literatorul 15 martie 1881
DESCRIPTION
literaturaTRANSCRIPT
«Lumina prin
Revista Bucuresti
Portretul A. S. R. Principesa DoamnaNotitä
de D-nu Al. A. MacedonskiArta Al. A. MacedonskiLa Mascat, D.Curs de ,, St. VelescuLAsaIi-mö poezie Stoenescu
AL A.Pe poezie C. Scrob :
Boemianulni, poezie, (Dupe Goethe) Th. M. Stoenescualbum, poezie Al A. Macedouski
4,V invidiez, Petrarea) T. M. Stoenescufocie, Al. A. Macedonski
ShakespeareNotite asupra. lui Shakespeare T. M. Stoeuescu
SArAcie, Legend in tablouri in Al.Th. M. Stoenescu
poezie Al. A. MacedonskiI. I. TrutzescuAl. A. MacedouskiNicolae 'Pruncu
i.Giacomo ...... C. C..Epitaful poezie Al A. Macedonski
poézie Th. M. StoenescuVioristul, poezie Al. A. MacedonskiAdio Lord Byron) Th. M. Stoenescu
poeziepoezie [Dupe Goethe]. , M. Stoenescu
jut., , Al. Mac'edonskiNeonestitate C.C. Bacalbasa
NotiteedacOunea
. Administratiunea
Tipografia Theodor Michaiescu, strada Theatruld No.1
etal 2 lewww.digibuc.ro
www.digibuc.ro
pentru prin
Marti 11pe pe 10
an 20 I Str. o§ta.Veche
PRTNCESA
www.digibuc.ro
Portretul ce fruntea revisteY, este al Sale Regale Principesalizabeta. a lor.
M. S. R. Doamna, pe o impodobesc ca femeie cauna dintre cele maT distinse poete.
diferite de teatru alte literare ce de
subt palm s pot mAndri cu o traducere limbagermana a luT a popularizacoronatuluT ginteT latine, ilustrul poet V. Alexandri.
Am putea s scriem mine asupra care Natura a luxes-trat pe poeta al portret ocupa de onoare fruntea Literatorultd",
am maT putea s rarele ale sufletuluT ce smuma ranitilor RomânT din ultimul ; de oare-ce este un capcoronat, evista noastra, o publicatie sociale ce nu
elogiul orT-cat de meritat de atuncea aceT fac,
pe o n'ar putea trece drept adulatorY, nevederT generale ziand Sale Regale :coronate ce literatura, ce o cultiveazá o ocrotesc,
epoce ale numele rmAn din
la care dat Ta Regala, ca,ca ca a Muzelor, potY s augustul nume In car-,tea literatureT Române, de din mijloculindiferentizmuluT adevrat talent
,ce din virtejul lupte de xi a ne ajunsurilor de felurile,s vor subt puternica a vor cânta
pentru gloria a Suveranilor
www.digibuc.ro
SatiráFormaTrece fata dac'a pus dreptatea u
cand c'un prot s'aeste proclatnat.
Trebuia fata aceaCoram iubirea adud la
cu fruntea sub s'oLa cu 'ntelesurY la pofteleTrebuia ofiterul civileS'o maY ca pe vre-o
pe dupe ce popaspre a fi felicitat,
lumea cofeturY,
de seara, multe marafeturT,la comdia s'o pecetlue;tY
Ca joace mireasa infernal,când, mi te
mama soacrA, sfejnic neclintit In ;
s'o cum la urechTe opte§te 'ncetinel,Sub pretecstul s'o scuteasa de surprinderT ce
care-o ca se roeascl,pe lámAita
Singur când te fine, rece, obosit,a adormit,
$i la rândul mircasa, l'acel glas sforaitor,adoarme pe-adormitul amor !
ce 'nsemneazá legtuitaA
ce face copif bastare,Din prostituate ce-ar fi le are,
din de ce de forme scutit,de de disprquit !
tred la tribunale spre-adreptate forma areaverea dac'o scâpa
drept la Intro a to
629
www.digibuc.ro
armata este dreptate este forma,In tot forma, 'n
casátorie, virtute,Forma este 'n fruntea fondul este la dosar !
forma, vreT un ;
forma, din lume;intrarea ta trebuie ca
Toate tacsele de nu te ;
La ta de-asemenT, sede atestate de decese,
poet prin aceste,ca cuget poate, jertfesc formelor funeste,
pe-a luT globul nostru vagabondlu forme de-oamenT
A, Macedonski.
ARTA VERSURILOR(enjambement)
Vorbindu-se mod care ideie astfelincapa. singur vers. Contimiarea ideieT versul urmator se im-pietare Incalecare de versurT. Heliade ar zice :de versurT sunt permise atuncea versul nu este Intrerupttr'un mod brusc ca de egzemplu :
timpul re'nviere,Vor popoarele rénd."
aceste, chiar asemenea impietari sens asupra versuluTpot fi cea mare parte din autorT dupe egzemplul luTVictor Hugo, maT manifesteze nicT scrupul privinta impietareT
de In piesele de teatru ele sunt chiar cerute puténd adaugela frumusetea Rémâne la gust al autorulul a nu face un ecsces
a le erige
Calificativele atuncia sunt Intrebuintate ecsces, devin celemaY urIcToase umpluturT. un vers de asemenea :
O tu mea rlipitoare
cea, acea, ne intreb sunt aduse adesea
www.digibuc.ro
631
vers, ca umpluturi. Monosilabul lin, este eel care a servitdeosebire la umplutura versurilor. De asemenea vom zice despre :
de oare-ce, fiind-ca, etc., ce necesitate scrierilepotopind ideile sub umpluturile Umpluturile
trebuYesc a se ingrijire, nu se poate face ele un compromis,nicY o transactiune.
AdvocatiY adoptat in de vechiul deci, frantuzescul or,a zice : In baza cutäror cutäror or, cutare
cutare cestiune, alergat Italienescul dunque asocindul or, ast-fel : or dunque, etc. pun In circulatieor dunque pe Ergo, comit astfel de-o data, or dunque,
or dunque nu de deci. abuz sevede lu tot de cltre In priviuta PoetiT, care
nu sunt de advoca0 sociale ignorante In contrainteligente, läsat a cu prozaicul al tribunalelorde ocoale, astfel cä, versurile in ca rezulte cuvinteledin sensul versurilor, nu ci fac chiar un abuznemärginit din ele. poezie scrisä ca aface efectul proze rimate, aceste prozaice cuvinte nu se pot
in versurY de cât prin ecsceptiune.
Desp
se compune din dou emistihurY egale intre ele. miccitire, care trebuie sä le despartii, se Cezura
mente cade la versulut Este énsä o curatä cestiune de gust. Cezuranu maY este atuncea taie sensul versulut
fac foarte caz de peste eaceastä privintä, nu se cuvine adevr, se o mare severitate, ales
trecerea peste rupe adesea orT cu armonia monotonä a ver-In versurile de 8 silabe, ea este pretinsä. NumaY versurile
multe silabe o dar, precum am spus'o, cezurd esteacest caz, la bunul gust al poetulut
Al. A. Macedonski.
www.digibuc.ro
632
La bal mascatde v voY spune la balurYinimY sub cate o
urzeasan unuY amor
la lumina dor.
Lumea e tot meea tot femeeun foc vreaseurY, de-a o schântelez
Dar bine de are
Tot focu 'n
Stem bane& mine, un o
chiar la ballar de-o o un glasSpunea sus oamenY
aer'n tot ce
raza care moare, spre al omuluY necaz,de vede de obraz.
Stem o
'n care nu maY mergemumbra teilor
teiY,
oare tóte le-am vhut cale ?Unde'st de muchte, vale?
s'a celor suferit?a rrmas din vijelia
Timp sucul care-aduce paceaDe-asY suferintiY,
tu, sit 'nvetY ce a uita,Timpule, ride vesel de ta.
Ast-fel dar, pe-o cugetând;-cumo se rupe a
venind la mine 'mY Spune-mY tottrist... nu de lume? ca mine !.. Ce
mY 'n tremurarea glasuld recunoscusem'n care drag inerezusem,care
maY numat de
www.digibuc.ro
Tn, la Tu, taViT te ca "al alte ?
ViT de peCa schimb tot praful
Ea der se de-aea nu era stapnA.
AtuncY, surd la minea maY revedea! ."
Ea,De-asY
fi monit suferToate 'ntr'o nu m'ar multDe pa care fuit '1
Era alta; era era o cârjeFArA un 'nC'un obraz ca dulce c'un ca un cosorEa amarnic
tristul amor.
1101111.6111
de(Urmare).
Sunetul, accentul, intonatiunea cele patru nuante princi-care puritateaSunetul.-Sunetul este o emisiune a voceT ale diferentT
de la forma ce gura trecere, impune aeruluT, care este materiaa voceY.
Sunetul voceT, este determinat constitutiunea a organuluT ; el darse se sunetele sale se prin esercitiu.
Inteadevr, pentra a vorbi limpede se cere ca sunetula'l tremura.
Actiunea buzelor, numaT ea, sunetul. Suneteste acela care pur se pur in durata
(1) CAnd am interesant St cedAndtre, a a ni i.e la conservator D. Ve-
a bine-voit in a '1 compleeta mule literare, reportla pe rare reazem artist profesor,Dorai, René de Saint Aubin, Aristippe, Riecoboni. Saint de Girandin, Enghel,
D. in adever deputew indestut.
www.digibuc.ro
LITERATORUL
Perfecliunile sunt: Preciziunea, claritatea,preciziunea
Sunetul are treY Inceputul finitul. Ele suntdistinse ; pentru ceia ce eczecutiunea, aceste trebuie formeze
un tot tntretinénd tot de-o rotunjimeaLe foarte efecte prin modul de a varia timbrul vocetClaritatea contribuqte la ecspresiunea sentimentelor.Sufletul voceY, ca zic sunetele prclungite suslinute
pe trebue.
acceptiunea a aceste numim accent, or caremodificare a vorbinde In timpul cuvént, maY bine, tonul
schimbarea diferite nuante timpul cuvènt.
este terminarea or sunet, ce
pro care silabe care cuvinte, In fine de anunta cuvintele chip maY scurt lung.
s'ar putea numi pantomima este discursuluY,este aceia ce cuvintelor
: A ! ! ! etc. sunt accente le putem da or cenificare care le putem îtrebuinta or ce situatiune, ea poetid
De esemplu A! da, aduce aminte zice Hamletce a umbra (Scena Partea Ha.mlet.)
