lucrări de investiţii - prefectura judeţului maramureş · 81 km, din care în județul...

GUVERNUL ROMÂNIEI

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

INSTITUŢIA PREFECTULUI - JUDEŢUL MARAMUREŞ

Martie 2017

Lucrări de investiţii

şi

proiecte prioritare

în judeţul Maramureş

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 2

Instituția Prefectului Maramureș, Str. Gheorghe Şincai nr. 46, RO- 430311 Baia Mare, tel. 0262 215001; fax 0262 213241

e-mail: [email protected] http://prefecturamaramures.gov.ro

Cuprins INFRASTRUCTURA RUTIERĂ................................................................ 3

DN 18 Moisei – Cârlibaba........................................................................ 3

DN 18B – DN 17C......................................................................................... 5

Drum expres Petea – Satu Mare – Baia Mare................................................ 5

Sens giratoriu Italsofa și Elanko Baia Mare................................................. 12

Drum cu 4 benzi Recea – Baia Mare............................................................... 13

INFRASTRUCTURA FEROVIARĂ.......................................................... 14

Gara Baia Mare . ........................................................................................... 14

PUNCTE DE TRECERE A FRONTIEREI ROMÂNIA – UCRAINA

Pod peste râul Tisa........................................................................................ 16

Câmpulung la Tisa......................................................................................... 24

Acces rutier – trecere de frontiera Piatra – Teceul Mic- Viscovo.................. 31

PTF Valea Vișeului.........................................................................................34

PTF Poienile de sub Munte - Shybene......................................................... 35

INVESTIȚII – APE................................. ................................................... 37

Acumulare Runcu......................... ............................................. ................... 37

Amenajare Valea Seinel................................................................................. 39

Cosolidare de mal râul Tisa la Crăciunești...................................................... 41

Lucrări de regularizare Băleasa, Săliștea de Sus.......................................... 43

Amenajare râu Firiza ......................... ........................................................... 45

Amenajare râu Firiza pentru apărare sector Blidari Firiza............................ 46

Amenajare râu Iza pe tronsonul Vadu Izei – confluența cu râu Tisa............. 47

Amenajare râu Săsar în municipiul Baia Mare............................................ 47

Amenajare râu Săsar și afluenți Baia Mare și Baia Sprie............................. 48

Regularizare Valea Neagră din municipiul Baia Mare................................... 50

AEROPORTUL INTERNAȚIONAL BAIA MARE................................ 51

LUCRĂRI DE ECOLOGIZARE.............................................................. 55

REȚEA ELECTRICĂ PRISLOP.............................................................. 56

INVESTIȚII ÎN TURISM........................................................................... 58

Telegondola Borșa.......................................................................................... 58

Amenajare domeniu schiabil Gutâiul Doamnei - Cavnic.............................. 60

CENTRUL REGIONAL DE CAZARE ȘI PROCEDURI PENTRU

SOLICITANȚII DE AZIL MARAMUREȘ.............................................. 62

CENTRUL DE TRAINING CASCADA BORȘA..................................... 65

SPITALUL DE RECUPERARE BORȘA................................................. 66

UNITATEA MILITARA BORȘA.............................................................. 67

CENTENARUL MARII UNIRI ȘI ÎNCHEIEREA PRIMULUI RĂZBOI

MONDIAL............................................. ................................................. 69

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 3



INFRASTRUCTURA RUTIERĂ 1. DN 18 Moisei – Cârlibaba

Tronsonul Moisei – Iacobeni a fost în faza de licitaţie la CNADNR, lucrarea fiind

atribuită pentru Lot 1 Moisei – Borşa, km 131+627-km 156+232 asocierii firmelor SC

Tehnic Asist SRL - SC Specialist Consulting SRL şi are o valoare de 83.724.042,73 lei

fără TVA, iar pentru Lot 2 Borşa – Şesuri, km 156+232 – km 180+850 firmei

Antreprenorului SC Antrepriza de Reparaţii şi Lucrări ARL Cluj SRL şi are o valoare

de 63.844.091,16 lei fără TVA.

A fost predat amplasamentul către cele două firme câştigătoare şi acestea au făcut

organizarea de şantier, au executat lucrările necesare pentru a se intra în perioada de

iarna cu un drum pe care să se poată circula în condiţii normale, asigurând şi

deszăpezirea.

Datorită faptului că pe parcursul implementării întregului proiect de reabilitare a

DN 18, C.N.A.I.R. a aprobat, prin cerinţele beneficiarului, optimizarea soluţiilor

tehnice, iar în urma aprobării modificărilor solicitate, se impunea autorizarea noilor

soluţii.

Pentru a simplifica procesul de reconfirmare a avizelor, Ministerul Transporturilor

şi Instituţia Prefectului – Judeţul Maramureş a organizat în data de 03.11.2016, o

întâlnire în cadrul căreia proiectantul a prezentat detaliat respectivele modificări.

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 4



În urma întâlnirii s-a încheiat o Minută care a fost semnată de toţi cei prezenţi, iar

aceasta împreună cu toate documentele solicitate de lege vor sta la baza emiterii unei

noi autorizaţii de construire. Problema ridicată de S.C. Electrica Baia Mare a fost

soluţionată favorabil şi la termenul prevăzut în Minută.

S.C.Electrica în 10.11.2016 a avizat studiul de coexistență și proiectul tehnic

pentru relocarea rețelelor electrice de distribuție publică, urmare a discuțiilor din

03.11.2016. Beneficiarul lucrării

negociază execuția lucrărilor și în

funcție de rezultatul negocierilor,

beneficiarul va solicita la SDEE

Baia Mare încheierea contractului

de eliberare de amplasament. După

plata lucrărilor prevăzute în

contractul de eliberare de

amplasament, SDEE Baia Mare va

emite avizul de amplasament

favorabil.

Firma care efectuează lucrarea pe Lot 1 Moisei – Borșa nu s-a prezentat la S.C.

Electrica pentru a achita plata în vederea eliberării amplasamentului și a putea efectua

lucrările (au fost contactați și de cei de la S.C. Electrica).

Propuneri pentru anul 2017

- Se va urmării stadiul executării lucrărilor, respectarea termenelor din Minuta

încheiată în urma întălnirii din luna noiembrie 2016.

- Intervenții la Ministerul Transporturilor și CNAIR pentru alocarea fondurilor

necesare finalizării lucrărilor.

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 5



2. DN 18B Baia Mare – Măgoaja și DN 17C Limita de județ

Bistrița Năsăud – Moisei

Ambele drumuri reprezintă o poartă de intrare în județul Maramureș, pe DN

18B, pasul Magoaja face legătura cu județul Cluj, respectiv DN 17C pe dealul

Stefăniței legătura cu județul Bistrița Năsăud.

Ambele tronsoane de drum sunt cuprinse în Masterplanul general de transport

dar până în prezent nu au beneficiat de reabilitare totală, în ultimii 20 de ani având loc

doar lucrări de reparații și întreținere. Pentru DN 18B de la km 56 până la km 61 au

fost executate lucrări de reciclare în situri, finalizate în 2015. Au mai fost executate în

2016 slam bituminos în 2 straturi în localitatea Rohia, pe o lungime de 3.5 km, având o

garanție de execuție de 2 ani de zile. DN 17C are o lungime totală de aproximativ de

81 km, din care în județul Maramures se află un tronson de 16 km, ultima reabilitare

fiind înainte de anii 1980.

Conform informatiilor și planurilor puse la dispozitie de Compania Națională de

Administrare a Infrastructurii Rutiere, pentru perioada 2017-2018, pentru drumul DN

18B este planificată Reciclare în situ(la fata locului) iar pentru DN 17C în anul 2017

vor avea loc licitațiile pentru lucrările de întreținere periodică.

Propunere pentru anul 2017

Intervenție la Ministerul Transporturilor pentru cuprinderea lor în lista

obiectivelor de investiții și reabilitare generală pentru infrastructura de transport.

3. Drum Expres Petea- Satu Mare-Baia Mare

Localizare:

Zona de vest a Judeţului Maramureş, traversare est-vest judeţ Satu Mare, pe

traseul Baia Mare – Seini - limită judeţ Satu Mare- oraş Satu Mare-frontieră de stat

punct de trecere frontieră Petea – Csengersima - Mateszalka- Nyiregyhaza- racord

autostrada M3 Budapesta.

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 6



Scopul proiectului:

- Dezvoltarea sistemului rutier dintre România şi Ungaria pe traseul

drumului European E58.

- Integrarea judeţelor Maramureş, Satu Mare şi respectiv Szabolcs-

Szatmar- Bereg în culoarele majore de circulatie pan europene în vederea

scoaterii din izolare a acestora,

- Creşterea fluxurilor comerciale şi de trafic pe relaţia auto între judeţele

Maramureş şi Satu Mare (Romania) şi Szabolcs-Szatmar-Bereg (Ungaria),

- Creşterea vitezei de acces din şi spre judeţele Maramureş şi Satu Mare

spre culoarele europene, prin racordarea la autostrada M3 Nyiregyhaza,

- Valorificarea axelor majore de turism ale celor doua judeţe:

a) Axa Negreşti- Oaş, Certeze,

b) Ocna Şugatag, Sighetu Marmatiei, de unde se desprind

urmatoarele variante:

- pe Valea Vişeului: Rona de Sus, Coştiui, Vişeu de Sus(Valea Vaserului

acces cu mocăniţa), Moisei, Borşa, limita de judeţ Suceava.

- pe Valea Izei: Vadu Izei(reţea agroturistică), Bârsana(biserica de lemn),

Botiza(biserica de lemn din patrimonial UNESCO), Poienile Izei(biserica de

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 7



lemn din patrimonial UNESCO), Ieud(biserica de lemn din patrimonial

UNESCO), Săcel(cultura olăritului), Moisei, Borşa, limita de judeţ Suceava.

- pe Valea Cosăului: prin Vadu Izei, Hoteni, Ocna Şugatag(staţiune

balneo-climaterică de interes naţional), şi revenire pe traseul de pe Valea Izei, la

Bârsana.

- varianta prin Viile Apei, Seini, Baia Mare(toate facilităţile), Şişeşti(2

biserici de lemn in patrimonial UNESCO la Şurdeşti şi Plopiş), Cavnic, Ocna

Şugatag. Satu Mare, Sighetu Marmatiei, Sapânţa(cimitirul vesel), Negreşi Oaş,

Satu Mare.

Beneficiari direcţi şi parteneri:

Beneficiari:Consiliul Judeţean Maramureş şi Consiliul Judeţean Satu Mare

Parteneri: Consiliile locale: Baia Mare, Recea Tăuţii Măgherăuş, Ardusat,

Groşi, Baia Sprie, Seini, Medieşu Aurit, Botiz, Odoreu, Pomi, Valea Vinului, Apa,

Dorolţ, Satu Mare.

Justificarea necesităţii proiectului:

a) Istoric

Legăturile economice, culturale, s-au bazat pe axa rutieră est-vest care leagă

regional localităţile de pe traseul propus.

Traseul este cunoscut din cele mai vechi timpuri, fiind pe axa comercială a

transportului de produse dinspre zonele de exploatare minieră şi a resurselor de lemn

spre piaţa de desfacere vestică.

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 8



b) Economic

Exploatarea şi prelucrarea primară a resurselor naturale ale regiunii, specific

localităţilor din zona exploatărilor miniere, condiţionată de existenţa pieţei de materii

prime, creează condiţiile şi premisele dezvoltării relaţiilor economice.

Infrastructura generală a teritoriului prezintă deficienţe deosebite la nivelul

căilor de comunicaţie rutiere, iar reabilitarea acestora, pe lângă rezolvarea locală a

problemelor legate de transport şi comunicaţie, creează premisele dezvoltării

turismului internaţional prin stimularea dezvoltării economice a marilor companii

precum şi a IMM-urilor, a gospodăriilor tărăneşti, cu posibilităţi reale de a oferi

antreprenorilor posibilitatea de a dezvolta noi afaceri.

Dezvoltarea turismului - prioritate naţională şi în special regională, va aduce

importante beneficii economice, primii paşi fiind făcuţi în acest sens prin acordarea de

sprijin sectorului privat ca urmare a concesionarii de terenuri pentru realizarea de

investiţii.

Se măreşte viteza de acces spre zonele de interes, favorizând schimburile

comerciale pe relaţia rutieră.

Descrierea proiectului.

Obiectivul specific al proiectului este realizarea unui drum expres pe traseul

drumului European E58 Baia Mare - Satu Mare – Petea (RO) /Csengersima (HU) –

Mateszalka – Nyiregzhaza - racord la autostrada M3 şi acces spre Budapesta.

Pe lângă obiectivul specific, proiectul mai propune şi o serie de alte obiective:

- Dezvoltarea schimburilor economice între cele două ţări;

- Exploatarea obiceiurilor şi a meşteşugurilor tradiţionale;

- Dezvoltarea agro-turismului;

- Stoparea fenomenului migraţional;

- Crearea condiţiilor de transport către zonele turistice de interes major;

Proiectul îşi propune modernizarea traseului turistic, economic şi istoric al

drumului European E58 pentru întreaga zonă a Maramureşului şi Satu Mare în

contextul mai larg al traseelor economice, turistice si culturale.

