lumea creinței - luma iulie 2015.pdf
TRANSCRIPT
nr,7't144)iiulie 201,5
odl I-,III
I
-
lll$xru$ilil||ilililil| ||tilffi ill
www.lumeacre
Aga se intreba Tudor Arghezi (fost seminarist evadat din
osffovul Cemicdi) intr-o frumoasd poezie de dragoste. numi-td De-abia plecaseqi. Ce-i drept, urm[torul anunf a declan-qat in mine amintirea respectivelor versuri:
- - ^..M-am intors in Biseiica Ortodoxd Romand' Intrucdt nu
mi-amfdcut mirungerea pe stil vechi, ci doar am participlt
la cdteva slujbe, intoarcbrea s-aJdcut prin spovedanie' Vd
ros sd md pomenili in rugdciunile voastre. Danion Vasile" '"Prin acest anunl lapidar care a circulat pe Facebook,
Danion Vasile ne anun15 cI s-a intors in Biserica OdodoxA'Evident, bucurdndu-mi, nu m5 pot abline ins[ in a-i pune
o singurd intrebare: pentru ce ai plecat de la noi, am aflat
1..Fa7 acest pas nu din cauza schimbdrii calendarului, ci
din cauro ereziei ecumeniste, pentru care schimbarea calen-darului - care s-afdcut pentru prdznuirea co,mund cu cele-
lalte confesiuni, cim aratd Enciclica Patriarhiei ecumenicedin anui 192A, iar nu din motive astronomice, cum vd spuncei de stil nou- afost doar o etapd". Danion (asile, Dumi-
nica Floriilor ZOi S); ei bine, acum ar fi cazul sd ne spui 9imotivele pentru care te-ai intors...?
LUMEA CREDINTFI/ iu l ie2015 3
"lUliresme de Rai"rror.4-DvDt in premieriSpectacolfive,poezie gi mtnicicu illanuela Golexugi DimitrieIn memoriam: Sf. pr. Arsenie Boca
DVD realizat de Fundatia GOLESCUIn parteneriat cu Asocialia pRODROMU _ Sf. Munte ATHOS
f,1iJi:ifi JiIIi::1 iPs LAU R E NTI U,
REPORTAJ
Patnr arr fafid u hovn icu Ide la malul mirii
Clipele petrecute la Ministirea Sf6nta Maria de la Techirghiol par a nuavea nici inceput gi nici sfArgit. Aici timpul nu poate fi mdsurat dec6t intri ir i, iar punctul iulminant al acestora se contureazd in jurul mormin-tului pdrintelui Arsenie Papacioc;i chil ieiin care mulli dintre noi ne-amplans pdcatele gi am primit cuvdnt de invdiSturd. Pe 19 iulie se implinescpatru ani de cdnd duhovnicul de la malul miri i ne veqheazi din ceruri,iar noii i simlim ajutorul, primind rispuns la rugSciunile pe.care i le tri-mitem. in semn de mullumire, toli cei care i l cautd i i aprind lumdniri,timAindu-i mormdntul 9i sirutAnd lespedea rece, care parcd intensifi-cd dialogul tdcerii. Am depdnat amintiri cu mdiculele care^l-au ingrij i tqi care i-iu fost al6turizeci de ani. Fdrd pirintele,,ve;nicieiintrezdriteintr-o clipd" lumea e mai sdracd, dar duhul pSrintelui Arsenie veghea-zi la staiea de prezenli pe care sfinlia sa ne-a lisat-o drept mogtenire'Merturi i le protosinghelului lustin Petre, starelul Mdndstiri i loan Casian,m-au fdcui sa fiu in duh cu marele duhovnic, iar cele ale maicii Fevroniam-au readus in chil ia in care cu toli i alergam pentru sfat 9i rugdciune.
6 iulie 2015 / LUMEA CREDINTEI www.lumeacredi ntei.com
r"s
Popasin oragulluiTechirPentru creqtinul care
ajunge pe litoralul Mdrii Ne-gre este cu neputinld ca inpopasuri le sale duhovniceqtisd nu se opreascd qi la Md-ndstirea Sfdnta Maria de laTechirehiol. Silueta sfi nteimAnasiiri se desluqegte intr-omare de verdeaEd. ce strS-juieqte aqezdmintul monas-tic qi care face trecerea din-tre cer qi mare. DacI o iei lapas pe faleza de l6ng[ La-cul Techirghiol. dupd ce aitrecut de emblematica sta-tuie a mdgarului lui Techir,ajungi in punctul central alstatiunii. De acolo se vede
pavilionul principal al sana-toriului din oraq. dar gi bise-rica cea noud a m6ndstiri i .Nici nu gindeqti cd, de faPt,ai avut gansa sd ajungi Peun tdrdm al vindecdrii tru-pegti incununatd de tdmddu-irea sufleteascd, acel balsamdivin cu care te incarci duPdce ai p6git in agezdmintulmonastic de la malul mdrii.intre lac qi mdndstire nu suntdecdt vreo cA{iva pagi, sd zi-cem, vreo cincizeci, distanldpe care am parcurs-o parcaplutind. Bucuria de ajungecdt mai degrabd la mAnlstireqi aerul proaspdt, care iJi lasdurme de sare pe buze, totuleste de o naturale{e aParte.
Bisericula de lemni5i pistreaziizulancestralLa inlrareain curtea md-
ndstirii, imediat in stAnga,bisericu{a din lemn te intAm-pind ca pe un prieten vechisi statomic, daruindu-{i din-iru inceput o pace adAncS,de mult aqteptatd. Cu aceastdstare pdqegti cu sfiald in bi-serica peste care timpul s-ascurs odatd cu harul care dezeci de ani picura din ceruripeste slhnrul l6caq. Biseri-cuta aceasta este unul dintreceie mai dragi locuri de in-chinare. in care. atunci c6ndintri, trebuie sd-!i pleci ca-pul, la propriu qi la figurat.
I-U]VIEA I]REDINTEI / iulie 2OI5 7
Cu fruntea plecatd am intratin bisericufa foarte micd, darextrem de inaltd ca incdrc6-turd spirituald. Agezdmdntuleste desrul de vechi. insugiplanul acestuip fiind unulde tip arhaic. In pictura careimpodobeqte biserica esteugor de surprins sti lul naival ldranilor zugravt anonimi.dar gi rafinamentul unei pic-turi de facturd romanicd tdr-zie. Bisericu{a de la Mdnds-tirea Sfrnta Maria este unadintre putinele biserici delemn Care qi-au pbstrat inte-gral pictura. E din secolul 17qi a fost adusd din Transil-vania. Dupd ce am sanrratacea frumusete ancestrald,m-am inchinat la iconostas,dupd care mi-am plecat ge-nunchii, sufletul 9i toatd fiin-!a mea, printr-o metanie derecunoqtinld qi mu[umire,
8 iulie 2ol s / I'UMEA CREDINTEI
la icoana Maicii Domnulut,acolo unde pdrintele Arseniene trimitea intotdeauna cdndne aflam in imprlgtiere.
,,Mai(a Domnuluieste foarte tuPeratipe toli cei (arenu-i cer nimic"
Ajungind lAngd icoanaMaicii Domnului, am avut ostare de nostalgie. De mul-te ori. de aici, din locul aces-ta, il urmdream pe P[rintelein timp ce slujea. Pigea PrinSfbntul Altar ca qi cum ar fiplutit, avea o detagare cd nu
itiam dacl sunt in bisericdsau intr-un col! de Rai. Il ur-mdream cu privirea. atit cdtse Dutea vedea din fatq alta-ruiui, privindu-i atent stareadin timpul slujbei. In tim-pu1 invocdrii Duhului Sfint
md fascina. Cu chipul ace-la de sfhnt, desprins dintr-oicoand, qi cu ochii aceia al-baqtri, pdtrunz[tori, iqi ridicam6inile spre cer gi intr-o cli-pd tot harul de sus se cemeaprintre mAinile sale sfinlite.Trecdnd de la trdirea haricdla predicd. Pdrintele Arsenienu uita niciodatd si o invo-ce pe Maica Domnului, con-siderdnd-o cel mai de prelajutor pentru orice creqtinaflat in nevoinld: ..De Mai-ca Domnului ce sd mai vor-bim, ea este stdpdna Ceru-lui qi a Pdm6ntului. Eu unul,dac[ indrdznesc sd mai cerzrle de trdit de la Dumnezeu,este numai ca sa pot slavioe Maica Domnului. Cumia spui cd ii ceri prea mult?Trebuie sd-i cerem cu tofiilucruri mari, pentru cd iubi-rea ei nu are margini. Am tot
www.lum€a€redintei.com
;
Pirintele Arsenie impreundcu Pirintele lustin Petre
spus-o de multe ori, MaicaDomnului este foarte supd-rata pe to!i care nu-i cer ni-mic. Dumnezeu Se aratd nuatdt celor care se ostenesc,cat celor s impl i 9 i smeri l i .Oricdrui ostenitor in Hristosqi Maica Domnului ii putemspune: <Smere5te-te. cd aipentru ce!>".
,,N-aveam intrebiricite rispunsurine-alfi dat"
Parintele Iustin Petre,starelul Mindstirii SltntuIIoan Casian, este unul dintreucenic i i par intelui ArseniePanacioc. Am ascultat ore ingir mdrrurii ale clipelor trd-ite in preajma marelui du-hovnic, dar emo{ia cu caremi-a depdnat atAtea qi atdteaamintiri m-a frcut s5 inleleg
www.lumeacredintei.com
cd limpezimea gAnduri-lor a oreluat-o din lucidita-tea qi profunzimea duhov-nicului de la malul mdri i :,,Parintelui Arsenie Papa-cioc ii nldceau foarte multprovocdrile. De-ndatd ce in-trai in chilia lui, nu te 16saprea mult timp sd-!i tragi su-flerul gi parcd-l aud: <Hai-de!i, atacali! N-avem timPde pierdut! Intrebali! Un omil cunogti dupd intrebdri! Ar-senie, acum sd te v6d cum oscoli la capdt!>. Introduce-rea aceasta devenise un felde laitmotiv. Avea o pldceredeosebitd s[ discute despreorice ore in qir, cu o infldc[-rare debordantd. CAnd ince-pea sd vorbeascd, uita cu de-sdvdrqire de anii grei pe careii ducea in soate. Se transfi-gura realmente la fa!d. Ochiiii strdluceau. mdna impletea
gesturi tandre prin aer qi,din cdnd in cdnd, inchideaqtrengdreqte un ochi cu co-notalie de ghilimele: <$ti{ivoi, de fapt, cum stau lucru-rile!>. De la Sltnta Scrip-tur6, din care cita verseteintregi. la Sfinti i Parinli. is-torie, amintiri, noutd{i, tre-cea cu o ugurdtate socraticS.De la tonurile cele mai gra-ve, la snoave atdt de nostimecd se inunda chilia sl?ntd derAsete zglobii, nevinovate.O minte brici, aq spune, caresfida bdtrdne{ea. O luciditateDe care ar f i invidiat-o oricetanAr. De altfel, l6ngd pdrin-tele Arsenie am inleles cd ti-neretea nu are virstd.
N-aveam intrebdri c6terdspunsuri ne-ar fi dat. $i,invariabil, termina cu gin-dul la moarre: (Daca tine-relea ar qti gi bdtrinelea ar
LUI,IEA CREDINI-EI / iulie 2o15 9
putea! Timpul este un darnepreluit! Am stat la cdpa-t6riul multor muribunzi qitoli ar fi vrut sd mai trdias-cd o zit Dragii mei, moar-tea nu vine sd-!i facd o ca-fea. moartea vine sd te ia!$i-atunci vei fi intrebat: tuce-ai fbcut cu darul pe carel-ai primit: timpul?>. O in-tdlnire cu bdtrAnul dura celpulin doud ore, spre dispe-rarea maicilor care i l ingri-jeau. Aga a fiost de fieca-re dati, ori de c6te ori i-amtrecut pragul chiliei, aproa-pe lund de lun6, timp dezece ani, de cAnd l-am int6l-nit prima oard qi pdnd c6.nda trecut la Domnul. Plecamde acolo cu sute de aripi sitot zbor incd o vreme pAndcAnd md intorceam, ia-rdgi rdnit, ca un fiu risipitor,zdrenfuit, la tat6l nerdbddtorsd md ia in brale ca sd-miostoiascd durerile".
Nu i-a fost ugor pdrin-telui Iustin sd rdscoleascdin cutia cu amintiri, avAnd
lo iulie 2015 / LUN{EA CREDL\iTEI
chiar momente in care cugreu reu$ea sd-qi ascun-dd emofia unei lacrimi, carestdtea sd se prelingd din col-lul ochiului... sau poatenici nu voia. O mdrhrrie fr-cutd in premierd de pdrinte-le Iustin m-a ftcut sd infe-leg cAt de bine l-a cunoscutpe pdrintele Arsenie qi cAt
de profund a inleles du-hul qi verticalitatea acestuimare duhovnic al neamului:,,Era intr-o duminicd, ulti-ma, cdnd m-am dus cu ob-qtea de la Casian sd ludmbinecuvAntare. Cdnd amajuns la Techirghiol, la mA-ndstire, l-am gdsit aqteptAndpe un scaun, in pridvorul
chiliei. Aqtepta parcl sIvind toli cei dragi sd-gi iarimas bun, s6-gi ceard ier-tare. In zadar incercau mai-cile disperate s5-1 convin-gd sb mearg[ in chilie s[ seodihneasc[, le refuza fermdin priviri. Aqa l-am gd-sit, agteptdnd, cu ultime-le puteri. Am mers pe rdnds[ ludm binecuvdntarea.Obiqnuia bltrdnul sd sdru-te mdna oricdrui preot, in-diferent de v6rst6, gest carepe mine md onora qi m[ ru-gina deopotrivS, de fiecaredald. Zicea: <<DouI maitai-ne a frcut Dumnezeu: o Fe-cioard in care S-a cobordtintreaga dumnezeire gi pre-ofia prin care Se coboardHristos in mijlocul nostru,iard qi iard, la fiecare Litur-ghie>. Pentru el era un gestprin care iqi ardta profundarecunoqtin!5 fa{I de Dum-nezeu. Eu am infeles mait6rziu lucrul acesta. Tofipreolii care eram de faline-am supus acestui rifual.
Doar un plrinte mai sme-rit a incercat sdl refuze. Ni-ciodatd n-am vdnfi in ochiipdrintelui mai multd ofen-s5. Aurmat ceva ce n-ams5 uit niciodatS. Ca intr-oluptd Skanderbeg, bdtr6-nul a apucat cu ultimele pu-teri mAna pdrintelui smerit,a tras de ea cu inddrjire ero-icd qi in final a biruit sdru-t6nd-o. Apoi s-a prlbuqit inscaun, cu mu$umirea pre-supusd c[ a dus treaba pdn[la capdt. aSa cum se cuvine.Dacdar mai fi putut vorbi,ar fi zis desigur: <<E smerit,mdndruleful!>. Dup[ doulzile amuit".
(Multe au mai rimasde spus, motiv pentru carevom continua aceste mdr-turii inedite ale pirinte-lui Iustin inrevista LumeaMonahilor. acolo unde.din dragoste pentru citito-rii nogtri, vom dezvdlui mo-mente din viala pdrinteluiArsenie necunoscute pdndacum.)
Maiea Fewoniatau,,generalul"de la uga pirintelui
Nevoin{a celor ce agtep-tau uneori zile gi nopfl peb6ncula din fa,ta chiliei p[rin-telui era rlsplStitl de intAlni-rea cu duhovnicul de lama-lulmdrii.
P5rintele avea un modal sdu de a tlmidui, pe carenu l-am mai int6lnit la niciun alt duhovnic. Ca de fie-care datilcdnd ajung in lo-cul acesta binecuvdntat, atin-gdnd epitrahilul intins pepatul diri chilie. am ffdit sen-zatja cd binecuvdntarea p6-rintelui mi-a atins tAmplele.Tot ceea ce a rdmas in chiliadevenitii astizi muzeu, fieca-re icoanl, fiecare obiect dinincdpere, totul miroase a mirgi te indeamn[ la ruglciune.ln vihina cu obiecte care i-auapar,tinut pirintelui sunt rdn-duite cu grij[ o parte din lu-crurile sale de fiecare zi. iarpaceacare diinuie in fiece
LttMEA CREDINJEI / iulie 2015
AVANPREMIERA
coltiqor al acestui inedit univers este unicd. Maica Fewo-nia te intAmpind zimbitoare,deodndnd amintiri ale vie-guirii sale in preajma unuradintre cei mai iubili duhov-nici pe care neamul acesta i-aavut. Ea a vegheat lacdpdtiriul phrintelui zile qi nopli qia pdstrat fiecare clip6, pentrucaastilzi sd ne impdrtdgeas-cd gi noud semnifica{ia,yeg-niciei n[scute din permanen-td rugdciune". Imi amintescgi azi fiecare ,,ceartA" amdi-cu.tei, care trudea asemeneaunui,,general" in anticame-ra pdrintelui Arsenie. Ahrnciera de neinduplecat, dar as-tdzi ne povesteqte zimbitoa-re despre sim,tdmintele careo incercau in preajma pdrin-telui: ..Pdrintele Arsenie aveaun mod anume de a alina su-fl etele oamenilor, cum^numaila sfin{ia sa am vdzut. Ii cer-ta pe cei care plingeau, pen-tru c[ nu tolera demddejdea,dar intotdeauna ii mAng6-ia qi ii ajuta sd plece liniqtifl,cu zdmbetul pe buze qi cu su-fletele inseninate. Dar ceeace era cu totul deosebit in re-lalia cu oamenii care veneausd-i <<cerceteze> era faptul c[in momentul in care incepeausd-qi pldngd necazul, pdrinte-le le spunea: <Lasd. tatI, cdqtiu de ce-ai venit!> - qi ni- -meni nu pleca nemdngAiat. Iiajuta adesea pe cei nevoiaqi,frcAnd milostenie, cu maredrag: <<Las6, tat5, sd se bu-cure!>>. Aga l-am cunoscut gii-am stat aldturi timp de 18ani. A fost o binecuvdntare,o experienJE duhovniceascicu totul aparte, dar mai alesam mulqumirea cd Dumne-zeu m-a invrednicit sd rdm6n
l6ngd sfinfla sa pdnd cAnd ahecut la Domnul. $i iatd-maqi astdzi, veghind in chiliamuzeu a pdrintelui, in acestloc in care credincioqi de pre-hrtindeni vin sd-qi aline su-fletele qi s5-9i plAngd ama-ruI, cu credin{a c[ de-acolo,de sus, pdrintele Arsenie ii vaajuta!".
La mormdnful pdrinte-lui Arsenie toatil lumea este
zAmbitoare, exact aqa cumi-ar fi plScut sd ne vad6. $ipentru cd p[rintele era impo-triva lacrimilor, am tdm6iatcu plecdciune locul acela in-conjurat de flori qi mi-am il-cheiat dialogul cu duhomiculcu un zambet trist, dar cu si-guranJi p[rintele l-a desluqitde acolo, de sus.
