lucrare progress

Upload: ionut-alin

Post on 14-Apr-2018

293 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

  • 7/30/2019 Lucrare Progress

    1/50

    Scoala Postliceala Sanitara CHRISTIANA Slobozia-Ialomita

    LUCRARE DE DIPLOMA- Boala inflamatorie pelvina -

    COORDONATOR: ABSOLVENT:Sterpu Ancuta-Angelica Stoica Adina

    2010-2013

    Cuprins

    1

  • 7/30/2019 Lucrare Progress

    2/50

    Motivatialucrarii....................................................................................................pg.3 Notiuni

    introductive............................................................................................pg.4

    Capitolul I- Notiuni de anatomie si fiziologie ale aparatului genitalfeminin...................................................................................................pg.6

    Capitolul II- Delimitarea notiunii de boala inflamatorie pelvina.Definitie,caracteristici,complicatii......................................................................pg.12

    2.1.Etiologie...................................................................................................pg.142.2- Aspecte clinice sievolutive.........................................................................................................pg.222.3- Tratamentul bolii inflamatorii

    pelvine............................................................................................................pg.172.4.Prognostic.................................................................................................pg.23Capitolul III- Rolul asistentei medicale si participarea ei la actulmedical...........................................................................................................pg.21

    3.1- Fise tehnice.............................................................................................pg.313.2- Diagnostic diferential....... .....................................................................pg.35 PPLAN DE NURSING

    I .............................................................................................................pg.40

    PPLAN DE NURSING II..............................................................................................................pg.45

    PPLAN DE NURSINGIII

    ..............................................................................................................pg.42 CConcluzii..............................................................................................pg.4

    7 BBibliografie..........................................................................................pg.4

    9

    2

    Motto:"Sanatatea este o comoara pe care

    putini stiu sa o pretuiasca, desi

    aproape toti se nasc cu ea."

    Hippocrate

  • 7/30/2019 Lucrare Progress

    3/50

    MOTIVAIA LUCRRII

    Boala inflamatorie pelvin este considerat, n acest moment, una din

    bolile cele mai frecvente, ntlnit n special la femeile tinere de vrst fertil.

    Prevenirea acestei boli este de importan major, deoarece, nediagnosticat

    la timp sau tratat incomplet poate duce la infertilitate, sau poate cauza

    complicaii grave.

    Am ales aceast tem deoarece, n timpul stagiului petrecut n spital, am

    fcut practica pe secia de ginecologie. Am avut timp s observ numrul mare

    de femei diagnosticate cu boal inflamatorie pelvin. Unele, diagnosticate la

    timp, sunt, n prezent, mmici.

    n acelai timp, mi-am dorit s aprofundez cunoaterea legat de factorii

    etiologici precum i de metode i tehnici ct mai eficiente de ngrijire i, nu

    n ultimul rnd, msuri profilactice.

    Am ajutat i eu, prin mica mea contribuie la ngrijire, tratament i

    educaie sanitar.

    Prin studierea acestor cazuri, am ajuns la un anumit nivel de nelegere i

    cunoatere a fiinei umane i al modului n care se pot iniia i ntreine relaii

    interpersonale cooperante bazate pe respect ntre membrii echipei de ngrijire

    i cel ngrijit.

    3

  • 7/30/2019 Lucrare Progress

    4/50

    Capitolul II.Noiuni de anatomie i fiziologie ale aparatului genital femininReproducerea este o caracteristica fundamentala a oricarei fiinte si se realizeaza prin

    participarea a doua organisme de sex diferit. Ea este rezultatul fecundarii gametului feminin(ovul) de catre gametul masculin (spermatozoid). Oul rezultat se grefeaza in cavitatea uterina,unde continua sa creasca si sa se dezvolte pana ce fatul devenit viabil este expulzat din uter

    prin actul nasterii.Diferentierea sexuala este prezenta inca din momentul fecundarii oului, dfar

    diferentierea intersexuala somatopsihica are loc lent in timpul copilariei si se realizeaza dupapubertate ca urmare a activitatilor gonadelor. In copilarie, hormonii sexuali secretati incantitati reduse contribuie, impreuna cu ceilalti hormoni, la cresterea si dezvoltarea

    armonioasa a organismului, iar dupa pubertate, acesti hormoni secretati in cantitati crescute lafemei cu anumite caracteristici ciclice, intretin functia sexuala.

    Organizarea morfofunctionala a sistemului reproducator la ambele sexe este extrem decomplexa, gonadele avand atat functia de a produce gameti (ovule si spermatozoizi) cat si pecea de a secreta hormoni sexuali, care prin diferitele lor activitati asupra organelor genitale siasupra intregului organism, asigura conditii optime pentru reproducere.

    Aparatul genital feminin este format dintr-o parte externa - vulva - si un grup deorgane interne localizate in pelvis: vaginul, uterul, trompele Faloppe (salpinge) si ovarele.

    Glandele mamare constituie anexe ale aparatului genital.

    Evolutia si starea morfologica a organelor genitale sunt in strinsa interdependenta custarea hormonala, diferita in fiecare din perioadele de dezvoltare.VULVA reprezinta deschiderea in afara organelor genitale .Este constituita din: - muntele lui Venus

    - labiile mari- labiile mici- clitorisul- himenul- glandele Bertholin- glandele Skene

    - bulbii vestibulari- glandele anexe regionale- perineul

    La nivelul vulvei se afla si orificiul extern al uretrei (meatul urinar) cu glandele Skene.Muntele lui Venus :Regiunea anatomica dinaintea simfizei puluiene, acoperita, de la

    pubertate cu par. Este bogat in tesut grasos, fibroconjuctiv, oferindu-i un relief usorproeminent si o consistenta moale de perinita.

    Labiile mari : sunt pliuri cutaneo-mucoase constituite din fibre musculare si tesut grasossi conjunctiv. Ele sunt acoperite pe fata externa de piele, iar pe partea interna de o mucoasa

    prevazuta cu un epiteliu pavimentos. Prezinta foliculi polisebatici pe fata externa si glandesudoripare a caror functie debuteaza la pubertate.

    4

  • 7/30/2019 Lucrare Progress

    5/50

    Anatomic se unesc si formeaza comisura anterioara, extremitatile posterioare se unesc, lafel intre ele si formeaza comisura posterioara (furculita). Contin un bogat plex venos care incazuri de traumatisme produce hemoragie profuza si hematoame extinse.

    Labiile mici : Sunt formate din tesut conjunctiv si fibre musculare, printre care se gasescrare fibre de tip erectil. Sunt acoperite de o mucoasa prevazuta cu un epiteliu pavimentos.

    Prezinta glande sebacee si eventual glande sudoripare.Clitorisul: Este constituit din doi corpi cavernosi, separati printr-un sept incomplet. Setermina cu o extremitate proeminenta denumita gland, prevazuta cu un fren.

    Himenul: Oblitereaza partial orificiul vaginal si este format din tesut conjunctiv binevascularizat, fiind acoperit de un epiteliu pavimentos.

    Forma orificiului himenal poate fi:- semilunara- circulara- cribiforma- septata-

    fibriataGlandele Bertholin : Sunt situate pe cele doua laturi ale extremitatii inferioare avaginului in grosimea labiilor mari. Sunt glande tubulare ramificate, alcatuite din lobi formatila randul lor din acini glandulari cu functie muco-secretorie.

    Glandele Skene : Sunt asezate parauretral si se deschid pe partile laterale ale orificiuluiuretral.

    Bulbii vestibulari: Sunt organe erectile incomplet dezvoltate.Limfaticele vulvei : Sunt drenate de ganglionii limfatici inghinali superficiali si profunzi

    si de ganglionii femurali superficiali si profunziPerineul : Este o formatiune musculo-aponevrotica, care inchide in jos excavatia osoasa

    a bazinului.

    Organele genitale externe :- vaginul- uterul - corp

    - istm- col (cervixul)

    - trompe - portiunea interstitionala- portiunea istmica- portiune ampulara

    - ovareleOrganele genitale interne :

    - Vaginul : Este un organ fibro-muscular cu lumenul turtit in sensulantero-posterior. Vaginul are rol in copulatie (depunerea spermatozoizilor) siserveste dreptcanal trecerea fatului si anexele sale in timpul nasterii.

    Datorita elasticitatii are posibilitatea de a se deschide in special in cursul nasterii, candperetii sai pot veni in contact cu peretii bazinului, pentru ca dupa aceea sa revina ladimensiunile obisnuite.

    La femeile in varsta inaintata vaginul isi pierde supletea transformandu-se intr-unconduct foarte rigid. Vaginul are o directie oblica de sus in jos si dinapoi, inainte avand olungime aproximativ de 12 cm si diametrul de 2 cm.

    In drumul sau oblic, strabate o serie de planuri musculare care inchid bazinul in partea de

    jos a trunchiului. Muschii din aceasta regiune denumita perineu sunt sustinatorii vaginului siin buna parte a tuturor organelor bazinului.

    5

  • 7/30/2019 Lucrare Progress

    6/50

    Pe fata interna a vaginului se afla mucoasa vaginala alcatuita din mai multe straturi decelule suprapuse. Suprafata mucoasei este neregulata, cu cute transversale, care pornesc de o

    parte si de alta a unor formatiuni mai ingrosate. Aceste cute au un rol important in marireasuprafetei de contact in timpul actului sexual si in mentinerea lichidului spermatic depus invagin. Mucoasa vaginala se modifica in raport cu secretiile de hormoni sexuali din organism,

    in special cu secretia de estrogeni.Vaginul in partea de sus se continua cu colul uterin iar in partea de jos se deschide invulva. In partea dinapoi vine in raport cu rectul, iar in parte dinainte in raport cu vezica siuretra.

    UTERULEste organul in care nideaza si se dezvolta produsul de conceptie si care produce expulzia

    acestuia dupa dezvoltarea la termen. Este situat in regiunea pelviana, pe linia mediana sireprezinta raporturi anatomice:

    - anterior cu vezica urinara- posterior cu rectul- inferior se continua cu vaginul- superior cu organele intestinale si colonul- lateral cu ligamentele largi

    Uterul este un organ cavitar, care masoara la nulipare 6,5 cm lungime, iar la multipare 7,8cm lungime, are un diametru transvers de 5 cm la baza si 3 cm in portiunea medie a colului siun diametru antero-posterior de 2,5 3 cm.

    Este format din trei portiuni: corpul, istmul si colul.Corpul uterin are aspectul unui con turtit antero-posterior caruia i se descriu doua fete si

    doua margini.- Fata anterioara usor convexa este acoperita de peritoneu pana la istm, unde acesta se

    reflecta pe vezica formand fundul de sac vezico-uterin.- Fata posterioara mai convexa, cu o creasta mediana este acoperita de peritoneu carecoboara pe istm si pe primii centimetri ai peretelui vaginal posterior, apoi se reflecta pe rectformand fundul de sac vagino-rectal (Douglas). Este in raport cu ansele intestinale si colonulileo-pelvin. Marginile laterale sunt rotunjite si in raport cu ligamentele largi. Pe marginileuterului se gasesc vasele uterine si se pot afla vistigii ale canalului Wolff cum este canalulMalpighi Gartner.

    - Marginea superioara sau fundul uterului este ingrosata si rotunjita, concava sau rectiliniela fetite si net convexa la multipare. Prin intermediul peritonelui este in contact cu anseleintestinale si colonul pelvian. Unghiurile laterale denumite coarne uterine se continua cuistmul tubar si sunt sediul de insertie al ligamentelor rotunde si utero-tubare.

    ISTMUL - continua corpul uterin si reprezinta o zona retractila a acestuia.COLUL UTERIN - este mai ingust si mai putin voluminos decat corpul si are forma unui

    butoias cu doua fete convexe si doua margini groase si rotunjite. Vaginul se insera pe col dupao linie oblica ce urca posterior, insertia sa divizand colul in portiune supra si subvaginala.