Ah! femeile ce invelite pe se la zice Tisbe ri-sale, cu ecspresiune de de
nu pierde, de zice Caterina Bragadini o vo-ce rugAtoare In (zioa Scena V, Victor Hugo).
Ah!... !... moarä I.." in disperareo ce crede va pierde pe copilul
toate aceste accente pot avea o intonare :
Oh! pace" ar zice un persoane alespuse nu se poate IntemeTa ! ce te bosumfii astfel!" unturmentat de cestiunile repetate ale sale ! ar face unIn mirarea sa naivá, de ce a comis.
Accentul, strigátile gesturile, trebuit naturalmente limbagiul pri-mitiv al omulut numaY accentul, poate fi inteles de populiT
ecsceptiune.
Tot ! 1-ar da ar voidurerea, spaYma, or ce impresiune, pentru este in..
dependent de or ce conventiune al formatAristippe zicc
www.digibuc.ro
LITERATORUL
minte de cuvéntul, poate pentru aceasta,bine crescutY, se de a'l intrebuintao.
un actor natural al voceY imitatiunT, aceaaccentuare e rece. de egzernplu cuvantul cdt te iubesc!... 'Lam auzit,
teatru de artist ; imita sa ;era cu ca acea intonanre nu provoace ce se
ruga cititor pronunte ! cdt te iubesc !observeze ar fi de rece de persoana, intonare carea zis'o D-sa ; pe e vocea e vie,
situatiune.Accentuarea este cea maY a nostru ce se
voce. ne-am servi numaY de instrumentul nostra armonoton
este acea schimbare de voce care face varietateasunetelor cand trece de la un ton la altul. ridicareascoborirea repeziciunea, moliciunea scurtarea sunetelor,
a fi tot analoge obiectul de care e vorba.Gluck recunosc posibilitatea de a nota nu
maY dar in adevgr aceasta ne ecsplica pentru ceanticY areaa la picToarele pe aceY de despre
cari am vorbit réndul trecut.Nimic nu adev'r, maY mult la frumusetea ca juste-
intonarilor, a accentuarilor a organul celdevine obositor monoton. Cine-va ar drept se de ce
nu se servesc de aceste de oare-ce natura, nu a putut priva pede ? In adevr, putem asigura ceY infirm; pot fi
de facilitate: intonarea. De stint sigur vor-nu intoneaza ra, pentru atund propriile sale
inflectiunile de sine, fiind naturale, cum trebuYesc s fie.Dar generalmente, cine-va reproduce cugetarile altora,
nareazá cera nu reproduce naratiunea cuatuncY, este rece din natural. In pozitiune este actorul pe teatru;
aceasta, pentru reproduce o cugetare subt a impresiune nu se aflarealitate,-de decurge sale sunt fale
Prin aplicatiune, putem ajunge ca, chiar vom repro-duce streine subt a impresiune nu suntem realitate, putem
le da ce d.rectiune ameste acea facultate d3 care este
tru ca ecsprima ideile simtiméntele noastre.
este frames dar ce natura a acordat
www.digibuc.ro
Cuvéntul este intermediar al bine zis alintonaliunei. Este forte rar ca o voce nu acest capital. a neservi bine de acest dar al nature!, când nu sub impresiuneaproprilor noastre aprofundam bine caracterul ideid ce voim a re-
pentru o intonare falsa, ecspresiune, ne-ar transmitecu totul opus inperfect ce am voi ecsprimam.
Am zis sus este foarte rar ca o voce fie de acest capital,de intonare. adevrat, atuncea creatura toate organele cese ea poate fi de de varietate a sim-
Recunoascem pe natura 'i-a dotat cu acest dar mod dez-voltat pe ma! ; printr'o lucrare perseverenta , cel ma!nedibace ajunge a imperfectiuue daca esteorganica.
Ecsceptându-se acestea, omul este la multe defecte, pe care lecomerciul intim al vieteY, dar pe care natura i le-a putut da. De
egzemplu : Damele mar!, prin educatiunea prin contactul cu alte damema! mar!, vicioase, cele ma! adese ; aceastavine chiar de acolo in acea se vorbe?te de cum sedar intonarilor, curs de o intonare naturalul se con-
vocea contracteaza, defecte, de vom afla mijlocul sä neferim.
Generalmente sunt patru de vicioase :care nu nimic.-Aceste le cu
in lumea de care am vorbit ma! sus. Ele sunt rezultatul ignorantil al insensibilitkit2. Intonärile care care, de egzemplu, sunt acestea : Un actor
de ar avea rolul rolul leal, ar zice : Dumnezezi deacest ! prin nepricepere ar da o intonare ce s'ar potrivi perfid;
el de a accentua mod dezvoltat, ca
ecsprim bine, mod deschis, ar cu o voce cu o intonareAceste rezultatul al de
3. care prea mult.-Aceste rezultatulecsagerate al minutioase.
4. ce intr'un mod provintr'un organ vocal defectuos.
Dintre toate aceste intonär! vicioase, cele sunt cele intolerabile.ca dictiunea producli efcct, call ca intonarile fie variate.
multY actor!, dintre ce actor! foarte bun!, nuvorbesc pe patru precum nu se servesc de de
forme pe care le necontenit.depinde mult de calitatea
www.digibuc.ro
LITERATORUL
acestea, prin egzercitA ar ajunge cine-va a combate lezne ase-menea defecte a dezvolta mod prodigios care a do-tat pe
urma) St. lescu.
Läsali-mó sä
Sperante de-armonie,Spre de ce tot purtatY?...Dar nu vedetY stinge reverie,CA inima-mY e rece ochi meYDar nu vedetY e plin de suferinte?De ce 'mY de-amor de plAceri?..
nu maY am nu maY am dorinte...! .. Nu 'mY opritY durerea cu vane
prieten, tristeteasA sufér durerea mea
pYerdute,A sperante, a primula amor,
cunoscusem,-0 totul azY dispareCa spumele albinde pe valul trecAtor!Credeam cA fericirea va atat deIn s'o odatA amor;Dar fu de nu putu
ora care
momente,Visam o lume unLa ea voY bune, end omul e moart,Când obosit?...
'n tree aDe-i carton mor, când n'am
trebui-va, sufer âncA,suferit!...
Stoenescu.
www.digibuc.ro
(Fantazie originalä)
Capit.
Mobilarea m'a costat adevr mult,judeca aceasta dacá spune
de sus jos, bizar mozaic, dede toate culorile nuantele, cärur variaü ele.
distantä, relief acel mozaic o seriede de zveltevan porticele cutezätoare, capitelurile de matostat verde, u§ornuantate vine algeanulut
Lumina pätrundea sus, era for-mat dintr'o singurä bucatá de cristal, era dispusfigura un gigantic aquarium, care, o multime de
de azur de aur, apele, repez! ca ozá de luminá. Era o pläcere de-asupra
apa irizatä de soare.Trebuie sä adaug lumina pátrundea
deschizturile a mar! ferestre gotice, alecompuse din patrate de sticlä colorate, reprezintad ni§ce ro-zace, artistic intocmite aliarea apropierea patratelor de di-ferite
Aceea ce minuna deosebire ace! ce cälcau pragulfermecatului Palat, era un de clavir de cristal. Clapele
din de stielä mobile, intro ele grosimesonoritate Intocmite astfel, compunead o
gamá. serie de apä, din partea superioaräa claviruluT ajutorul unor rigole a de§chizturá rs-
lárgea mecanizm special, adeauacele clape,precipitate, eczecutad operele cele mar producAnd o armo-nie cereascá.
Acest clavir, costase a milioaneintoemaT, fusese comandat de mine Edison, fahnosultator al telephonului phonografuluT, care,
www.digibuc.ro
be partea o despreal cadru nu v vorbi. Este a spune aceaglindá, era combinatä astfel, la fie-care dou minute,
intr'énsa un. tablou : o din viata realá, aci opriveli§te a S succeda pe rônd modcu desvir0re natural, când tabloul naufragiu, Oceanulce rostogolea valurile sale gigantice, cu corabia pe
cu catartele rupte, ou pasageriT punte,-disperatT, eu ridicate spre tabloul viu
al Romeo balconul momentulea zice :
Nu jura peea fata la care !
fie-eare zi, s acea nuoT,cArora le-ar fi fost dat s locuiascä salona§ul
vre-o zile, ar fi putut s vada pe rônd, pe Isus Christos,la calvar subt greutatea cruceT, pe Neron
fruntea roze dând ordin sä s ardä Roma, pepoleon I, incremenit, el calul su, momentul dezastrosuluT
de la Vaterloo, pe lord-Byron la picioarele marchizeTcioli, pe Alexandru mare ecspiráad la Babylon, pe Cezar
fata momentul : $i tu Brutus", pe ome de fi privit oglind5, laderea celor de ce de
fie-care seará, fi putut la defilarea tutuloramorurilor celebre, antice moderne, formele poeticeprozaice, musculoase Catilina, orgiilor,Neron Cleopatra banchetelor,Sextus Pompeu, frumosul pirat ce nava cu de
pe cordele de argint amorurilor, Ludo-al de a intra noaptea fereas-
tra unel mansarde la Domnipara de la al XVI,poporuluT ce ducea la e§afod,
Francesca da Rimini, mijocul citiril ce fâceagentilul sd
mea reprezinta tot este una dinmaY podoabe ce am aceastä
Din Romeo Julieta", 5 acte do prelo.textul Englez, textul
pentru Rossi. Acosta prelucrare moment,
www.digibuc.ro
Canapea cu atlaz argintig. dimpreun aséla fel, s de parte a odaiT, dinaintea
o de mozaic de im Amor de marmorä cu ari-pile sustinea de-asupra strävztorul serviciu de porcelande S4vre care mi s servise cTocolata.
Dacá descrie acuma, etajerele cu de cornalinä,acea de elegante ce privirea,
sag, vorbi statuia Venera executatá de Canovape care, o furase Pantazescu socoteala mea din muzeul de laLouvre, de grup al color cecorectitudinea clasicá a formelor de-a dreapta use! de intrare 'mi-artrebui fac din acest capitol un volum.
Pentru a termina cu salonasul meg, este destul spun, cávase de alabastru artistic lucrate, s pe soclurile de por-
ale fol de achanthá, iesite de subt deiestru, readucea aminte pe Praxitele. Edera festoanenaturale acelor vase le coprindea subt ceaverde a ramurilor Covoare de Persia, sunetul
ferestrile dispäread pe subt draperiT; G-lastre,candelabra, portrete o infinitate de obiecte de artá, complecta
Pe o mescioarä sneingrijire un modest volum legat marochin. Acea
carte, era un pe care destinam Doamne oare-care,la acel moment. acel modest volum, -
modest cado din partea ca mine, - cä scompus din de Pe pagina cite al
lui imprimat limba
Le plus beau livre du Monde"par
fi de sigur cä ele reprezintänumele ET bind de a trece drept orgoliosdintre sustine cá acea carte era adevr : ucea
carte din v rog paginile vetlveni despre aceasta, pentru marele fie-careera dintio de sute franc!.
