l.r jl- hg *flrww y ce folosesc banii - emmanuel... · monedele de aur sau de argint aveau un mare...
TRANSCRIPT
TIXI DE IMMANUITTRIDI/
Itusrnlrn ur AuRtLfirrr [ANr0t]
*flrwWY M
I
I
H &st \l.r Jl-' H d Hgtf boo' <. ar-rvtroJo5
;HE3#r$i$5rB pB.u{
I AL toatP, intruIrtnilo W en^e p Ab Wprnba a-L ehpftitl eu cop!
ffi', ,ff
:,[/
Frefata
Aga cum iliinchipui, banii se afl5 in centrul preocupSrilor adulfilor.
Acegtia trebuie s5 cSgtige bani pentru a-giintreline Familia, iar adesea
sunt tentalis5 cSgtige gi mai mulL, Fre penLru a avea un Lrai maiconFor-
tabil, fie pentru a-9i tace anumiLe bucuriisau pentru a-Ei da importan!5.
Fiecare persoani are o relalie specialS cu baniiin Funclie de cultura
sa, de educalia primitS, de opliunile sale politice, de veniturile sale...
Micii consumatori, copiii, igi pun deseori intrebiri despre bani, de exem-
plu despre banii lor de buzunar sau despre cit c59tig5 celebritSlile.
5i tu Faci la tel?
Scopul acestei cirli este sI rispundi la intrebdrile pe care !i le pui despre
bani. Despre monede si alte mijloace de plat5, precum cardul bancar,
care pare ci poate cumpira orice! Despre repartizarea inegalS a bog5liei
in lara ta giin lume. Despre diteritele moduride a cigtiga bani- inclusiv
cele necinstite! - sau de a Face rost de aceqtia atunci c6nd nu ai destui
pentru a Lrii sau pentru a-!i realiza planurile. in sFarsit, despre valoarea
lucrurilor, despre ceea ce debermini prelul unei cir!i, al unei perechi de
pantofi de lux sau al uneiopere de art5, despre ceea ce Face ca un pro-
dus gratuit s5 nu fle cu adevirat chiar aga...
Nu-mi mai rimSne decit si sper ci aceasti carte ili va plScea gi ca,
dac5 tot vorbim despre bani, ea va merita pr:elul pe care l-ai plStit!
EmmanuelTredez
\\ t-a ce folosesc banii?
#
*wwWffiw%ffiffiww
#ffiffiffiffiWT W*w{*ffi#& x&*#
ffiw ffiffiwruWww fumreE?FSceau troc! Poate ci acest cuvSnt nu Tli
suni cunoscut, ins5, firi indoialS, si tu
Faci troc FSri si gtii asta. ALunci c3nd dai
la schimb o carte cu Pokemoni pe care
o ai in dublu exemplar pentru o alta pe
care nu o delii, aceasLa ?nseamni c5 Faci
un troc. Pe scurt, trocul consti in a
face schimb de obiecte!
Ne putem imagina cS,inci din epoca pre-
istoric5, atunci cSnd oameni din triburi
diterite au intratTn contact, au in!eles cieste important si oFere la schimb bunuri
de care dispuneau in cantitSli mari [de exemplu, hranS], pentru alLele,
care le lipseau lhaine...]. Dar troculare limitele lui: pentru ca schimbul
si aibi loc, trebuie s5 gisegti pe cineva care s5 aib5 nevoie de ceea ce
propui Lu si, la schimb, el s5-!i oFere ceea ce vrei tu. Nu este deloc uSor!
lnventarea monedei a inlesnit mult schimburile economice. TotuSi, trocul
nu a dispirut complet niciodatS. AminteSLe-li c5, in filmele western,
unii cowboy oFereau pugti 9i primeau in schimb blSnuri de la Pieile Rogii!
*4{**Astizi trocul revine la mod5. El este economic gi ecologic!
Se face schimb de obiecte, dar gi de servicii: de exemplu, cursuri
sau leclii de matematicS in schimbul activitSlilor de gridin5rit!