Mariana BORLOVEANU
www.lumea(redintei.coriulie 20rs / LUMEA CREDINTEI
ESTE VARSTA REA FICATTJLTII TAU?
E[ementut de bazE din const i tut ia f icatul .ui este cetuta hepat icS, iar cea mai importantE
component| a acesteia este membrana cetutarS. Aceasta se poate deter lora sub inf tuenla mai
multor factqri, inclusiv atqnci c6nd cnnsumXm medicarnenteeu poten!iai hepatotoxie.
De ajutor cAnd suprasolicitb m f icatu I cu rnedicamente nseesar€unui anumit tratament, ne pot fi fosfotipidel'e esenliale'
Fosfol ipidele exist5 in structura membraneler celularehepatiee ecntribuind la imbunEtbtirea funcf iei de detoxifiere 9iia refaeerea celuielor ficatului. Atunci eAnd aeeste fosfotipidese degradeaz6 sub acl iunea unor faetor i , inctusiv subinf luenla consumutui de medicamente, putem veni in ajutoruIf icatutui pr intr-un supl iment pe baz5 de fosfot ipide esenl iate.Astfei pr in ac! iunea de refacere a structur i i cetulei hepat ice,Fortil ikat Forte fortificb f icatul, si-t ajut5 si fu nc!ioneze normat.
Acesta este un supliment atimentar. Cititi cu atentie prospectut.
SC Terapia SAa sUN PHARMA @mpanyStr Fabricii nr 1 24. CluiNapo€ aOO 6.32, Romania
Ficat fort i f icat.Cu FCRTIFIKAT.r,,/*ttellifikat Sorle, !s cea mai frnlr eont*ntra{ir de ft6follpide
dln los6dla, cont.ilr{ie l6 mcsllsere€ ia*ti{ii
hepaticr prEt$ {B tisat t rtitifat,
iul ie 20r 5 / LUMEA CREDINTE] www.lumeacredintei.(om
LUMEA CREDINTEI / iulie 201s
REPORTAJ
(uvintul de ordine:firi folclor!Jara L6pugului este di-
feriti de celelalte ,,
romani qi cei universali, intrespirit qi materie, intre vibra-{ie 9i lut, intre ini{iere gi ge-nuitate. $i ca promisiunea sdnu fie vorbd in vAnt, maestrula chemat la inaugurarea cen-trului de la Stoiceni (aflat ladoar cdfiva kilometri de Tdr-gu Lapug). chiar in Dumi-nica Rusaliilor, o multime
de muzicieni, artiqti plas-tici, oameni de spirit, auto-rit61i locale gijude{ene, po-por mult; sarea qi piperul (lapropriu) au fost asigurate deMircea Dinescu. Acesta a 96-tit pentru toatd lumea aduna-td in poiand, in blide pAnte-coase, in aceaneuitatdzi de31mai.
Un catarg defurtunipe (erulsenin
Manifestarea a debutat cuun eveniment De care nu l-ammai sumrins nicaieri: r idi-carea Armindenului. Acestainsd a depdqit la Stoiceni toa-te agteptlrile: un brad vigurosde 25 de metri, cu care s-au
www.lumeacredintei.com LUIvIEA CREDINTEl / iulie 201s l7
REPORTA'
luptat cdteva zeci de b[rbafivdnjoqi. pre! de o jumdta-te de ord. Sub privirile atenteale consiteanului lor devenitcelebru, oamenii au ridicatspre cer un catarg pe care erasf6nta cruce" {icuti din frun-ze gi flori. Peste toati suflareagi peste toati agezarea, suflulcrucii, energia ei mAntuitoare
qi vindecdtoare s-a revdrsatdin belgug! Lavreme de fur-tund (a se citi: secetii, grindi-nd, ldcuste, inundaf;i qi multealtele), catargul misterios dincurtea casei lui Grigore Leqeiqi va face treaba: va purtacorabia comunitiilii spre li-man. De bucurie ci l-au indl-!at, oamenii au prins a jucainjurul lui, au cAntat gi au in-chinat un pahar cu vin. ,,Beticu mlsurf', s-a auzit indem-nul maestrului, care de 13 aninu a mai atins horinca. ,,Bdu-tura asta mult rdu a ficut qi lanoi, in Stoiceni", a mai rostitmaesfful ca o sentinli tArzie,dar recuperatorie...
Dup[ ceArmindenul afost pus pe pozi$e (in altepir,ti acest lucru se face exactpe 1 mai, ca o reminiscen{i aunei vechi sdrbdtori pdg6nede imbunare a zeitifllor ferti-litifii), a inceput manifestarea
culturali in sine. Edilii lo-cali, familia artistului (mamaqi sora sa), dar mai ales mul-flmea adunatd - cu to,tii ausimlit vibrafia din adAncuricare a stat torooitii atita we-me, nechemati la lumind.Toat5 energia horelor trecu-te a fost eliberati prin c6ntullui Grigore Leqe, dar giprinspectacolul oferit de invita-,tii sdi. Tirziu, in noapte, ru-moarea evenimentului a fostabsorbiti de r5coarea pidu-rii gi acolo va sta pdnd la ur-m[toarea edifie, in care iardqiun maestru o va elibera. in-noitd qi rendscuti pururi. Ar-mindenul vafi fost o amintirepentru mu[i, dar nu qi pentruduhuri. Ele nu pot uita catar-gul purtdtor de cruce in caregi-au incurcat aripile ori qi-auciocnit copitele...
Razvan BUCUROIU
ta iulie 2O15 / L.U\I!,.;\ f REllINTEl www.lumeacredintei.com
$TII CARE ESTE VAqSTAA FICATULU TAU?
AI$GNDRU35 ani
FORTIFIKATFo!brp'@b..eae-$-q
#e;_'tial
it:,t
t \ icSier i in laranoastrdnuamauzi tsunetdec|opotemaifrumosca|aSalva. DanE*trt to, *j1ini'1i' !3{r"1 :i T:,?:::,:3;I' :."::?:;'ii;:tT;I*,.?J:?::H;:iliil';:';i;i;i6pie te ascuttam' ci arri bine dacb ar
deprinde ei noi obili;i;;hfit ain iapl;*ana Luminll-lltaod oricine:
oricand are voie si tragS clopotele oricalvoie;te - in semn de bucurie c
tinuiut Hristos 9i vom invia 9i noi"' www.rumeacredintei.c(
20 iulie2015/LL]IvIEACIREDINTPI
MSnistireaSalva este o mdndstire
noud, dar fiumos qi cu dra-goste zidit[, cdci i{i ,,rdmd-ne la suflet" oricdt de Pulinai zdbovi in obqtea bistri-feand de maici de pe Dea-lul Migii. Jertfa celor ce auconstruit-o se vede imediatce plqeqti in biserica nou6,cdci nu se poate sd nu rd-mAi pldcut impresionat defasrul bizantin al naosului,de amploarea scenelor cucare m[iastru sunt imPodo-bi{i perefii, ori de frumuse-tea o o I ikd n d e I on-u7ui.' 'Biserica aceasta de zidare doul hramuri: Izvo-rul T[mdduirii (prqznuit inprima vineri dupd InviereaDomnului) qi Sfin{ii Mar-tiri Nbsdudeni: Atanasie To-doran din Bichigiu, Vasiledin Mocod, Grigore dinZa-gra 9i Vasile din Telciu (eifiind prdznuili in fiecare anla 12 noiembrie). Hramulacesta deosebit - gi destulde rar intilnit - a fost alesDentru cd mAndstirea a fostionstruitd nu foarte depar-te de pdm6ntul unde aceEtimartiri ai ortodoxiei romA-negti au apdrat credin{a strd-moqeascd. la 1763. de unia-tia catolicd.' Naqterea Sfdntului IoanBotezdtorul (Sdnzienele depe 24 iwie) este cel de-altreilea hram al mdndstiri ide la Fdnt6na Marcului qi alvechii biserici din lemn (as-tdzi cu rol de paraclis), cea fost indllatd in doar 28 dezi le lucrdtoare. In luna maia anului 1994 i s-a pus Pia-tra de temelie , iar pe 24 iu-nie 1996, la Naqterea In-aintemerg[torului Ioan,
www.lumeacredintei'(om
biserica era deia sfintitd dei.P.S. Bartolomeu Anania,Arhiepiscopul Vadului, Fe-leacului 9i Clujului.
Trebuie spus cd Mdnds-tirea Sfin{ilor Ndsdudeni apr ins v iatd mai intAi in in i -ma preotului din Salva, Pd-rintele Dumitru Morar, cdciin apropierea padurii Dum-brava nu a existat vreodatdviali monahall. Parohul astiut insd sd semene aceastddragoste monahald qi intre
credinciosii de mdntuireacdrora se grijea, in aga md-surd incAt acegtia au mun-cit - qi nu de puline ori - cuolatd doar de la Dumnezeuia sd ridice acest fiumos ld-cap de inchinare Domnului.Drept este cd qi maicile ve-nite de la Govora, dimpre-unb cu stavrofora Emanue-la Moisa (care este ndscutdla Rebriqoara, nu foarte de-parte de Salva), s-au jeft-fit la fel de mult, vreme de
l-Ul\4EA CREDINTi:] / iulie 2015 21
REPORTAJ
19 ani, ostenindu-se s[ ridi-ce frumoasa chinovie de laSalva. $i aqa, la 250 de anide la mdrturisirea de credin-{6 a ndsdudeni^lor, in ziua de10 mai 2013,I.P.S. AndreiAndreicut sfintea aceastdmindstire inchinatd apdrdrliorlodoxiei rom6neqti.
Sfin!iiSfAntul Atanasie Todo-
ran s-a n[scut, inainte deanul 1663, in sarul Bichi-giu de pe Valea S515ufei, in-tr-o lamilie de [drani ndsa-udeni. (Se pare cd tot dinneamul lu i erau gi preol i iCoqbuc din Hordou!) Edu-cat f i ind. e l a ajunsjude gicolector al d[rilor in sate-le de pe Valea Bichigiuluiqi Sdl6u{ei. Pe urmd a luatpafte chiar la ap[rarea Vie-nei. dar. amAn6ndu-i-se 16-sarea la vatrd, a dezertat dinarmata chezaro-crdiascd gis-a intors in Ardeal. Urmiritfiind, a pribegit prin Mara-mureg, in fara Chioarului qiprin mun{ii Jibleqului, pAn6a luat calea Moldovei. Aco-lo a stat qi slujit pdnd la vdr-sta de'74 de ani, cAnd dom-nitorul Mihai Racovi
cu alti fruntaqi ndsdudenr,s-a dus la Viena gi a gi a ob-
linut asigurdri pentru uneledrepturi de care ar fi urmatsd benefi.cieze transilvd-nenii intra{i in regimente-le gr6nicereEti austriece.DAndu-qi seama ci milita-rizarea habsburgicd nu ur-mdrea decit sd ii facd peromAni s[ treacd la eresulcatolic, Atanasie Todorana ieqit c[lare in fa{a gene-ralului Bukow qi a episco-pului unit Petru Pavel Aron(1154-1764\ - care veniserdla Salva. pe platoul ..Mocir-1d", sd primeascd jurdmdn-tul grdnicer i lor ndsdudeni 9 isd le sfinleasca steagul -. aopt companii de cavalerigtigi doud batalioane de infan-terie gi le-a spus: ..De doiani noi suntem cdtane, adi-cd grdniceri, qi cafte n-amcdpdtat de la inalta imp6-rateasa cI suntem oameni
www.lumeacredintei.com
liberi! Ne-am scris iobagi,ddm dare, facem slujbe c6-tdnegti, copiii noqtri vormerge pdnd la marginile P6-mAntului s6-gi verse sdnge-le. dar oentru ce? Ca sd fimrobili, i6 n-avem nici undrept, copiii noqtri sd fie totproqti, ori vor invdJa ceva,ori ba? Aga nu vom pur-ta armele, ca Sldnta Lege sd
ne-o ciufuleascd. Jos arme-le! Aruncali alard pdgdniidintre hotarele noastrel Au-zi1i. cregtini romdni, numaiatunci vom sluji cdnd vomvedea carte de la indl{ataimp6rdteasd. unde-s intdri-te drepturile noastre; Pdndatunci. nu, o datA cu ca-pull Ce d[ Gubernia qi can-celar ia din Beciu e nimica,
LIIMEA CREDINTEI / iulie 2015 23
is minciuni goale de azi, demdine".
Dupd aga un discurs,grdnicer i i romani n-au maiascultat ordinele ofi{erilor
austrieci, ci pe badea To-doran, pundndu-i pe fugdpe episcopul unit qi pe ge-neralul Bukow. O comisieaulicd avea sd investighe-ze aooi vreme de 6 luni re-volti oetrecutd la Salva inlo mar I /oJ. rar la lz no-iembrie avea sd il con-damne pe bdtrdnul Tdna-se Todoran a lui DdnilS dinBichigiu - care avea vene-rabila virstd de 104 ani!la moarte prin frdngere peroat6, pentru cd i-a oprit Peromdni sd se inroleze gi sddevini greco-catolici. Va-sile Dumitru a'popii dinMocod, Marin Grigore dinZagra Si Vasi le Oichi d inTelciu au fost condamna{ila moane pr in spAnzurd-.toare pentnr aceea$r prlcl-n6. Alli 15 capi ai revolteiau fost condamnali la cdte6000 de lovituri de vargb,care in final tot la moartei-au dus.
Aceqti sfinJi ndsdudeniau zis atunci cd ..e mai fru-mos a muri pentru Legedecdt a te face vinzdto-rul e i" g i au pr imit mart i -riul cu demnitate. Doinalui...Tbnase Todoran a' luiDdnild din Bichigiu" pune
iul ie 2o15 / LUMEA CRLDINI EI www.lumeacredintei.com
frumos in gura bitrdnulutcuvintele:Nu vd da{i feciori cdtane,cd-fi purta pdduci cu coame!Asta v-o soune de-un anmogul voslru Todoran.In p[mAnt de m-or bSganu m[ las de legea mea!Asta-i legea lui Hristos:Slobozi{i pugti le jos!...
Aurul credinleiExteriorul sobru, oare-
cum brancovenesc, al b i -sericii Mdndstirii Salva nuprevestegte deloc bog6lia
de culoare din interi-or, proprie doar katho-likoanelor bizantine.Pldcut surprins, am in-trebat-o pe maica Justi-niana dacd ,,nu cumvae prea mult aur pentruo bisericd de mAndsti-re?". ,,Cred c[ oameniiau vrut doar sd-I dealui Dumnezeu ceea ceeste al lui Dumnezeu",mi-a rdspuns maica(care ii dd rdspunsuriingeregti, de la stran6,qi pdrintelui Siluan).,,Amin, maicd!", amincuviinlat.
De aceea, dar,mergeli cu drag laSalva, pentru cdDumnezeu este dejaacolo qi v[ agteaptd...
George CRASNEAN
www.lumeacredintei.com LUMEA CRL.DINTEI / iulie 20'l s
REPORTAJ
in partea de sud-vest a 1drii, pe acolo pe unde Dunirea cu multd vremein urmi ;i-a hotirdt cel mai intortocheat curs, intre Cazanele din defileulfluviului! i baralul Porli le de Fier: la gura de virsare a riului Cerna, se afld
oragul Oigova. tVticul orA;el, ce se asemind mai degraba cu o staliune depe fitoral,'a fost diruit cu duh veghetor, prin grija SiYol-a Domnului, cici
"rt" tttipit de sus, de pe coama Dealului MoSului, de Ministirea Sfdnta
Ana. Pentru a ajunge acolo, din marginea de sud a ora;ului se urci pe
un drum intortbcheat, marcat din loc in loc de 7 troile din lemn ridicatein memoria eroilor ce au luptat in Primul Rdzboi Mondial. Dupi nu maimult de 5 minute de gosea gerpuitd prin pddurea deasi, se ajunge intr-unloc pitoresc;i plin de-lini;te, unde vieluiesc mdiculele de la SfAnta Ana'
Pe dealulde pe malulfluviului
Mfrn[stirea a fost iniltatiintre anii 1936 9i 1939 de cdtreun personaj parcd desPrins dinci(ile cu eroi glorioqi, Pentrucd Paffil $eicaru a fost cu s^i-guranln unul dintre acegtia. Invremea Primului Rdzboi Mon-dial" pe aceste meleaguri s-au
26 iulie 20rs / L.LllvlEA CREDINTEI
scris importante pagini de isto-rie pentru reintregirea neamu-lui, iarprintre protagonigtii deseami s-a numdrat gi t6ndrulsublocotenent Pamfi I $eicaru$in Regimentul l7 Infanterie.In timpul unor lupte crdncenece s-au purtat pe acest deal invara qi toamna anului 1916, afostingropat de viuintr-o han-qee, impreund cu prietenul lui
www.lumeacredintei.cor
Petre G[vinescu, din pricinaexploziei unui obuz. Scdp6ndcuviaJi, Pamfil $eicaru apro-mis lui Dumnezzu cdvaridicain acest loc o mdnlstire care sdfie reprezentanti a tradi,tiilorneamului romAnesc. De fapt adorit s5 inalte aceasti mdnds-tire nu numai ca sldvire adu-sI lui Dumnezzupentru cd l-aocrofiL scdpdnd teafrr din r[z-boi, ci qi h memoria camara-zilor sli de arme, ce au sfin{itp[mdnturile acestea cu sdnge-le lor in anul 1916. Scria chiarelin actul de donqtie almAnds-tirii citre Mitropolia Olteniei,ce a fost notificat la \4iinche4pe 24 martre I 975 :,Jn memo-ria tuturor eroilor care au cd-zut pentru o Romdnie Mare".Ilramul Mdnistirii Sftnta Anal-a ales dup[ numele celei carei-a dat via!5 qi cdreia astfel adorit s[ ii arate recunoqtinlavegnic6.
www.lumeacredintei.com
Proiectul mdnistirii a fostrealizat de cetre arhitectul bu-cure$tean $tefan Peterneli,iar execu{ia lucrdrilor de con-skuclie a fost condusd de in-ginerul Gheorghe Betelevicidin Cern[u{i. Pentru a se pu-tea ajunge acolo cu cele nece-sare construct'ei a fost nece-sarl tiierea prin pddure a unuidrum lung de ur kilomeku gijumdtate, care pomea din cen-trul vechi al Or$ovei gi gerpuiap6nd sus pe deal. Acest druma cdpdtat numele de DrumulEroilor qi a fost preslrat de-alungu-i cu 7 troile qi bdncipentu popasurile pelerinilorosteni{i, toate sculptate dinlerrm de stejar 9i executate defiafii Popa din Bucuregti, ceicare au sculptat gi prima ca-tapeteasmi qi mobilierul dininteriorul bisericii. Pe fieca-re dintre aceste troi{e se re-giseau men{ionate dedica}ii
pentru fiecare regiment care aparticrpat la luptele de laAli-on, Cerna qi Orgova din au-gust-noiembrie 1916. Din p5-cal,e, aceste troile. din pricinaintemperiilor, timpului qi lip-sei de preocupare pentru in-trelinerea lor, au fost definitivpierdute.
