lucrarea de licenta, lupoian marius

8/8/2019 Lucrarea de Licenta, Lupoian Marius

1/20

UNIVERSITATEA DE VEST TIMIOARA

FACULATATEA DE MUZIC

SPECIALIZAREA: Artele spectacolului de teatru

LUCRARE DE LICEN

Coordonator: Karina Cpraru

Candidat: Lupoian Marius

Timioara 2009


2/20

Citate Ray Cooney:

Este un sentiment extraordinar ca la sfritul unui spectacol s iei depe scen i s auzi cum rd spectatorii

Nu ncerc de la nceput s gsesc o idee comic. Ceea ce caui e otragedie. Oamenii neleg complicaiile ce decurg din anumite situaii i caractere i astaau gsit tot mai amuzant

Adevrul e c fiecare pies, e cea mai frumoas cnd nc e copilultu...

Linia principal ce strbate o fars de calitate trebuie s poat fioricnd transformat ntr-o adevrat tragedie. Tragedia este esena farsei!


3/20

Mr.Dick


4/20

CUPRINS

Capitolul I: Motivaia alegerii rolului George Pidgen............................................pag 4

Capitolul II: ncadrarea n epoc a dramaturgului..................................................... pag 6

II.1 Despre viaa i activitatea artistic a actorului, scriitorului i regizorului Ray Cooney.II.1.1. Activitate artisticII.1.2. Ray Cooney n viaa particular i publicII.1.3. Ray Cooney ne povestete despre.. el.II.1.4. Interviu cu Ray Cooney.

II.2 Ray Cooney despre Fars i teatru.

II.3 Teatrul Contemporan i Ray Cooney.

II.4 Cronici : Ray Cooney pe scenele romneti.

Capitolul III: Plasarea piesei n contextul operei dramaturgului i a genuluidramatic.......................................................................................................................pag 18

Capitolul IV: Analiza teatrologic a piesei................................................................pag 20

Capitolul V: Conexiuni ntre analiza teatrologic i cheia interpretativ a rolului....pag22

Capitolul VI: Analiza concepiei regizorale...............................................................pag24

Capitolul VII: Etapele realizrii rolului.....................................................................pag27

Capitolul VIII: Elemente de creaie n realizarea rolului interpretat..........................pag35

Anexe...........................................................................................................................pag40

Bibliografie


5/20

CapitolulI. Motivaia alegerii rolului George Pidgen

Alegerea acestui i spectacol i nu a altuia a venit dintr-un sentiment

interior care mi zicea c nu se poate altfel. De ce? De ce nu se poate altfel, de ce din

attea spectacole, care mai de care mai importante, a ctigat s spunem aa, aceast

comedie, acest spectacol bulevardier, o simpl comedie, o fars scris de un mult mai

puin cunoscut Ray Cooney? Nu putea fi Tolstoi, sau Cehov, sau poate Carlo Gozzi, sau

poate un Shakespeare, sau chiar Garcia Lorca? Unele puteau, altele nu.. m-am gndit de

mai multe ori i mintea mea se oprea n acelai loc. Bine, atunci rmne Mr. Dick. Asta e.

Muli vor zice c nu am ce s scriu i ntr-adevr, nu s-au scris crti despre el sau cel

puin nu au fost traduse n romn nc, dect piesele care s-au montat aici. Atunci, amnceput s caut referine i am gsit aproape numai lucruri bune despre Ray Cooney,

ncurajatoare. Un scriitor care a fost la nceput actor, care a fost mai apoi un foarte bun

regizor. Ray Cooney spune c foarte uor se poate subestima o fars, din mai multe

motive i cred c aa i e. Dei majoritatea farselor trecute prin condeiul lui sunt aproape

perfecte, el rmne un foarte bun scriitor de farse i att. Pe cti intereseaz s-l ntrebe

despre teatru, despre arta lui? Pe foarte puini, pe acei civa care l-au ntalnit sau care au

vzut ceva mai mult n piesele lui, care au simit acel miros tragic. Un tragic care nu arepretenia la lacrimi, un tragic care nu vrea s ias n fa, ci st pitit n col, ascuns dup

situaii.. i oamenii, spectatorii rd, se prpdesc de rs, iar el plnge i cu ct plnge mai

tare cu att se rde mai tare i el continu s plng, s plng pentru.. rsul lor. i iat

poezia, iat poezia din sufletul unui scriitor, care nu are pretenii de poet.