@ffimARlOnici ff
tizil, in seoobiecte aur
boabe de gdiFerite regf,
nu erau sdibul unei aoameniis-a
le, precum 1
porlelan.ln
ele prezinH
din aur giaabile tpot h
IMI DAI tA SIliIMI
IIitIA iA DIMAMU]
PINIRU 5IIIXUL ASIA?
NUAIMAI
BINI O IAIII tU
POl(TMONI?
I
I
"il
?a
cand
altele,
imbul
ceea ce
usor!
i, troculwestern,
Rosii!
IIIJAIMAI
l0{t0tAtIItl]I0ruuour?
ffiime ffi Erreverckak
*'Y?*rB€dffi?
lnventarea monedelor gi a sis-
temului monetar aga cum il cu-
noagtem astSzi a Fost atribuitibogatului rege Cresus, care a
domnit in Lidia [in Turcia de as-
tiziJ, in secolul al Vl-lea i.Hr. Darinainte de banii de metal, tot felul de
obiecte au servit drept monedi,incepSnd cu bunurile consumabile:
boabe de griu, pistii de cacao, vile..., in Funclie de
diFerite regiuni ale lumii. Pe vremea aceea, mirturilenu erau schimbate intre ele, ci erau oFerite in schim-
bul unei canlitSli de grSu sau de cacao. Dup5 aceea,
oameniis-au gindit la,,monede" mai pulin perisabi-
le, precum ghiocul, o specie de cochilie cu aspect de
porlelan. ln cele din urm5, monedele de metal s-au impus, dat fiind ciele prezinti numeroase avantaje: au o valoare proprie [mai ales cele
din aur gi argint), nu se deLerioreazS, pot avea subdiviziuni, sunt male-
abile [pot Fi ugor modelate prin topire) 9i relativ rare.
/nh,s,tup' Cuvintut ,,monedi" provine din latinesc vl moneta,
numele templului zeilei lunona Moneta, templu incare romanii gi-au fabricat, in jurul anului 300 i.Hr.,primiibanide metal.
\\ La ce folosesc banii?
sunru ar*tau pfimele Ele
rY?snede? banMonedele de aurtea de metal
arama sau
multe monede.
de monede, ri
intr-o instituLie
schimbati ?n
in ciuda descrierii
note au apirutiMai precis in
daler, Fabricati
grame), dificil de
emisein 188'1, iar
Ele nu au Fost
la mijlocul
cStre oamenii
Primele monede au apJrut in Lidia la
sFirgitul secolului al Vll-lea i.Hr. Aces-
tea erau conFeclionate din pepite deelectrum, un aliaj natural din aur gi
argint care se g5sea in rSul Pactolus.
Ele nu aveau o valoare fix5, inLrucSt cantitatea
de aur 9i de argint varia de la o monedi la alta.
Dupi un secol, tot in Lidia, me5terii aurari au re-usit s5 separe cele doui metale. Regele Cresus t596-546 i.Hr.J a creat
atunci o monedi din aur gi una din argint.
Pentru ca pl5lile si se eFectueze mai ugor, existau monede de mai
multe dimensiuni, fiecare avind propria valoare. Spre deosebire de
primele monede, cele ale lui Cresus erau relativ plate 9i rotunjite. Pe
avers [pe Fa!il, erau reprezentate in reliet bustul unui leu gi cel al unui
taur, dispuse Fa!5 in Fa!5, iar pe revers [pe dos), urmele de poanson.
Astizi, monedele sunt conFeclionate din metale obignuite: de exem-plu, moneda de 1 euro este ticuti dintr-un aliaj de cupru, zinc gi nichel.
Ihtr**Primul chip uman inscriplionat pe omonedi este cet al lui Alexandru celMare, datAnd din jurul anului 310'iHr.