A.
.......11=1111111i1D116Zat
www.digibuc.ro
geamul
Pe geamul celAm scris numeDar soarele a
'a ters
i am
suspinand,Dar a maY nins s'aCuvintele rind.
AtuncY scrisnume
Aci va vpcY Inchis,
Inchis ca 'ntr 'un mormAnt!Carol
Pe Alburnul
Pagina eCa un puri cerneala,
Ca un obscur
de acuma
Strofele ce scriu,E ca s s'arateAlbu, mult viu!
Al. A. Macedoriski.
www.digibuc.ro
LITERATORUL
Cântecul Boemianulul(tr. dupe Goethe)
In ceatä, In slba-tice, noapte de iarnä, urletul flämanzit, sumbru alcucuvelel:
Ville vau vauVille vo vo !
Vito !...
am stuk, o - pisica neagrA, pisica multa Ana. Noaptea, la mine apte fete din :
Ville vau vau !
Ville vo vo !
Vito !
Le pe toate.... le cunogearn prea bine : Ana, Ursula, Caterina, Liza,Barba, Eva, Bethy. Prinse In Imprejurul :
vau !
Ville vo vo !
Vito !...
Le-am chemat pe nume, le-am strigat : vreY Ano ?... Ce vreT Beth y ?...
Dar ele a se zgudui a se scutura ; se alergénd
:
Ville vau vau !
Ville !
Vito hu !...
Th. Stoenescu.
AlbumAm frumoasaCu primg-varit,Cu miros de portocall,Cu Venei Rome,Cu catelur cu domeCare 'n lume n'au !
www.digibuc.ro
Ce de secoliSubt
ca Brutus,ea,
Pe me
Ca Rubiconultrecut, trecuia Rhonul,
In falnicu-mYtriumf
deschise Vaticanu,M la Capitol!
de-o epodSi de-oAm intrat 'n Colyzen,
privit prin cugetareLuptaCe s da 'n onorul
purtând pe frunteFalerno 'n cupe d'-aur
Ca Musset am ;
pe mare,NicY prin de pahare,
mi-am uitat !
N'am E la mine...tot bate... ru sau bine...
N'ar maY bate de !
De aceea, lang'o floare,pune la 'nchisoare
S album !
Al. A.
643
www.digibuc.ro
LITÉRATORULW*.(tr. dupe Petrarca)
pasere cuibul nicY In scorbura sa, n'a fost maY sin-precum sunt Nu vd ochiY striilucitorY, In care era
bucuria mea, singura a privirilor mele, singurul vis al dorintelor mele
Mângilierea mea sunt rtsul ImY pricinue0e durerea,- aerul'nvenineazg, noaptea m lumina cea maY strälucitoare 'mY este
patul care gustam e transformat camp de luptenecurmate !
Somnul nu este, pentru mine, de imagina de inimeY
mele dulcea cugetare, care m face tresar.
NumaY suntetY lericite, trY IncântAtoare, ale luncY rco-roase sunt tot d'auna acoperite de 'mY-atY furat fericirea...
v !...Th.
foale....
SrmanA foaie dete-am pAstrat,
Tu reprezintY a meatot trecutul
Dintr'un carnet fost'n dosul ta s'a insemnat
De 'mY eraAdresa ce i-am reclamat ;
Dar azY prin tine,cum sunt,-nemângaiat,
vechia n'o maY :
In lume s'a mutat!
Al. A.
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
646
Shakespeare lacopiT ce poseda sa, la fu el ca de
18 la Londra ca ce päzise gent-lemenilor, la portile teatrelor, ca servitor, actor, ca au'or,
de teatru. el mi pusese numele launa
Nu de a reculege lacare Shakespeare nu al
a fi privit timpul un numarsale de la 150 dupe
sä fie stimat pretuit en adevärata kespeare,la de 50 aul (in co odihnä, intoarse la Strat-ford, undo dupe in zi aniversarä a sale,
52 deShakespeare in 35. snt comediT,
altele drame, de nu diferit. - D-nu Malone,fost de 1591 la 1614, ordinea urmätoare.
Reqele (cele de Verona, Po-vestea de unei de Julieta, Comedia
Regele Joan, Regale Richard Regelede bine, doua),
Regele V-lea, pentru nimic, va vebunaticedin Windsor, VII-lea, Troile Cresida, Cymbelina, RegeleLear, Machbeth, pe aeopa-tra, Coriolan, Timone de Athena, Tempesta, Or ce noaptea aspre-zecea.
de neestea mal fost abibuito opt, de $ defost contestato de autoruluT.
este in este, mi-cu care dupe concepo din se
discursul petearacterrl personagit.
Citind pa Shakespeare, al putea personagelo fizionomiileca fi theatru.-0 un calificativ,
o - sale, nu stint ci puueroa posiunilor -Personagele de a repeta ce le-a
Cât din timpul hakespeare, ea era aproapo stabilitä, Iliad-fusese mud du - (tar nu era co:n-
pleutii, find amestecati vorbe streiue, toate Shakespeare ca
caniiscut sa, singur Victor sta in eu
opiniunile sunt CeT a daluT loe, niel Racine, Corneille, Vultaire, niel
Sehuilor, nu au nidnu
de
www.digibuc.ro
LITERATORUL
DE
D. AL A. MacedonskiGeneral Chr. Tell
UNCHIA§UL
PETRU )PAVEL )STANCU
II-lea TERANMOARTEA
PIESII
D-nu N.D-na SARANDID-nu M. MATEESCU
M.ST.CATOPOLUPETRESCU
D-na
de Onorabilul Teatral,prima de 15 1880, scena Teatruld National din -
sunt rezervate.
Scena foarte spas e mascat printr'o cortinh.
Acest In haYne de munte. El Inia cuvantul.
povestea mea eDar ntiscocit'o nu este cunoscut,
multY botezat'o precum s'an priceput'n multo ty pe capu'Y s'a o !
FrantuziY all furat'o de pe la :
La acuma - q'am boteazat'oce-am
§'am scris'o s'o Rumnde vennu poveste
a tutulora, averea mea nu este,a e lucrul cel maY
Dia care nu dreptul sit un cuvant,
1) condos in tot acestel piese scenariul de ea a fostdiferite limbl, astfel foarte cunoscuta. alât in Franta G Italia En-
glitera. afar pastrate pentru sent ale ceseriere a lost limba. Multumesc pentru interpretarca ce
tat. d. Hagiescu, a avut ce pe untotul pentru domnia-sa. Publicul a bine-voit sa primeaseh apatie care a primit avut roluri In d. a lostin adevhr admirabil. Romaneecu ar putut un mai mare diu rolul ce avea.D. Mircea Mateiescu, facut ce permis Catopolu
minunat de bine de mai din - Nu facautor celor insárcinati eu deeorurile. mai ales, nu o ilu-
ziune. o te-min: in timpul era indintre una sustinea ideile din socialiste Pentru dumirireaa un timp in care Prisos niez este a ti socialist, suetcest caz, socialist in puterea
Nota Autorulut
www.digibuc.ro
648
c'un cole Unchie.70
de multe veacurY,de vifor,
poart vedeagologanul ce 'n nu 'Y cade;
toate-aceste, e-arare intristats pe ce i s'a dat
cerurY grija sa are,-
'n vede dedata durerile
luptit:-A pice nu sAcum povestea, priv ascultait
i se retrage repede. Perdeaua ce masca fundul scenit seS ena o priveliste ; se aud tunete dephrtate ; dreapta
se vede o gard irul eY;-la stânga Dinainteao rufe sub push pe o
SCENA I
la Petru Pavel
la cortinel, jumtate dePranca
voce bate
de la vornicu
tare)Las'DomnuCalea, 'Y
i-smi-am frecat'o,
Pe i-am uscat'o'n asezat'o!
rufele), Am
rvasRvas de la Imprata
vineglas tare)
Las' sit vie,Dracu
!
www.digibuc.ro
649
de 1-amTot rtt i-am o,$i pe i-am uscat'o!Dup i-am
I-am aruncat'o!"apar to fundul scenil tocet. aunt tmbrAcatf
precum se pe biserici, nume: Suntmanta rosie, iar In picioare, sandale].
Pavel [cAtre Petri]
Departe maY fu satu!
(s'aude tunetului)EY! Pavele!
Pavel
Ascult, Petre; tot
niantali)
Ce vreme!... Ia uitt,-e un potop!Dar ce facem oare trecem peste hopCe zicY bunul Pavel ?
Pavel
Ce vreYsunt maY ud ca tine si nu tn ce vetro
Vom fi primitY noapte adapost!
Petruo
Ce bun ar fi acuma un
cum ne-ar usen focu ce ne !..Ne-am sub vatrá am dormi
[eotusiasmat]
manca o de pátrunjel
Prea bine ; !
A cuvéntul e oltenesc. l'rosopul in de arice este un eu derivatiune eurat cnd estecuvènt nu poate cM de la fraouzescul Li-mon (un de ca Astfel in veacurilor. Olienii, iniact lati-nescul Limosus, de la care, nu s'a de cat us, aastfel romaneseul
Nola utorulut
www.digibuc.ro
LITERATORTI
casa
Te Ce castCeva pare spune apostAvem e
De sigur, un Palat,In despre avere nu tie:Or amenetate case
vOzut O duet o
'n te la
e
Ne rea la
ImY plac aceste nu indoiesc'n vorbe m potrivese
Cu spune-'mTIn drum, de bea
Pavelnu
tocmaY o femeie ziiresc:
S'orufe...-Va
De este 'n asta avere
Petru
Er! Ce maY staY ?.., ea :
maY nu maY pot
Pa
GrVrea nicY nu nta niscaT'neat
Petru
S'a mor de foamP
LrERATORUL
Ce plosie, tot s'a :
vreme ca asta de n'am pomenit,
4)
I-ascultA-mnu sunt
vreme,
Asa, de Tot poftest! acumtnceput eu ploaia de drum
m ploaie teboabele de dintr'Ansa mi ?
la ;
Ploug, Doamne, bem
place veselia! EstY parebine...
nu este de mirare:Nimica nu'mYDar ce e drept, lipsese
mal mirare mi-e vorba dumitalenu e o ea lipsa
651
Pranca
Asta, boierule, depentru mine nu face !
