lp 5 - coordonarea
TRANSCRIPT
Coordonarea mişcărilor: iniţiere, oprirea, viteza, amplitudinea, direcţia etc. Sunt implicate mecanisme centrale, periferice.
LP 5 –Coordonarea
Ataxia= tulburare de coordonare; se pune în discuţie după (!) excluderea: - unui deficit motor - tulburărilor de tonus - diskineziilor
Ataxii: A)
1. Ataxie statică: imposibilitatea menţinerii unei anumite atitudini (mai ales cu ochii închişi), datorită lipsei de informaţie proprioceptivă
Tabetică (senzitivă, proprioceptivă, de fibre lungi):
-se examinează cu proba Romberg sau pacientul în decubit dorsal ridică membrul inferior până la un anumit punct
2. Ataxie dinamică: evidenţiată cu ocazia diverselor mişcări -latentă->doar la anumite probe (probe Fournier) -specifică,manifestă->paşi inegali ca amplitudine,picioare azvârlite
B) Cerebeloasă:C)
vezi sdr. cerebelos Frontală:
- lateropulsiuni de partea leziunii şi retropulsiuni ce apar atât în staţiune cât şi în mers.
tulburare de coordonare prin mecanism central, asociată mai ales leziunilor frontale, manifestată printr-o tulburare a echilibrului trunchiului,fără dismetrie,fără tulburări de coordonaţie segmentară
- Sindromul cerebelos - Manifestări clinice: I) Ataxia cerebeloasă:
A) Dismetria:
1. Proba indice-nas
dimensionarea greşită a mişcărilor, cu depăşirea ţintei propuse (dismetrie cu hipermetrie) sau neajungând la ea (dismetrie cu hipometrie). Se poate evidenţia prin:
2. Proba indice-indice 3. Proba gâtului sticlei (Grigorescu) 4. Proba liniilor paralele 5. Proba punctului 6. Proba prehensiunii 7. Proba scrisului->scris diform,dezordonat,linii mari neregulate,inegale 8. Proba călcâi-genunchi 9. Proba călcâi-creasta tibiei
B) Adiadocokinezia (disdiadocokinezia):
1. Proba marionetelor
incapacitatea de a executa mişcări alternative succesive. Evidenţiată prin:
2. Proba flexiei şi extensiei degetelor mâinii 3. Proba baterii tobei cu degetele
4. Proba flexiei plantare şi dorsale a picioarelor C) Asinergia
1. Proba răsturnării pe spate->cerebelosul cade pe spate
: imposibilitatea coordonării diverselor grupe musculare în vederea realizării unor acţiuni motorii complexe, care astfel se descompun în mişcările componente elementare. Evidenţiată prin:
2. Proba flexiei gambei pe coapsă şi a coapsei pe bazin (călcâi-fesă) 3. Proba depunerii piciorului pe scaun 4. Proba indice-nas 5. Proba mersului
D) Modificări de vorbire:
E)
vorbirea devine sacadată, scandată, expansivă datorită tulburărilor de coordonare ce interesează musculatura fonatorie Tremurătura intenţională
II) Simptome cerebelo-vestibulare:
(este kinetică, de acţiune nu de postură): apare în cursul execuţiei mişcărilor, alterându-le.Lipseşte în repaus. Se datorează lipsei acţiunii frenatoare a antagoniştilor. Contribuie la alterarea mersului
A) Astazia:B)
imposibilitatea menţinerii ortostaţiunii.
- ebrios, ezitant, titubant Mers modificat:
- nu poate menţine linia dreaptă - cu bază largă de susţinere
C) D)
Vertij şi nistagmus Proba devierii braţelor:
III) Tulburări datorate alterării aferenţelor proprioceptive:
dacă se întind braţele şi se închid ochii se observă devieri spre partea leziunii; se poate sensibiliza prin pendularea verticală a braţelor.
A) Hipotonia:
-la mobilizarea pasivă a m.s.->se atinge cu uşurinţă umărul cu articulaţia radio-carpiană
se remarcă la palpare (flasciditatea musculaturii); mişcările pasive au amplitudine exagerată, iar reflexele miotatice sunt pendulare.
-extensia mâinii peste limitele fiziologice -proba rezistenţei Holmes-Stewart->flexia antebraţelor pe braţ şi opunere;dacă se dă
drumul antebraţului pacientul loveşte umărul cu mâna -proba reflexelor pendulare->reflex rotulian pendular (serie de mişcări mai ample şi
pendulare de partea bolnavă) B) -un membru se ridică la orizontală iar celălalt membru trebuie ridicat la acelaşi nivel->membrul de partea afectată se ridică mai sus
Tulburări în aprecierea poziţiilor.
IV) Crizele cerebeloase: crize de opistotonus, cu hiperextensia membrelor, care seamănă cu cele din decerebrare, dar acestea apar în leziuni cerebeloase masive, acute.
Etiopatogeneie: -tumorile cerebeloase -afecţiuni infecţioase (cerebelite): în cadrul encefalitelor sau independente -boli demielinizante (e.g. scleroza multiplă)
-afecţiuni vasculare (hemoragii, hematoame, ischemii) -atrofii cerebeloase -ataxii toxice (alcool, plumb, mercur, hidantoină) -sdr. cerebeloase posttraumatice -ataxia teleangiectazică familială: sdr. cerebelos + teleangiectazii conjunctivale, cutanate
etc. + deficit de IgA. Sdr.arhicerebelos = sdr.cerebelovestibular - tulb.de echilibru (ataxie de trunchi) Sdr.paleocerebelos: - tulb.de staţiune şi de mers - tulb.de tonus muscular Sdr.neocerebelos - dismetria - asinergia membrelor - adiadocochinezia - tremor intenţional - tulb.de tonus muscular - tulb.de vorbire