Dup un prim an de facultate cu reale ncercari prin rolulRomeo, din

Romeo i Julieta de William Shakespeare i Corifeuldin Orestia, unde am mucit enorm,

ajungnd la stadiul n care ii dai seama cte ai de nvat, cam ce nseamn a face teatru,ct de liber interior trebuie s fi, ct curaj ii trebuie sau ct de mult te poate ncurca o

dicie defectoas, a urmat un an II in care lucruri au nceput s se aeze i s recldesc din

ncrederea pierdut. tiam c sunt la nceput de drum i simeam c am nvat multe la

festivalul internaional de teatru de la Sinaia, organizat UNESCO. Acela a fost un punct


6/20


7/20

nervosul i mndrulRonnie Worthington, iarMilovan Alexandra pe puternica i

atrgtoarea sor Gladys. Pentru mine, ca i pentru ceilali ncepea o nou cltorie, o

noua aventur, un nou examen, ansa de a aplica informaile strnse.

Dorind sa nvm s lucrm cu oameni diferii, cum anul trecut a fostadus domnul tefan Iordnescu, profesorul nostru a vorbit acum, cerndu-ne i noua

opinia, cu domnul Horia Ionescu, s lucreze acest spectacol. Horia Ionescu era specialist

n teatrul bulevardier, fost mare actor, regizor i director la Teatrul de ppui Merlyn, un

mare cunosctor de teatru, de la care am nvtat foarte multe i cruia vreau s i

mulumesc i pe aceast cale, dei ca s spunem aa, i-a prsit trupul, a murit ca s

renvie n alt parte, imediat dup srbtorile de Pate a acestui an, 2009 i a fost

nmormntat de Pastele mic, sau ziua lui Toma necredinciosul . A fost o apariie foarteimportant n viaa mea, acum e ntr-un loc de unde cred c vede lucrurile mult mai bine,

mai clar, ca noi toi de altfel. Era un om vesel i sensibil, plin de via, de energie, care a

muncit i a citit foarte mult, dar a i trit la maxim tot ce a putut. S-a nscut i a crescut n

teatru. Cred c a zmbit chiar i n ultimele lui zile printre noi. Ar fi vrut s dansm i nu

s l plngem. Eu ii mulumesc i Dumnezeu s i lumineze sufletul cum lumina i el pe

scen i chiar mai mult...

Deci au nceput repetiile. Despre acestea voi dezvolta mai ncolo, nu mgrabesc, dar important e c mpins de ndrumrile i palmele profesorului meu de an, de

ambiia i tot ce am acumulat, i nconjurat de un fost mare actor care avea tiina

teatrului la degetul mic am facut cel mai mare salt din timpul facultii. A fost rolul care

mi-a artat c se poate, c teatrul e att de frumos, c n teatru comedia e poate cea mai

grea, daca o faci serios i plin de satisfactii, vorba luiRay Cooney:

Este un sentiment extraordinar ca la sfritul unui spectacol s iei

de pe scena i s auzi cum rd spectatorii

Premiera a avut loc n toamn. La sfritul anului II am scos-o numai ca

examen. Totul era nc crud i nu destul de convingtor. Mai erau multe de fcut, de

mbuntit, de lucrat i a venit un nou moment al adevrului. Au fost multe de spus,


8/20

multe nemulumiri. Asta a fcut ca vara ce a urmat s fie una decisiv, cel puin pentru

mine, mai rmnea oricum un singur an de facultate, nu mai era timp de llit. Asta

simeam, eram de fapt sigur, c venise momentul lui acum ori niciodat. Domnul Suto

mi-a dat uturi, Horia Ionescu a fost de acord s ne mai vedem, s mai discutm, iar in

toamn, mi-a oferit ansa ( mie i nc la doi colegi, Adi Korek si Alex Jivcov) de a juca

ntr-un alt spectacol regizat de el la teatrul de ppui,Emil si Detectivi. Binenteles c am

acceptat, iartoate acestea mi-au dat putere, ambiie, dorina de a explora mai mult i

binenteles, o experien n plus. O experien n plus lng un om care nu te lsa s

greeti i care tia imediat ce nu functioneaz, ce trebuie schimbat n interior, chiar n

gndirea ta, pentru a putea face performan. Am citit mult n acea vacan, parial mpins

i ndrumat de Horia, dar i de Suto, care de cnd am intrat n facultate a zis: citii, citii,

citii. Deci n acea var am citit, m-am introspectat, am cautat.. si a venit toamna. Totularta altfel, vedeam eu altfel, cu ali ochi, mai ncreztori, mai siguri. Am nceput s mi

dau drumul i pe scen i spectacolul a ieit chiar mai bine dect m ateptam, mult mai

bine dect ce fusese n examen, de fapt nici nu se puteau compara. Pentru prima dat n

trei ani am auzit i eu mcar cteva cuvinte ca: talentat, vorbete mult mai clar, s-a neles

bine tot, transmite, e prezent pe scen, foarte bine. De atunci multe s-au schimbat. mi

amintesc c, dupa spectacol cnd doamna Karina, profesoara noastr de micare, a venit

s m felicite, am crezut c glumete. Lumea era fericit, zmbea, iar mie nu mi venea sacred, mi venea sa plng, dar mi aminteam vorbele lui Radu Popescu, profesorul nostru

de vorbire, i nu vroiam s mi-o iau n cap si mi era i puin fric ca poate nu e chiar aa..