GAinile oug, lapte :oamenl
(gest aretndu-'§i obrazul)Precum bine !-Da'
a do lucru, dumneata de drum,
4) este rectific o sapare din vedere. Donna Eufrozinacare in din in zi aiult, a bine-voii a rolul lrancel. sunt
de sears interpretat mod
www.digibuc.ro
LITERATORUL.......",",,,,,,,"W
e
(Ea bate rufele la urmg reia vorba)uite cale
Stit potopit plonie vorba dumitaleLa ce tot tot m
laCu o ?
Dar nu la orase nu
Pavel
Ba nu; Domnu
Atuncea, cerufele, nu ?
? ?...
proprietAdin dreapta.)
Colea,-la chir
Petra (care s'a apropiat de
Pe nume, s aratä, acase, pare a un bogat ?
pranca se treptat)
dup cli e curat,'1
nu avea p'atuncea poreclaLa curtea boiereascii era Isprävnicel...Boierul pusese Inerederea el
când. la sa Cuconu Dumitrachie
E-o de
Da' bine, de este venetic,poate la
La Nu
www.digibuc.ro
stare ca chiar coaja dupeapa du' chia!..
Cestoarca rufele; - Petru
coboara to dreapta
Petru
Pavele
Ti-am spus'o
se
. nu nimie ineereare.
Petru
(Petru se casa pro-prietarului, bate poartä
(dupe ce a ascultat)
Nimic -
Ef! co ploaie!... shut
Petra
o data...
Dar mal re,
Petra
A§teaptL(Se ce Spre
bate puterila)
653
www.digibuc.ro
6t4
Petra
bun!
servitor
Ce aicea
Cine bate
Yezil de drum?
se la
Afae de s'a
adapostire.,.
Petru
Focea
!
casa boiereasca e de drumul male?
Focea (mar
Cu ce de staY Gheorghe, ca un prost?
Boierule, ceream un'nnopteaza...
polrta bine
Bogatul,
la pune-te, pa
www.digibuc.ro
Ce de piatrit!
Ce 'ndurare
Vocea
CAtati-v de cale !
Pavel
d'aicea, Petre, nu esteLa bogatY, sraciT,Nu ne-a
Nu e Petre!
Aidem
Pavel
Petra
/
Vocea
Noapte
Petru Pavel la
Petra
! Pavele!
bogatu
;
Petra
Ce trit
Zi, 1
www.digibuc.ro
'Mi-e
Petra
mi-e
(Teranca '§i-a semoment casa proprietarulul de pe cap
'i in drum.)
?... Tot drum
ducem?
Doar n'etY hint de nuv I
la 'ntr'o spune-ne, surata,spre apus, e de tot
Nu e sat, ne facT rostCa la noapte un
n'avem 'n suntem ?
De printro vecinT,pe cu voia
de deaAr vorba un suflet deCe pa la noT sDe iaclurare, Mos-Popa chiarDar vtzT lumea 'T UnchiasulE In ca un cersetor
pomenit vrajitorZic ;-iar Sandu, an soarteaNu are s, i-a murit chiarCu toate el a laDe n'o la ?
www.digibuc.ro
a dat la multe feten'a lAsat le dea bete!
Pe multY din i-a sculat :A 'inbogAtit munch pe
Acum, de v e pofta, la el pot a v duce:SraciT din la maY s6racY 'mbuee
n'at subt vrc-o dePot cAltoriY,
am o binela mine
Dar de un an de zile de amde necontenitt
Petru
mergem jute!
e de-o
public)
bogate bun de
nu cuvine sA'lrll, de e averea, tot are
multe
(badjoeoritor)
Mdem de o cam la
(Teranca din curtea proprietarulul.)Teranca
iatit-m6, aunt gataNaintea
(Ese; o cortina cade)
FINELE
www.digibuc.ro
Domnipara Elena SIvescu, era pension, zic pension, ede prisos a maY adoga frumoasele moravurY ce ar pututacolo. La etatea de 18 anY, s o casatoresc cu Grigore Prebeanu,
cu o pozitiune societate calitatile morale materiale ceposeda.
Prebeanu era unul din pasionatY, care fac din femeile unadevrat cult.-NicY o o n'a fost de un bärbat, pre cum Elena era
de Prebeanu. al datorie al legilor care bunele mora-vur, era, presus de toate, femed sale. Elena era frumoasä,urmare avea dreptul la toate sacrificiile ce bárbatul sa le D
Prebeanu casátorise cu Elena,-pe care o iubia din 'naintea insotireca s atinge cea a visurilor sale, Elena nu seritase ca Prebeanu, spre a fi spre a satisface toatecerile romantioase, cu ale teori se deprinsese de bine
TreY trecurá dupe cásátoria lungY ca un vis de-o noapte,nicY o Prebeanu n'ar fi crezut femed sale '-ar fi trecut
'1 tradeze.-Srmanul de orb era 'n iubirea sa, In glu-mele purtarile Elena cu luY, simple copiláriY.- Trecusera
ant... de multe or fusese la de multe Elena sruncase bratele aträgtoare ale seductorilor.
Amice, zicea unul, Prebeanu era s gáseaft lavreao o de care ar fi gelos cel indeferent dupe
Aide, respundea Prebeanu, aY aerul de-a face curte nevestd meleacestea, le spunea cu un glas glume plin de Inganfare, ca
fi complimentat cu cea mare sinceritate.Dar femeea, care se lasá a pluti pe valurile placerilor, punénd
la tot curtenitoare a'l orbi,temeea care face din un din obiceia un nu poate
la ultimul grad al dcpravatiune, acela de-qdemMtatea pulbere.
al patrulea - Prebeauu, or de orb fi fost el,inteo zi, Elena trebuia tie numaY a nu a prie-
In adevr, de vedea pe vre uuul din bratul,sandu- cuvinte curtenitoare alba un ce strauia
care se schimba urá. Nu trecu veni
mal fericit de curteneascl
www.digibuc.ro
LITERATORUL 659
aspru gelos. In scurt timp,nulu cea parte din prietent
Sermanul !... femeea undele pentru a o zvkliprgpástiile ale degraditreY.
cam pe la ore, dupe mYezul zileY. pe PodulMogosoae, voind a traversa drumul, altele a '1 continuadin cauza grelelor mete, care se pe la diferitele
La una din cele frumoase podoabe, la aleferestre pe geamurY prccum azurul cerululalbia ape linistite, oprise o din care cobora o thrä femee,moasl... ca in care intra.
Era Elena.In fata a se cuvintele
politete a se adresa.-Elena pe prinprejur. -Printre b5etiT care diferitele de stofe, ea aceea ce cAuta ;
privire sale asupra din Era frumos nenorocitul !... Aveablond, negre ochiT alhastri, o
plinY de priveste spre ce b5iatul, darochiT cácY focarul era imagina thruluY
zile Elena intra care nu glsia, dindecât Dupe ce alese câte-
va din stofele cele maY scumpe maY moderne, scoase din pozunar un mic por-ce ; lipsindu-Y o
pentru complectarea contulut spre seara pe bAiat,-clruiadede adresa,- ca achite restul.-Se sui apoY in caret
S Prebeanu lipsea de vre-o zile la mosie.- Elenaera in iatacul costum foarte elegant, dar din care s pu-teaa vedea toate gratiile care natura o 'nzestrase. Pe citea
emotiunea ce une constitutiunile nervoase. Pe obrajiTtransparentY buchetele roze ale ; ochiT viT
razele spre romanul ce citea maT instinct, sepe rumena-Y dându-Y aspectul focar electric.
In acea zi feciorul servitoarele permisiunea, -fapt ce s merge pe la rudele ; astfel D-na Prebeanu
in casa.Din când Elena capul spre intrare ascutea urechia.Nu trecu mult cine-va la din Elena merse des-
hiz5..-Era care aducea contul, era tocmaY cu ochiT albastri.
www.digibuc.ro
LITERATORÜL
Ar de a deseri care fusese intentiunea EleneY, de-a se aducea In acea searl, era la servitorlY
Tnrul George, se cherna bliatul, presupunénd nicY de sco-D-nel Prebeanu, rmase tnmarmurit de vorbele eY de al priimi. Elena
pofti In iatacul nu se grabea de cum achita, cum sepricepea In arta seductiuneY, George vz6nd ceea ce '1 nepunénd
a fi sedus, lucrurile timpul s curt,de ne 'nlAturat astfel de situatiune.
11 ore D-na Prebeanu nu achitaseD.l Prebeanu, care devenise ca un de sa, des de oare care bAnuelY.- In seara In care Elena nu se
de cum s achite Prebeanu plecase de la sa, deavénd pe capra numaY pe vizitiul.- TocmaY pe la ore, trasura
PrebeanuluT ajunsese In BucurestY era aproape de Prebeanu, cum zise-voind tie ce face fameea lipsea el, s din
case In de a zise luY Iano se va putea de'met, sub cuvént se odihneascl caiY, el ajunse in poarta caseY. Era
In camera servitorilor vzu intuneric, iatacul EleneY se vedea olids Prebeanu intrarea din dos, pe care Elena uitase o
In vérful degetelor se in cu iataculuY.
Se opri urechYa.Srmanul !.. Ar fi %cut maY bine stea la mo§ie !...Elena, clreYa 'i se aude un usor sgomot, amintindu-sY
trarea din dos era deschisi, iataculul ca incue pe aceeaa ; dar.. de o se pomeni In cu care apucand'ode o dupe sine In iatac..
La vederea adulteruluY, Prebeanu mintile, scoate un rIcnet demânie, revolverul... cadavre la : EleneY alluY George.
