Cuprins:1. Istoricul mrcilor....................................................................................................2. Noiunea i condiiile mrcilor comerciale..........................................................3. Clasificarea mrcilor...............................................................................................4. Procedura de nregistrare a mrcii..........................................................................5. nregistrarea internaional a mrcilor camerciale..................................................6. Soluionarea litigiilor..............................................................................................Anexa nr. 1 Anexa nr.2

1. Istoricul mrcilorPrimele mrci au aprut nc 5000 de ani naintea erei noastre, acestea erau individualizate prin diferite desene, linii ce erau imprimate pe blan. O alt surs invoc c pe insula Creta acum 3500 de ani pe vasele se aplicau diferite marcaje ce delimitau calitatea produsului. n Imperiul Roman productorii de crmid aplicau aceste mrci, ns trebuie de accentuat faptul c a avut loc trecerea de la semnele grafice la cele individuale. La rndul creia legiitorul roman prevedea sanciuni n caz de contrafacere i anume n caz de producerea crmidei contrafcute sau contrafacerea semnelor aplicate pe crmizi acetea riscau pedeapsa cu moartea sau tierea minilor(n alte regiuni). Istoricul Apariiei mrcilor comerciale este tare contraversat conform poziiei unor cronicari prima marc era Zildjian, ce era o companie productoare de instrumente de percuie, deine cea mai veche marc nregistrat folosit continuu pn n ziua de azi n SUA. n primii dou sute de ani, marca a fost utilizat n Turcia, familia mutndu-se ulterior n SUA. Conform opiniei altor savani prima marc nregistrat oficial era n Bolognia n anul 1256.Sticlariiveneieniau utilizat o marc comercial de mult vreme. n diverse tratate, se spune c fierarii care fabricau sbii dinImperiul Romanau fost primii utilizatori de mrci comerciale.[footnoteRef:1] Alte mrci comerciale utilizate vreme ndelungat suntLwenbru, deintorii creia spun c este folosit din 1383, iStella Artoisdin 1366. [1: Gary Richardson, Brand Names Before the Industrial Revolution, National Bureau of Economic Research disponibil]

[footnoteRef:2]nregistrarea mrcilor se face la diferite oficii guvernamentale de nregistrare. Cele mai vechi mrci nregistrate n diverse ri au fost: [2: Intellectual Property Office - Results]

nAustralia: 1905 un logo cu unbrad, utilizat de Fisons plc. pentru substane chimice. nHong Kong: 1874 MarcaNestlecu un vultur pentrulapte condensat. nJaponia: 1884 o persoan aezat, marc nregistrat pentru medicamente. nRegatul Unit: 1876 Triunghiul rou alfabricii de bere Bassa fost prima marc nregistrat conform legii nregistrrii mrcilor din 1875. nSUA: 1870 un vultur, marc utilizat pentru vopselurile Averill Paints, nefolosit n prezent. n Romnia: Dei o lege pentru protecia mrcilor fusese adoptat nc din1879, prima marc romneasc brevetat a aprut de abia pe13 februarie1913, potrivit arhivelorOficiului de Stat pentru Invenii i Mrci(OSIM).n 1913 au fost nregistrate medicamentulNevrosali apa mineralButeni.[footnoteRef:3] [3: Marcile noastre, 13 aprilie 2004,Jurnalul Naional, accesat la 7 iulie 2012]

2. Noiunea i condiiile mrcilor comercialeMarca nregistratsaumarca comercial, (n limba englezTrademark, sauTrade mark), identificat prin simbolul , reprezint un nsemn distinctiv utilizat de un individ, organizaie comercial sau alt persoan juridic pentru a identifica un produs sau serviciu n faa potenialilor consumatori, i pentru a arta c toate produsele ce o poart provin dintr-o surs unic, pentru a face distincia ntre produsele sau serviciile proprii i cele ale altor entiti.Semnele ce pot constitui mrci sunt stipulate expres n Articolul 5 din LegeaNr. 38 cu privire la protecia mrcilor din 29.02.2008 . Conform acestui articol Pot constitui mrci orice semne susceptibile de reprezentare grafic: cuvinte (inclusiv nume de persoane), litere, cifre, desene, combinaii de culori, elemente figurative, forme tridimensionale, n special forma produsului sau a ambalajului acestuia, precum i orice combinaii ale acestor semne, cu condiia ca ele s poat servi la deosebirea produselor i/sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele ale altor persoane fizice sau juridice.

