logopedi bebe

8/17/2019 Logopedi Bebe

1/87

Exerci ii pentru dezvoltarea capacita ii mimico-articulatoriiț ț

Exista o mare varietate de exerci ii de gimnastica faciala i linguala dintre care maiț ș

eficiente sunt:

-deschiderea i inchiderea cavita ii bucale ( “cum a mancat lupul pe Scufi a Ro ie”);ș ț ț ș

-exerci ii de mi care a limbii in diferite poi ii ( inainte! inapoi! circular prin tergerea buelor!ț ș ț ș

limba in forma de cupa);

-plimbarea limbii in interiorul gurii prin atingerea mu chilor faciali i a buelor;ș ș

-atingerea cu varful limbii a palatului bucal i al gingiilor;ș

-mi carii ale limbii in dreapta i in stanga pentru a atinge col urile limbii;ș ș ț

-ridicarea limbii la palat i lasarea in "os cu gomot ( imitarea mersului calului);ș

-imitarea diferitelor fenomene ale naturii;

-imitarea mi"loacelor de locomo ie;ț

-imitarea animalelor;

-ridicarea limbii la incisivii superiori! coborarea limbii la incisivii inferiori;

-apasarea articula iilor maxilarelor cu degetele aratatoarea ale mainilor i mi carea mandibuleiț ș ș

sus-"os! dreapta-stanga;

-impingerea maxilarului prin for are inainte;ț

-imitarea mugetului animalelor;


2/87

-retragerea i uguirea buelor inso ite de emiterea sunetelor #s” i #n”;ș ț ț ș

-imitarea opriri calului (prrrr);

-imitarea sunetelui ( brrr) cand este frig;

-mimarea ambetului! a surasului! a rasului ! a incrun irii;ț

-mi carea nasului indicand mirosul i stanutul;ș ș

-umflarea simultana a obra"ilor! retragerea obra"ilor spre interiorul cavita ii bucale;ț

-umflarea obra"ilor i desumflarea lor prin atingeri u oare i ritmice cu pumnii;ș ș ș

-ridicarea i coborarea ritmica a spancenelor;ș

-incre irea i descre irea frun ii! asociata cu inchiderea i deschiderea concomitenta a ochilor;ț ș ț ț ș

-clatirea gurii cu apa! imitarea gargare$

%entru devoltarea mobilita ii maxilarelor i a buelor au fost efectuate o serie deț ș

exerci ii i "ocuri inso ite de sunete$ &e exemplu! #mare-mic#- intai suntem to i mici! apoi laț ș ț ț

vocale! de exemplu ai! au! u ! ci! ia! io! eu !ea$$

Exerci iile de gimnastica care nu pot fi deprinse cu u urin a! vor fi efectuate deț ș ț

logoped in fa a ogliniiț ( E$ 'oscaiu! p$ ! *+)$

Rolul activita ilor obligatorii in prevenirea i corectarea tulburarilor de limbajț ș

&evoltarea vorbirii i insu irea unui limba" corect trebuie sa constituie o preocupareș ș

permanenta a educatoarelor i atunci cand se impune! a logopedului$ ,n gradini a unde a avutș ț

loc cercetarea i corectarea! copii din cele trei grupe dobandesc un volum mai mare deș

cuno tin e! vorbirea lor devine tot mai bogata! mai corecta ! asigurand devoltarea mai intensaș ț

a gandirii$ stfel! intreaga experien a instructiv-educativa din gradini a atesta cultivareaț ț

limba"ului oral in stansa legatura cu devoltarea gandirii efectuandu-se exerci ii de pronun ie!ț ț

de povestire! de exprimare! de conversa ie$ ccentul principal in aceasta privin a este pusț ț pecomunicare! pe dialogul liber! pe formarea deprinderilor de exprimare corecta a ideilor! de

insu ire treptata a structurii gramaticale a limbii moderne! toate acestea constituind premiseș

ale unui rodnice activita i de inva are in coalaț ț ș (.$ /om a! p$ *01! 1220)$ș

%entru a favoria educarea i devoltarea condi iei verbale a pre colarilor este necesar ș ț ș

ca activitatea educativa sa fie desfa urata in a a fel incat pre colarii sa fie stimula i saș ș ș ț

participe in cadrul activita ilor atat verbal cat i mental$ț ș

3ormarea la copii a conduitei verbale consta in:

-devoltarea i imboga irea vocabularului;ș ț


3/87

-inva area corecta a cuvintelor i a sunetelor lor;ț ș

-formarea deprinderii de verbaliare corecta a experien ei proprii;ț

-devoltarea capacita ii de a relata unele intamplari din via a i activitatea lor;ț ț ș

-cultivarea deprinderii de folosire corecta a limbii;

-cultivarea aptitudinilor de a vb frumos! de a folosi expresii! construc ii lingvistice originale!ț

nuan ate$ț

%ornind de la aceste obiective au fost folosite in desfa urarea activita ilor diverseș ț

exerci ii i "ocuri care au asigurat educarea conduitei verbale active a copiilor i devoltareaț ș ș

limba"ului expresiv! nuan at$ Rolul logopedului a constat! in principal in imboga irea iț ț ș

activiarea vocabularului precum i corectarea in permanen a a pronun iei copiilor$ ,n acestș ț ț

sens au fost folosite propoi ii! frae cu rima ! care au fost repetate cu placere de copii inț

oricare moment al ilei$ &e i materialul verbal exersat con ine i sunete care indicau problemeș ț șde pronun ie! repetarea acestora sub forma de "oc a dus la insu irea mai u oara a acestora$ț ș ș

&e exemplu! folosirea numaratorilor in "ocul : #&e-ascunsel 4e41d ea# ! # 5 ra u caț ș

pe gunoi6 7umara din doi in doi 6 &oi! patru! ase! opt! ece 6 ,e i afara mai berbece# 6 sau:ș ș

#&in 5ceanul %acific

ie t un pe te micș ș

i pe coada lui scriaȘ

,e i afara dumneata8#ș

# 9nu! doi! trei! patru! cinci

/ata- mi cumpara opinci

ama-mi cumpara secara

i tu vei ie i afara8#Ș ș

S-a urmarit respectarea ritmului i a echilibrului intre inspira ie-expira ie! devoltareaș ț ț

auului fonematic in scopul u urarii pronun arii corecte a sunetelor$ș ț

lte "ocuri i exerci ii folosite cu succes in vederea insu irii i fixarii corecte aș ț ș ș

sunetelor au fost "ocurile i exerci iile fiice in care intervin exclama ii onomatopeice: #cip-ș ț ț

cirip#; oac; ba; va"; etc$ &e la un "oc la altul onomatopeele pot fi schimbate astfel incat

sunetul a carui pronun are este exersata sa apara in silabe diferite i sa ocupe poi ii variateț ș ț

( la inceputul sau la sfar itul cuvantului! intre vocale sau asociat cu una sau douaș

consoane); ( E$ ra ma ! p$ 11-1+! 122)$ș ș

,nsistandu-se asupra unui sunet prin intermediul diferitelor onomatopee incluse in "oc!copii a"ung sa-l diferen iee din ce in ce mai bine i sa-l pronun e mai clar i mai corect$ț ș ț ș


4/87

stfel au fost utiliate "ocurile: #


5/87


6/87

,ntr-o punga colorata$

S-a-ntalnit cu o lamaie

i o roaga sa ramaie$”Ș ( >$


7/87

se folosesc in repovestiri frae steriotipe de inceput sau de sfar it sau sa-i incante continuareaș

povestirii cu expresii ca: # i merse! merse cale lunga sa-i a"unga6 caci cuvantul din povesteș

inainte mult mai este” sau incheierea: # i-am incalecat pe-o a i v-am spus povestea a a8”Ș ș ș ș

,n cadrul acestor activita i odata cu verificarea gradului de insu ire a povestirii seț ș

exerseaa vorbirea copiilor! formarea deprinderii de a povesti independent! ceea ce contribuiein mod direct la marirea posibilita ilor de exprimare corecta! coerenta i expresiva$ ,n acesteț ș

activita i de repovestire i povestiri libere! copii i i imboga esc vocabularul cu cvinte noi! cuț ș ș ț

expresi verbale specifice acestor activita i! exercitandu-se vorbirea copiilor sub toate aspecteleț

fonetic! lexical i gramatical$ș

,n aceste activita i de repovestire i povestiri libere! copii i i imboga esc vocabularul cuț ș ș ț

cvinte noi! cu expresi verbale specifice acestor activita i! exercitandu-se vorbirea copiilor subț

toate aspectele fonetic! lexical i gramatical$ș

b) Lectura dupa imagini:

Este o activitate prin care copii sunt stimula i sa vorbeasca cu a"utorul imaginilor$ț

5rice tablou aduce nouta i prin con inutul !lui fie ca este vorba de un aspect din realitateaț ț

incon"uratoare! inca necunoscut copiilor! fie ca infa i eaa unele aspecte baate pe cuno tin eț ș ș ț

anterioare preentate in forme i legaturi noi$ ,n comunicarea perceptiv-verbala lectura dupaș

imangini repreinta o componenta a actului de culturaliare a copiilor i creaa premiseș

favorabile pentru insu irea cititului$ Exprimand cu voce tare constatarile! aprecierile iș ș

constatarile sale! copilul i i exerseaa vorbirea ! in special in direc ia formularii de propoi iiș ț ț

simple! la grupa mica! propoi ii devoltate! la grupa mi"locie i frae la grupa mare$ț ș

%re colarii mari reu esc sa includa fiecare element intr-o ac iune! sa-i dea cursivitate iș ș ț ș

semnifica ie! sa imboga easca faptele respective i sa in eleaga nara iunea$ cestea relevaț ț ș ț ț progresele inregistrate de copil i preinta interes pe planul culturaliari i familiariarii cu ceș ș

este ilustrat! contribuind la imboga irea i imbunata irea experien ei perceptive! facilitandț ș ț ț

activita ile in sfera cunoa terii i a limba"ului$>ectura dupa imagini este deci! premergatoareț ș ș

cititului i contribuie la insu irea mai rapida a acestui proces$ș ș

>a fel ca i in caul activita ilor de povestire i in cele de lectura dupa imagini se poateș ț ș

corecta pronun ia copilului iar logopedul i educatoarea se pot ocupa individual! in grupuriț ș

mici de acei copii care preinta pronun ie deficitara! determinandu-i sa se exprime clar! cursiv!ț

corect! coerent i expresiv$ș

c) Poezii

%rin intermediul poeiilor ascultate i inva ate copii i i pot largi treptat oriontul deș ț ș

cunoa tere i i i imboga esc repreentarile despre obiectele i fenomenele naturii i raporturileș ș ș ț ș ș

sociale$


8/87

activita i libere cat i in activita i comune! ele constituind un mi"loc de corectare a limbii! deț ș ț

activiare a vocabularului i de devoltare a limba"ului$ș

d) Jocul didactic


9/87

noi! pronun area corecta a sunetelor i cuvintelor! despar irea in silabe a cuvintelor bisilabice!ț ș ț

diferen ierea cuvintelor monosilabice de cele bisilabice! formarea unor propoi ii cu cuvinteț ț

monosilabice i bisilabice! devoltarea auului fonematic! a rapidita ii in gandire! devoltareaș ț

opera iilor gandirii! analia i sintea$ț ș

Exerci iile i "ocurile didactice de analia i sintea silabia au fost desfa urate in baaț ș ș șunor cuvinte alcatuita selectiv! in unitate cu legile fonetice i cu particularita ile limba"uluiș ț

copiilor! operandu-se treptat cu silabe directe in cuvinte bisilabice! cuvinte care includ silabe

inchise ( du-lap! co-pil)! precum i cuvinte monosilabice alcatuite din silabe inchise ( sac!ș

mac! nuc)! cuvinte in a caror componen a intra diftongii: #oa”! #ea”! #ie”! #ii”$ț

