5.Desfasurarea lucrarii5.1. Identificarea montajului.

5.1.1. Se identifica platforma de dezvoltare.

Se vizualizeaza montajul si se identifica:

• cele trei butoane responsabile de interactiunea cu montajul:

◦ butonul B1 care este responsabil de configurarea parametrilor semnalului generat

◦ butonul B2 prin care este selectat semnalul intern scos la borna OUT1

◦ butonul B3 prin care este selectat semnalul intern scos la borna OUT2

• cele doua iesiri din montaj utilizate in aceasta lucrare: OUT1 si OUT2.

Butonul 1 are 8 stari de la 000 la 111. Butoanele B2 si B3 au 16 stari de la 0000 la 1111. Trecerea de la starea “i” la starea “i+1” se face apasand o data butonul.

Starea curenta a butoanelor poate fi citita de pe ultima linie a ecranului LCD.

In paginile urmatoare se noteaza:

• tpuls1 durata primului puls de la aparitia frontului sau crescator.

• tpuls2 durata celui de-al doilea puls de la aparitia frontului crescator al sau.

• tinterpuls durata masurata intre frontul crescator al lui primului puls si al celui de-al doilea.

In caz de instabilitate a imaginii obtinute pe ecranul osciloscopului se va extrage de pe placa de pe mufa OUT2, pe canalul de trigger extern al osciloscopului, semnalul dat de B3 pentru combinatia 0101.

5.2. Semnalul de generare a unei noi interogari. Se vizualizeaza si se deseneaza semnalul de generare a unei interogari (OUT1 → comanda_interogare).

5.2.1. Se apasa butonul B2 pana cand starea sa afisata pe LCD este 0011.

5.2.2. Se conecteaza iesirea OUT1 la osciloscop pe intrarea A.

5.2.3. Se comuta osciloscopul pentru a vizualiza doar intrarea A, trigger pe intrarea A.

AfisajButon B1

Buton B2

Buton B3

Iesire OUT1 Iesire OUT2

5.2.4. Se trece baza de timp pe 0.5 μsecs/div.

5.2.5. Se vizualizeaza si se deseneaza semnalul obtinut.

5.2.6. Se extinde baza de timp la 50 msec/div.

5.2.7. Se observa si se noteaza perioada de repetitie a semnalului.

5.3. Semnalul de interogare de la bordul avionului.

5.3.1. Se apasa butonul B3 pana cand starea sa afisata pe LCD este 0101 (OUT2 → interogare_dme).

5.3.2. Se conecteaza iesirea OUT2 la osciloscop pe intrarea B.

5.3.3. Se comuta osciloscopul pe vizualizare canal B.

5.3.4. Se trece baza de timp pe 0.5 μsec/div.

5.3.5. Se completeaza intrarea din tabelul 5.1 corespunzatoare starii curente a lui B1.

5.3.6. Se completeaza celelalte intrari ale tabelului 5.1 modificand succesiv starea lui B1.

5.3.7. Se compara rezultatele din tabelul 5.1 cu cel din teorie. Se verifica faptul ca se genereaza atat secvente de pulsuri in care parametrii tpuls1, tinterpuls si tpuls2 sunt in toleranta, cat si secvente de pulsuri in care parametrii sunt in afara plajei de toleranta.

Tabelul 5.1

Codificare stare B1

tpuls1 tinterpuls tpuls2

[μsec.] [μsec.] [μsec.]

000

001

010

011

100

101

110

111

5.4. Semnalul de validare de la statia de sol. Se studiaza simultan semnalul de interogare generat de la bordul avionului (cauza) si cel validat de statia de sol (efectul). Se verifica daca validatorul considera valide semnalele de interogare care au parametrii standard:

tpulsX = 3.5 +/- 0.5 μsec, pentru X=1,2 (6.1)

tinterpuls = tbaza +/- 0.5μsec unde tbaza = 12 μsec pentru modul X, respectiv 30/36 μsec pentru modul Y (la nivelul statiei de sol/avion) (6.2).

Se considera validate teoretic semnalele generate prin comanda B1, care satisfac conditiile (6.1), (6.2).

5.4.1. Se apasa butonul B2 pana cand starea sa afisata pe LCD este 0101 (OUT1 → interogare_dme). Se apasa butonul B3 pana cand starea sa afisata pe LCD este 0100 (OUT2 → comanda_raspuns).

5.4.2. Se comuta osciloscopul pe vizualizarea ambelor canale (ALT); baza de timp 10 μsec/div

5.4.3. Se verifica daca durata intre cele doua pulsuri de interogare din semnalul interogare_dme este considerata invalida daca nu se detecteaza modul X sau Y la nivelul statiei de sol. Se verifica ca daca interogarea generata este validata atat teoretic cat si practic. Se completeaza tabelul 5.2.

