Descrierea CIP a Bibliore.ii Nalional€ a RominieiPRIflCHEIT, TERRY

Z€i marunti / Terry Pratchett ; tl.ad- Bogdan MihAilescu. -Bucurc$ri : RAO Intemational Publishing Company, 2Ol0

rsBN 9?8-9?3-5!-021G5

I. Miheilescu, Bogdan (U?d.)

821.1t1-31=135.r

RAO Intemational Publishing Companycrupul Edirorial RAO

Str. T\llda nr, ll?-l19, Bucur€$ti, Rom6nia$'ww.r,Lobools.com

wwwJito.Io

TERRY PRATC}IEITSmall cods

@ Terry aDd Llm Prarchetr 1992hima edilie a fosr publicau devictor Gollarcz UID, LondE

Toale dieptulile rezeryale

Traduc€rc din limbs enge?,Bogalan Mihiilescu

@ RAO International Publishing Company, 2009p€nt verliunea tn limba ro&anA

Sa ne gandim, a$adar, la bfoasca lestoasa li la vultur.

Testoasa este o fiinla carc tdie$te pe sol. Este imposibil sa

traiesti ftai aFoape de sol fan a fi sub el. Orizonf.rl ei se afla

A doar cdtiva inchi depirtarc. Are o viteza cam atat de buna

pe cat $-ar trebui sa prinzi o laptuca- A supravieluit in timp ce

rcstul evolutiei s-a scurs pe langi ea fiind, Per total, deloc

dreninfatoare penau nimeni 9i prea complicat de mancat.

Iar apoi, avem vulturul. O fiin1i a cenuilor $i a locuilorinalte, ale cArei orizontud se intind pana h marginile lumii.Privirea ii este destul de ascuita pentru a putea zari mi$carea

weunei crcaturi mici $i chiFitoarE la jumatate de leghe dis-

tan{i- Numai puterc, numai control. Moarte fi.rlgeratoar€ lna'ripati- Ghearc desnrl de mari pentm a ffinsforma ln pranz

orice este mai rnic decat el 9i pentru a lua macar o gustarc lnfuga din orice este mai marc.

$i totusi, vulturul sta ore in $ir Pe steiul de piatra si

cerceteazA rcgatele lumii pnn6 cand zAreste o mi*are lnde-

partag" iar apoi se concenteaz a, se concetxrczrz!. se concen-

ieaza asntpra micid carapace care se leag,nA PrinEe tufisuril€

aflate colo jos, in de$€rl' $i plonjeazi..Un minut mai tirziu, lestoasa descopera ca lumea se

departeaza tot mai mult de ea, $i vede Pentru prima daulume4 nu de la un cbntimetru distantA de pAmdnt, ci de lacinci sut€ de picioarc deasupra lui $i se gandeste: ce prieten

bun mi-e vulturul.Iar apoi vulnmrl ii di drumul.

august 2010

rsBN 9?8-973-54-02 rGs

6 TERRY PRATCH ETT

$i aFoape lntotdeauna festoasa moarc. ToatA lumea ttiede ce testoasa face asta, Gravitatia e un obicei de care e

greu sa te dezbari. Nimeni nu gtie de ce face vulturul asta.

Pod sA scoli o masA pe cinste dintr-o festoasa, dar, avand lnvedere efortul, poli sa scofi o mase mult mai buna dinpractic orice altceva. Este vorba doar de placerea vulturilorde a chinui lestoasele.

Dar, fireSte, c€ea ce yulturul nu i$i da seama este ca elparticipa la o foffU foafi€ cruda de selecfie naturala-

intr-o zi, o testoasa va invala sa zboare.

Povestea se pet€ce pe taramurile din desert, in tonuri decafeniu 9i oranj. Cind incepe 9i cdnd se termina este maiproblematic, dar cel pulin unul dinf€ incepuorile ei a avutloc deasupra liniei zlpezilor vegnice, la mii de mile dista$a inmulii din jurul Miezuluil .