%entru inlocuirea perceperii difern iate a silabelor ca par i componente ale cuvintelor!ț ț

au fost organiate spontan! in grupuri mici! individual! cu copii! diferite "ocuri! muical!

versifica ie! rostiete sacadat! inso iind fiecare silaba prin batai din palme pentru a le imprimaț ț

cu ritmul silabic$ /ot prin intermediul unor "ocuri-exerci iu copii au fost pu i sa efectueeț ș

analia i sintee silabica in ac iune cu obiectele! sa repreinte grafic stabilind numarulș ț

silabelor in baa limitelor trase la tabla; sa exemplifice cuvinte formate din una sau douasilabe ! la inceput! iar mai tariu din trei! patru silabe! fara suport material! sa sortee

imaginile in raport de compone a silabica a cuvintelor pe care le denume te! sa raporteeț ș

cuvintele ce denumesc imaginiile date la repreentarea grafica data! sa exemplifice cu cuvinte

care incep cu aceia i silaba$ Exemplu: "ocul-exerci iu # din "umata i intreg” a avut ca scopș ț ț

familiariarea copiilor cu componen a silabica a unor cuvinte formate din doua silabe! copiiț

avand sarcina de a reconstitui imaginile din doua "umata i! prin verbaliarea silabica a fiecareiț

par i determinand numarul i ordinea lor in cuvant$ ,n alte "ocuri-exerci iu nu chiar in "ocurileț ș ț

didactice # exemplu "ocul” # de-a colarii”! s-au urmarit descompunerea in silabe a cuvintelor ș

date i a reda schema grafica la tabla i pe fi e$ ,n varianta de "oc s-a cerut copiilor saș ș ș

ghiceasca silaba care a fot tearsa din schema grafica de la tabla! schimbandu-i locul iș ș

ordinea$ Aocul didactic #Spune la ce m-am gandit” B in acest "oc copii au avut ca sarcina sa

gaseasca cuvinte care incep cu o silaba data! in scopul imbunata irii capacita ii de analia iț ț ș

sintea fonematica i de a efectua rapid asocia ii verbale$ c iunea de "oc a pus copii inș ț ț

situa ia de a completa silaba data in scopul ob inerii unui cuvant ( masa! casa! vara) i saț ț ș

gaseasca cuvinte care incep cu aceia i silaba$ș

Aocul #


10/87

&evoltarea limba"ului la pre colari nu se reduce numai la latura sa fonetica! laș

cre terea cantitativa a vocabularului ei! odata cu asimilarea fondului lexical copii i i insu escș ș ș

i semnifica ia cuvintelor i structura gramaticala! in mod practic in procesul activ alș ț ș

comunicarii ascultand vorbirea celor din "ur participand la activita ile din gradini a$ț ț

%re colarul #nu” inva a regulile gramaticale! nu cunoa te defini ia lor! nu tie ce esteș ț ș ț ș

substantivul! verbul! con"unc ia! prepoi ia! genul! declinarea! etc! dar respecta cu vorbireț țaceste reguli deoarece au in "ur! permanent! modelul de vorbire este antrenat sa le cunoasca

prin "ocuri i exerci ii! este corectat atunci cand gre e teș ț ș ș ( .$ 'urlea! p$ *C-1*! 122+)$

>ogopedul impreuna cu educatoarea pot organia o serie de activita i in func ie deț ț

problemele articulatorii sau lexicale pe care le ridica copii cu care lucreaa$ stfel! s-a

remarcat revenirea frecventa a unei gre eli ce vieaa structurile gramaticale; exemplu: # a lu-ș

cine este geanta=” ! in loc de # a cui este geanta=”$ ,n scopul inlaturarii acestei gre eli a fostș

organiat "ocul # cui este=” ! in care s-a urmarit activiarea vocabularului cu cuvinte

referitoare la folosirea genului: ( elev! profesor! doamna! mediu! calator! etc$)! formarea de

prevederi de folosire corecta a substantivelor la caul genitiv! respectand acordul in gen!

numar i ca in caul propoi iei$ &e exemplu in "ocul: # cui este or ule ul=”! copii trebuieș ț ș ț țsa raspunda; este # al feti eiț ”! # al mamei”! #a ,oanei”$ %entru folosirea caului dativ s-au

folosit intrebari ca acestea: #- &au mamei o floarel8”! #


11/87

- colarul merge la coala;ș ș

- colarul este silitor;ș

- colarul a i face temele;ș ș

Aocurile-exerci iu i "ocurile didactice didactice utiliate s-au dovedit a fi forme utileț ș

de inva are! consolidare i verificare a cuno tin elor copiilor in general i a limba"ului inț ș ș ț ș

special$ aterialul intuitiv bogat i variat precum i materialul verbal "udicios selectat aș ș

constituit suportul material al devoltarii i perfec ionarii opera ilor mentale de analia iș ț ț ș

sintea fonetici la copii$ Situa ile de "oc in care au fost pu i copii au antrenat i exersatț ș ș

concomitent i analiatorul auditiv viual! motric i chinesteic iar feed-bacD-ul format aș ș

reliefat implicarea totala a copiilor in aceste situa ii$ț

Exemplificarile verbale au dus la consolidarea i perefc ionarea deprinderilor deș ț

exprimare corecta din punct de vedere gramatical! coeren a! i expresivitate in vorbireaț ș

reproductiva! adresativa in dialog! monolog! precum i la intuirea unor raporturi gramaticaleșale limbii sub aspect morfologic i sintactic$ș

5rganiarea predicioasa a acestor "ocuri a fost de un real folos in munca de prevenire

i corectare a tulburarilor de limba" a copiilor din gradini a cercetata$ &ar prevenirea iș ț ș

corelarea tulburarilor de limba" nu se realieaa numai prin activita i logopedice specifice ciț

prin intreaga activitate desfa urata in gradini a cum sunt: activita ile libere! plimbari! excursiiș ț ț

i drume ii! viite! popasuri cultural-distractiv! ca i prin celelalte activita i ca: activita iș ț ș ț ț

matematice! cunoa terea mediului incon"urator! activita i muicale! de educa ie fiica!ș ț ț

activita i plastice i practiceț ș ( .heorghian El$! /aiban $! p$ 44! *++)$

5 alta modalitate prin care s-a realiat corectarea vorbirii copiilor au fost "ocurile

de crea ieț cu subiecte din via a cotidiana! precum i cele cu subiecte din povestiri sau basme!ț ș

teatru de papu i$ ,n aceste activita i copii participa verbal in toate momentele prin cuvinteș ț

expresiii i dialoguri specifice "ocului$ ,n timpul "ocurilor organiate copii au fost lasa i sa seș ț

"oace! sa vorbeasca liber! sa improviee dialoguri sub forma unor scurte propoi ii i saț ș

povesteasca $ Aocurile de acest tip sunt un mi"loc eficient de imboga ire i activiare aț ș

vocabularului cu cuvinte carcateristice "ocului i de stimulare a vorbirii copiilor i aș ș

personalita iilor dar i de corectare i cultivare a limba"ului$ț ș ș

9n rol deosebit in cultivarea i corectarea limba"ului il au excursile! drume iile iș ț ș

viitele$ &upa efectuarea acestora copii au fost antrena i in discu ii pe diferite teme: # i-aț ț Ț placut in parc=”! # a magain=”! etc$


12/87

vorbire cuvintele deosebite! reproducand unele expresii! ceea ce duce la imboga irea iț ș

activiarea vocabularului precum i la exersarea limba"ului$ș

Exerci iul lingvistic realiat ilnic contribuie la transferarea experien ei cognitiveț ț

poitive de la copil la copil i de la adult la copil! de aceea adultul trebuie sa fie un model deș

conduita verbala iat gre elile de limba" ale copiilor nu trebuie sa constituie prile" deșamuament sau sa fie trecute cu vederea (.heorghian El$! /aiban $! p$ 0*! *++)$

,mposibilitatea comunicarii prin limba" produce o stagnare in devoltarea

personalita ii copiilor! modifica rela iile cu oamenii! cu realitatea incon"uratoare i iiț ț ș

impiedica pe pre colari! in mare masura sa participe la diferite activita i organiate$ș ț

Se intare te idea ca toate activita ile desfa urate in gradini a contribuie la copii laș ț ș ț

formarea unui limba" corect! expresiv i a unui vocabular bogat$ș

,n aceasta lucrare pe langa activita ile specific logopedice s-a cautat sa se scoata inț

eviden a i rolul de prim ordin avut de educatoare in cultivarea limba"ului contribuind din plinț șla formarea unor capacita i de natura instrumentala esen iale in viitoarea activitate de inva areț ț ț

de tip colar$ș

Exerci ii pentru dezvoltarea auzului fonematic i al aten iei auditiveț ș ț

9na din cauele frecvente ale apari iei tulburarilor de vorbire este i slaba devoltare aț ș

auului fonematic$ #/ulburarile auului fonematic pot merge de la incapacitatea de

diferen iere a unor sunete pana la incapacitatea perceprii unor sunete i silabelor sau chiar aț ș

cuvintelor# ( Aurean E$! Aurcan 7$! p$ *! 040c1@f *C)$ &e aceea in cadrul activita ilor laț

alegere i obligratorii au fost propuse o serie de obiective privind devoltarea capacita iiș ț

copilului de a percepe i diferen ia corect sunetele pe cale auditiva! de a cunoa te loculș ț ș

acestora in cuvinte! precum i a cuvintelor in propoi ie$ș ț

&evoltarea auului fonematic este deosebit de important in corectarea tulburarilor de

limba" intrucat caua principala a acestor tulburari o constituie tocmai slaba devoltare a

auului fonematic ($ &umitrana! p$ @4-@0! *)$ ,n acest sens au fost efectuate o serie de

exerci ii i "ocuri de reproducere corecta a unor onomatopee in a a fel alese incat sa cuprindaț ș ș

sunetele pronun ate gre it de copil$ 5nomatopeele au fost cat mai variate intrucat sunetul aț ș

carui pronun ie corecta s-a exersat sa apara in silabe diferite i sa ocupe in cuvant poi iiț ș ț

variate ( ini ial! median! final asociate cu una sau doua consoane)$ ,nsistand asupra unui sunetț prin intermediul onopatopeelor incluse in "oc! copii au a"uns sa-l diferen iee din ce in ce maiț

bine i sa-l pronun e cat mai clar i mai corect$ a"oritatea activita ilor i "ocurilor desfa urateș ț ș ț ș ș

cu pre colarii au avut la baa urmatoarele exerci ii:ș ț

-exerci ii specifice consolidarii deprinderii de a rostii corect fiecare sunet in func ie de locul iț ț ș

modul de articulare;

-exerci ii ritmice de percepere corecta a pronun iei diferen iate! a cuvintelor in func ie deț ț ț ț

intensitate! inal ime i timbrul vocii;ț ș

-exerci ii de imitare a batailor diferitelor tipuri de ceasornice prin aproprierea sau departareațde ureche pana cand au putut fi percepute bataile;


13/87

-perceperea sunetelor prin vibrarea sau lovirea diferitelor obiecte ( "ocurile organiate au

impus inchiderea ochilor de catre copii sau cu recep ia auditiva cu spatele la conducatorulț

"ocului);

-exerci ii de recunoa tere a vocii acelui care il striga #


14/87

Exerci iile descrise au contribuit in mare masura la devoltarea aten iei auditive! laț ț

perfec ionarea auului fonematic fapt care a tras dupa sine articularea i mai corectaț ș ( E$

ra ma ! p$ *0-1C! 122)$ș ș

Exerci ii de dezvoltare a motricita ii generale i a capacita ii respiratoriiț ț ș ț