Rezultate preconizate

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 9



1. Directe:

- Creşterea capacităţii portante a drumurilor;

- Creşterea vitezei de trafic;

- Creşterea traficului mediu;

- Creşterea schimburilor economice;

- Creşterea traficului de mărfuri;

- Creşterea numărului de turişti în zonă;

- Accesibilitate marită în zonele turistice tradiţionale şi spre staţiunile de

turism;

2. Indirecte

- Creşterea economică a zonei;

- Creşterea numărului locurilor de muncă;

Impactul proiectului

a) economic

- Dezvoltarea schimburilor economice;

- Sporirea investiţiilor străine şi autohtone în zonă;

- Creşterea numărului şi a importanţei IMM-urilor din zonă;

- Dezvoltarea turismului rural şi ecologic;

- Restaurarea monumentelor arhitectonice existente pe traseu;

- Dezvoltarea zonelor de agrement şi turism montan;

- Dezvoltarea reţelelor de distribuţie în judeţul Maramureş şi în judeţele

limitrofe;

b) social

- Dezvoltarea socio-culturală a zonei;

- Creşterea numărului locurilor de muncă şi reducerea şomajului;

- Promovarea culturii locale;

- Stimularea integrării socio-culturale în contextul zonal-regional;

- Păstrarea tradiţiilor şi obiceiurilor;

- Diminuarea şi stoparea fenomenului migraţiei;

c) pe probleme de mediu

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 10



- Stimularea interesului local pentru protejarea şi conservarea mediului;

- Valorificarea potenţialului natural prin turism, punerea în valoare a

moştenirii locale prin dezvoltare durabilă;

- Punerea în valoare a biodiversităţii, a rezervaţiilor naturale prin

introducerea acestora în circuitele turistice;

- Iniţierea de noi proiecte de conservare a biodiversităţii, în depresiunea

Maramureşului;

Pentru realizarea acestui DRUM EXPRES a fost comandat în anul 2007 de

către CNADN efectuarea unui studiu de fezabilitate.

În cadrul studiului de fezabilitate prin tema de proiectare s-a solicitat atât

proiectarea drumului expres de la Petea până la intersecţia cu DN18 la est de

municipiul Baia Mare, cât şi includerea şi evaluarea distinctă a drumurilor de legatură

cu reţeaua de transport existentă, centura de ocolire a unicipiului Satu Mare şi lărgirea

cu câte o bandă pe sens a DN 1C si DJ 182B şi anume:

- centura de sud-vest a Municipiului Satu Mare-legătura cu Aeroportul Satu

Mare, cu o lungime de 13,1 km;

- drum de legatură DN 1C - Halmeu, cu o lungime de 6,6 km;

- drum de legatură DN 19 Apa - Oraşul Nou, cu o lungime de 3,7 km;

- drum de legatură DN 1C Dej, cu o lungime de 7,3 km;

- lărgirea cu câte o bandă pe sens a DN 1C între drumul expres şi intrarea în

Municipiul Baia Mare pe B-dul Bucureşti, cu o lungime de 0,6 km;

- lărgirea cu câte o bandă pe sens a DJ 182B între drumul expres şi intrarea în

Municipiul Baia Mare pe B-dul Unirii, cu o lungime de 1,7km;

Date tehnice

Valoarea totală a investiţiei la data întocmirii proiectului a fost de 2 750.06 mil.

Lei, respectiv 818.03 mil. Euro la cursul de schimb de 3,36 lei/ euro.şi cuprindea:

- drumul expres,

- drumurile de legatură cu reţeaua de transport existentă,

- centura de ocolire a Municipiului Satu Mare,

- lărgirea la 4 benzi a DN 1C şi DJ 182B.

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 11



Traseul Petea –Satu Mare – Baia Mare are o lungime de 82,365 km şi se

desfăşoară pe teritoriul judeţului Satu Mare între km 0 + 000 - km 38 +310 şi km 44 +

175 - km 54 + 155 şi pe teritoriul judeţului Maramureş între km 38 + 310 - km 44 +

175 şi km 54 + 155 - km 82 + 365. Acest drum are ca punct de pornire zona de graniţă

dintre Ungaria şi România la Petea, el conectându-se în partea ungară cu Drumul

Expres M49 Vaja- Csengersima.

Traseul drumurilor de legatură cu reţeaua de transport existentă este urmatorul:

- legătura dintre drumul expres şi DN 1C spre Halmeu-este prevazută

amenajarea unui nod rutier la km 24;

- legătura dintre drumul expres şi DN 19 Oraşu Nou;

- legătura dintre drumul expres şi Drumul Nordului-este prevazută

amenajare unui nod rutier la km 56.

Legătura între drumul expres şi reţeaua de drumuri publice existente în regiunea

traversată este prevazută a se realiza printr-un sistem de noduri rutiere, numărul

acestora ajungând la 16.

Din punct de vedere a terenurilor ce trebuiesc achiziţionate, se pot evidenţia

două categorii:

- terenuri ocupate definitiv;

- terenuri ocupate temporar-vor fi redate din nou circuitului agricol;

Suprafata totala de teren necesara este de 737,1 ha, din care:

- 580,58 ha pentru drumul expres;

- 86,3 ha pentru realizarea drumurilor de legătură;

- 66,13 ha pentru realizarea centurii de ocolire Satu Mare

Acest obiectiv de importanță deosebită pentru partea de nord-vest a țării este

cupris în Master Planul pentru transport aprobat în 2016.

Etape parcurse

- Au avut loc discuţii despre necesitatea şi oportunitatea realizării acestei

investiţii în Sedinţele de Guvern commune ale celor două tări;

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 12



- Prin HG nr.513/2006 a fost aprobată lista obiectivelor de investiţii

pentru infrastructura de transport, care se vor executa în perioada 2005-2008,

iar la pozitia 11 este cuprins:”Drum expres Petea-Satu Mare-Baia Mare”;

- Prin HG nr.237/2008 au fost aprobaţi indicatorii tehnico-economici a

obiectivului de investitii:”Drum expres Petea-Satu Mare-Baia Mare şi legăturile

la drumurile existente”;

-Toată documentaţia cu privire la acestă investitie a fost predată de

Consiliul Judeţean Maramureş la CNADR;


Intervenție la Ministerul Transporturilor pentru cuprinderea lui în lista

obiectivelor de investiții pentru infrastructura de transport.

4. Sens giratoriu Italsofa şi Elanko Baia Mare

În legătură cu realizarea acestor

obiective au avut loc discuţii între

reprezentanţii Primăriei municipiului Baia

Mare şi conducerea Regionalei de

drumuri şi poduri Cluj.

Se va realiza un proiect tehnic, iar de

execuţia lucrărilor se va ocupa Compania

Naţională de Administrare a Infrastructurii

Rutiere.

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 13




Continuarea demersurilor pentru realizarea proiectelor si demararea lucrarilor

de investitii.

5. Drum cu 4 benzi Recea – Baia Mare

Pentru realizarea acestui obiectiv este necesar să se realizeze un studiu de

fezabilitate, invocând printre altele traficul aglomerat în orele de vârf, din sensul

giratoriu aflat în zonă. După exproprieri şi obţinerea tuturor avizelor se poate efectua

lucrarea.


Demararea diligențelor pentru realizarea documentației necesare realizării

acestei investiţii.

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 14



INFRASTRUCTURA FEROVIARĂ

1. Gara Baia Mare şi Proiecte de reabilitare cale ferată

Staţia CFR Baia Mare, care este principala poartă de intrare în Municipiul Baia

Mare şi care aparţine de Sucursala “Centrul Regional de Exploatare, Întreţinere şi

Reparaţii CF” Cluj se află într-

o stare avansată de degradare,

fapt ce afectează siguranţa

călătorilor şi imaginea

Municipiului Baia Mare.

S-a făcut intervenţie la

Ministerul Transporturilor

pentru a asigura fonduri pentru

reabilitare în anul 2017.

În Master Planul de

transport, calea ferată Oradea - Carei - Satu Mare -Baia Mare -Jibou - Dej este

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 15



cuprinsă într-un proiect de reabilitare în perioada 2031-2036 pe o lungime de 326 de

km cu o valoare de 567,9 mil. euro.

Tot aici este cuprinsă linia ferată Satu Mare - Baia Mare, reabilitarea se va face

din fonduri structurale şi de la bugetul de stat, suma totală fiind de 113,28 mil euro.

Pentru reabilitarea stației CFR este finalizat studiul de fezabilitate și este cuprins în

POIM în prima tranșă de alocare de fonduri.

Lucrările la acest obiectiv vor începe în anul 2017 după parcurgerea tuturor

etapelor prevăzute de legislația în vigoare.


Intervenție la Ministerul Transporturilor în vederea demararii licitatiilor de

achizitie publica in ceea ce priveste proiectul tehnic si executia la acest obiectiv

si asigurarea fondurilor necesare pentru reabilitare.

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 16



PUNCTE DE TRECERE A FRONTIEREI

ROMÂNIA – UCRAINA

1. Pod peste râul Tisa în zona Tepliţa din Sighetu Marmaţiei

Necesitatea proiectului:

Unul dintre cele mai importante obiective de infrastructură transfrontalieră este

considerat podul peste râul Tisa între localităţile Sighetu Marmaţiei (România) şi

Biserica Albă /Bila Țerkva (Ucraina).

În momentul de faţă, în zona Sighetu Marmaţiei există doar un punct vamal

amenajat cu accese şi pod de traversare peste râu, circulaţia fiind restricţionată la 3,5

tone pentru transport marfă şi 8+1 la transport persoane, cu o singură bandă de

circulaţie. Traficul de mărfuri și persoane este impropriu, mult sub nevoi şi capacitate.

Date tehnico-economice

Podul peste Tisa în zona Tepliţa va avea 4 benzi de circulaţie, o lungime de 240

m, cu 900 m până la legatura cu DN 18, iar pe partea ucraineana, vor fi 950 m pană la

DN 09.

Până la această dată s-au obținut avizele necesare de la mai multe instituții cu

atribuții în domeniu, blocajul a apărut la obținerea avizului de la Apele Române

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 17



Pentru deblocarea situației în

data de 30.08.2016 la Instituţia

Prefectului – Judeţul

Maramureş a avut loc o

întâlnire între Partea Română şi

Partea Ucraineană având ca

subiect Podul de peste Tisa

Sighetu Marmaţiei –Biserica

Albă -faza Studiu de

Fezabilitate.

Datorită faptului că

procedura de obţinere a avizului

de gospodărire a apelor este

blocată Agenţia de Stat pentru

Resurse de Apă a Ucrainei prin

Direcţia Bazin Hidrografic Râu

Tisa, după verificarea

documentaţiei transmise de

Prestatorul Asocierea

S.C.Expert Proiect 2002 S.R.L.

- Betarmex S.R.L.a solicitat

completarea documentaţiei, şi

anume:

- lucrări suplimentare pentru consolidări de mal şi a digului de protecţie

şi pe malul drept al Tisei;

- suplimentarea documentaţiei tehnice cu activităţile ce urmează a se

desfăşura pe malul ucrainean (cale de rulare, punct control vamal, dig,

consolidare mal);

Referitor la Minuta încheiată în urma acestei întâlniri, graficul de realizare a

celor menţionate în minută sunt:

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 18



-referitor la sursa de finanţare a proiectului, poziţia din lista M.G.P.T.la

care este introdus obiectivul precum şi sursele de finanţare aferente proiectului

este cuprins în Lista proiectelor prioritizate pentru sectorul rutier, conform

M.P.G.T,

-Acordul între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştrii al Ucrainei

privind aspecte tehnice, financiare, juridice şi organizatorice se află in formă de

draft la Ministerul Transporturilor,

-referitor la punctul de trecere comun de frontieră, în textul Acordului

dintre cele două state se prevede că Sistemul separat de control se va face într-

un singur punct de trecere a frontierei

În urma întâlnirii interinstituționale pe tema punctelor de trecere a frontierei

româno - ucrainene desfășurată la sediul Ministerului afacerilor Externe în data de

14.12.2016 s-au prezentat obiecțiile de natură tehnică ale părții ucrainene cu privire la

nivelul podului proiectat de partea română și demersurile părții române pentru

soluționarea acestora, inclusiv disponibilitatea Județului Maramureș de a acoperi din

bugetul local costurile de construcție. Inspectorului general adjunct al IGPF a arătat că,

din punct de vedere juridic, prevederile Codului Frontierelor Schengen ar permite, de

principiu, implementarea controlul comun cu state terțe inclusiv non-Schengen.

În cazul PTF

Sighetu Marmației -

Bila Țerkva, s-a

subliniat faptul că

implementarea

controlului comun ar

trebui făcut pe partea

română, cu participarea

autorităților de resort

ucrainene, însă din

punct de vedere tehnic proiectul ar trebui regândit, deoarece a fost conceput pentru a

asigura spațiul necesar doar pentru partea română.

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 19



Din discuții a rezultat că în locația identificată pentru construirea punctului de

trecere, în ipoteza menținerii actualului proiect de pod, nu există din punct de vedere

fizic spațiu suficient pentru amplasarea infrastructurii necesare activității funcționarilor

ucraineni, în cazul exercitării în comun a controlului trecerii frontierei.

Reprezentanții MAE și IGPF au făcut de asemenea referire la necesitatea

încheierii prealabile a unui acord general privind implementarea controlului comun

între România și Ucraina, negocierea acestuia putându-se extinde pe o perioadă

îndelungată, având în vedere și dificultățile în ceea ce privește aplicarea acestei forme

de cooperare la frontieră în relația cu Ucraina.

În ceea ce privește posibilitatea de a finanța integral construcția podului de către

România, inclusiv cu utilizarea fondurilor disponibile prin programele UE de

cooperare transfrontalieră, reprezentantul MDRAP a arătat că orice proiect finanțat

prin astfel de programe trebuie să îndeplinească în mod cumulativ 3 condiții – să fie

dezvoltat, implementat și finanțat în comun de ambele părți.