MAnistirea a fost conce-putl in maniera vechilor bise-rici romdneqti din lemn, avdndtotuqi o fundaf;e solidldinbe-ton qi piaf6, pmdositl cu cir6-midi an5" av6nd incluse bdmeqi garpante din lemn, iar aco-periqul fiind invelit cu gindri-16 de brad.
Ca forml arhitectonicd,ansamblul m6ndstiresc Sfhn-taAna se desfa6oar[ in formaliterei U" im in centru, aseme-nea pdntecelui in care a fostpurtat Mdntuitorul, se afld bi-serica cea Vegnic asemuit[ cuMaica Domnului. Aceasta are
LUMEACREDINTEI/iulie2ol5 27
REPORTAJ
o form[ deosebitS, dar care seincadreazd perfect in intregansamblul monahal. Altarulbisericii a fost conceput in for-md de pentagon neinchis. iarpridvorul bisericii vine iscusitsd uneascd celelalte doud prid-voare laterale ce trec prin falachiliilor. oarcd vrAnd sd adu-ne una cdire alta pe mulfirevo-itoarele mdicu{e la slujb6. Pic-tura murald a fost realizati inmanierd tradiJionald bizantindde cdtre pictorul bucureqteanI. Ivdnescu, cu vopsele in uleiaduse din Italia 9i Spania. Dinpdcate, cea mai mare parte dinaceasti primd picturd a biseri-cii a dispdrut sau a al'ut multde suferit.
De la Duh 1a... hanDupd ce s-au sdvArgit, cu
ajutorul lui Dumnezeu, lucrd-rile de construc{ie, m6ndsti-rea trebuia sd fie t6mosit[ cu
hramul Sfintei Ana, aga cuma ales ctitorul Pamfil $eicaru,duplnumele mamei sale, qi sdfie introdusd in circuitul mo-nahal ca aqezdm6nt de maici.Sfinlirea nu a awt loc. din Pd-cate. cdci episcopul de ahrnci,Vasile Ldzdres cu, a refi lzat IAr -nositea, motivdnd cd lucrdrilede construcfie nu s-au realizatcu acordul precedent al EPi-scopiei qi cd nu s-a sdvdrqitmai int6i tradilionala sfinJirea locului ales pentru ridicareasfintului 15ca9. Aqa ci sfinJi-rea aqezimAntului a fost multinlArziatA, mai intAi din prici-na celui de-Al Doilea RdzboiMondial, iar apoi din prcinainstaurbrii regimului comu-nist ateu, care, contrar oricd-rei minime reguli mdcar mo-rale, a decis ca acest leagdnmonahal qi l6caq al Domnuluisd fie transformat in... han vA-ndtoresc, denumindu-l - mai
mult sau mai pu{in ironic -,,Hanul Cdprioarei". CA{ivaani s-au luptat comuniqtii pen-tru a ascunde picfura muralisub straturi repetate de var alb,dar sfinlii lui Dumnezeu nu selSsau ascunqi, cdci neconte-nit iqi lbceau loc prin stratulde var cu aceleagi culori vi i.A fost nevoie ca ateii sI ape-leze la un expert, care le-a su-gerat sd facd o pasti din glet,aracet gi clei de oase. Cdnd aupus aceastd solulie peste sfinfi,acegtia nu au mai ieqit la su-prafalA. Doar pictura din inte-riorul Pantocratorului a scd-pat furiei nebune de a ascundefiumuselea murald a bisericii.
Comuniqtii, dupd acestexerci{iu de barbarism, aucontinuat,,amenajdnd" 1o-cul dupd cerinlele patimilorqi nu al nevoinfelor qi nevor-lor omului. AstFel c6 bisericaa fost transformatl in recepfie
iul ie 20r5 / LUNIEA CREDINTEI www.lumeacredintei.cor
de primire a turiqtilor, in timpce chi l i i le maici lor au deve-nit peste noapte camere decazate. In clddirea in care as-tdzi fiin\eazd Muzeul,,Pam-fil $eicaru", unde se gdsegtegi pangarul mAndstirii, a fostdat in folosinta un restaurant,spre . . imblanzirea" lacomieipdntecelui.
Grea qi zbuciumat[ vremes-a agtemut peste aceastA cti-torie a eroului nostru Pamfil
www.lumeacredintei.com
$eicaru, care din pdcate nu amai aoucat sd o vadd vreodat5sfin{itd, cdci abia la 2 decem-brie 1990 a fost imPlinitd tAr-nosirea de cdtre Preasfin{itulDamaschin Severineanul, EPi-scoo-vicar al Mitropoliei Olte-niei, impreund cu un sobor depreoli aduna{i de pe plan local.La eventment au Pafilclpat $1personalitili oficiale qi nume-roqi credincioqi, spre bucunasufletului lui Pamfil, robul lui
Dumnezeu, cel ce cu zece anlmai devreme s-a grdbit sd trea-cd la cele veqnice...
(ine a fostPamfil$eicaru?Despre Pamfil $eicaru se
pot scrie multe cdr{i, fiind fbrdechivoc una dintre personalit5-gle cele mai de seamd ale peri-oadei interbelice de la noi din
!ard, foarte prezent in viala Po-lit ica gi culturald romaneascd.
Avdzut lumina zilei la 18aprilie 1894, in comuna Be-ceni dinjudelul Buzdu, prove-nind dintr-o familie modestd.Tatil lui. De nume Haralambie(1871-1955), lucra la cdile fe-rate ca funcfionar, iar mamasa,Ana (1873-1931), era cas-nicd. Pamfi l $eicaru a maiavut incd un frate, Constan-tin, qi doud surori: Maria giVirsinia.
lcoala pr imard a ince-out-o chiar in localitatea na-Iald,iar mai apoi gimnaziul qiliceul le-a continuat la Buzdu,Tecuci qi Bdrlad, deoarece in-treaga familie s-a vdzut nevo-itd sl il uffneze pe Haralam-bie $eicaru. tatdl celor 4 copii.acolo unde ii cerea serviciul.Apoi srudi i le universi tare gile-a inceput la laqi. dar datori-td intrdrii RomAniei in PrimulRdzboi Mondial in anul 1916,a fost nevoit sd le intrerupS,continudndu-le abia duPd ter-minarea r6zboiului. la Univer-sitatea din Bucuregti. In vre-mea rdzboiului a fbcut parte casublocotenent din Regimentul17 de Infanterie ,,Mehedin{i"qi a participat vitejeqte la luP-te pe intregul front, incePdndcu bdt5liile de pe Alion gi Cer-na, din anul 1916, qi p6nd lacele din sudul Moldovei , de
LUMEA aREDINIiTT / iulie 201s 29
REPORTAJ
la Mdrdqeqti qi Oituz, din anul1917. Pentru faptele lui brave,Regele Ferdinand I al Rom6-niei a hotirdt sd il decoreze cuCrucea de Cavaler al Ordinu-lui ,,Mihai Viteazul", iar gene-ralul Berthelot l-a decorat cuordinul ,.La Croix de Guerre".
A debutat ca ziarist incddin vremea studenliei. in aniiI q | 4- I 9 I 5. scriind pasager pela diferite publicali i ale wemii.Dar abia inceodnd cu incheie-rea Primului Razboi Mondiala reusit si se remarce tot maimult in paginile ziarelor Cu-vdntul si Chemarea.ln anul1928 a fondat ziarul Curen-tul,pe care l-a condus qi undea continuat sd scrie editorialulzilnic pAnd cAnd a pdrdsit,tara,in august 1944. Aceasti publi-calie a devenit ulterior un ade-vdrat trust de pres6, de,tindnd otipografi e proprie ultramoder-nd gi un sediu monumental, unadevdrat oalat care era cunos-cu1 oe viemuri sub denumi-rea de Palatul ,.Curentul". intimoul comunismului. aces-ta a devenit unul dintre sedi-ile centrale ale Securitdlii, iar
ast[zi se afld in folosin{a SRI.Trustul C urentul a mat defrnut,incepdnd cu anul 1939, ziareleEv en im e ntu I Si Rap i d, pr ecumqi suplimentele sdptdmAna-le Curentul familiei" Curentulmagazm, ce conlmea lmpor-tante spafii dedicate literarurii.Si Curentul penttu copii Si ti-neret, care o vreme a fost ad-ministrat de Ana-Viorela, fiicalui Pamfil $eicaru.
Pamhl $eicaru a delinutqi funclia de deputat in Par-lamentul Romdniei in doud
legislaturi, intre anii 1932 qi1938. A fost Preqedintele Sin-dicatului Ziaistllor, iar ca pa-tron a derulat numeroase ac-tivitdli fi lantropice, ajutdndmai ales copiii rimagi orfaniin urma rdzboiului cu alimen-te qi imbrdcdminte, dar gi in-trefindndu-i in qcoli. A ridicatnumeroase monumente qi tro-i1e pentru omagierea eroilorcamarazt c62!i pe cdmpul delupt[. $i-a iubit enorm lara qimama gi -pe lAngd monumen-tele de la Val du Roy (Fran-{a), Monumentul Eroilor dela Mdrdgeqti, in care este re-prezentat un soldat ce iqi folo-seqte arma pe post de ciomagsau Troi{a Eroilor RomAni dela Stari Krym (Ucraina), ceulterior a fost distrusd de bol-qevici -. a dorit sd aducd unomagiu special mamei sale. ri-dicdnd oe cheltuiala sa Mdnds-tirea de la Or$ova cu hramulSfhntaAna.
La data de 10 august 1944,Pamfil $eicaru a fost trimis laMadrid de cdtre MaresalulIon Antonescu, cu misiuneade a pregdti demersurile pen-tru incheierea armistitiului cu
iul ie 201s / LUMEA CREDINTEI
puterile aliate. Astfel cd ziuade 23 aueust 1944 l-a aflatla Viena,fn drumul sdu spreSpania, acolo unde a aflat cd in
{ard a fost judecat qi condam-nat la moarte Pentru ,,crimd deinaltd tridare-". I-au fost con-fiscate bunurile, a Primit inter-dic{ie civild, iar familia a arutmult de suferit. ljlterior a reu-qit s6 iqi aducl familia in SPa-nia. aldturi de el.
Acest mare credincios alDomnului qi iubitor de lardnu a incetat nici in vremeacelor 36 de ani de exil sd semanifeste vehement imPotri-va resimului comunist de laBucuiesti. fbcdndu- se Pdrtaqcu inima la suferinlele PoPo-rului roman ce ffaversa ata-tea nedreptdli Politice Ei so-ciale. oarid interminabile. Asuferif mult Pentru mutilareatdrii. dar a rdmas neclintit intt"dittlu refacerii RomAniei
www.lumeacredintei.com
Mari. La Madrid, in ciuda liP-surilor materiale Pe care a fostnevoit sd le indure, a fost Poa-te cea mai fructuoasd Perioa-dd jumalisticd in slujba Patiei,luptAndu-se Pentru Pastrareaunei imaeini curate, Poziti-ve la adrela Rom6niei. Soliasa, Constanla, i-a fost multdvreme sprijin, dar din Pdca-te s-a stins din via(d in aceas-tEperioad[ de exil din SPania.Mii tArziu avea s6 iqi Piard[si unica fiic5, Pe Ana-Viore-ia. intr-un nefericit accident laParis. Din anulI974 s-amu-tat in Germania, unde stareamateriali nu s-a imbunbtdlit'dar unde a reuqit sd reinfiinle-ze zixulsdu de suflet, Curen-tul. Aconttnuatsd scrie lucrdride istorie Politicd 9i a trecut laDomnul la data de 2l octom-brie 1980, la Dachau.
in anul I 990, un gruP de 9maici au venit de la Mdndstirea
Tismana hotirdte sd refacd ve-chiul asezbmdnt monahal, sPrea-i outea imPlini menirea Pen-tm care a fost ridicat. Astfel afost sfintit in acela;i an gi re-stauratintre anii 1993 qi 1997'Acest agezdmdnt al M6ndsti-rii SfhntaAna, legat cu nume-le de mama lui Pamfil $eicaru,este astizi un adevdrat cr6mPeide rai, fiind in totalitate reame-naiat, iar biserica a recdPdtat ofiumoasA picure realizatd decunoscutul Pictor Grigore Po-pescu din Bucuregti. [n interi-or a fost inzesffatd cu o noudcatapeteasmd gi cu mobilierlucrat cu multd mdiestrie desculptorul Constantin Moro-iu. iu timpul, obgtea mdicule-lor venite de la Tismana a cres-cut la un numdr binecuv6ntatde 20 de rugltoare sPre milalui Dumnezeu.
Laurenliu COSMOIU
LIJMEA CREDINTEI / lulie 201s 31
REPORTAJ
Ocrotitor al medici lor gi tSmSduitor al tuturor suferinlelor, SfAntul Mare MucenicPantelimon este pr;znuit de Biserica Ortodoxi pe 27 iulie. Acest sf6nt este cinstit decredinciogii din intreaga lume, iar noi, rom6nii, avem bucuria de a ne putea inchinasfintelor sale moagte la Catedrala din Constan!a. De asemenea, la Mdndstirea SfdntaMaria din Techirghiol, in imediata apropiere a mormdntului parintelui Arsenie Papa-cioc, un izvor curge intru vegnicie spre tdmdduirea celor care se inchind sfdntuluitdmdduitor, a cdrui privire mdngdie pe tot cre$tinul care ajunge aici.
iul ie 201s / LUMEA CREDINTEI
Pantelimon,,cel cu totul milostiv"
S{dntul Mare Mucenic aiTdm[duitor Pantelimon estecunoscut drept unul dintre,doctorii frr[ de argin(,t" cateautlmlduit multe r5ni qi ne-putin{e, {brd sd agtePte niciun fel de r[splatE. Acesta eraconsiderat timdduitor al bol-navilor qi ocrotitor al doctori-loq moqtenind smerenia ma-mei sale Elula, care era ocregtind desdvdrqiti qi mareiubitoare de Dumnezeu. Pan-toleon. cum se numea la we-mea aceea, era foarte atras deinvS{5tura creqtinl, iar mamasa i-a fost sprijin intotdeauna.impirtigindu-i toate ideile gifaptele cele cregtinegti. DuP6trecerea la Domnul a credin-cioasei sale mame. tatil sdul-a indemnat tot timPul doarcdtoe cele plgdne. T6nirul
numele pe care l-aPrimitfi-ind Pantelimon, adic[,,cel cutotul milostiv". Numele i-afost de bun augur Pentru cddin momentul acela avea sdsdvdrgeascd nenumdrate vin-decdri de-a drePtul miracu-loase. Datoriti milosteniilorpe care le frcea cu cei bol-navi gi neajutora{i, SfrntulMare Mucenic si T[mddui-tor Pantelimon i fost al[tu-rat celorlalli ,doctori fir[ dearCinti".
illulte $ griitoareminunia sivitSitinti din timPul vielii
Pentru cd vindec[ri-le sale erau de-a drePtul
miraculoase, dar qi pentrucredinla sa, Sffintul Panteli-mon a fost supus unor chi-nuri groaznice de cdtre irn-plratul Maximian. care acerut intr-un sfirsit sd i setaie capul. Slhntul a fost le-eat de un stdlp, iar mai mul-ie sheare de fier i-au brlz-dat-trupul, duPd care rbnilei-au fost arse cu tor,te aPrin-se. Spre uimirea futuror ce-1or de fa!d, torfele s-au stinsca prin minune. iar rlni-le s-au vindecat Pe loc. Cu-prins de furie. imPlratulMaximian a dat ordin si fiescufurfdat in plumb toPit qiaruncat in mare qi, Penkucd nici atunci nu a murit, afost aruncat in cu$ca unorfiare s[lbatice. care insSl-aq inconjurat cu bl6nde-te. Intr-o ultim[ incercare,impdratul a cerut ca SfrntulPantelimon sd fie decapi-tat, iar trupul sdu arunCat infoc. Acesta a fost momen-tul in care mai mult decdtoricQnd qi-a dovedit sfin1e-nia. in clipa in care gi-a datsufletul, din in6[imea ce-rurilor s-au auzit cuvinte-
le:,,Sluj itor credincios,doringa ta va fi acum in-
Pantoleon a absolvit $coalade Medicinb din Nicomidia,dupd care a inceput s6-i ajutepe togi cei aflali in suferin{i.Pe ldnsd vindecarea bolilor,acesta ii tiimSduia qi su-fletegte pe tot' cei careil cdutau pentru sfa-turi. Vestea pricepe-rii 9i istelimii sales-a rdspdndit ime-diat, motiv pen-hu care a devenitmedicul perso-nal al impbratu-lui. Cdnd a rea-lizatcd singurulnostru tdm6dui-tor este Mdntui-torul Iisus llristos,s-a sfrtuit cu bdtrinulsdu sfetnic Ermolae qiin scurttimp aprimitThina Sfhntului Botez.
deplinitd, porlile ceru-lui iti sunt deschise, cu-nunl ta e pregbtit6. Veifi de-acum inainte adl-post deznaddj duifilor,ajutor celor incercaf i,doctor bolnavilor qi te-roare demonilor".
lzvorul firitorde minunide laTethitghiol
Oameni suferinzi dintoate co$urile lumii vin
LUMEA CREDINTEI / iulie 2o15 33www.lumeacredintei'com
REPORTAJ
j
eI*
t'
sd-gi vindece boli le cu aju-torul ndnrolultri saProPe-lic de la Techirghiol. Din-colo de tratamentul balnear,nrajolitatea celor aflati aicipentru alinarea bolilor seopresc intotdeauna gi laslt4bele oficiate la MAnhsti-rea Sfhnta Maria. Am statde vorbd cu mulli dintreei Si am af lat ca z i ln ic v insd ia api de la izvorul fb-chtor de minuni al Stbntu-lu i Pantel inton. Oanreni ise smeresc qi in generalnu doresc sd fie fotografi-a!i. dar din povestirile loram aflat cAt de folositoareeste apa acestui izvor'
,,Vin aici de Peste do-udzeci de ar.ri mi*a udr-tur is i t d-na N4inodolr V. .din Figdra; -, iar aPaacestui izvor n.r-a ajutatsA bilrri trn psorinzis des-tul dr"- chirtrritor'. Se sPtr-ne cd aceastd boald nu se
vindecd niciodatd, dar rdnilesAngerii pe care le aveam Petrup cu zeci de ani in urmdsi care md chinuiau P6nd ladepresie au disPSrut ca 9icum n-ar fi fost niciodatd.Mai apar cAnd qi cdnd Petesi mdncdrimi ale Pielii, dar
foarte vagi. Cu ap[ de mare,ndmol sapropelic qi aP6 de laizvorul Sfrntului Pantelimonam redevenit un om normal.ii mullumesc lui Dumnezeusi Sfintului Pantelimon Pen-tru cd am descoperit binefa-cerile acestui izvor".