%e langa exerci iile de gimnastica a trunchiului i al membrelor efectuate cu toataț ș

grupa! deosebit de eficiente sunt exerci iile pentru devoltarea i mobilitatea musculaturiiț ș

gatului efectuate cu toata grupa sau 4g@@" individual$ cestea se pot efectua in picioare sau

eand fiind asociate cu exerci ii de respira ie ca:ș ț ț

-coborirea lenta a capului pe spate (cu inspira ie u oara pe nas)! aplicarea trunchiului pe spate!ț ș

( respira ie pe gura);ț

-inclinarea lenta a capului (inspira ie pe nas)! revenirea la poi ia normala ( inspira ieț ț ț

prelungita pe gura);

-rotirea capului de la stanga la dreapta cu mi cari ample! deosebit de relaxante ( respira ie peș ț

nas! expira ie pe gura);ț

-exerci ii de respira ie din poi ia eand pe scaunel cu mainile impreunate la ceafa$ >a faaț ț ț ș

inspiratorie coatele sunt trase in spate! pe expira ie coatele sunt aduse in fa a;ț ț

-ridicarea bra elor lateral la nivelul umerilor in spate! impreuna cu lasarea corpului pe spate!ț

pe inspira ie! aducerea bra elor impreuna inainte! in "os! i coborarea capului spre piept peț ț ș

expira ie;ț

-leganarea bra elor ( imitarea vantului) inso ita de inspira ie i expira ie;ț ț ț ș ț

-ridicarea pe varful picioarelor ( pe inspira ie) i ghemuirea ( pe expira ie)! ( #uria ii i piticii!”ț ș ț ș ș

"oc didactic);

-exerci ii de expira ie in care dupaț ț o inspira ie prelungita pe nas! pe suflul expirator! copiiț

pronun a alternativ sunetele s i sesiand diferen a suflului respirator pe dosul palmei sau oț ș ș ț

foaie de hartie;

-aplicarea trunchiului spre stanga sau dreapta;

-suflarea baloanelor! a unor hartiu e! suflarea intr-o lumanare aprinsa ( prin marirea treptata aț

distan ei fa a de lumanare)! suflarea in diferite instrumente muicale;ț ț

-inspira ie pe nas! expira ie pe gura i invers! pentru aburirea alternativa a unei oglinii inț ț ș

scopul ob inerii controlului viual;ț

-exerci ii de suflare in apa ( #facem valuri pentru barcu e”)! baloane de sapun! etc$ț ț ( E$

ra ma ! p$ *0-1C! 122)$ș ș


15/87

csete exrci ii au fost efectuate cu toata grupa! cu grupuri mici i individual$ 9neleț ș

exerci ii de gimnastica respiratorie au fost incluse in programele ilnice de inviorare$ &eț

exemplu! exerci iul “Robo elul”:ț ț

,$picioarele indepartate cu ridicarea bra elor in forma de “v”;ț

*$aplecarea spre dreapta! inspira ie;ț

1$revenire! expira ie;ț

$aplecarea spre stanga ! inspira ie;ț

4$revenire! expira ie$ț

,,$ &in poi ie normala la comanda #unu”! ridicarea bra elor-inspira ie! i aplecareaț ț ț ș

corpului spre spate! la #doi”-revenire lenta-expira ie$ț

,,,$ %icioarele indepartate i bra ele indoite cu palmele dupa ceafa! la comanda #unu”-ș ț

retragerea coatelor catre inapoi-inspira ie rapida pe nas!la #doi”-expira ie lenta pe gura cuț ț

ducerea coatelor inainte$

Exerci iile nu au fost inso ite de sunete! dar pentru a pregatii copii pentru emitereaț ț

corecta a unor sunete s-au efectuat i exerci ii inso ite de sunete$ Respira ia corecta in timpulș ț ț ț

vorbirii nu inseamna a efectua respira ii profunde! ca in gimnastica sau cant: respira iileț ț

profunde produc o stare de efort i de obosealaș ( E$ 'oscaiu! p$ *! *+)$ >a aceste exerci ii s-ț

a respectat principiul gradarii dificulta ii ritmului respira iei oferit ca model de logoped! fiindț ț

normal fara nici o intensificare sau exagerare a unora dintre componentele acestor mi cari$șstfel au fost utiliate! aplicate urmatoarle exerci ii:ț

-pentru #s” - din poi ia in picioare! la #unu” se ridica bra ele in lateral! inspira ie rapida peț ț ț

nas! la #doi”- expira ie lenta cu din ii a ea i unii peste al ii i buele retrase pronun andu-seț ț ș ț ț ș ț

#sssssss”;

-pentru # ”- exerci iul se executa din poi ie normala! la #unu”-inspira ie i ducerea bra elor ș ț ț ț ș ț

spre dreapta! la #doi”- expira ie cu ducerea bra elor spre stanga i emiterea unui # ”ț ș ș șșșșșș

prelungit! cu buele u or prelungite;ș

-pentru” "” s-a efectuat "ocul bate vantul$ &in poi ia in picioare cu bra ele ridicate! inspira ieț ț ț

apoi aplecarea aternativa a corpului spre stanga! dreapta! inso ite de #"""""$$” cu din ii apropia aț ț ț

i buele rotun"ite;ș

-pentru #f” B "ocul trenul! cu din ii de sus a ea i peste bua de "os! expira ie lunga- #fffff”ț ș ț ț

inso it de mi cari ale bra ilor ce imita invartirea ro ilor$ț ș ț ț

Exerci iile descrise mai sus au fost introduse i in gimnastica de diminea a avand oț ț ț

durata de 0-@ minute$ /reptat! aceste exerci ii se pot asocia cu pronun ia unor silabe! cuvinteț ț

care sa poata fi realiate pe parcursul unei singure expira ii$ț


16/87

Activita i de corectare a sunetelor impuse de frecven a tulburarilor de limbajț ț

Se considera ca reultatele cele mai eficiente in corectarea tulburarilor de limba" se

ob in prin formarea pronun arii corecte a sunetelui afectat i apoi introducerea sa in cuvinte iț ț ș ș

propoi ii$ utomatiarea pronun iei corecte se face prin folosirea cuvintelor ce con in sunetulț ț ț

respectiv! ini ial! interior i finalț ș ( E$ erea! p$ *1*! *+)$

5rdinea in care s-au corectat sunetele a fost urmatoarea:

-corectarea fonemelor din familia s! ;ș

-corectarea literelor r i l;ș

-corectarea consoanelor sonore: f! n! m! c! p! t;

-corectarea vocalelor i semivocalelor; a! a! e! i! o! u;ș

-corectarea diftongilor: oa! ea;

-corectarea unor grupuri de consoane: tr! fl! pr$

,n corectarea acestor sunete s-a inceput cu efectuarea uno exerci ii pregatitoareț

emiterii sunetelor:

-imitarea sasaitului arpelui i a gascanului ( sssss);ș ș

-solicitarea lini tii ( ssssttt);ș

-imitarea sunetelor produse de insecte in bor ( bbb);

-imitarea gomotului produs de mi carea frunelor! a hartiei! a coasei! a focului ( fasssfa );ș șșș

-sunetele produse de vant ( va""");

-sunetele produse de taierea cu foarfeca ( tac! toc! ac);ț

-sunete scoase de oricei ( chi ! chi !chi );ș ț ț ț

,n corectarea sigmatismului s-a inceput cu sunetul s dar se poate incepe i cu $ Sunetulș ț

iolat s-a ob inut prin indicarea poi iei corecte a aparatului articulator i prin exersarea in fa aț ț ș ț

oglinii logopedice! in scopul imitarii viuale a modelului corect$

Exerci iile de emitere a sunetului s s-au realiat prin:ț

-plasarea limbii la nivelul incisivilor inferior;

-tragerea obra"ilor inapoi;

-fixarea intre din i a unui ba de chibrit pentru formarea an ului lingual;ț ț ș ț


17/87

-concentrarea spre incisivi a fluxului de aer$

u fost reluate exerci ile de imitare a sasaitului arpelui i a exerci ilor de inviorare inț ș ș ț

care se face expira ie inso ita de sunetul s$ a inceput sunetulș

trebuie pronun at incet i pe masura ce se contureaa in vorbire! sa fie pronun at mai tare$ț ș ț

%entru corectarea sunetului se utilieaa unele exerci ii pentru care sunt amintite:ș ț

-exerci ii de diferen iere a sunetului de s cu a"utorul dosului palmei! a curentului de aer cald!ț ț ș

a sunetului fara de curentul de aer rece la sunetul s;ș

-in silabe directe ( i ! a! e);ș ș ș

-in silabe indirecte ( sol! ut! a! ah);ș ș ș

-sunetul in poi ie intervocalica ( u a! ro u! u or);ș ț ș ș ș

-in cuvinte monosilabice ( a! ah! sol! ut! ir);ș ș ș ș

-in cuvinte bisilabice ( ina! apca! arpe! ofer);ș ș ș ș


18/87

-in cuvinte polisilabice in care sunetul apare in poi ii diferite:ș ț

- ini iala ( iruri! coala! oferie);ț ș ș ș

- mediana ( cea ca! pu ca! co ule );ș ș ș ț

- finala ( ora ! corcodu ! coco )ș ș ș

-exerci ii de introducere a sunetului in propoi ii i in vorbirea curenta (%o ta ul este in ora !ț ș ț ș ș ș ș

oseaua este erpuita);Ș ș

- in scheme gramaticale dupa modelul de mai "os:

erve elș ț in oraș

%o ta ulș ș in co uleș ț

oseauaș erpuitaș

&upa insu irea pronun iei corecte a sunetelui se poate trece la corectarea suneteului ș ț ș

a carui articulare este identica a sunetelui diferen iandu-se prin aceea ca la sunetul ș ț

participa coardele vocale$ ctivitatea de cercetare a acestui sunet s-a efectuat reluand exerci iiț

de antrenare a aparatului fono-articulator i de emitere a sunetului s$ Emitereea sunetului seș

produce prin vibra ii laringiene u or de constatat prin palpare$ț ș

&upa modelul sunetului s a fost introdus sunetul in silabe i s-au efectuat exerci ii deș ț

diferen iere a sunetului de s i in silabe ce con in sunetul $ etodologia desfin arii acestor ț ș ș ț țexerci ii este identica cu cea cu emitere a sunetelor anterioare s i i anume:ț ș ș ș

-in silabe directe (a! e! i);

-in silabe directe ( i! u! e);

-sunetul in poi ie intervocalica ( ii! ee! oo);ț

-in cuvinte monosilabice ( i! ar! ac! ic! er);

-in cuvinte bisilabice ( idar! iar! ece! avor);

-in cuvinte polisilabice ocupand poi ii diferite:ț

-ini iala ( iua! icala!idarie! apada);ț

-mediana ( paa! paitor! bain!vara);

-finala ( araga! vise! autobu! etc)$

%entru consolidarea deprinderii corecte de pronun are a sunetului ## cu acest fel dețcuvinte se alcatuiesc propoi ii! scurte povestiri! se folosesc in vorbirea curenta$ț


19/87


20/87

Sunetul r inlocuit cu l este una din cele mai frecvente tulburari de limba"

(pararotacism) intalnita la copii de varsta pre colara mica$


21/87

/ulburarile de limba" au urmari grave asupra devoltarii personalita ii copiilor pentruț

faptul caci franeaa insu i devoltarea vorbirii constituind un impediment in insu ireaș ș

cuno tin elor prevaute in programa i in pregatirea adecvata a copilului pentru coala$ș ț ș ș

&e aceea E$ 'o caiu arata ca: #%revenirea i inlaturarea tulburarilor de vorbireș ș

constituie o problema complexa a carui reolvare trebuie sa interesee deopotriva pespeciali ti ca i pe toate persoanele care contribuie la desavar irea educa iei vorbirii in cursulș ș ș ț

devoltarii copiluluiGG$ ($E$ 'oscaiu! p$ ! *+)$


22/87

-in elegerea vorbirii;ț

-recep ia vorbirii;ț

-examinarea vocii;