Pentru a fi competitiv, o marc trebuie s ndeplineasc mai multe condiii, ntre care: s fie clar, expresiv, eufonic (s se pronune uor n limba respectiv); mrcile verbale care se pronun greu sunt lipsite de o perspectiv comercial; s aib caracter distinctiv i de noutate, pentru a nu se confunda cu alte mrci; s nu fie deceptiv (s nu induc n eroare publicul asupra caracteristicilor intrinseci ale produselor la care se refer); s fie uor de memorat; s fie semnificativ i prezentat integrator (marca trebuie s transmit corect mesajul dorit); s aib, pe ct posibil, o semnificaie legat de produsele n cauz, ori de activitatea ntreprinderii n general, fr a avea un caracter descriptiv.n cazul mrcilor notorii, valoarea lor poate fi impresionant. Aa, de exemplu, mrcile Coca-Cola de buturi rcoritoare sunt evaluate la 24 miliarde dolari SUA, marca de igri Marlboro la 31 miliarde dolari SUA, iar marca Kodak la 13 miliarde dolari SUA

3. Clasificarea mrcilor. Tipuri de mrci

[footnoteRef:4]Mrcile se pot clasifica dup mai multe criterii. [4: http://conspecte.com/Bazele-merceologiei/functiile-marcilor.html]

Dup destinaie, mrcile se mpart n mrci de fabric i de comer. Marca de fabric este aplicat de productor pe produsele sale, iar marca de comer de ntreprinderea care comercializeaz aceste produse. ntreprinderea productoare poate utiliza n acelai timp marca de fabric i de comer, n msura n care comercializeaz ea nsi produsele pe care i le fabric.Printre cele mai cunoscute mrci de fabric sunt considerate: Coca Cola, Sony, Mercedes, Kodak, Nestl, Toyota, Pepsi-Cola, etc., iar din categoria celor de comer menionm: Lidl , Metro, Fidesco, etc.n prezent, mrcile de fabric sunt mai rspndite dect cele de comer, cu toate c importana acestora din urm a crescut n ultimii doi ani, datorit perfecionrilor aduse n sistemul de distribuie a produselor .n paralel se remarc i o alt tendin, aceea a comercializrii unor produse fr nume, denumite i produse albe. Supermagazinele Carrefour din Frana au lansat, n anul 1976, ideea de a oferi consumatorilor produse fr marc (Marque Libre), idee preluat ulterior i de alte mari ntreprinderi comerciale.