Preheanu de crima sidrsise, aproape voe, voi a sinucide; dar era prea arma azuse laIanos, care acel moment ajunsese cu träsura, auzind revol-
veruluY, s repezi in Auntru rmase trSznit In fata grozavuluI tabloa.Prebeanu, viindu-sY simtirY voind sä repare ceea ce dinrele pe maY putin rg,-apucä de mânä pe Iano zise, :
Iano§, veY fi bogat... orb... m ?... Ajulä-m crima.Buzele luY afectarä un suris diavolesc, care promitea Incredere.
améndoY transportand cadavrele, le In de gunoi, peste careapoY tot báligarul din grajd, pe Prebeanu petele
de sânge, deshämänd cai de la trsurl, puse la cu
spre barier arunce In din marginea
www.digibuc.ro
LITERATORUL 661
le 12 1/2, cand Prebeanu cea de pecând se de la clruta
Cegetárile cele sinistre, suferintele cele
pátrar de fácurá din Prebeanu, victima cea. de plans.Cc va rgspunde el, a doua celor ce letreba de Elena ?- Ce va respandepárintilor de lipsa ?... ceea ce muncea nu'l nici-decum
remIntr'un moment, desteaptá ca inspirat de-o idee, se
dreaptá spre casa sea, urmat de vizitiul Ianos.-Ajuns la D-nu Sávescu,se mirará nopturná. Dar Prebcanu, o
Elena era la- Cum, Elena mi la aceastá- Prebeanu, de la n'am gásit
un servitor, care sá s'a dus.E de mirare !... Esclamará
In timp de-o orá fIcu vizitá tutulor rudelorptia era reintoarse din noLl la socru care deveni foarte
cum lucrurile se puteal lámuri acea noapte, a doua-zi abiase luminase nenorocitul veni Prebeanu, ca sá rezultatul. Incepurá cercetart prin toate pártile, nu
de lipsa Elenet.Servitorit : vizitul D-net Prebeanu, un muscal cu numele
Ivanusca,- spuse cá in ziva trecutá D-na n'a esit de térg, la prá-vália X, din podul Mogosoae s'a re 'ntors ; servitortturisirá, cá 'nainte d'a se insera, se permisese la meargá peD-na remásese in iatacul
Pe când a se face servitorilor, lipscániet X...venea el sá intrebe dacä. D-na a trirnisulu la cea cá in acel moment, nu sosise cu veste
sprinceana btranulut indignarea pe fata lut Prebeanu,care acum rivalul era un de
Cestiunea se ce in ce presupunerea cá D-naPrebeanu, avusese cu acel Mat, rmase
Btrenul de ginerele tot doar le deade urmá, nereusind gási, cá fugit tark matdupe márturisirea Prebearm, care zicea cheile de casa fuseserá
Elenet.Bietul tatá, care deja fusese informat de ale sale, ceru
ertare ginerelut merse destinul nefericitacare se ascundea de bictuelile
www.digibuc.ro
LITERATORCL
Prebeanu, numaY el era tutulor musträrilor, ce se in pTep-tul ce chiar in care datä,
pe pieptul ea visele cele unite.Prebeanu suferea sarcina in care se
aruncase voYe.
Inteo lacrimile pe obraz, se odihnea pe un fataoglindd in care Elena zugrävise de imagina... 'i seo Bilibatul de altä serios, devenise un copilmorat, care mintele : se sculase dupe scaun apropiindu-se de
lipise de rece caUn intra pe vz6ndu'1 in pozitiune, scoase un hohot sar-
castic eraBeat, cum 11 victima
umilire groaznicl.- zise el intrând pe o prinsoare !... am o prinsoare...!
Ce prinsoare ? Prebeanu.Ce prinsoare ziceam la de
Dumneata in stare ne torn sustineaa nu seNe-am pe banY pe onoare... !
- Dobitocule Prebianu.!... Dobit... eY, un aer amenintätor.- prinsoarea... 'n pace !...- vreaa Ne-am prins pe onoare...- ?...
mergY ne tornY de !
Un fulger trecu prin mintea luT Prebeanu fruntea zise :Bine ! Ateaptá-m afarl.
o crimä, Prebeanu dintY.
ziand acestea, se un maY vechY, pomi,de spre o berärie Dealul
cheltuia baniT ce d6dea stäpânul tot aci adusese le
toarne de bgut.Toate capetele aprinse. se puse in fruntea
De bent, !
Prebeanu o ce se poate descri, borcanul In urnplupaharele, ba ânc docni el totT vizitiT, noapte bunä,In urma sa strigäte de ura hohote batjocoritoare.
dod-spre-zece ore jumkate, timpul misterelor. In
www.digibuc.ro
ajunsese la culme. Un suspect tot in jurula ce lmprejmuia curtea. Avea vas care
o Plrea ceva imprejurul peste zeceacea era inconjurat de a
era la intrare ; astfel In scurt timp zidurilecarbonizato la cu se cu ajutoa-rele vecinilor ale pompierilor care sosiserä, de prea
Berdria arsese, Prebeanu intra abátut cumvise nu putea Prebeanu era acel cerise pe femeea sa, nu presupunea el fusese ce incendiasede sub dealul Spird.
Prebeanu adaugase acum la umbrele care '1 pe aceea aIanos. -Pretutindenl tot d'auna le avea fa- nimeni nu '1 putea
scäpa deNoaptea din pat i se vede pe Elena pe avénd
pe buze un surIs de mustrare copilreasc pe piept o efectuladulterulul ; - alte o dénsul, voia s'o la dardesteptändu-se, In locul la plept durerea remuscarea.- Dimineatai se c'o vede intrând pe ca fugise Inteadevr cu acel
ceará Yertare... Se destepta... locul apárca hidoasacare banT, pretul al dis-
cretiunel.-Ziva a de nu se deschizéndstrige... Eleno! -Dar totul era zadar ! Elena pentru el rrndsese o !
Ore pe scaunul el de lucru, ore cu aple-cate pe clavirul el. Sunetul produs de vibrárile ale coardelor, selása pe clavir, 'I reproduce notele armonioase ce le scotea Elena pri-
an al el de lucru, taburelul pe carefata sobel, ce le udase alba ei . totul... totul IT vorbea
de Elena! - Singur, pierdut In cugetärile cele mal sinistre, s'rmanul Prebeanu,fusese femeel sale, dupe moarte umbra ecoul
Nu era nimeni care mângâie, le de mult usa,nu era care de Elena, socrul capul
rusineI nu scoatá lume. Nu era de umbra luT Ianos,care in momentele cele mal visátoare, venea ceará amenintereprezinte ingrozitorul din noaptea
Prebeanu pästra despre sa amintirile cele frumoase, erapentru remuscarea pe cele In mintea lui mai eczista femeeaadulterd, ci iubitä, care zmulsese suspine de iubire, ata-tea ore de fericire de suferintl pläcute, pe plecase urechia
a se gura spunea adev6rul, fruntea pe care imprimase cuvéntulcel ; se toate
www.digibuc.ro
nu se aceste amintiri din memoriatorturat.
toti prietenil nu remAsese de un a numecare din tn venea '1 vechile vinuri.Inteo zi, Prebeanu pofti la se golean pe nesimtite
veselia suridea pe buzele ale mireanulut.Prebeami, ametit de mkrturisi cucerniculut pkrinte
care asculta cu multá hiare-aminte, Prebeanu confesiunea,
lugárul printre paharulut,a tot putinte te ispitit de !
credea secretele cálugár, le camormént.-
Dupe plecarea Prebeanu singur, se simteacare cum, departe de dénsul.
Ce blagoslovitY sunt el! -
Prea Sfintia prietenul Prebeanu, ca unul din drora leplace Christos ca din Adam care fusese tentat de femeie
sead la Frusinica, care tocase multe monasti-care ggzduia adesea Prea ca acel care e
Frusinica nu obicinuia decât vin de dedestând la In fata Elefterie,
cu de-ale memoria tutulorCâte-va ciocnituri de pahare Prea Sfintia Sa, psalmodicze :
intru ..
moment, ametit, crezénd la Prebeanu, careterminase inkrturisirea, paharul printre buze :- a tot putinde te ispitit de !
Frusinica, ca toate femeile, la fraze, care multde nu deschise Pafonie, ce destkinui
de scump pentru Prebeanu.A doua zi, toate vecinile crima.. a treia zi, Prebeanu era chiemat
In naintea, Tribunalelor, ca dea seama In fata dreptátei oamenilor.El tot, cu fruntea hotárirea care '1 con-
la Inchisoare pentru viata.Femeea la ;
le sá arunce de In mormént...
www.digibuc.ro
«Mari echo pe«Mari cascada 'n
udat dein
Ades, o voceIn mea ;
Simtirea 'mi-esteDe armoniaSuavele accenteCe voit1 uYta,
In orY ce momentefac a tresitri:
Mari, e vocea ta,E ta, Mari!
Ades,DoY ocM la mine
noaptea e maYCând cuget lung laDoY ce 'n orY-ce parte
'mpinge sortiY.Aproape, sail departe,M fac a :
Mari, sunt ochiYSunt tl Mari !
In vise, de MuzeSunt dus pe lume,A don fragezY buzeSimt dulcile parfume !Pe fruntea mea s 'nclinA,Incet,La ce
Etern :
Mari, suav amor,buzele !
Al. A.
www.digibuc.ro
600
va putea zice soareleCe chipul
aurorá ne'ncetat ca '1
;
va luna, ce blonda privirene 'ncetat..,
tntr'a zorilorAm
'Am va zice floarea, pe de
Fu un minut,Am va putea zice véntul care
In desfácut
Am va zice in pl6cuta murmura,el s'a ogliudit...
antarea din
Am 4CURS DE
Epoca literar compus din Heliade, Alecsandrideclina... m din streinatate, re timpul când
circula prin gradinile publice din capitalg, bilete laBolintineanu.
Acel mare poet, fost Malt demnitar al Statulur, ecspira rnizerie.Mi propuse acele bilete de lotgrie,nu refuzain. Cu toate aceste, nu pe ce s confinetu smizerie. Incepusem sä simt, cânt, dar nu incepusem
s erati mine cgrorscgpa. Timpul s'a a servi aceastä privintä de profesor. In-
9 care
www.digibuc.ro
time aele...
In Bolintineanu Heliade, cu cânte-cile clasice patriotice, eroice melancolice, lasând ungol in care Harpa Alecsandri vibra...
pe maY alte sperante...precum o spunea Gr. Alexandrescu fabulistul.
Dar cu s sä iveascä din noti,dintre s afirme ca
Era care cornpunea era M. Zamfirescu care scriaSomnolenÇa, era Ladrtiu care servea pleiade de critic, era Pantazika care pentru a fi poet, era in fine Petre care punea
cu o rara maYestrie de citire, meritele frumusetile continutepoeziile tinerilor.
De lucrurY schimbatM. Zamfirescu, a a nu scrie,
Pantazi Ghika, care reluase condeiul, pare din atras de farmecul inter-pelarilor parlamentare cât despre Petre - d-sa facemult de cât ar fi putut face
orfanilor! (1)Cu toate aceste cu toate aceste de fericit simt
astä-zT când pot constat, cä sperantele nu ne lipsesc, avem sperantemat mult ca tot d'auna...