-performan e lexice;ț

-orientare spa io-temporala;ț

,n examinarea motricita ii se urmare te:ț ș

-motricitatea generala i finala;ș

-proxie;

-lateralitate;

-ritmica;-postura i echilibru;ș

Examinarea vorbirii urmare te:ș

a)aspecte morfo-func ionale:ț

-integritatea aparatului formator;

- bimecanice specifice;

b)aspecte articulator-opera ionale:ț

-articulare ini iativa ( vorbire reflexa);ț

-examinarea vorbirii;

-examinarea structurii pronun iale;ț

-vorbirea monologata! dialogata;

-examinarea vocabularului activ;

c)ritmicitatea i fluen a articula iei copilului$ș ț ț

!) Examinarea in elegerii vorbiriiț prin scurte comeni: denume te! arata! etc$ș

") Examinarea recp iei vorbirii#ț Se va face diferen ierea intre copilul care nu audeț

( anatomo-fiiologic) sau nu in elege ( au fonematic-diminuat):ț

-sensibilitatea i acuitatea auditiva;ș

-autocontrolul acustic al vorbirii;


23/87

-recunoa terea i reproducerea corecta a sunetelor vorbirii;ș ș

-in elegerea vorbirii;ț

-verificarea aten iei auditive;ț

-verificarea bianuala;

Examinarea vocii:

or fii urmari i parametrii ca: intensitate! tonalitate! timbre! caracteristici care sesiateț

direct$

Schema principalelor aspecte ale devoltarii limba"ului pana la 4 ani:

2$* an:

-recunoa terea adultului ca interlocutor;ș

-comunicare rudimentara copil-adult;

-trecerea de la subordonare la schimbare;

-exersarea fonetica $

*-1 ani:

-abilita i fonologice la nivel de silaba;ț

-primele cuvinte rostite i in elese;ș ț

-cre terea cantitativa i calitativa a lexicului;ș ș

-prima faa de devoltare fonologica;

-folosirea primelor rela ii semantice;ț

-folosirea cuvintelor pivot ( agent-ac iune! agent-obiect! ac iune-obiect! ac iune- localiare)$ț ț ț

1 ani:

-enun uri din mai multe cuvinte;ț

-activita i fonologice mai frecvente i mai precise;ș ș

-folosirea substantivului i a verbului ca subiect i predicat;ș ș

-progres in folosirea substantivelor i a verbelor;ș

-apari ia unor ad"ective i adverbe$ț ș


24/87

ani:

-progres in folosirea morfonemelor( plural! acord! gen! ad"ectiv! con"unc ie! pronumeț

personal! ad"ectiv posesiv):

4 ani:

-devoltarea propoi iei ( folosirea articula iei! prepoitiilor! con"unc ilor);ț ț ț

-devoltarea rela iei sintactice;ț

-folosirea cuvintelor legate de procesele gandirii! cu anticipari! clasificari;

-apari ia no iunilor de aspect i timp$ț ț ș

Semnalarea la timp a acestor abateri de la limba"ul normal ! are o importan a deosebitațdeoarece in ma"oritatea caurilor! cu cat tratamentul incepe mai devreme! daca este posibil!

chiar in perioade de debut! cu atat este mai u or i mai eficent$ a fel seș ș ș ș

explica i unele dificulta i fonematice i gramaticale intalnite la pre colari$ 9neori insa dinș ț ș ș

caue organice func ionale sau psiho-sociale pot sa apara i tulburari de vorbire careț șingreuneaa sau impiedica devoltarea limba"ului$

/ulburarile de vorbire pot aparea i datorita unor deprinderi gre ite de exprimare sau aș ș

malforma ilor anatomo-fiiologice ale aparatului fono-articulator$


25/87

substituiri sau deformari ale unor sunete constituie particularita i normale ale vorbirii copiilor ț

dar daca aceste abateri de la vorbirea corecta se prelunge te in timp! sau depa esc gradulș ș

particularita ilor normale ale varstei! ele pot deveni tulburari stabile de articula ie! adicaț ț

dislalii$

,n dislalia polimorfa vorbirea devine greu accesibila pentru interlocutor! iar exprimarea gandurilor! ideilor dislalicului intampina serioase dificulta iț (E$ era! p$

04! *+)$ ,n dislalia polimorfa consoanele sonore b! v! ! "! r! sunt inlocuite cu consoanele

surde p! f! ! h! c$ș

,n caul in care sunetul iolat poate fi pronun at corect dar este omis atunci cand esteț

inclus intr-o silaba sau intr-un cuvant dislalia este silabica (E$ 'oscaiu! p$ 0! *+)$ ,n marea

ma"oritate a dislaliilor sunt afectate numai consoanele i foarte rar vocalele deoarece acesteaș

se articuleaa mult mai simplu$


26/87

necesita! de regula! interven ie de specialitate efectuata de logoped! i uneori! interven iaț ș ț

cadrelor medicale! daca este necesara interven ia de specialitate a acestora$ț

/ot in cadrul tulburarilor de limba" se include i rinolalia ( rinusI mas! laliaIș

vorbire)! (E$ 'oscaiu! p$ C2! *+)! care se manifesta prin alterarea patologica a timbrului

vocii i a articularii diferitelor sunete! ca efect al participarii anormale a func iei reonatoare aș țcavita ii naale$ Rinolalia poate fi provocata de “anomalii ale palatului tare i palatului moale!ț ș

paraliia palatului moale care determina reonan e excesive a cavita ii naale in procesulț ț

vorbirii” ( Ro ca l$! ircea ! p$ *11! *+)$ș

Exista o rinolalie deschisa in cadrul careia o parte din cuvantul de aer pe langa calea

bucala ( orala) pe care o ia se divide trecand prin nas! dand sunetelor o reonan a naala ( inț

special m i n)$ ,n rinolalia inchisa “in pronun area tuturor sunetelor! inclusiv a celor naale!ș ț

aerul trece numai prin gura! accesul in cavitatea naala fiind inchis! astfel sunetele naale m iș

n sunt pronun ate b i d ( baba in loc de mama! dede in loc de nene)”ț ș (Ro ca l$! ircea $!ș p$

*11! *+)$


27/87

! in cauri foarte rare! la o varsta mai inaintata! in acest caea are un aspect sporadic i seș

datore te unor traume fiice foarte puternice$ș

Etiologia balbaielii nu este lamurita pe deplin$ ,n literatura de specialitate ma"oritatea

autorilor au emis pareri diferite in legatura cu cauele acestui fenomen fara a se impune o

privire unitara$ Se considera ca dintre cauele determinante ale acestei tulburari seeviden eaa cele anatomo-fiiologice i psiho-sociale$


28/87

repaos colar$ %revenirea racelilor repetate! a bolilor infec ioase! a amigdalelor au o mareș ț

importan a pentru devoltarea vocii normale a copilului$ț

%entru profilaxia tulburarilor de voce cele mai eficiente sunt activita ile muicale! cuț

respectarea regulilor de igiena a vocii! exerci ile organiate de educa ia fiica! care marescț ț

capacitatea func ionala a musculaturii interesata in procesul articularii! exerci ii de mobilitate!ț țde devoltare a respira iei i elemente de expresivitate a vorbirii$ț ș

Rolul cunoa terii copilului i a diagnosticului diferen ialș ș ț

&evolatarea limba"ului constituie una din sarcinile de baa ale educa iei intelectualeț

din institu iile pre colare$ ,n literatura psihologica limba"ul este definit #drept o forma deț ș

activitate specific umana! +1+c1h care ! in esen a! consta in folosirea limbii in procesul deț

comunicare i gandire”ș ( $ Ro ca! p$+! *+@)$ș

>imba i limba"ul sunt realita i distincte! nu pot fi concepute una fara alta$ >imba esteș țmi"locul de fixare i acumulare a experien ei! limba"ul este o manifestare individuala a limbi-ș ț

limba in ac iune$ &e i limba i limba"ul constituie o unitate indisolubil! limba"ul nu se poateț ș ș

realia fara limba! dar nici limba nu exista inafara limba"ului$

%rin intermediul comunicarii verbale omul poate transmite ceea ce percepe! simte !

dore te! inten ioneaa! gande te! cu alte cuvinte! transmite intregul con inut al vie ii saleș ț ș ț ț

psihice$ Educarea conduitei verbale a pre colarului constituie premisa psihopedagogica aș

constituiirii lui pentru coala$ &in aceasta perspectiva ! intreaga experien a instructiv-ș ț

educativa din gradini a atesta posibilitatea cultivarii limba"ului oral in stransa legatura cuț

opera ile gandirii! efectuandu-se exerci ii de pronun ie! de povestire! de exprimare iț ț ț ș

conversa ie$ț

stfel! accentul este pus pe activitatea de comunicare! pe dialogul liber! pe formarea

deprinderilor de exprimare ordonata a gandurilor! de insu ire treptata a structurilor ș

gramaticale ale limbii! toate acestea constituindu-se in premise ale pregatirii copilului pentru

coala$ ,ntreaga activitate instructiv-educativa din gradini a! i i propune sa gaseasca cele maiș ț ș

potrivite mi"loace! metode i procedee de stimulare a copilului in reolvarea unor situa ii iș ț ș

verbaliarea lor$

,n acest sens il are exemplu personal al educatoarei care devine un model pentru

pre colari$ >a intrarea in gradini a copii au re ineri! deficien e in exprimarea verbala$ș ț ț țReferindu-se la aceste aspecte! 9rsula chiopu arata ca greuta ile i gre elile de pronun ieȘ ț ș ș ț

provin din devoltarea inca insuficienta a analiatorului motor-verbal inclusiv a aparatului

fonator$ Exerci iul verbal realiat i de i! audi iile pronun iei corecte a adultului! contribuie laț ț ț

devoltarea corespunatoare a copilului ( $ Ro ca! p$*1*! *+@)$ș

/ulburarile de limba" sunt! de cele mai multe! fiiologice! pana in "urul varstei de 0

ani$ /rebuie intervenit mai devreme numai asupra unor tulburari somatice! acolo unde se

poate! i asupra balbaielii pentru a nu se transforma in logonevroaș ( .heorghe SchJart!

p$ *00! 122+)$


29/87

observe lumea incon"uratoare! sa relatee cat mai corect realitatea intr-o limba cat mai clara iș

inteligibila! inva a sa reflectee asupra celor petrecute$ț

%entru a favoria educarea conduitei verbale a pre colarilor este necesar ca activitateaș

educativa sa fie facuta in a a fel incat pre colarul sa fie stimulat sa participe la activita i inș ș ț

mod activ! atat verbal cat i mintal$ Este de tiut faptul ca vorbirea i limba"ul se devolta laș ș șom in stransa unitate cu gandirea$ &e aceea devoltarea gandirii la copil influen eaa insu iț ș

modul de a percepe i repreenta lumea! in forme din ce in ce mai complexe! mai adanci$ș

&evoltarea treptata a copilului de la sena ii i percep ii catre no iuni abstracte! catreț ș ț ț

generalita i asupra obiectelor i fenomenelor abstracte! nu este posibila fara folosireaț ș

cuvantului$


30/87

Logopedia are rolul de a ajuta persoanele cu

probleme de comunicare orală. Logopedul evaluează şi încearcă să trateze difcultăţile de vorbire şi

limbaj ale persoanelor de orice vârstă, cu scopul de a le determina să-şi utilizeze la maxim

potenţialul de comunicare verbală.