Având în vedere aceste elemente, s-a concluzionat că poziția României față de

condițiile puse de Ucraina privind construcția și înființarea podului trebuie concepută

după următoarele coordonate:

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 20



- nu poate fi acceptată efectuarea controlului în comun, având în vedere

dificultățile legate de încheierea unui acord bilateral și de redimensionarea

proiectului punctului de trecere astfel încât să fie asigurat spațiul necesar

activității funcționarilor ucraineni,

- poate fi acceptată parțial suportarea costurilor de către România, în

sensul că partea română ar putea acoperi integral cheltuielile privind construcția

podului peste Tisa (de altfel, aceste cheltuieli sunt oricum incluse în proiect);

fiecare parte ar urma să suporte însă costurile construirii infrastructurii

punctului de trecere de pe teritoriul său;

- poate fi acceptată menținerea funcționării punctului de trecere de la

Sighetu Marmației – Solotvino, în regim de trafic pietonal.

S-a convenit că instituțiile reprezentate vor rămâne în contact pentru

formalizarea unui răspuns pe aceste coordonate și transmiterea sa părții ucrainene.

- referitor la drumul de legătura de pe teritoriul Ucrainei, partea

ucraineană şi-a asumat realizarea şi finanţarea din fonduri proprii,

- referitor la întocmirea

procedurii de mediu care va fi

efectuată de APM Maramureş,

C.N.A.D.N.R a solicitat a se avea în

vedere ca în cadrul Acordului să se

specifice că procedura va fi elaborată

de către partea româna a unui singur

raport comun ambelor părţi şi introducerea acestei proceduri în contextul

Acordului dintre România şi Ucraina.

Agenția pentru protecția mediului Maramureș în legătură cu obținerea acordului

de mediu face următoarele precizări:

- solicitarea de obținere a acordului de mediu a fost depusă de către

C.N.A.D.N.R. la APM Maramureș în 03.08.2015,

- în data de 10.08.2015, s-a făcut încadrarea proiectului în raport cu ariile

naturale protejate din județul Maramureș (amplasamentul proiectului fiind în

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 21



situl NATURA 2000 Tisa Superioară — custode Asociația HEIDENROSLEIN

Baia Mare),

- având în vedere amplasarea proiectului pe teritoriul Romaniei și a

statului vecin Ucraina, documentația în vederea obținerii acordului de mediu a

fost transmisă în 12.08.2013 la Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor în

vederea stabilirii compentenței privind parcurgerea etapelor procedurale,

conform Ordinul MMP/MAI/MADR/MDRT nr. 135/76/84/1284 din 2010

pentru aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra

mediului pentru proiecte publice şi private (totodată a fost înștiințată și Agenția

Națională pentru Protecția Mediului),

- în data de 29.09.2015 APM Maramures a primit delegarea de

competență de la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor privind parcurgerea

etapelor procedurale în vederea obținerii acordului de mediu,

- urmare a stabilirii competentei de parcurgere a etapelor procedurale în

vederea obținerii acordului de mediu, APM Maramureș a emis Decizia etapei de

evaluare inițială privind necesitatea declanșării procedurii de evaluare a

impactului asupra mediului și a procedurii de evaluare adecvată, decizia a fost

transmisă beneficiarului (CNADNR SA), Ministerul Apelor și Pădurilor și

proiectantului,

- titularul proiectului a depus la APM Maramureș o parte din

documentele solicitate prin Decizia etapei de evaluare inițială, respectiv

memoriul de prezentare, adresa prin care s-a solicitat avizul custodelui sitului

NATURA 2000 Tisa Superioară și actul de reglementare emis de către Apele

Romaâne, notificare întocmită conform convenției de la Espoo și dovada

achitării tarifului aferent etapei de încadrare,

- APM Maramureș a revenit și a solicitat completarea documentației cu

actul de reglementare emis de către Apele Române, avizul custodeului sitului

NATURA 2000 Tisa Superioară, dovada publicării anunțului în presa

locală/națională, la sediul primăriei Sighetu Marmației și pe pagina de internet a

titularului de proiect,

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 22



- titularul proiectului a despus la APM Maramureș avizul custodelului

sitului NATURA 2000 Tisa Superioară, dovada publicării anunțului în presa

locală/națională, la sediul primariei Sighetu Marmației și pe pagina de internet a

titularului de proiect precum și adresa prin care se solicita actul de reglementare

emis de către Apele Române;

- APM Maramureș a solicitat actul de reglementare emis de către Apele

Române și avizul de mediu și/sauHCL pentru aprobarea Planului Urbanistic

Zonal (PUZ), care până la aceasta dată nu au fost depuse la APM Maramureș,

Concluzie:

Procedura de reglementare (etapa de încadrare) va continua numai după

depunerea la APM Maramureș de către titularul proiectului a actului de reglementare

emis de către Apele Române și avizul de mediu și/sauHCL pentru aprobarea Planului

Răspuns de la Apele Române (25.11.2016) după întâlnirea din 30.08.2016

- la întâlnirea experților români şi ucraineni care a avut loc în data de 2

septembrie 2016, măsurătorile topografice pe zona de fronfieră a podului (BF

298-299) au fost efectuate numai de către partea ucraineană, întrucât partea

română nu a putut utiliza sistemul din dotare din cauza blocării serverului

ROMPOS de transmitere a corecţiilor GPS şi ANCPI,

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 23



- în data de 14 septembrie 2016 experții Admininistrației Bazinale de

Apă Someş-Tisa au efectuat măsurătorile topo pe teritoriul român şi au verificat

cotele şi coordonatele transmise de proiectant. Urmare verificărilor s-a constatat

că diferențele de cotă în sistem Marea Neagră nu depăşesc +,- 20 cm, ceea ce

confirmă că măsurătorile realizate de către proiectant coincid cu aproximație cu

cele realizate de către A.B.A. Someş-Tisa,

- în prezent specialiştii din cadrul A.B.A. Someş-Tisa lucrează la

reconstituirea nivelului podului Tisa din perioada 3 - 5 martie 2001, apreciindu-

se că stabilirea acestor cote ar putea constitui un punct de referintă în

convergenţa metodelor de lucru ale celor două părți,

- Administrația Bazinală de Apă Someş-Tisa îşi mentine punctul de

vedere ca debitul maxim în secțiunea podului la SF 299 să fie de 2500 mc/sec.

- În data de 08.12.2016 A.N.Apele Române ne informează asupra

faptului că coordonatorul părții ucrainene a Grupei de lucru Tisa a fost de acord

cu organizarea unei întâlniri extraordinare pentru problemele râului Tisa în data

de 20.12.2016 la Sighetu Marmației.

La această întâlnire vor participa specialiști ai Administrației Naționale”Apele

Române”, ai Administrației Bazinale de Apă Someș-Tisa, experți ai Grupei de lucru

Tisa, reprezentanți ai Instituției Prefectului-Județul Maramureș, ai Companiei

Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere și proiectantului lucrării. Delegația

română va fi condusă de domnul Sorin Rîndașu, coordonatorul Grupei de lucru Tisa.

În acest context în data de 19.12.2016 s-a organizat la sediul Administrației

Bazinale de Apă Someș-Tisa din Cluj-Napoca o întâlnire la nivelul specialiștilor

români implicați în problema obiectivului de investiții pentru a pregăti întâlnirea de la

Sighetu Marmației.Din partea Instituției Prefectului – județul Maramureș va fi present

la cele două întâlniri prefectul județului.

În urma întâlnirii extraordinare a Grupei de lucru Tisa de la Sighetu Marmației

(20.12.2016), s-a deblocat proiectul Revizuire/Actualizare Studiu de Fezabilitate

pentru ”Pod peste Tisa în zona Teplița din Sighetu Marmației” prin coordonarea

documentației din punct de vedere al nivelelor apelor în profilele analizate.

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 24



Urmare a analizei datelor și informațiilor disponibile, părțile române și

ucrainene au ajuns la un acord asupra nivelului de calcul în regim liber neamenajat,

pentru proiectarea obiectivului de investiție, astfel proiectantul va analiza creșterea de

nivel rezultată în urma realizării podului atât pentru secțiunile de scurgere propuse în

prezent, cât și în alte ipostaze care permit o curgere suplimentară.

Se va recomanda proiectantului să includă lucrări pentru apărarea împotriva

inundațiilor în amonte de podul proiectat, prin supraînălțarea drumului de acces pe

pod, precum și consolidarea malului drept în aval de pod.

Totodată, se recomandă proiectantului să ia în calcul supraînălțarea și

impermeabilizarea talazului exterior a DN 18 la cota care să asigure protecția malului

stâng românesc în zona Sighetu Marmației.

Propuneri pentru anul 2017:

Continuarea diligențelor pentru obținerea autorizației de construire a podului,

demararea lucrărilor, precum și deschiderea punctului de trecere a frontierei între

Sighetu Marmației(România) și Bila Țerkva(Ucraina).

2. Câmpulung la Tisa

Pe raza judeţului

Maramureş, există două puncte

de trecere a frontierei româno-

ucrainene pe calea ferată, care

sunt în prezent închise, astfel:

- PTF Câmpulung la Tisa -

traficul internaţional a fost

suspendat începând cu data

17.10.2007 din cauza unor

motive tehnice invocate de partea

ucraineană;

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 25



- PTF Valea Vişeului - traficul internaţional a fost suspendat începând cu

data de 01.11.2006 din cauza problemelor la infrastructura căilor ferate de pe

teritoriul Ucrainei.

Redeschiderea PTF Câmpulung la Tisa este solicitată în special de mediul de

afaceri care desfăşoară activităţi economice cu operatori din Ucraina, dar este necesară

și pentru dezvoltarea din punct de vedere turistic și cultural a judeţului. De asemenea,

s-a constituit un grup de iniţiativă civică format din cetăţeni ucrainieni din Rahiv care

au întreprins acţiuni în vederea redeschiderii transportului pe cale ferată pe ruta:

1.Cernăuţi-Sighetu Marmaţiei – Rahiv – Ujgorod - Bratislava, care ar asigura

legătura cu Viena;

2. Lvov - Cluj, cu nod feroviar la Sighetu Marmaţiei;

3. Kiev - Cluj;

4. Satu Mare - Maramureş-Bukovel (Ucraina) – tren turistic.

Necesitatea realizării acestui obiectiv

a) Din punct de vedere economic

Prin Biroul Vamal de Frontieră Sighetu Marmaţiei, volumul operaţiunilor

vamale derulate cu Ucraina se situează pe primul loc în ceea ce priveşte volumul

operaţiunilor vamale de import (în principal cherestea de răşinoase, părţi de scaune din

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 26



lemn, peleţi din lemn, semifabricate din lemn de fag, piese de dulgherie) şi pe locul al

doilea în cazul exporturilor de mărfuri (în principal diverse tipuri de mobilier).

Pe primele opt luni ale anului 2016, au fost derulate 548 importuri din această

ţară în valoare de 14.664.317 lei iar valoarea taxelor vamale şi a TVA-ului asociate

acestor importuri a fost de 2.976.743 lei. Exporturile efectuate în aceeaşi perioadă

către Ucraina au fost în număr de 30 în valoare de 1.610.076 lei.

Ponderea operaţiunilor de import din Ucraina au avut ca beneficiar SC Plimob

SA Sighetu Marmaţiei cu un număr de 172, valoarea acestora cifrându-se la 8.771.185

lei iar valoarea taxelor vamale şi a TVA-ului asociate acestor importuri a fost de

1.794.637 lei.

Referitor la posibilitatea redeschiderii punctului vamal de Câmpulung la Tisa,

Biroul Vamal de Frontieră Sighetu Marmaţiei semnalează umătoarele aspecte:

- instituţia deţine în folosinţă un teren în suprafaţă de 289 mp aflat în

incinta staţiei C.F.R. unde a fost prevăzută investiţia „Sediu Punct vamal

Câmpulung la Tisa” şi pentru care s-a efectuat studiu de prefezabilitate.

Derularea acestei investiţii a fost oprită odată cu suspendarea funcţionării

acestui punct de trecere a frontierei;

- în ceea ce priveşte controlul vamal al mărfurilor transportate pe cale

ferată, consideră că este necesară dotarea punctului cu aparatură/echipamente de

control, respectiv amplasarea unor porţi de detecţie a radiaţiilor şi/sau porţi de

scanare a vagoanelor;

- cu privire la funcţionarea biroului vamal, existenţa unei infrastructuri

specifice este de strictă necesitate: spaţii de birouri, spaţii de depozite,

echipamente de calcul şi reţea informatică (informatizarea punctului vamal fiind

imperios necesară), reţea de telefonie.

Având în vedere că singura legătură de transport marfă dintre cele două ţări este

prin vama Halmeu din judeţul Satu Mare, acest lucru presupune parcurgerea unei

distanţe mari cu mijloace de transport şi cheltuieli suplimentare pentru agenţii

economici. Impactul economic preconizat vizează, pe lângă diminuarea cheltuielilor

de transport, şi o dezvoltare pozitivă a relaţiilor comerciale ale societăţilor comerciale

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 27



cu partenerii din Ucraina, inclusiv pentru furnizorii locali de materiale ce desfăşoară

operaţiuni de tranzit vamal şi importuri prin Halmeu pentru mărfuri din Ucraina.

Nu în ultimul rând este de subliniat faptul că firmele vor beneficia de o scădere

importantă a timpului de tranzit şi a timpului de aşteptare în vamă, ştiut fiind faptul că

Punctul de Trecere a Frontierei Halmeu este aglomerat, respectiv se va beneficia de o

flexibilitate mai mare a livrărilor de la furnizori.

Deşi trendul relaţiilor comerciale dintre România şi Ucraina este unul crescător,

în situaţia judeţului Maramureş importurile sunt mai mari valoric decât exporturile.