Una dintre lntrebarile filosofice recurcnte este:

,,Daca un copac se prAbu$e$te in padure 9i nu il audenimeni, scoate vreun zgomot?"'

Ceea ce spune ceva despre firea filosofiloq deoareceintotdeauna exista cin€va lntr-o padure. Poate fi doar unbusuc, care s€ intseaba ce a fost ptxaitura aia sau o veverip,cam zAplciti de tot decorul carc o ia ln sus, dar e crineva Celputrin, dacr s-a tutamplat des$l de adanc in padue, milioanede zei mirunfi l-au auzir

Lucrurile doar se in6mpla, unul dupa alml. Nu le pasa

cine stie de ele. Dar rstona.. ah, istoria este diferiti- IstoriaEebuie rcspectata- Aldel nu este istorie. Este doar... ei, lucruricarc se intimpla unul dupa alul.

Si, desigur, tebuie sA fie contsolata- Aldel s-ar putea trans-fomra in orice. Deoarcc€ istoria contrar teoriilor rispandite,

ZEI MARUNTI 7

tnli:amnd rcgi, date $i bAtati. $i aceste lucnfi trcbuie sa se

minrple la iomennrl potdYit. Acest lucru este dificil' lntr-un

urivers haotic, exista prea multe lucruri care Pot merge Prost'

Este prea uSor ca armAsaml unui general si igi piarda o pot-

coava la momenhrl nePotdvit sau ca sl audi cineva gregit un

ordin ori ca purtatorul mesajului vitd sa fie p6ndit de niste

bab4i cu bdte $i cu o Problema de flux monetar' Atunci apar

povegti silbatice, exclescente parazite pe arborele istoriei'

incercand sa il suceascl dupe cum vor ele'

Asa ca istoria arc Pazitorii ei.

AceStia traiesc..' ei, prin natu-ra lucrurilor, ace$tia traiesc

Jri*d" .*, trimisi, dar casa lor spiriruala esrc intr-o vale

ascunsa a semetrilor Munti ai Berbecului de pe Lumea Disc'

unde sunt pisu"te clrtile istoriei.

Acestea nu sunt ca4i in carc evenimentele din trefut sunt

tintuite precum fluturii pe o placd de pluttr' Acestea sunt

ca4ile din care istoria esle €xtrasi- ExistA mai mult de doua-

zeci de rnii de astfel de volume; fiecare are zece picioare

inal{ine, este legat in Plumb si litede sunt arat de mici' lncat

trbuie sA fie citite cu o luPi.

Cind oamenii spun ,,Este scris...", inseamna ca este scris

aici.Existi mai putine metafore dec6t crede lumea-

in fiecare luna, abatele 9i doi calugari bltrini merg in

pegera in car€ sunt plstrate cA4ile. in t€cut, aceasta era doar

heaba abatelui, dar au fost inclu$i hca doi calugari de

incrcdere dupa cazul nefericit al celui de al cincizeci $i noua-

lea abate. car€ a facut un milion de dolari din mici pariuri

inainE ca fralii calugad sa isi dea seama

in plus, este periculos si intri singur' Pum concentrafie a

Istoriei, picurand geoi $i fara zgomot in lume, poate fi cople-

sitoare. Timpul este un drcg' Prca mult te omoara"

Cel de al patru sute nouazeci si tleilea abate isi incruci$A

rndfuile zb6rcite si i se a&€sa lui Lu-Tze, unul dintre c€i maiI Sau daca esd ad€pI al ornnianismutui, al Pohilui.

8 TERRY PRATCH ETT

batrflni cdugari ai sai. Aerul curat $i viaF fara grli din valea

serrcta faceau ca togi calugarii si fie in varsta; in plus, c6nd

lucrezi cu Tirnpul in fie€arc zi, o parte din el tinde sa se ia-

- Locul este Omni4 zise abatele, pe coasta klatchiana.

- irni amintesc, spuse Lu-Tze. Un tip tAnar pe nume Osar,

nu acolo era?