Deci am ales acest spectacol pentru licen, nu pentru c ar fi fost mai

mportant decat altele ci pentru c pentru mine a fost punctul culminant. A fost punctul de

schimbare. De atunci am nceput noi cltorii, poate mai grele, darMr. Dicka fost

pentru mine prima victorie.

P.S.: Mulumesc toturor celor implicai, chiar nainte de proiect, sau chiar

dup.. i totui acela a fost punctul materializat, vizibil de schimbare i de aceea nu

putea fi alt spectacol din cele de licena pe care s l aleg pentru a scrie o lucrare, care

este o parte a tampilei celor trei ani de student la actorie.


9/20

Capitolul II. ncadrarea n epoc a dramaturgului

II.1 Despre viata si activitatea asrtistica a actorului,scriitorului si

regizorului Ray Cooney.

II.1.1. Activitate artistica.

Nascut la 30 Mai 1932, in Londra, Ray Cooney este un contemporan si

este in viata. A atins frumoasa varsta de 77 de ani si peste 60 de ani de teatru. Inainte sa

vorbim mai multe de el ca om vreau sa fac referire la activitatea lui artistica, pentru ca

asta a fost de fapt viata lui ca a oricarui artist si de ea trebuie vorbit intai si intai . Din

toate ramurile el si-a ales domeniul teatrului, chiar el spunand : Din totdeauna, tot ce

am vrut sa fac a fost sa devin actor. Nu numai ca s-a facut remarcat pe plan international

cu farsele pe care le-a scris ci a facut mult mai mult de atat.

Ray Cooney este cunoscut astazi, public si in lumea teatrului, ca...

Maestrul farselor. Este cunoscut ca fiind cel mai important succesor a lui Ben Travers

ca scriitor, iar ca actor si regizor a lui Brian Rix, in a carui companie de teatru si-a siinceput cariera. Este cel mai important scriitor de comedii (farsa fiind considerata o

ramura a comediei) din acea perioada si poate chiar cel mai important scriitor de comedii

in viata. Piesele pe care le-a scris nu numai ca au fost jucate pe toate scenele vorbitoare

de limba engleza ci au fost traduse si jucate in peste 40 de limbi straine, printre care si

chineza, japoneza sau rusa A aparut in diverse emisiuni atat in engleza cat si in multe alte

limbi( acum putem gasi si pe you-tube, sau orice alt site unde se fac promovari gratuite).

Altfel spus, Ray Cooney a castigat o reputatie internationala ca fiind cel mai bun scriitor

in viata, a cestei forme de teatru. Artisti profesionisti si amatori au beneficiat de geniul in

scriitura a lui Ray, avand influente destul de puternice si ca actor sau regizor.


10/20

Charles Spencer, cel mai influent critic de teatru din acea vreme a scris in

Funny Money :Ray Cooney is a national treasure, in traducere:Ray Cooney este o

comoara nationala.

Si acum un mic istoric despre activitate desfasurata de Ray Cooney, in ceipeste 60 de ani de teatru, enorma lui importanta in lumea teatrului.

Ray Cooney si-a inceput cariera teatrala in adolescenta, avea doar 14 ani,

in Cantecul Norvegiei la PALACE THEATRE din Londra, in 1946 si continuand sa

colaboreze cu diverse companii, pana la absolvirea scolii de teatru. Imediat dupa

absolvire Brian Rix i-a deschis usile la compania de teatru pe care o detinea,

WHITEHALL THEATRE. Printre multele productii, cele mai importante roluri au fost in

Dry Rot si Simple Spymen. In aceasta perioada a inceput sa si scrie, scriind pana

acum peste 20 de piese, unele in colaborare cu John Chapman : Iata mireasa,

Matusa mea bezmetica , Nu acum draga si Misca-te Mrs. Markham. De unul

singur a scris : Urmareste-ma camarade, Bigamul, Doi intr-unul, Situatia a

scapat de sub control vs. Mr. Dick, Pleaca din familie, Bani din cer , Prins in

plasa, Stand ca beduinul, Sotia incepe la 40, De ce san nu stai la micul de jun.