Explicaţia pentru această situaţie este descurajarea relaţiilor de afaceri dintre

societăţile comerciale maramureşene şi cele ucrainiene din cauza accesului îngreunat

şi a costurilor de transport suplimentare generate de necesitatea ocolirii către punctul

de trecere a frontierei de la Halmeu.

b) Din punct de vedere al transporturilor

Traficul de călători şi marfă prin punctul de trecere a frontierei Halmeu în

perioada 01.01-31.08.2016, a fost următorul:

PTF Halmeu- rutier:

Intrare în România Ieşire din România Total

Persoane Mijloace

transport

Persoane Mijloace

transport

Persoane Mijloace

transport

158.759

110.568

din care

18.692

camioane

149.444 104.922 din

care 18.540

camioane

308.203 215.490 din

care 37.232

camioane

PTF Halmeu-feroviar:

Intrare în România Ieşire din România Total

Persoane Mijloace

transport

Persoane Mijloace

transport

Persoane Mijloace

transport

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 28



(trenuri) (trenuri) (trenuri)

1.742 375 1.737 373 3.479 748

Prezentăm în continuare câteva aspecte legate de punctul de trecere

Câmpulung la Tisa:

Punctul de Trecere a Frontierei Câmpulung la Tisa se află în administrarea

C.F.R. – Ministerul Transporturilor şi este deschis traficului internaţional pentru

transport feroviar de pasageri şi mărfuri în conformitate cu prevederile Acordului între

Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri ai Ucrainei cu privire la punctele de

trecere a frontierei de stat româno-ucrainene, semnat la Kiev la 02.02.2006, aprobat

prin H.G. 675/24.05.2006. În baza adresei nr. P/42 – 325/23.10.2007, Împuternicitul

de Frontieră al Ucrainei pentru Sectorul Mukacevo informează partea română că, în

conformitate cu dispoziţia şefului Căilor Ferate Ucrainene Lviv nr. 229 din

17.10.2007, începând cu data de 18.10.2007 se întrerupe circulaţia trenurilor de

pasageri pe relaţia Teresva – Cîmpulung la Tisa- Sighetu Marmaţiei din cauza

problemelor tehnice, până la noi dispoziţii

Din acel moment şi până în prezent traficul prin P.T.F. Cîmpulung la Tisa este

suspendat.

Procedural şi oficial P.T.F. Câmpulung la Tisa nu este închis. În conformitate

cu prevederile Acordului între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri ai Ucrainei

cu privire la punctele de trecere a frontierei de stat româno-ucrainene, semnat la Kiev

la 02.02.2006, aprobat prin HG. 675/24.05.2006, partea ucraineană a notificat partea

română despre sistarea temporară pentru transportul feroviar de mărfuri prin punctul

de trecere a frontiere, prin adresa mai sus menţionată.

În ceea ce priveşte îndeplinirea cerinţelor impuse de standardele pentru

securizarea frontierelor cuprinse în Catalogul Schengen al U.E. – Controlul la

frontierele externe. Recomandări şi cele mai bune practici, la nivelul P.T.F.Câmpulung

la Tisa există următoarele probleme legate de infrastructură:

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 29



- nu există o clădire proprie a Poliţiei de Frontieră, activităţile fiind

asigurate într-o locaţie de tip modul (container), unde sunt instalate toate

staţiile de lucru pentru operatorul din dispecerat, linia I şi linia a II-a de control;

- nu există încăperi care să îndeplinească condiţiile de securitate şi

sociale pentru persoanele cărora nu li se permite intrarea în ţară şi nici mijloace

tehnice de supraveghere ale acestora. În incinta clădirii C.F.R. au fost alocate 3

încăperi cu 2 grupuri sociale pentru cazarea solicitanţilor de azil, însă nu au fost

dotate cu mobilier;

- nu există camere interviu, reţinere administrativă pentru bărbaţi, femei;

- nu există piste de control cu tonete de lucru delimitate fizic, destinate

sensului de intrare şi sensului de ieşire;

- gardul de protecţie constituit de-a lungul tronsonului de cale ferată de la

intrarea în ţară şi până în staţia C.F.R., respectiv P.T.F., cu o lungime totală de

aproximativ 3,5 km, a fost distrus parţial de către persoane necunoscute - 10

panouri metalice fiind deteriorate, iar un număr de 153 panouri şi 30 de stâlpi

de susținere ale acestora, au fost sustrase;

- sistemul de supraveghere video care asigură monitorizarea tronsonului

de cale ferată de la intrarea în ţară şi până în staţia C.F.R., respectiv P.T.F. cu

un număr de 26 camere video montate pe stâlpi nu este funcţional, unitatea

centrală a sistemului, o cameră video și unitatea UPS, fiind predate

reprezentanților C.F.R. pentru remedierea defecţiunilor.

Referitor la acest aspect, menţionăm faptul că toate componentele sistemului de

supraveghere video, inclusiv monitorul sunt instalate în spaţiul special destinat din

modulul tip container metalic în care îşi desfăşoară activitatea personalul P.F.R,

monitorizarea fiind efectuată de către operatorul de serviciu;

-nu există în cadrul punctului un spațiu separat care să permită controlul

detaliat al vagoanelor de marfă, respectiv prevăzut cu rampă pentru a se verifica

sub vagoane.

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 30



Din datele avute la dispoziție și discuțiile purtate cu reprezentanții C.F.R.

referitor la infrastructura căii ferate, a rezultat faptul că aceasta a fost modernizată

recent, actualmente necesitând doar anumite lucrări de mentenanță.

Precizăm faptul că în P.T.F. Câmpulung la Tisa vor fi îndeplinite condiţiile

minime specifice traficului internaţional pentru transport marfă, în situaţia în care la

problemele susmenţionate vor fi alocate fonduri pentru a fi remediate.


româno-ucrainene desfășurată la sediul Ministerului afacerilor Externe în data de

14.12.2016 s-a subliniat faptul că la nivel local proiectul este de importanță majoră, iar

partea ucraineană este de asemenea interesată, existând alocări financiare pentru

investiții de acest tip în bugetul pe 2017.

Inspectorul general adjunct a IGPF a evidențiat necesitatea dotării acestui PTF

conform standardelor din catalogul Schengen. A remarcat că este necesară refacerea

gardului de protecție a căii ferate, din care au fost sustrase mai multe panouri.

Reprezentantul Ministerului Transportului a subliniat faptul că ar fi necesar să

fie obținute garanții privind efectuarea investițiilor necesare și de către partea

ucraineană, pentru a se evita ca partea română să realizeze reabilitarea infrastructurii,

fără ca Ucraina să ia măsuri similare.

S-a convenit efectuarea de demersuri pe lângă partea ucraineană pentru ca

aceasta să confirme interesul pentru reluarea activității punctului și disponibilitatea

privind efectuarea cheltuielilor necesare.


Continuarea întâlnirilor cu toți factorii implicați în rezolvarea acestor probleme,

precum și continuarea diligențelor cu partea ucraineană în vederea găsirii celor mai

bune soluții care să ducă la redeschiderea circulaţiei pe calea ferată.

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 31



3. Acces rutier- trecere de frontieră Piatra-Teceul Mic/Vișcovo

Având în vedere necesitatea dezvoltării relaţiilor bilaterale româno - ucrainene

la nivel regional pe diferite paliere, un obiectiv important de infrastructură care să

asigure legătura între comunitățile de români și ucraineni din nordul României, ar fi

deschiderea punctului de trecere a frontierei în trafic internațional de mărfuri (inclusiv

transporturi de mare tonaj) și transport auto de pasageri, între Piatra - Teceu Mic

(România) și Vișcovo, raionul Hust, regiunea Transcarpatia (Ucraina).

Realizarea acestui obiectiv ar crea bazele unei colaborări efective și durabile

prin stabilirea si dezvoltarea unor relații de cooperare în toate domeniile.


româno-ucrainene desfășurată la sediul Ministerului Afacerilor Externe în data de

14.12.2016, reprezentantul MAE a menționat faptul că urmează să fie consultate

instituțiile cu atribuții în materia controlului la frontieră cu privire la fezabilitatea și

oportunitatea înființării acestui PTF, iar în funcție de răspunsurile primite urmează să

fie întreprinse demersurile corespunzătoare în vederea încheierii unui acord cu partea

ucraineană.

Potrivit discuțiilor purtate, in data de 13.01.2017, de prefectul județului

Maramureș cu reprezentantii Biroului vamal Sighetu Marmatiei, ai Inspectoratului de

Politie de Frontiera și cu primarul din com. Remeți, în componența căreia intră satele

Teceu Mic și Piatra, solicitările și demersurile efectuate au vizat deschiderea acestui

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 32



punct de trecere a frontierei în trafic internațional de mărfuri (inclusiv transporturi de

mare tonaj) și transport auto de pasageri, intenția administrației locale fiind aceea de a

accesa fonduri structurale transfrontaliere pentru realizarea acestui proiect, în contextul

în care în perioada 2014-2020 Uniunea Europeană finanţează Programul Operaţional

Comun România-Ucraina, prin

intermediul Instrumentului

European de Vecinătate (ENI).

Distanța rutieră dintre Sighetu

Marmației și punctul propus

pentru trecerea frontierei cu

Ucraina (Piatra - Teceu Mic) este

de aproximativ 30 de kilometri.

Trecerea frontierei este prevăzută

a se realiza pe uscat, între

localitățile Teceu Mic și Piatra, la circa 1 km de DN 19 (ruta Sighetu Marmației - Satu

Mare). În urma deplasării în zonă, s-a constatat că șoseaua DN19 și zona propusă

pentru deschiderea punctului de trecere a frontierei este legată de un drum forestier și

nu există curent sau alte facilități de infrastructură în zonă. Terenul propus este

amplasat în plan drept, într-un spațiu deschis, și întrunește condițiile de bază necesare

unei amenajări corespunzătoare a infrastructurii unui punct de trecere a frontierei

(suprafață, deschidere, acces). Potrivit declarației primarului comunei Remeți, există

posibilitatea alocării întregii suprafețe de teren care ar fi necesară realizării

infrastructurii specifice, terenurile din zonă aflându-se în majoritatea lor în

proprietatea statului.

În ceea ce privește oportunitatea deschiderii acestui punct, ținând cont că în

județul Maramureș nu există un punct de trecere a frontierei deschis pentru traficul

mărfurilor de mare tonaj, ne exprimăm opinia că realizarea acestui proiect ar contribui

la facilitarea comerțul de mărfuri dintre România și Ucraina și ar conduce la

dezvoltarea economică a zonei (judeţul Maramureş), dar şi a altor zone (spre exemplu

judeţele limitrofe), avantajul fiind dat de ruta de transport mai economică.

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 33



Deschiderea unei rute de transport mai economice ar reduce costurile de

transport, ar crește semnificativ viteza la care mărfurile se pot deplasa, îmbunătățind

asfel competitivitatea întreprinderilor românești implicate în comerţul transfrontalier

de mărfuri.

Într-o economie globalizată care determină o accelerare semnificativă a

concurenței dintre economiile țărilor de pe mapamond, reducerea costurilor

comerciale, promptitudinea și predictibilitatea în livrarea de bunuri sunt elemente

esențiale pentru creșterea competitivității economice. Facilitarea comerțului poate

contribui la îmbunătățirea eficienței în afaceri a întreprinderilor și, în ansamblu, la

sporirea performanței economice a unei țări.

Creșterea volumului comerțului internațional și importanța schimbului de

mărfuri la nivel global pentru economiile naționale sunt două dintre motivele care ar

putea influența deschiderea punctului de trecere a frontierei Piatra - Teceu Mic (RO) -

Vișcovo (UA).


Intervenție la MAE pentru a face demersurile necesare pe lângă partea

ucraineană în vederea deschiderii acestui punct de frontieră.

Interventie la MAI, Politia de Frontiera, si Ministerul Finantelor Publice,

Directia Vamala, pentru demararea lucrarilor de investitii.

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 34



4. Punct de trecere a frontierei la Valea Vișeului

Din informaţiile primite

de la ITP de Frontieră Sighetu

Marmaţiei reiese faptul că

pentru redeschiderea acestui

punct de trecere trebuie

îndeplinite condiţiile prevăzute

în Catalogul Schengen al U.E –

Control la frontierele externe. În prezent aceste condiţii nu sunt îndeplinite, deoarece

nu există infrastructura necesară. Până la suspendarea traficului de călători în anul

2006 traficul de persoane a înregistrat valori foarte scăzute, cam 160 călători/lună.

Pentru traficul de mărfuri se impun investiţii majore în infrastructură, clădiri,

aparatură,mijloace tehnice, echipamente de supraveghere etc.

Datorită acestor lipsuri, ITP de Frontieră Sighetu Marmaţiei consideră

inoportună redeschiderea acestui punct de frontieră.

În urma întâlnirii din 18.11.2016 din punctul de frontieră Halmeu – Diakovo cu

Ministrul Infrastructurii din Ucraina, Prefectul județului Maramureș a reiterat

necesitatea înlesnirii legăturilor cu Ucraina și a dezvoltării infrastructurii în zona de

frontieră prin redeschiderea punctului de trecere a frontierei de la Câmpulung la Tisa

(feroviar), prin continuarea demersurilor pentru construirea unui nou pod între Sighetu

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 35



Marmației și Biserica Albă (rutier), dar și prin deschiderea unui nou punct de trecere a

frontierei în apropierea localităților Piatra și Teceu Mic (pe partea română), care să

facă legătura cu localitatea Vishkovo din Ucraina.

Reprezentantul CFR Infrastructură a dat asigurări că punctele de trecere a

frontierei de la Câmpulung la Tisa și Valea Vișeului ar putea fi operaționale în cel mai

scurt timp.


Continuarea întâlnirilor cu toți factorii implicați în rezolvarea acestor probleme,

precum și continuarea diligențelor cu partea ucraineană în vederea găsirii celor mai

bune soluții care să ducă la deschiderea punctelor de trecere a frontierei.