- Lucrurile trebuie si fre... cu gijd respectate, zise

abatele. Exista presiuni. Liber-arbitru, predestinare... puterea

simbolurilor... punct de cotitur&.. stii totul desFe astea

- N-am mai fost in Omnia de, oh, uebuie si fie sapte sute

de ani, spuse Lu-Tze. Un loc uscat. $i ag zice ca nu gasesti otona de pAnant bun in toata Fra-

- Da-i drumul, atunci, rosti abatele.

- O sa imi iau munlii, spuse Lu-Tze. Clima va fi buna

penfrlr ei.

$i i$i lua $i matura si rogojina de dormit. CAlugarii istorieinu sunt atra$i de posesiuni. Considera ca cele mai multelucrud s€ uzeaza intr-un secol, doua-

I-a luat patru ani sa ajunga in Omnia. A trebuit sa pri-veascl vr€o doua ba{ilii $ un asasinat pe drum, al$el ar fi fost

doar evenimente la intAmplare.

Era anul $arpelui Speculativ sau doua sute de ani dupA

Proclamafia Proferului Abis.

Ceea ce insemna ca vremea celui de al opnrlea profet era

aProape.

Pe asta te puteai baza la Biserica Marclui u Om. Aveaprofegi foarte puncruali. ltri puteai potrivi calendarul dupa ei,daca aYeai unul desnrl de mare.

$i, dupi cum se intemph de obicei in preajma momen-tului in care este a$teptat un profet, Biserica isi ingreaeforturile de a fi pioasa- Asta semana foarte mult cu agitaliade care ai parte in orice marc organiza{ie atunci cand sunt

ZEI MXRUNTI 9

,f,eptaf auditorii, doar ca inclina sa ii ia pe oamenii banui$ ca

crau mai pulin Pioti $i sa ii omoare in sute de feluri inge-

nioase. Acest lucru este considerat un barometru sigur al stArii

;ictilii cuiva in cele mai multe dintre religiile foafte ln&agite'

L,xisa o tendi4a cle a declara ca exi$a mai multe cazuri de

calcat pe hnga decat h concuNurilo nalionale de bama' ca

crezia trebuie smdsa' din radacina $i chiar de la br4' de la

picior, ochi si limbi ii ca este wemea sa ne cualnm trupurile

5i sufletele' Singele este considerat de obicei foarte eficient ln

:"*:o$i astfel se fdcu, in acea vreme, cA Matele Z'eu Om ii

vorbi lui Bruth4 Nesul.

- Psst!

Brutha se opri in mijlocul plivinrlui gi se uita prin gradina

Templului.

- Pardon? ficu el.

Era o dimineafa frumoase de inceput de prim'var5'

Morile de rugaciune se roteau vesele tn adierea ce batea

dinspre mun1i. Albinele hoinireau printxe bobocii florilor

de fasole, dar zumzaiau putemic' pentru a da impresia

ca munceau din greu. in inaltul cerului, un vultur zbura

in cercuri.Brutha ridica din umeri 5i se intoarse la pePenn gafbeni'

Da, Marele ku Om ii vorbi iar lui Bruth4 Nesul:

- Psst!

Brutha $ovai. in mod clar cineva li vorbise de niciieri'

Poate ca era un demon' Maestrul novicilor, ftatele Nhumrcd'

era infocat pe tema demonilor' Gandud necurate si demoni'

Una ducea la cealalttr. Brutha i$i dadu seama cu neplacerc ca'

probabil, era cu un demon in urma'

Ceea ce tebuia sa faci era sa fii hotirat si sa rcPetri cele

Noua Aforisme Fundamentale.

lo TERRY PRATCHETT

lncl o datl Marcle ku Om ii vorbi lui Bruth4 1iresul:- Esti tare de uechi, baiere?