"- fF5
hqh,tubMonedadele 9iprovine dinseamna
@mmAR[@ nici ff
trebuie si inspire
$3g ce s*ffir#
fuaffiert*k*le?Monedele de aur sau de argint aveau un mare dezavantaj: cantita-
tea de metal disponibilS in naturi pentru Fabricarea lor era limitaLS.
insi in cazul celor Fabricate din metale mai pulin prelioase, precum
arama sau bronzul, pentru cumpirarea mirturilor era nevoie de
multe monede. De aceea,in secolulal lX-lea, chineziiau recurs !a
,,hirtia-monedi": pentru a evita s5 aibi la ei o cantitate mare
de monede, riscind si fie tilhiri!i, negustorii igi depuneau banii
intr-o instituLie care le elibera o chitan!5 oficiali, aceasta putind fi
schimbaLi in celelalte orage din regat.
in ciuda descrieriilui Marco Polo din Cartea minunilor,primele banc-
note au apirut in Europa qbia !a mijlocul secolului al XUI-lea.Mai precis in Suedia, unde au inlocuit cu succes moneda numiti
daler,tabricati dintr-o placi de arami toarte grea [peste 20 de kilo-
grame), dificil de transportat. in RomSnia primele bancnote au FosL
emisein 1881, iarin Franla,in anul1803.
Ele nu au Fost tolositein mod curent decat
la mijlocul secolului al XIX-lea, 9i doar de
citre oamenii FoarLe bogafi.
€t
'lr"%,vmMoneda fiduciari desemneazi mone-dele 9i bancnotele. Guvintul ,,fiduciar"provine din latinescvl fides, care in-seamni ,incredere". Agadar, o moneditrebuie si inspire incredere!
*nvenkaft
UIII tA SANtNOIItt
/}OAIT MU[I MAI BINI
DrriiM0NrDrrr!
\\ la ce folosesc banii?
fte&L.'lne 85Ee
fuoffffikelne esteq, *?sffiraL.
Nivelul de bogSlie sau de sSrScie depinde mult de !ara in care tr5im,
fiindc5 banii sunt repartizali in mod inegal in lume. ExistS mai
multe elemente care ne permit s5 misurim bogSlia unei !5ri. Cel mai
cunoscut este Produsul lntern Brut [PlB] pe cap de locuitor: acestareprezinti totalitatea bogiliilor produse de o !ari inlr-un an, im-pirtiti la numirul de locuiLori. Se observS cd !5rile sirace, cele al cdror
PIB este mic sau mediu, se situeazS, in majoritatea lor, in emisfera
sudicl lAtrica, Asia de Sud...]; tSrile bogale, cele al clror PIB este
ridicat, sunt in principal situaLe in emisFera nordici [America de Nord,
Europa...).
in mul
hran5,
siricichiard
ci, inI pers
sl
nutsSrace
chiar
cele
sSraci.
@mffiARlOnicifl
gq,
,(rqY
aL
Produsul Intern Brut (PIB)Produsul lntern Brut pe cap de locuitor este un indiciu aInivelului de trai dintr-o [ar5,. Astfel, i:n anu] 2015, Burundi(in Africa), una dintre cele mai sS,race tari din lume, produ-cea echivalentul a 5OO de euro de bunuri pe arr si pe capde locuitor, in timp ce Luxemburg (in Europa) rea,liza injur de IOO.OOO de euro, aproape de 550 de ori mai mult!
in multe !5ri din Africa 9i Asia, o parLe a populaliei nu are suficient5
hran5, nu are acces la ap5 potabilS 9i nici o locuin!5 decentS. Aceasti
siracie ,,absoluti" nu se compari cu cea care existS in tSrile bogate,
chiar dac5 giaceasta din urmi esLe la fel de revolL5Loare.in ciuda Faptului
c5, in ultimii 30 de ani, s5rScia extrem5 s-a redus mult pe planetS,
1 persoani din 9 [adic5 peste 800 de milioane de oameni] traiegtegiacum cu mai pulin de 1,80 de euro t1,90 de dolari) pe zi. Aceasta
nu inseamni c5 in !5rile cele mai
sSrace nu existi gi oanneni bogafi,
chiar Foarte boga!i, sau c5 in tSrile
cele mai bogate nu sunt gi oameni
siraci.
lnegalitatea bogiliilor de pe
planeta poate fl rezumat5 prin
u rmi toa rea crfr a:l%di n popu la lia
mondialS posed5 mai mult decSt
restul de 99%.