Dup obiectul lor, distingem mrci de produse i mrci de servicii. n ceea ce privete relaia dintre produs i marc, pot fi puse n eviden urmtoarele variante: mrci individuale de produs, ntreprinderea productoare nregistrnd o marc pentru fiecare din produsele sale. O asemenea variant a adoptat, de exemplu, firma Procter & Gamble. Dintre mrcile de produs ale acesteia putem meniona: Ariel, Vizir, Lenoir, Pampers, etc.; o singur marc pentru toate produsele ntreprinderii. O asemenea variant ntlnim, de exemplu, n cazul unui productor de automobile (ex: BMW, Audi); mai multe mrci pentru fiecare linie de produse a ntreprinderii (de ex.: firma Sears utilizeaz marca Kenmore pentru produse electrocasnice, Homart pentru instalaii sanitare); mrci structurate pe mai multe niveluri, ca de exemplu pentru combinarea mrcii de fabric cu mrcile individuale de produs, cum este cazul automobilelor realizate de firma Volskwagen (VW-Golf, VW-Corrado, VW Passat), Fiat (Fiat Punto, Fiat Regata). Mrcile de servicii sunt de dou categorii: mrci de servicii care se aplic pe produse, sau sunt ataate produselor, pentru a indica pe cel care a prestat serviciul n legtur cu aceste produse (de ex.: mrcile utilizate de spltorii, vopsitorii); mrci de servicii care indic, n diferite moduri, servicii nelegate de anumite produse, cum ar fi: serviciile bancare, de asigurri, de transport, ageniile de pres, serviciile turistice, serviciile de emisiuni radiofonice i de televiziune, serviciile de spectacole.Unele ri nu accept nregistrarea mrcilor de servicii strine, pentru a-i proteja propriile servicii, mai ales pe cele turistice.Pentru o mai bun identificare a mrcilor n procesul de documentare precum i pentru stabilirea ntinderii drepturilor acordate i a eventualelor interferene cu alte mrci, prin Aranjamentul de la Nisa din 1957 a fost adoptat o clasificare internaional a produselor i serviciilor. Aceast clasificare cuprinde 34 clase de produse i 8 clase de servicii (Romnia a aderat la aceast Convenie n anul 1998), [footnoteRef:5]iar Republica Moldova a aderat la acest aranjament la 10 iulie 1997. Criteriile utilizate pentru delimitarea claselor sunt: proveniena, destinaia i natura produselor i serviciilor. [5: http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=307661]

n funcie de titularul dreptului la marcdistingem mrci individuale i colective: Mrcile individuale, aparinnd unei persoane determinate (fizice sau juridice), reprezint categoria obinuit de mrci, care face obiectul principal al reglementrii n diferite legislaii; Mrcile colective aparin unor asociaii de productori, comerciani sau prestatori de servicii. Ele sunt destinate pentru a deosebi produsele sau serviciile membrilor acestor asociaii de cele aparinnd altor persoane i pentru a garanta calitatea sau originea produselor i serviciilor respective.Dup compoziia lor, mrcile sunt simple i compuse. Mrcile compuse (din dou sau mai multe elemente verbale sau figurative) sunt frecvent folosite pentru c asocierea unor semne permite s se asigure mai uor caracterul distinctiv al mrcii.n funcie de natura lor, deosebim mrci verbale, figurative i sonore.n practica economic ntlnim i alte tipuri de mrci.Marca defensivprezint anumite modificri de detaliu ale mrcii nregistrate, pentru a mpiedica nregistrarea de ctre alte ntreprinderi a unor mrci asemntoare cu aceasta. Scopul mrcii defensive este, prin urmare, de a asigura o protecie sporit mrcii utilizate.Marca de rezervse aseamn cu marca defensiv prin aceea c, n momentul nregistrrii ei, ntreprinderea nu are intenia s o foloseasc. Spre deosebire ns de marca defensiv, ea nu este legat de o marc principal a crei protecie s-o ntreasc. Lander Associates realizeaz un clasament al mrcilor din diferite ri, pe baza a dou criterii: scorul memoriei, care arat n ce msur un consumator i amintete de o marc i statutul mrcii, care arat ponderea opiniilor favorabile privind marca n cauz. Pe baza rezultatelor obinute, se determin un indicator mediu, care exprim rangul mrcii sau puterea imaginii acesteia. [footnoteRef:6] [6: /Kotler, Ph., 1997/.]

4.Procedura de nregistrare a mrcii const n parcurgerea a [footnoteRef:7]Articolul 28. Depunerea cererii de nregistrarese depune la AGEPI de ctre orice persoan fizic sau juridic i trebuie s se refere la o singur marc. Aceasta nregistrare poate fi cerut n mod individual sau n comun de persoane fizice sau juridice. n cazul n care dou sau mai multe persoane depun o cerere de nregistrare a mrcii, dup nregistrare marca devine proprietate comun conform legislaiei civile. Cererea se depune pe un formular-tip, aprobat de AGEPI, n limba moldoveneasc. Documentele anexate la cerere se prezint n limba moldoveneasc. n cazul n care documentele anexate snt perfectate n o alt limb, traducerea lor n limba moldoveneasc se prezint n termen de 2 luni de la data depunerii cererii. [7: Capitolul III Seciunea 1 al LegiiNr. 38 cu privire la protecia mrcilor din 29.02.2008]