Este timp spun prin pe tinerifde Muze, precum ar zice d. Zamfirescu, despre al talent
poetic am vorbit cu de amanuntul (2), pe acer scrip ca locote-nentul Carol Scrob, ca C. Bacalbasa, ca M. Stoienescu.
in tret sperante, tined de viitordin cercul meritä sä fie cititt
Carol Scrob, a publicat sale ziarul cotidianredactod fundatort in asociatie cu domna
Ghika, Florescu. (3)D-nit Stoenescu debutat ,Literatorul'.
face legea asupra penslunilor.
de din No. 5, I,Calaurita»
Nota
(3) ziar, a avut darul d-lui P. niandalul de pade B. a de profesor care
5anatate
www.digibuc.ro
câte treY genul propriu,anc !
Când zicem speranp', suntem poate poate arzicem mult despre niste eminamente poetice...
acel sistem de sobrietate in asupra ne-a atrasoare atentiunea eminentul nostru de litere d. Exarcu.
vorbim de d. Carol Scrob, genul de poeziescoaleT germane, cu o nuantä ceva ma' ceva de aceavisätoril melancolicg noroasg, dar färä scop. Carol Scrob este deja
dar nu este ancBrosura sa din : Lacrimile msura
sale de versificatiune.deschidem la intémplare ne pe urmgtoarea
Plecaig catsomnul nu gäsesc;
N'ar trebuiAce! ce se iubesc ! (pag. 4)
Ce admirabilg dar din cauza in care poetul'si-o ecsprimg. in versul al doilea Ah! somnul
o cacofonie, din cauza ciocnirit ce produce din ,,somnul"pus in contact imediat nu : nu ...
In versul al trtilea, idea mult din cauza dela inceput, bine zis din inversiuneY
acum versurile (al 3-lea al 4-lea)
N'ar trebuiAcel ce se iubesc."
precum sunt Intocmite aceste ele au aerul de aformula o :
War trebuiAce' ce se iubesc ?
Poetul nu face o ci face din contra, afiirmatiuneace se iubesc, n'ar trebui".
Pentru ca cuvenita putere, ea trebuia fie
printr'o negatiune la inceputul versulut, ca de
; n'ar trebuice se
www.digibuc.ro
I al treilea prin al patrulea, ca egztmplu :
ce se iubesc,N'ar trebui
Sail fine,Prin intrebuintarea uneT inversiunt maT corecte ca egzemplul
in care emistihul final din versul al treilea locul emistihulur e-mistihul vice-versa, locul :
n'arce se
de aceste observatiunT a cOror lungime asupra singurefe, nedibäcia _poetulur ca avem de adaogatnatia cade gresit : trebuil
War etc.
In adever, tonic, la .trebui., nu pe litera e, cidin pe litera
Carol Scrob, simpatica de poet tênr, este de ase-menea incorectitudinT de mar ales in sa: Lar.rimile
Este cä de atund incoa, Carol Scrob, a devenit unul dintrecel colaboratorY Literatorului, scoala ce s'a formatjurul aceste literare, a avut o mare asuprä'f. Poet ade-vrat tot de o datä poet modest, Carol Scrob, a toate consiliele,le-a pe toate a cele bune. Este dar o enormä
Carol Scrob, poetul ce a debutat ânteia oare in coloanelepolitice, Carol Scrob, unul dintre de predilectie al citi-
torilorsa, conline admirabile considerate din
pt.ntul e poetic; La pagina a pe cea urmgtoare
PHn de jale cerulDe ncgrii
Ca
de stele tNoapte
un gAnd n'adin cer.
totmister nu
www.digibuc.ro
Numa"n omeneascICate nu s'ascund
cum pePar' c'aud un !
sunt, ail fie,pe cer, pe !
Este de remarcat in Carol Scrob, din poezie, dinaltele, la aceea ce de care nu pot da seama, este ointocmire de ce este ce face din poezirle sale un gen deosebit.Dibace in coordonarea el puterea, ma! in tot pen-
versurile cu care :
fost, sunt, ail fie,pe cer, pe !
lâng cele ce ziseram, el are care, - ca de egzemplucea pe care am citat'o, - nu s coprind de prozaicele : deci, dar,
etc, de cu oare-care rezerva, urmând de ase-priveste pe prozaicele: De oare-ce, etc.
e vorba de a descrie natura, int8lnim in poeziile sale, o deose-bitä de Ce poate ca din versurilece vor citi ?
Grupe deS soarecu raze de-aur,
S 'nmultesc 'ncetare ! (pag.
In carticica sa énsa, s gäsesc unele foarte prozaicmate : (pag.
amicul june care mormânt :a pierit !
Acest vers, o a el, e de poetic, atâtde vulgar, in unde te dup citirea la tepomenest! de o cu disgratiata societate team-ne-seam acolo,
pare a se aratä este coprinsä de o mirare, cândvede proclamata ex-abrupto
E o frumoasa idefe la pagina ; Poetul vrea
Ali Doamneda Eternitatea
e-o
www.digibuc.ro
bar Scrob a iubit, Scrob afla ultimul avea un dela aceea pe care o :
$i de 'mi-ar lua un degetPutin e el,
,Cu scumpul ! (pag. 59)
S poate zice chiar, precum vedea din cursul analize,Scrob este aproape mod ecscluziv, poetul amoruluY. Lacrimele luY sunt
lacrime duld, sunt teribile, cugetele a fi superficiale,nu sunt abise. Carol Scrob este ânc care iubeste este abianrul care cugete sä sufere.
Aceea ce ens din toate versurile sale, este o nestrgmutatä cre-un viti suflu de amor. Poetul nostru, crede Dumnezeti iubeste.
o poezie admirabill din punctul de vedere al degiozitate care predomneste ea, formä din celemal nemerite. Ea este : .Mysterul
Te-am urmArit zadarnic,Myster
mean'am ales,
noaptea,,De care invent,
neagrA, mai»Mai devenit.
chtat'n disperare,
Mi-am dus sufletIn astá
ce-am aflat;-nimic,De cât Tu mare,»Puternic,
numele lui Durnnezeti s modfoarte fericit echivalentul : consideratä din punctul de vedereal versurilor, este ea, ca mar toate scrierile d-lui
Astfel, sä poetul impieteazg sensul strofe asupradar chiar nu pate
www.digibuc.ro
in strofa zice, a urmárit Mysterulcum, zadarnic nu pentru a nu 'la putut
descoperi, n'a ales nimica din munca ce costat acea urmgrire;zadarnic subtintelegea faptul n'a ales nimica din munca sa, prinurmare, versul al doilea al treilea din strofa pursimplu, in calitate de umpluturg Iat'o.
Te-am urmgrit zadarnicMysterDin munca mea nimica,
n'am ales,
Trecênd la strofa a doua, poetul mod ca-tegoric, in versurile ce n'a ales absolut nimica din munca sa.
declaratiune, chiar, o mare tgrie, prin faptul nimicaeste repetat de ca poetul, ar deasale o putere.
Cu toate aceste, de unde in strofa zice n'a ales nimica, nupTerde timp s deszice in strofa a doua :
numa noaptea,De care 's invelit,Mal
lung-a devenit.
at voit sä versurile astfelcât ajunge a face ca ideile sale intensele,
formulate cam modulTe-am zadarnic, mister neinteles, n'am ales alt nimica din muncameal de cât noaptea de care sunt a devenit
Nu vom mult timp, analiza In care tnrulecsprimä ideile.-Defectele sale chiar, devin adesea
frumusett fara pentru ce, ales, când estevorba de a auzi sentimentele amoruluT ce
umplut it ima, aripile sale s late, de acele dulcTeentimente, sufletul armonioasele alepoezieT. de egzemplu, un mic cap de
voi din pept scotdor tot
Si s'o pun In peptulsim/eam
www.digibuc.ro
LITERATORUL
mutmea Imprumut,
«Ca spuY tu cu eaCeea ce s'ascult vrea.
atuncY, nesimtitor,resping al amor
precumzic:
Daca ar trebui sä citlm sä aceea ce d. Scrob, a scrisacuma, am avea nevoTe, reproducem pe rênd poeziile sale
sä le studilm separat ; Credem nemerit a ne rezuma pri-pe cele zise, frazä:
Carol a inaugurat in literatura un gen de poezie a par-; El este o ce la harpa ;
sa este un accent sa este din acest de vedere cumai mare, cu osteneala ce'fi va da va mai cat va cugetamai va lua condeiul in pentru a inspirareape
urma] Al. A. Macedonski,
D. N. Pruncu este dintre de
peste Milcov ce ilustrat adesea orY pagiuile Convorbirilor literare dinpublicAmIcu LiteratoruP , ne ecscluzivist, este pus
astfel pozitiune, de a cititorilor sY, dintre producliunile literare ale
ce aunt apretialY dincolo de
Amicului ca respuns epistola sa,mie din Constantinopoli.
Setnnul amicalä,ca
careo Jena impinge ca zqc;Am dinadinsul gura la
do coarda de-aur'n onorul lyra desprindl
va aspra, cu-alde-a undo tu,
www.digibuc.ro
Tu ar senin, albastru, soare raze ferbintt,suspinatoare... am... soare
Tu pe portncaliIdar spun? Ca mine cunostr
'apor tu, credincios Musa, statornic cântaret,când din acuma, trebue-a cânta! politica mult a 'nrturit;
Am viclene de JesuitCu un ton de c'o modestie,
scuz slabele mijloace, trista mea netrebnicie.pân'acuma, alt n'a
Decât truda de-a ascunde un nem6surat.Un auzY tu bine ? Un m'arUn trufaq! repet din din vaY, din
rana de venin,Ce'mY tot ce am mar sin I
pe vremea copilarie,Atone, de de
in pentru a fericit,éra de-ajuns zimbirea ânger
'n ant,precum prisos
or! care lituntrulun
and. se ridicice nemurirea,
ajunge, siam
Ca un care de trtsnetCe dar inconscient,nesimtit)
duo tralul c'o idee capnumele potal timpilor
Ur! n
m 'ucapemea o crape!
unputea face,
ce ce contrazie?provocat! puteam n'o ridic?
a tale-accento, cemcar palidu'mI rspuns!
ghiata
me pa
www.digibuc.ro
urmez, fac o
Sunt pocit; de-a mea batut crudade ne 'nsemnate,
staUna eu esenta care formaAlta eu lutul din care ;
Pe mine muritor simplu croit de ladin gramada cea cu lut;
Dar era pe laFirea eu aiurea, de o
la din partea sta a meadin gramada...
astfel dintr'o am fost menit ca es,de jumatate, jumatate ales.