Majoritatea acestor piese si-au facut debutul la compania de teatru WESTEND, el fiind atat regizor cat si printre actori, de cele mai multe ori avand rol principal.

Totusi, prima si apoi ultima lui piesa, au fost : prima, scrisa special pentru Brian Rix si

impreuna cu Tony Hilton si se numeste Castigul ; piesa s-a jucat 4 ani de la premiera.

Iar, ultima piesa de teatru la care si-a adus magica contributie este Tom, Dick & Harry,

scrisa impreuna cu fiul sau Michael ; a avut din nou succes, cu o prima aparitie pe scena

teatrului ROYAL THEATRE, in toamna anului 2003.

Parcursul sau ca regizor si actor include productii la Broadway : Bigamul, Doi intr-unul, Misca-te Mrs. Markham etc. Iar ca actor prinde trei roluri

principale la Hollywood in filmele : Nu acum, draga, Nu acum, camarade si

Nevasta incepe la 40 ; plus roluri mai mici si figuratie in alte 7 filme, ultimul in anul

2000 : Jack ingheata 2 : Razbunarea Criminalului Omului de Zapada Mutant ! , in rolul


11/20

colonelului Hickering, cu scenariu scris de fiul lui, Michael Cooney, care de altfel a fost

si directorul de productie a aceluiasi film. In primavara anului anului 2004 monteaza

Prins in plasa la THE INTERNATIONAL CITY THEATRE , Long Beach

California, jucand si in rolul tatalui. Incepand din 1970 este responsabil ca director de

productie si regizor pentru mai bine de o treime din productile companiei de teatru WEST

END. Doua dintre productii ( Lloyd George il cunostea pe tatal meu si A cui viata

este in cele din urma) au fost vandute pe Broadway si castigand mai apoiPREMIUL

TONY. Un alt premiu pe care la castigat de nenumarate ori estePREMIUL SWET cu

urmatoarele spectacole : Cantarea cantecului nostru, Duet pentru unu, Trupuri,

Ipi Tompi, Elvis, Norii, Chicago si Copiii unui Dumnezeu mai mic. Alte

spectacole regizate de Ray cu mare succes : Dame-rechini, Fantomele merg in varful

picioarelor, Jack spintecatorul, Jocul imperecherii, Pasarile Paradisului, Spunnoapte buna la bunica si altele...

Multi ani Ray visa in tacere sa aiba propriul teatru, un teatru care sa se

numeasca TEATRUL DE COMEDIE / THEATRE OF COMEDY. In anul 1982 si-a luat

inima in dinti, si-a pus toata energia la bataie si tot ce avea, reusind sa stranga o echipa cu

adevarat profesionista de peste 30 de persoane (actori foarte buni, scriitori, regizori etc),

care au format un nucleu puternic, baza a cea ce urma sa se numeasca THEATRE OF

COMEDY. Ambitia lui Ray de a crea un teatru care sa aiba o politica care se bazeaza

numai si numai pe comedii, s-a implinit la modul cel mai serios si profesionist. Pentru

inceput, in anul 1983 compania nou format a semnat un contract de co-proprietate cu

SHAFTESBURY THEATRE pentru spatiul scenic. Dupa nici un an, in 1984 spatiul

apartinea in totalitate Teatrului de Comedie. Au ajuns sa inchirieze si un al doilea spatiu,

de care era nevoie periodic, pentru mici experimente teatrale, pentru mici iesiri din

spatiul clasic, de la THE AMBASADORS THEATRE. Pentru Teatrul de Comedie a

montat peste 40 de spectacole, in multe dintre ele fiind si printre actori si a reusit sadezvolte aria de activitate a companiei spre radio, film si televiziune. Bigamul, piesa

montata la Shaftesbury s-a jucat timp de 9 ani. Peter OToole si John Thaw au fost in

distributia lui Ray in Pygmalion.

Desi era cunoscut peste tot ca scriitor de comedii, joaca teatru de la 14 ani, de cand a


12/20

parasit scoala. Inainte de a ajunge sa joace in proprile spectacole in Londra, America si

Australia, Ray a jucat in multe spectacole, printre care si un an de zile la faimoasa THE

MOUSETRAP. Dar mai tarziu si-a sacrficat timpul liber si a inceput sa scrie. Iar printre

rolurile jucate a reusit sa scrie, uneori in co-writing , peste 20 de piese si cu timpul sa

ajunga la peste 60 de spectacole regizate atat in Londra cat si peste granita(West End,

Theatre of Comedy etc) sau in alte locatii din Anglia. Joaca in musical-uri si dupa cum

am spus mai devreme a ajuns si actor de Hollyood, iar multe din productile lui au fost

filmate si televizate.