    - Portiunea supravaginala vine anterior in contact cu peretele postero-inferior al veziciiprin intermediul unui tesut celular putin dens, care decoleaza usor pe linia mediana. Fataposterioara, acoperita de peritoneu corespunde fundului de sac Douglas. Marginile lateralesunt in raport cu baza ligamentelor largi si spatiul pelvio-rectal superior.

    - Portiunea vaginala a colului este delimitata de suprafata de insertie a vaginului ce seface pe o inaltime de 0,5 cm si este la nivelul unirii treimei superioare cu doua treimi

    inferioare posterior, iar anterior la unirea treimii cu treimea inferioara.

    6

  • 7/30/2019 Lucrare Progress

    7/50

    - Portiunea intravaginala proemina in vagin ca un con cu varful rotunjit si centrat deorificiul extern care la nulipare este circular sau in fanta transversala ingusta, fanta care lamultipare se lungeste pana la 1,5 cm. Buza anterioara mai proeminenta si rotunjita, cea

    posterioara mai lunga creeaza asemanarea cu botul de linx cu care este comparat. Colul esteseparat de peretii vaginului prin cele patru funduri de sac.

    Mijloace de fixare si sustinere.Mijoacele de fixare si sustinere al organelor genitale feminine sunt reprezentate de

    aparatul ligamentar, care este reprezentat prin:- ligamente largi- ligamente rotunde- ligamente utero-sacrate

    Ligamentele largi se prezinta ca doua repliuri peritoneale pornind de la marginilelaterale ale uterului la peretii excavatiei pelviene.

    Fata anterioara este ridicata de ligamentul rotund, cordon rotunjit de 15 cm, care de lacorpul uterin se indreapta antero-posterior determinand formarea aripioarei anterioare aligamentului larg, apoise angajeaza in canalul inghinal, terminandu-se prin numeroasefascicule fibroase in tesutul celulo-grasos al muntelui lui Venus si al labiilor mari.

    Fata posterioara a ligamentului este ridicata inj portiunea mijlocie de catre ovar siligamentele utero si tubo-ovariene formand aripioara posterioara .

    Marginea superioara a ligamentului larg este locul unde cele doua foite se continua una pealta, fiind strabatute de trompa careia ii formeaza mezosalpingele sau aripioara superioara.Baza ligamentului larg cu o grosime de 2.5 cm in plan sagital reprezinta hilul principal princare penetreaza vasele si nervii uterului si vaginului.

    Tesutul celular din partea inferioara a ligamentului alcatuieste parametrele.Ligamente utero-sacrateSunt doua fascicole conjunctivo-musculare, pornind de la fata posterioara a regiunii

    cervico-istmice indreptandu-se postero-superior la sacru pana la nivelul celei de a doua sau aprimei gauri sacrate. Sunt alcatuite din fibre musculare netede (muschiul recto-uterin), tesutconjunctiv condensat si fibre conjunctive elastice proprii. Dar adevarata sustinere a uterului orealizeaza perineul prin intermediul peretilor vaginali.

    Vascularizatia si inervatiaArtera uterina ram a iliecei interne (hipogastrica) din care se desprinde cel mai frecvent in

    trunchi comun cu artera ombilicala la nivelul festei ovariene.

    Artera ovariana trimite un ram terminal care patrunde prin ligamentul utero-ovarian, se anastomozeaza cu uterina participand la irigarea uterului.

    Venele uterului se formeaza din toate tunicile si conflueaza intr-un sistem de sinusuri cuperetele endoterial la nivelul statului plexiform. De la aceasta se formeaza marginile uterului,veritabile plexuri venoase uterine de unde sangele dreneaza prin venele tubare si ovariene invena ovariana. In jos, se formeaza venele uterine ce se varsa in venele iliace interne. O mica

    parte din sangele venos urmeaza calea ligamentului rotund.

    LimfaticelePornite din endometru si miometru, formeaza sub seros o bogata retea mai abundenta

    posterior. De aici pornesc trunchiurile colectoare care de pe marginile uterului se indreaptespre diferite grupe ganglionare. O parte urmeaza calea ligamentului rotund si ajuns inganglionii inghinali superficiali, iar alta prin ligamentul larg la cei iliaci externi. Limfaticele

    colului impreuna cu alte parti inferioare ale corpului si superioare a vaginului colecteaza lanivelul a trei staii ganglionare.

    7

  • 7/30/2019 Lucrare Progress

    8/50

    1. Este formata din ganglionul arterei uterine si ganglionul obturator iliac intern siextern

    2. Este formata din ganglionii iliaci primitivi si laterosocrati.3. Este formata din ganglionii lombo-aortici.Inervatia

    Inervatia uterului este asigurata de plexul utero-vaginal, emanatie a plexului hipogastricinferior cu predominenta simpatica.Plexul utero-vaginal se prezinta ca o textura densa de fibre si ganglioni plasat in parametre

    ce anastomeaza contralateralele si cu plexurile vezicale si uterine.

    Trompele uterine

    Sau salpingele sunt cele doua conducte musculo-membranoase situate in partea superioaraa ligamentelor largi. Ele se intind de la coarnele uterine pana la fata superioara a ovarelor.

    La nivelul trompei are loc intalnirea ovulului cu spermatozoizii si constituirea initiala aoului. Trompele au o lungime de 10-12 cm cu diametre care variaza pe traiectul lor intra 2 4

    cm pana la 6 8 cm, in partea terminala.Fiecare trompa prezinta 4 parti:- Partea interstitiala situata in grosimea peretelui uterin.- Istmul care continua partea interna si are o lungime de 3 4 cm.- Ampula cu o lungime de 7 8 cm mai dilatata.- Pavilionul, portiunea terminala, cu o forma de palnie care este dotata cu cate 10 15

    franjuri pe margine (fiimbrii)Trompele sunt dotate cu o mare capacitate de mobilitate.Pozitia lor este asigurata de ligamente largi, ligamente ovariene, precum si mezosalpinx.

    Vascularizatia arteriala este asigurata de ramuri din arterele ovariene si arterele uterine.OvareleSunt organe pereche. Ele constituie glanda sexuala feminina, cu functie endocrina si in

    acelasi timp producatoare a ovulelor.Sunt situate in cavitatea in cavitatea pelviana, pe peretele sau posterior.Au o forma ovoidala, cu diametru longitudinal de 3 cm, latimea de 2 cm si grosimea de 1

    cm. Suprafata este neteda pana la pubertate, iar dupa aceea usor neregulate. Fata superioara aovarelor este in raport anatomic cu pavilionul trompei. Hilul ovarian se gaseste pe marginealor. Ovarul este fixat prin ligamentul otero-ovarian, tubo-ovarian si lombo-ovarian, precum si

    prin mezo-ovarian. Arterele ovarului provin din arcada vasculara formata din artera ovarianacu o ramura a arterei uterine si din care se desprind 10 12 arteriole care patrund in ovar lanivelul hilului.

    Functii ovariene

    Ovarul, gonada feminina are functia de a forma si elibera in fiecare luna un ovul si de a

    secreta hormonii care favorizeaza fecundarea ovulului si pregatesc organismul feminin pentrugraviditate.

    A. Ovogeneza consta dintr-o serie de transformari pe care le sufera celula germinativafuliculara (primordiala) pana la stadiul de ovul matur. Celula germinativa primordiala are unnumar complet (diploid) de cromozomi (44 somatici si 2 sexuali XX). Ea se divide formandovogonii, iar prin diviziune mitotica a acestora rezulta ovocitele de ordinul I.

    In momentul ovulatiie se produce orima diviziune meiotica din care rezulta o celula mare ovocitul II si primul globul polar. Ovocitul II este expulzat prin ruperea foliculului, intrompas uterina, unde are loc a doua diviziune, rezultand preovulul, care nu se divid si devine

    8

  • 7/30/2019 Lucrare Progress

    9/50

    oul fecundabilcu numarul de cromozomi redus la jumatate (22 + x) si al doilea globu;l polar.Ovulul ajunge prin trompele uterine prin uter si daca nu a fost fecundat este eliminat cusecretiile uterine. Daca ovulul nu este fecundat, corpul galben in aproximativ a douazeci si

    patra zi a ciclului incepe sa degenereze, se cicatrizeaza. Daca ovulul a fost fecundat, corpulgalben persista, are o activitate endocrina intensa in primul trimestru al sarcinii.

    B. Secretia de hormoni ovarieniConsta din estrogen si progesteron. Hormonii estrogeni sunt sintetizati de celule

    foliculare in timpul maturarii foliculului, de celulele corpului galben, in timpul sarcinii de

    placenta, iar in cantitati mai mici de catre corticosuparenale si testiculi. Estrogenii

    actioneaza in primul rand asupra organelor genitale feminine, simuland proliferarea

    mucoasei si a musculaturii uterine.

    Progesteronul este secretat de catre celulele corpului galben, de corticosuprarenale si intimpul sarcinii de catre placenta. Actiunile sale constau in modificarea secretorie a mucoaseiuterine. Secretia hormonala ovariana este controlata de catre hormonii gonadotropi hipofizari.

    STRUCTURA PELVISULUI

    Sacrul i coccisul sunt o prelungire a coloanei vertebrale rezultat din fuziunea celorcinci vertebre sacrale i a celor patru vertebre coccigiene, legate printr-o articulaie de tipsimfiz (articulaia sacrococcigian) ce permite un oarecare grad de mobilitate. Oasele coxale. Perechea oaselor coxale prezint trei componente : ilionul, ischionul i

    pubisul. Prin unirea acestor componente se formeaz acetabulul, o cavitate n form de cup,n care ptrunde capul femural.

    1. Articulaiile oaselor pelvisului Oasele pelvisului sunt unite prin patru articulaii :

    Dou articulaii cartilaginoase de tip simfiz articulaiile sacrococcigiene i simfiza

    pubian aceste articulaii sunt nconjurate anterior i posterior de ligamente puternice.

    Dou articulaii sinoviale articulaiile sacroiliace acestea sunt stabilizate de

    ligamentele sacroiliace, iliolombar, lombosacral, lateral, sacrotuberos i sacrospinos.

    STRUCTURILE GENITALE

    1. VAGINUL este un organ cavitar, fibromuscular, tubular, ce se ntinde de la vestibululvulvei pn la uter. n poziia dorsal de litotomie, vaginul este orientat posterior ctre sacru,dar axul su este aproape orizontal n poziie vertical a corpului. Este ataat la extremitateasuperioar de uter, chiar deasupra cervixului. Spaiile dintre cervix i vagin sunt cunoscute

    sub numele de formixuri vaginale ( anterior, posterior i lateral ).

    9

  • 7/30/2019 Lucrare Progress

    10/50

    Deoarece ataarea vaginului posterior se face la un nivel mai nalt dect anterior, peretelevaginal posterior este cu aproximativ 3 cm mai lung dect cel anterior.

    Vaginul este ataat de peretele pelvian lateral prin conexiuni fasciale endopelviene cuarcul tendinos ( linia alb ).

    Deschiderea vaginului poate fi acoperit de o membran sau nconjurat de un pliu deesut conjunctiv, numit himen.

    Vaginul se afl n relaie intim anterior cu uretra, colul vezical i regiunea trigonului iporiunea posterioar a vezicii ; posterior cu corpul perineal, canalul anal, rectul inferior ifundul de sac posterior.

    Este compus din trei straturi : mucoasa, musculatura i adventicea.Aportul sanguin al vaginului include artera vaginal i ramuri din artera uterin, rectal

    medie i arterele ruinoase interne.

    2. UTERUL este un organ fibromuscular ce cuprinde n partea inferioar cervixul i n

    partea superioar corpul uterin.a) Cervixul segmentul cervixului aflat n relaie cu vaginul este exocervixul ( portio

    vaginalis ).b) Corpul uterin variaz n mrime i form n funcie de statusul hormonal i al

    naterilor. Corpul uterin este mprit n mai multe regiuni distincte :- cavitatea endometrial caracterizeaz suprafaa mucoasei corpului uterin

    - miometrul stratul muscular al uterului, alctuit din fibre musculare netedentreptrunse, cu dimensiuni ntre 1,5 i 2,5 cm.

