lucrarea_2.doc

8/17/2019 Lucrarea_2.doc

1/6

2. Adresarea IP

O adresă IP este un şir de 32 de biţi ce identifică două lucruri: o reţea şi o staţie încadrul acelei reţele. Forma în care sunt folosite totuşi adresele IP nu este cea binară,astfel încât când spunem adresă IP aeam mai de!rabă în minte repre"entarea "ecimală

a patru octeţi, separaţi prin trei puncte.#stfel pentru o adresă IP dată: $%$$%%%$%%%%%$%%%%%$%$$%%%%%$%%%, om

separa mai întâi biţii în !rupuri de câte & biţi: $%$$%%%$.%%%%%$%%.%%%$%$$%.%%%%$%%%şi în final om conerti fiecare !rup în "ecimal: $''.(.22.&.

)eşi această nouă e*primare înlesneşte semnificati lucrul cu adresele IP, aduceunele limitări le!ate de uşurinţa de a discerne între porţiunea de reţea şi cea de staţie dincadrul adresei IP. +ncercarea de a păstra repre"entarea "ecimală ca model de referinţă

pentru IP şi de a clarifica distincţia între cele două componente ale adresei IP a dus ladefinirea claselor de adrese IP.

Clasele de adrese IP

+n tabelul următor sunt pre"entate cele clase definite pentru spaţiul de adrese IP.

-lasa Primii biţi

r. biţireţea

r. reţele r. biţistaţie

r. staţii )omeniul dealori

# %/ & $20 12'2 2( $0.'''.2$( 122(2$.%.%.% 4

$20.2.2.2

5 $%/ $0 $0.3&2 12$(2 $0 0.3( 12$02$2&.%.%.% 4

$6$.2.2.2- $$%/ 2( 2.%6'.$% 122$2 & 2( 12&2

$62.%.%.% 4 223.2.2.2

) $$$%/ #drese 7ulticast22(.%.%.% 4

236.2.2.2

8 $$$$%/ 9e"erat2(%.%.%.% 4

2(.2.2.2

O adresă IP de reţea este o adresă pentru care toţi biţii de staţie sunt 0. O astfel de adresă este folosită pentru identificarea întregii reţele, această fiind în fapt forma

relevantă a oricărei adrese ce călătoreşte peste Internet.O adresă IP de broadcast sau de difuzare este o adresă pentru care toţi biţii de

staţie sunt 1. Un pacet destinat unei astfel de adrese va a!unge la toate staţiile din

aceeaşi reţea.

Clasa A

# fost proiectată pentru a satisface cerinţele ridicate de reţele de mari dimensiuni.#stfel pentru definirea reţelei a fi folosit doar primul octet, rămânând pentruidentificarea staţiei 2( de biţi, adică mai mult de $0,' milioane de posibilităţi. )in


2/6

tabelul de mai sus se poate obsera că domeniul de alori pentru clasa # nu includereţelele %.%.%.% şi $2'.%.%.%, acestea fiind re"erate. -lasa de adrese %.%.%.% nu estefolosită datorită posibilelor confu"ii cu rutele implicite, în reme ce clasa $2'.%.%.% estere"erată pentru adrese de loopbac, în scopul monitori"ării şi testării.

;ot din studiul numărului de staţii din tabelului de mai sus se obseră eliminareaa câte două adrese dintre cele ce pot fi alocate staţiilor, pentru fiecare dintre clasele

rutabile. -ele două adrese sunt: adresa de reţea şi adresa de broadcast.

Clasa B

O clasă de adrese 5 este definită de alorile primilor doi biţi din adresa IP, aceşti primi doi biţi fiind $%. 9espectând această constrân!ere re"ultă că toate adresele IP ale

căror prim octet se află între $%%%%%%% şi $%$$$$$$, adică între $2& şi $6$, aparţin uneiclase 5.-âmpul de reţea pentru o clasă 5 a cuprinde primii doi octeţi, dar cum primii

doi biţi ai primului octet sunt fi*aţi, ne rămân doar $( biţi pentru a crea clase 5. Pentrudefinirea staţiilor om aea la dispo"iţie ultimii doi octeţi, adică $0 biţi. #stfel omobţine $0.3&( reţele, fiecare aând un număr ma*im de staţii de 0.33.

Clasa C

-lasele - se definesc prin alocarea primilor 3 octeţi pentru definirea reţelei şidoar a ultimilor & biţi pentru distin!erea între staţiile aceleiaşi reţele. Primii trei biţi din

primul octet trebuie să fie $$%, adică aloarea acestui prim octet trebuie să se afle între$62 şi 223 pentru ca o adresă să aparţină unei clase -.

)eşi numărul claselor - depăşeşte 2 milioane, numărul de staţii pentru fiecaredintre aceste reţele este de doar 2(.

