd, cu multi curiozitate si deschidere, si ne
strlduim si inlelegem gestica interlocutorului nostru atunci
cind comunicim cu el, ca si nu tragem concluzii pripite Ei ca
\a menfinem cat mai Lrine relalia care se creeaze'
PF SCURT
. Descifrarea limbajulcorpului nu este o Stiintd exactd.
. Trebuie sd ne canterim cu atentie observatiile ti s; leinterpretdm cu preca utie.
. Niciun qest nu are un sens izolat. Ca Si cuvintele, ges-
turile pot avea mai multe semnificalii.. Personalitatea unui individ nu poate fi redusd la unul
sau doud gesturi.
O REGULA FUNDAMENTALA:coN$TTENTTZAREA SrN ELUr
Descifrarea limbajului trupului nu funclioneazi in sens
trnic. Interlocutorul vi studiazi in acelaqi timp in care gi
dumneavoastri il studiafi pe el. Descifrarea gesturilor celui-
lalt necesiti o congtientizare a propriilor gesturi.
Adaptarea simultaniin comunicare, vizuti global, adicd incluzind limbajul
verbal Ei nonverbal, sunteli pe rdnd emilitor qi receptor al
trnui mesaj. Schimburile cu interlocutorul dumneavoastri igi
rirspund Ei se influenfeazi. reciproc, fiind unice pentru dialo-
r:ul pe care il purtali amendoi intr-un anumit moment. Acest
schimb unic presupune agadar o adaptare simultana intre voi:
, tr alte cuvinte, in timp ce incercali si decodali mesajul trans-
nis de citre interlocutor, acesta din urmi il analizeazi pe al
riumneavoastti.
LIMBAJUL CORPULUI I'RECAUTI] CARE SE IMPUN 2S