lp 3 - reflexele
TRANSCRIPT
LP 3 -Reflexele- Sunt acţiuni motorii, vasomotorii sau secretorii produse prin medierea sistemului nervos, ca răspuns la stimuli din mediul extern sau intern (actul reflex). Substratul anatomic este constituit de arcul reflex: receptor->cale aferentă (centripetă)->centru->cale eferentă (centrifugă)->efector. Reflexele sunt necondiţionate (înnăscute, prezente la toţi membrii speciei) sau condiţionate, achiziţionate de fiecare individ sub influenţa mediului.
Funcţie de substratul morfo-funcţional, se disting:
I) Reflexe osteotendinoase (miotatice, profunde; abr. ROT): -
• bolnav liniştit iar segmentul examinat relaxat tehnica de examinare:
• zona percutată trebuie să aibă integritate anatomică a ţesuturilor • examinare simetrică şi sistematică • manevre de facilitare ce urmăresc distragerea atenţiei bolnavului şi înlăturarea unor
influenţe exercitate de la nivele superioare (strângerea pumnului, tuse) Exemple de ROT: A) Bicipital (C5-C6):
B)
percutarea tendonului distal al bicepsului determină flexia antebraţului, precum şi o uşoară supinaţie.
Tricipital (C6-C8):C)
percutarea tendonului distal al tricepsului determină extensia antebraţului. Deltoid (C5-C6):
D)
percuţia laterală a tendonului deltoidului (pe faţa laterală a braţului) determină abducţia braţului.
Patelar (rotulian, L2-L4):
E)
percutarea tendonului cvadricepsului determină extensia gambei pe coapsă
Achilean (L5-S2):
F)
percuţia tendonului achilean determină flexia plantară a piciorului prin contracţia tricepsului sural
Medioplantar (L5-S2):G)
percutarea regiunii medioplantare determină flexia plantară a piciorului. Mandibular (maseterin; este trigemino-trigeminal):
pacientul ţine gura uşor întredeschisă; percuţia metonului (eventual indirectă, prin aplicarea prealabilă a unui deget la acest nivel) determină o mişcare rapidă de ridicare a mandibulei.
II) Reflexe osteoperiostale (nu sunt miotatice): Sunt declanşate prin stimulare directă a proprioceptorilor periostali şi osoşi.
Exemple: A) Stiloradial (C5-C6):
B)
percuţia apofizei stiloide radiale provoacă contracţia muşchilor biceps, lung supinator, brahial anterior, cu flexia antebraţului pe braţ Cubitopronator (C6-D1):
C)
percuţia apofizei stiloide ulnare determină contracţia muşchilor rotund şi pătrat pronator, cu pronaţia antebraţului. Scapular (C7-D1):
D)
percuţia marginii spinale a omoplatului provoacă contracţia pectoralului mare, sub- şi supraspinosului, cu adducţia braţului, adesea însoţită de rotaţie internă.
E) Medio-pubian
F) Olecranian
G) Al adductorilor
H) De flexie a gambei
Cuboidian
Modificări ale ROT şi ale reflexelor osteoperiostale: a) în intensitate:
• diminuare/abolire: - leziuni ale arcului reflex->afecţiuni ale nervilor periferici,leziuni radiculare,
leziuni ale cordoanelor posterioare,leziuni ale centrilor reflecşi
- leziuni supraacute ale sistemului piramidal (faza flască), datorită inhibiţiei supraliminale pe care o suferă motoneuronii spinali sub influenţa stimulilor intenşi declanşaţi pe calea piramidală.
• exagerare: leziuni piramidale constituite; este permanentă; se datorează eliberării motoneuronilor spinali de sub influenţa inhibitorie a neuronilor corticali.