    - peritoneul acoper cea mai mare parte a corpului uterin i cervixul posterior, formnd

    seroasa uterin.Aportul sanguin al uterului este realizat de artera uterin, care se anastomozeaz cuartera ovarian i cea vaginal.

    Anexele uterului:a) Tubele fallopiene sunt structuri cavitare pereche, ce reprezint terminaiile proximale

    nefuzionate ale ductelor milleriene. Lungimea lor variaz de la 7 la 12 cm.Funcii : preluarea ovulului, furnizarea mediului fizic pentru concepie, transportul i

    nutriia ovulului fertilizat.Tubele sunt mprite n mai multe regiuni : regiunea interstiial, istmul, ampula i

    fimbria.Aportul sanguin al tubelor se realizeaz de ctre arterele uterine i ovariene.

    b) Ovarele sunt structuri gonadale pereche. Variaz n dimensiuni pn la 5x3x3 cm.Variaiile dimensiunilor sunt consecina produciei endogene de hormoni, care se modific cuvrsta i cu fiecare ciclu menstrual. Substanele exogene, inclusiv contraceptivele orale saumedicaia de inducere a ovulaiei, pot stimula sau suprima activitatea ovarian.

    Fiecare ovar prezint o zon cortical i una medular. Zona cortical este format dintr-ostrom specializat i foliculi aflai n diferite stadii de evoluie. Medulara ocup o poriune

    mic a ovarului i este compus din esut fibromuscular i vase sanguine.

    10

  • 7/30/2019 Lucrare Progress

    11/50

    Aportul sanguin al ovarului se realizeaz de ctre artera ovarian, care se anastomozeazcu artera uterin.

    11

  • 7/30/2019 Lucrare Progress

    12/50

    Capitolul III. Delimitarea noiunii de boal inflamatorie pelvin : definiie,caracteristici, complicaii

    Definiie :

    Boala inflamatorie pelvin este un termen general care denumete infecia i inflamaia

    organelor tractului genital feminin superior ( uter, uterine i ovare ). Aceasta este adesea,

    dar nu ntotdeauna, o complicaie a unei boli cu transmitere sexual.

    12

  • 7/30/2019 Lucrare Progress

    13/50

    Numeroase femei cu boala inflamatorie pelvin nu prezint semne i simptome, motiv pentru

    care nu urmeaz un tratament. Astfel, boala inflamatorie pelvin este depistat trziu, cnd

    femeia are dificulti n a rmne nsrcinat, sau cnd sufer de durere cronic pelvin.

    Infeciile ulterioare cu alte bacterii sunt des ntlnite. Dup un prim episod de boal

    inflamatorie pelvin, 20 % din femei prezint infecii ulterioare, n interval de 2 ani.Se

    estimeaz c 1,7 % din femei sufer de boal inflamatorie pelvin. Boala este cu siguran

    subdiagnosticat, deoarece majoritatea femeilor nu sunt contiente de prezena bolii, fie

    datorit lipsei simptomelor, fie pentru c nu cunosc cauza acestor simptome.

    Boala inflamatorie pelvin netratat este o problem de sntate serioas,care are efecte pe

    termen lung.

    Adolescenii cu via sexual activ i femeile tinere adulte, care au cel mai ridicat risc de a

    face o boal cu transmitere sexual, sunt considerai un grup cu risc nalt de a dezvolta o

    boal inflamatorie pelvin.

    Boala inflamatorie pelvin este o infecie polimicrobian dat de un agent patogentransmis pe cale sexual i const n colonizarea ascendent cu bacterii vaginale aerobe ianaerobe.

    Boala inflamatorie pelvin este o condiie fr o definiie precis i poate includeinflamaia oricrei structuri anatomice : endometrul, oviductele, ovarele, peretele uterin,seroasa uterin i ligamentele largi. Salpingita este infecia i inflamaia unei trompe uterine sau a ambelor.

    Anexitele sunt inflamaii ale trompelor i ovarelor.Cand inflamaia cuprinde uterul, trompa i ovarele, se numete metroanexit. Cervicita este inflamaia colului uterin. Endocervicita i endometrita intereseaz cervixul i endometrul.

    Caracteristici:

    Boala inflamatorie pelvin este determinat de microorganisme ce colonizeaz cervixul iascensioneaz ctre endometru i tubele uterine. Diagnosticul de boal inflamatorie pelvineste un diagnostic clinic, ce implic inflamaie i infecie genital nalt. Inflamaia poateinteresa oricare segment de-a lungul tractului genital superior, ce include endometrul,salpingele i peritoneul.

    Cele mai multe cazuri de boal inflamatorie pelvin sunt determinate de microorganismece se transmit pe cale sexual, Neisseria gonorrhoeae i Chlamydia trachomatis. Mai rar,ageni patogeni ai tractului respirator ca Haemophilus influenzae, streptococi grup A i

    pneumococi, pot coloniza tractul genital inferior i determin boala inflamatorie pelvin.

    Complicaii:

    13

  • 7/30/2019 Lucrare Progress

    14/50

    Boala inflamatorie pelvin se poate rspndi la nivelul altor organe abdominale, fieplecnd de la organele pelvine prin intermediul sistemului limfatic, fie de la capeteleterminale ale trompelor uterine. Aceste modaliti pot fi mai frecvente la femeile care decurnd au nscut sau au suportat unele teste uterine sau alte proceduri, ca de exemplu:

    prelevarea unei mostre de esut de la nivelul stratului superficial al uterului (biopsie

    endometrial), zgrierea stratului superficial al uterului (dilatare si chiuretare), examinareauterului sau a trompelor n cazul histeroscopiei sau histerosalpingogramei i n cazulavorturilor. n aceste cazuri, femeia este predispus la cervicit i endometrit.

    Abcesul tubo-ovarian reprezint un stadiu final n evoluia bolii inflamatorii pelvineacute. Abcesul tubo-ovarian este diagnosticat la pacientele cu boal inflamatorie pelvin care

    prezint o formaiune pelvian palpabil la examinarea bimanual. Aceasta reflect de obiceio aglutinare a organelor pelviene ( tube uterine, ovar, intestin ) ce formeaz un complex

    palpabil.

    n caz de abces tubo-ovarian, antibioticul cel mai activ i mai eficient este

    metronidazolul. Tratamentul chirurgical (drenarea abcesului) este rar folosit, deoarecemajoritatea cazurilor rspund tratamentului antibiotic.

    Subcapitolul 2.1 Etiologie

    14

  • 7/30/2019 Lucrare Progress

    15/50

    Boala inflamatorie pelvin poate fi cauzat de mai multe tipuri de bacterii, dar nmajoritatea cazurilor este vorba despre bacteriile responsabile de dou boli cu transmiteresexual frecvente : gonoreea i chlamidioza.

    Bacteria care provoac chlamidioza (chlamydia trachomatis) este responsabil pentru50% din cazurile de boal inflamatorie pelvin. Bacteria care cauzeaz gonoree (neisseria

    gonorrhoeae) este responsabil pentru circa 14% din cazuri. Aproximativ 8% din femeile cuboal inflamatorie pelvin sunt infectate cu ambele tipuri de bacterii.Unele metode de contracepie pot crete riscul de apariie a bolii inflamatorii pelvine

    de exemplu montarea unui dispozitiv intrauterin sau sterilet. n schimb, alte metodecontraceptive precum prezervativul i diafragma reduc acest risc. Folosirea doar acontraceptivelor orale nu ofer protecie mpotriva bolilor cu transmitere sexual. Dar, acesteaofer o protecie indirect impotriva apariiei bolii inflamatorii pelvine prin faptul cdetermin ingroarea cervixului, astfel nct bacteriile nu pot ajunge cu uurin la tractulgenital superior.

    Uneori, bacteriile care provoac boala inflamatorie pelvin ajung n tractul genital ntimpul naterii, n urma unei ntreruperi de sarcin, sau a unui avort spontan, sau ca urmare a

    unei proceduri de prelevare a unei probe de la nivelul uterului (biopsie endometrial). Rar,cauza infeciei care duce la boala inflamatorie pelvin nu este identificat se crede c naceste cazuri, bacteriile inofensive, prezente n mod normal n vagin i colul uterin suntresponsabile pentru aceast boal.

    CHLAMYDIOZA

    Subcapitolul 2.2 Factori favorizan iO serie de factori favorizanti pot fi implicati in patogeia infec iilor genitale nalte :- LOCALI :- Nerespectarea masurilor de asepsie si antisepsie in efectuarea unor explorari si interventii

    de mica sau mare chirurgie- Igiena defectuoasa, lenjerie murdara- Utilizarea pentru igiena itima a unor sapunuri degresante, de antispastice iritante- Microtraumatisme locale prin grataj- Imbracaminte strimta, insuficient de supla- Tampoane vaginale nesterile- Corpii straini introdusi acciental in vagin de catre fetite sau uitati: tampoane, bureti, etc

    - Modificari trofice ale epiteliilor tractului vaginal datorate carentei estrogenice

    15

  • 7/30/2019 Lucrare Progress

    16/50

    Multi din factorii locali favorizeaza infectiile genital joase.In anumite circumstante insa,germenii implicate in inflamatiile vaginului pot ascensiona prin canalul cervical, determinandinfectii inalte

    Afectarea mijloacelor de aparare antiinfectioasa generale in boli debilizante, diabet,prin administrarea de citostatice sau imunodepresoare.

    Subapitolulul 2.3 Anatomie patologica

    In stadiile initiale ale bolii inflamatorii pelvine, endometritabeste constanta dacapropagarea infectiei are loc pe cale canaliculara ascendenta.Mult mai rar, inflamatiase extimde si inspre miometru.Inflamatia salpingiana imbraca initial aspectul salpingitei catarale: trompahiperemiata, turgescescenta, cu infiltrate seros in lumen.Ulterior, este posibilaevolutia inspre forma purulenta: puroiul este pus in evidenta la nivelul ostiumuluiabdominal al trompei, prin exprimarea acestuia, sau poate sa se constituie

    piosalpinxul,in urma obstruarii ostiumului.

    Inflamatia ovarelor este mult mai rara.Uneori poate sa imbrace aspectul unormicroabcese si, mai rar, al piiivarului.Afectarea peritoneului salpingian si al Douglasului este frecventa in forma acuta aBIP.Pelviperitonita-inflamatia foitei peritoneale a micului bazin-poate sa evoluezespre rezoluitie sau inspre abcedare.Afectarea seroasei marii cavitati abdominal poate fi consecinta propagariicanaliculare ascendente a infectiei dinspre salpinge(gonococ, Chilamidia),generalizarii infectiei in cazul pelviperitonitelor sau a rupturii unei colectii

    purulente(piosalpinx, abces al Douglasului) in cavitatea peritoneala.- Endometrita acuta este constatata in stadiile initiale ale formelor acute ale infectiilorgenital inalte, la care propagarea este canaliculara- Salpingita dup ace parcurge stadiul initial cataral poate evolua inspre rezolutie, celmai adesea cu sechele, sau inspre gorma purulenta.Se constituie in aceastaeventualitate piosalpinxul- Ovarita poate uneori sa imbrace aspectul inflamatiei catarale sau sa se constituiemicroabcese- Pelviperitonita poate evolua inspre rezolitie sau abcedare.Se constituie in aceastailtima eventualitate abcesul Douglasului- Peritonita acuta difuza poate sa survina prin propagarea ascendenta a infectieisalpingiene(Neisseria, Chlamidia), generalizarea infectiei care initial afost localizatala foita peritoneala a Douglasului sau prinruperea unei colectii purulente in marea

    cavitate peritoneala a unui piosalpinx sau abces al DouglasuluiFormele cornice si sechelele reunesc :- hidrosalpinxuri, aderente perisalpingiene- mase reziduale pelviene = piosalpinxuri sau abcese tubo-ovarieneracite- aderente periovariene, leziuni distrofice ale ovarelor- endometrite cornice(este acceptata ca entitate doar endomtrita cronicatuberculoasa)

    Subcapitolul 2.4 Examenele paraclinice

    Leucocitoza este importanta: 15000/mm3 si chiar mai mare.VSH crestetartdiv.Permite insa urmarirea evolutiei BIP.Unele investigatii sunt necesare pentru a

    16

  • 7/30/2019 Lucrare Progress

    17/50

    exclude afectiuni de vecinatate.In cazul unor dificultati diagnostic deosebite, sepractica celioscopia.Examenele bacteriologice din secretie vaginala, uretrala,endocervicala, iar de la caz la caz din cavitatea uterine, din puroiul extras prin

    punctia unui piosalpinx sau cu ocazia ablatiei sau abces tubo-ovarian permitidentificarea agentului etiologic: gonococ, Chlamidia, un piogen aerob sau un

    anaerob.Daca prelevarile s-au practicat dupa instituirea antibioticoterapiei, rezultatelepot fi negative.Alteori sunt izolati insa germenii care nu sunt de fapt implicate inproducerea BIP-ului-este cazul mai ales al prelevarilor vaginale.