Cererea de nregistrare a mrcii, redactat n limba moldoveneasc, trebuie s conin: a) indicaia explicit sau implicit de solicitare a nregistrrii mrcii; b) indicaii care s permit stabilirea identitii solicitantului (numele/ denumirea i adresa solicitantului); c) indicaii care s permit AGEPI s ia legtura cu solicitantul sau, dup caz, cu reprezentantul autorizat al acestuia; d) o reproducere, suficient de clar, a mrcii a crei nregistrare se solicit; e) lista produselor i/sau serviciilor pentru care se solicit nregistrarea mrcii; f) dovada achitrii taxei de depunere a cererii.ns Cererea poate s conin meniuni exprese n cazul cnd: a) solicitantul revendic una sau mai multe culori ca element distinctiv al mrcii; b) marca este tridimensional sau de alt tip dect cel verbal sau figurativ. Legea prevede expres n Art.29 din Legea Nr. 38 cu privire la protecia mrcilor din 29.02.2008 ca depunerea cererii de nregistrare prin intermediul unui reprezentant, mputernicit printr-o procur iar daccererea se depune de persoanele fizice sau juridice care nu au nici domiciliul, nici sediul principal, nici o ntreprindere industrial ori comercial efectiv i funcional n Republica Moldova vor fi reprezentate n faa AGEPI, n orice procedur stabilit de prezenta lege, de un mandatar autorizat, mputernicit printr-o procur. [footnoteRef:8]Pentru a inregistra o marca este necesar de a prezenta la AGEPI o cerere de inregistrare a marcii, intocmita pe un formular-tip. Procedura de inregistrare a marcilor prevede urmatoarele etape succesive: [8: http://agepi.gov.md/md/trademarks/presentation.php]

depunerea cererii; examinarea respectarii conditiilor de depunere a cererii de inregistrare a marcii; publicarea datelor cererii depuse; examinarea in fond a cererii; inregistrarea marcii si eliberarea titlului de protectie.Fiecare etapa se efectueaza in decursul unei anumite perioade de timp. Orice persoana fizica sau juridica este in drept sa depuna cerere de inregistrare a marcilor atat pe teritoriul Republicii Moldova, cat si in strainatate. Titularul marcii inregistrate are dreptul exclusiv de a dispune de marca, de a o folosi si de a interzice folosirea ei neautorizata. Durata de valabilitate a certificatului de inregistrare a marcii este de 10 ani cu posibilitatea reinnoirii pe o perioada de 10 ani ori de cate ori este necesar. Depunerea cereriiPentru a inregistra o marca, este necesar de a prezenta la AGEPI o cerere de inregistrare a marcii, intocmita pe un formular-tip. Cererea poate fi prezentata direct sau prin posta.Persoana care inainteaza cererea se numeste solicitant. Solicitantul poate actiona de sine statator sau printr-un reprezentant. Intermedierea se realizeaza in baza unei procuri.De obicei procura se poate elibera pe un termen de trei ani. Daca procura nu contine data eliberarii, ea se considera nevalabila.Pentru persoanele cu domiciliul in afara Republicii Moldova reprezentarea prin mandatar autorizat este obligatorie. Cererea se refera la o singura marca si se redacteaza in limba de stat in doua exemplare, conform ghidului de completare a cererii de inregistrare a marcii. La cererea propriu-zisa se anexeaza: procura de reprezentare, daca cererea se depune prin reprezentant; actele care confirma prioritatea marcii, daca este cazul; dovada de plata a taxei stabilite.In afara de aceasta la cerere pot fi anexate diferite documente si acte ce permit utilizarea in calitate de elemente ale marcii a numelor sau pseudonimelor, portretelor de persoane cunoscute, denumirilor de opere stiintifice, literare sau de arta, a citatelor sau personajelor din aceste opere, a accesoriilor statale etc. in forma unor autorizatii de la organele competente sau consimtamantul persoanelor corespunzatoare.Cererea propriu-zisa cu actele pe care trebuie sa le contina si dovada de plata a taxei stabilite constituiedepozitul national reglementar.Solicitantul are dreptul sa introduca in cerere si in documentele ei, fara a modifica esential marca si fara a extinde lista de produse si/sau servicii, urmatoarele modificari: numele, denumirea sau adresa solicitantului sau reprezentantului in proprietate industriala, precum si adresa pentru corespondenta; corectarea greselilor; identificarea elementului din documentele cererii sau din reproducerea marcii a carui modificare este solicitata si modificarea propusa.Schimbarea listei produselor si/sau serviciilor se admite doar in sensul reducerii, si nicidecum nu pot fi adaugate alte produse sau servicii, neindicate initial. In acest scop este necesar de a depune o noua cerere.In afara de aceasta solicitantul poate in orice moment sa retraga cererea depusa. In acest caz lui i se vor returna taxele care au fost platite anticipat, fiind retinute taxele pentru lucrarile deja efectuate.Cererea privind o marca colectiva poate fi retrasa doar cu consimtamantul tuturor persoanelor autorizate sa utilizeze marca.