II.1.2. Ray Cooney in viata particulara si publica.

Ray a fost casatorit timp de peste patruzeci de ani(din 1962) cu o actrita pe

nume Linda cu care are doi baieti. Danny Cooney traieste in Australia cu sotia lui Astrid

Cooney si au doi copii, Jess si Ashlea, nepoteii lui Ray. Cele doua familii, din cauza

distantei se viziteaza numai de Craciun, dar acesta este un obicei la care Ray nu ar

renunta pentru nimic in lume. Despre celalalt baiat, Michael, cel care i-a calcat oarecum

pe urma tatalui, am mai vorbit. Este un scriitor de scenarii apreciat la hollywood si a

reusit sa si monteze cateva filme si seriale de televiziune, din postura de regizor. Este si elcasatorit si are doi copii, Spencer si Oliver. Ray spune ca lucrul impreuna cu fiul sau la

piesa Tom, Dick & harry este cel mai frumos moment din viata lui. Ca modalitate de a

se pastra in forma, Ray alege sa joace tenis, sa inoate, gradinaritul dar cel mai important

prin aparitile in proprile productii, in specatacolele pentru care pune atat pasiune si iubire.

Se estimeaza ca in toata lumea s-au vandut peste o suta de milioane de bilete pentru

comediile scrise de el. Si inca se mai vand. Ray cooney spune:

Am fost adesea intrebat, care dintre piesele scrise de mine mi-a oferit cemai frumoasa experienta: Bigamul, Situatia a scapat de sub control, Bani din

cer, Fuge din familie, Prins in plasa, altele? Sau una din piesele in care am

colaborat cu John Chapman? Piesa de debut ca scriitor? Pai adevarul e ca fiecare

piesa e cea mai frumoasa cand inca e copilul tau, cand esti in minunata perioada de


13/20

creatie, plina de cautari. Acesta a fost raspunsul meu. Desi este un mare adevar, acum,

dupa multi ani raspunsul meu categoric eTom, Dick & Hary(va rog sa subliniati asta

acum). Am lucrat impreuna cu fiul meu si a fost debutul lui ca scriitor si in acelasi timp

ultima mea farsa. Am lucrat cu fiul meu ( ce talent! Ma intreb de unde il are..)

Ca persoana publica, Ray Cooney a stiut intotdeauna sa fie pozitiv, plin de

viata, un exemplu. Este oricand dispus sa sara in ajutor (cand are timp), sa-si foloseasca

enrergia ramasa prentru actiuni caritabile, pentru a da un sfat. Are slabiciune in special

pentru cei foarte tineri sau foarte batrani. Neavand destul timp si-a angajat specialisti care

sa se ocupe in lipsa lui de aceste actiuni. Ii face o deosebita placere si aici chiar nu se

poate abtine sa nu mearga pe la scolile de teatru, societati de teatru de amatori,

universitati si sa le vorbeasca despre arta farselor. Asta il face fericit, imparte cu bucuriedin experienta pe care a acumulat-o. A scris chiar si nenumaroase articole despre acest

subiect si care au fost publicate bineinteles in revistele de specialitate. Unul dintre

asociatii lui Ray Cooney de la Teatrul de Comedie a spus despre el:

Ray a reusit in toata activitatea lui de pana acum sa-si creeze renumele

de o persoana talentata, plina de daruri, calda si saritoare...

P.S.: Acest om pe care am inceput sa il cunosc cand am inceput repetitile la unadin cele mai reusite piese ale lui, Situatia a scapat de sub control vs. Mr. Dick si tot

mai mult pe masura ce lucrul inainta, dar si mai mult acum, cand scriu despre el, cand

caut sa-l inteleg. Cu siguranta ca a avut defecte, dar la fel ca Horia Ionescu(iubea sa joace

comedie/farse) cred ca e un tip care cauta in permanenta pertea plina plina a paharului,

care crede in viata, in rasul spectatorilor. Undeva aceste doua suflete se intalnesc si isi

dau mana. E nevoie de asemnea oameni printre noi, oameni care nu te lasa sa cazi pentru

ca ei nu cred decat in.. farse.. in tragicile farse ( si veti vedea mai tarziu de unde aceste

tragice farse). In spatele acestor situatii care nu urmaresc altceva decat sa inveseleasca

chiar se ascund lacrimi. Lacrimile lor, lacrimile lui Ray Cooney si lacrimile lui Horia

Ionescu se transforma in rasete, pentru noi.. va multumesc..


14/20

II.1.3. Ray Cooney ne povestete despre.. el.