Logopezii se implică în tratarea mai multor tipuri de probleme

• !efcienţe în producerea sunetelor şi vorbire

• !ifcultăţi în a înţelege sau "olosi limbajul

• #âlbaiala şi alte probleme de exprimare

• !ifcultăţi de mestecare, îng$iţire sau $rănire

• %robleme cu vocea

&pecialiştii în logopedie lucrează şi cu persoane care su"eră de diverse boli sau dizabilităţi

• 'ictime ale unui atac cerebral• (opii cu defcienţe de învăţare

• %ersoane cu $andicap fzic

• )ameni cu probleme neurologice

• #olnavi de cancer la gură sau gât

• %acienţi cu răni la cap

• &urzi şi muţi *total sau parţial+

• %ersoane cu boli psi$ice

• )ameni cu mal"ormaţii ale organelor de vorbire

Logopezii lucrează în şcoli normale şi speciale, spitale, cabinete private, centre de primire şiasistenţă socială, precum şi la locuinţa pacienţilor. proximativ din copiii care încep şcoala au

difcultăţi de comunicare, iar /0 din victimele atacurilor cerebrale rămân cu probleme de

exprimare persistente.

1erapia logopedică se bazează pe diverse exerciţii, repetate des, cu ajutorul unor materiale

specifce şi a unor dispozitive care ajută persoana cu probleme. !urata ei di"eră în "uncţie de

gravitatea problemelor, existenţa unor dizabilităţi fzice, motivaţia pacientului şi situaţia domestică

a acestuia *sprijinul celor apropiaţi este întotdeauna binevenit+.

Ce este vocea? Ce este vorbirea? Ce este limbajul?

http://www.exercitiilogopedie.ro/ce-este-vocea-ce-este-vorbirea-ce-este-limbajul/http://www.exercitiilogopedie.ro/ce-este-vocea-ce-este-vorbirea-ce-este-limbajul/


31/87

2uncţiile şi abilităţile vocii, vorbirii şi a limbajuluisunt înrudite. 3n unele cărţi aceste cuvinte sunt uneori "olosite ca sinonime. !ar specialiştii susţin că

este important să se "acă o distincţie clară între ele.

Vocea

'ocea *sau vocalizarea+ este sunetul produs de oameni, "olosindu-şi plămânii şi corzile vocale din

laringe. 'ocea nu se mani"estă întotdeauna ca vorbire4 exemple ar putea f râsul, plânsul, cântatul

sau gânguritul unui bebeluş. 'ocea este generată de aerul care iese din plămâni şi apropie corzile

vocale. (ând presiunea este sufcientă, acestea vibrează şi generează sunete. !acă vibraţia nu se

produce normal, se va auzi doar un şoptit.

'ocea unei persoane este la "el de unică precum amprenta digitală. 5a ajută la defnirea

personalităţii, stării şi sănătăţii unui om. 6n procent semnifcativ din populaţie are probleme legate

de voce. cestea se re"eră la înălţimea, volumul şi calitatea acesteia. !efcienţele de acest tip sunt

cauzate de di"erite neajunsuri fziologice sau de boli care a"ectează persoana respectivă.

Vorbirea

)amenii îşi exprimă gândurile, sentimentele şi ideile oral, unul altuia, printr-o serie de mişcări care

alterează tonalitatea vocii, producând o înşiruire de sunete specifce. 'orbirea este produsă de

acţiuni coordonate precis ale muşc$ilor din cap, gât, piept şi abdomen. !ezvoltarea vorbirii este un

proces gradual, care poate dura câţiva ani. 3n acest interval, copilul învaţă cum să-şi coordonezeaceste mişcări pentru a produce sunete inteligibile.

1otuşi, când ajung în clasa 7, aproximativ dintre copii au probleme de vorbire, majoritatea

acestora având cauze necunoscute. (ele mai multe defcienţe de vorbire apar la copii care se

dezvoltă normal în celelalte domenii.

Limbajul

Limbajul *sau limba+ este modalitatea prin care oamenii comunică, transmiţându-şi cunoştinţele şi

convingerile4 cu ajutorul lui, comportamentul poate f experimentat, explicat şi împărtăşit. #aza sa

este o convenţie socială, prin care persoane di"erite pot "olosi aceleaşi semne, sunete, gesturi şi


32/87

înscrisuri, ştiind că ceilalţi le vor înţelege semnifcaţia. Limbajul se dezvoltă în primii ani de viaţă,

find difcil de învăţat mai târziu.

(âteva procente din populaţie su"eră de defcienţe ale limbajului. ceste dizabilităţi a"ectează

di"erit copiii şi adulţii. La copiii care nu "olosesc limbajul în mod natural, de la naştere, sau care au

probleme de exprimare în copilărie, limbajul nu va f complet dezvoltat. 8otivele pentru care o

persoană nu ajunge să poată avea un limbaj normal pot să fe fzice *atac cerebral, răni la cap,

demenţă, tumori pe creier+ sau psi$ice *retard mental, autism, probleme cu auzul+.

Copii cu întârziere de vorbire

5ste stresant pentru un părinte să aiba un copil

căruia i se dezvoltă lent vorbirea. 6neori e o simplă întârziere, care dispare în timp de la sine sau cu

ajutorul unui specialist. lteori însă poate f semnul unei probleme mai grave.

(opiii îşi dezvoltă vorbirea în ritmuri di"erite, este deci greu pentru un părinte să ştie dacă copilul

său are o problemă4 numai o persoană de specialitate poate determina cu certitudine acest lucru.

3ntârzierea vorbirii înseamnă progresul mai încet decât cel normal al acesteia pentru o anumităvârstă.

5xistă mai multe tipuri de defcienţe care se încadrează în această categorie. %rimele sunt probleme

de exprimare, respectiv incapacitatea de a articula anumite sunete, lipsa 9uenţei şi de"ecte ale

vocii. (elelate sunt probleme legate de limbă, respectiv neînţelegerea anumitor cuvinte sau "raze.

cestea pot să se re"ere la recepţia unor idei *copilul nu înţelege ce i se spune+ sau la emiterea lor

*copilul nu poate să îşi "ormuleze propoziţiile coerent+.

%entru a determina dacă copilul are o problemă serioasă sau doar una de moment, apelaţi la un

logoped. 5xistă teste care pot stabili acest lucru. 3n cazul problemelor minore *care sunt cele mai"recvente+, soluţia constă în şedinţe de lucru cu logopedul, pe baza unor materiale de specialitate.

%ractic, copilul are nevoie de mult antrenament în vorbire, sub supraveg$erea unei persoane

competente. !e cele mai multe ori, rezolvarea durează un timp relativ scurt *câteva luni+.

3n cazul unor defcienţe grave, cauzate de boli precum sindromul !o:n sau autismul, problemele de

vorbire pot persista pe termen lung, ast"el că relaţia cu specialistul în logopedie va f de lungă

durată.

Despre bâlbâială

http://www.exercitiilogopedie.ro/copii-cu-intarziere-de-vorbire/http://www.exercitiilogopedie.ro/despre-balbaiala/http://www.exercitiilogopedie.ro/copii-cu-intarziere-de-vorbire/http://www.exercitiilogopedie.ro/despre-balbaiala/


33/87

#âlbâiala este un de"ect de vorbire relativ comun.

3n limba română, a *se+ bâlbâi este cunoscut sub diverse denumiri gângăvi, bolborosi, gângâi,

tântăvi, pâtcăi, şişcăvi, bălmăji, "âl"âi, bâjbâi.#âlbâiala se mani"estă prin repetarea involuntară sau

prelungirea unor sunete, silabe, cuvinte sau "raze sau pauze ori blocaje neintenţionate în care

persoana respectivă nu poate să pronunţe niciun sunet.

%entru cei mai mulţi bâlbâiţi, repetiţiile sunt problema principală, blocajele şi prelungirile find doar

un mecanism de a le masca pe acestea, din cauza temerii "aţă de reacţia celor din jur, bâlbâiala în

public producând un serios discon"ort psi$ic pentru persoana în cauză. 1ermenul popular

;bâlbâială< acoperă numeroase "orme ale acestui de"ect de vorbire, de la mici probleme abia

sesizabile până la simptome severe, care a"ectează posibilitatea de comunicare a persoanei.

7mpactul bâlbâielii asupra stării emoţionale a unei persoane poate să fe sever. %rintre altele,

aceasta poate să dezvolte "rica de a pronunţa anumite vocale sau consoane, teama de a nu-i f

observată problema în anumite situaţii sociale, izolarea auto-impusă, anxietate, stres, ruşine,

senzaţia de pierdere a controlului în timpul vorbirii. 3n ciuda credinţei populare că bâlbâiala ar f

semnul unei inteligenţe scăzute, dovezile ştiinţifce arată că nu există această legătură.

#âlbâiala nu este în general o problemă fzică, o incapacitate de a produce anumite sunete sau de a

trans"orma gândurile în cuvinte. =ervozitatea şi stresul accentuat poate provoca bâlbâiala la

persoanele predispuse, acutizându-se în timp din cauza stigmatizării sociale. %redispoziţia în sine nu

este însă cauzată de un mediu stresant. ceastă dizabilitate poate să varieze în "uncţie de situaţie4

de exemplu, în timpul convorbirilor tele"onice, poate să fe mai mult sau mai puţin intensă,

depinzând de nivelul de anxietate asociat cu această conjunctură.

=u se cunoaşte cu exactitate cauza bâlbâielii, se ştie însă că pleacă de la probleme genetice şi

neuropsi$ologice. =u există un tratament care să rezolve în totalitate problema, sunt însă di"erite

terapii logopedice care pot să diminueze "oarte mult mani"estarea ei, până la nivelul la care devineaproape imposibil de recunoscut pentru o persoană care nu este de specialitate.

Copilul tău are probleme de vorbire?

http://www.exercitiilogopedie.ro/copilul-tau-are-probleme-de-vorbire/http://www.exercitiilogopedie.ro/copilul-tau-are-probleme-de-vorbire/


34/87

(ercetările arată că >?-@0 din copiii preşcolari şi

din cei şcolari au difcultăţi de exprimare. cestea pot a"ecta negativ relaţia cu "amilia şi

prietenii, precum şi per"ormanţele şcolare.

%ână la vârsta de ? ani se dezvoltă o parte importantă din abilităţile de comunicare prin limbaj oral.

Aata şi tiparul acestei evoluţii pot f di"erite, copiii au o creştere graduală a capacităţii de

exprimare, cu perioade de stagnare şi îmbunătăţiri bruşte.

%oate exista un de"azaj între dezvoltarea vorbirii *modul de transmitere a sunetelor+ şi cea a

limbajului *compunerea de propoziţii coerente+. 6nii copii vorbesc clar, dar spun "oarte puţine, pe

când alţii vorbesc mult, dar se înţelege cu greu ce vor să transmită. 8ajoritatea acestor variaţii sunt

normale, există însă unele cazuri în care copiii au difcultăţi reale.

La unii copii, deşi tiparul de dezvoltare a acestor abilităţi este normal, apare o întârziere de

mani"estare a lor "aţă de alţii de aceeaşi vârstă. %ărinţii se îngrijorează când observă că ful sau fica

lor nu vorbeşte la "el de clar sau nu este capabil*ă+ să alcătuiască propoziţii la "el de complexe

precum colegii de joacă.

6n număr mic de copii ajung ca la vârsta de B-C ani să aibă difcultăţi mari de comunicare, nefind

în stare să "olosească toate sunetele, ast"el că vorbirea lor nu este inteligibilă pentru cei din jur. 5i

pot avea probleme cu ordinea cuvintelor, au tendinţa de a uita numele unor obiecte comune sau

încurcă unele silabe asemănătoare.

3ntre @ şi ani este normal pentru un copil să repete cuvinte sau "raze şi să ezite, spunând ;ăăă< în

timp ce se gândeşte ce va zice în continuare. proximativ dintre copii au blocaje în comunicare,

în perioada în care învaţă să vorbească. 8ajoritatea dintre ei le depăşesc singuri când cresc mai

mari, unii continuă însă să su"ere de această problemă.