Am rdmas sl eu, o vre-me, lAngd izvorul Sf,in-tului Pantelimon gi, duPdce am tdmAiat mormdn-tul pdrintelui Arsenie Pa-pacioc. am mai zdbovit oweme acolo, in raiul dela Techirghiol, dup[ caream bdut din apa cea vin-decdtoare, simlind cummd limpezesc pe dindun-fru: ,,Purtdtorule de chi-nuri, Sfinte qi Tdmdduito-rule Pantelimoane, roagdpe milostivul Dumnezeuca sd dea iertare de gre-seli sufletelor noastre!".
Mariana BORLOVEANL
www.lumeacredintei.coniulie 2Ol 5 / I l '111:,\ t l t:r l l i \ - l]1-'t
Centrul de tratamente gi remedii natuiiste
Fifig PIusUn plus de verde, mai multi sinitate!
X&wmws&wea b$mcw&e&&;'*- -- s#mxx&mVwe&medin comuna Mald[eni, Teleorman
locasului a fost una fdrd mar-o-ini, ianOuiuta t6rnosirii fiindiavarst; de P.S. Galaction, in-tdistdtdtorul eParhiei Alexan-
Romanatilor. La slujbd au Parti-cipat crebincio;idin toati Pro-iJi"iii noiiotii'de Vede,.dar.-siOin uft" Protoierii, ba chiar diniomunele limitrofe judelului,multi credinciogi venind im--pr"rha .u Preoliilor Pentru a.fi[iitt"*i la'acesi eveniment deacum rarin Partea de sud a ldrii'ta iieaste O'ate neexistind vreoalti bisericein construcliein ju-
detulTeleorman.Preot Emil ian CIRNARU
: lr l
tl
i
: lt l
! ,
iil l lllril'l l
li! i
Duminici 7 iunie a'c'' incomuna Mdldieni, jude-tulTeleorman, a avut lociirnosirea unei bisericinou construite, imPlini-rea unuivis al cdtorvaqeneralii de locuitori aiiatului Mdgureni-Citunal acestei comune.
? nci din Perioada interbelici'I la lnitiaiiva dizidentului an-I ticomunist Stancu Pencea'invititor, a fost agezati la mar-qin"; tuiutui o tioiia, Pe loculifintit dorindu-se a se construlo niseriO. O dati cu venirea laput"t" a regimului comunist
ateu, ins6, invilatorul a fostpersecutat, trecAnd la cele veg-iicein conaiqi inci neelucida-te. Despre construclia blserlcllnu a mai Putut fi vorba'Troilai" tt"itt a rdmas insi la loculsdu infr-un mod aProaPe mtra-.ulot, Pt"au* un stindard carecheamd mereu la luPtS,.aseme-nei sarPelui iniliat odinioardde Moise in Pustie'--
Nout bisericd va fi indlla-ti chiar lingd aceastd sfintitroit5. incd din anul 2007' cre-Oiniiosii din Migureni-Cituni-iu constituit deja in Parohie'sub Pdstorirea tAndrului teo--foo
Vfift.i Cirnaru, un Preot de-aiZat misiunii. Bucuria sfinlirii
aiili si reuormanului, 9i de P'S'ioh'itian. EoiscoPul Slatinei 5iSebaitian, EPiscoPul sl
wvw.lumeacredintei'con
3A iuli€ 2*15 1 'f i liillll i.:r-'lllii-l ::!
Apel de urgentaCea maiincercati vatrd monahalS din Euro-pa, SfAnta MAndstire Ritegti din judelulBuziu, are nevoie de reabilitare urgentS inurma alunecdrilor de teren care au distrusansamblul mAndstiresc, monument istoricde mare importanld religioasd giculturalS.
5l
a,
i
FF#
FFffiffi
Dezastrul a ficut si se piardi majorita-tea chiliilor, iar biserica st5 s[ cad[. Interio-rul bisericii a fost imbricat in fresc5, intreanii 1843 qi 1844, de citre renumitul pic-tor Nicolae Teodorescu, conducitorul $coliide zugravi de la Episcopia Buziului, ajutatde nepotul sIu, celebrul pictor GheorgheTattarescu, elev al $colii in acea Yreme.
Ca necazul cizut asupra maicilor sifie complet, recent s-a defectat pompa de
www.lumeacredintei.com
apd, a cirei inlocuire cost[ aproximativ10.000 de lei.
SI fim alituri de acest important lo-cas de cult rominesc qi de mlicufelegreu incercate de la R[teqti! Bineficito-iiio persoane fizice sau institufii' care do-reii sl ajute, pot s[ o contacteze pe Mai-ca Stareli Ghelasia Tinase la telefonul0767.04/i.840, sau si depun[ bani directin contul mAn[stirii.
LUMEA CREDINf,EI / iulie 2o1s 37
ffi)Fmxxexe& trrc€wrew
Ma{i,23 iunie a. c., in incinta Parlamen-tului Romdniei (Sala,,Constantin Stere"), lainiliativa Fundaliei,,Sfdnta Irina" (prezida-td de prof. univ. dr. Pavel Chiril6) 9i cu con-cursul Comisiei pentru drepturile omului,culte gi minoritIli din Senatul Romdniei (pre-zidald de d-na senator Bir6 Rozalia-Ibolva).s-a desfiqurat, in prezer\a a circa o sutd deinvitali, Seminarul,,Politicicregtine: fundamentare bibli-c[ qi patristici" * o temd inpremierd abordatd in mediilenoastre parlamentare.
Au conferenliat prof. univ.dr. Vasile Mihoc (,,Conducd-torii qi lucrarea lor in Biblie$i in gdndirea creqtin brzanti-n6"), prof. univ. dr. Pavel Chi-rild (,,Bioeticd aplicatd in so-ciologie qi politic6"), prof.univ. dr. Ilie Bbdescu (,,No-opolit ica cregtini gi ascen-siunea Europei moderne")gi pr. prof. dr. Mihai Valicd
(,,Teologia social5 qi provocdrile politice incontext european").
A avut loc apoi o masd rotundd, pe tema,,Este Europa un continent creqtin?", la care auluat cuvdntul, printre alfli, d-l Radu Preda (prege-dinte executiv al InstituhJui pentru InvestigareaCrimelor Comunismului gi Memoria ExiluluiRomdnesc - IICCMER) gi maestrul Dan Puric.
Toatd lumea a cbzut de acordcd parlamentarii noptri ar fiebuisd fie mai receptivi la proble-matica cregtinb, mai congtienlide tradifla gi dimensiunea creq-tini a Europei. mai fermi gi mairesponsabili in asumarea pro-priei lor condilii de fii ai Bise-ricii (majoritatea fiind cregtiniortodocqi sau membri ai altorconfesiuni creqtine).
Toli participanlii au primitgratuit broqura ntifi,tlatil Verse-tele cdrmuirii. Florilegiu biblic(tipAriti in rei limbi: romAnd.germanb 9i englez[). (R. c..)
Versetelecdrmuirii
llo{1.9* bibl.
RegierungsaerseBiLiixt.s tiod.!Mi
Leadershipvetses
iulie 2015 /LUMEA C.REDINIEI
ir,"*:'ruti'! ! r ' '
Un colt de rai intre cergi Mar6a GalileiiPeler inajele la Locur i le Sf inte sunt de f iecare datd al t fe l . Cu aniin urmi, am fost fascinat5 de frr. lmuselea locului in care se afla oadevdrat i b i juter ie arhi tecturalS - Biser ica Fer ic i r i lor" In pr i rn6-vara acestui an aveam si a jung pe Muntele Erernos, acolo undeM6ntui torul Hr istos a rost i t Predica de pe munte. Am c*ntat Fer i -c i r i le in al tarulde sub mdsl in i ; i am spus rugic iunea Tatalnostrucu fruntea l ip i t i de piatra care dainuie in locul acela inci de pevremea MSntui torului . Este in i l lator sa pagegt i in locur i le aces-tea binecuv$ntate dintre munte ; i Marea Gal i le i i , s imt indu- lesf in lenia qi ascul tAnd cu puterea rninl i i Predica de pe munte.
40 iulie 20rs / I-UMl.lA Cl{tri l tNTLl www.lumeacredintei.cor
Adeviratul loc undeMdntuitorula linutPredica de pe munte
Parcurgdnd drumul din-tre Capemaum gi Ghenizaret,eqti tentat sd crezi cd te afliin mai multe locur i in ace-laqi timp, gi asta pentru cdrelieful este dispus in doudolanuri total diferite, munteqi mare, iar vegetaJia este cutotul alta la fiecare kilome-tru parcurs. Muntele Ferici-rilor se afld in apropiere deTabgha, la 175 de metri dea-suora Mdrii Galileii, dar la3ide metri sub nivelul Md-rii Mediterane.
Cele qapte izvoare cu aPdcaldd sunt vestite pentru vir-tu{ile lor terapeutice. Pdrin-tele David Pristavu - cdldu-za noastrd la Locurile Sfinte- ne-a povestit cet de prefuitesunt aceste ape vindecdtoa-re, care au fost cdutate din-totdeauna de galileeni sprea se tdmddui de boli. De pe
Muntele Eremos sau Nahumse zdreqte o priveligte care tecopleqegte cu mdrelia Indl-timilor Golan. dar care maiipoi coboar[ spre paceaadinc[ a Mdrii Galileii. Pri-vind spre Muntele Eremos,am trdit senza\ia cd md afluin fa{a unui generos amfitea-tru. care probabil a constitu-it acel cadru perfect penftumul{imile care veneau sd-Lasculte pe Mdntuitorul Hris-tos. La vremea aceea, cdnd avdzut Iisus mul{imile, a ur-cat pe munte qi dupd ce S-aa1ezal, ucentcll s-au aproplatde El. Apoi a inceput sd vor-beascd qi sd-i invele astfel:,,Ferici{i cei sdraci cu duhul,cd a lor este implrdlia cem-rilor. Fericili cei ce pl6ng, cdaceia se vor mdngAia. Feri-cifi cei bldtzi, cd aceia vormogteni pdmAntul. Fericijicei ce fl[mAnzesc Ai insetea-zd de dreptate. cd aceia sevor sAtura. Fer ic i l i cei mi-lostivi, cd aceia se vor milui.
II.
LUMEA CREDINTEI / iulie 20l5
REPORTAJ
Ferici{i cei cura{i cu inima,cd aceia vor vedea ne Dum-nezeu. Ferici{i ftc-Atorii depace, cd aceia fiii lui Dum-nezeu se vor chema. Ferici{icei prigoniti pentru dreptate,cd a lor este impdrdlia ceru-rilor. Ferici{i ve{i fi voi cdndvd ror ocdri gi vd vor prigo-ni gi vor zice tot cuvdntulrdu impotrivri voastrA, min-lind din pricina Mea. Bucu-ra{i-vd qi vd veseliti, cd platavoastrd mult6 este in ceruri"(Matei 5,3-12).
Rugdciunea domneascila piatrade pe Muntele Eremos
Am inceput sd urclmpe o potecu{d foarte in-gustd, asemenea potecilornoastre de munte. Diferen-[a este cd aceasta se contura
gumva lnre munte $1 mare.In timp ce urcam, era sufi-cient sd priveqti spre stdngagi aveai in fa!5 intinderealimpede qi -albastrd a Md-rii Galileii. In dreapta, campe la jumdtatea drumului,credinciogi i se opresc gi seroagd intr-o peqterd deschi-s5. destul de micd. dar pr i -mitoare. Se spune cd pentruto{i cei care s-au rugat pen-tru cununie, Dumnezeu ami j loci t ca la scurt t imp sdigi gdseascd sufletul pere-che. Despre aceasti pegte-rd existd mdrturii chiar dinsecolul al 4-lea, ajungdndpAna la noi mdrtur is i reaunei pelerine pe nume Ege-ria: ,,Acolo, in apropiere, lajumdtatea drumului de peMuntele Eremos, este pegte-ra pe l6ngd care MAntuitorula urcat qi a rostit Fericirile".
Emolionant lucru, sd qti icd p5gegt i pe urmele pagi-lor Mantui torului Hr istosiMaj oritatea pelerinilor s-auoprit qi la locul pegterii pen-tru rugdciune, rugdndu-sef ie pentru ei . f ie pentru ceiapropiafi. Am continuat ur-cuqul pdnd cdnd am ajunsin vdrful muntelui, invdlu-it intr-o boare inmiresmatlde flori sdlbatice, care se in-gemdna cu mireasma mds-linilor in floare si a brizeice adia dinspre Marea Ga-li leii. Pdrintele David ne-amdrturisit cd piatra aceas-ta, pe cate gi eu am avut bu-curia sd o ating, este insdqipiatra din vremea MAntuito-rului. Ne-am rugat cu emo-fie in locul acela binecuvAn-tat. iar in semn de multumiream rost i t cu to l i i Rugdciu-nea domneascA.
RElirea Fericirilor
iul ie 2015 / LUMEA CREDINTEI www.lumeacredintei.cor
Mullit ineris-au logodit la altarulde pe MunteleFericirilorAcest popas a fost unul
in care ne-am identificat culocul intr-un mod cu totulaparte. Pdrintele David eraqi preot. qi sfetnic. dar maiales frate intru Hristos. Degiam fost de mai multe ori inJara SfAnt6, era pentru in-tdia datd cAnd ajungeam inacest loc binecuvdntat, pecare pdrintele i l^cunoaq-te atdt de bine: ,,In parteastdngd a drumului, in parteade jos a dealului, este loculBisericii Fericirilor, ca o td-ieturd in stAncS, asemeneaunei cisterne, iar ceva maisus se afld o piatrd pe carescrie: Matei, capitolul 28,versetele I6-20, ceea ce se
tdlmiceqte aqa: <Iar cei un-sDrezece ucenlcl au mers InGalileea, la muntele unde leporuncise lor Iisus. $i v6-zdndu-L,I s-au inchinat, eicare se indoiserd. $i apro-oiindu-Se Iisus" le-a vorbitior, zicdnd: Datu-Mi- s-a toa-t[ puterea, in cer gi pe p6-mdnt. Drept aceea, mergAnd,inv6{a!i toate neamurile, bo-tezdndu-le in numele Tat6-lui qi al Fiului qi al Sfdn-tului Duh. Invdt6ndu-le sdpdzeascd toate cate v-amporuncit vou6, gi iatS Eu cuvoi sunt in toate zilele, p6ndla sfdrgitul veacului>. A^iciS-a ardtat Domnul dupa In-viere qi tot aici s-a instituitTaina Sfintului Botez. Lo-cul este astfel pozilionat in-cdt cel care vorbegte poate fifoarte ugor auzit de toli c^eicare s-ar afla in preajmd. In
LUMEA CREDINTE] / iulie 2015 43
REPORTAJ
cei 25 de ani de cAnd sunt inJara Sffintd, pe mulli am lo-godit sau cununat in acestloc. Puneam Evanghel ia gitoate cele de trebuin,ti pentrusdvArqirea Sfintei Taine a Cu-nuniei, apoi s[vdrgeam slujbadupd toate canoanele Bisericiinoastre Ortodoxe. Se gdseauimediat nagi in grup. se gd-seau qi doud lumdndri, iar flo-rile de c6mp pe care le vedeliserveau drept buchet al mire-sei". Dupi aceste impresio-nante mdrturii, Pdrintele Ti-beriu de la Sibiu i-a pomenitpe tofi cei de fa,t5, cdt gi pe ceiapropiali care se aflau pe po-melnicul fiecdruia dintre noi.
Biserica Fericirilor,strijuita de frumuse[eagi parfumul florilor
Cu emo{ia acumula-td duod rostirea Fericirilorgi a rugdciunli Tqtdl nostru,am cobordt tdcufi, incercdnd
44 iulie 2015 /LUMEA CR.EDINTEI
fiecare sd ne limpezim pro-priile gdnduri. Cu aceste tr6-iri ne-am trezit in scurl t impin fala unui aqez6mAnt cato-l ic cu totul snecial : Biser i -ca Fericirilor. Aceasta a fostconstruitd intre anii 1936 qi1938, dupd un proiect al ar-hitectului Anton i o Barluzzi.lmpresionant agezdmdnt,iar arhitectura este mult de-osebitd fa!6 de a tuturor bi-ser ic i lor pe care le-am viz i -tat, cu o formd octogonald,realmente at ip ica locagur i -lor de cult. O imensd cuoo-ld auritd troneazd deasunramicului a l tar unde se sivdr-qesc slujbele, iar pe suprafa-!a fiecdrui perete este scrisdo Fericire. Este o adevdratdbijuterie arhitecturald, afl a-td in mijlocul unei grddini lafel de speciald ca gi biserica:trandafiri de toate culorile,bergamote. tufe de bougain-vi l lea de o cromat icd nemai-intdlnitd. fi cusi. frumusetea
fiind intregitd de nenumlra{ipalmier i . care emand o per-manentd rhcoare. Rugdciu-nea din bisericd qi prospeji-mea aerului care te mAngdiein semn de binecuv6ntare petoate aleile grddinii te fac sdte simli ca intr-un col1 de rar.care se prelungeqte pdnd laMarea Gal i le i i . Exista gi a ic iun loc in care se citesc Fericirile, iar in semn de respecram lbcut-o gi noi, dupd carene-am retras la fel de tdcutica Ei de pe Muntele Eremos.
Popasul de pe Muntele Fe-riciri lor. cu slujbele. rugaciu-nile qi cdntdrile care realmen.te ne-au infrn{it intru Hristos.m-au fbcut s[ inleleg cd oa-menii devin mai cura{i gi ma.buni dupa ce pf,qesc in locuri-le atAt de dragi Mdntuitorului.locuri care te limoezesc cu lu-mina sfinleniei Care se cefilepeste p[m6ntul binecuvdnta:al Israelului.
Mariana BORLOVEANT
www,lumeacredintei,<or
{spente'r'rs*nI acid aceti lsal ici l ic
Un Aspenter pe zi poate preveni infarctulmiocardic acut ;i accidentul vascular cerebral.
t$t fipd[3m€it k poate eliberafi6 presipfiemedkali. Se ftt0mandb dlini ( alenlie a prcsp(tului
"! J infomaiiilor de pe ambalaj.0a(; apar manife5u|j nepl6(ute,adresali-vb medicului F! farmacistului.
r-. i? DUuicibte n[ 2]2 din 23.12.2014.
E ScTe.apiasAA.suNPff imryyg st Fakidi nr 124, cluj'Napoca4oo632, Romenia
ORTODOXIA BAT(ANICA
MAnis ttr ea Kar an Verbov ka
La jumatatea veacului al 19-lea, Karan Vdrbovka, un sat din nordul Bulga-riei, ajunsese cunoscut nu doar in Balcani, ci pdnd departe * in Moldova,in Valahia, ori chiar in serbia. lzvoarele turcegti fac dovada acestui fapt...