    Daca se suspecteaza o afectiue cu transmisie sexual, sunt obligatorii efectuareaserologiei pentru sifilis si serodiagnosticul pentru Chlamidia.Infectiile cu clamidiisunt considerate actualein prezenta anticorpilor de tip lgM(acestia dispar in 1-3 lunide vindecare).

    Subcapitolul 3.5 DIAGNOSTIC POZITIV SI DIFERENIAL

    Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe simptomatologia clinica si examenullocal.Salpingitele gonococice sunt, in general, mai zgomotoase febra mai importanta, semnede iritatie peri-importanta, semne de iritatie peritoneala, promt.

    Diagnosticul diferenial se face cu apendicita mai ales la formele unilaterale ale boliiinflamatorii pelvine, pe dreapta - sarcina ectopic, avortul n curs, endometrioza, hemoragiilela nivelul corpului galben, chistul ovarian, torsiunea anexelor uterine, boala inflamatorieintestinal, ocluzia intestinal, limfadenita mezenteric, pielonefrita sau alte afectiuni intra-abdominale.

    Diagnosticul diferetial se face cu:-entitati clinice care apartin abdomenului acut chirurgical(confuzia poate sa aibe

    consecinte grave):apendicita,divertulita,sarcina ectopica,torsiunea unui chist ovarian, etc

    -alte afectiuni ginecologice si negenitale:endometrioza,avortulseptic,colecistita,pielonefrita,enterocolit acuta, etcPrincipalele sechele ale inflamatiilor periuterine sunt reprezentate de:-sindromul algic pelvian-sterilitatea prin obstructie tubara-hemoragii, mai ales prin leziuni distrofice ale ovarelor

    Evaluare

    Examen abdominal i pelvin complet, ecografie pelvin n boala inflamatoriepelvin acut, se sesizeaz ngroarea trompelor uterine peste 5 mm i lichid n fundul de sacDouglas.

    Standardul de aur n diagnosticul bolii inflamatorii pelvine este considerat a fi

    laparoscopia, deoarece permite vizualizarea organelor pelvice. Cu toate aceste, procedura este

    17

  • 7/30/2019 Lucrare Progress

    18/50

    recomandat doar n cazul n care rezultatele examenelor precedente (examen clinic, testesanguine, culturi, etc.) sunt neconcludente.

    Pentru diagnosticul bolii inflamatorii pelvine se mai pot practica biopsierea esutuluiendometrial i culdocenteza recoltarea de lichid din fundul de sac Douglas.

    Se efectueaz hemoleucograma, urocultur, test de sarcin, coloraie Gram a

    secreiilor vaginale i culturi de la nivelul: endocolului, rectului, uretrei, sngelui i lichiduluiperitoneal. Dac nu s-a fcut recent, este recomandabil efectuarea testului Papa Nicolau..

    Subcapitolul 2.3 Tratamentul bolii inflamatorii pelvine

    Boala inflamatorie pelvin (anexita, salpingita, metroanexita) este o infecie ce poateimplica uterul, trompele uterine, ovarele i cavitatea pelvin i poate duce la apariia abceselortubo-ovariene

    n cazul bolii, pot fi consideraifactori de risc: parteneri sexuali multipli, metode

    contraceptive ce nu sunt bariere in calea germenilor, instrumentaie transvaginal a colului siuterului i, de asemenea, prezena bolilor cu transmitere sexual, istoric de boli inflamatorii

    pelvine.

    Diagnosticulse stabilete in funcie de o serie de criterii.

    Criterii majore

    Trebuie luate in calcul toate aceste trei criterii, simultan: sensibilitate la nivelul zonei

    abdominale inferioare cu sau fr rebound, sensibilitate la mobilizarea colului uterin isensibilitate la nivelul anexelor uterine. n plus, trebuie eliminate oricare alte cauze care potda aceast simptomatologie. ndeplinirea acestor criterii majore este suficient pentrunceperea tratamentului.

    Tratamentulde elecie pentru boala inflamatorie pelvin dureaz aproximativ 2 sptmni iconst n administrarea unui antibiotic cu spectru larg, care omoar mai mult de un tip de

    bacterii. Dac este administrat adecvat, antibioticul distruge bacteriile ce provoac boalainflamatorie pelvin.

    Tratamentul antibiotic prompt poate preveni sau diminua severitatea complicaiilor bolii

    inflamatorii pelvine. Tratamentul este nceput chiar dac persoana respectiv ndeplinetenumai criteriile minime de diagnostic al bolii inflamatorii pelvine, cu sau fr alte simptome.Pentru prevenirea reinfectrii, partenerii sexuali trebuie s fie de asemenea testai pentru bolicu transmitere sexuala (in principal pentru gonoree si chlamydia), chiar dac au sau nusimptome. Orice infecie trebuie tratat imediat.Uneori este necesar mai mult de o cur detratament antibiotic pentru a se vindeca o boal inflamatorie pelvin. Se pot lua msuri de

    prevenire a dezvoltrii unei boli inflamatorii pelvine prin folosirea de prezervative, caprotecie mpotriva bolilor cu transmitere sexual.

    18

  • 7/30/2019 Lucrare Progress

    19/50

    Tratamentul poate fi:

    a. Tratamentul antibiotic principii generale

    b. Tratament patogenic i satic

    a.Tratamentul antibiotic principii generale

    Regimurile terapeutice pentru boala inflamatorie pelvin trebuie s acopere un spectrularg de ageni patogeni, inclusiv Neisseria gonorrhoeae, Chlamydia trachomatis, bacteriifacultativ Gram-negative, anaerobi i streptococi.

    Boala inflamatorie pelvin i bolile cu transmitere sexual necesit un tratament medicalprompt. Daca este prezent orice simptom pelvin neobinuit sau durere, se recomandconsultarea fr amnare a unui doctor, chiar dac simptomele nu par a fi serioase. Dupnceperea tratamentului medical pentru boala inflamatorie pelvin, doctorul va oferiinstruciuni specifice n legatur cu ngrijirea la domiciliu. Persoana afectat trebuie srespecte aceste instruciuni i s vin la consultaiile recomandate de doctorul curant.Se recomand urmtoarele msuri de tratament la domiciliu:

    - ingestia unor cantiti mari de ap i consumul unei diete echilibrate, care ajutorganismul s lupte mpotriva infeciei odihn ct mai mult posibil, pn ce simptomele nceps se amelioreze (de obicei dup cteva zile), apoi reluarea treptat a activitilor zilnice.

    - administrarea regulat de medicamente antiinflamatoare nonsteroidiene (AINS),

    precum ibuprofen, pentru durere. Dac durerea nu se amelioreaz n primele 48 pana la 72 orede la nceperea tratamentului, este indicat un nou consult medical- evitarea contactului sexual pn la terminarea tratamentului cu antibiotice, dispariiacomplet a durerii i pn la restabilirea complet a strii de snatate. De asemenea, evitareacontactului sexual pn cnd partenerul/partenerii nu a(u) terminat tratamentul administrat

    pentru o boal cu transmitere sexual- stabilirea i respectarea ntlnirilor cu doctorul. Doctorul curant va dori s fac un nouconsult la 2-3 zile de la nceperea tratamentului cu antibiotice ca s se asigure ca acesta areefect. De asemenea este necesar un alt consult dup alte 7-10 zile pentru a se vedea dacstarea persoanei respective s-a ameliorat i pentru discutarea despre metodele n care poate fievitat o nou infecie. Mai poate fi recomandat o consultaie la 4-6 sptmni pentru a sevedea dac vindecarea este complet- contactarea medicului dac simptomele se agraveaz sau reapar.

    Tratamentul in formele acute ale BIP consta in :

    -administrarea de abtibiotice si chimioterapice, in asociere:Penicilina+Gentamicina+Metronidazol sau o cefalosporina+Metronidazol sau o

    betalactamina cu spectru larg(Amoxicilina)In infectii cu Chlamidia se administreazatetraciclina, vibramicina(Doxycyclin),Eritromicina,o chinolona(Ciproxin)

    -un antiinflamator nesteroidian, analgezice,antipiretice

    19

  • 7/30/2019 Lucrare Progress

    20/50

    Tratamentul va fi suficient de lung, la nevoie chiar de 4-6 saptamani

    Tratamentul chirurgical are indicatii din cele mai diverse :

    -evacuarea prin punctie vaginala a unui piosalpinx

    -colpotomia pentru evacuarea unui abces al Douglasului

    -anexectomia, in abcesele tubo-ovariene care nu raspund la tratamentul antibiotic

    -laparotomie, lavajul cavitatii peritoneale, tratarea leziunii cauzale si drenajul larg, inperitonita acuta difuza.

    Opiuni de medicamente

    Tratamentul sufer diverse modificri pe masur ce se inventeaz noi antibiotice saupe masur ce bacteria ce a determinat infecia devine rezistent la antibioticele vechi.Ghidurile de tratament elaborate de Centrele de Control i de Prevenie a Bolilor recomandunul din urmatoarele regimuri medicamentoase:

    - pacient neinternat, regimul A:

    Ofloxacin sau levofloxacin cu sau fr metronidazol. Ofloxacina se administreazsub forma de tablete, de dou ori pe zi, timp de 14 zile. Levofloxacina se administreaz subform de tablete, o data pe zi, timp de 14 zile. Aceste medicamente nu se folosesc la femeile

    nsarcinate. Metronidazolul, sub form de tablete, de doua ori pe zi, timp de 14 zile. Estecontraindicat consumul de alcool in timpul administrrii de metronidazol.

    - pacient neinternat, regimul B.

    Unul din urmtoarele trei cefalosporine este folosit n asociere cu doxiciclina:

    Ceftriaxona plus doxiciclina - Ceftriaxona se administreaz o dat, sub forma de injecieintramuscular. Doxiciclina se administreaz sub form de tablete, de dou ori pe zi, timp de14 zile. Doxiciclina este contraindicat la gravide. De asemenea se recomand evitarea

    expunerii prelungite la soare n timpul tratamentului cu doxiciclin

    Cefoxitina se administreaz o singura dat, sub forma unei injecii intramusculare.Probenecid se administreaza sub form de tablete, administrat in priz unic, n momentulinjeciei. Doxiciclina se administreaz sub form de tablete, de dou ori pe zi, timp de 14 zile.

    Alta cefalosporin, precum ceftizoxim sau cefotaxim plus doxiciclin, cu sau frmetronidazol. Cefalosporinele se administreaz o singur dat, sub forma unei injeciiintramusculare. Doxiciclina se administreaz sub form de tablete, de dou ori pe zi, timp de14 zile. Metronidazolul este sub form de tablete, de dou ori pe zi, timp de 14 zile.