Clasa D

-lasa de adrese ) este folosită pentru reţele multicast. -or ba"ate pe multicast 175onefiind cel mai recent, iar reţelele de transmisie pentru pro!rame ;? sau măcar pentruradio nu par să se desprindă de ar


3/6

-lasa de adrese 8 este re"erată şi nu poate fi folosită în reţelele publice, sau însoluţii de multicast.

Masca de reţea

7asca de reţea este un şir de 32 de biţi care, în con>uncţie lo!ică cu o adresă IP,

a separa adresa de reţea, anulând biţii de staţie.Fiecare bit din masca de reţea ce corespunde 1se află pe aceeaşi po"iţie cu un bitdin câmpul de reţea a aea aloare $, în reme ce toţi biţii corespun"ători câmpului destaţie or aea aloarea "ero.

7ăştile de reţea sunt inutile întrun mediu ce oferă adresare classful, deoarecesimpla testare a alorii primului octet faţă de $2& şi $62 near oferi toate informaţiilenecesare despre numărul biţilor ce aparţin câmpului reţea dintro adresă IP dată. +nsc


4/6

$3%. $'%. %. % @$0 Cpaţiul iniţial10000010 10101010 %%%%%%%% %%%%%%%% @$0

10000010 10101010 0%%%%%%% %%%%%%%% @$'$3%. $'%. %. % @$' Prima >umătate

10000010 10101010 1%%%%%%% %%%%%%%% @$'$3%. $'%. $2&. % @$' # doua >umătate

)eşi modul de utili"are a unei măşti de reţea reiese direct din definiţia acesteia,om e*emplifica pe două adrese ce se aflau în spaţiul iniţial de adrese, dar dupăîn>umătăţire au a>uns în reţele diferite. Fie $3%.$'%.32.% şi $3%.$'%.$32.% aceste adrese:

$3%. $'%. $32. % Prima adresă$%%%%%$% $%$%$%$% $%%%%$%% %%%%%%%% DI

$$$$$$$$ $$$$$$$$ $%%%%%%% %%%%%%%% 7asca de reţea$%%%%%$% $%$%$%$% $%%%%%%% %%%%%%%%$3%. $'%. $2&. % @$' # doua >umătate

$3%. $'%. 32. % # doua adresă$%%%%%$% $%$%$%$% %%$%%%%% %%%%%%%% DI$$$$$$$$ $$$$$$$$ $%%%%%%% %%%%%%%% 7asca de reţea$%%%%%$% $%$%$%$% %%%%%%%% %%%%%%%%

$3%. $'%. %. % @$' Prima >umătate

Putem acum aloca acum pentru reţeaua de 3%% de staţii doar >umătate de clasă 5,adică 32 de mii de adrese. )ar nimic nu ne împiedică să împiedică să în>umătăţim încăodată unul dintre spaţiile de adrese obţinut, aând astfel la dispo"iţie două spaţii de câte$0 mii de adrese. Di, de ce nu, să mer!em mai departe cu procesul de creare de subreţele

pentru a obţine spaţii de $2 adrese.Pentru a repre"enta $2 ariante aem neoie de 6 biţi în câmpul staţie. )in cei

$0 biţi iniţiali om trece direct ' biţi în câmpul de subreţea. 7asca de reţea trebuiee*tinsă cu ' biţi deenind 23, re"ultatul operaţiei fiind definirea unui spaţiu de adrese ceocupă doar $@0( din spaţiul iniţial.

$3%. $'%. %. % @$0 Cpaţiul iniţial10000010 10101010 %%%%%%%% %%%%%%%% @$0

10000010 10101010 0000000% %%%%%%%% @23$3%. $'%. %. % @23 Prima subreţea de $2 adrese

10000010 10101010 0000001% %%%%%%%% @23$3%. $'%. 2. % @23 # doua subreţea de $2 adrese

+n conclu"ie, subreţelele au apărut în scopul eficienti"ării modului de alocare aadreselor IP. Pentru a împărţi în subreţele un spaţiu de adrese dat, o parte din biţii de


5/6

staţie sunt trecuţi întrun nou câmp, cel de subreţea, acesta aând rolul de a oferi un altreilea niel de ierar


6/6

;emă de cas ă

Pentru o adresă IP şi o mască de reţea date să se răspundă la următoareleîntrebări:

$. Că se transforme în binar adresa IP şi masca de reţea.

2. )in ce clasă face parte adresa IPB3. -are este adresa de reţea pentru clasa respectiăB(. -are este adresa reţelei, în "ecimal şi în binarB. -âţi biţi au fost împrumutaţi pentru subreţea din biţii disponibili pentru staţiiB0. -âţi biţi au rămas pentru staţiiB'. -are este numărul ma*im de subreţele utili"abile ce pot fi createB&. -are este numărul ma*im de staţii ce pot fi definite pentru fiecare subreţeaB6. Pentru IPul dat, care este adresa de broadcastB$%. -are este domeniul adreselor IP pentru staţiiB

lucrarea_2.doc

Documents