0gorulturculuiSub numele de Vdrbov-
ka, satul este pomenit in re-gistrele timarelor turcegtiincd de la 1490. Se inveci-na pe atunci cu un sat valah,C6!e1uva (Turski imori, Tom
46 iulie 2or5 /LUMEA CREDINTEI
XIII, Sofia, 1966, p. 327).Dincolo de ogoarele satuluiCdleluva (Cdfelu, a;a cumnumele acestuia apare in maimulte insemndri ale cdldto-rilor striini despre linuturi-le dundrene) de pe Lomul
Negru, mai spre miazdzi.nu
"cleparte dd faran Var]-
bovka, se aflau pe la 1820- la fel ca gi in zilele noas-tre, de altfel - cele mai ro-ditoare pdmdnturi. Iar st[p6-nii lor, pe atunci, nu puteau
www.lumeacredintei.cor
in timpul secerigului, c6ndpe cer nu puteai ziri nicim[car un firigor de nor, fur-cul, ce avea o fiicd in vArstdde 12 ani oarb6, a ldsat-o peaceasta alipitd la capul ogo-rului sdu, purcezind la lu-cru. Dupd o vreme, copi-la s-a trezit insd qi a pornitin cdutarea tatdlui ei. Fdrasd bage de seamb, bdjb6indin orbirea sa, a dat peste unizvor. Si-a alinat atunci se-tea qi, umezindu-gi fala cuapa izvorului, gi-a recdp6-tat pe datd vederea. Bucu-roasd qi infricogatd totodat[,
a inceput sd alerge prin hol-dele aurite cdtre tatdl ei. In-credinfdndu-se cd intr-ade-vdr fi.ica lui vede, turcul numai gtia cum s[-qi incapl insine de fericire qi sd igi ara-te recunogtinla fa!6 de Cer.
Taina izvoruluitimiduitorNemaizdbovind nici md-
car o clipd, a luat fetila demdnd gi a a]ergat in satul dinapropiere. In dreapta gi instinga a intrelat el ce praz-n1c cre$tm efa ln acea zl $1cine ar fi outut fl sffintul care
fi alfli decAt turcli.Un cior-bagiu (yropietar) turc vaddrui insd, spre mirarea co-religionarilor sdi. pe nepusdmas6, ogorul pe care era sti-pdn creqtinilor din satele ve-cine. Iar aceasta s-apetrecutrn urma unel mrnuru...
Minunearecipitirii vederiiPredania soune cd in-
tr-o zi dogoritoare de iulie,
www.lumeacredintei.com LUMEA CREDINTEI / iulie 2015
ORTODOXIA BATCANI(A
s[ fi infbptuit minunea de laizvor cu fiica lui. Bitrdnulpreot al acelui sat, infelep-lit de Sus, i-a mdrturisit tur-cului cd din vechime se St ieca in acel loc a fosl. odini-oard o man[stire in care eraslivit numele Sfintei MariMucenile Marina, izvorul
(agheasma) fiind tot ceea cemai rdm6sese din aceasta, inurna rdzb oaielor purtate peacef e locuri. Cum in acea zrde l7 iu l ie se ordznuia chiarSfhnta Marinal turcul. cutoate cd nu cunoqtea credin-!a cregtina, a hotdrdt sd dd-ruiascd sdtenilor ogorul sdu,
in care se afla izvorul cel t5-mdduitor. drept recLurogtin-[d cdtre s{6nti. Sub j urdmdntinsd: toli bolnavii care ur-mau s5 vind in acel loc duodtdmaduire sa aiba unde saisiplece capul. cregtinii obli-gAndu-se sd ii gbzduiascd peacestia.
iul ie 20r5 /LLIMEA CREDINTEI
Toate drumurile ducla Karan Vdrbovka...
Minunea s-a rSsp6nditcu repeziciune pretutinde-nea, izvorul Sfintei Mari-na fiind cercetat chiar gi decredinciogii de peste DunS-re, din pA4ile Serbiei qi aleAdrianopolului. $i to{i ceicare veneau aici cu credinldfi erbinte pri meau tdmdduireqi uqurare in bolile qi intruneputinfele lor, prin mijloci-rea Sfintei Marina la Mdn-tuitorul Iisus Hristos. Ast-fel, intre 1828 qi 1859, peruinele vechii m6ndstirii deldngd izvor se va indlla obisericd in cinstea mu-cenilei prdznuildpe17 iulie, treptat-trep-tat in iurul aceste-ia construindu-semai multe chilii.Cu toate c6 dataprecisd a indl-ldrii bisericiinu este cu-noscutd,
predania gldsuieEte insd cdprinlre ctitorii de seamd aisfbntului locaq se numS-rd qi Nicolae Vogoride. cai-macam al Moldovei pentruo vreme.
Minuniale SfinteiMarinain zilele noastre
Minuni la agheasmaSfintei Marina de la KaranVlrbovka se petrec gi in zi-lele noastre, porlile md-ndstirii fiind larg deschiseinchindtorilor qi celor ce ca-utd tdmdduirea cea trupeas-cd si sufleteascb aici. Izvo-
rul se afld la loculsdu, in mijloculbisericii mdnds-
inconiurat fiind de o balus-tradd-de fier in formd octo-gona16. Din pricina mareluinumdr de pelerini gi vizi-tatori, de praznicul SfinteiMarina, incepdnd cu anul1984, agheasma este pufiatAprin patru conducte in afa-ra bisericii, de unde oricedoritor poate sd o ducd aca-sd ca binecuvdntare. Sfan-ta Marina, dupd cum mdrtu-risesc insd oamenii locului,tbmdduieste nu doar boli-le de ochi, de rinichi ori denerodire de prunci, ci maicu se4md boala necredin-tei acestui veac - mul{i din-tre cei care vin pentru primaoard neincrezitori la m6nds-tire reintorcdndu-se apoi lafiecare otaznic.
Gheorghil5 clocloltirii, avdndtrepte de
piatrd qi
DOCUMEilTAR
Sfenta CuvioasdEufrosina din Koliupanovo
se presupune cd s-a ndscut in 1 758 gi cd ar descinde din neamulviazemsk. Dar,ascunzindu-gioriginea, informalia r:dm6ne supozilie. Este amintitd absolvirea,in 1776,in cea dintai serie, a Institutului smolnii.-$i numeroase istori i se tespornind de la de la calitatea de doamnd de onoare a larinei Ecaterina a l l-a.viala pe care o cunoagtem incepe la Jarskoe selo, intr-o vard, cand, urmatd dedoud prietene, igi abandoneazi hainele pe malul unui iaz, le imbracd pe cele:1"1lngl sdtence ;ii;i inchini viala slujirii lui Hristos. o rupturd car" m.i poatefi aflatd in literaturd. Adesea nu cu aceleagi roade, din pdcate...
SerpuhovDupd despdrlirea de
prietenele sale, urmeazdani de cdutare a acelei m6-ndstiri care s6-i acopere ag-teptdrile qi a[ cdrei duh sdf ie impl in i tor jerr fe i . A mU-locului potrivit de desprin-dere de slabic iuni . paiarqi temeri, croiri i curaiuluipentru nevoi rea autenti cd,desprinderii talantului dinnisipul entuziasmului. Ast-fel, de la teama de a nu fiaflatd de rude gi indepdrta-ti de vrerea sa, cunoscdndfoamea, setea qi batjocu-ra, addpostitd in hamba-re gi dormind pe cAmp,sluJnlca, cergetoare prinsate gi la margini de oraqe,dupd ce obline incredinla-rea cd ndzuin{a sa este maimult decdt simpl5 dorin{i,se indreaptd. in 1806, spreMoscova. Este primitd deMitropolitul Platon Levgin.apropiat al Cur{ii imperialeqi sprijinitor al inv6{imdn-tului teologic ai al viefi imonahale. Acesta, afldn-du-i istoria qi ndzuinla,convins de setea-i de zidire
duhovniceascd, o indrumdcdtre Mdndstirea Vladici-naia din Serpuhov.
Preocuparea pentru de-pdrtarea deplind de trecut
o determind sd aleas[ ochilie izolatd qi sd ifi asu-me nebunia pentru Hristos.Este inconjuratd de anima-le, de la pisici 9i cdini la
www.lumeacredintei.comiulie 2015 /LUMEA CREDINTEI
pdsdri de curte, toate add-postite in chilie, avdnd,asemenea Sfdntului Pro-oroc Ilie, drept ajutor uncorb. Tunsd scurt, poar-td mereu o c[magd groa-sd - iar sub ea lanfuri defier -, un sarafan, un colierde aramd gi un lan! cu cru-ce la gdt. Descul16, se odih-neqte aldturi de animale pepodea. Cu ele imparte hra-na. Penffu cei care vin sdii ceard sfat gi ajutor prin-cipala amintire este aerulirespirabil.
Dojenitd, rbspunde cbatdtmizeria, cdt pi grijapentru animale r epr ezintdrdscumpdrarea vremii pe-trecute la Palat, cdnd ea eracea slujitd. iar parfumuri-le o inconjurau. Ziua estea vizitatori lor; noaptea -a rugdciunii. Petrece mareparte din timp in coliba ceii servegte drept chilie qi inpddurea din preajma mA-ndstirii. O mare bucurieii aduce vizitala mAnds-tire a Sfdntului Ierarh Fi-laret Drozdov, pe care il
wwIlumeacredintei,com
-intAmpin6 la poarta mdnds-tirii, cu care poartd apoi undialog indelungat gi de acdrui preluire se bucuri inmod vddit. Ceea ce nu Du-tea surprinde - intreaga re-giune apeleazd la sprijinulei. Ceaiuri pentru diver-se boli, rugiciune pentrucurnarea secetei, cuvdntpotrivit in diferite necazurisunt cele care pot fi afla-te de fiecare datd din parteamaicii Eufrosina.
KoliupanovoBunul renume este in-
solit de nemullumiri, urd qiacuza[ii false. Pentru a nuaduce tulburare viefii mo-nahale qi locuitorilor dinSerpuhov, dupd trei dece-nii, pdrdsegte chil ia gi. ur-matd de animale, reia dru-murile. Invitatd de mariiproprietari din zond sd lefie oaspete, qederile salesunt scurte. Ritmul activi-tdlii familiilor, curiozitSli-le, confuzia intre darurileincredin{ate de Dumne-zeu qi abilitdlile ce lin de
ocultism, dificultatea in-!elegerii. regulilor traiuluimonahal o silesc sd mulfu-meascd gi sd caute loc noude ipplinire a nevoinle-1or. In final, afld ceea ce iqidoregte pe mogia NatalieiProtopopova, la Koliupa-novo, in linutul Tula. Ge-nerozilalea gazdei, ce con-struiegte o locuinld din celemai impresionante pen-tru cuvioasd, nu schim-bd nimic din elementelevieli i sale de panh atunci.Casa este locuitb de... vac6,S fAnta Eufrosina preferdndceeacearf iurmataf ioca-merd de serviciu.
Continud sd primeascdvizitatori. Ea insbqi pleacdspre a cerceta pe cei in ne-voie. Aflatd adesea in apro-pierea grajdului, indiferentde anotimp, igi impleteg-te rug[ciunea cu postul.Singura m6hnire - curio-zitarea celor ce vor a-i cu-noa$te osteneli le duhovni-cegti. Pentru ajutorarea lorsapd o fdntdnd cu mdini-le ei qi, primindu-i, acoper5
LUMEA CREDINTEI / iulle 2015 51
DOCUMEiIIAR
mustrarea cu mansaiere.Rugdciunea ei tam;duies-te qi de aceea nu pul in i i seadreseazi in momente decumpdn6. Inainte-vedereasa, zadarric ascunsd, adu-ce noi qi noi persoane laKoliupanovo.
Mutarea la cele vetni(ePu[ini sunt atenli Ia boa-
la gi la s ldbic iunea sa. Simai prrfini percep darul pri-mit dincolo de rbsouns laproblema ce ii impovdra.Printre ei - parohul din Ko-liupanovo, cucernicul pd-rinte Pavel Prosperov, clu-hovnicul Sfi ntei Eulrosina,gi Natalia Protopopova. earnsa$t cu o sdndtate preca-rd. Prieteniei lor le datorea-zd liniqtea ultimilor ani dev ia!d. Prevestirile desprerazboaie, fenrea sarului deepidemii, rugiciunile ce im-plinesc nalterea de pruurcirn numeroase cdmine. so-luti i le pentru probleme spi-noase li se adaugd impli-nirea. Dupd strdbatereadrumurilog slui irea aproa-pelui . inmul l i rea ta lanr i lorprimili, in prim6vara anului
I 855. gti indu-se aproapede trecerea pragului acesteilumi. imparte bunurile pri-mite de-a lungul anilor ce-lor ce i se afld aldturi. Pd-rintele Pavel primegte cheialanfurilor pe care le pulase,lerindu-se de priv iri
-strIine,
de-a lungul vielii.Se mutd la cele vesnice
duminicd 3 iulie 1855. Esteinmormdntati. potrivi t voi isale, in strai cdlug[resc, subtrapeza bisericii din Koliu-panovo. La inmormdntare -oficiatd de gase preoti - par-trcrpa numerogi credinciogi.martori ai miresmei plbcuterispdndite de trupul ei, darqi ai vindecdrii Nataliei Pro-topopova. Evlavia fa{d decuvioasd devine tot mai nro-fundd o datd cu ffecerea iim-pului. Mormdntul este locde pelerinaj pentru persoanedin intreaga Rusie, pe md-surd ce vegtile despre vin-decdri se rdspdndesc in celepatru zdi.
MoStenireaDorind sd i i ofere cin-
stea cuvenitd originii, pa-rohul din Koliupanovo in-cercase adesea sd oblinddestdinuiri despre primi iani a i v iet i i e i . Sfanta Eu-frosina asculta intrebdrile,zambea gi i l incredin{a cd,dupd adormirea ei, adre-sdndu-se Sfdntului IerarhFilaret al Moscovei, va ob-line rdspunsurile agteptate:,,Nu se cuvine sd clevetescpe cineva de care cu at6-ta greutate am cdutat sd mddepdrtez. Vlddica gtie totce trebuie gtiut. Pe el sd ilintrebi, el sd ili spund. Darabia dupd ce morm6ntul
imi va fi inchis".Primit in audien{d de
cdtre ierarh, curiozitateapdrintelui Pavel Prospe-rov intdmpind acelagi ziim-bet: ,,Dacd maica Eufrosi-na ar fi considerat neccsarsd cunoagteji adevbrul, vil-ar fi impdrtdgit. Cum nu afhcuro, n ic i eu nu mi s imtin mlsurd sd dezvdlui taine.care oricum n-ar fi folosi-toare. Ceea ce gtim despreea sunt faptele pe care le-ashvdrgit. cuvintele rostite,fragmentele aflate si bdnui-te despre lupta sa duhovni-ceascd. Resful * aluat zvo-nurilor, care nu sunt decdtvorbe croite spre risipire,,.
Este prosldvitd de cd-tre Biserica Ortodox6 RusIin anul 1988. La 160 de anide la pir[sirea acestei vie{i,pulinele date de care dis-'punem se intemeiazd pe lu-crarea din 1862 a PlrinteluiPavel, completatl de colec-lia de mdrturii strdnse in vo-fqm de I. M. Surikov qi pu-blicatd in 1903. De aceea,dincolo de speculali i . rdma-ne amintirea Eufrosinei ne-cunoscuta. Alegdnd Dum-nezeu pe cele nebune alelumii, pe cele in{elepte le-aluminat, cum este s i r is pelespedea de morm6nt. Pen-tru cd. dincolo de pdrdsi-rea Cu4ii Ecaterinei a II-a,de nebunia penfi 'u Hristos -cea greu de desluqit in tim-pul nostru -, de minuni, seafl6 inceputul cel bun. Jert-fa, implinirea qi mai cu sea-mi ruglciunea. Pe care,asemenea celor dinainteanoastr[, le putem urma.
Vincentiu DASCALU
www.lumea(redintei.comiulie 201s / LUMEA CREDINTET
r
Bulgaria: volum GomemorativPe 7 iurrE s-au implinit 20 ani de la trecerea la cele ve;nice a Mitropolitului Sofronieal Dorostolului giCervenului (pe numele de mirean:Stoicio Koev Stoicev 1897-1995).
SEMNAT
Srintele Kiril Sinev dinRuse (cdruia ii multu-mim prietenegte) ne sem-
naleazdapailia cu acest prilej,la Sofia, a unui volum eome-morativ de 759 de pagini. al-cltuit de teologul Boris Jalov,cel mai bun cunoscdtor gi cer-cetltor al biografiei arhierei-lor Bisericii Ortodoxe Bulga-re, gi editat cu binecuv6ntareaqi la ini{iativa LP.S. Naum deRuse (care in cuvinhrl sduina-inte trece in revistd momente-le cele mai importante dinviafapredecesorului sdu in scaunulmitropolitan). Cea mai detalia-tE gi cuprirtzltoare este expune-rea d-lui Boris Tatov, care, pebaza documentelor de arhivd
dinArhivele Statului din Ruseqi Vidin, qi alte arhive mdndstireqti qi personale, descrie amb-nunlit vr^a{a Mitropolirului So-fronie. In sectiunea,Album"a c5rrtji sunt prezentate multe
documente; pisanii qi poze le-gate de personalilatea arhiere-ului sdrbatorit. Existi nu puginepoze de la vizitele patriarhilorromdni Justinian Marina (09-16.05.1966) l i lustin Moisescu(29.10-02.11.1 982) in Bulga-ria. ca qi de la vizita patriarhu-
' Iui bulgar Maxim in Romdnia( r0-17.10.1e72).
Aparilia acestei cdrJi de-osebit'de valoroase reprezin-td un real eveniment in istoriaBisericii Ortodoxe Bulgare. Tntimpul lansdrii volumului s-apromis cd ne afldm la ince-put de drum gi cd vor fi alcS-tuite astfel de volume qi pen-tru ceilal,ti ierarhi ingemnalicare au stat la cdrma MiffoPo-liei de Ruse - Grigorie, Vasileqi Mihail. inmormdntaliin pro-naosu I catedralei mitropol itaneSfbnta Treime din Ruse. Prinaceste volume se va acordacinstea cuvenitl ierarhiei bul-gare, aare intenlionat in tim-pul regimului comunist a fostmargtnalizat5, iar rolul ei a fostminuat. (Redoclio)
NewYor(catedralainchinatd
icoanei MaiciiDomnului a
Semnului
t'r-Tlcoana semnuluia fost mdngdietoarea ru$ilor albi, in bejania ror de la uncapdt in celi lalt al lu.mii, vreme de aproape un veac... La rugdciunile fdcuteinaintea acestei vestite icoane, Maica pornriuiu ii"aliii *rrlime de sem_ne gi minuni. $iastdzi, in mijlocul NewYorkului, Ndscdtoarea de Dumnezeuaratd indurare poporurui cerui binecredincios prin ic"ri Jo,. sf6nt...
lcoana SfintuluiSerafim de Sarov
Rugii o numesc icoa-na Sfdntului Serafim de Sa-rov. gi nu fErI temei. inanul 17.67. in timpul uneiprocestunl cu vestita icoa_nd fdcdtoare de minuni
s4 iulie 2ol5 /LUMEA CREDINTEI
a,Maicii Domnului, pe o bolnav, prohor nu mai nd_proate^nemat\azutd. aceas_ dajduia sd scape cu viatd.tavafi add.postitd in chiar Cu pulin ti-p'i"uint. ifu"_curtea copilului prohor (cel nire'a icoanei, insd, bniatul:: i-y:: :A
d.vina, in pufi- a vdzut_o aievea pe Maicana vreme, lumrndtorul Ru_ Domnului, care i_a frgdduitsiei pravoslavnice - viito- cd il va
""i""iu sl_r va face
Jul sfAnt Serafim de Sarov). sdndtos. ta.m-i-riurr"u s_a pe_In vArstd de doar 9 ani, grav trecut o datd cu atinserea
www.lumeacredintei.com
copilului de icoand. Astfel,Ndscdtoarea de Dumnezeuva fi legat6, de atunci ina-inte, de via{a marelui fbcd-tor de minuni, rugdciuneade preasldvire a impdrlte-sei cerurilor inaintea acesteisfinte icoane devenind, pen-tru preacuviosul Serafim,una necontenit6...