(um îţi poţi ajuta copilul să se exprimeD

• 3ncurajează-l să te privească şi să asculte cu atenţie în timp ce vorbeşti

• =u-l lăsa să vorbească dacă nu se înţelege ce spune, încearcă să-i pui întrebări pentru a-l

"ace să "ormuleze sub o "ormă simplifcată ceea ce vrea să transmită

• =u insista să repete ce a spus sau să zică un cuvânt ;corect<

• 2ii un bun ascultător, încearcă să înţelegi ce vrea să-ţi spună, nu doar cât de clar o spune

(um îţi poţi ajuta copilul să înţeleagăD

• sigură-te că te priveşte şi te ascultă când vorbeşti


35/87

• ccentuează cuvintele importante din propoziţii, dar păstrează intonaţia normală

• 2oloseşte propoziţii scurte cu o structură simplă, nu-l copleşi, adaptează-te la nivelul său

• 6tilizează elemente vizuale *gesturi, imagini+ pentru a te ajuta să-ţi transmiţi mesajul când

comunici cu el

(um îţi poţi ajuta copilul să-şi dezvolte limbajulD

• 8odelează-ţi exprimarea în "uncţie de ce spune acesta, extinde-i "razele4 ex când copilul

zice ;8aşina roşieE< tu poţi răspunde ;!a, aceea este o maşină mare roşieE<

• 5vită să-i corectezi gramatica în această "ază, în sc$imb "oloseşte tu "orma corectă a ceea

ce a zis el

• %oeziile cu rimă şi cântecele sunt utile pentru practicarea repetată a "ormării unor propoziţii

structurate

• 'orbeşte despre ceea ce "aci în timp ce o "aci, pentru a da şansa copilului să înveţe cuvinte

noi şi să exerseze structura propoziţiilor *nu doar numele obiectelor, ci şi acţiuni sau cuvinte

descriptive+

(um îţi poţi ajuta copilul să-şi depăşească obstacolele din vorbireD

• cordă-i copilului atenţie totală măcar de trei ori pe săptămână4 în aceasta ;perioadă

specială< nu va trebui să depună e"orturi pentru a atrage atenţia altora4 când copilul îţi vorbeşte,

lasă-l să termine "ără a-l întrerupe

• 'orbeşte mai rar când te adresezi copilului4 ast"el, se va concentra mai bine la ceea ce spui

şi nu se va simţi presat să-ţi răspundă repede4 poate ajuta să "aci o mică pauză înainte de a-i

răspunde la întrebări4 această conversaţie mai lentă îl poate ajuta să-şi "ormuleze mai bine ideile

•

rată-i copilului că eşti interesat de ceea ce îţi zice şi încearcă să păstrezi contactul vizual întimpul convorbirii

!acă copilul tău continuă să aibă probleme şi nu dă semne de îmbunătăţire a "elului în care se

exprimă, trebuie să apelezi la un specialist. 6n logoped îl poate ajuta să-şi depăşească difcultăţile

de comunicare, iar evoluţia este mult mai uşoară în copilărie decât la vârsta adultă.

Etapele dezvoltarii limbajului

'orbirea nu apare spontan. 5a trece prin mai multe etape de exersare a organelor "onoarticulatorii.

!eprinderile care stau la baza "ormării vorbirii corecte se însuşesc treptat, începând cu prima zi de

viaţă.

%rimele ţipete reprezintă prima exersare a organelor "onoarticulatorii. 5le se produc pe inspir şi pe

expir în prima lună de viaţă. !in a doua lună se poate realiza o coordonare a respiraţiei cu "onaţia

numai pe expir. !in ansamblul ţipetelor, scâncetelor se conturează primele sunete.

http://www.exercitiilogopedie.ro/etapele-dezvoltarii-limbajului/http://www.exercitiilogopedie.ro/etapele-dezvoltarii-limbajului/


36/87


37/87

privinţa dezvoltării celor două laturi de bază ale limbajului expresiv şi impresiv.3ntre doi şi trei ani

apar ultimele grupe de consoane si9antele,,s-zGG, şuierătoarele,,ş-jGG, a"ricatele,,I-JGG şi vibranta,,rGG.

%aralel cu noile ac$iziţii verbale, copiii îşi consolidează pronunţia primelor sunete,,pGG, ,,bGG, ,,mGG,

,,nGG, ,,tGG, ,,dGG, ,,$GG, şi ,,lGG reuşind să le articuleze cu mai mare abilitate.3n perioada antepreşcolară,

limbajul prezintă anumite imper"ecţiuni de natură fziologică, anumite particularităţi psi$ofziologice

de vârstă, cum sunt omisiuni, contaminări, inversiuni şi substituiri de sunete. &unt considerate ca

find normale la această vârstă.

3n concluzie, între trei şi şase ani copilul preşcolar ar trebui să aibe toate sunetele însuşite.

terapie logopedică Acest blog este destinat parinţilor ai căror copii au dificultăţiin insuşirea pronunţiei,citirii si scrierii.Sper,de asemenea, să fie util logopezilor aflati la început de carieră,cât si tuturorcelor care doresc să se informeze.

MAR 26

Corectarea pronunţiei sunetului S

DE LOGOPEDVIORICA

Pentru pronunţia sunetului S copilul este pus să zâmbească cu buzele cât mai întinse (caun elastic!

Distanţa dintre buze este ca de ! "Liba ia poziţia##lopată##$i se su%lă u$or aer peste buze#

eiţ&nd un sssss prelung"Liba trebuie să %ie bine spri'inită de dinţii din %aţă (n a$a %el (nc&t să

nu perită nici un spaţiu (ntre ea $i a)ilar"

I se cere copilului să *eri%ice dacă site aer rece pe dosul palei"

E)erciţiile iniţiale se e)ecută (n $oaptă"+oarte bune sunt onoatopeele,

-sssssss -s&s&itul sarpelui

-s&-s&c -a %ace (n ciudă

-ploeosc -ce*a care cade (n apă

https://logopedviorica.wordpress.com/https://logopedviorica.wordpress.com/2014/03/26/corectarea-pronuntiei-sunetului-s/https://logopedviorica.wordpress.com/2014/03/26/corectarea-pronuntiei-sunetului-s/https://logopedviorica.wordpress.com/2014/03/26/corectarea-pronuntiei-sunetului-s/https://logopedviorica.wordpress.com/2014/03/26/corectarea-pronuntiei-sunetului-s/https://logopedviorica.wordpress.com/2014/03/26/corectarea-pronuntiei-sunetului-s/https://logopedviorica.wordpress.com/https://logopedviorica.wordpress.com/https://logopedviorica.wordpress.com/2014/03/26/corectarea-pronuntiei-sunetului-s/https://logopedviorica.wordpress.com/2014/03/26/corectarea-pronuntiei-sunetului-s/


38/87

-piss -pisss-a c.ea pisica

-uups -surprindere# gre$eală

La %el ca $i (n cazul celorlalte sunete supuse corectării sunetul S se introduce (n silabe directe #

indirecte# logatoi# grupuri consonantice# cu*inte ono# bi $i ultisilabice"


39/87

S-articulare aniată

sursa,//.ttp, //corectarealiba'ului"ro/%isiere/resurse/articulare/gi%/S"gi%

"odele de e#erciţii pentru e#ersarea sunetului S

sssa# ssse# sssi# ssso# sssu# sssă


40/87

asss# esss# isss# osss# usss# ăsss

asssa#esse# isssi# ossso# usssu# ăsssa

sssasss#sssesss# sssisss# sssosss# sssusss

sssasssa# sssessse# sssisssi#sssossso# sssusssu

soi său soc sac sub sun sul

sar ser soţ sur suc sui sus

semn stă stuf stop stea scop scor scap slab sloi surd

sală sapă sare sate sere sete sită soră sobă supă sună

salam salut secat sărat sirop singur senin seară semne sobar

semnal sertar surdă supărată salată serată suferă surâde sârmă serenadă

seminţe surzenie silabă sufocată supusă suge

masă casă vase lasă nisip coase oase plasă deasă fisă desen

pastă muscă pistol prosop viscol mustos gustos găsit pescar

pasăre fasole nasture fustă cusută mireasă miroase făinoase creste

vis nas dos vas ras dus las pas fâs ras tos gras gros bis

voios miros ploios curajos rămas glas pios vârtos haios miros

pufos jos găunos mieros frumos puls compas urs tuns vărs

Pun sare (n supă"

Sil*ia desenează"

Sabina este sonoroasă"

Sorina scrie"


41/87

Costin sare"

Sil*ia sose$te"

Siion se spală"

Pisica se ascunde"

O uscă stă pe biscuit"

Sorin este la basc.et"

Salata este din castra*eţi cu usturoi"

Vasile pescuie$te"

Sorin iese a%ară"

E*aluează,

0 Votes

12CA3EGORI4ED

! CO5E23ARII 6

MAR 24

Corectarea pronunţiei de%ectuoase a sunetului R

DE LOGOPEDVIORICA

https://logopedviorica.wordpress.com/category/uncategorized/https://logopedviorica.wordpress.com/2014/03/26/corectarea-pronuntiei-sunetului-s/#commentshttps://logopedviorica.wordpress.com/2014/03/24/corectarea-pronuntiei-defectuoase-a-sunetului-r/https://logopedviorica.wordpress.com/2014/03/24/corectarea-pronuntiei-defectuoase-a-sunetului-r/https://logopedviorica.wordpress.com/2014/03/24/corectarea-pronuntiei-defectuoase-a-sunetului-r/https://logopedviorica.wordpress.com/2014/03/24/corectarea-pronuntiei-defectuoase-a-sunetului-r/https://logopedviorica.wordpress.com/2014/03/24/corectarea-pronuntiei-defectuoase-a-sunetului-r/https://logopedviorica.wordpress.com/category/uncategorized/https://logopedviorica.wordpress.com/2014/03/26/corectarea-pronuntiei-sunetului-s/#commentshttps://logopedviorica.wordpress.com/2014/03/24/corectarea-pronuntiei-defectuoase-a-sunetului-r/https://logopedviorica.wordpress.com/2014/03/24/corectarea-pronuntiei-defectuoase-a-sunetului-r/


42/87

P&na la *&rsta de 7-8 ani# pronunţia 9de%ectuoasă: sau (nlocuirea sunetului $ este 9norală:#%iziologică si nu necesită e)erciţii logopedice"

Iportant este ca cei din 'urul copilului să pronunţe corect cu*intele $i de aseenea# copilul să

nu su%ere de o de%icienţă auditi*ă"

La articularea corectă a sunetului ;R: participă intens doar *&r%ul libii"


43/87

sursa,BBB"psi.ologos"ro

E*aluează,


44/87

Votes

12CA3EGORI4ED

LAS 12 CO5E23ARI1 6

JUL 25Cu poate %i a'utat copilul acasa

DE LOGOPEDVIORICA

C15 POA3E +I A13A3 COPIL1L ACASA

Petreceţi ult tip counic&nd cu copilul d*s"- *orbiţi# c&ntaţi $i (ncura'aţi iitarea sunetelor $i

a gesturilor"

Citiţi-i copilului d*s" > (ncep&nd ai de*ree de F ani" 2u trebuie să terinaţi o carte (ntreagă#dar căutaţi o carte potri*ită cu *&rsta sau o carte cu poze $i (ncura'aţi copilul să pri*ească# (n

tip ce denuiţi pozele" Hncercaţi la (nceput cărţi cu aniale sau cărţi cu iagini decupate# pe

care copilul poate să le atingă cu &inile" După ce copilul ai cre$te# lăsaţi-l să recunoască

iaginile singur" Apoi# continuati cu po*estiri scurte# cărora copilul ar putea să le anticipeze

%inalul" Copilul *a (ncepe să reţină po*estirile care (i plac ai ult"