Din totdeauna, tot ce am vrut s fac a fost s ajung actor. Mi-am nceput

cariera devreme, la numai paisprezece ani n spectacolul Cntecul Norvegiei, n anul

1946 (O Doamne! Asta nseamn c am peste 70 de ani! De fapt chiar 74!) i deja mvedeam ca urmtorul Laurence Olivier sau Marlon Brando. Aa, imediat dup debut,

dup cinci ani de pregtire sptmnal, am intrat la compania deinut pe atunci de

Brian Rix, Whitehall Theatre. Aveam zilele si nopile pline, de teatru, de distracie, eram

plin de via i tot timpul ocupat. Din 1956 pn in 1960 jucam teatru prin cluburi in

fiecare sear, zilele le umpleam cu repetin in 1960 jucam teatru prin cluburi n fiecare

sear, zilele le umpleam cu repetiii, jund tenis i alergnd dup actrie pn noaptea

trziu( nu am fost cstorit pn n 1962, cnd aveam deja treizeci de ani).

Eram cam n anul 1958 cnd, n mijlocul jocului de tenis i a fugitului

dup femei, am simit ca a putea face ceva mai productiv cu timpul meu. Din zilele mele

ar putea s rmn ceva, ar trebui sa rmn ceva. Aa c in prim faz am renunat la

tenis. Apoi m-am oprit i din alergatul nebun dup nopi calde. Am nceput s scriu. Nu

aveam nici cea mai vag idee despre cum se scrie un text, care este drumul, care sunt

etapele pn s ajungi la ceva gata de pus pe scen. Aa c fr cea mai mic ezitare l-

am luat deoparte pe bunul meu prieten Tony Hilton i i-am spus ce aveam de gnd. I-amspus c din doi actori nu se poate s nu ias un scriitor bun. Tony era exact n acelai

moment din via, ca i mine. i el vroia o schimbare care s-i aduc ceva mai mult

dect plcere de moment. Aa c ne-am urcat n aceeasi barc, dispui s vslim att ct

era nevoie. Tony nu juca tenis, dar a trebuit s renune la mult mai multe gagici(rade).

Ne-am aezat la masa de scris, amndoi la acelasi birou si am nceput munca, o mun

care a durat doi ani de zile. Doi ani de zile scriam cteva ore n fiecare zi. Scriam si

rescriam, mergnd n diferite locuri pentru try-out,n Richmond, n Wolverhampton,

n Birmingham si dup doi ani, e ieit oficial piesa noastr de debut.. Ctigul. A fost

un succes, premiera a avut loc in anul 1961, fiind a patra premier din acea stagiune a

teatrului lui Brian Rix, Whitehall Theatre i jucndu-se timp de patru stagiuni.


15/20

De unul singur apoi, am scris special pentru Brian, piesa cu titlul

Urmrete-m camarade. Am muncit la fel de mult, dar am simit lipsa unui ajutor de

co-writer. Aa c, atunci cnd John Chapman( scrisese si el deja dou piese pentru

Brian) mi-a propus s lucrm mpreun, nu am stat pe gnduri. Cum s nu, cu mare

plcere( ce bucurie!). Am lucrat mpreun aproape zece ani, timp n care am reuit s

terminm cinci piese: Nu acum drag, Mic-te Mrs. Markham, Mtua mea bezmetic,

Iat mireasa..

A fost trist pentru mine cnd, dup zece ani de colaborare John a decis s

scrie pentru televiziune. ns, acum intrasem deja in faza n care nu mi mai puteam opri

ideile care veneau continuu. Aa ca am continuat s scriu, singur, pentru inc

optsprezece ani. A fost perioada mea de maturizare ca scriitor, nu mai aveam nevoie deajutor i aceasta a fost perioada n care au luat natere piesele care s-au i jucat cel mai

mult, care au avut cele mai mari succese si care s-au tradus n cele mai multe limbi,

printre care: Bigamul, Doi ntr-unul, Situaia a scpat de sub control(vs. Mr. Dick),

Pleac din familie, Prins n plas, Bani din cer..