    - pacient internat. Unele femei au nevoie de internare pentru tratarea boliiinflamatorii pelvine. n spital, antibioticele sunt iniial administrate pe cale intravenoas timp

    20

  • 7/30/2019 Lucrare Progress

    21/50

    de cel puin 24 de ore, apoi sunt administrate pe cale oral, tratament care poate fi continuat ladomiciliu dup externarea din spital.

    - pacient internat, tratament intravenos, regim A: Cefotetan se administreazintravenos la fiecare 12 ore sau Cefoxitin plus doxiciclin. Cefoxitinul se administreaz

    intravenos la fiecare 6 ore. Doxiciclina se administreaz intravenos sau sub form de tablete lafiecare 12 ore. Dupa cel putin 24 ore de tratament antibiotic intravenos, se administreazantibiotice orale (doxiciclina sau clindamicina)

    - pacient internat, tratament intravenos, regim B

    -clindamicina- gentamicina

    Clindamicina se administreaz intravenos la fiecare 8 ore. Gentamicina se administreaz

    intravenos la fiecare 8 ore sau o dat pe zi.Dup cel puin 24 de ore de tratament antibiotic intravenos, se administreaz antibiotice

    orale (doxiciclina sau clindamicina).

    1. Endocervicita cuNeisseria gonorrhoeae- Ceftriaxon 125 mg intramuscular ( doz unic ) sau- Ofloxacin 400 mg oral (doz unic ) sau- Cefixim 400 mg oral (doz unic ) sau- Ciprofloxacin 500 mg oral (doz unic ).

    2. Endocervicita cu Chlamydia trachomatis - Doxiciclin 100 mg oral de 2 ori/zi timp de 7 zile sau

    - Azitromicin 1 gr oral (doz unic ) sau- Ofloxacin 300 mg oral de 2 ori/zi timp de 7 zile sau- Eritromicin baz 500 mg oral de 4 ori / zi timp de 7 zile sau- Eritromicin etilsuccinat 800 mg oral de 4 ori / zi timp de 7 zile

    Se recomand internarea n spital, mai ales n cazurile cu diagnostic incert, cnd sesuspecteaz un abces pelvian, cnd semnele clinice sunt severe, sau cnd pacienta prezintcomplian redus la tratamentul urmat ambulator.

    Externarea pacientelor este considerat cnd acestea nu mai prezint febr, cnd numrulde leucocite a revenit la normal, sensibilitatea de rebound a disprut, iar examinrile repetateindic o ameliorare marcat a sensibilitii organelor pelvine.Partenerii sexuali ai femeilor cu boal inflamatorie pelvin trebuie investigai i tratai pentruinfecie uretral cu Chlamydia sau gonococ. Testele uretrale efectuate la partenerii sexualimasculini ai femeilor cu boal inflamatorie pelvin non-gonococic i non-Chlamydia nuevideniaz de obicei prezena uneia dintre aceste infecii. Se recomand oprirea raporturilorsexuale pn la terminarea tratamentului i dispariia infeciei.

    b.Tratament patogenic i simptomatic

    Alternativ tratamentului cu antibiotice se vor prescrie medicamente din clasa antiinflamatoarenonsteroidiene(ibuprofen) Paduden, Brufen administrate oral, de dou ori pe zi.

    21

  • 7/30/2019 Lucrare Progress

    22/50

    De asemenea, tratarea durerii din abdomenul inferior i pelvis se face cubutilscopolamin Scobutil de preferat administrat intravenos sau intramuscular, deoarecen administrarea oral se absoarbe puin din intestin i are eficacitate sczut. Se voradministra 1-2 fiole/zi. De asemenea, se pot folosi i supozitoare Scobutil.

    n condiiile n care febra nu scade n cazul unei administrri corecte a antibioticului,

    se vor administra antipiretice la nevoie.Tratarea vrsturilor se va face cu antiemetice : Metoclopramid comprimateadministrate oral de 2-3 ori/zi, fiole sau supozitoare n caz de vrsturi incoercibile.

    - Reguli de administrare a medicamentelor :Prin respectarea unor reguli, se evita greselile care pot avea efecte nedorite asupra pacientului,uneori efecte mortale.

    Rolul Asistentei :

    1. respecta medicamentul prescris de medic

    2. identifica medicamentul prescris dupa eticheta, forma de prezentare, culoare, miros,consistenta.

    3. verifica calitatea medicamentelor, observand integritatea, culoarea medicamentelorsolide

    4. respecta caile de administrare prescrise de medic5. respecta orarul si ritmul de administrare a medicamentelor pentru a se mentine

    concentratia constanta in sange, avand in vedere timpul si caile de eliminare amedicamentelor

    6. repecta doza de medicament doza unica7. respecta somnul fiziologic ( se trezeste pacientul in cazul administrarii antibioticilor,

    chimioterapicelor cu ore fixe de administrare ).8. evita incompatibilitatile medicamentoase datorate asocierilor unor solutii

    medicamentoase in aceeasi seringa, in acelasi pahar9. serveste pacientul cu doza unica de medicament pentru administrarea pe cale orala10. respecta urmatoarea succesiune in administrarea medicamentelor: pe cale orala solide,

    lichide, apoi injectii, dupa care se administreaza supozitoare11. informeaza pacientul asupra medicamentelor prescrise in ceea ce priveste efectul

    urmarit si efectele secundare12. anunta imediat medicul privind greselile produse in administrarea medicamentelor

    legate de doza, calea si tehnica de administrare13. administreaza imediat solutiile injectabile aspirate din fiole, flacoane

    14. respecta masurile de asepsie, de igiena, pentru a preveni infectiile intraspitalicesti.

    Subcapitolul 2.2 Aspecte clinice si evolutive

    Simptome :

    - durere n abdomenul inferior i pelvis- secreii vaginale abundente, cu miros neplcut- menstruaie neregulat- durere n timpul actului sexual

    - durere lombar- febr, oboseal, diaree sau vomitturi

    22

  • 7/30/2019 Lucrare Progress

    23/50

    - miciune dureroas sau dificil

    Primele semne constau n iritaie i n secreii vaginale anormale, survenind n 2-5 ziledup infectare n cazul gonoreei i n 7-21 de zile n cazul chlamidiei. Numeroase femei

    prezint secreii vaginale care nu se datoreaz unei boli cu transmitere sexual. Dar dac

    se observ o modificare n aspectul secreiei (dac devine mirositoare sau este nsoit deprurit), n special la cteva zile dup un contact sexual, se poate suspecta o boal cutransmitere sexual.

    Boala inflamatorie pelvin se manifest printr-o durere abdominal surd, constant iprin accese ocazionale de febr. n plus, poate aprea un disconfort sau chiar durere nraporturile sexuale. Dac infecia atinge i endometrul pot aprea sngerri ntremenstrele normale.

    Boala inflamatorie pelvin poate cauza semne i simptome minore sau poate fiasimptomatic. n acest ultim caz, boala se datoreaz n mod frecvent unei infecii cuchlamydia.

    Lipsa semnelor i simptomelor crete posibilitatea ca femeia s transmit chlamydia

    mai departe. Totodat, n lipsa unui tratament adecvat, organele genitale pot fi gravafectate.

    Un mare numr de femei cu boal inflamatorie pelvin prezint simptome discrete sauuoare ce nu pot fi uor recunoscute ca fiind tipice pentru boala inflamatorie pelvin. nconsecin, ntrzierea stabilirii diagnosticului i instituirii tratamentului, contribuie

    probabil la instalarea sechelelor inflamatorii la nivelul tractului genital superior.Tabloul clinic este dominat in formele acute ale BIP, de febra si durere.Febra poate sadepaseasca 38,5-390C.In cazul ca se constituie piosalpinxul, febra, daca a cedat temporar,

    poate sa imbarace in zilele urmatoare un caracter septic.Febra hectica poate fi intalnita inabcesele tubo-ovariene sau flegmoasele ligamentului larg.In pelviperitonite dar mai ales in

    peritonite, febra se asociaza cu alterarea starii generale.In formele astetice ale peritonitelor,febra poate sa nu fie crescuta, in discordanta cu prabusirea starii generale.Durerea are sediulabdominal inferior.Este mai intense in una din fosele ilialice, in cazul salpingitelor.Poateexista un grad de meteorism sau chiar contracture muscular in hipogastru si fosele ilialice.Latuseul vaginal femeia acuza durere intensa la tentativele de mobilizare ale colului siuterului.Fundurile de sac vaginale sunt viu dureroase.Daca nu s-au constituit piosalpinxuri sauabcese pelviene, nu se deceleaza mase anexiale, palparea punand in evidenta doarimpastarea tesuturilor periuterine.Tuseul vaginal, din cauzadurerii poate fi dificil de efectuat.Semnele de insotire sunt reprezentate de:-tulburariurinare-semne de iritatie peritoneala= greturi, uneori varsaturi,balonament sau contracture localizata

    in etajul abdominal inferior, oprirea tranzitului pentru gaze si materii fecale sau scaunediareicePelviperitonita realizeaza tabloul clinic al unei infectii severe.Pe langa febra si durere sunt

    prezente semnele iritatiei peritoneale.O masa tumorala inflamatorie rau delimitata ce ocupapelvis si inglobeaza organele genitale interne.Tumoarea depaseste adeseori margineasuperiara a simfizei si este imprecise delimitata.Evolutia poate fi inspre rezolutie sau inspreabcedare.

    23

  • 7/30/2019 Lucrare Progress

    24/50

    Durerea pelvin

    Subcapitolul 2.4 Prognostic

    Boala inflamatorie pelvin netrat poate produce cicatrici tisulare (aderente) ce potcauza durere pelvin cronic, sarcin ectopic i infertilitate.Femeile cu risc de infecii pelvine care utilizeaz un dispozitiv intrauterin, pot fi sftuite sopteze pentru o alt metod de contracepie pentru a reduce riscul de boal inflamatorie

    pelvin. n cazul pacientelor nsrcinate, infectate cu HIV, sau care nu rspund la tratamentulcu antibiotice orale, se recomand spitalizarea. Tratamentul const n administrarea deantibiotice intravenos, apoi pe cale oral.

    Dac tratamentul antibiotic iniial a vindecat infecia cauzat de boala inflamatoriepelvin, nu este necesar un tratament de ntreinere. Cu toate acestea, este important s se tiecu siguran c infecia a fost vindecat i acest lucru se poate afla printr-un control regulatefectuat de doctor.2.9. Educatie pentru sanatate

    Educatia pentru sanatate reprezinta sub aspectul educationall, procesul de informare,formare si dezvoltare a omului tanar si adult in domeniul sanatatii, procesul inzestrairii

    idividului, cunostinte, atitudini si obosnuinte privind sanatatea.Sanatatea este o stare de bine complet, fizic, mental si social si nu consta doar in absen tabo l i i s au a in f i rmi ta t i i . Sana ta tea es te un p r oces d inamic a f l a t i n t r -ocontinua remaniere(OMS).Sanatatea este o stare in care nevoile umane sunt indeplinite inmod autonom sinu se limiteaza doar la absenta bolii sau a infirmitatii (V.Henderson).Sanatatea este o stare de echilibru bio-psiho-social, cultural si spiritual, staredeautonomie si independenta, fara a fi egala cu absenta bolii sau a infirmitatii.Este ostare dinamica ce da posibilitatea unui organism de a ramane in echilibrucu mediul intern si extern.

    Definitia sanatatii

    Sanatatea este o stare de bine complet, fizic, mental si social si nu consta doar in absen tabo l i i s au a i n f i r mi ta t i i . Sana ta tea es te un p roces d inamic a f l a t in t r -

    24

  • 7/30/2019 Lucrare Progress

    25/50

    ocontinua remaniere(OMS).Sanatatea este o stare in care nevoile umane sunt indeplinite inmod autonom sinu se limiteaza doar la absenta bolii sau a infirmitatii (V.Henderson).Sanatatea este o stare de echilibru bio-psiho-social, cultural si spiritual, staredeautonomie si independenta, fara a fi egala cu absenta bolii sau a infirmitatii.Este ostare dinamica ce da posibilitatea unui organism de a ramane in echilibru

    cu mediul intern si extern.