SApAlga c^zu cu o buftritura pe ptunantul ars. Brutha seroti pe calcae. Iati albinele, vdftrul si, in capah{ opus algridinii, barranul frate Lu-Tze, lrnpungdnd yisAtor cu frrrca ingarnada de balegar. Morile de rugaciune vdjaiau linigtitor pel6nga ziduri,

FAcu semnul cu care Profenrl Isbkible gonise spiritele.- Treci in spatele meu, demonule, murmutt el.- Surt in spatele tAu.Brutha se intoarse iar, incet. Gradina era tot goalr-Fugi.

Multe povegti iau na$t€re inainte de a lncepe, iar povestealui Brutha lgi arc originile cu mii de ani inainte de venirca luipe lume.

Existi miliarde de zei in lume. Se lngamadesc mai rau caicrele de hering. Cei mai multi dintre ei sunt prca mici pentrua fi vazuli $i nu ajung niciodata s6 fie sl]viti, cel putin denimic mai mare decat bacteriile, care niciodati nu igi spunrugaciunile $i carc nu au mari prctenfii in privin{a miracolelor.

Acestia su$ zeii marunfi - sphitele locurilor in care seintetaie doua uune de firmica, zeii microclimalelor dintreradicinile de iarba- gi multi dinte ei a$a ri raman.

Pentru ca ce€a ce le lips€$te lor este crsdnF.O mena, totu$i, ajung la lucruri mai rnari. Orice poate

declanga procesul. Un pastor, cautand un miel rAHcit, ilgrseste printre miracini 5i pierde un minut sau doua pentru aconstrui o movilita din pietre ca mulfunirc generala pentruorice spirite ar put€a fi pe acolo. Sau un arbore cu o fomaciudata devine asociat cu un leac penau boali- Ori cinevascrijeleste o spirali pe o pialri izolat!. pentru c6 ceea ce letrcbuie zeilor este qedinli, iar ce€a ce vor oamenii sunt zei.

ZEI MTRUNTI

Ades€a se opre$te aici. Dar uneori merge mai departe.

\{ai multe pietre sunt adaugate, mai multe $anci sunt hal|ate,n templu este construit pe locul in carc odati se afla copacul.

Zeului ii cregte puterc4 cr€dinla inchindtorilor lui ridicindulrpre cer ca o mie de tone de combustibil de racheta- Pentru

foate pugini, doar cerul e limita.

Si, uneori, nici macar acesta.

Fratele Nhumrod se lupta cu ganduri necurate in inti-miatea chiliei lui austere c6nd auzi un glas inflacarat din&rmitorul novicilor.

Baiatul acel4 Bruth4 stAtea tanft cu fala in jos inaintea

mei statui a lui Om in manifestarea Lui ca trasnet, temurand

5i baiguind ftanturi de rugaciune.

Era ceva infrico$ator la biiatul ast4 se gandi Nhumrod.

Era felul in care se uita la tine c6nd vorbeai, de palca ar

fi ascultaL

Veni agale Si il impunse pe tanAd prosGmat cu verftd

toiagului.

- Ridica-te, baiete! Ce crezi ca faci in dormitor in miezul

zilei? Mmm?Brutha reugi sa se roteasca in timp ce era inca hdns pe

podea $i se agaF de gleznele preotului.

- Vocea! O voce! Mi-a vorbirl se tingui el.

Nhumrod suspina. Ah. Asta era un teren cunoscut.

Nhumrod gtia vocile ca pe buzunanrl rasei sale monahale. l-e

auzea tot timPul.

- Ridica-E, baiete, zise el nitrel mai bl6nd.

Brutha se ridica in picioarc.

Era, dupa cum Nhumrod se mai pldnsese inainte, prca

barran p€ntru a fi un novice cum se cuvine- Cam cu zec.e aniprca batin. ,,Dati-mi un baiat de pana in gapte ani", le ceruse

Nhumrod intotdeauna.

l1

12 TERRY P RATC H ETT

Dar Brutha avea sa moari novice. C6nd facusera rcgulile,nu permisesera nimic ca Brutha-

Fala lui marc, rogie $i sincera se uitA la maestrul novicilor.