Eram in anul 2003(acum 3 ani, nu de mult). ncepusem sa simt

btrneea, c totui anii trec.. ncepusem s m gndesc la retragerea mea total, la

linitea ce va urma.. la cei aptezeci si unu de ani.. cnd primesc un telefon. Era fiul meude-al doilea Michael(care era deja scriitor de scenarii), din Los Angeles. Care m-a

sunat s-mi spun c s-a decis s scrie o comedie, o pies de teatru, c a strns material

bun n direcia asta dar c s-a blocat. M ntreab, nu pot sa imprumut putin creierul

tau, tata?, cum s nu poi?! Cu siguran poi, dar ce a mai rmas din el... i apoi a

nceput s-mi povesteasc punctele eseniale, ce nu funcioneaz, unde s-a blocat, la ce

s-a mai gndit. Eu l tot ntrerupeam de ce nu faci asta, sau aialalta? de ce nu

ncerci aa?. Dup mai bine de 10 de astfel de ntreruperi se face o pauz mai lung...

de ce nu scriem piesa asta mpreun, tat? m-a trsnit ca un fulger, un fulger de

plcere, de durere, nici nu mai tiam. Nu tiam dac s urlu de bucurie, sau dac urma

s izbucnesc n plns. mi venea sa plng i s rd n acelai timp. Cred c pauza ce a

urmat a fost chiar mai lung dect prima. Pentru prima data in muli ani am simit c

tot corpul meu vrea s triasc, respir din nou din toi porii. Era sentimentul de tat,


16/20

acesta cred c e sentimentul de tat.. iubire i mndrie n acelai timp. Pentru a nu lsa

situaia s devin jenant pentru nici unul din noi, am ncercat s schimb subiectul, dar

mi-a retezat-o blnd i puin ncurcat te-a suprat propunerea mea?. Nu, nu m

suprase, cum s m supere i am acceptat, am acceptat s mai scriu o pies, impreun

cu fiul meu. Aceasta este ultima mea fars.

Pe lng bucuria de a colabora cu Michael a fost ciudat, pentru c dei

am lucrat la pies aproape ase luni, nu ne-am vzut nici mcar la o ceac de ceai.

Eram la aproape ase mii de mile distan unul de altul. Internetul, ne trimiteam email-

uri cu rescrieri, tieturi, idei. Email-uri peste email-uri i nici mcar o vorb. Probabil

c am fost primii din istorie care lucreaz la un proiect de teatru mpreun i nu se vd

mcar odat. E cam anapoda aceast nou metod de co-writing, fr nici un cuvntdirect, un click si gata. Acum sunt pe internet i regizez din nou la dragul meu Windsor.

Sper s v plac: Tom, Dick & Harry.

II.1.4. Interviu cu Ray Cooney.

II.2 Ray Cooney despre Farsa si teatru.

Scrie despre Fars n cinci sute de cuvinte, mi s-a cerut. Lucrez cu farsele

de mai bine de aizeci de ani, fie ca scriitor, ca regizor sau ca actor i nu sunt sigur c

pot gsi o cale satisfctoare de a vorbi despre ea. De fapt nici nu sunt sigur c piesele

de teatru ar trebui mprite dup anumite categorii. S vedem. O comedie ar trebui s

fie o pies cu un final fericit. Cehov ns, spune c piesele sale sunt comedii. Farsele

scrise de Ben Travers, au fost numite de el ca fiind comedii. Apoi, am un dicionar, care

descrie farsa, ca fiindun stil de comedie marcat de un umor gros si un spirit


17/20

extravagant... apoi merge mai departe si spune tot despre fars ca este un spectacol

ridicol si gol.Acum m scuzai, dar eu nu pot fi deloc de acord cu acel punct de vedere.

De exemplu o parte din piesele scrise de Alan Ayckbourn pot fi corect numite farse, dar

nu cred c sunt nici ridicole i nici goale. Este foarte uor s subestimezi farsa, parial

pentru c ntr-adevr sunt cteva farse nu foarte bune i poate mult mai important,

pentru c foarte muli dintre actori nu tiu cum se joac o asemenea pies de teatru. Ar

trebui s tie mai bine (poate s le spun cineva, s-i nvee) care este diferena. Cum se

joac o fars i cum se joac o dram. Cum e una i cum e cealalt. S tie care sunt

asemnrile i ce le difereneaz. De exemplu, eu cred c cele mai bune farse sunt

tragedii. Linia principal ce strbate o fars de calitate trebuie s poat fi oricnd

transformat ntr-o adevrat tragedie. Tragedia este esenta farsei! Chiar i dialogul

care se regsete ntr-o fars trebuie oricnd s poat fi transformat ntr-un dialogtragic.