b) în caracter. • reflexe inversate->efectul aparţine muşchiului sau grupului muscular antagonist
-apare dacă calea efectorie a reflexului este lezată la nivel medular,aferenţa senzitivă este intactă iar stimulul senzitiv se orientează spre neuronii motori învecinaţi (neuronii din nucleul antagonist)
• reflexe controlaterale->efectul muscular determinat de muşchiul cu tendonul percutat + contracţia unui grup muscular al membrului de partea opusă
• reflexe pendulare->oscilaţii cu caracter de balansare care ↓ în amplitudine -apar în afectarea formaţiunilor superioare cu rol facilitator esp.leziuni cerebeloase
III) Reflexe cutanate şi mucoase: Se produc prin stimularea receptorilor din tegumente şi mucoase cu arc reflex polisinaptic
Exemple: A) Abdominale
a)
( semn Rosenbach)->excitarea tegumentelor abdominale duce la contracţia musculaturii subiacente şi la deplasarea ombilicului
Epigastric (D5-D7):
b)
stimularea marginii inferioare a sternului.->tracţiunea musculaturii superioare a abdomenului Cutanat abdominal superior (D6-D7):
c)
stimulare latero-medial, sub rebordul costal, paralalel cu el->contracţia părţii superioare a dreptului abdominal->ombilic în sus şi în afară Cutanat abdominal mijlociu (D8-D9):
d)
stimulare latero-medial, pe orizontala care trece prin ombilic->ombilic în afară Cutanat abdominal inferior (D10-D12):
B)
stimulare latero-medial, paralel cu arcada crurală ->ombilic în jos şi în afară
Cremasterian (L1-L2):
-
stimularea feţei interne a coapsei determină ascensionarea testiculului sau retracţia labiei mari vaginale şi uşoară contracţie a fibrelor inferioare ale muşchilor abdominali
• abolire->leziunile arcurilor reflexe segmentare şi leziuni piramidale modificarea reflexelor cutanate abdominale şi cremasterian:
• exagerare->nevroze anxioase,intoxicaţii cu stricnină,hipertiroidism C) Cutanat plantar (L5-S2):
- abolire->leziuni tronculare,radiculare,medulare
stimularea marginii externe a plantei, până la nivelul halucelui, determină flexia plantară a degetelor prin contracţia muşchilor plantari
-“indiferentism plantar”->valoros dacă este unilateral D) Anal intern şi extern (S5):
E)
stimularea zonei de mucoasă a orificiului anal determină contracţia sfincterului anal extern sau intern
Cornean (trigemino-facial):
-calea aferentă->ramura oftalmică trigemen
stimularea marginii laterale a corneei declanşează clipitul bilateral (contracţia orbicularului ocular) şi retracţia capului
-calea eferentă->orbicularul pleoapelor (inervat de nervul facial) -centru->punte
F) Conjunctival (trigemino-facial):G)
stimularea conjunctivei globului ocular declanşează clipitul. Velopalatin şi faringian:
H)
atingerea palatului determină o contracţie a muşchilor faringieni, însoţită uneori de mişcări de deglutiţie; se poate declanşa reflexul de vomă. Aferenţe: vag (pneumogastric), eferenţe: vag, glosofaringian.
Palmar,fesier,diafragmatic şi bulbo-cavernos
IV) Reflexele articulare: A) Mayer: apăsarea pe prima falangă (flectarea ei) a degetului IV determină adducţia şi opoziţia
policelui prin contracţia muşchilor omonimi
B) Leri:-diminuare sau abolire->leziuni segmentare ale arcului reflex sau leziuni piramidale
flexia energică a mâinii pe antebraţ determină flexia antebraţului pe braţ
V) Reflexele de postură: prin apropierea capetelor de inserţie ale unui muşchi, se obţine contracţia sa.
Sunt: A)
1. Locale:
al gambierului anterior:
2.
flexia dorsală fermă,pasivă,persistentă,a piciorului, cu eliberare bruscă este urmată în mod normal de revenire imediată. Revenirea prelungită caracterizează sdr. extrapiramidal cu hipertonie (afecţiuni paleostriate) al halucelui:
-parkinsonieni->poziţia se menţine şi se observă tendonul flexorului dorsal propriu al halucelui
flexia dorsală fermă,pasivă,persistentă a halucelui cu eliberare bruscă este urmată de revenire imediată după eliberare
3. al semitendinosului: 4.
flexia bruscă a gambei + revenire rapidă al bicepsului:
B) flexia rapidă a antebraţului + revenire rapidă
Generale:-împingere spre înapoi->contracţia trenului anterior esp.gambierul anterior
se remarcă în ortostatism, cu ochii închişi. Se imprimă mişcări înainte, înapoi, lateral.
-împingere spre înainte->contracţia trenului posterior cu accentuarea tensiunii tonice a tendonului lui Achile
VI) Reflexul idiomuscular: stimularea mecanică a muşchiului determină contracţie. Dispare precoce în bolile musculare (distrofii musculare progresive) şi este exagerat în miotonii.
VII) Reflexe patologice:
A) (Semnul) Babinski (1850):
-indică o leziune piramidală.
excitarea feţei externe a plantei, până la nivelul halucelui, produce extensia halucelui şi răsfirarea degetelor II-V (semnul evantaiului) +/- rotirea internă a piciorului cu contracţia tensorului fasciei late
-în leziunile periferice (paralizii ale sciaticului,popliteu extern) semnul Babinski nu se poate evidenţia
-leziunile periferice pot determina “Babinski periferic”->imposibilitatea flexiei plantare determină flexia dorsală a halucelui B) Echivalenţele Babinski:
1. semnul Oppenheim: apăsarea cu deplasare cranio-caudală a feţei anterioare a tibiei. apariţia semnului Babinski după excitarea altor zone cutanate.