5. Punct de trecere Poienile de sub Munte, Maramureş şi

Shybene, raionul Verchovina, Ivano-Frankivsk.

În vederea deschiderii unui nou punct de trecere a frontierei între localităţile

Poienile de sub Munte şi Shybene, se derulează un Proiect Transfrontalier cu

denumirea ,,Dezvoltare locală prin crearea de condiţii pentru deschiderea unui punct

de frontieră şi construcţia unui drum în dreptul localităţilor Poienile de sub Munte

(Maramureş, România) şi Shybene (raionul Verchovina, Ucraina),,

Acest proiect este derulat de Primăria Poienile de sub Munte în parteneriat cu

Agenţia pentru Dezvoltarea de Iniţiative Private din Ivano-Frankyvsk, Ucraina în

calitatea de lider de proiect şi Administraţia de Stat Ivano-Frankyvsk, Consiliul

Raional Verchovina, Asociaţia de Turism a Regiunii Ivano-Frankyvsk în perioada

2012-2014.

Proiectul este finanţat de Uniunea Europeană şi Guvernul României prin

Programul de Cooperare Transfrontalieră ENPI Ungaria -Slovacia - România -

Ucraina 2007 - 2013, cod proiect HUSKROUA/1001/072.

Valoarea proiectului este de 456.823,00 Euro, iar până la această dată au fost

realizate:

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 36



- un studiul de fezabilitate privind modernizarea drumului de acces pe

Valea Ruscovei, începând de la intersecţia DN18 cu DJ 187 până la graniţa cu

Ucraina de pe vârful Copilaş;

- un studiu preliminar privind impactul asupra mediului în cazul realizării

drumulu de acces la graniţa cu Ucraina;

- un studiu de trafic;

- un studiu de amplasare a punctelor vamale şi de control; o strategie de

dezvoltare durabilă a regiunii Valea Ruscovei-Verchovina.


româno-ucrainene desfășurată la sediul Ministerului afacerilor Externe în data de

14.12.2016 Prefectul județului Maramureș a evidențiat dorința părții ucrainene pentru

realizarea acestui PTF, deoarece ar constitui singura cale de acces a regiunii Ivano-

Frankivsk la un stat membru UE.

Inspectorul general adjunct ai IGPF a subliniat dificultățile tehnice ale realizării

acestui obiectiv, în special altitudinea (1600m) și limitarea funcționării acestuia la doar

câteva luni pe an din cauza condițiilor meteo și de teren.

Argumentele tehnice au fost însușite și s-a apreciat că din punctul de vedere al

județului Maramureș, costurile anticipate ale unui asemenea proiect ar fi imposibil de

justificat economic prin comparație cu alte opțiuni de trecere a frontierei cu Ucraina.

Prefectul județului Maramureș a sugerat realizarea unor reuniuni la nivel de experți cu

partea ucraineană pentru a fi discutate argumentele părții ucrainene în favoarea

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 37



înființării unui punct de trecere în acest sector, reprezentanții MAE opinând de

asemenea că astfel de întâlniri bilaterale de experți ar fi utile.


Corespondență cu MAE pe această problemă.

INVESTIŢII - APE

1. Stadiul obiectivului de investiții „Acumulare Runcu, jud.

Maramureș”al Administrației bazinale de apă Someș-

Tisa, pe cursurile de apă din județul Maramureș

„Acumulare Runcu, jud. Maramureș” – obiectiv finanțat de la Banca de

Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) și din surse proprii ale Administrației

Naționale „Apele Române” se află în derulare din anul 1987.

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 38



Acumularea Runcu, situată pe râul Mara, are ca scop principal asigurarea sursei

de apă pentru populaţia şi industria localităţilor Baia Mare, Baia Sprie, Sighetu

Marmației (cu localităților limitrofe ale acestora) precum și a localităților situate de-a

lungul râurilor Mara, Iza și Tisa : Desești, Hărnicești, Sat Șugatag, Giulești, Ferești,

Berbești, Vadu Izei, Ocna Șugatag , Călinești, Sârbi, Budești, Sarasău, Câmpulung la

Tisa, Săpânța;

Priza de apă pentru alimentarea localităților situate de-a lungul râurilor Mara,

Iza și Tisa, este cuprinsă în proiectul tehnic de realizare a obiectivului, propusă ca

lucrare distinctă și va fi executată de către Administrația Națională „Apele Române”.

Realizarea acumulării Runcu are pe lângă scopul principal și alte două scopuri extrem

de importante:

- atenuarea undelor de viitură de pe râul Mara, și Iza, prin aceasta fiind

protejate de riscul inundațiilor localitățile adiacente celor două râuri,

situate aval de amenajare;

- producerea și livrarea de energie electrică în sistemul energetic

național (prin trei centrale hidroelectrice aflate în execuţie a căror

producţie anuală de energie electrică a fost evaluată la 75 GWh/an ).

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 39



De asemenea trebuie evidențiat aspectul socio-economic al finalizării acestei

investiții: punerea în valoare a potențialului turistic al unei zone defavorizate din

punctul de vedere al locurilor de muncă.

Termenul de finalizare a obiectivului este anul 2020, deci avem o investiție ce se va

derula pe 36 de ani, credem cea mai lungă investiție din istoria hidrotehnicii românești.

În anul 2016 obiectivul a avut o prevedere bugetară de 11.544 mii lei din care 5.000

mii lei de la BDCE și 6.544 mii lei din surse proprii. Stadiul lucrării este de 82%.

Întrucât suma necesară pentru finalizarea investiției este de cca. 50 milioane

euro iar până în prezent au fost cheltuiți cca. 850 milioane euro considerăm că se

impune alocarea de resurse financiare pentru finalizarea obiectivului. În cazul

tergiversării finalizării obiectivului atragem atenția că există riscul degradării și

compromiterii continuării lucrărilor necesare cu tot impactul care derivă din aceasta.


Demersuri pentru alocarea de fonduri în vederea continuării investiției și

finalizarea ei la termenul stabilit

2. Stadiul obiectivului de investiții „Amenajare Valea Seinel

în localitatea Seini” al Administrației bazinale de apă

Someș-Tisa, pe cursurile de apă din județul Maramureș

Obiectivul de investiții „Amenajare Valea Seinel în localitatea Seini, județul

Maramureș” - investiție finanțată de la Banca de Dezvoltare a Comisiei Europene și de

la Bugetul de Stat se derulează prin Administrația Națională Apele Române, ABA

Someș -Tisa.

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 40



Obiectivul de investiții format dintr-un baraj de acumulare, amenajare albie și

protecție mal, este situat în amonte de orașul Seini și va asigura atenuarea debitelor

maxime de pe Valea Seinel precum și împiedicarea formării de viituri pe albia

amenajată în aval. Stadiul lucrării este de 50,9%. Valoarea investiției este de

51.009.000 lei

Pentru continuarea lucrărilor la acest obiectiv în anul 2016 a fost alocată suma

de 1.200.000 lei din care 1.000.000 lei pentru lucrări de construcții montaj.

În prezent lucrările la baraj sunt stopate deoarece pentru continuarea construirii digului

la baraj este necesară achiziționarea unui teren pe care este amplasată o casă veche

aflată pe amplasamentul viitorului baraj. Rezolvarea acestei probleme este tergiversată

ABA Someș –Tisa nerezolvând problema până la acest moment.

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 41



Finalizarea acestui obiectiv este necesară pentru scoaterea din zona de risc la

inundații a orașului Seini. În plus la acest moment există riscul acumulării apei în

spatele barajului construit până la o înălțime de cca.10-15 m. Cedarea acestuia ar

conduce la o inundare majoră a orașului cu potențiale pierderi de vieți omenești.


Demersuri pentru alocarea de fonduri Ministerului Apelor și Pădurilor, pentru

finalizarea acestui obiectiv de investiții.

3. Stadiul obiectivului de investiții „Consolidare de mal râu

Tisa la Crăciunești”al administrației bazinale de apă


Situația înregistrată la frontul de captare Crăciunești reprezintă vulnerabilitatea

cea mai mare din județul Maramureș, din punctul de vedere al riscului la inundații.

Înregistrarea unor debite cu probabilități de apariție mai mici de 10% poate conduce la

deversarea apărării de mal existentă. În această situație se scoate din funcțiune frontul

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 42



de captare a apei și se sistează pe termen lung alimentarea cu apă a mun. Sighetu

Marmației (afectarea a 37 640 locuitori). În plus se creează un braț nou al râului Tisa,

pe teritoriul românesc, astfel încât frontul de captare ajunge pe malul drept în

teritoriul ucrainian.

În acest sens s-a încercat din anul 2008 promovarea investiției „Consolidare de

mal râu Tisa la Crăciunești, județul Maramureș” care avea drept scopuri principale

punerea în siguranță a frontului de captare și implicit asigurarea apei pentru locuitorii

municipiului Sighetu Marmației respectiv menținerea pe același aliniament a graniței

de stat cu Ucraina.

Investiția are ca scop amenajarea a 2,7 km albie, refacere a 0,6 km dig dirijare,

prelungire traversă pe o lungime de 0,102 km, refacere consolidare mal pe o lungime

de 0,3 km, consolidare mal pe o lungime de 1,1 km

Din informațiile pe care le avem există un Studiu de fezabilitate legat de acest

obiectiv de investiții, realizat în anul 2016, și că Administrația Națională Apele

Române din diverse motive nu reușește de cca 10 ani promovarea investiției în discuție

deși riscurile faptului că nu se pune în siguranță malul drept al râului Tisa, la

Crăciunești sunt cunoscute.

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 43




Demersuri la Ministerului Apelor și Pădurilor pentru includerea pe Lista de

investiții a acestui obiectiv și alocarea de resurse financiare pentru

4. Stadiul obiectivului de investiții „Lucrări de regularizare

a pârâu Băleasa pe porțiunea ce străbate intravilanul

orașului Săliștea de Sus, județul Maramureș”

Obiectivul „Lucrări de regularizare a pârâu Băleasa pe porțiunea ce străbate

intravilanul orașului Săliștea de Sus, județul Maramureș” – a fost inclus în lista de

investiții a Administrației Naționale „Apele Române” în ultimii cinci ani fără a i se

aloca resurse financiare realizării ei.

Aceasta deși este cunoscut faptul că în anii 1993, 1998, 2001, 2008, 2010, 2012

pe pârâul Bâleasa, în orașul Săliștea de Sus, au fost înregistrate viituri majore care au

condus la:

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 44



- afectarea parţială sau totală a gospodăriilor, distrugerea şi degradarea

drumurilor, podurilor şi podeţelor (fiind afectate 286 gospodării cu o

populaţie de 860 locuitori);

- coborârea talvegului albiei, afuierea, erodarea şi instabilitatea

malurilor;

- punerea în pericol a rețelei de alimentare cu apă şi de canalizare;

Investiția prevede

realizarea lucrărilor de

regularizare a râului Bâleasa

(ziduri de sprijin, consolidări de

mal, praguri de fund) în orașul

Săliștea de Sus pe o lungime de

2150 m.

Valoarea investiției este de

11.543.000 lei din care pentru

lucrări de construcții-montaj este prevăzută suma de 9.871.000 lei.

Lucrarea se află în Lista de obiective de investiții cu finanțare integrală sau

parțială de la bugetul de stat cu alocații propuse pentru anul 2017. După aprobarea

listei de investiții, în prima fază, se va demara procedura de achiziție publică de

servicii pentru întocmirea proiectului tehnic.


Demersuri pentru alocarea de resurse financiare realizării acestui obiectiv de

investiție. Nerealizarea investiției pune în pericol viața a 860 de locuitori a orașului

Săliștea de Sus precum și a obiectivelor socio-economice din zonă.

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 45



5. Stadiul obiectivului de investiții „Amenajare râu Firiza,

tronson neamenajat aval de baraj Berdu”al Administrației

bazinale de apă Someș-Tisa, pe cursurile de apă din județul

Maramureș

Investiția „Amenajare râu Firiza, tronson neamenajat aval de baraj Berdu” – are

ca scop executarea de lucrări de îndiguire pentru a putea tranzita ,în municipiul Baia

Mare, debitele de verificare evacuate din acumularea Firiza.

Se menționează că râul Firiza aval de barajele Strâmtori și Berdu nu a fost amenajat

pentru tranzitarea debitelor de verificare care se pot deversa prin evacuatorii de ape

mari ale barajelor.

Deoarece până acum au fost înregistrate doar două viituri care se situează în

vecinătatea probabilității de 1% ( în anii 1970 și 1993) care au produs inundații medii

fără pierderi de vieți omenești riscul de apariție a unor debite și mai mari nu este luat

în serios. Acesta este motivul pentru care obiectivul nu a fost inclus pe Lista de

investiții și riscul minimalizat.

Atenționăm că în cazul apariției unor viituri cu debite mai mari decât cele cu

probabilitatea de 1% municipiul Baia Mare va fi inundat iar distrugerile materiale și

chiar umane pot fi extrem de mari.

Practic este afectat un municipiu cu o populație de 150 000 locuitori cu

majoritatea obiectivelor socio-economice.


Demersuri pentru introducerea pe Lista de investiții a Ministerului Apelor și

Pădurilor a acestui obiectiv și alocarea resurselor financiare pentru realizarea lui.

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 46



6. Stadiul obiectivului de investiții „Amenajare râu Firiza

pentru apărare împotriva inundațiilor pe sectorul Blidari –

Firiza”al administrației bazinale de apă Someș-Tisa, pe

cursurile de apă din județul Maramureș

„Amenajare râu Firiza pentru apărare împotriva inundațiilor pe sectorul Blidari

– Firiza, județul Maramureș” – obiectiv finanțat de la bugetul de stat. Valoarea

investiției este de 29.592.000 lei din care pentru lucrări de construcții-montaj este

prevăzută suma de 24.772.000 lei.