+olosiţi-*ă de orice situaţie > pentru a (ntări $i dez*olta liba'ul copilului" Vorbiţi continuu cu el#

e)plic&ndu-i ce cupărături %aceţi# nuiţi produsele ?e)" lapte# za.ăr# ouă etc"@# e)plicaţi-i la ce le

%olosiţi# cu le *eţi prepara" Atrăgeţi-i continuu atenţia asupra sunetelor din 'ur ?%o$net de%runze#

cla)oane@" Puneţi-i (ntrebări $i cereţi-i să *ă răspundă" Păstraţi lucrurile la un ni*el siplu# dar nuutilizaţi niciodată *orbirea de%orată 9ca a unui copil ic:"

Vorbiţi-i copilului" Copilul (n*aţă cu*intele $i utilizarea lor ascult&ndu-i pe cei din 'ur" El ($i

odelează liba'ul după ceea ce aude la d*s" De aceea# ceea ce souneţi $i odul cu spuneţi

este iportant" Dialogul este noral (n orice oent al zilei# la icul de'un#la baie $i (n tip ce

se (bracă" Prin repetare# copilul se %ailiarizează cu liba'ul %oarte repede"

Hncura'aţi-*ă copilul să pună (ntrebări# să %acă alegeri $i răspundeţi-i la (ntrebări la ni*elul

liba'ului său" Obi$nuiţi copilul să %olosească cu*intele (n loc să pl&ngă si să ţipe# atunci c&nd

trebuie să-$i satis%acă ne*oile de bază ?sete# %oae# %rig etc"@" să-$i satis%acă ne*oile de bază ?sete# %oae# %rig etc"@"

https://logopedviorica.wordpress.com/category/uncategorized/https://logopedviorica.wordpress.com/2014/03/24/corectarea-pronuntiei-defectuoase-a-sunetului-r/#respondhttps://logopedviorica.wordpress.com/2013/07/25/cum-poate-fi-ajutat-copilul-acasa/https://logopedviorica.wordpress.com/2013/07/25/cum-poate-fi-ajutat-copilul-acasa/https://logopedviorica.wordpress.com/2013/07/25/cum-poate-fi-ajutat-copilul-acasa/https://logopedviorica.wordpress.com/2013/07/25/cum-poate-fi-ajutat-copilul-acasa/https://logopedviorica.wordpress.com/2013/07/25/cum-poate-fi-ajutat-copilul-acasa/https://logopedviorica.wordpress.com/category/uncategorized/https://logopedviorica.wordpress.com/2014/03/24/corectarea-pronuntiei-defectuoase-a-sunetului-r/#respondhttps://logopedviorica.wordpress.com/2013/07/25/cum-poate-fi-ajutat-copilul-acasa/https://logopedviorica.wordpress.com/2013/07/25/cum-poate-fi-ajutat-copilul-acasa/


45/87

Ascultaţi-*ă copilul" Hncura'aţi-l să *ă po*estească $i po*estiţi-i la r&ndul d*s"

Hncura'aţi-i 'ocul" O%eriţi-i obiecte $i 'ucării potri*ite cu *&rsta" ucaţi-*ă c.iar d*s" cu aceste

'ucării pentru a-i atrage atenţia cu trebuie %olosite" Stabiliţi-*ă un inter*al de tip %oarte clar# (n

%iecare zi# pentru a *ă 'uca cu copilul d*s" O%eriţi- i $ansa de a se 'uca $i cu alţi copii"

C&ntaţi-i sau puneţi-i să asculte uzică" A'utaţi-*ă copilul să (n*eţe c&ntece noi" Hn tip ce

c&ntă# copilul (n*aţă cu*inte noi $i propoziţii# eorează# ascultă# iită# reţine e)presii $i

sentiente e)priate prin cu*inte"

5ergeţi (n e)cursii sau ie$iri (n aer liber" Liba'ul se bazează pe idei $i e)perienţe" Vorbiţi

despre noile e)perienţe a*ute (preună"

Citiţi-i copilului" Căutaţi cărţi poti*ite cu *&rsta lui" Cititul (i o%eră sansa de a (n*ăţa cu*inte $i idei

noi"

-! ani

Acti*ităţi care (ncura'ează dez*oltarea liba'ului

> (ncura'aţi priele e%orturi atunci c&nd spune cu*inte noiJ

> *orbiţi cu copilul despre tot ceea ce %aceţi (n tip ce sunteţi (preunăJ

> *orbiţi-i (n cu*inte siple# dar $i rarJ

> *orbiţi-i despre situaţiile noi# (nainte# (n tipul $i la (ntoarcerea acasăJ

> pri*iţi-*ă copilul (n tip ce *ă *orbe$teJ

> descrieţi (n cu*inte ceea ce %ace copilul# ceea ce site# ceea ce *edeJ > lăsaţi copilul să asculte (nregistrări audio pentru copiiJ

> preiaţi e%ortul copilului de a counica"

!-7 ani


> repetaţi ereu cu*intele noiJ

> a'utaţi-*ă copilul să asculte $i să ureze instrucţiuni pentru a se 'uca, 9aruncă ingea:# 9atinge

nasul tatălui:J

> luaţi-*ă copilul (n e)cursii $i *orbiţi-i despre acestea (nainte de plecare# (n tipul $i dupăe)cursieJ

> lăsaţi-*ă copilul să *ă răspundă la (ntrebările sipleJ

> citiţi-i ce*a (n %iecare zi# poate (nainte de culcareJ

citiţi-i ce*a (n %iecare zi# poate (nainte de culcareJ

> descrieţi ceea ce %aceţi sau a*eţi de g&nd să %aceţiJ

> rugaţi copilul să transită esa'ele d*s" celor din 'ur ?9spune-i tatei că (l rog să cupere

p&ine:@J

> purtaţi con*ersaţii cu copilul $i ceilalţi ebri ai %ailieiJ

> puneţi-i (ntrebări care să-i dea de g&ndit $i care să-l pro*oace să *orbeascăJ

> arătaţi-i copilul că aţi (nţeles ce spune# răspunzandu-i# z&bindu-iJ > e)tindeţi ceea ce spune copilul# dacă el cere 9ai ult suc:# repetaţi 9Andrei ai dore$te suc:"


46/87

7-8 ani


> *orbiţi despre aseănările $i deosebirile dintre obiecteJ

> a'utaţi-*ă copilul să spună po*e$ti după iaginiJ

> lăsaţi-*ă copilul să se 'oace cu alţi copiiJ > citiţi-i po*e$ti lungiJ

> %iţi atent $i recepti* la copil atunci c&nd acesta *ă *orbe$teJ

> *orbiţi-i despre locurile unde aţi %ost sau urează să ergeţi"

8-K ani


> a'utaţi-*ă copilul să sorteze lucrurile ?e)" aliente# aniale etc"@J

> (n*ăţaţi copilul să utilizeze tele%onulJ

> lăsaţi copilul să *ă a'ute la plani%icarea acti*ităţilor, de e)" 9Ce pregăti pentru ziua deCraăciun:J

> continuaţi să-i *orbiţi despre ceea ce (l intereseazăJ

> citiţi-i po*e$ti lungiJ

> lăsaţi-l $i pe el să *ă spună po*e$tiJ

> arătaţi-i că *ă %ace plăcere c&nd *ine să *orbească cu d*s"J

K-F ani


> preiaţi copilul atunci c&nd *orbe$te despre sentientele

sale# g&ndurile# speranţele $i teerile saleJ

> coentaţi despre ceea ce credeţi despre sentientele $i g&ndurile sale"

> c&ntaţi# recitaţi poezii (preunăJ

> *orbiţi-i ca $i unui adultJ

> pri*iţi (preună %otogra%iile de %ailie $i po*estiţi po*e$ti de %ailieJ

> ascultaţi c&nd *ă *orbe$teJ

Rate t.is,

Rate 3.is

12CA3EGORI4ED

CO5E23ARI1 6

E*aluează,


47/87

Votes

12CA3EGORI4ED CO5E23ARI1 6

JUL 5

Educarea i$cărilor articulatorii

DE LOGOPEDVIORICA

" 5obilitatea aparatului %ono-articulator ,

A" E)erciţii de obilitate a a)ilarelor

-e)erciţii de (nc.idere $i desc.idere a guriiJ

-e)erciţii de coborare $i ridicare a a)ilarelorJ

-e)erciţii de alternare a a)ilarelor (nainte-(napoiJ

-u$cătura "

https://logopedviorica.wordpress.com/category/uncategorized/https://logopedviorica.wordpress.com/2013/07/25/cum-poate-fi-ajutat-copilul-acasa/#commentshttps://logopedviorica.wordpress.com/2012/07/05/educarea-miscarilor-articulatorii/https://logopedviorica.wordpress.com/2012/07/05/educarea-miscarilor-articulatorii/https://logopedviorica.wordpress.com/2012/07/05/educarea-miscarilor-articulatorii/https://logopedviorica.wordpress.com/2012/07/05/educarea-miscarilor-articulatorii/https://logopedviorica.wordpress.com/category/uncategorized/https://logopedviorica.wordpress.com/2013/07/25/cum-poate-fi-ajutat-copilul-acasa/#commentshttps://logopedviorica.wordpress.com/2012/07/05/educarea-miscarilor-articulatorii/https://logopedviorica.wordpress.com/2012/07/05/educarea-miscarilor-articulatorii/


48/87


49/87

-se u%lă balonul J

-se su%lă (n apă cu paiul "

E)ercitii pentru inspiratie

-iroase %lorile J

-c&inele la *&nătoareJ

-iroase par%u# spirt# oţet etc"


50/87

! Votes12CA3EGORI4ED

CO5E23ARI1 6

JUN 27

COPIII H2VAQ CEEA CE 3RIESC

DE LOGOPEDVIORICA

Dacă trăiesc (n critică $i cicăleală # copiii (n*aţă să

condane"

Dacă trăiesc (n ostilitate # copiii (n*aţă să %ie agresi*i"

Dacă trăiesc (n teaă # copiii (n*aţă să %ie an)io$i"

Dacă trăiesc (ncon'uraţi de ilă# copiii (n*aţă autocopătiirea "

Dacă trăiesc (ncon'uraţi de ridicol# copiii (n*aţă să %ie tiizi"

Dacă trăiesc (n gelozie# copiii (n*aţă să sită in*idia"

Dacă trăiesc (n ru$ine# copiii (n*aţă să se sită *ino*aţi "

Dacă trăiesc (n (ncura'are # copiii (n*aţă să %ie (ncrezători"

Dacă trăiesc (n toleranţă # copiii (n*aţă răbdarea"

https://logopedviorica.wordpress.com/category/uncategorized/https://logopedviorica.wordpress.com/2012/07/05/educarea-miscarilor-articulatorii/#commentshttps://logopedviorica.wordpress.com/2012/06/27/copiii-invata-ceea-ce-traiesc/https://logopedviorica.wordpress.com/2012/06/27/copiii-invata-ceea-ce-traiesc/https://logopedviorica.wordpress.com/2012/06/27/copiii-invata-ceea-ce-traiesc/https://logopedviorica.wordpress.com/2012/06/27/copiii-invata-ceea-ce-traiesc/https://logopedviorica.wordpress.com/category/uncategorized/https://logopedviorica.wordpress.com/2012/07/05/educarea-miscarilor-articulatorii/#commentshttps://logopedviorica.wordpress.com/2012/06/27/copiii-invata-ceea-ce-traiesc/https://logopedviorica.wordpress.com/2012/06/27/copiii-invata-ceea-ce-traiesc/


51/87

Dacă trăiesc (n laudă # copiii (n*aţă preţuirea"

Dacă trăiesc (n acceptare # copiii (n*aţă să se iubească"

Dacă trăiesc (n aprobare# copiii (n*aţă să se placă pe sine"

Dacă trăiesc (ncura'aţi de recunoa$tere# copiii (n*aţă generozitatea"

Daca trăiesc (n onestitate# copiii in*aţă respectul pentru ade*ăr"