Acum port de Promethea,am pofte, de pygmet.
place voit s'apue,rob mele, tot materializez!
Frumosul zeitatea,impartaqind simtirea, strig ca
Frumosul,Fie 'n corecte pe-o
de dAnsul, simt biruit, rapit, atras,'n tot d'auna o parte din mea las.
Dar pi 'n iubire frumos,Se se lutul din care-am fost :
De ascult o armonie, ce 'n mine-adanc,vrea corp ca pot
De respir un miros dulce ce vzduhuDe ce lin,Miros, raze ce cald,
vrea 'n ele pot eaDe vd., dar de destul te-am obosit
este vremea delegând sacul la coarda de-aur destinz6nd,
resemuare, cuiti lyra'mYDe pe-a simple dragY unde-am nascut,
BosphoruluT mêndru, trimet al saluturez, calea,
Mo0enirea de la
Pruncu.
Decembre.
www.digibuc.ro
GIACOMOCUGET
Giacomo Leopardi s'a anul 1798 la Recanatipenini.
Ca de o valoare el estecunoscut fericitilor ai fericiteï independenta
Trebuie dar ca la lumea se a cunoa§temari.
Giacomo Leopardi, marele poet profundul cugetAtor al Italia,este una din ilustratiunile secol.
Ceia ce dênsul a a simtit a cugetat, va rmânetru tot d'auna.
Spirit fnalt cultivat, el una din. celecare nu prime§te de contactul creierilor de
oGiacomo Leopardi poseda de a se cunoa§te de a cu-
noa§te mijlocul aCând se poate zice a
gete, biografia este terminatá: ce cunoa§te,a cunnWe asemenea oamenT, nu cer mult.
Giacomo Leopardi muri zdrobit de lucru la anul 1837.
Intelepciunea a secol se poate m6surasuccesul editiunilor zise compacte care crup dar care
vederea. Intr'adevr economia hârtia se justificA faptulcA obiceiul dc este de a se imprima mult a nu se citide se datore§te caracterelor ro-tunde care Europa, cuterele lung!.
lustrul astfel vet! avea unatât vätämätor ochilor este strèlucit ;
uvragi de altmintrelea fórte potrivit un timp caresunt pentru a fi vzute, iar nu pentru a citite.
Moartea nu este un ea pe toate relelede bunurile, de a le
www.digibuc.ro
LITERATORTILINN.SWan.e.*
netea este mare: ea pe de a gustaa'T ridica timp poftele, ea
toate durerile. cu toate acestea, tot se de moartea
Cea mare parte persoane, le Incredintäm e-ducatiunea copiilor n'au priimit ele n§ile educatiune, oaceasta. Mal de asemenea ele nu pot da aceia ce nu
ceia-ce nu se
Am vzut la Florenta, unde este unca un la o bine
trecea o satisfactiune caAcel reprezenta tipul acelor care merg
insultând pe pentru pentru sunt
V.
In. lucrurile profunde, vede mar limpede demaioritatea. Este absurd dar de a se cere
de nu se tineo socotealä acest cestiunile de ordinesupuse simturilor, cum este, de egzemplu, cestiunea
altele de felul acesta. In cestiunile socialeAnsä, ar fi contra periculos ca va se
a opune parerilor
VI.
conversatiune nu. gäsirn o deposibilitatea de a vorbi de lucrurile care
ne Or ce alt subiect ne obose§te foarte iute. Dar ceia-ce,pentru vorbitor, este o satisfactiune, pentru ascultitor devine un
mortal. De aceia nu putem câ§tigade pretul a o de
www.digibuc.ro
In adevbr, a arnabil conversatiune, a sacrificaamoruluT al : de toate a asculta
a tAcea, lucru care este f6rte la§T pevorbeaseä de el de afacerilor cât vor avea ;
chiar a urma o assemenea discutiune, sä letu despre lucrurile astfel cândte de tu totul decompania bor. Cea bunä societate pentru va fi tot daunaaceia care ne de noI pe care o läsäm foarteobositä de De ce conversatiune carevorbitorir nu au alt scop de de a petrece timpul
unora face supliciul celorAstfel dar, nu se poate alt resultat de la viata
de cât acesta: a muri de a fi displäcut, or o favoarespecialä sä la aceste timp.
Niel o profesiune nu este de carieraCu toate acestea §arlatania are o valoare de mare lume, incât ajutorul el, chiar devin o afacere grasA.
este sufletul, zic astfel, al sociale, arta decare nier o artä un talent nu sunt complecte.starea cari, unul posedä un adevrat merit
specialitate care-care, celä-alt de o valoarefal§ä; ei bine ! vedea din urmä mar fericit de câtvalul i mar tot d'auna bogat, pe când eel nu vaavea *arlatania reu§e§te färä merit, dar meritultanie n'are o cale de .izbândä. Acest fenomen nu este, pentrumine, rezultatul relelor ale noastre ; el provine dinfaptul adevèrul este de miserabil de respingtor,omul are nevoie, or ce lucru, pentru a fi mi§cat a petrece, deo parte de iluziune de eroare. sä i se promitátn tot d'auna mult bine de cât i se poate da rea-litate.
In sfr§it, chiar natura ne egzempluliluziune ne face sä iubira viata,
eel putin, sä o
www.digibuc.ro
LITERATORUL 679
VIII.
cred pot deveni melancolici.S'ar putea, inteadevr, când este sé
femeilor seamA. fug decolia sincera. general veselia reu§e§te
oamenilor. or ce cugeté placesé de sé i poate are dreptate.
Ix.
Niel o companie nu este mai pläcutä mull mp, de aceiaa persoanelor de atre care sé tot stimat. De aceia care sé timp indelungat, ar trebui sé sestudieze ca sé parä astfel stima s fie timp
urma) C. C. Bacalbap.
Epitafullume cât am
Carne sânge am chieltuitchieltuiala-mT fu cu foloase
când am muritTi-am plele oase!
Al. A. Macalonski.
(Tr.
Scump copil, sgrutarea ce al depus pe buzele mele nu se vace alte zile fericite m vor a'ti-o tot de
Dulcea privire prin care zicT, poate c iti ochil mel un a-mor ardiqte ca al ; lacrgmile care genele tale, nu curg dincauza nestatorniciel mele.
la faptul slab sper nu las pimntulu
www.digibuc.ro
680
Nu un portret, ca privesc pe când departe ;o amintire despre tine nu e trebuitoare suflet, care a dat toatecugetarile
Nu incerca scrit, ca ecsprim ceea ce simti ; pana meaprea Ce vor putea vorb2le nefolositoare, când nu va
putea vorbiNoaptea, nenorocire, va pastra
amorul, va oprit va suferi va suspina
VioristulNu cunoscut -Pan lume a trecut ca oInclinat pe-a sa cu un dor nespus de !...Intr'o noapte subt fereastrg m'am oprit
rApit,$i zgrindu't chipul palid la lumina lampe,Chipul, aduse-aminte serafimi din BiblicT stampe
prin vifor cântecu'l expirätorCa un freamt lung de ängerilor zbor !
M'atragea o simpatie spre a'l cunoa§teamintirea printre alte scumpe
Intémplarea vru o s cunosc pe viorist,strâng de artist !
S plângea adesea oare c'a strein pe lume :Fruntea sa nu s 'nclinase pe-albul al uneY mume !Muma sa era vioara amanta sa, tot ea,Pe-amândou prin le s plângea !
Dorul s o s fie marelocul s arta nu e 'n stare :zi pe-a sa mort
'lam plâns, numaT
pe piatra 'T funerara. dup vointäS'a : ,E trist lume ca s n'alb1 o
un suflet s asculte cântecuT ecspirAtor,freamet de aripT dintr'al ângerilor zbor !
41. A, Nacedoneki.
www.digibuc.ro
(Tr. Lord Byron.)
681
Zeitate, care aY ale mele, germine imaginatiuneY,pul cero ne Poarte dar sale cânt, urmA,
a rece din toate!la glasul intusiasmulul, va impune Were tale
nu va maT cere ; simlimântele mele zburat departe ari-pile
Putea-voY de de cândle Pot ele trAi ceasurY ?... Nu!...
fericite trebue le urmez!...Nu va cine 'mY de prietenT, afectiunemea ! .. Prietenia, ar cânturile mele, dar ce
mént vor mele maY
Lyra-inT, : las coardele eT resuntitoare. Pentrumine vor mute Voiti un slabelor care lo as.cultat, vor erta trecutul, glasul care murmura, a vibrat pentru din
oarA.
discordata luT va am zis adio- mY-ar fost destinul, prima mea ar fost
a Nu ne vom revedeal..fost slabe, putin prezentul va
noastre
Th. M.
cu dulceadesea lung suspin,
orizontul devine purpur,De Aurora ce-apare lin;
cum de zileleCu ele Luna
zace ascunsl'n ;
latinerl,
se pe pe
www.digibuc.ro
68
la concertul de prinal suflet cânte-ar vrea...
o stea dintremea !...
(Tr. dupe
tu, cea glorie sufletuluT, cea maT a-
gezimeT !... MaT mult chiar de Byron Pamela, ideal minune, or cearde, numaT dulcea dispare. NumaT acela te simte care
nu te cnnoaste ; dar cine te cunoa-ste nu te poateZeitä, in paradis tu cu ; te coborT in oare caredimineata inaintea de résritul soareluT. - Tênärul poet singur te vede flu-
in rochea ta de ;- vine... se tu disparT sub!
M. Stoeneseu.
In graba floare,In o sperantä moareDar maT in pe
uitä !
! Ce 'mY de jurgminte ?...Cu tome, inträ morminte...Amor de amorSperjurul e nemuritor
Sperjur nu m stingetimpul nu m va atinge,jur, frumoasa mea, jur...
A te iubi sperjur !
A. Macedonski.8111.1
obiceiurile sociale apgrä onestitatea, onoarea, morala, auzimzicandu-se pe toate cgrgrile.
toate acele m'a§Y duce de s'ar putea, s strig
www.digibuc.ro
683
salon elegant, cu covoare pe artistice pe peretT,cu cu toate felurile de cari
orneze camerile, stati o multime de domnt imprejurul unetmese de joc.
Domnu! bancher este un stosar vestit. DumnealuT, cu vre-o dotdintre puntatort asupra ce trebue s dea noroculuT
aceaDupe câte-va ore au rninunt banca a respins
ntr'un mod strglucit toate cari i s'au datCe m astfel a vrut
s mat pe de onoare, pe se pareaceste dou lucrurt sinonime.
onoare are ea limitele nu muritorit o demärime.