examinarea respectarii conditiilor de depunere a cererii de inregistrare a marcii;

Pentru fiecare cerere la AGEPI se deschide un dosar, caruia i se atribuie un numar.Examinarea respectarii conditiilor de depunere a cererii de inregistrare a marcii se efectueaza in termen de 2 luni de la data primirii cererii. Ea consta in verificarea existentei tuturor documentelor necesare, inclusiv taxa de depunere si corectitudinea datelor prezentate, la fel si corespunderea lor cerintelor in vigoare.Daca s-a constatat vreo lipsa sau inexactitate, precum si necorespundere, solicitantului i se notifica faptul dat.Toate documentele necesare trebuie sa parvina la AGEPI in decurs de 2 luni de la depunerea cererii, in caz contrar cererea se va considera retrasa.Daca se constata ca materialele cererii corespund cerintelor stabilite, datele din cerere se introduc in Registrul National de Cereri si cererii i se atribuie data si numarul depozitului national reglementar. Paralel toate datele se introduc in Baza de date Marci Nationale.Este foarte util de a respecta strict conditiile, luand in consideratie faptul ca protectia se acorda pe baza principiului prioritatii. Solicitantul primeste un exemplar al cererii cu indicarea datei si a depozitului national reglementar.AGEPI verifica lista produselor sau serviciilor, adica corespunderea termenilor indicati cu clasificarea internationala a produselor si serviciilor, in conformitate cu Aranjamentul de la Nisa, precum si gruparea corecta pe clase a acestora. Daca este necesara concretizarea acestei liste, examinatorul va cere solicitantului sa o prezinte cu achitarea taxei corespunzatoare. publicarea datelor cererii depuse;

examinare In cazul in care conditiile stabilite de depunere a cererii de inregistrare a marcii sunt respectate, datele privind cererea depusa se publica in cel mult 3 luni de la data de depozit inBuletinul Oficial de Proprietate Industriala(BOPI), fapt care se notifica solicitantului. In BOPI sunt publicate urmatoarele date: numarul si data depozitului; denumirea si adresa solicitantului; prioritatea conventionala sau de expozitie, daca este cazul; reproducerea marcii; indicatia ca marca este tridimensionala, colectiva, de certificare; culorile revendicate (in caz de necesitate); lista produselor sau serviciilor.;

examinarea in fond a cererii;