Investiția are ca scop amenajarea a 7,585 km albie.

Termenul de finalizare a obiectivului este anul 2018.

În anul 2016 obiectivul a avut propusă o prevedere bugetară de 1.543.000 lei

din care 1.200.000 lei pentru lucrări de construcții-montaj, din care în trimestrul III a

fost plătită suma de aproximativ 500.000 lei pentru lucrări de proiectare, în continuare

finanțarea fiind stopată. Stadiul lucrării este de aproximativ 30%.

Suma necesară pentru finalizarea investiției este de 21.590.089 lei.

Lucrarea constă din realizarea a 8 incite care sunt poziționate de la confluenta

râului Firiza cu v. Pistruia, până la debușare in coada lacului Strâmtori Firiza în aval.

Pentru fiecare incintă sunt prevăzute lucrări de consolidare mal / îndiguiri cu rol de

stabilizare maluri și apărare împotriva inundațiilor a gospodăriilor din localitate.

Stadiului realizării investiției la acest moment este următorul:

- sunt realizate și recepționate incintele nr. 7 si 8, situate în zona de

amonte a cursului de apă amenajat, respectiv 2877 ml (40% din capacitate).

- lucrările prevăzute pentru incintele 1-6, situate în aval nu sunt atacate,

nefiind asigurate sursele de finanțare (60% din capacitate).


Demersuri la Ministerul Apelor și Pădurilor pentru alocarea fondurilor necesare

pentru finalizarea acestei investiții care vizează probleme de gestionare a inundațiilor

și eroziuni ale malurilor.

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 47



7. Stadiul obiectivului de investiții „Amenajarea râu Iza pe

tronsonul Vadu Izei- confluența râu Tisa”al Administrației

bazinale de apă Someș-Tisa, pe cursurile de apă din județul

Maramureș

„Amenajarea râu Iza pe tronsonul Vadu Izei- confluența râu Tisa” – are ca scop

executarea de lucrări de îndiguire datorită pericolului de inundare a cartierului Câmpu

Negru din municipiul Sighetu Marmației. Obiectivul nu a fost cuprins cuprins în lista

de investiții pe anul 2016.

Pentru acest obiectiv este întocmită o notă de fundamentare transmisă

Administrației Naționale „Apele Române” în anul 2013 și un Sudiu de Fezabilitate.

Valoarea estimată a lucrării este de 4.300.000 lei.


Demersuri la Administrația Națională „Apele Române” pentru includerea

acestui obiectiv pe lista de investiții și alocarea de către Ministerul Apelor și Pădurilor

a resurselor financiare necesare pentru realizarea investiției

8. Stadiul obiectivului de investiții „Amenajare râu Săsar în

municipiul Baia Mare”al Administrației bazinale de apă


„Amenajare râu Săsar în municipiul Baia Mare” – obiectiv finanțat de la

bugetul de stat. Valoarea investiției este de 132.482.000 lei din care pentru lucrări de

construcții-montaj este prevăzută suma de 105.733.000 lei.

Investiția are ca scop amenajarea a 5,12 km albie.

Termenul de finalizare a obiectivului este anul 2022.

În anul 2016 obiectivul a avut propusă o prevedere bugetară de 700.000 lei din

care 680.000 lei pentru lucrări de construcții-montaj, fiind folosită întreaga sumă.

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 48



Stadiul execuției lucrărilor la acest moment este de aproximativ 35% fiind

executate doar consolidările de mal pe tronsonul cuprins între Pod Decebal și Pod

Industriilor.

Sistarea lucrărilor, pune în pericol și integritatea lucrărilor deja executate

deoarece nu sunt realizate pragurile de fund iar prin erodarea talvegului râului Săsar

acestea își vor pierde stabilitatea.


Demersuri la Ministerul Apelor și Pădurilor pentru alocarea fondurilor necesare

pentru finalizarea acestei investiții care vizează stabilitatea malurilor râului Săsar în

municipiul Baia Mare.

9. Stadiul obiectivului de investiții „Amenajare râu Săsar și

afluenți în Baia Sprie și Baia Mare”

„Amenajare râu Săsar și afluenți în Baia Sprie și Baia Mare” – are ca scop

executarea de lucrări de consolidare de mal datorită eroziunilor active mal drept pe str.

Stefan cel Mare din Baia Sprie, inclusiv tronsoanele de curs de apa neamenajate a

râului Săsar și a afluenților acestora. Obiectivul nu a fost cuprins cuprins în lista de

investiții pe anul 2016.

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 49



În anul 2016 s-a pus în siguranță un tronson de 20 m prin lucrări de consolidare

de mal și stabilizare talveg efectuate de SGA Maramureș din surse proprii, în cadrul

Programului de Gospodărire a Apelor pentru anul 2016.

Pentru acest obiectiv de investiție există Studiu de Fezabilitate privind

amenajarea râului Săsar și afluenți și se impune alocarea în regim de urgență de către

Ministerul Apelor și Pădurilor a resurselor financiare necesare pentru promovarea și

realizarea investiției menționate.

Investiția va conduce la amenajarea râului Săsar și a afluenților acestuia amonte

de municipiul Baia Mare ( orașul Baia Sprie cu comunele limitrofe) urmând a scoate

de sub pericolul iminent al inundațiilor aceste zone intens populate.


Demersuri la Administrația Națională „Apele Române” pentru incliderea


a resurselor financiare necesare pentru realizarea investiției.

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 50



10. Stadiul obiectivului de investiții „Regularizare Valea

Neagră din municipiul Baia Mare”

„Regularizare Valea Neagră din municipiul Baia Mare” – are ca scop

executarea de lucrări de regularizare de maluri datorită eroziunii de maluri,

instabilității malurilor cu afectarea gospodăriilor şi drumului judeţean Baia Mare-

Izvoare. Obiectivul nu a fost cuprins în lista de investiții pe anul 2016 din lipsa de

alocatii bugetare.

Pentru acest obiectiv este întocmită o notă de fundamentare și este necesar

întocmirea unui Studiu de Fezabilitate, promovarea investiţiei si alocarea fondurilor

necesare realizării acesteia.

Valoarea estimată a lucrării este de 2.400.000 lei

Deoarece prin erodarea malurilor cursului de apă Valea Neagră se pun în

pericol cca 500 de gospodării, drumul județean Baia Mare-Izvoare, se impune alocarea

în regim de urgență de către Ministerul Apelor și Pădurilor a resurselor financiare

necesare pentru promovarea și realizarea investiției menționate.


Demersuri la Administrația Națională „Apele Române” pentru incliderea


a resurselor financiare necesare pentru realizarea investiției.

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 51



AEROPORTUL INTERNAȚIONAL BAIA MARE

La data de 29.12.2015 a fost emisă autorizația de construire, a fost emis Ordinul

de începere a serviciilor de proiectare și execuția lucrărilor, a fost predat

amplasamentul, au fost achiziționate materiale, s-a realizat organizarea de șantier și au

început efectiv lucrările de execuție, conform graficului depus de către constructor.

Data ordinului de începere a lucrărilor – 21.12.2015

Data finalizării lucrărilor conform graficului de execuție:

- recepție la terminarea lucrarilor – noiembrie 2016

- recepție finală – 30 iunie 2021

- perioada de garantie 60 luni

Până în prezent s-au finalizat două obiective ale investiției: s-a finalizat execuția

noului drum comunal spre Bozânta Mare în lungime de 1.330 m, inclusiv execuția

unui pod cu o lungime de 36 m și lățimea de 11 m, respectiv s-a deviat râul Băița pe o

distantă de 1.050 metri. Aceste lucrări s-au făcut în afara perimetrului aeroportului.

În perimetrul aeroportului s-au înlocuit dalele degradate, pe o suprafață de

4.116 mp, s-au turnat 22 cm de beton asfaltic + egalizare, în mai multe straturi

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 52



succesive, cantitatea fiind de 80.700 tone. De asemenea, s-a montat geogrilă pe o

suprafață de 76.500 mp.

S-a executat un strat de binder, în grosime de 8 cm, pe amplasamentul vechii

piste.

S-au executat două rigole prefabricate pentru evacuarea apelor pluviale de pe

pista de decolare-aterizare în lungime de 3.700 m și canalizare pe 2.500 m (în tuburi

de la 600 mm la 1000 mm).

Pe pista veche s-au

refăcut rosturile de dilatație și

contracție pe o lungime de

8.028 m.

Pe platforma de

îmbarcare s-au refăcut dalele

deteriorate pe o suprafață de

860 mp și rosturile pe o lungime

de 3.745 m.

Pe extinderea pistei, s-a executat o săpătură generală pe o adâncime de 2,2

metri, datorită terenului necorespunzător pentru a fi utilizat pentru fundația extinderii

pistei, deși inițial trebuia făcută la 1,29 m.

In momentul execuției propriu-zise a săpăturilor s-a constatat că pământul nu

este corespunzător pentru a asigura capacitatea portantă necesară, acest lucru s-a

constatat în urma executării unor sectoare de încercare, propunându-se și executându-

se mai multe soluții tehnice.

La momentul întocmirii studiului de fezabilitate, conform normativelor tehnice,

s-au efectuat patru sondaje geotehnice care nu au relevat existența unui strat de mâluri

și resturi vegetale, ci doar un pământ de calitate slabă, care urma să necesite

consolidare.

Ulterior, în urma săpăturilor efectuate, s-au găsit unele zone cu mâl și resturi

vegetale, precum și depuneri din conul de dejecție al râului Băița, cu o grosime

variabilă între 0,8 metri până la 1,2 metri, soluția stabilită de către experți tehnici

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 53



autorizați a fost evacuarea totală a pământului până la cota de 2,2 metri și înlocuirea cu

o pernă din balast.

Până la această dată terenul a fost excavat în totalitate și înlocuit cu o perna din

balast, ulterior s-a turnat balast și a început turnarea plăcii de beton.

Având în vedere dificultățile intervenite, în urma raportului tehnic emis de către

dirigintele de șantier, a fost încheiat un Actul adițional cu Asocierea Strabag AG –

Consitrans SRL, prin care a fost prelungită durata execuției lucrărilor, de

asemenea, au fost finalizate lucrările la platforma de îmbarcare – debarcare pasageri,

în prezent se execută lucrările la balizajul pistei și al platformei.

La data de 26.09.2016 a fost emis Ordinul de ministru privind scoaterea

definitivă din fondul forestier a suprafeței de 3,0037 ha fără compensare echivalentă,

în vederea realizării obiectivului de investiții, în prezent Direcția Silvică Maramureș

exploatează masa lemnoasă în regie proprie care va fi predată Orașului Tăuții

Măgherăus. Urmează ca în termen de aproximativ două săptămâni defrișarea vegetației

să fie încheiată, astfel putându-se preda amplasamentul către constructor pentru

finalizarea investiției.

În cursul lunii noiembrie a avut loc o întâlnire comună de lucru între

reprezentanții THALES Italia, reprezentantii ROMATSA și cei ai regiei aeroportuare.

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 54



Urmează ca după întocmirea proiectul tehnic de reamplasare a mijloacelor de

navigație, acesta să fie avizat de către firma Thales.

Prin hotărârile Consiliului Județean Maramures nr. 165 și 166/23.08.2016 a fost

aprobată contractarea de către R.A. Aeroportul Internațional Baia Mare a unei finanțări

rambursabile interne în sumă de 76.620.000 lei pentru realizarea investiției de interes

public județean ”Extinderea și modernizarea suprafeței aeroportuare la Aeroportul

Internațional Baia Mare”, respectiv garantarea finanțării rambursabile interne de către

Consiliul Județean Maramureș.

A fost definitivat caietul de sarcini pentru contractarea împrumutului, anunțul

publicitar privind cererea de oferte a fost publicat în SEAP, și pe site-ul regiei, ofertele

putând fi depuse până la data de 21 decembrie 2016.

Cu referire tot la finanțarea proiectului

la începutul lunii octombrie, s-a făcut o

adresă comună semnată de către Ministerul

Fondurilor Europene și Consiliul Județean

Maramureș prin care s-a solicitat

Ministerului Dezvoltării Regionale și

Ministerului Finanțelor Publice, analizarea

posibilității asigurării din bugetul de stat a

sumelor necesare Consiliului Județean Baia

Mare, în calitate de unitate/subdiviziune

administrativ-teritoriala ce asigura co-

finanțare beneficiarului RA Aeroport

International Baia Mare, pentru finalizarea

proiectului menționat.

Propunere 2017:

Continuarea demersurilor la Ministerul Transporturilor pentru a se aloca sumele

necesare achitării lucrărilor executate.