    Definitia boliiBoala este ruperea echilibrului, a armoniei, un semnal de alarma tradus

    pr insu fe rinta fizica , psihica , o di ficu lt ate sau o inadaptare la o situa ti e noua ,provizor ie sau definitiva.F i e c a r e b o l n a v m o d e l e a z a i n m o d c o n c r e t oa n u m i t a s t a r e d e b o a l a , i n conformitate cu particularitatile individualitatii sale

    biologice si reactive si in stricta dependenta de conditiile concrete de imbolnavire.

    Caracteristici ale starii de boala

    -apa re ca u rmare a une i ag re s iun i pa togene d in med iu - inc lude uncomplex carac te r is t ic de r eac t i i de ra spuns a le or ganismul u i s upus actiuniiagentului patogen starea functionala a organismului se caracterizeaza prin deficienta, maimult saumai putin importanta a mecanismelor de reglare neuro-umorala a functiilor- reduce rea capac i t a t i i de adap ta re a o rgan i smulu i -d iminua rea capac i t a t i ide munca s i de in teg ra re soc ia la -o r ice boa la a fec teaza o rgan i smul inansamblu l s au

    Decalogul sanatatii

    Redescoperirea mijloacelor naturale, reintoarcerea de pe noi pozitii la natura,aplicareapr incipi ilor naturale in viata de toate zi lele, reprez in ta st rateg iasanatatiiviitorului.Pentru individ, elementele esentiale ale mentinerii sanatatii in perimetrularteide a trai, se inscriu in urmatorul decalog :1.disciplina muncii, obtinerea de performante profesionale,2.stiinta petrecerii timpului liber,3 . a l imen ta t i e cumpa ta ta s i e ch i l ib ra ta in p r inc ip i i a l ime ta re cu

    pr edominan ta produselor naturale,4 . c a l i r e a o r g a n i s m u lu i p r i n f a c t o r i n a t u r a l i a p a , a e r , s o a r e s im i s c a r e i n diferitele ei variante, pentru mentinerea conditiei fizice,5.locuinta igienica si familie inchegata,

    6.comportament social integru si constiinta ecologica,7.receptivitate si consecventa fata de tropisme (tendinta de crestere, de orientareaorganismelor vii determinata de directia din care actioneaza asupra lor anumitifactori fizico-chimici),8 . cu l tu ra s an i t a ra s i ev i t a rea fac to r i lo r de r i s c fuma t , a l coo l ,automedicatie,sedentarism,9.control medical preventiv, cu respectarea prescriptiilor,10.cunoastere de sine si autoeducatieAcest decalog este inscris in hemocultura.

    Hemocultura

    reprezinta unansamblu de cai si mijloace care concura in dinamica la dezvoltareapsihosomatica siculturala a omului, la ocrotirea vietii si a sanatatii lui.

    25

  • 7/30/2019 Lucrare Progress

    26/50

    Persoana si sanatatea

    Conceptia privind sanatatea nu trebuie sa se limiteze la observarea bolii,ci t r ebu ie s a a iba in vede re s i dezvo l ta rea pe rsoane i . Sana ta tea nu e s te o

    dezvoltarestatica, ci este preferabil sa vorbim despre dinamica sanatatii, subliniindposibilitatilede adaptare ale individului la particularitatile mediului sau, realizand ca persoanacaretrebuie sa ajute la infaptuirea unei stari de bine, de adaptare, de destindere, insituatiidiferite, este asistentul medical. Necesitatea de sanatate a persoanei serealizeaza prin sustinerea persoanei inefo rt ur il e s al e p ent ru re ali zar ea un eisana ta t i maxi mal e . Spe cif ic i ta t ea acti uni i asistentului medical se bazeaza pemobilizarea fortei vii a persoanei si a anturajului pentru compensarea capacitatiialterate de boala, tinand cont de limitele impuse de aceasta.Realizarea scopului ingrijirilor presupune 3 actiuni :

    1 .Ac t iun i de sus t ine re o fe r i t e pac ien tu lu i pen t ru con fo r t , t r a tamen t ,ingrijire sivindecare,2 . A c t i u n i g e n e r a t o a r e c a r e a j u t a p a c i e n t u l s a g a s e a s ca n o im i j l o a c e p e n t r u rezolvarea dificultatilor sale,3.Actiuni de protecti e pentru promovarea sanatatii si pro filaxia bolilor. Interventiain procesul boala- sanatate, trebuie sa faca obiectul unei gandiri sistematice, care sa aiba la

    baza cunostinte variate care trebuie sa intregeasca globalingrijirile acordatepacientului.Postulatele nurselor in raport cu persoana ingrijita nearata ca orice fiintaumanat i n d e s p r e i n d e p e n d e n t a . I n d i v i d u l f o r m e a z a u n t o tc a r a c t e r i z a t p r i n n e v o i fundamentale si specifice. Daca o nevoie ramanenesatisfacuta, individul nu mai esteun tot, un intreg, nu mai este independent.Asistentulmedical trebuie sa-si indeplineasca toate functiile sale proprii. Dacaea preia din sarcinilemedicului, automat va fi nevoita sa predea din sarcinile ei unei persoane necalificate, ceea cenu este bine pentru pacient

    Promovarea sntii

    Este procesul contient prin care oamenii i pot crete controlul asupra proprieis t r i d es n t a t e i , c a a t a r e , s - i a m e l i o r e z e s n t a t e a . P r o m o va r e as n t i i acioneaz asupra determinanilor strii de sntate: pacea, locuina, relaiilesociale,securitatea social, educaia, alimentaia, venitul, promovarea femeii, respectul

    pentrudrepturile omului, stabilitatea ecosistemului, utilizarea adecvat a resurselor,justeeasocial.Ameninarea cea mai mare pentru sntate este srcia.

    PRINCIPII FUNDAMENTALE ALE ACIUNII CE N MATERIE DESNTATE

    P RINCIP IUL 1 : O STRATEGIE BAZAT P E VALORI COMUNENDOMENIUL SNTIIn iunie 2006, Consiliul a adoptat o declaraie asupra valorilor i principiilor

    c o m u n e n s i s t e m e l e d e a s i s t e n m e d i c a l a l e U E , c a r ee n u m e r v a l o r i l e fundamentale de

    26

  • 7/30/2019 Lucrare Progress

    27/50

    univ ersa l i ta te , a cces la ng r i j i re de bun ca l i ta te , ech i ta teisolidaritate.Carta Drepturilor Fundamentale recunoate dreptul de acces al cetenilorlaasisten medical preventiv i dreptul de a beneficia de tratament medical.

    Autodeterminarea cetenilor

    reprezint o valoare fundamental . Asis tenamedical devine din ce n cem a i o r i e n t a t c t r e p a c i e n t i i n d i v i d u a l i z a t , i a r pacientul devinedin ce n ce mai mult un subiect activ, n loc de simplu obiect als er vi ci il or deas is ten m edica l . Pe ba za ac iun i lo r d in Agenda pentru ce t en i , politicacomunitar n materie de sntate trebuie s ia ca punct de plecare drepturilecetenilor i ale

    pacienilor. Acest aspect include participarea la luarea de decizii iinfluena asupra aces tu iproces , precum i competen ele necesare pentru buns ta re ,inclus iv cuno tinelen materie de sntate, n conformitate cu Cadrul european privind competeneleeseniale n procesul de nvare pe toat durata vieii, cum ar fi,de exemplu, urmrirea

    unor programe educaionale i a programelor existente peinternet.

    Reducerea inegalitilor n materie de sntate

    trebuie s figureze printrevalorile referitoare la ameliorarea sntii. Deinumeroi europeni se bucur de ovia mai ndelungat i mai sntoas dect generaiileanterioare, exist inegalitimajore n ceea ce privete sntatea, att ntre state membre iregiuni ct i n cadrulacestora, precum i la scar mondial. De exemplu, dei

    popula i a UE n ansamblu mbt r n e t e , sper an a de v i a l a na t e r e n t r erile UE variaz cu pn la 9 ani pentru femei i 13 ani pentru brbai, iar ratamortalitii infantile variaz de ase orimai mult.n ultimul rnd, poli tica n domeniulsntii trebuie s fie axat pe cele mai bune dovezi tiinifice disponibile preluatedin date i informai i corec te, i pe baza unor cercetri relevante.

    PRINCIPIUL 2: SNTATEA ESTE BUNUL CEL MAI DE PRE

    Sntatea este important pentru bunstarea indivizilor i a societii, ns opopulaie sntoas reprezint, de asemenea, o condiie necesar pentru productivitatei

    prosper it ate economic. n 2005, numrul an ilor de via sn toas (HLY) afostinclus ca indicator structural la Lisabona, pentru a sublinia faptul c sperana de viaapopu la i e i c a r e s e bucu r deo s t a r e b u n d e s n t a t e

    nu doa r du r a ta v i e i i constituie un factor esenial de cretere economic.RaportulComisiei ctre Consiliul European de primvar din 2006 a ncurajatstatele membre s reducnumrul ridicat de persoane inactive din cauza problemelor de sntate. Raportul a subliniatfaptul c politicile, n numeroase sectoare, au un roln ameliorarea sntii, spre beneficiuleconomiei n general.Ch elt ui el il e pr iv in d sn t at ea nu re pr ezi nt doa r unco st , ci o in ve st i ie . Cheltuielile cu sntatea pot fi considerate ca o povareconomic, dar costul real pentr u s oci e ta t e r ezid n co stu ri l e d ire cte i

    ind i rec te a soc ia te p rob leme lo r de sn ta te , p recum i l ip sa unor in ve st i ii su fi ci en te n do me ni il e se mn if ic at iv e al e sntii. S-a estimat faptul

    27

  • 7/30/2019 Lucrare Progress

    28/50

    c povara economic anual a bolilor coronariene poateat inge pn l a 1% d in P IB ,ia r cos tu l tu lbu r r i lo r men ta le pn l a 3 -4% d in P IB .Che l tu ie l i l e cuas i s t en a med ica l a r t r ebu i n so i t e de inves t i i i n p reven i rea ,

    p r o te ja r ea i ame l io r a rea s t r i i f i z i ce i men ta le gener a le a le popu la i e i ,ca re , nconformitate cu datele OCDE, se ridic n prezent la 3% n medie din

    buge tu l to ta l anual alocat sntii n statele membre, n comparaie cu 97% destinattratamentelor i asistenei medicale.Sectorul european al sntii este un furnizor importantde locuri de munc iformare profesional: sectorul snt ii i a l se rvici ilor socialereprezint un motor esenial al expansiunii sectorului serviciilor nc din anul 2000 (pnla 2,3 milioanede locuri de munc). Sectorul n cretere al sntii reprezint, de asemenea, osursi un utilizator important al t ehnologiilor inovatoare, sprijinind politicaregional, precum i coeziunea economic i social.

    28

  • 7/30/2019 Lucrare Progress

    29/50

  • 7/30/2019 Lucrare Progress

    30/50

    De aceea, asistenta medicala are misiunea delicata de a controla n mod discret, de a ndrumasi la nevoie, de a efectua, atunci cnd este cazul toaleta de dimineata si seara. Astfel ea vandemna bolnava sa se autoingrijeasca . Daca este cazul va atrage atentia si asupra lenjeriei decorp sa fie tot timpul curata si ngrijita.Observarea pozitiei pacientului n pat

    Asistenta medicala trebuie sa urmareasca, sa supravegheze pozitia bolnavei n pat,faciesul,pentru a sesiza eventualele modificari survenite n timpul tratamentului.Pregatirea patului si accesoriile luiPatul este mobilierul cel mai important din salon, aici petrecndu-si bolnavul majoritateatimpului de boala si convalescenta. Patul trebuie sa fie comod, de dimensiuni potrivite, usorde manipulat si usor de curatat, pentru ca ngrijirile, investigatiile si tratamentele aplicate

    bolnavului sa fie usor de efectuat.Accesoriile patului sunt: salteaua, perna, patura, lenjeria, cearsaful, cearsaful plic, fata de

    perna.Schimbarea lenjeriei de patEste o problema n asigurarea conditiilor de confort pentru odihna si ngrijirea bolnavilor.