Cred c oricare dintre noi suntem de acord c n majoritatea tragediilor

tema de baz este lupta, conflictul unui individ aprut de obicei din fore aparent

exterioare lui care l copleesc, l sufoc. Nu mai gsete ieire, iar eforturile disperate

de a iei din situaie se ntorc mpotriva lui. Mai bine spus, individul este adesea torturat,

din cauza propriului caracter i proprilor greeli, care acum se ntorc mpotriva lui i

este incapabil s le reziste. Disperarea crete, greelile se nmulesc si Moira se

ntoarce mpotriva lui (a fost o glum). Aceasta este tragedia, iar din cte tiu, cam

acesta este traseul n toate piesele mele. De fapt cu ct m gndesc mai mult, cu att

cred mai tare c farsele au mai multe n comun cu tragedia dect cu comedia. Comedia

este de cele mai multe ori despre o persoan excentric ntr-o situaie de zi cu zi. Pe

cnd farsa(i tragedia) implic de obicei oameni normali ncercnd s fac fa unei

situaii deosebite.

n concluzie, dac farsa seamn mai mult cu tragedia, pot cu certitudine

s afirm c cu ct piesa scris i jocul actorilor sunt mai reale, mai naturale, mai n

serios luate (bineneles cu ritmul de rigoare i altele despre care vom vorbi imediat) cu


18/20

att reacia publicului va fi mai mare. Jucai o fars, ca i cum ai juca o tragedie i eu,

v garantez c publicul nu se va mai stura de voi.

Nu exist absolut nici o diferen ntre un brbat care i gsete soia n

pat cu cel mai bun prieten, ntr-o fars i un brbat care i gsete soia n pat cu cel

mai bun prieten ntr-o tragedie. Reacile brbatului ar trebui s fie exact la fel. Diferena

se creaza prin reacia publicului, nu a actorilor. Bineneles, un actor de farse trebuie s

i dezvolte nite tehnici speciale pentru acest gen de teatru. De exemplu, neaprat

trebuie s asculte jocul, publicul, sau va continua s joace ntr-o ploaie de rsete fr

s-l aud nimeni. Apoi, actorul de farse (sau atunci cnd joac ntr-o fars) trebuie s

nvee s nu in mingea prea mult. A juca ntr-o fars e ca i cum ai juca un meci de

tenis sau ping-pong: joci mai bine cnd cellalt juctor i d mingea mai bine. Echipatrebuie s funcioneze. Se plesnete i se ridic la plas non-stop. Acesta e secretul.

O caracteristic a scrierilor tragice, n teatru, sunt lungile monoloage n care

personajele principale ajung n centrul scenei i ncep s redea pagini ntregi de text..

despre el, despre drama lui, despre via, despre moarte, filozofii.. Foarte frumos de

altfel (i nu foarte dificil, zic eu) din partea actorului. Dar asta ntr-adevr nu se poate

gsi ntr-o fars. Aici, toate filozofiile i ideile ies din aciune, din permanenta ciocnire

ntre dorinele unuia i dorinele altuia, ntre nevoile unuia i nevoile celuilalt,

disperarea unuia.. i aa mai departe. Foarte rar se mai ntlnete cte un monolog

ntrerupt de pauze, de aciuni, complet diferit de ce nseamn monologul ntr-o tragedie,

unde este nevoie de o anumite intmitate, o atmosfera aparte, e un cadru special, uneori o

pies ntreag st n monologurile pe care le are.

n fars ai neaprat nevoie de ceilali actori i ei au neaprat nevoie de

tine. Cel puin n farsele scrise de mine.

Un alt motiv pentru care foarte uor se pot subestima farsele(i se

subestimeaz!) este limbajul, care de multe ori este monden, usual, chiar ordinar

cteodat. Aici nu se intelectualizeaz situaile grele, tragice ci se iau aa cum sunt, se


19/20

triesc! Acum, totul e aici si acum, ct mai prezent. Personajele se confrunt cu situaile

sub presiune.

Cuvintele situaie i masc mi vin n minte atunci cnd m gndesc

la mecanismul scrierii unei farse. Probabil c asta este, dintr-un anumit unchi, diferena

dintre o fars i alt gen de teatru. Scriitorul de farse manipuleaz situaia, pentru a fora

demascarea tragic, prin situatie, pentru a crea.. farsa. Rmn absolut convins, ca un fel

de axiom c actorul trebuie s joace ct mai realist, dar pe un teren de tenis. Dar

pentru ca actorul s poat face o adevrat performana prin jocul lui, scriitorul trebuie

s-i fi dat deja personajului un caracter ferm si o relatie ferm cu celelalte personaje,

pentru a susine performana. Deci si autorul trebuie s fie absolut sincer i adevrat n

scriere, n creare personajelor, chiar dac secretul se afl in manipularea situailorpentru a obine demascarea prin situatie. Sper c am reuit s m ncadrez n cele

cinci sute de cuvinte i sper c acum suntei ceva mai iste. Oricum mie mi-a hrnit

gndurile...

II.3 Teatrul Contemporan si Ray Cooney.

Teatrul contemporan.


20/20

lucrarea de licenta, lupoian marius

Documents