Fereastra citreimpdrifia (erurilorMai spre zilele noastre
(in cea de-a doua jumdtatea veacului 20), un alt maresffint al Rusiei, Ioan Maxi-movici, aflat in exil, igi valega via{a (ori, mai degra-bd, hecerea in impdrdfia ceacereascd) de aceastd icoan[fbcdtoare de minuni. in lunaiunie a anului 1966, Arhie-piscopul loan Maximovici -astiizi trecut in r6ndul sfin-lilor qi prdznuit pe data de19 imie/2 iulie) - a frcut oprocesiune cu icoana Mai-cii Domnului a Semnului inparohia Sfhntul Nicolae dinSeattle, Statele Unite. Gdz-duit intr-o chilie din imedia-ta apropiere a bisericii paro-hiei, arhiepiscopul cu viatdsfrnt"[ va trece la cele vesni-ce rugdndu-se inaintea aies-tei icoane - numiti fiindaceasta, de afunci, inAme-rica, icoana Sffintului IoanMaximovici...
0crotitoarea celor (areo cheami in casa lor...Dintotdeauna insi. ne-
prefuita sfirtenie este cu-noscuti sub numele deicoana Semnului, fapt da-torat mul{imii minuni-lor gi semrelor nemaivd-zute ardtate la rugdciunile
www.lumeacredintei.com
ftcute dinaintea ei. Rdm6-ndnd peste un sfert de veacla Belgrad (la biserica rusddin capitala sdrbd, indlfatdin anul 7925), icoana va ficercetatd adeseori de sutelede cllugbri gi de preofi re-fugiafi aici din Rusia,- dupdRevolulia bolqevic[. In tim-pul celui de-Al Doilea Rdz-boi Mondial, la icoana Mai-c i i Domnului a Semnuluiminunile n-au mai conte-nit... Casele in care icoanaa fost chematd pentru rug6-ciuni nu vor avea de suferit
din pricina bombardamen-telor. degi cartiere intregidin Belgrad erau preftcutein ruind in acea vreme. Ves-tea s-a rdspdndit indatd inintreg oraqul, tot mai multis6rbi chemdnd preo{ii cu '
icoana fhcdtoare de minuniin casa lor... La BisericaSfhnta Treime din Belgrad,locagul in care era add[os-titd icoana. se sdvArseau inacel timp in fiecare zi sluj-be qi mull ime de rugdciuniinaintea acestei neprefuitesfinlenii.
LL\IE.\ CREDNTEI ' iutie 20r s
l i
l
Belgrad, locul in careicoana Maicii Domnuluia Semnului va poposivreme de un sfert de veac
Povestea patroaneiNewYorkului
Furatd de cekisti. in191 8, din mdndstiiea dinKursk, la rugdciunile os6rd_nice ale caluganlor qi frali_lor mdndstiri i cdhe Ndscd_toarea de Dumnezeu, icoanava fi descoperitd dupd aproa_pe o lund de zile. O croito_reasd sdracb, ce se intorceade la t6rg, o va afla ldned unpu! pdrdsit, ascunsd fiind in_tr-un sac vechi. Lipsea doarferecdtura scumpetcu ca.e oimpodobiserd larii Rusiei inurmd cu mai multe veacuri.h toate bisericile din ora;,dupd readucerea icoanei in
56 iu l ie2or5/LLIMEAC]REDINTEI
Lnunilei *sanel
MAICA DOMNULUI,,A SEMNULUT'
mdndstire, clopotele vor fitrase ca de pagti. Oamenii seimbraliqau atunci pe strdzi,manilestandu-Ei bucuria laaffarea icoanei. in toiul lup_telor dintre-albi qi bolqevici,nepretuita ferecdturd a icoa_nei va fi descoperitd gi ea,aruncatd la gunoi, in clidireace addpostise pentru purinAvrer_ne CEKA.
Intreaga poveste a icoa_nei Maicii Domnului aSemnului, ajunsd astdzi pa_troana New yorkului, intr_onoud carte insd. apdruta zi_lele acestea la Editura So_phia din Bucureqti...
Gheorghi la C|OCtOl
wwwlumeacredintei.com
Serbia despoli lor, a crailor gi crdieselor din vechime, a r6mas un izvor defr.umusete cu meleaguridintre cele mai pitore;ti. Are munli inal1i, dealuripline de l ivezi gi mai cu seam6 o Dundre cotit i printre cheiinalte de st6ncd,ce parc6 stau si se prSvale. Drumul serpuitor prin aceastfi tari, suratd cu anoastr* intru ortodoxje, l-am ?nceput pe la porlile de Fier gi am inaintat peelobund bucatd pe l3nga fluviu, p6na la Donij Milanovici, apoi la pojareva!am fdcut la stdnga spre Petrova!. De la iegirea din Fetrova! se merEe unkilometru pini se lasi cale spre dreapta. simt cd nu mai e rnult si bmotiaintalniri i cu un astfel de loc mi-o l in in fr6u, multumind Maicii Domnului1a ne" a purtat de gri. ia p6ni aici. Gsndul ci voifiaproape de morm6ntulomului lui Dumnezeu, ArhimandritulTadei, md umple deopotrivd debucurie, pentru ci rni voi putea ruEa parinterui majde aproape, dar 5ideintristare, cdci nu am apucat sd-l intslnesc pe c6nd era viu pe acest p6msnt.
(titoria cneazuluiMilutin de.copaci, turlele unei bise_ pe treptele ce duc spre curteapyga qeo 5 kilometri prin rici veihi cu infbliqare athoni- icaldata in soare a m6nistirii
satul Melnila' care are.pufine t[. Pe un colt de piatrd abrup- qi zdmbetul trandafirilor dincase risfiratepe dealuri, in ca- td,, parcd,proptita de bisericd, grddind m6 int6mpina cu o bu-pit std un indicator sucit spre se afl[ chiar in vArfu-i, indrep- 6urie cel pulin egalA cu a mea.st6nga' ardtAndu-ne precis in- tatd spre cerul vdratec, o cm- U9i1e bisbricii, f,in lemn ma-trarea spre. spafiul mAndsti- ce a lui Dumnezeu, strdjuitoa- siv, arcuite in pafiea de sus derii' De acolo se observ6, as- re aprigdde ispite gi moiiciune un meqter iscusit, stau primi-cunse intre stAnci qi pAlcuri a sfdntul lacag-. Pdsesc cu grijd toare, date de perete ur.i1*.u
www.lumeaaredintei ,comiul ie 201 5 57
unor brate larg deschise sprepelerinii ostenili. Inbuntru erdcoare gi arqila de afard rd-mdne in urmd. nemaiputdndsa ne urmeze sub zidurilegroase. protectoare ale biseri-cii. Md inchin cu bucurie oe laicoane. slAvind pe Dumnezeu,9i apoi imi plimb o vreme pri-virea peste pictura mult dete-rioratd. Se simte un miros deumiditare gi mucegai. imi spunin gand cade la uirezeala rrre-zenla aici fresca s-a incetosatgi a crdpat destul de rdu...
La un moment dat iqi faceapari[ia in bisericd ehidulgi totodatd supraveghletorul
REPORTAJ
agezdmdntului monahal. Aflude la el cd. din pdcate, nu maiexista nici un vieguitor aici gicd doar duminica vine un ie-romonah de la alti mdn[stirepentru a {ine Sfinta Liturghie.Imi spune cu oarecare triste-.te gi strdngere de inimd cd pevremuri Pdrintele Tadei tineatoale slujbele de peste zi,fdrit,sldbire. Md gAndesc la neos-tenitul soldat al Domnului...Cdtd lumind duhovniceasclpesemne cd rdspAndea pdrin_telel Pe vremuri, mdndstireaera mereu plind de mireni ceveneau la el pentru a fi aiu_taqi in diferite necazuri. Acumsuntem doar noi doi si ehidul.
Voidislav, cdci asa iT chea-md pe ghid, incepe sd ne po-vesteascd despre tainele aces-fui ldcaq qi aflu ci biserica ceare ca hram Adormirea Mai_cii Domnului a fost construi-td in doud pdr{i. Prima parte(naosul qi altarul) spreifar-qiful secolului al 13-lea, matexact construc{ia a fost ince_putd in anul 1289 de c6tre celmai mare ctitor de biserici alSerbiei, cneaatl Milutin. ca-nonizat de cdtre Biserica Or-todoxd Sdrbd. El a construitin total peste 40 de biserici simanasriri pe intreg cuprinsultant sarbe$l1. Aceastd vechi_me a bisericii de la Vitovni-tao claseazd,pe locul doi din-tre cele mai vechi biserici dinSerbia. Apoi cea de-a douaparte a bisericii (pronaosul cecupr inde qi tumul c lopotni-ler) a iost construitd la un in_terval mare de timp, in secolul19 (1856), iar lucrul acesta sepoate observa cel mai bine dinafara edificiului. Atunci a ar,utloc o restaurare generald a in-tregului ansamblu monahal Ei
iul ie 2015 / LUMEA CREDTNTEI www.lumeacredintei.com
tot atunci a fost realizati pic-tura ce se mai dezvbluie cudificultate vederii pelerinilorde astdzi. Pictura a fost dedi-cati starelului mdndstirii dinacea vreme. Arhimandri-tul Hagi-Stefan Bojovici.cel care a contribuit in modsubstan{ial la inheaga renova-re a m6n[stirii gi care a trecutla cele veqnice in anul 1903.Interesant este ci in aceastdsmeritd bisericd a fost incor-porat un bloc de piatrd maivechi decAt biserica. din anul1218. Pe acest bloc de piatrdse afld, pe lAngd o scriere inlimba slavd veche bisericeas-c5, qi o formd veche de scrierein limba aromdnS. Arhiman-dritul Hagi-Stefan Bojovici aincercat sd traducd textul, darnu a reuqit. Apoi a fost angajatun expert lingvist, care ain!e-les faptul cd piatra nu face re-ferire la Mdndstirea Vitovnila,ci la o biserici mai veche dinlocalitatea Ranova! din apro-piere. AstSzi nu se cunoa$tecu exactitate locul unde a fi-infat aceast?i bisericd. Impre-jurerile prin care piatra a ajunsaici gi motivele pentru care afost inserati in zidurile biseri-cii de la Vitovnila rbm6n pi elenecunoscute. Pe pisanie scrieqr aproximalie urmitorul text:,,In numele Tatdlui qi al Fiu-lui qi al Sfhntului Duh, acestsfrnt ldcaq a fost ridicat de cd-tre Vlada, fiul lui Babuk, cuhramul Sfin{ilor Apostoli Ia-cob. gi Petru la anul Domnu-lui 1218".
Dou[ dintre icoanele fr-cdtoare de minuni din Serbiase afld aici, la Vitovnila. Pri-ma I1 reprezint[ pe Mpntui-torul agezat pe Tronul ImpS-rdtesc. Icoana face parte din
wwwJumeacredintei.com
iconostasul catapetesmei qtde-a lungul timpului se qtiecd milioane de credincioqi auvenit aici sd se roage la aceas-tE icoanl, chiar gi inainte de afi aici Pdrintele Tadei, Pentrua primi alinare a suferintelor.Pbrintele Lazdr, care a fbcutparte din obgtea mdn[stirii in-aintea Pdrintelui Tadei. obig-nuia sd spund aldturi de zecigi sute de credinciogi anumiterusiciuni chiar in fata acesteifnirnoase icoane. Astfel mul-te minuni s-au petrecut cucredincioqii venili la aceas-tAicoand. Cealaltl icoani nune-a fost ingdduit sd o vedem,cdci se afld in altar. Icoana oreprezintd pe Maica Domnu-lui hrdnindu-L pe Pruncul Ii-sus gi este supranumitiin lim-ba sdrbd Ml ekopitat elini! a.
Viala de luminia Pirintelui TadeiIeqind din bisericS, in Par-
tea dreaptd se afld mormdntulsmeritului Tadei, spre care p6-qim cu sfiald. Aprindem cdte-va lumdnSri qi ingenunchemin fala crucii din marmur[neagrd, mu$umindu-i pdrin-telui ci ne-a ingdduit a ajungeaici,la locul lui drag de laVi-tovnila. Il rog sd se roage Pen-tru sufletele noastre Atot,tiito-rului. in timp ce ochii imi staualintili pe chipul zAmbitor giluminos al bldndului P[rinte.
E cu neputinld a cuprinde incuvinte simldmintele ce lepoate incerca un pelerin ve-nind aici. Rememorez cuvin-tele pdrintelui ce rdsunau Prinbarba-i deas[: ,.Cum ne suntgAndurjle a$a ne este qi via1a...Duhul se manifestd prin trup,trup cugetdtor. Aceastii Pute-re a gdndului pune in miqcaremateria. Trupul este, in sine...mort, frrd duh".
Sunt multe frdmdntdri qiinhebdri care simt cd md co-pleqesc atunci cdnd mI gdn-desc la cum a ajuns sd devindaqa sfinlitun simplu om. R[s-punsul mai multil intuiesc, caun contur de schiJi incd nede-finit, ca nigte simple l inii ceugor se prefigureazd in ima-gini despre un suflet de copil.Afi copii, aqa cum eram oda-t5., acea stare dupd care tntrea-ga noastrd fiinJi tAnjeqte nein-cetat, dar pe care necontenito negdm, o ascundem, ne te-mem sd o manifest[m pentrucd devenim vulnerabili... El aavut o vial6 exemplard, cdciL -a rnmat frfr tlgadb pe Hris-tos, iar Domnul l-a rdspl6tit cuinger bun pentru a se curdlade patimi gi a urca pe munte-le vegniciei.
Pdrintele Tadei s-a nds-cut la Petrova!, pe 19 oc-tombrie 1914, qi a fost bote-zat cu numele de Tomislav.incd de cdnd era copil a simlit
LUMEA CREDINTEI / iulie 2o1s s9
i l l
II
tlREPORTAJ
cbemarea spre viala de cdlu-gar, pe care cu srgurantd Bu_nul Dumnezeu i-o hdrdzise.Arefazat de mic sd mdn6n-ce came, lapte, untdelemn sauoud gi pe acestea le-a dat de-opafte p6nd la sfrrgitul vre-melnic. Pdnd la vArsta de 16ani pdrintele mdrturisea cd numanca decat pdine. ceapa Sicastraveti. La vdrsta de 23 deani, Dumnezeu i-a dat o sreaincercare atunci cand s-a-im-bolndvit foarte grav de pld-mdni, av6nd tuberculozi. Lavremea aceea, o astfel de boa-16 de multe ori putea fi fatald.Tdndrul Toma a refuzattrata-mentul doctorilor, chiar dacbaceEtia i-au spus cd nu va maitrdi decat c inci ani . Atuncigi-a spus: ,,Slavd Domnului!O sd mai am de ri ir cinci aniin mdndstirel". Si a hotdrAt sdmeargd la Mdndstirea Milco-vo de ldngd Svilaini{a, unde
viefuiau 30 de cdlugdri rugi.Ei nu mAncau carre-si afldndasta, tdndrul s-a bucurat. L-auintrebat dacd vrea si fie mo-nah, iar el a rdspuns cu toa-td fiin{a cd vrea. ASa cd fra-lii l-au primit cu drag, vdzlnd,hotdr6rea lui infldcdratd si do-rinla de a invdta despre Dum-nezeu, despre viatd gi despresfin1i. Astfel lrali i l-au invd-lat l imba rusd. greacd gi siri-acd, penhu a-i fi mai uqor sdciteascd qi sd studieze viefilesf int i lor g i lucrdr i le Sf int i lorPdr int i . Mai apoi . f ra l i i rugide la Mdndstirea Milcovo auplecat la alte mdndstiri,iartd-ndrul monah Tadei s-a vdzutnevoit a merge la Gorniak, oveche mdndstire din Serbia.ctitorie a cneazului Lazdr in-tre anii 1376 9i 1380.
Mai tdrziu, vdzdnd evla-via tdndrului monah, Patri-arhul Serbiei, Yarnava, l-a
rugat sd se aldture Eparhi-ei Belgradului, unde a vietu-i l vreme de doudzeci de ani.ln timpul celui de Al DoileaRizboi Mondial a incercat sdffeacd in Episcopia BanatuluiSdrbesc la Vargel. la rugdmin-tea eprscopului de atunci Da-maschin, care mai t | rz iu adevenit Mitropolit al Zagre-bului. Pirintele Tadei a tre-cut.DunArea pe r impul nop-lil. rar tot jn acea noapte. canda ajuns intr-o gard, a fost ares-tat de cdtre Politia Speciald.La interogatoriu au inceput sdii pund tot felul de intrebdrigi sd i l invinuiascd de lucruripe care nu le cunoqtea deloc.Il intrebau despre diferi{i oa-meni, dar pirintele nu cunos-tea pe nimeni. Au ajuns pdndla urmd sd il invinuiasc-d defaptul cd este paftizan qi a fu-git in Banat penrru a organi-za o celuld comunistb. pAn[
www.lumeaGredintei.com
i
l ;I
' !
iul ie 201s /LUMEA CREDINTEI
la urmd, Bunul Dumnezeua sddi t l in igtea in acele min-1i smint i te 5i a fost e l iberat ,neexistdnd dovezi. Este les-ne de infeles ce ameninla-re Drezenta Pdrintele Ta-dei . cu chipul sdu de copi lal Domnului...