    La intrarea n salon bolnava gaseste patul pregatit cu lenjerie curata, salonul bine aerisit.Schimbarea lenjeriei se face de cte ori este nevoie si pe parcursul internarii.

    30

  • 7/30/2019 Lucrare Progress

    31/50

    2.5.Supravegherea functiilor vitale si vegetative.Urmarirea functiilor vitale este o sarcina foarte importanta pentru asistenta medicala, att

    pentru a urmari evolutia boli, ct si pentru a urmari evolutia tratamentului deoarece unelemedicamente pot influenta aceste functii. Ele vor fi masurate de doua ori pe zi (dimineata siseara) si vor fi notate n foaia de observatie.

    Respiratia - nevoia omului de a capata oxigenul din mediul inconjurator, necesar proceselorde oxidare din organism si de a elimina dioxid de carbon rezultat din arderilor celulare.Scop;-precizarea diagnosticului-apreciera evolutiei bolii-recunoasterea complicatiilorTemperatura corpului (valori normale 36-37 C) prezinta modificari importante n cazul unei

    bolnave cu BIP.Scop:descoperirea unor modificari patologice.Pulsul este senzatia de soc perceputa la palparea unei artere superficiale comprimataincomplet p un plan rezistent,dur..Masurarea pulsului are drept scop obtinerea de informatii

    privind starea anatomo-functionala a inimii si vaselor.

    Un adult sanatos are 60-80 pulsatii\minut.Tensiunea arteriala presiunea exercitata de sngele circulant asupra peretilor arteriale, prezintasi ea unele modificari. Valorile normale la un adult sanatos sunt cuprinse ntre 115-140/70-90mmHg.2.6. Alimentatia bolnavei cu boala inflamatorie pelvina este o alimentatie activa cu regimalimentar normal.Se recomanda un consum suficient de lichide 1,5-2L\zi si o dieta bogata inlegume si fructe, care sa asigure un aport marit de vitamine. De asemenea se recomada

    produse lactate in special iaurt care mentine echilibrata balanta microorganismelorintravaginale si pentru cresterea rezistentei la infectii acizi grasi omega3 care stopeaza

    procesul inflamator(ulei de in, nuci, peste)2.7. Administrarea medicamentelor si hidratarea organismuluin spital medicamentele sunt prescrise de medicul curant fiind consemnate n rubrica,,tratament,, din foaia de observatie, cu data calendaristica, forma de prezentare (fiola, tablete)doza pe 24h, calea de administrare, doza unica si orarul.

    31

  • 7/30/2019 Lucrare Progress

    32/50

    Medicamentele sunt substante de origine minerala, animala, vegetala sau chimica de sinteza,transformate prin operatii farmaceutice ntr-o forma de administrare ( comprimat, fiola )folosita pentru prevenirea, ameliorarea sau vindecarea bolilor.La indicatia medicului asistenta medicala administreaza medicamentele, prescrise, tinnd contde regulile de administrare a medicamentel.

    Externarea bolnaveiMomentul plecarii bolnavei din spital este stabilit de medicul curant si sef de sectie. Asistentaaduce toate documentele referitoare la bolnav pe care le va pune la dispozitia medicului desalon.Asistenta va fixa cu bolnavul ora plecarii, pentru a-i putea asigura alimentatia pna n ultimulmoment. Asistenta cu 2-3 zile naintea iesirii din spital, va anunta familia bolnavului si va daexplicatiile primite de la medic, cuprinse n biletul de iesire. Va lamurii n special prescriptiilereferitoare la tratamentul medicamentos, daca bolnavul si-a nsusit n mod corespunzatortehnicile necesare pentru tratamentul la domiciliu si va insista ca la data indicata sa se prezintela control.Asistenta va nsoti bolnava pna la magazia cu efecte, unde o va ajuta sa primeasca hainele si va

    lua de la bolnava efectele spitalului. nainte de externare asistenta medicala va verifica, dacabolnava are biletul de iesire si retetele pentru tratamentul prescris.

    Subcapitolul 3.1 FIE TEHNICE

    Spltura vaginal

    Spltura vaginal nseamn introducerea unui curent de lichid (ap sau soluiemedicamentoas) n vagin, curent de lichid care, dup ce va spla pereii vaginali se vaevacua pe lng canul.

    Scop: terapeutic, pentru ndeprtarea coninutului vaginal, dezinfecie local,

    calmarea durerilor, reducerea proceselor inflamatorii.

    Materiale necesare :1. De protecie : - paravan, prosop

    - muama, travers, cearaf- tvi renal- pens porttampon

    2. Sterile : - mnui de cauciuc- tampoane de vat- canula vaginal

    - irigator- bazinet

    32

  • 7/30/2019 Lucrare Progress

    33/50

    Medicamente: 2 litri soluie medicamentoas, dup caz : ap oxigenat, soluie

    cloramin, soluie permanganat de potasiu 1:2000, oxicianur de mercur 1:4000.Pregtirea psihic i fizic a pacientei

    Pregtirea psihic : Pacienta este informat asupra tehnicii i a necesitii efecturiisplturii vaginale.

    Pregtirea fizic :Se izoleaz patul cu un paravan ; patul va fi protejat cu muama itravers. Pacienta va fi aezat n poziie ginecologic, apoi i se introduce bazinetul sub bazin.Se spal organele genitale externe cu ap i spun. Splarea organelor genitale externe se

    poate face i cu tampoane de vat montate pe pensa porttampon.Splarea organelor genitale externe se va face dinspre simfiza pubian spre anus,

    pentru a evita contaminarea regiunii genitale cu microorganisme din regiunea anal.Tehnic:

    Asistenta se spal pe mini cu ap i spun, apoi mbrac mnuile sterile. Seadapteaz canula la tubul irigatorului. Verific temperatura soluiei, apoi scoate aerul dinirigator. Cu blndee, introduce canula n vagin i deschide robinetul irigatorului. Scoatecanula nainte ca irigatorul s se goleasc i penseaz tubul irigatorului. Canula va fi pusn tvia renal.

    Dup terminarea splrii, asistenta scoate bazinetul i examineaz lichidul de spltur; la indicaia medicului, acesta va fi trimis la laborator.

    Dup scoaterea bazinetului, asistenta va usca regiunea genital i cea anal.

    ngrijiri ulterioare :

    Asistenta va ndeprta materialele folosite i va aranja patul, apoi va ndeprtaparavanul.

    Pacienta va fi ajutat s se mbrace i va fi aezat ntr-o poziie comod.Se va nota n foaia de observaie tehnica i aspectul lichidului de spltur.

    MASURAREA TEMPERATURII

    SCOP: evaluarea functie de termoreglare si termogeneza

    LOCUL DE MASURARE:Axila, plica inghinala, cavitatea bucala, rect, vagin.

    MATERIALE NECESARE:

    Termometru maximal; Csoleta cu tmpoane de vata si comprese sterile;

    33

  • 7/30/2019 Lucrare Progress

    34/50

    Recipient cu solutie dezinfectanta cloramina 1%; Tava medicala; Lubrafiant; Alcool medicinal; Ceas; Pix albastru; Foaie de temperatura.

    INTERVENTIILE ASISTENTEI:; Pregatirea materialelor langa pacient; Pregtirea psihica a pacientului; Spalarea pe maini; Se scoate termometrul din solutia dezinfectanta, se clateste si se sterge cu o compresa,

    se scutura;

    Se verifica daca este in rezervor mercur.

    Pentru masurarea in axila: Se aseaza pacientul in decubit dorsal sau in pozitia sezanda; Se ridica bratul pacientului; Se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului; Se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei, paralel cu toracele; Se apropie bratul de trunchi, cu antebratul flexat pe suprafata anterioara a toracelui;

    daca pacientul este slabit, agitat, precum si copii, bratul va fi mentinut in aceastapozitie de catre asistenta;

    Termometrul se mentine timp de 10 minute.

    Pentru masurarea in cavitatea bucala: Se introduce termometrul in cavitatea bucala sub limba sau pe partea externa a arcadei

    dentare; Pacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas; Se mentine termometrul timp de 5 minute.

    Pentru masurarea rectala: Se lubrafiaza termometrul; Se aseaza pacientul in decubit dorsal, cu membrele inferioare in semiflexie,

    asigurandu-I intimitatea; Se introduce bulbul termometrului in rect prin miscari de rotatie si inaintare; Termometrul va fi tinut cu mana tot timpul masurarii; Se mentine termometrul 3 minute; Dupa terminarea timpului de mentinere a termometrului, acesta se scoate, se sterge cu

    o compresa; Se citeste gradatia in care a ajuns mercurul termometrului; Se spala termometrul, se scutura;

    Se introduce in recpientul cu solutie dezinfectanta- solurtie de cloramina 1%; Se noteaza valoarea obtinuta pe foaia de temperatura;

    34

  • 7/30/2019 Lucrare Progress

    35/50

    Notarea unui punct pe verticala, corespunzatoare datei si timpului, pentru fiecare linieorizontala corespund doua diviziuni de grad;

    Se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara pentru curbei termice; In alte documente medicale se noteaza cifric; Interpretarea curbei termice.

    Masurarea temperaturii de face: Dimineata intre orele 7.00 8.00; Seara intre orele 18.00 19.00.

    Functie de valorile obtinute, curba termica se interpreteaza astfel: Afebril temperatura corpului sub 37C; Subfebril temperatura corpului se mentine intre 37 C 38 C; Febra moderata intre 38 C 39 C; Febra ridicata intre 39 C 40 C; Hiperpirexie cand temperatura se mentine peste 40 C

    MASURAREA TENSIUNII ARTERIALE

    SCOP: evaluarea functie cardiovasculare (forta de concentratie a inimii, rezistentadeterminata de elasticitatea si calibrul vaaselor).

    ELEMENTE DE EVALUAT: Tensiunea arteriala sistolica (maxima); Tensiunea arteriala diastolica (minima)

    MATERIALE NECESARE:Aparat pentru masurarea tensiunii arteriale:

    Cu mercur Riva-Rocci; Cu manometru; Oscilometru Pachon; Stetoscop biauricular; Tampon de vata; Alcool; Creion rosu sau pix cu mina rosie.

    35

  • 7/30/2019 Lucrare Progress

    36/50

    METODA DE DETERMINARE: Palpatorie; Auscultatorie.

    INTERVENTIILE ASISTENTEI:

    Pentru metoda auscultatorie:

    Pregatirea psihica a pacientului; Asigurarea repausului fizic si psihic timp de 15 minute; Spalarea pe maini; Se aplica manseta pneumatica pe bratul pacientului, spijinit si in extensie; Se fixeaza membrana stetoscopului pe artera humerala, sub marginea inferioara a

    mansetei; Se introduc olivele stetoscopului in urechi; Se pompeaza aer in maseta pneumatica, cu ajutorul parei de cauciuc pana la disparitia

    zgomotelor pulsatile; Se decomprima progresiv aerul din maseta prin deschiderea supapei, pana se percepe

    primul zgomot arterial (care reprezinta valoarea tensiunii arteriale maxime); Se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau acul manometrului, pentru a fi

    consemnata; Se continua decomprimarea, zgomotele arteriale devin tot mai puternice; Se retine valoarea indicata de coloane de mercur sau acul manometrului, in momentul

    in care zgomotele dispar, aceasta reprezentand tensiunea arteriala minima; Se noteaza pe foaia de temperatura vlorile obtinute cu o linie orizontala de culoare

    rosie, scotandu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloana de mercur; Se unesc liniile orizontale cu liniile verticale si se hasureaza asptiul rezultat; In alte documente medicale se inregistreaza cifre: exp.: TA max=150 mmHg/TA

    minim=75mm Hg Se deinfecteaza olivele stetoscopului si membrana cu alcool.