Examinarea de fonda semnului solicitat are loc in decurs de 6 luni de la publicarea cererii in BOPI si se examineaza: daca nu sunt motive absolute de respingere; daca nu sunt motive relative de respingere; observatiile si/sau opozitiile formulate in privinta cererii de inregistrare a marcii.Mai intai de toate se examineaza caracterul marcii: ea trebuie sa nu fie descriptiva, sa nu indice diferite caracteristici ale produselor pentru care este solicitata, sa nu fie contrara ordinii publice si regulilor moralei etc.Pentru a evita riscul confuziei marcilor pe piata si in utilizarea lor, examinatorul trebuie sa fie absolut sigur de faptul ca semnul indicat in cerere nu va intra in coliziune cu alt semn inregistrat anterior. Semnul solicitat se verifica luand in consideratie temeiurile de respingere a inregistrarii in calitate de marca. Semnul se consideraidenticcu alt semn, daca toate elementele acestora coincid. Semnul se consideraasemanatorpana la confuzie cu alt semn, daca se asociaza cu acesta in ansamblu, indiferent de unele particularitati deosebite.Examinarea de fond include examinarea opozitiilor si/sau observatiilor impotriva inregistrarii marcii dupa caz, in ansamblu cu examinarea motivelor absolute si relative de respingere.Daca semnul solicitat nu corespunde cerintelor prevazute sau corespunde cerintelor numai pentru o parte din clasele produselor si/sau serviciilor solicitate, solicitantului i se trimite un aviz provizoriu de respingere a inregistrarii marcii si i se acorda un termen de 2 luni pentru exprimare a punctului de vedere fata de motivele de respingere si/sau prezentarea scrisorii care confirma acordul titularului dreptului opus de examinare pentru a inregistra semnul solicitat (cu exceptia marcilor identice).In functie de rezultatele examinarii de fond, se adopta decizia de inregistrare a marcii, in totalitate sau in parte, ori de respingere a cererii de inregistrare a marcii si se notifica solicitantul in termen de o luna de la data adoptarii.

inregistrarea marcii si eliberarea titlului de protectie.

Daca in urma deciziei de inregistrare a marcii nu a fost primita nici o contestatie in decurs de cel putin 1 luna de la data emiterii deciziei sau contestatiile depuse au fost considerate neintemeiate si este achitata taxa de inregistrare, AGEPI va inscrie datele privind inregistrarea in Registrul National al Marcilor si va elibera certificatul de inregistrare a marcii. Datele privind inregistrarea marcilor se introduc in Registrul National al Marcilor si paralel in baza de date Marci Nationale, iar solicitantului, care din momentul dat deja devine titular al marcii, in termen de 3 luni i se elibereaza titlul de protectie numitCertificat de inregistrare a marcii, intocmit pe un formular-tip care cuprinde urmatoarea informatie: numarul si data inregistrarii marcii, numarul si data depozitului, adresa si numele titularului, reproducerea marcii, culorile revendicate, lista produselor si serviciilor, date privind prioritatea conventionala sau de expozitie. AGEPI publica in BOPI datele privind inregistrarea marcii, introduse in Registrul National al Marcilor.In Republica Moldova marca se inregistreaza pe un termen de 10 ani din data depozitului national reglementar.La cererea titularului marcii, inregistrarea poate fi reinnoita pe acelasi termen de 10 ani de un numar nelimitat de ori, cu conditia achitarii taxei de reinnoire.

5. nregistrarea internaional a mrcilor camerciale[footnoteRef:9] [9: http://agepi.gov.md/pdf/trademarks/international_registration.pdf]

Protectia internationala a marcilor este asigurata in baza a 2 tratate: Aranjamentul de la Madrid privind inregistrarea internationala a marcilor din 1891 Protocolul referitor la Aranjament privind inregistrarea internationala a marcilor din 1989 Ambele tratate se refera la inregistrarea internationala a marcilor si permit persoanelor interesate din statele membre: solicitarea protectiei in mai multe tari printr-o singura cerere; utilizarea unei singure limbi; plata taxelor intr-o singura moneda.Conform reglementarilor, cererea internationala de inregistrare a marcii poate fi depusa doar prin intermediul oficiului national competent in materie de marci (AGEPI in cazul Republicii Moldova). Cererea de inregistrare internationala trebuie redactata in limba franceza sau engleza si depusa in trei exemplare de titularul sau solicitantul unei marci din Republica Moldova. Ea se completeaza pe un formular standard (MM1, MM2, MM3), elaborat de Biroul International al OMPI.