Al td datd, in anul1943,aavutoincercareqi mai mare. Afldndu-se inPetrovalul s[u natal, a in-cercat sd ob{ ind un permisde liberd trecere, cdci pentruun control mai bun in vremede rdzboi, autoritdfile condu-se din umbrd de cdtre nem-!i impuneau astfel de docu-menle. A fost arestat fbrd nicio explica{ie gi condamnat lamoarte. Pdrintele intrase in-l"r-o prdvalie din Petroval 9ise intdlnise acolo cu un Dan-dur oe nume Nedici . care l -aintrebat discret dacd e c ine-va in pddure gi ce se intdmplSpe acolo. Cdnd a vrut s[ iasddin magazin, au aplrut in ugddoi germani. L-au luat gi l-auinchis intr-o cdmdru{d, undese mai gdseau inchigi doi !d-rani ce fuseserd arestali pen-tru contrabandd cu tutun. Segdndea cd nu mai are scdpa-re, cd iqi trdiegte ultimele cli-pe din aceastd viafd. Nu a du-rat mult... cd dintr-o datd inmicula camerd s-a iv i t inain-tea lui un tdndr cu o unifor-md ce pdrea pictatd in fresc6.Era inalt gi de o frumuse-!e nemaiintdlnit[, care nu seasemdna cu nimeni de pe pd-mdnt. Pdrintelui ?i era clar cdavea in laqa ochi lor un ingeral Domnului. Acesta linea opangl ica din aur pe umeri . iarpe cap avea^un coifcu o pandfrumoasd. In mAnd avea unrotulus gi se uita la Pdrintele
Tadei. A desldcut sulul ce illinea strAns qi a inceput s[ ci-
teasc5: . .Nu te teme gi n ic i,. nu te infricoga, cdci va
',. trebui pe multi sd mdn-, I gAi 9i sd imbdrbdtezi. Ai
r in!eles?". Apoi ingerul: a dispdrut, iar pdrinte-: le s-a uitat imprejur sd.: vadl dacd au vdzutace-' lagi lucru qi cei prezenfi
in camerd. dar pdrea cadoar el trdise aceastd ex-
perien{d. V[zuse pentru\,'
LUMEA CREDiIiTEI / iulie 2015 61
REPORTAJ
ir
prima datd in chip viu pe tri-misul lui Dumneizeu.
Multe alte experienle mi-nunate a trait perintele, iarpdnd in anul l9l5 a avut operioadd in care a stat foar-te retras. Nu se deplasa nicS-ieri, cdci sdndtatea continuasa ii fie gubreziti, iar societa-tea fiul interesa cdtuqi de pu-1in. Mai IArziu a fosr in maimulte rdndur i stare( la maimulte m6nlstiri qi s-a impli-cat in construirea unor bise-rici. Cu timpul, faima pbrin-telui de Om al lui Dumnezeu
62 iulie 2015 / LUMEA CREDINTEI
s-a rdspdndit tot mai mult inrAndul mirenilor qi au inceputsd vin[ din ce in ce mai mu[ioameni pentru a cere un sfatsau ajutor. Veneau organizat,cu autocare, pentru a cere pd-rintelui alinare, impdcare, s5-n[tate qi rezolvare a proble-melor de tot felul. Pdrintelespunea:,.Ei cred cd eu le rds-pund gdndurilor 1or, darDum-nezeu le rdspunde, nu eu...".
curSlia Pdrintelui Tadeiatrd,gea ca un magnet pe ceinecijili qi sldbifi in duh qi intrup, suflete ce fremdtau de
durere, gemeau dupi ajutor qide care pdrintele nu se putealipsi, aducdnd in qoapti rugd-ciune in g6nd qi in inimd pen-tru ei. chiar dacd el igi dbreainsingurarea cu Dumnezeu. Segdndea uneori sd meargd pen-tru totdeauna in Sfbntul Mun-te, la mdndstirea s6rbeascb Hi-landaq dar clima nu era preapriehicd pentru afecliunea luigi nici nuprimise binecuvdnta-rea episcopului. Pentru mulfi,acest chip al pdrintelui, ce eramereu insofit de zdmbetul plinde bundate. prin care se revdr-sa harul Duhului Sfrnt, era su-ficient pentru a le da alinare giinspiralie pentru mai departe.
Rememorand imagineapdrintelui, ne indreptlm agalepe poteca umbritd de pddurece duce la izvorul tdmbduitor.Deasupra locului de unde iz-vordgte acesta se afld o icoan[din mozaic, inseratd in stdn-c6, a Sfi.ntului Ioan Botezito-rul. Izvorul este doar un firicelsublire de apd purd adusd dinaddncul muntelui. Este un locbinecuvAntat de Pdrintele Ta-dei 9i de sihaqtrii ce au vieluitpe aici, iar asta se vede nein-doit, un loc cu adevdrat de ofrumuse{e aproape nelumeas-cd, in care fluturii qi libelule-le zburdb pe intinsul pArduluice-gi face loc prinhe stdnci gicu care se contope$te smeri-tul firicel al izvorului Pdrinte-lui Tadei. Dupd ce sorbim dinapa proaspdtd gi umplem c6-teva sticle pentru cei de aca-sd. plecdm cu sffangere de ini-m5, dar gi cu lhgaduinta cd nevom intoarce in acest col{ viual credinlei celei drepte de pevalea pdriului Vitovni{a.
Lauren!iu COSMOIU
www.lumeacredintei.com
I
a
==.,,:
ti" i
i;ir*6r,
: .".lili:lr':lilr]::r:lli:::l::,
t lINTERVIU
Perintele copi:lerf#ri de parihliGe=
INTERVIU CU pAnINTELE SIMEoN PALAMARU
intr-o lume in care uitarea dragostei deDumnezeu ; ide aproapele pare a deveniostare de normalitate, mai existd inci oamenicirora le pasa... Pdrintele Simeon Palamarueste unul dintre ace;tia. De mai mull i ani, ealdtur i , cu in ima gi fapta, de copi i i fdrd fami l ie,de copi i i u i ta l i or i abandonal i de pir in1i . . .
www.lumeacredintei,com LUMEA CREDINTEI / iulie 2Or 5
i
tlt i
l i
I I ITERVIU
,,Nu putem inviladin gregeliplititepe pielea copiilor..."
Pirinte Simeon Palamaru, v-amrogisit dupi atdta vreme... Cumali ajuns in mijlocul copiilor, intr-unori;el de provincie? Nu-mi amintescsi fi existat pe aceste locuri, mai ina-inte, o biserici cu hramul Sftntul le-rath (alinic de la (ernica. . "
Prin grija PreasfinlituluiGalaction, Episcopul Alexan-driei gi Teleormanului, biseri-cuta cu hramul Sffintul IerarhCalinic de la Cemica a primitaprobarea infiinfdrii in anul2004. Deserveqte strict De-parlamentul de Asisten!5 So-cial6 al Episcopiei Alexandri-ei qi Teleormanului din cadrulBisericii Ortodoxe RomAne,fiind o parohie fbrd enorie, insensul cd ne ocundm doar decopiii institulionalizali, Cen-trul mama & copilul, de tot
66 iulie 2015 / LUMEA CREDINTEI
ceea ce are legStura cu asrs-tenli sociald. Am fost hiro-tonit preot in 2003, cu bi-necuvdntarea qi indrumareavrednicului de pomenire Pd-rinte Nicodim Bujor. Colabo-rarea cu Preasflnlitul Galacti-on gi P5rintele DumitntLazdrpentru departamentul amintita inceput insd cu aproape doiani inainte. Prin urmare, suntl4 ani de cand mI aflu in mii-locul copiilor...
(um v-a{i intrat - ca si spun aga-in,ttributiunile" de pirinte? 0 re-lalie nu tocmai utoa6, copiii institu-lionalizali cerind o griji aparte...
Da, momentele dificilenu sunt deloc puline. Preocu-oarea noastrb este de a veniin intAmpinarea momentelorde crizd ale centrului, in spe-cial a nevoilor copiilor, pen-tru dep5girea lor, dar mai cuseamd pentru evitarea lor. Cucooiii nu am incercat drumul
,hdhrt", dacd md pot exprimaaga, al unei catehizdri duplcarte. Dorinla gi efortul nos-tru sunt indreptate spre con-qlientizarca darului cel mareal Vieli i . ca ei sd inleleagd ne-voia apropierii de Cel ce d6-ruieqte Via{a, de Cel ce S-anumit pe Sine ,,Eu sunt Via-!a". Apoi ei sunt liberi sd alea-gd... Pentru a te apropia deoameni, in special de copii, ainevoie de curaj, ag putea spu-ne... Ai nevoie sI te priveqtipe tine sincer, gi faptele tale.Consider aceasta o necesitatefbrd de care nu po{i face acestlucru, fbr[ de care nu poJi in-treprinde nimic in via!5...
Vd referigi, probabil, la principii-le de viali,.. (um artrebui si fie unpistor al copiilor?
Da, e nevoie de valori,de principii 9i modele. Ori-cat de mare ne-ar fi dorin-!a implinirii unor idealuri,
www.lumeacredintei.Gom
sdr[cia spiritualS qi nevred-nicia proprie, cu greqeli levie{ii, ingreu neazd aducer ealor la bun sfargi t sau - maigra\'- ne impiedicd desdvdr-;it in implinirea acestora. $ispun aceasta pentru cd fap-tele noastre trebuie sA cauteLumina Adevdrului prin careomul sd se vadi pe sine. Casa-i vezi pe ace$ti copii. copiicare, vd asigur, iqi hdiesc via-ta intr-o realitate pe care nu opoli ..regiza". trebuie sd te Puirealmente in oielea lor. Doarastfel poli ajunge sd inlelegibucuriile, tristelile, implini-rile sau dezamdgirile vie{iilor. Si numai LuminaAdevS-rului iti poate da o astfel de..r edere"...
Din re rnediu provin coplii?
Sunt cooii orfani, aban-donal i d in leagdn. din lami-lii dezbinate, cu pdrinli aflalila inchisoare , cazuri socialegi altele... Mullumim Bunu-lui Dumnezeu care S-a nu-mit pe Sine ,,Tatd al orfani-lor", Care plinegte lipsurilenoastre gi ii ajutd permanentpe aceqti copii, pe l6ngd infi-ma noasffd contribulie la via-
!a lor. Apropierea de aceqti,,fra!i mai mici", fa!6 de careBunul Dumne zeu aratd o atdtde mare grijb, implicl desi-gur o mare responsabilita-te... Este o sarcind difici ldnu doar faptul de a incercasd le spui cd Bunul Dumne-zeu ,,$i-a asumat" rdspunde-rea lor, numindu-Se ,,Tald alorfani lor" . c i mai ales ca ei
sd invele sd foloseascd acestavantaj... Prin credinld qi im-plinirea poruncilor evanghe-lice omul igi gdseqte loculindiferent de pregdtirea pro-fesional6, etnie, descenden{6,nu numai in aceastd lume, darmai ales locul lAngd Dumne-zeu, intru Dumnezeu...
,,De bunivoin!5gi generozitate e nevoienu doar de s5$itoti..."
V'afi referit p$ni aeum la rela'lia pafinte spiritual * copil, in aees-te <azuri deloc u;oare, in legituri cucopiii institufionalizali; insi cum seraporteazi astizi autoritilile statu'lui la-ace;ti copii?
In rela{i i le cu celelalte in-stitulii ale statului - Direc{ia
LttMEA CRIIDINTEI / iulie 201s
INTERVIU
de Proteclie Social6, Polilia,Primdria etc. - interacliuneanoastrd nu este pe deplin sa-tisfbcdtoare. N-aq intra totugiin detal i i . . . De multe or i , ho-tdrdrile, felul de a acliona alcelor din funcliile de condu-cere, dar gi al celor care ii auin grij5, precum qi rdspunsul- lentoarea - nesigur al unorinstitulii complicd-probleme-le cu care se confluntd copiiiinstitu{ionalizati. Problemilesunt de altfel ale intresii soci-etdli i : prostitulia infanlla. mi-nore la a doua naqtere, firi sIexiste nici un fel de rezolvare
a cazurllor de abuz al aces-tor minore. Aq mai aminti deabandonul qcolar. Este nevo-ie de un efort mai mare, deo cooperare mai strdnsd a ce-lor care prin natura preocupS-rilor se intersecteazd in acestdomeniu. N-aq vrea sd amin-tesc de reaua voin!6 a unora,de incompetenfd, de corup{iesau de alte lucruri mai srave.E nevoie, cu siguranp] de oreevaluare a lucrurilor, de re-manieri... Spun asta ca simplucet[{eaq nu ca preot, care ob-servd problemele acestor co-pii. problemele socieEtii...
{ln exernplu eoncret. ".O greqeald a sistemului
este, de pildi, aceasta: in lea-gdn. un copil primegte ..eti-cheta" de ,,autist irecuDera-bil". Educalia 9i cursul vietiiin centrul de plasament ur-meaz[ tipologia apliclrii tra-tamentului diagnosticuluirespectiv. Or, avem un exem-plu c6nd o feti{d diagnosticatdastlel. ajungAnd in ingrij ireaunei familii, fiind adoptat[,cunoaqte astdzi 3 limbi str6i-ne, cdntd la pian. arerezultatefoarle bune-la invdldturi. Dece, prin urrnare, diagnosticulde autist irecuperabil...? Ris-cul diagnosticbrii gregite estemare. Po{i fr,,tratat" astfel peviitor. in intreaga ta viafa. untratament care de fapt nu in-ldturd nicidecum diaenosti-cul, ci, paradoxal, inlaturagansa de a reveni la normali-tatea viefii, oamenii compor-t6ndu-se cu tine ca atare. ca
www.lumeacredintei.comiulie 2015 / LUMEA CREDINTEI
fiind un handicapat... Careeste qansa unui astfel de co-pil de a-gi intemeia o familie,de a avea rezultate in via!6, dea atinse acele idealuri la carecu to1-ii aspirdm de mici...?Minimd sau deloc... Per to-tal, eforturile tuturor suntins6,pe plus". Cu tolii inv[-
f[m,,din mers". Ar trebui evi-tat si invdf[m insd din greqeli,pentru cI se reflectb direct giimediat in via(a acestor coPii,apoi in viafa noastip. Nu pu-tem invdla din gregeli plStitepe pielea copiilor...
5e pot da gi exemple poziti-ve, prin urmare, cu toate tarelesistemului...
Ceea ce conteazd este co-operarea spre binele copii-lor. In acest sens, pot spunecd am avut rela-tii foarte buneatdt cu foqtii directori ai cen-trului, Dl lon Marineci, cucoordonatorii de centru, DnaGabriela Marineci, cdt gi cucei ce lucreazd in prezent incadru departamentului, DnaMihaela Paraschiv qi ceila{ireferenfi care realmente par-ticipi la viala de zi cu zi a co-piilor gi duc greul acestui sis-tem. Dar, cum se spune,,,arfiloc de mai bine".
Nu este deloc ugor, desigur. (o-piii au nevoie de multi dragoste...
Nevoile centrului, nevo-ile copiilor, sunt ca ale tutu-ror celorla[i copii: nevoie defonduri pentru medicamentesau pentru anumite serviciimedicale necompensate, re-chizite, hdinu{e, consumabi-le, un plus de ymietate in hra-na lor etc.. . . In aceqti 14 anide activitate am fost ajutali inmunca parohiei de bundtatbacea dumnezeiascd, prin oa-meni de bine care, din real5
www.lumeacredintei.com
,,Pentru a teapropia deoamenl,
in special de copii,ai nevoie de curaj,a$ putea spune...
Ai nevoiesd te privegti pe
tine sincer,gi faptele tale."
modestie, nu vor ca numelelor sd fie menlionate aici $iclrora le mutumesc pe aceas-td cale. De bundvoinld 9i ge-nerozitate, de ajutor. e nevoieins[ - dupi cum bine ;ti!i -nu doar de sdrbdtori, ci in toa-te celelalte luni ale anului...Ar fi bine, cumva. dacl aju-torul oferit ar ajunge nu doarla cei bine medializati 9i foar-te cunoscu{i, ci sd fim cdutaf,qi noi, cei neqtiufi. Fdrd indo-iald. bundtatea dumnezeiascSva r[spl6ti nu numai darul fb-cut, ci qi efortul de a ne c[utaqi a ne gisi. Mu$umim tutu-ror celor care nu ne vor uita...
Copiii cresc, ce seintimPli duPice ies de sub tutela dePartamentu-lui dvs.?
Da, copiii trebuie PregS-titi pentru pasul cel mare, re-inteerarea sociald - calitateaedudaliei sau eqecul efortu-rilor ftcute pentru ei vdzdn-du-se la pdrdsirea centruhii.La vArsta de I 8 ani, dacd numerg cdtre institulii de inv615-mdnt superior - existi gi ata-re realizdt'' ale copiilor noqtri,qi.le doresc mult succes ce-lor ce au reugit qi celor ce do-resc sd reuqeasc[ -, Pdrdsesc
centrul... Intoarcerea in stra-d5, cum se numeqte... PAndafunci, se incearch. desigur.pe toate cdile ca ei sd aib5 olesdturi minimal5 cu rudelec{re,laiegirea din centru, lepot oferi un sprijin...
(um pot fi ajutali concret a€etti<opii? (um se poate veni in spriiinullor? Strada e un <uv6nt care ne infi-oari atunci c6nd vo6im despte ei...
Pentru a nu ajunge directin stradd, avem intenfia de aachizi{iona un apartament de2-4 camerc, cao ,,zondtam-pon", unde anumil i copi i- care vor gi pot sb fie inte-grafi -"sd poatd locui o vre-me. Avem nevoie de ajutorin acest sens. Ajutorul acor-dat, condi{iile folosirii apar-tamentului qi tot ceea ce pre-supune aceasta se pot discutafolosind datele de contact aleparohiei. O sarcind importan-td este ca ace$ti copii sd in{e-leagd cd iqi pot gdsi un loc insocietate, un loc bazat pe me-rit, prin muncd, prin corecti-hrdine. Institutiile statului, fi-ecare dintre noi, trebuie sd lefacem loc acestor copii...
De unde s-ar putea incePe?Locul lor ar putea ince-
oe din inim[... De aici ince-pe locul pentru aproapele, deaici qi binecuvdntarea cea ce-reasc6, dupd cum spune Sfrn-tul Ioan Gurd de Aur: ,,Bine-cuvAntarea Domnului nostruIisus Hristos, dragostea luiDumnezeu Tatdl qi imPlrtd-qirea Sfbntului Duh sd fie cuvoi cu to!i".
Vi mufumim penttu acestefru-moase gi m6ntuitoare cuvinte, pi'dnte Simeon.