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 55



Fondurile alocate pentru lucrări de ecologizare

Obiective miniere Maramureş pentru lucrări de conservare în anul 2016:

Mina Baia Sprie Vest 647.491 lei

Mina Şuior 336.551 lei

Mina Baia Sprie - (Iaz Tăuţii de Sus) 2.039.865 lei

Mina Cavnic 66.849 lei

Mina Ilba (Purcăreţ, Firizan, Mihai Nepomuc) 107.375 lei

Mina Borşa (Dealu Bucăţii-Dealu Negru) Iaz Colbu I+ II Nu

Mina Herja 818.024 lei

Mina Aurum 460.592 lei

Mina Borşa - Iaz Novăţ 278.687 lei

Mina Răzoare 175.277 lei

Mina Nistru 63.419 lei

Mina Borşa-Iaz D2

Mina Băiuţ (Brainer - Văratic) 462.328 lei

Total fonduri alocate pentru conservări : 5.456.458 lei

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 56



Staţii epurare ape de mină - exploatare a fost alocată suma de 8.354.959 lei

Mina Nistru 9 Mai - 11 Iunie 3.731.221 lei

Mina Toroioaga 2.416.621 lei

Mina Tyuzoşa 685.652 lei

Mina Aluniş Faţa Mare 1.521.465 lei


Susţinerea la Ministerul Economiei a Sucursalei Conversmin Baia Mare a

propus alocarea de fonduri, în mod prioritar, pentru urmatoarele:

- Finalizare lucrări la iazul Tăuţii de Sus;

- Activitatea de conservare CNMPN REMIN SA;

- Funcţionarea staţiilor de epurare ape de mină şi retehnologizarea acestora;

Retehnologizare staţii de epurare conform programului de etapizare

- -Elaborare documentaţii tehnice pentru: Mina Băiuţ - iaz avarii (Bloaja),

Mina Valea Roşie - iaz Săsar vechi, Lucrări de remediere la iazurile cu

recepţii finale.

Obiectivul iaz Bozânta, Herja, Flotaţia Centrală, are proiect tehnic elaborat, dar

cu o valoare totală de investiţie foarte mare; SC Conversmin SA şi Ministerul

Economiei nu au identificat sursa de finanţare pentru realizarea ecologizării.

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 57



Rețea electrică Prislop

Lucrarea va fi executată de S.C.

Electrica, care în urma solicitării primite

de la primărie a făcut studiul de soluții și a

indicat traseul rețelei. După ce soluția a

fost dată primăria va comanda studiul de

fezabilitate și va realiza proictul lucrării.

Toată partea financiară va fi susținută de

Primăria orașului Boșa.

S.C.Electrica a eliberat fișa de soluții și așteaptă răspuns de la Telekom Baia

Mare pentru a ști semnalul cel mai bun care este în acea zonă.


Intervenție la Primăria orașului Borșa pentru a asigura fondurile necesare

întocmirii studiul de fezabilitate, realizării proiectului și pentru plata lucrărilor care se

vor executa.

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 58



Investiții în turism

1. Telegondola debraiabilă de 8 locuri cu stație intermediară și

dezvoltarea domeniului schiabil din localitatea Borșa

Din memoriul adresat Autorității Naționale pentru Turism reies următoarele:

- din anul 2009 Autoritatea Națională pentru Turism derulează un

program de susținere a autorităților administrației publice locale în completarea

surselor proprii ale acestora, pentru finanțarea proiectelor de investiții în

infrastructura de turism. În acest sens, Autoritatea Națională pentru Turism a

început să sprijine financiar Consiliul local Borșa în implementarea proiectului

„Schi în România, stațiunea Borșa” în anul 2010

- Autoritatea Națională pentru Turism a plătit până în prezent Consiliului

Local Borșa suma de 27.414.000 lei

- în cadrul procesului de monitorizare a investițiilor în infrastructura de

turism derulat de Autoritatea Națională pentru Turism, Consiliul Local Borșa a

informat Direcția Juridică și Relații Instituționale București din cadrul

Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, despre

deschiderea procedurii generale a insolvenței împotriva firmei Dunărea SA

București și procedura de anulare a contractului de novație și lucrări (în acest

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 59



sens Autoritatea Națională pentru Turism intenționează să continue sprijinirea

financiară a proiectului)

Situația investiției Telegondola Debraiabilă de 8 locuri cu stație intermediară

și dezvoltarea domeniului schiabil din localitatea Borșa:

- valoare totală investiție 13.159.631 euro cu TVA

- lucrările au început în anul 2008 și au continuat până în anul 2011, când

SC Dunărea SA a oprit lucrările din lipsă de finanțare

- în anul 2015 Consiliul Local Borșa a formulat acțiune în instanță

- SC Dunărea SA este în procedură de insolvență neavând capacitatea

financiară de a continua lucrările

Tehnologia gondolei cu 8 locuri 8 –MGD Borșa a fost fabricată și livrată parțial

în 2008 de către Doppelmayr Seilbahnen Gmbh din Austria. Asamblarea mecanică a

celor 3 stații a fost realizată în 2009. O parte din echipament este încă neachitată și pe

stoc în Austria. Valoarea contractului fiind de 4.250.000 euro.

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 60



2. Amenajarea domeniului schiabil Gutâiul Doamnei - Cavnic

Oraşul Cavnic, prin Consiliul local al oraşului Cavnic, este cuprins în

Programul naţional de dezvoltare a turismului ,,Schi în România’’ aprobat prin Legea

nr.526/2003 cu modificările şi completările ulterioare şi este beneficiarul unei

investiţii aprobată prin HG nr. 120/2010 privind aprobarea Listei cuprinzând

programele şi proiectele de investiţii în turism şi a surselor de finanţare a

documentaţiilor tehnice şi a lucrărilor de execuţie a programelor şi obiectivelor de

investiţii în turism, privind amenajarea ,,Domeniului schiabil Gutâiul Doamnei -

Cavnic’’.

Stadiul derulării proiectului ,,Amenajarea Domeniului schiabil Gutâiul

Doamnei’’:

- contractul nu este finalizat, fiind executate până în prezent lucrările de

amenajare a pârtiilor de schi prevăzute în cadrul proiectului (4 pârtii de schi şi

bretelele de legătură dintre acestea, în lungime totală de circa 7,5 km) şi calea

de acces la staţia superioară

- prin HG nr. 61/2012 a fost aprobată scoaterea definitivă din fondul

forestier naţional, cu compensare, a terenului forestier, în suprafaţă de 37,3719

ha, proprietate publică a oraşului Cavnic. În acest moment sunt executate şi

lucrările de împădurire a suprafeţei de teren de 42,0986 ha date în compensare.

- societatea comercială care execută lucrările este în insolvenţă în acest

moment.

- pentru finalizarea lucrărilor este necesară suma de circa 44 milioane lei,

care ar trebui să fie utilizată pentru achiziţia şi montarea instalaţiilor de

transport pe cablu: 1 instalaţie telegondolă şi 1 instalaţie teleschi, pentru

realizarea clădirilor staţiilor inferioară şi superioară, pentru asigurarea

alimentării cu energie electrică şi pentru realizarea dotărilor (de ex. maşini bătut

zăpada). Până în prezent au fost efectuate plăţi de circa 7.261.631,21 lei.

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 61



În localitate, în acest moment, în domeniul schiabil Roata, un investitor privat –

S.C. STAIMS COM S.R.L. Baia Mare, montează o instalaţie de transport pe cablu de

tip telescaun (prin care se înlocuieşte vechea instalaţie de teleschi Roata 1), care va

deservi pârtiile de schi Roata 1, Rainer şi Albastră. Lungimea instalaţiei de transport

pe cablu este de 700 m.


Este necesară asigurarea resurselor financiare pentru:

- suplimentarea numărului de locuri de parcare şi amenajarea de refugii

în zona drumului județean 109 F, pe tronsonul din zona pârtiilor de schi

- amenajarea domeniului schiabil Gutâiul Doamnei, prin montarea unei

instalații de transport pe cablu de tip telegondola și a unui teleschi, care să

deservească pârtiile amenajate în acest domeniu în cadrul Programului Schi în

România.

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 62



Extindere Centrul Regional de Cazare şi

Proceduri pentru Solicitanţii de Azil Maramureş

1. În oraşul Şomcuta Mare funcţionează Centrul Regional de Cazare şi Proceduri

pentru Solicitanţii de Azil Maramureş unde la această dată sunt cazaţi un număr de 47

solicitanţi de azil, capacitatea declarată fiind de 100 de locuri, aceasta putând fi mărită

la 250 de locuri în caz de forţă majoră.

Ţinând cont de conjunctura actuală în ceea ce priveşte numărul tot mai mare se

străini care solicită o formă de protecţie, Primăria oraşului Şomcuta Mare doreşte să

transfere către Ministerul Afacerilor Interne clădirea administrativă “” care se găseşte

în aceiaşi locaţie cu Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil

Maramureş, pentru mărirea capacităţii de cazare în caz de nevoie cu aproximativ 300

de locuri.

Clădirea a funcţionat ca unitate militară în administrarea Ministerului

Administratiei şi Internelor, iar în anul 2005 prin HG nr.1484/2005 a fost transmisă în

domeniul public al oraşului Şomcuta Mare şi în administrarea Consiliului Local al

oraşului Şomcuta Mare.

Locaţia are o suprafaţă construită de 1.576 mp şi o suprafaţă desfăşurată a

terenului de 2318 mp, iar din anul 2006 au început lucrările de recompartimentare şi

reabilitare, fiind rezolvată problema acoperişului, dar din lipsă de fonduri restul

lucrărilor nu s-au putut finaliza.

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 63



2. În Şomcuta Mare a funcţionat până în anul 2003 Inspectoratul de Jandarmi

Maramureş, iar după mutarea acestuia în noul sediu din municipiul Baia Mare, în

localitate a funcţionat permanent o subunitate de jandarmi care desfăşura misiuni şi

activităţi specifice conform competenţelor pe linie de pază şi protecţie, ordine publică

şi intervenţie.

În luna decembrie 2015, ca urmare a reorganizării inspectoratului, structura a

fost desfiinţată, deşi la nivelul inspectoratului s-a susţinut varianta menţinerii acestei

structuri, mai ales că în localitate funcţionează Centrul Regional de Cazare şi

Proceduri pentru Solicitanţii de Azil Maramureş.

Considerăm necesară şi susţinem reînfiinţarea unei structuri de jandarmi în

această localitate din următoarele considerente:

- din discuţiile avute cu reprezentanţii autorităţii publice locale şi cu

locuitorii din zonă, în urma desfiinţării structurii de jandarmi a scăzut gradul de

siguranţă a cetăţenilor din localitate şi din împrejurimi;

- datorită existenţei în localitate a Centrul Regional de Cazare şi

Proceduri pentru Solicitanţii de Azil Maramureş, Inspectoratul de Jandarmi

Maramureş întâmpină greutăţi în realizarea responsabilităţilor ce le revin în

conformitate cu legislaţia şi dispoziţiile în vigoare;

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 64



- prin implementarea Deciziilor Consiliului U.E.2015/2013 şi 2015/1601,

în perioada următoare vor fi relocaţi un număr mare de solicitanţi de azil,

condiţii în care vulnerabilităţile, ameninţările şi riscurile la adresa ordinii şi

siguranţei publice vor creşte, atribuţiile şi sarcinile jandarmilor vor deveni mult

mai complexe;

- desfiinţarea structurii a generat greutăţi raportat la faptul că prin

localitate trece cea mai importantă cale de comunicaţii din judeţ, respectiv

Drumul European E58, iar prin efectivele grupei de jandarmi se putea asigura

eficient şi mai eficace supravegherea tranzitului transporturilor speciale,

afluirea/defluirea unor grupuri de persoane ce participau la diferite manifestări,

asigurarea intervenţiei la evenimentele semnalate prin serviciul 112, etc;

- în zonă există nemulţumiri foarte mari cu privire la afectarea fondului

silvic şi sustragerea de produse agricole, coroborat cu faptul că în localitate

există o comunitate numeroasă de romi cu probleme sociale deosebite;

- de la data desfiinţării acestei structurii şi până în prezent în cadrul

Grupului de Coordonare şi Trasare a Sarcinilor, Inspectoratul de Jandarmi

Maramureş a solicitat permanent efective de jandarmi în sprijin pentru

desfăşurarea activităţilor de menţinere a ordinii publice în zonă;

În soluţionarea acestor probleme apreciem ca oportună utilizarea spaţiului cedat

de primărie în vederea creşterii capacităţii de cazare pentru solicitanţii de azil, precum

şi posibilitatea înfiinţării unei Grupe de Supraveghere şi Intervenţie în oraşul Şomcuta

Mare, aceasta putând fi operaţionalizată imediat, raportat la faptul că în localitate

Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Maramureş administrează imobile care îndeplinesc

toate condiţiile pentru desfăşurarea activităţilor specifice.

Propunere pentru 2017

Continuarea corespondenței cu Ministerul Afacerilor Interne pentru preluarea

clădirii în vederea măririi, în caz de nevoie, a capacității de cazare a Centrul Regional

de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil Maramureş, care funcționează în

localitate.

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 65



Continuarea demersurilor la Ministerul Afacerilor Interne pentru reînfiinţarea

unei subunităţi de jandarmi la nivelul acestei localităţi.

Hotel Cascada şi Restaurant cu destinaţie

Centru de training Cascada Borşa

În localitatea Borşa Judeţul Maramureş se află imobilul „Hotel Cascada şi

Restaurant cu destinaţie Centru de training Cascada Borşa”.

Potrivit Hotărârii de Guvern nr.182/2016 din 23 martie 2016 imobilul este înscris în

inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului care se află în

administrarea Casei de Asigurări de Sănătate Maramureş, din subordinea Casei

Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Din informaţiile primite de la Casa de Asigurări de Sănătate Maramureş, în

momentul de faţă imobilul se află în conservare.

Menţionăm că în data de 20.10.1999 s-a încheiat Protocolul nr. GH

7598/04.11.1999 respectiv AC/633/05.11.1999 între Ministerul Sănătăţii şi Casa

Naţională de Asigurări de Sănătate. Obiectul contractului constă în transmiterea fără

plată din patrimoniul Spitalului de Recuperare Borşa în patrimoniul Casei de Asigurări

de Sănătate a judeţului Maramureş a imobilului Cascada (P+4 etaje) în vederea

amenajării acestuia ca Centrul interjudeţean de recuperare medicală a asiguraţilor,

perfecţionarea personalului din sistemul naţional de asigurări de sănătate şi a

personalului din sistemul sanitar.