Cererea internationala va contine: numele si adresa solicitantului; tara de origine; numele si adresa mandatarului, daca este cazul; reproducerea marcii; data si numarul depozitului (inregistrarii) din tara de origine; datele si numerele inregistrarilor internationale anterioare, daca este cazul; lista produselor si serviciilor conform clasificarii internationale; tarile contractante in care solicitantul doreste sa obtina protectia marcii, conform Aranjamentului sau Protocolului de la Madrid; alte informatii, dupa caz; Data inregistrarii internationale in sensul art.3(4) al Aranjamentului de la Madrid sau, dupa caz, in sensul art.3(4) al Protocolului referitor la Aranjament, avind ca tara de origine Republica Moldova, va fi considerata data la care cererea internationala a fost depusa la AGEPI. Data depunerii cererii internationale la AGEPI se considera data la care a fost depusa cererea si dovada de plata a taxelor in cuantumul stabilit, daca acestea nu sunt depuse concomitent, data depunerii ultimului document.

6. Soluionarea litigiilor

[footnoteRef:10] In caz dac apar unele litigii organele competente n soluionarea acestor litigii sunt: [10: Capitolul VIII al LegiiNr. 38 cu privire la protecia mrcilor din 29.02.2008]

- Comisia de contestaii a AGEPI- Curtea de Apel Chiinu - Curteade arbitraj specializat. Comisia de contestaii a AGEPI soluioneaz litigiile privind contestarea deciziilor emise de subdiviziunile AGEPI. - Curtea de Apel Chiinu soluioneaz litigiile privind: a) dreptul de proprietate asupra unei mrci; b) licenierea mrcilor; c) aciunile de aprare a drepturilor asupra mrcii; d) anularea mrcilor; e) aciunile referitoare la declaraia de nenclcare a drepturilor; f) msurile de asigurare a probelor pn la intentarea aciunii; g) msurile, prevzute la art.68, de asigurare a aciunii privind nclcarea drepturilor; h) msurile ce decurg din examinarea pricinii n fond n judecat; i) examinarea contestaiilor depuse mpotriva hotrrilor Comisiei de contestaii a AGEPI; j) decderea din drepturile asupra mrcii; k) constatarea notorietii mrcii.

- Arbitrajul specializat examineaz litigiile aprute att n relaiile contractuale, ct i n cele necontractuale, ce in de proprietatea industrial, i anume privind: a) prioritatea; b) eliberarea certificatului de nregistrare a mrcii; c) acordarea i folosirea drepturilor conferite prin certificatul de nregistrare a mrcii; d) nclcarea dreptului exclusiv al titularului mrcii; e) raporturile dintre liceniar i liceniat n ceea ce privete: - modul de remunerare; - dreptul de depunere a cererii; - preul licenei; - divulgrile care au cauzat pagube materiale; - cuantumul onorariului; f) stabilirea titularului mrcii; g) alte litigii care nu in de activitatea autoritilor publice.

Bibliografie1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Marc%C4%83_%C3%AEnregistrat%C4%832. http://legeaz.net/spete-contencios/marci-contrafacere-concurenta-neloiala-462-20013. http://lex.justice.md/md/328048/4. http://lex.justice.md/md/344792/5. http://ro.wikipedia.org/wiki/Concuren%C8%9B%C4%83_neloial%C4%836. http://conspecte.com/Bazele-merceologiei/functiile-marcilor.html7. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=3076618. http://agepi.gov.md/md/trademarks/presentation.php9. LegeaNr. 38 cu privire la protecia mrcilor din 29.02.200810. Aranjamentul de la Madrid11. http://agepi.gov.md/pdf/trademarks/international_registration.pdf12. Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr. 774 din 13.08.97 cu privire la taxele pentru servicii cu semnificatie juridica in domeniul protectiei obiectelor proprietatii intelectuale