    Pentru metoda palpatorie Determinarea se face prin palparea arterei radiale; Nu se foloseste stetoscopul biauricular Etapele sunt identice metodei auscultatorii; Are avantajul obtinerii unor valori mai mici decat realitatea, palparea pulsului periferic

    fiind posibila numai dupa reducerea accentuata a compresiunii exterioare.

    DE RETINUT: Manseta pneumatica va fi bine fixata de bratul pacientului; Manometrul va fi plasat la nivelul srterei la care se face determinarea; Masurarea va fi precedata de linistirea pacientului; In caz de suspiciune, se reia masurarea fara a scoate manseta de pe bratul pacientului; La indicatia medicului, se pot face masuratori comparative la ambele brate.

    36

  • 7/30/2019 Lucrare Progress

    37/50

    RECOLTAREA SANGELUI VENOS PENTRU EXAMENELEHEMATOLOGICE

    Pregatire pentru VSH

    Materiale:

    - sterile- seringa de 2ml uscata- solutie de citrat de Na 3,8%- ace pentru punctia venoasa- nesterile- stativ si pipete Westergreen

    - pernuta, musama, eprubete, tavita renala, garou, vata- solutii dezinfectante- alcool 70

    Pacient :

    - pregatire psihica :- i se explica cu 24 ore inainte, necesitatea efectuarii examinarii- pregatire fizica :- se anunta sa nu manance- sa pastreze repaus fizic

    Executie :

    1. asistenta se spala pe maini cu apa si sapun,2. imbraca manusi de cauciuc sterile3. aspira in seringa 0,4ml citrat de Na 3,8%4. punctioneaza vena fara garou si aspira sange pana la 2ml (1,6ml)5. retrage acul si aplica tampon cu alcool6. scurge amestecul sange-citrat in eprubeta si omogenizeaza lent7. aseaza eprubeta in stativ8. se asigura o pozitie comoda in pat9. se supravegheaza pacientul

    Pregatirea produsului pentru laborator:

    37

  • 7/30/2019 Lucrare Progress

    38/50

    1. se completeaza buletinul2. se eticheteaza produsul3. se aspira cu pipeta Westergreen pana la gradatia 200 si se aseaza in stativ pe dopul de

    cauciuc, in pozitie strict verticala (cand examenul se face la patul bolnavului).

    TEHNICA INJECTIA INTRAMUSCULARA

    Scop: terapeutic administrarea medicamentelor

    Loc de executie: muschi voluminosi lipsiti de trunchiuri mari de vase de nervi:1. Regiunea supero-externa a fesei;2. Fata externa a coapsei in treimea mijlocie;3. Fata externa a bratului in muschiul deltoid.

    Solutii administrate: solutii izotone, uleioase, coloidale, cu densitate mare.

    Pregatirea injectiei:1. Materiale: se incarca seringa;2. Pacientul: se informeaza;3. Se recomanda relaxarea musculaturii;4. Se ajuta sa se aseza comod, in pozitie decubit ventral, decubit lateral, ortostatism,

    sezand;5. Se dezbraca regiunea.

    Executarea:1. Asistenta isi spala mainile;2. Dezinfecteaza locul injectiei;3. Se intinde pielea intre indexul si policele mainii stangi si se inteapa perpendicular

    pielea cu rapiditate si siguranta cu acul montat la seringa;4. Se injecteaza lent solutia;5. Se retrage brusc acul cu seringa si se dezinfecteaza locul;6. Se maseaza usor locul injectiei pentru a activa circulatia favorizand rezorbtia.

    Ingrijirea ulterioara a pacientului: se aseaza in pozitia comoda in repaus fizic, 5-10

    minute.

    38

  • 7/30/2019 Lucrare Progress

    39/50

    Incidente Si Accidente1. Durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale: retragerea

    acului, efectuarea injectiei in alta zona;2. Paralizia prin lezarea nervului sciatic: se evita prin respectarea zonelor de electie a

    injectiei;

    3. Hematom prin lezarea unui vas de sange;4. Ruperea acului: extragerea manuala sau chirurgicala;5. Supuratie aseptica: se permite prin folosirea unor ace suficient de lungi pentru a

    patrunde in masa musculara;6. Embolie, prin injectarea accidentala intr-un vas a solutiilor uleioase: se previne

    prin verificarea pozitiei acului.

    TEHNICA INJECTIA INTRAVENOASA

    Definitie

    Crearea unei cai de acces intr-o vena prin intermediul unui ac de punctie.Scop : terapeutic-administrarea unor medicamente sub forma injectiei si perfuzieiintravenoase

    Locul punctiei :1. venele de la plica cotului (bazilica si cefalica ) unde se formeaza un ,,M,, venos2. venele antebratului3. venele de pe fata dorsala a mainii4. venele subclaviculare5. venele femurale

    6. venele maleolare interne7. venele jugulare si epicraniene (mai ales la copil mic )

    Pregatirea punctieiMateriale

    1. perna elastica pentru sprijinirea bratului, musama, aleza2. tampon cu dezinfectant

    3. seringa cu ac steril4. manusi

    39

  • 7/30/2019 Lucrare Progress

    40/50

    5. garou6. solutii medicamentoase7. tavita renala

    Pacientul

    1. pregatire psihica2. se informeaza asupra scopului punctiei3. pregatire fizica4. pentru punctia la venele bratului, antebratului5. se aseaza intr-o pozitie confortabila atat pentru pacient, cat si pentru persoana

    care executa punctia (decubit dorsal)6. se aseaza bratul pe pernita si musama in abductie si extensie maxima7. se dezinfecteaza tegumentele

    8. se aplica garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei, strangandu-lastfel incat sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera.

    9. Se recomanda pacientului sa stranga pumnul

    Executarea punctiei

    1. asistenta isi spala mainile si imbraca manusile sterile si se aseaza vizavi debolnav

    2. se fixeaza vena cu policele mainii stangi, la 4-5 cm sub locul punctieiexercitand o usoara compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine

    3. se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus, acul atasat cu bizoul in sus, in manadreapta,intre police si restul degetelor

    4. se patrunde cu acul traversand in ordine, tegumentul in directie oblica, apoiperetele venos invingandu-se o rezistenta elastica, pana cand acul inainteaza in gol

    5. se schimba directia acului 1-2 cm in lumenul venei6. se controleaza patrunderea acului in vena prin aspiratie cu seringa7. se continua tehnica si anume injectarea medicamentelor,recoltarea sangelui,

    perfuzie8. se indeparteaza staza venoasa dupa executarea tehnicii prin desfacerea garoului

    si a pumnului9. se retrage brusc

    10. se aplica tamponul imbibat in solutie dezinfectanta11. se comprima locul punctiei 1-3 min bratul fiind in pozitie verticala12. Reorganizarea locului de munca

    Accidente

    1. hematom prin infiltrarea sangelui in tesutulperivenos2. strapungerea venei3. ameteli, paloare, lipotimie

    Diagnostic diferential

    40

  • 7/30/2019 Lucrare Progress

    41/50

    Apendicita, sarcina ectopica, avort septic, endometrioza, hemoragii la nivelul corpului galben,chist ovarian, rasucirea anexelor uterine, boala inflamatorie intestinala, limfadenitamezenterica, pielonefrita sau alte afectiuni intra-abdominale.Evaluare - Examen abdominal si pelvin complet. Se efectueaza hemoleucograma, urocultura,test de sarcina, coloratie Gram a secretiilor vaginale si culturi de la nivelul: endocolului, rect,

    uretra, sange si lichidului peritoneal. Daca nu s-a facut recent, este recomandabil efectuareatestului PapaNicolau.

    PLAN DE NURSING I

    Nume : BordeiPrenume : ElenaVrsta : 45 aniDomiciliu : Slobozia, jud. IalomitaReligie : ortodoxOcupaie : casnicaData internrii : 27. 05. 2012 ora 18.50

    Diagnostic internare : Anexit acut bilateralMotivele internrii : durere accentuat n etajul abdominal inferior, greuri, vrsturi,

    subfebril.Antecedente heredo-colaterale : fr importan patologicAPF : menarha la 14 ani, cicluri regulate, durata 4 zile.

    Nateri 2 ; Avorturi : 0APP : bolile infecto-contagioase ale copilriei, masa ginecopatei fr antecedente i

    alte boli cronice

    Istoricul bolii :

    Bolnava afirm c n seara zilei de 26.05.2012 are greuri, vars n cursul nopii idimineaa are febr 37,4 C ; acuz stare general rea, cu durere puternic n toat zonainferioar a abdomenului ; se prezint la un consult medical i rmne internat pentruinvestigaii i tratament.

    Examene paraclinice :

    Hemoleucograma : Ht : 35 % ; Hb : 11,6 % ; Hematii 4 190 000 ; Leucocite 8 600 ;Trombocite 285 000.

    VSH: 8Examen urin : culoare galben, albumin absent.

    Examen obstetrical : col de nulipar, fr leziuni

    41

  • 7/30/2019 Lucrare Progress

    42/50

    TV : col nchis, uter n anteflexie de mrime i consisten normal, sensibil lamobilizare, anexa dreapt 4/4 mm, elastic, dureroas, mobilitate redus ; anexa stng

    palpabil, dureroas ; Douglas suplu.Echo : vezic urinar n semirepleie, uter 71/30/50 mm; anexa dreapt hipoechogen

    30/20 mm; anexa stng 20/19 mm. Nu sunt colecii n Douglas.

    nlime 155 cm; Greutate : 50 kgT.A. 110/60 mm/HgPuls 80b/minutTemperatur 37,6 C.

    Nevoia DiagnosticNursing

    Obiective deingrijire

    Interventii Evaluare

    Nevoia de ase alimenta sihidrata

    Alimentare sihidratarenecorespunzatoaredatorita senzatiei degreata si varsaturi.

    Alimentare sihidratare inlimite normale

    - hidratmpacienta cu ceaiurindulcite, cldue- instituim oalimentatie usordigerabila,faracondimete sigrasimi- mprim raiaalimentar n maimulte mese,respectnd mesele

    principale- supraveghemtolerana pacienteila alimenteleingerate

    - pacienta nuprezint senzaiede grea sauvrsturi- ingera cu

    placere fructe simancare

    pregtit deacas- respectaindicatiile simananca putinsi des- nu prezintasimptome deintoleranta

    Nevoia de adormi si a seodihni

    Alterarea somnuluidatorita durerilor

    pelvine.

    Combatereadurerii siasigurarea unuisomn suficient

    - administramantaldice,antispastice,antiinflamatoare(Algocalmin,Scobutil, Piafen siMovalissupozitoare)-mentinem oigiena locala

    satisfacatoare(efectuarea

    -durerea seamelioreazausor dupaadministrareamedicatiei, darreapare dupa 3ore, insa maislaba inintensitate

    -pacientareuseste sa

    42

  • 7/30/2019 Lucrare Progress

    43/50

    toaletei de catrepacienta)-asigurareaconfortului fizic:lenjerie

    curata,pozitiecomoda in pat-administramDiazepam 1tb/seara

    doarma 6ore/noapte

    Nevoia de a

    comunica

    Deficit decunostinte datorita

    lipsei decomunicare

    Asigurareaunui confort

    fizic si psihicadecvat

    - mentinem incontinuare unnivel eficient decomunicare cu

    pacienta

    -facilitam legaturadintre medic,familie, pacienta,informand asupraevolutiei sale-asiguram suportm