Dacă trăiesc (n corectitudine# copiii (n*aţă să %ie drepţi"

Dacă trăiesc (n bună*oinţă $i consideraţie# copiii (n*aţă respectul"

Dacă trăiesc (n siguranţă# copiii (n*aţă să aibă (ncredere (n ei $i (n ceilalţi"

Dacă trăiesc (n prietenie# copiii (n*aţă că e plăcut să trăie$ti pe lue"

DORO3T LAU 2OL3E

E*aluează,

!7 Votes

12CA3EGORI4ED

CO5E23ARI1 6

APR 29

Studiu de caz-Rinolalie?cauzată de palato-sc.izis@

DE LOGOPEDVIORICA

https://logopedviorica.wordpress.com/category/uncategorized/https://logopedviorica.wordpress.com/2012/06/27/copiii-invata-ceea-ce-traiesc/#commentshttps://logopedviorica.wordpress.com/2012/04/29/studiu-de-caz-rinolaliecauzata-de-palato-schizis/https://logopedviorica.wordpress.com/2012/04/29/studiu-de-caz-rinolaliecauzata-de-palato-schizis/https://logopedviorica.wordpress.com/2012/04/29/studiu-de-caz-rinolaliecauzata-de-palato-schizis/https://logopedviorica.wordpress.com/2012/04/29/studiu-de-caz-rinolaliecauzata-de-palato-schizis/https://logopedviorica.wordpress.com/category/uncategorized/https://logopedviorica.wordpress.com/2012/06/27/copiii-invata-ceea-ce-traiesc/#commentshttps://logopedviorica.wordpress.com/2012/04/29/studiu-de-caz-rinolaliecauzata-de-palato-schizis/https://logopedviorica.wordpress.com/2012/04/29/studiu-de-caz-rinolaliecauzata-de-palato-schizis/


52/87

,-,"-E.,

2ue $i prenue

V&rsta,F ani

Se),asculin

2aţionalitatea ,ro&nă

Hn e*idenţă la Centrul Logopedic One$ti

Clasa ,grupa are pregătitoare

2uele $i prenuele părinţilor,

-tata-

-aa-

Ocupaţia părinţilor

-tata

-aa

V&rsta părinţilor

-tata

-aa


53/87

Relaţii %ailiale ,aronioase

Atitudinea %ailiei %aţă de copil,indulgentă

Starea de sănătate a %ailiei copilului ,bună

C! E/01234, PS450674.4C, , 1080P,32124

Sarcina a e*oluat noral" 2asterea a %ost la teren si %ara coplicatii"Copilul s- a nascut

cu o al%oratie a boltii si a *alului palatin"Pana la *arsta de F ani a a*ut ulte inter*enţii

c.irurgicale pentru reedierea $i suturarea al%oratiei" E*olutia liba'ului si a *orbirii a %ost

arcata de tulburarea organica a copilului" Ganguritul a aparut cu intarziere si s-a ani%estat prin

sunete %ara rezonanta orala"

Eisiile consonantice erau ine)istente #putand pronunta nuai *ocale"Priele greutati au

aparut odata cu eisia consoanelor labiale# linguo-palatale si linguo-*elare"Priele cu*inte au

%ost pronuntate de%ectuos datorita iposibilitatii articularii a'oritatii sunetelor" Vocabularul pasi*

a crescut ai rapid decat cel %olosit# i'loacele de counicare *erbala %iind inlocuite cu gesturi#

iica si eisii *erbale greu de codi%icat" Din punct de *edere soatic si psi.ic# copilul este

dez*oltat noral"Din punct de *edere al dez*oltarii liba'ului# prezinta o intarziere in dez*oltarea

liba'ului oral sub aspectul ac.izitiei si %olosirii *ocabularului si sub aspectul e)ecutarii %ono-

articulatorii"Intelegerea este bine conser*ata "Se obser*a o discrepanţă intre posibilitatile

intelectuale si insu%icienţa *erbalizarii"Este un copil tiid# retras# cu cople)e de in%erioritate %atade colegii de clasa"

D! E9,"E- 1080PED4C

Dez*oltarea liba'ului si a *orbirii sunt %oarte liitate datorita odi%icarilor aparatului %ono-

articulator" 5al%oratiile boltii si *alului palatin il ipiedica pe copil in e)ecutia corecta a

sunetelor"Copilul nu poate pronunta consoanele, l# r# t# ţ# n# d# s# )"# in sc.ib poate pronunta

nazalizat toate *ocalele" Sunetele , ce# ci# ge# gi sunt a%ectate %iind inlocuite cu un

su%lu nazal"Auzul%oneatic nu este a%ectat"Atentia auditi*a este %oarte buna" Vorbirea e)presi*a

este liitata si de%orata" Vocabularul acti* este redus# capacitatea de e*ocare a cu*intelor este

redusa# %iind pre%erate iica si gesturile"

E! D4,8-0S34C 1080PED4C

Dislalie polior%a datorata despicaturii *elo-palatine"

7! P$08-0S34C 1080PED4C

E*olutie lenta pe toate palierele liba'ului"


54/87

8! 3E$,P4, 1080PED4C,

Acti*itatea logopedica a debutatcu ginastica aparatului %ono-articulator# urarindu-se

dez*oltarea si educarea iscarilor necesare articularii corecte a sunetelor si pronuntarii

cu*intelor" Aceste e)ercitii de ginastica au a*ut rolul de a ibunatati %unctia otorie a

sisteelor cerebrale raase "S-au realizat e)ercitii de ginastica pentru buze# liba si *alul

palatin # adinistrandu-se probe sub %ora de 'oc" De aseenea s-au e%ectuat e)ercitii pentru

educarea respiratiei#pentru %orarea inspirului si e)pirului pro%und# dia%ragatic# intens# pentru

%orarea su%lului bucal si educarea e)pirului bucal in %unctie de sunet"

In continuare s-a trecut la corectarea pronuntiei pornind de la articularea corecta a

sunetelor si de la particularitatile articulatorii" In acti*itatea de corectare s-au utilizat iagini

*izuale si otorii# adinistrate sub %ora de 'oc" La inceputul %iecarei ore# s-a e)ersat cate*ainute la pronuntarea izolata a sunetelor"

3reptat s-au introdus di%erite cobinatii consonantice# gradul de di%icultate arindu-se

treptat arindu-se in %unctie de ritul de insusire corecta a acestora de catre copil" Pe tot

parcursul sedintelor# copilul a %ost incura'at peranent

E*aluează,

Votes

12CA3EGORI4ED

LAS 12 CO5E23ARI1 6

APR 28

Rela)area in acti*itatea de terapie logopedica

https://logopedviorica.wordpress.com/category/uncategorized/https://logopedviorica.wordpress.com/2012/04/29/studiu-de-caz-rinolaliecauzata-de-palato-schizis/#respondhttps://logopedviorica.wordpress.com/2012/04/28/relaxarea-in-activitatea-de-terapie-logopedica/https://logopedviorica.wordpress.com/2012/04/28/relaxarea-in-activitatea-de-terapie-logopedica/https://logopedviorica.wordpress.com/2012/04/28/relaxarea-in-activitatea-de-terapie-logopedica/https://logopedviorica.wordpress.com/2012/04/28/relaxarea-in-activitatea-de-terapie-logopedica/https://logopedviorica.wordpress.com/category/uncategorized/https://logopedviorica.wordpress.com/2012/04/29/studiu-de-caz-rinolaliecauzata-de-palato-schizis/#respondhttps://logopedviorica.wordpress.com/2012/04/28/relaxarea-in-activitatea-de-terapie-logopedica/https://logopedviorica.wordpress.com/2012/04/28/relaxarea-in-activitatea-de-terapie-logopedica/


55/87

DE LOGOPEDVIORICA

! Ce este rela#area?

Rela)area presupune atingerea unui anuit ni*el de cal# opti pentru o anuită situaţie"

Rela)area este un %enoen natural $i necesar pentru sănătatea oricărei %iinţe"

:! Principiile %iziologice care stau la baza rela#ării

Organisul uan are un sisteul ner*os *egetati* di*izat (n două coponente, sisteul

ner*os sipatic ?S2S@ $i sisteul ner*os parasipatic ?S2P@

Din punc de *edere %iziologic# rela)area produce intrarea (n stare de repaus a sisteului ner*os

sipatic $i acti*area sisteului ner*os parasipatic"

La cabinetele logopedice rela)area este %olosita in priul rand pentru detensionarea copilului

care pă$e$te pria data peusacabinetului#pentru acoodarea cu noul ediu dar $i in cadrul

oricărei $edinte de terapie care-$i do*ede$te e%icacitatea nuai daca reu$i inducerea unei stări

de lini$te $i (ncredere (n terapeut" Ast%el #ca etode pentru punerea (n practica a principiului

rela)ării %olosi di*erse 'ocuri #psi.oterapia indi*iduală $i (n grup"

+orarea unei articulări clare $i precise reprezintă o cerinţă de bază (n dez*oltarea $i

per%ecţionarea *orbirii" Articularea sunetelor se bazează (n priul r&nd pe e%ectuarea corectă a

respiraţiei c&t $i pe precizia i$cărilor de pronunţare sub controlul peranent al propriului auz "

Hnsu$irea unor te.nici respiratorii corecte #at&t pentru rela)area generală c&t $i pentru ceaspecială necesară (ndeplinirii obiecti*elor terapiei liba'ului este %oarte iportantă"

Educarea respiratiei

Respiraţia# ca act re%le)# presupune sc.iburi gazoase necesare *ieţii $i are doua %aze

distincte , inspiraţia $i e)piraţia"

In tipul e)piraţiei su%lul atinge corzile *ocale a%late (n poziţie %onică $i prin subordonarea

acesteia se produce sunetul"


56/87

Pătrunderea $i e)pulzarea aerului din plă&ni se %ace prin odi%icările diensiunilor cutiei

toracice,

> Hn cursul inspiraţiei# cantitatea toracică este ărită pe plan *ertical# anteroposterior $i

trans*ersalJ această dilatare este deterinată de cobor&rea u$c.iului dia%ragei"

> Hn cursul e)piraţiei# procesul este in*ers# u$c.ii abdoenului se contractă odată

cu ridicarea dia%ragei"

Hn od obi$nuit se disting doua tipuri de respiraţie,

> Respiraţia de tip costo-abdoinal# (n care at&t inspiraţia c&t $i e)piraţia se e%ectuează prin

i$cări ai accentuate ale u$c.ilor costali in%eriori $i abdoinali" Este tipul de respiraţie

caracteristic bărbaţilorJ

> Respiraţia toracică se (nt&lne$te ai ales la %eei $i este deterinată de e)pansiunea sau de

contracţia ca*ităţii toracice superioare"

La copii respiraţia prezintă o serie de particularităţi (n raport cu *&rsta" Respiraţia

dia%ragatică a copiilor se trans%oră la *&rsta pre$colară (n respiraţie toraco-abdoinală $i (n

od treptat# spre pubertate# se di%erenţiază (n respiraţie de tip toracic la %ete# ră&n&nd costo-

abdoinala la băieţi"

Este %iresc ca (n tipul copilăriei să apară neregularităţi (n procesul de coordonare arespiraţiei cu actul %onaţiei datorită unei continue dez*oltări a organisului"

Printre neregularităţile de e)priare pot %i enţionate,

a@ tipul de respiraţie superioară cu ridicarea uerilor (n tipul inspiraţiei ?cutia toracică ($i

ăre$te diaetrul prin ridicarea e)agerată a uerilor# ceea ce %orează contracţiile usculare

ale g&tului $i (piedică eisiunea *ocală@ "

b@ respiraţia %orţată cu i$cări bru$te $i e)agerate"

c@ i$cări respiratorii super%iciale $i %oarte %rec*ente# as%tel (nc&t se produce o in

logopedi bebe

Documents