2. semnul Gordon: apăsarea musculaturii gambiere. 3. semnul Schäeffer: ciupirea tendonului achilean. 4. semnul Chaddock: stimularea marginii laterale a piciorului, submaleolar. 5. semnul Poussepp: excitarea ½ externe a plantei produce răsfirarea în evantai a degetelor
II-V. 6. semnul Gonda->flexia pasivă fermă şi persistentă a degetului IV de la picior apăsând pe
prima falangă 7. semnul Chiliman->flexia pasivă fermă şi persistentă a degetului V de la picior
C) Reflexul de flexiune plantară a degetelor:
1. percuţiei bazei degetelor II-V cu ciocanul sau degetele examinatorului (semnul Rossolimo).
mişcare discretă, clonică, de flexie plantară a primei falange de la degetele II-V de la picior, în urma:
2. percuţiei regiunii cuboidiene (semnul Mendel-Bechterew) (reflex cuboidian inversat). 3. percuţiei călcâiului (semn Weingrow)
D) 1. semnul Hoffman: la ciupirea falangei distale deget III.
Reflexul de flexiune a policelui:
2. semnul Rosner: percuţia cu degetele a ultimelor falange a degetelor II-V. 3. semnul Troemmer->percuţia bazei degetelor II-V
E) Reflexul orbicular al buzelor Tolouse:
-arcul reflex este trigemino-facial
se percută interlinia labială în porţiunea mijlocie şi se obţine contracţia orbicularului buzelor cu strângerea buzelor şi proiecţia lor înainte
F) Reflexul palmo-mentonier (Marinescu-Radovici):
-aferenţă->C6-C7
stimularea zonei mijlocii a feţei anterioare a gâtului mâinii la baza policelui produce contracţia musculaturii mentoniere homo- sau bilaterale
-eferenţă->nervul facial G) Reflexe de automatism medular
1.
->leziuni medulare grave ce determină interesare piramidală bilaterală
Reflexul de triplă flexie:
2.
înţeparea plantei determină flexia dorsală a piciorului pe gambă, flexia gambei pe coapsă şi a coapsei pe bazin. Aceste mişcări nu pot fi făcute voluntar. Are valoare în stabilirea limitei inferioare a leziunilor medulare,aceasta fiind precizată de teritoriul radicular până la care stimularea cu acul declanşează reflexul.
Reflexe de extensie încrucişată:
3.
în timpul producerii reflexului de triplă flexie, se observă contralateral mişcările contrarii: extensia coapsei şi gambei, cu flexia plantară a piciorului şi flexia halucelui. Apare la provocarea reflexului de triplă flexie, în aceleaşi condiţii patologice.
Reflexul de masă
4.
:ciupirea tarsului sau înţeparea plantei determină reflex de triplă flexie homolateral,reflex de extensie încrucişată,micţiune,defecaţie,transpiraţie
Reflexul homolateral de extensie (ipsilateral)
5.
->extensia coapsei,extensia gambei şi coapsei,flexia plantară a degetelor şi a piciorului la excitarea regiunii fesiere,perineului sau a triunghiului Scarpa
Reflexul de mers Sherrington
6.
->stimularea tegumentului de pe faţa internă a coapsei în decubit dorsal duce la mişcări succesive de flexie şi extensie asemănătoare mersului
Clonusul rotulian:
7.
apariţia unor contracţii şi decontracţii succesive şi rapide ale cvadricepsului, cu deplasarea sus-jos a patelei, provocate de apăsarea energică a marginii superioare a patelei în sens distal (în jos), cu menţinerea poziţiei acesteia. Este o manifestare a exagerării reflexelor miotatice ca urmare a leziunilor piramidale. Prezenţa clonusului rotulian denotă o leziune deasupra L2.
Clonusul plantar:
H)
flexia (pasivă) dorsală energică a piciorului, care determină elongarea tendonului achilean, declanşează un reflex miotatic de contracţie şi relaxare a tricepsului sural, în secuse succesive.
Reflexe apărute în leziunile lobilor frontali (reflexe frontale; reflexe de eliberare):
1.
sunt prezente în mod fiziologic la nou născut şi sugar, dar dispar în urma dezvoltării ariei 6α şi a funcţiei sale inhibitorii. Reflexul de apucare al mâinii (grasping reflex):
2.
la stimularea proprioceptivă a degetelor mâinii (mişcarea lor) pacientului, acesta apucă ferm mâna sau ciocanul cu care s-a făcut stimularea, desprinzându-se cu dificultate. Reflexul de apucare forţată
3.
->stimularea tactilă a tegumentului între police şi indice determină apucarea fermă a stimulului Reflexul de apucare al piciorului
4.
->stimularea proprioceptivă a degetelor de la picior duce la flexie plantară
5. Reflexul tonic al piciorului sau al plantei Reflexul de urmărire al mâinii (groping reflex, reflex de magnetizare):
6.
tendinţa bolnavului de a întinde mâna sau întregul m.s. după un obiect care trece prin câmpul vizual. Reflexul de apucare orală:
7.
excitarea tactilă a buzelor sau a tegumentelor peribucale, determină deschiderea gurii în încercarea de a apuca obiectul excitator. Reflexul de urmărire al capului, gurii, buzelor şi limbii:
8.
orientarea capului, buzelor, limbii spre obiectele care apar în câmpul vizual.
Reflexul de urmărire al piciorului