- Stai pe pahd tnu, Bruth4 spuse Nhumrod.Brutha se supuse imediat. Brutha nu cunostea inFlesul

cuvintului nesupunere. Era doar unul dintr-un ma.re numarde cuvinte al cAJor inleles nu il cuno$tea

Nhumrod se aseza hnge el.

- Acum, Bruth4 zise el, 5tii ce li se in6mpla oamenilorcarc spun neadevaruri, nu?

Brutha dadu aprobator din cap, rogind.

- Foane bine. Acum povesteste-mi desprc aceste voci.Brutha i$i suci tivul rasei in maini.

- A fost mai mult ca o singurA voce, maestre, spuse el.

- ... o singura voce, zise fratele Nhurmod. $i ce a spus

aceasti voce? MIIun? .

Brutha govaj. Acum, daca se gAnde4 vocea nu spusese

mai nimic. Doar vorbise. Oricum, era greu sa discuti cu fra-tele Nhumrod, carc avea deprinderca nervoasa de a miji ochiila buzele celui care vorbea si de a-i rcpeta ultimele cuvintepractic in timp ce acesta le rostea. De asemenea, atingealucurile tot timpul - perelii, mobi.l4 oamenii - de parci i-ar fifost teama cA univenul ar fi disparut daca nu s-ar fi finut de el.

$i avea atAt de multe ticuri nervoase, incat veneau unul dupaaltul. Fratele Nhurnrod era perfect nomal pentru cineva caresupravieluise in Citadela vreme de cincizeci de ani.

- Pii.., incepu Bmtha-Fratele Nhumrcd ridica o mana uscadva" Brutha ii vedea

venele albasnui de pe ea.

- $i sunt sigur ci $tii ca exista doua feluri de voci carcsunt auzite de cei rcligioqi, zise maesnul novicilor. O spr6n-ceana incepu sA ii zvacneasc,-

- Da, maestre. Fratele Murduck ne-a spus asta, rostiBrutha cu umili4a-

zH MARUNTI 13

-... ne-a spus asta Da. Uneori, dupa cum El, in netarmu-

ria LJi intelepciune gAseste de cuYii4a' Zeul ii vorbe5te unui

rbs, iar acesta devine un marc profet, zise Nhuluod. Acum'

ot sigur ca nu ai indrazni sa te consideri unul dintre ei?

Xnm?- Nu, maestre.

- ... maesEe. Dar gxista alte voci, spuse fratele Nhumrod'

ir acum glasul lui avea un trenur slab, Yoci amagitoare,

bpitimare gi convingabare, da? Voci care a$teaFa tot timPul

tl rc prinda cu garda jos?

Brutha se rclaxl Acesta era un tercn mult mai cunoscut.r Toli novicii gtiau despre acele felud de voci. Doar ca de

oticei acestea vorbeau despre lucruri destul de clare, cum ar fiplacerile manipularii pe tinp de noapt€ 9i deztabilitatea

Ftrerata a fetelor. Ceea ce adta ca ei erau novici cdnd venea

rorb4 de voci. Frarele Nhumrod avea Parte de acel fel de voci

c E erau, prin comparalie, un inFeg oratoriu. Unora dintre

mvicii mai indrazneti le placea sa il faca pe fratele Nhumrod

sa vorbeasca desprc subiectul vocilor. Era foarte educativ,

spuneau ei. Mai ales cend mici bobit€ de scuiPat ii aparcau in

colguile gurii.Bmtha ascula.

Fratele Nhumrod era maestrul novicilor' dar \u etz accl

maestru al novicilor. Era doar maestrul grupului care ilincludea pe Brutha. Mai erau 5i al1ii. Se putea ca sA stie cineYa

din Citadeh citi erau. Exista cineva undeva a cami Eeaba em

sa Stie tond.Citadela ocuPa intregul centru al ora'ului Kom, in linutu-

rile dintr,e degenurile din Klatch 9i cdmpiile si junglele din

Howondaland. Se lntindea pe mile lntregi' templele lui,bisericile. scolile, dormitoarcle, gradinile 9i tumurile crescand