La imobilul Hotel Cascada şi Restaurant nu s-au realizat investiţii ci doar

reparaţii capitale în cuantum de 4.213.318,33 lei.

Având în vedere că investiţiile iniţiale au fost făcute cu un anumit timp în urmă,

susţinem demersurile pentru a fi terminate lucrările de investiţii şi punerea lui în

funcţiune, pentru a nu se distruge.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 66



Demararea diligenţelor în vederea obţinerii de fonduri pentru ca acest imobil să

fie funcţional.

SPITALUL DE RECUPERARE BORŞA

Spitalul de Recuperare Borșa, instituție publică cu rang de ordonator terțiar de

credite, aflată în subordinea Ministerului Sănătății deține în administrare mai multe

imobile aflate în domeniul public al statului, printre care:

- Complexul Stibina care este situat în Complexul turistic Borșa pe str.

Brădet. Complexul Stibina a suferit diferite modificari de structură

indentificându-se la data prezentă într-o singură clădire cu trei corpuri

reprezentând baza de tratament, partea de cazare hotelieră, partea de alimentație

și spațiile tehnice, însumând o suprafață totală construită de 1.050 mp, suprafață

desfășurată de 3.050 mp și terenul aferent de 2.240 mp. Imobilulul prezintă un

grad avansat de distrugere.

- Baza de recuperare și tratament este situată în Borșa, str. Floare de Colț.

Imobilul are o suprafață construită de 1.829 mp și un teren aferent de 3.152 mp.

Este compus din bazin înot acoperit sala de sport și alte construcții cu

destinații pentru recreere. Această bază a funcționat până în anul 1992 , la

aceasta dată fiind distrusă (vandalizată).

- Imobilul D3 este situat pe strada Floare de Colț, are o suprafață

construită de 1.249 mp și un teren aferent de 3.809 mp. Este utilizat în proporție

de 15 % iar la finele anului va fi dezafectat, activitățile medicale fiind

transferate în cadrul clădirii spitalului.

- Imobilul situat între strada Victoriei şi Avram Iancu cu suprafața

construită de 420 mp și teren aferent de 3.264 mp. Construcția a fost începută în

anul 1994 dar nu s-a finalizat, fiind într-o stare avansată de degradare și care, la

această dată este utilizată ca şi depozit pentru materialele casate ale spitalului.

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 67



Toate aceste imobile, din cauza degradării, nu mai sunt utilizate pentru

destinația pentru care au fost realizate, reprezentând focare de infecție și afectând

amenajările urbanistice ale orașului.

In luna iulie 2016, s-a alocat Spitalului de Recuperare Borşa suma de 1.220.000

lei pentru achiziţionarea de aparatură si pentru reabilitări la spital (sursa

www.ziare.com).

Având în vedere că Spitalul de Recuperare Borşa este unul dintre cele mai mari

spitale de recuperare din nordul României, susţinem demersurile pentru dezvoltarea

activităţii de recuperare medicală.


Continuarea diligenţelor în vederea dezvoltării activităţii de recuperare

medicală in cadrul spitalului şi identificarea de noi solutii pentru a li se da o destinatie

eficienta imobilelor neutilizate.

Unitatea Militară Borșa

La începutul secolului XX, între anii 1900-1914, Imperiul Austro-Ungar a

construit la Borşa o cazarmă militară care a funcţionat o vreme doar ca şi cazarmă,

suferind mai multe extinderi şi amenajări, iar în timpul celui de-al doilea război

mondial a fost transformată parţial în „Sanatoriu”.

Cele două entităţi au funcţionat până în anul 1986 când „Sanatoriul” a fost

transformat în Spitalul Orăşenesc Borşa, iar „Cazarma Militară” în U.M.01038

Vânători de Munte Borşa.

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 68



După inaugurarea noului Spitalul Orăşenesc Borşa clădirile folosite până la acea

vreme de către „Sanatoriu” au fost predate la Unitatea de Vânători de Munte, care s-a

desfiinţat la începutul anului 2000, iar terenurile şi clădirile au rămas în administrarea

Ministerului Apărării Naţionale, fără să fie conservate şi întreţinute.

Suprafeţele aferente imobilelor de natură teren şi construcţii, sunt în

proprietatea Statului Român şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale.

La sfârşitul anului 2000 o parte din terenuri şi clădiri au fost date în

administrarea Primăriei oraşului Borşa, iar în prezent Ministerul Apărării Naţionale

administrează o suprafaţă de 5,24 ha pe care se găsesc 21 de clădiri aflate în paragină

totală, cu riscul de a se dărâma în cazul unor ierni cu zăpadă abundentă.

Mai menţionăm faptul că tot Ministerul Apărării Naţionale prin U.M.0244 Sibiu

administrează o suprafaţă de teren de 30.263 mp printr-un contract de închiriere pentru

păşunat, cu o persoană din Borşa.

Accesul la imobilele de natură teren şi construcţiile aferente se face din Drumul

Naţional DN 18, pe str. Victor Babeş.

Având în vedere cele prezentate mai sus, s-a intervenit la Ministerul Apărării

Naționale și la Ministerul Justiției pentru a se analiza posibilitatea construirii unui

penitenciar în această zonă.

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 69




Intervenție la cele două ministere în vederea găsiri fondurile necesare pentru a

da o funcționalitate clădirilor existente, în special pentru construcția unui penitenciar.

Proiecte pentru marcarea Centenarului Marii

Uniri și încheierii primului război mondial

Instituția Prefectului Județul Maramureș s-a implicat în pregătirea

Proiectului Național de aniversare a Marii Uniri și încheierea primului Război

Mondial – Proiectul CENTENAR, prin organizarea unor întâlniri cu factorii

responsabili, în vederea propunerii de proiecte la nivel județean, care să

cuprindă pilonii importanți ai Proiectului amintit ulterior.

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 70



Astfel a fost propusă și transmisă către Secretariatul General al Guvernului o listă de 9

proiecte, după cum urmează:

1. Proiectul - Conferința Internațională: De ce nu a fost

posibilă pacea dupa încheierea primului razboi mondial și

cum să evităm greșelile istoriei – propus de către Instituția

Prefectului județul Maramureș.

Obiectivul acestei conferințe este de a reuni pentru 3 zile activiști pentru pace,

politicieni, studenți, leaderi globali, profesori și experți internaționali, încurajând

discuțiile libere privitoare la menținerea și restabilirea păcii, pornind de la recentele

evenimente istorice și marcarea celor 100 de ani de la încheierea primului Razboi

Mondial.

Perioada de desfășurare este 9-11 noiembrie 2018.

Buget orientativ - 20.000 lei .

2. Proiectul - Site web: Oamenii Maramureșului, Oamenii

Unirii - propus de către Instituția Prefectului județul

Maramureș.

Obiectiv – Realizarea unei pagini web, prezentări media web și social media

pentru promovarea oamenilor din Maramureș ce au adus o contribuție majoră

dezideratului Unirii.

Activități Proiect Ianuarie – iunie 2017 realizare pagina web

Iunie 2017 – decembrie 2018 actualizare, mediatizare și

promovare online si social media.

Buget orientativ – 5.000 lei.

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 71



3. Proiectul – Maramureșenii și Unirea – expoziție

documentară itinerantă – propus de Serviciul Județean al

Arhivelor Naționale Maramureș.

Obiectiv - Prezentarea într-un cadru expozițional modern a documentelor și

povestirilor istorice din perioada înfăptuirii marii uniri și a activității oamenilor de

frunte ai județului Maramureș.

Perioada de desfășurare - 1 decembrie 2017 – 1 decembrie 2018.

Buget orientativ - 5.000 lei.

4. Proiectul - Editare și lansare Volum Omagial: Maramureșul

și Marea Unire – propus de Muzeul Județean de Etnografie

și Artă Populară Maramureș.

Obiectiv – Conștientizarea generațiilor contemporane asupra detaliilor

sfârșitului Primului Razboi Mondial și a Marii Uniri.

Perioada de desfășurare - Ianuarie 2017 – august 2018.


5. Proiectul - Festival de teatru istoric în aer liber în complexul

muzeal Dr. Vasile Lucaciu din Șișești, Maramureș – propus

de Primăria comunei Șișești -Maramureș.

Obiectiv - Recrearea atmosferei din anii 1880 – 1918, strădaniei pentru unire și

bucuria unirii prin evenimente de teatru și muzică de pian și poezie chiar în complexul

muzeal Vasile Lucaciu, Școala, Biserica Sfintei Uniri și Locul de Adunare și întâlnire

al lui Vasile Lucaciu.

Perioada de desfășurare: August – Septembrie 2017 – timp de o săptămână,

August – Septembrie 2018 – timp de o săptămână.


GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 72



6. Proiectul: Întâmpinarea Centenarului Unirii prin

Conștientizarea comunităților de importanța evenimentului

- propus de Direcția Județeană pentru Cultură Maramureș .

Obiectiv - Realizarea unor albume cu fotografii vechi ai reprezentanţilor

Maramureşului care au participat la realizarea Unirii, simpozioane şi întâlniri cu elevi

şi studenţi interesaţi de eroii locali ai evenimentului.

Perioada de desfășurare – 20 de luni, începând cu data de 1 ianuarie 2017.

Buget orientativ – 140.000 lei (Editare album, organizare Simpozion,

organizare expoziţii, cursuri de vară pentru elevi şi studenti).

7. Proiectul: Identificarea și marcarea cu plăci comemorative a

tuturor mărturiilor Marii Uniri din Maramureș - propus de

Muzeul de Etnografie și Artă Populară Maramureș.

Obiectiv - Realizarea unor plăcuțe din marmură sau bronz al căror text să fie

stas, ca dimensiune, conținut și estetică.

Perioada de desfășurare - Ianuarie – noiembrie 2017.

Buget orientativ – 40.000 lei (Realizare și montare plăci comemorative în 80

de locații (morminte delegați, monumente funerare și de for public).

8. Proiectul - Maramureșul și Marea Unire. Lucrări de

restaurare și reabilitare a Casei memoriale dr. Ioan Mihalyi

de Apșa din Sighetu Marmației – propus de Muzeul

Maramureșean, Sighetu Marmației.

Obiective

- Creșterea vizibilității și atractivității ca destinație turistică și culturală

prin activități restaurare și reabilitare a Casei Memoriale dr. Ioan Mihalyi de

Apșa din Sighetu Marmaţiei prin includerea acesteia în circuitul caselor

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 73



memoriale Centenar Marea Unire ca factor de stimulare a activității turistice,

culturale și economico-sociale;

- Facilitarea accesului publicului larg la valorile patrimoniu cultural,

artistic, memorial și istoric adăpostite obiectivului menționat;

- Creșterea gradului de cunoaștere a valorilor istorice și patrimoniale

autentice românești;

- Stimularea educației patriotice și naționale în spiritul cultivării și

promovării valorilor naționale;

Perioada de desfășurare – 18 luni, începând cu data de 1 ianuarie 2017.

Buget orientativ –3.837.500 lei

9. Ilie Lazăr și Marea Unire din 1918. Memoria unei case

strămoșești – propus de Muzeul Maramureșean, Sighetu

Marmației.

Obiective

- Creșterea vizibilității și atractivității ca destinație turistică și culturală prin

activități restaurare și reabilitare a Casei Memoriale dr. Ilie Lazăr din Giulești prin

includerea acesteia în circuitul caselor memoriale Centenar Marea Unire

- Facilitarea accesului publicului larg la valorile patrimoniale ale

obiectivului menționat

- Stimularea educației patriotice și naționale în spiritul cultivării și

promovării valorilor naționale

- Creșterea gradului de cunoaștere a valorilor istorice și patrimoniale

autentice românești

Perioada de desfășurare:

- 1 iunie 2017 pentru restaurare reabilitare și refacere zugrăveli

- 1 iunie 2018 pentru activitățile de cercetare, valorificare expozițională

și organizarea evenimentelor.

Buget orientativ - 80.000 lei.

GUVERNUL ROMÂNIEI



Pagina | 74



De asemenea, Instituția Prefectului Județul Maramureș alături de

Primăria Comunei Băsești s-au preocupat activ în elaborarea Proiectului

„Reabilitare şi Modernizare Casa Memorială „GHEORGHE POP DE

BĂSEŞTI”, imobil - monument istoric cu valoare şi însemnătatea deosebită

pentru judeţului Maramureş.

Imobilul Casa Memorială „GHEORGHE POP DE BĂSEŞTI”, păstrează

încă numeroase documente şi mărturii ale vieţii acestuia (ex: mare parte din

mobilier este cel original, pianul, diverse documente etc.). În acest sens se impune

alocarea de fonduri în vederea reabilitării și modernizării Casei Memoriale

„GHEORGHE POP DE BĂSEŞTI”.

La 1 decembrie 2018 întregul popor român va sărbători 100 de ani de la Marea

Unire de la 1918, un eveniment de o importanță cardinală pentru România.

Maramureșul este unul dintre principalele centre ale evocării istorice a Marii Uniri de

la 1918, prin personalitățile pe care le-a oferit națiunii în acele momente fierbinți, între

care se remarcă George Pop de Băsești, Vasile Lucaciu și Ilie Lazăr şi Ioan Mihalyi de

Apșa.

În acest sens considerăm oportun ca Maramureșul să primească sprijinul

Guvernului României şi să aprobe implementarea proiectelor menționate mai

sus.


Continuarea diligențelor în vederea obținerii de fonduri necesare pentru

desfășurarea proiectelor, cât și pentru organizarea unor acțiuni importante în județul

Maramureș, în cadrul Proiectului CENTENAR.

Prefect

Sebastian Mihai Lupuț

lucrări de investiţii - prefectura judeţului maramureş · 81 km, din care în județul...

Documents