La onoarea este turnul de mare, acestorale face credit pânä la la altit onoare abia se
o cu microscopul de aceia D-1 bancher are dreptul lelimiteze jocul pe
Când mai remas bang pozunar onoare credit jocul s'a
Domnul bancher cu D-sale câstigat multe mit depuntatorit s duc aerul prin
Ce zice legea asemenea ce zic obiceiurileLegea care trimite la pe ce o
in fata acestut de hotie späimîntatoare.lar morala obiceiurile sociale, cari numesc pe accia ce stint
nevoitt se moarte la un de des-chid haine negre tutulor la cea mat
din nedemne s'ar ridicanaive care proteste numele morale, numelenurnele din fun-
fotolielor catifelate divanurile somnoroase, arrinjind ironic : Ce ? Ce virtute? Ce ?
La scoala vietet Dumntalor, acestea sunt utopit.vduva moare de foame cu
Niment vedes n'o aude.
www.digibuc.ro
684
Din cunoaste pe un bancher mergeajutor.
Dar mila este procentul, procentul cum puteaProcentul ce cerea vduvel era onoarea sale.
pe impreunä, cämätarul deschidea casa curesfira aurul inaintea ce murea de foame.
mizerieCine poate rezista oare ?Astfel fata purá fu nevoitä onoare pentru a
da de mâncare.Ce zice gea asemeoea imprejurare, ce zice obiceiurile sociale?Legea tace se face menirea eY nu este de a se ocupa
cu asemeneacât depre obiceiurile sociale, ele nu nicT o pe cel ne-
norocit. Nenorocita care a sacrificat onoarea pentru a nu peri estela index, nu pot trece pe lângä dânsa in-
rce capul.s'ar cine-va s ridize vocea se apere pe neno-
rocita, nebun 'i-ar trece creed s pomeneasca denitate, de virtute, de justitie, monotonelume de de ar respunde : la Geologie Domnule. Acesteasunt fosile.
dar la care pas nu de oamende a ocroti a intreb, pentru ce tri
bunale : pentru ce jandarmPentru siguranta mi se va rspunde.- ridicol
La fie care pas un un cornerciante, un galant, uncAtor de un un un perceptor etc.
JandarmT, politie, judecgtorT pentru a prinde pevre unul din publice vre
hot, el este de laude de recompense.Pentru ce aceasta óre, când sunt pe toate nu
de s stradä se pe cel cesigur cä un
Pentru mine meritul ar cu totul altul da recompense, laudepremil colosale acelor agentT ar putea s un onest.
OamenT de constitui unmerit pentru ace! caril nemeri mijlocul multimel.
www.digibuc.ro
LITERATORUL
Notite Literarede de loan S. - Am priYmit
cu Ea este la Berlin contine omultime de ce nu sunt dar printre caril, d.nitescu este inzestrat cu poetice ce par a augura talent.
Avem de regretat d-sa s'a s le dea la lumina. Versul ceeste in tot d'auna foarte putin corect adesea nu
chiar de ecsemplu o perechie, cu
Din CiungY din CarpalY emit de admirareVzuit cum soarele luna cum
Versul este o notä discordanta nu este de cât un rnd deAutorul nu format Anc o urechie muzicala.
studieze putin va veni o zi când va recunoaste avem dreptate.Putem o de asemenea nenorocite in brosura
Vina nu este a Nenitescu. este a Convorbirilor literare cea socoteala de limba de vers toate aceste
cariY pe pe de curând iesit din Vinaeste a tutulor celor-l-alte ziare, - vorbim de cele de mili-de zi, - caril, lipsite foarte des de de discernamént, pre-
laudele cu proluziune, proclamând in pelitorY de
De sigur, d. Nenitescu nu inträ in aceastä categorie ared-sa stofa pentru a deveni zi un poet de valoare darpentru ce nu s'ar s spunem tênr, curata de a publicat primele sale incercart poetice mod atât de
atät de putin literar ?Poeziile d-sale, parte de fond poetic, nu stralucesc nsa
de prin versurile care sunt cu atât maT putin pot sliteratura prin ortografia Babilonica ce
ce de la la este un non-sens total.acuma, dintre multe altele, o poezie ; Ea e intitulata :
versurile sunt intr'énsa corecte :
lumeaCa nu
Lacrimele ce-am v6rsat,
www.digibuc.ro
686 LITERATOURL
tot prinCa nu viu,
NieY
e
mere6nYt rul ce-am gustat,
§i pe
seep deNu' m'or pune 'n§i duce... duce... duce...Ph la cap pune
dulce melancolie aratä cä poetul a suferit, i
sunt frate cu care sufere...Dar poetul a suferit, aceasta nu 'la de a de nedemne
ca de ecsemplu cea ; ast-fel citind versurile ma! susversurile ce la vale, nu vine cree ie§ite din
pang.ti-e gura
§i mura,Obrazul eaCa un drag suspinul;Cuvântul e oCe 'nDar o desrnerdareCe lacrime 'mT
Aceasta, este o verde loboda...un epitaf admirabil, exceptânclu-se negresit
de :
In moarte nuCum nu totTDe vretT nu
Ma! are multe poezi! frumoase d. Nenitescu, dar i prea multece nu publicate colectie In caz suntem
putem intrevede acest autor, un talent, nu ocritate. Credem d-sale, i s impune prin impartialitateatice facem, a nu vedea cât consciincioase
ce ar trebui s cu cu cât nede
www.digibuc.ro
687
este care nu caet de ; nu estecare s nu dea la mica sa de de
suspine.el oare pentru aceasta ?
De sigur nu.Publicându-'s1 seria de versuri-rele, s servesc maT pedefectele scrierilor de rsar, pentru acel ce le publica, toc-
mal ce imprimatfine, ajuta la desvoltarea tipografice, lucru ce nu este
merit...Tocmal asemenea avem dinainteaNumele autorulul :
LNumele tipographie din care ie§it:
Thiel WeissComplimentele uoastre Aceste versuri-rele sunt foarte
im primate.Dar autorul oare-care indulgentg...Incepe cartea sa prin câte-va rime intitulate Epitaful versurilor mele.Din momentul ce antorul recunoaste le-a ingropat, nu
avem nimic de zis...de avem in aceastä deslusirea autorulul, tot
a crede a voit Epigraph de Epitaph.s'ar mal trece, Epitaph Epigraph, ar avea unu a -ca ecsemplu : onoare
In tot iiind-cO, Epitaph e cât pentru o deconsiderante, epitaphAceasta nu d. Vierosanu, nu are mal multa de
acea de tinerl ce s credzicem nu ecsceptam pe le va fi crescut barba
vor de la data gingaselor cu care i-capitala. d. va menit a vedea desvoltändu-
se in d-sa acele delicate al germene are totsine, nu vedem imposibilitatea de al vedea devenincl poet...
Cu un ch'p èns, vrea sversurl :
01de 21)
www.digibuc.ro
688 LITERATORUL
S nu atinsä simtirea sa de amor de acestecondeie, precum zice :
Destul vanitatoAY fost necontenit
'n Ostimp toatedo 'ngrozit (pag. 24)
Afarä de aceasta. va gasi de sigur un de a s pela vre o mängstire prejurul Bucurestilor care vede are daru s'1 precum ne dovedWe poezia sa Sora-Maria (pag. 26), datatä dela
acum o al sentiment l'ar fi ecsprimat Lord-Byron nu l'ar fi ecsprimat bine poezia sa Plecarea :
M'a abandonatUn altul
i-a dot!
Dach aceastä vie a ingratitudineYar fi fost eesprimata o putere putin ca cu care s ecs-
poetul fi fost mod ma ízbitor demelancolia ce coprinde. D. Vieroanu a facut foarte bine de s'a inspirat deaceastä a emiso aceasta
avea s'o Impärta§im parerea Musset:,.C'est imiter quelqu'un de planter des
Dar d. putea vigoare ecsprimareaCe zicem despreEa este un pacat mutt.S lupte poet, s lucreze, s studieze, s s co-s s nu s s s devie cuvent
poet vom felicita.
www.digibuc.ro
LITERATORUL
NECROLOGIECezar Boliac, poet, arheolog, istoric, publicist, fost fost redactor
al Trompetei Carpatilor, a din cursulLiteratura datoreste frumoasa poezie alte
de valoare istoric, poetic arheologic. In lupta politid de zi, CezarBoliac, a reprezintat unul dintre cele agere condeie.
Urmat de regret, el odihneste sinul comun din care iesitsi In care vom intra.
A gust Treb. Laurian, academician, profesor, director al Sta-istoric, purand ânc de téar un nume Tentamen, a
de asemenea din urma sa, fericit ca Cezar Boliac, uniubit, stimatul nostru confrate de la d. Dimitrie Aug.
t - Oribilul atentat a a clzut M. S. Alexandraa produs o dureroasä sensatie toate Statele civilfzate. Din parte-ne Literatorul"unindu-se vocea prese ecsprimä convinctiunea va veni o zi
asemenea atentate, nu vor putea
www.digibuc.ro
AdministraOunea iubitorilor de carebine voit a printre LiteratoruluT.
osebire St. E. Stefanovidcare pe abonat a devenit actionar.
BUCURESTID-1 Serghiadi.
loan Valacas.A. Spiroi.
Alexandrescu.Moscu Ascher.Pene Crulescu.
D-nul Dr.Vasile Rusanescu.loan Niculescu.
Friedlander.AlexandruCapitan Padurareanu.G. Mantu.
Onor, Helen.loan Kristeseu.
Vasile Blehan.Nicolae Basarabeanu.Lapati.Elena Filitis.Smaranda Grecescu.R Constantinescu.
na
BRA LAE.C.
CRAIOVAD I Colonel
Grigore Bengesco.Sub. Locot Proicea.
Preotul Brauescu
TURNU SEVERIND-na Elena C
G. Miloteanu.
D I loan Constantinescu.M G.V.
FOOSANID-na AlexandrinaD na Eliza George
SultanaVictoria Demetrescu Talian.
BARLADD-1 lacob Fatu.
Costache Popescu.V.
Gh.Gr. Mateescu.Stan.
D-1 C. Iarca.
loan Gh. Giurgea
GALATIDimitrie Sturza.
TELEORMAND-1 Zaharia
GIURGIUD-1 Jean Teoharides.
GORJD
CONSTANTAD Luca Eteuterescu.
(I D-lu Gb. de din anul din eroare nu sade mullurnire ce in No. aeum a 'i indoitele
www.digibuc.ro