=.: :.aim,
[x s.a mai
rr'. l: mai
lr: aCesta
t-n :^.lm-: e a :irorr e^^ stera'P3 este
a ce Nord,
4'/. 5r D[rtrNiA
IONIINUA 5A
rRrA5rA!
La ce folosesc banii?
j.r_..L- &+1a." .c- % €-- b4
" r*3 e%rfGH EE€;'a=-eL43 *@eq#4# *-siEG -qe
, €e * Wse rf*.EnL *-"" "; f:;Fi L*_#4& E E*,7#=.{ E
5
Munca nu es
dac5 suntem Ile putem inch
imprumuta bagi putem curnp
sunt bune. vmne hotSram sa
cSgtiga ban!. [.h
gipierdem Foar
=€*&==?& *sFB ff"y* S4,"-;=E5HE*nE7 -* RE;+. rye *e 4z t Ae- fr 4"f "=-;
in general, pentru a avea bani, trebuie si muncim.
Atunci c6nd o persoanS ocup; un loc de muncl intr-o companie, o
Fabric5, un magazin, ea primegte un salariu: un venit corespunzStor
muncii eFectuate, conForm conLracLului s5u de munc5. Acest venit
este mai mare sau mai mic in tunclie de calificirile cerute de postul
respectiv, de nivelul de studii [eventual de importanla diplomei sale] si
de experienla proFesionalS. Dar 9i alli Factori
intri in joc, cum ar fi domeniul de activitate,
dimensiunea companiei, regiunea unde se
afl5 aceasta sau sexul salariatului. Dupi cum
vezi, de la un salariat la altul, pot exista
diferente mari devenituri. Nu toti oamenii
care muncesc sunt salarialii unei companii. Funclionarii [proFesorii,
bibliotecarii, polifistii, judecitorii...l sunt plSti!i de stat. in numeroase
protesii [artizani, comercianfi, medici, traduc5tori, artiSti...J veniturile
variazi mult de la o lund la alta,in Funclie de nivelul de activitate.
i: =.,2: -.,, , i
.. =
z :+..!
Drepturile de autor sunt plitite sub formi de procente din
vinzarea cirlilor: cu cit un scriitor vinde mai multe cirli,cu atit incaseazi mai mulli bani din drepturi de autor.
flmmmmAR[O micig
@2" t:EoS"q"*'o@, o%
Unin
ooaost'oo&
?6rSQr'o
bn
Munca nu este singura modalitate de a cigtiga bani. Astfel,
daci suntem proprietari de bunuri imobiliare [apartamenLe, case...],
le putem inchiria Si asttel incas5m o chirie. De asemenea, putem
imprumuLa bani 9i primi o dob6nd5. Ne puLem investi banii la Bursi
9i putem cumpSra p5r!idintr-o firm5 [ac!iuni):daci rezultatele tlrmei
sunt bune, vom incasa o parte din beneflcii la starSitul anului. $i daci
ne hotSrSm si revindem acliunile, iar valoarea acestora a crescut, vom
cagtiga bani. Uneori, chiar mul!i bani. Darin aceeagi mSsuri putem s5
gi pierdem Foarte mul!i.
ry@Un nume pentru fiecare vein funclie de meseria pe care o practicd,m, venitul pe careiI incasS,m poartd, un nume diferit: un funclionar esterecompensat cu un salariu, un avoeat primeqte un onora,riu,un scriitor, drepturi de autor, un comerciant ob[ine un proflt,un soldat primeqte o so1d5,...)."
t-
r:-
:t-pante, o
c'es:u nzltorr. -:est venit
-:e le postul
; :-er sale] si
rmi de procente dinde mai multe cirli,egturi de autor.
La ce folosesc banii?