▪ Coloanele 2, 3 si 4 se copiaza din tabelul 4.3 si respectiv 4.4.

▪ Validarea teoretica se face confirm relatiilor (6.1) si (6.2).

▪ Coloanele 6,7 si 8 se copiaza din tabelul 5.1.

▪ In coloana comanda_raspuns noteaza cu 1 daca pe semnalul iesirea OUTx pentru Bx 0100 are un puls scurt nenul, intr-un interval de 50 μsec fata de frontul crescator al primului puls din semnalul comanda_interogare.

▪ In coloanele Validare puls 1 si validare puls 2 si mod detectat se noteaza indicatia de pe linia a treia a LCD-ului.

Tabel 5.2

Codifi-care stare B1

Validare teoretica Validare experimentala

tpuls1 tinterpuls tpuls2Validare teoretica tpuls1 tinterpuls tpuls2

comandaraspuns

Validare puls1

Validare puls2

Mod detectat

[μsec.] [μsec.] [μsec.] '0'/'1' [μsec.] [μsec.] [μsec.] '0'/'1' '0'/'1' '0'/'1' 'X'/'Y'/-

000

001

010

011

100

101

110

111

5.5. Retardatia de cod.

5.5.1. Se studiaza daca intre semnalul de interogare valid generat de avion si cel de raspuns de la statia de sol este o durata de 50 de microsecunde indiferent de modul de lucru. Se noteza aceasta durata cu tret.

5.5.2. Se apasa butonul B2 pana cand starea sa afisata pe LCD este 0101 (OUT1 → interogare_dme). Se apasa butonul B3 pana cand starea sa afisata pe LCD este 0110 (OUT2 → raspuns_dme).

5.5.3. Se vizulizeaza simultan cele doua semnale pe osciloscop utilizand vizualizarea ALT. Baza de timp 10 μsec/div.

5.5.4. Se completeaza tabelul 5.3

Tabel 5.3

Codificare stare B1

tret [μsec.]

011

100

110

111

5.6. Functionarea completa avion → sol → avion.

5.6.1. Se verifica ca o interogare corecta din partea avionului, validata corect, genereaza o interogare corecta din partea statiei de sol, validata corect inapoi la nivelul avionului.

5.6.2. Se apasa butonul B2 pana cand starea sa afisata pe LCD este 0101 (interogare_dme). Se apasa butonul B3 pana cand starea sa afisata pe LCD este 0110 (raspuns_dme).

5.6.3. Se completeaza tabelul 5.4. Sectiunea de Interogare avion se copiaza din tabelul 5.1.

Tabel 5.4

Codificare stare B1

Interogare avion Validare sol Interogare sol Validare avion

tpuls1 tinterpuls tpuls2comanda_raspuns

tpuls1 tinterpuls tpuls2 oevalid

[μsec.] [μsec.] [μsec.] '0'/'1' [μsec.] [μsec.] [μsec.] '0'/'1'

000

001

010

011

100

101

110

111

6. Intrebari6.1. Ce marime fizica se masoara prin sistemul DME?

6.2. Cum se determina pozitia avionului in plan orizontal pe baza masuratorilor de distanta avion – radiofar?

6.3. De ce a fost necesara introducerea „retardatiei de cod” in statia de sol?

6.4. Prin ce metode se paote face recunoasterea semnalelor de raspuns proprii la bordul avionului?

6.5. Oscilatorul (generatorul de oscilatie) care comanda succesiunea interogarilor DME la bordul avionului este construit special foarte instabil. Explicati de ce.

6.6. Explicati principiul implementarii circuitului de generare a semnalelor DME.

6.7. Semnalul de interogare DME este format din doua pulsuri. De ce sunt necesare doua pulsuri in semnalul de interogare?

6.8. De ce s-au impartit staiile de DME in 2 categorii: de mod X si de mod Y?

6.9. Cum se recunoaste la nivelul receptorului unui semnal (de interogare sau raspuns) daca semnalul receptionat este valid sau nu? Ce se verifica la receptie pentru validarea semnalelor DME de interogare / raspuns?

6.10. De ce frecventa de ceas pentru verificarea modului de lucru (X/Y) si pentru verificarea parametrilor temporali ai semnalului DME s-a ales egala cu 2MHz?

6.11. Explicati la nivel de schema cum s-au putut selecta 40 de parametrii cu numai 3 butoane ale sistemului de dezvoltare folosit.

6.12. Lucrarea curenta include doua generatoare de semnal (generatorul de semnale de interogare si cel de raspuns) si doua validatoare (cel de la nivelul statiei de sol si cel de la nivelul avionului simulat). Cate blocuri apartin avionului simulat si cate blocuri apartin statiei de sol(radiofar) simulat?

6.13. Cum se integreaza aceasta simulare VHDL la nivelul sistemului DME?