' lnterviu realizat deGheorghi!6 cloclol
LUMEA CREDINTEI / iulie 2015 69
POEZIE CRESTINA
s u B P LATO $AltfFlrA zurAAjunsaintoamnaviel i icugingdgi ipr imivirat ice,poetaMarinaDumi-tiescu (n. 1959, solia ieologului i i diplomatuluiTeodor Baconschi),
iniirif,ipand cu eleganti discreiie plindtatea ipostatici a feminit5lii(fiici, so,tie, mamS --qi, cu toate ji peste toate, diaconild a Cuvdntu-
iui), se uile tu al patrulea volum de versuri (dupd,,Caiet roman", 2002;
,,CSlitori nd in ma rea i nterioa r5", 2006;,,Fragrnente d i ntr-u n mozaic
n".u nor.rt", 2009), i ntitu lat,,Pl atolanevazufa" (opli u nea g rafici a meta-
foiei e gi ea grea de poezie, de;i subtilitatea risci sd se piardd in uzul
belfereic al iursivelo4, care nemaiavAnd de intregit un portret liric,
se pricepe cu gralie s5-l cizeleze, p6nd la puritatea oglindiri i de sine.
iind, fErI ostentalie Pi-etistd sau calofilI, unadintre pulinele voci li-
rice autentic cregtine din Po-ezia noastrd contemporana,ooeta gloseazd neconven-iional-oe tema matemita-iii o"rotitou." qi mdntuitoa-re (in sensul conturat de unPaul Evdokimov in Lafem-me et le salut du monde), datcu o foarte vie notd Persona-ld (experien(a fiicei care qi-apierdut - dar gi-a 9i regdsitesential - mama, dar $i ex-perien{a reflexivd a ProPrieimatemitnti, intr-o continuita-te tainicd gi duhovniceqte in-destructibil[). Figura emble-maticd nu putea fi decdt ceaa Maicii Domnului, evoca-td liric in ipostaza iconicd aGlykophilousei (,,Dulcea s6-rutare"):,,Maicd Ndscdtoareoreabund/ ascult[toarea su-iletelor/ [...] nu te suPerT 9ine primegti din nou la icoa-tata.l Glikofiloussa.l cu odulcea!6 in privlril Pe care,vreodatd, cind,/ cum o vominlelege?" (am resPectat oP-
liunea graficd a autoarei)'
70 iulie 2o15 / LUMEA CREDINTEIwww.lumeacredintei.com
L'irwisible cuirasse
Marina Dumitrescuvine<:
S&arina Dumitrescu
v1flea
Coloana vedebrald a vo-lumului sunt, desigur, celeI I elegii (opgiune numeri-c[ nichitastEnescianS?) careil puncteazd nodal qi in careadresarea ..mam6" are vibra-lii sacrale, pe un fel de tra-seu mistic al osmozei eteme,sugerati inclusiv grafic: ,,...prin bundvoinJa Celui/ ce neva ineddui sd rdrfinem/ ma-m ds ii op i l,sub forme/ inima-ginabile, de acum inainte"(a unsprezecea elegie; subl.mea). Elegiile se autodefi-nesc. in dialogul liric fiic6-mam6, ca,,... rugdciuni/ pecare te rog/ s[ nu le uit6m,impreun[,/ niciodat6". Ru-gdciunea este suprema rela-f,e mistic[ - at6t a sufletelorcu Dumnezeu, cAt qi a sufle-telor intre ele. PlatoSa nevd-zutd - ca qi poezia-fesut[ injurul ei - nu se poate separade rugdciune, care este pre-zen!5 cuminecltoare pe cAtde inefabild, pe aIaft de vie 9ide perpetud.
Cd plalo San ev dz u t d estetocmai aceastd maternita-te protectoare - ca ,.iubirecare nu se trece" - nu-i doar
suserat difuz in tot volu-mril (dedicat,,Mamei mele,EIta"), ci exprimat deslu-qit in finalul celei de-a tre-ia elegii: ,,... ca qi cum ar fiexistat pe undeva/ un cod alpdtimirii noastre imPreund/incifrat intr-o platoSd de iu-bire" Gubl.mea).
Scriitoarea Ioana PArvu-lescu (cea mai bund Prietenda autoarei gi postfaiatoareavolumului) are toald drePta-tea sd scrie: ..Care este am-prenta specific[ a MarineiDumiffescu, prin ce se sin-suLlaizeazd scrisul ei? Ceairai vizibild insugire este ali-ajul inhe prospelimea ex-presiei Si fo(a ideii Poetice.adesea sprijinit[ pe oximo-ron. [...] Firul conduc[tor alversurilor este credinja [...].La cele doud caracteristicimen{ionate, prospelimea ex-presiei gi credinfa, se adaugdo atreia'. izbitoarca discre-$e - dac{ mi se ingdduie Pa-radoxul. in lumea de azi, incare totul este ingrogat. scriscu litere capitale, poezia seretrage in semne esenliale,in cadenlele gralioase, dar
inc[rcfte de miez ale Primu-lui vers. care tin loc de titlu.in lumea de azi,incare to-tul e accdlerat, poezia aceas-ta sere rdgaz, trebuie aqa-dar parcursd cu incetinitorul.ln lumea de azi,in care to-tul std sub semnul efeme-rului qi al zgomotului, eaare ceva atemporal gi ticut,care pJotejeazi..." @P. 100-1 0 1). Intr-adevdr, intr-unfel p6nd la urmd inanaliza-bil, poeta introduce in ogra-da (post)modemitdlii mdsu-ra unei clasicitd{i apolinice,deplin armonizate eu duhulevanshelic.
Li Editura Vinea dinBucureqti cartea a aPdrutatdt in romaneqte, cdt gi infrumoasa versiune france-zb (de ajuns cd e frumoas6.cdci perfectd nu se poate)care ooartb semndtura Joce-lyne Blanchard. Evenimentdeopotrivd literar gi edito-rial- care s-a bucurat si de olaniare pe mlsur6, la Muze-ul Jdranului Romdn. in pri-mdvara acestul an.
Rizvan CODRESCU
LUMEA CREDINTEI/ iulie 2o15 71
I
RAilDUIEtI oRToDoxE
Cl - - - ) - - Iv ' o 1DCUne tamunrl ctespreSfintele Taine (5)
in limba romAnd, folosim cuvintele secret sau enigmd mai ales cu referire launiversul laic, cuvAntul misfermaiales cu referire la universul religios pdg6n, iarcuv6ntul taind mai ales cu referire la universul religios cregtin. in inleles lJrg, tai-na este un adevdr sau o realitate ascunsd, care scapS total sau parlialinlelegeriiplionale curente gi se asumd maiales prin credin!5,in virtutea revelalieidirTine.Intr-un inleles mai precis, in cadrul slujirii biserice;ti,Taina (grafiatd cumajuscu-ld) este o lucrare sfAnti prin care credinciosul este relalionai cu Dumnezzu prinharul Duhului Sfdnt. Nu existi cregtinism autentic in absenla impartigirii celor;apte sfinte Taine ale Bisericii (Botezul, Mirungerea, impirtigania, spove-dania, Maslul, Preotia, cununia), drept care ne-am propus sj le trecem aiciincd o dati in revistd, lSmurindu-le pe scurt originea, inlelesul si importanta,pe care uneoricredincio;ii nu le cunosc sau nu le congtientizeazd pe deplin
Taina Sf6ntuluiMaslu
Sfhntul Maslu este SffintaTaina prin care cei bolnavi potprimi timdduire suffereascd qitrupeasci prin ungerea cu unt-delemn sfintit $i invocarea decdtre preoli a harului SfinhrluiDuh. De regul6, Taina aceas-ta se sdvdrgeqte de cdtre gap-te sau mdcar kei preofi, dar,in imprejurdri care nu permitaltfel, poate fi slvdrgitd qi deunul singur.
kt Episola Sfdntului Ia-cov (5, l4-15) avem cel maiclar temei evanghelic al Tai-nei: ,, Este cineva bolnav in-tre voi? Sd cheme preo{ii Bi-sericii gi sd se roage pentru el,ungdndu-l cu untdelemn, innumele Domnului. $i rugd-ciunea credinlei il va mdntuipe cel bolnav gi Domnul il varidica, gi de va fi ftcut pdca-te, se vor ierta lui" (subl. n.).Slujirea mesianicd a lui Hris-tos are gi aceastA dimensiune
72 iulie 2ots / LUMEA CREDINTEI
t aum aturgi c d (vindecdtoare),pe care, in plan mistic, se inte-meiazd. Taina S fi ntului Maslugi ierurgiile (despre care vomvorbi intr-unul dintre nume-rele viitoare), iar in plan laic- medicina creqtind (al cdreiprincipiu debazd este: ,,Me-dicul traleazd, Dumnezeuvindecd").
Pentru sdv6rqirea SfintuluiMaslq se pun pe masd o farfu-rie cu fbind de grdu (sau grdu
pur 9i simplu) gi un vas cu unt-delemn (simplu sau amestecatcu pujin vin roqu), iar impre-jurul lor qapte lumAndri qi qap-te beliqoare invelite cu vatl laun capdt. Preohrl se roag[pen-tru sfinlirea untdelemnului piciteqte $apte pericope bibli-ce (Apostol 9i Evanghelii).Dupd fiecare citire a Evanghe-liei, preotul rostegte o rug5ciu-ne pentru vindecarea bolna-rului de neputinlele sufleteqti
www.lumeacredintei,com
qi trupeqti, fbcdnd asuPra luisemnul crucii cu untdelemn,pe frunte, obraji, ndri, gur6,piept qi mAini. Untdelemnuleste simbolul milei dumneze-ieqti, dar gi al bucuriei qi sfin-teniei (cf. Luca 70,33-34).Lasfirgit, se citeqte ruglciuneade dezlegare, punAndu-se Pecapul bolnavului Evangheliadeschisl.
La dorin{a bolnavuluiqsau a ingrij i tori lor lui aProPi-ati, dacd acesta nu este in de-piinAtatea conqtiinlei), TainaSfbntului Maslupoate fi fbcu-tA asupra sa de mai multe ori.fie in bisericd, fie acas6. In tra-di{ia rlsdriteand, Sffintul Mas-lu nu este neapdrat o Pregdtireoentru moarte (extrema unc-iio). nici nu se dd anume 5i osingurd datd in pragul morlii(in articulo mortis); el imPli-ca nadejdea tdmdduirii, carese poate realiza sau nu, duP[cum r rea Dumnezeu, Stipdnulabsolut al vietii qi al soroace-1or. supremul ,,doctor al sufle-1sl0r
-ri al trupurilor", cum Il
ws'* ' . lu-eairedintei . (om
numim in ruglciunile noas-tre. Pe ldngd posibila vinde-care, Taina SfAntului Masluaduce ieflarea Pdcatelor gene-ralizate (ce, aqa cum s-a spus',,nu sunt mai mici fiindcd leface toatd lumea") qi nu inlo-cuiegte Taina SPovedaniei. Bachiar arfi de dorit cainainte deMaslu, in mdsura in care con-dil i i te o permit. bolnarTrl sA sespovedeascb. Se Prea Poate cain urma Sfrntului Maslu bol-nar,ul sb nu se vindece, chiardacd el a parliciPat la slujbdcu toata credinta $i smerenia.Aceasta inseamnd cd Dumne-zeu considerd boala truPuluisdu mai de folos Pentru mAn-tuirea sa decdt insdndtogirea.Dar in nici un caz nu-i va l6sasufl etul nevindecat, suferinlalui va afla mdngAiere qi moar-tea ii va fi mai usoar6.
tn leglturl cu SfdntulMaslu, circuld in PoPor su-persti l ia cd acesta ..alege". insensul cd ,,ori te r indeci. orimori" . Nu- i exclus. desigur.ca bolnalul sd moard la Pulin
timp dupd slujbd, dacd Dum-nezeu se milostiveqte sd-iscurteze suferinfele. E voia qilucrarea lui Dumnezeu, maipresus de ratiunile omeneqti '. ,Sa nm insd sigur i - invdtaMitronolitul Gurie Grosu - c[Dumnezeu, la Care iubirea co-vArqeqte dreptatea, ne ia cAndsocoteqte cd e mai bine PentrumAntuirea noastrA, chiar dacdnoi nu-[ cerem mi lost iv i rea:cu atdt mai mult ii va chemala Sine in clipa cea mai de fo-los sufletului lor Pe cei ce sestrdduiesc sd-I fie fii vrednicigi credincioqi".
Din untdelemnul sfin-tit care rdm6ne, din fbina bi-necuvdntatd qi Pu{ind aghiaz-md (micd) se fac turtile carese coc Ai se mdndncd inainteamesei de diminea
I rW ) ::Hff;ilil:$ll ffifiinLlrO carte ce meritd cu pri-
sosinld nu doar c i t i ta. c i g iresponsabil aprofundat[,ca inceput de deparazita-re mentalS gi de prof i laxielucidd in fala provocdri-1or insidioase ale unei post-modernitd{i dizolvante, pelinia marxismului qi freu-dismului , care au l icut ra-vagi i in spal iu l euro-ameri-can (9i nu numai) in ultimasutd de ant, a apdrut in pra-gul acestei veri la EdituraRost din Bucuregti: Corec-titudinea politicd :,, religia"marxistd a Noii Ordini Mon-diale, cu un cuvAnt inaintede Claudiu T?rziu. Volumulreuneqte textele mai mul-tor autori, americani (Wil-l iam S. Lind - coordona-torul ediliei americane din2004, Raymond W. Raehn,T. Kenneth Cr ibb j r . JamieMcDonald, Gerald L. Atkin-son. Roger Kimbal l ) l i ro-mdni (Andrei Dirldu 9i Iri-na Bazon - coordonatoriiediliei romAnegti, TheodorCodreanu, Ciprian Voicild),
care fac o riguroasd qi binecumpdnitd radiografi e actu-ald, de pe pozi{ii cregtine, aideologiei pseudo-democra-tice a,,corectitudinii polit i-ce" (Political Correctness),cu orecizdri istorice, teore-tice qi practice, din care nulipsesc studiile de caz (atdtdin lumea largd, cdt qi de lameridian romdnesc) qi uti-lele trimiteri bibliografice$izl'nd mai ales perversa
$coald de la Frankfurt) .Mai mult decdt publiculuilarg, cartea li se adreseazdintelectualilor onegti cu rolde formarori de opinie. cdro-ra le revlne o mlslune apar-te in incd oosibila dezideo-logizare a discursului publicqi a mijloacelor educationa-le (obiectivul prioritar con-stituindu-l tdndra genera-{ie, in cea mai mare mdsurdafectatd de impactul nociv alnoilor ideologii dominante,programatic ostile lui Hris-tos qi Bisericii Sale).
O orimd lansare a avutloc la Cluj-Napoca, pe 4 iu-nie, cu prilejul conferinlei,,Rosturi romdneqti: tradi-lie gi istorie" (Claudiu Tir-ziu. Rdzvan Codrescu) dincadrul expoziliei de artd de-corativd ..Mai mult decAtartd" (Manuela Botig), undes-a intdmplat sd fie de fa{d qiacad. Ionel Haiduc, fost pre-qedinte al forului academic(qi care a luat cuvAntul in in-cheiere), iar o a doua la Bu-curegti, pe 23 iunie, la Casacu Rost (Sorin Lavric, Cipri-an Voicild, Claudiu Tdrziu).Cartea poate fi cumpdratdla un pre! promolional de laCasa cu Rost (Calea Victori-ei I 55, bl D | , tronson 8. me-zanin, interfon 3). O putelicomanda gi la Editura Rost(edirurarost@gmai l.com, tel.0740. I 03 .62 1 ) , iar l ibrar i i -le o pot achiz i l iona qi de ladepozitul de carte Supergra-ph (edi [email protected]. te l .02t.3206t. tSt. in. c.l
dp,
33 de plinsuripe oglinziMedic de profesie (din
stofa ,,doctorilor ftrd de ar-gin!i"), doamna Elena Sil-via Sdracu este in acelaqitimp o hdruitd a frumosu-lui, poetd gi pictori!5 deo-potrivS, de o mare delica-tele l ir icb qi de o adAncdvibralie cregtin6. Recen-tul sdu volum de versur i ,intitulat 33 de plansuri peoglinzi (g6ndul se duce oa-recum de la sine spre Pldn-surile Sfdntului Efrem Sirulqi spre vdrsta plindtdlii hris-tice), apdrut in condilii gra-fice impecabile la EdituraTracus Arte din Bucureqti,e o bucur ie a suf letului g i aochilor. Poeta i l dedicd ce-lor vii qi celor adormi{i aiei, iar motto-ul il imprumu-td din Michelangelo, geni-alul plastician gi poet alcrea{iei indumnezeite:,,Iu-birea este aripa ddruitd de
Dumnezeu sufletului, pen-tru ca sd urce pdnd la El".Cu aripa muiatd in zenit,poeta se mdrtur isegte gise cuminecd in , ,Treizeciqi trei/ scrisori adevdrale,ldinroze/ adunate/ in dese-ne qi poeme. ..// Altar de ru-gdciune/ pentru ei,/ pentrunoi.../ I Pentru Tine, Doam-ne". Printre cei cdrora leaduce cu generozitate mul-lumir i in f inalul car! i i , senumdrd gi ,,Rdzvan Bucuro-iu, pdrintele revistei LumeaCredin!ei". dar de lapt noise cuvine sd- i mul lumimcu to{i i ?ntr-un glas pen-tru acest dar de luminS, incare lacrima e oglindd a ce-lor ,,care nu se trec" qi ple-cdciune a cuvintelor intruCuvdnt. (Redac.tia)
Testamentulunui nebun
Marele mdrtur is i torIoan Ianolide (fost de!i-nut politic gi cel mai apro-piat pr ieten al lu i Valer iuGafencu,, ,sfAntul inchi-sorilor"). revine in aten-lia posteritdli i , dupd cru-ciala sa carle Intoarcereala Hristos (despre am scrisscr is de multe or i in pagi-nile revistei noastre). nu camemorialist, ci ca nuvelist,cu un dar scriitoricesc carea stat in via!6 sub semnulneimplinirii, dar care-i rds-cumpdrd dest inul in etemi-tate. Este vorba tot de uni-versul concentra{ionar dinani i comunismului (s i mai
ales de diabolicul ,,experi-ment Pitegti", pe care na-ratorul il infruntd jucAndcartea,,nebuniei"), dar ca-zuist ica se r id icd la t ipo-logie: transfigurare esteti-cd a tragicului, inlesnindmedita{ia infi oratd asupraunei lumi care gi-a iegi t -gi continuS, in alte forme,mai bldnde, dar mai perver-se - sd-gi iasb ,,din !A!6ni".EdiJia poartd marca Diaco-negtilor (mdndstire model avredniciei ortodoxe) : textulrecuperat de pe foi aproapei l iz ib i le gi ingr i j i t cu miga-15, condilii grafice qi tehni-ce de exceplie, foto-albumin mare parte inedit - totulca o reverentd, tdrzie fa{6 denu doar de un om, ci de ointreagl genera!ie muceni-citd, pentru care probabil c5Dumnezeu ne mai rabdd sdfacem umbrd pdm6ntului.(v.A.M.)
.Y*."t" .Ytt"&rt*
,&rrre,
iulie 201s /LUMEA CREDINTEI www.lumeacredintei.com
DIN (ALENDARUT TUNII
Din luannxtle manlstireqti ale lunii iulie
Hramul Binecredinciosul Voievod$tefan cel Mare gi SfAnt
(2 iulie)Mfrnistirea <Sfintul $tefan cel NIare>
(Sidnic-Moldova, jud. Bacdu, cod 605500,tel. 07 45 I 432554); Mffnlstirea <<$tefan celMare 9i SfAnb (Ciocdnegti, jud. Suceava, cod727 120, tel. 07401490706).
Hramul Sfintul Mare Prorocllie Tesviteanul
{20 iutie}
Ministirea Bdigoara (Bdigoara, jud.Cluj, cod 401 065, tel. 02641333381); MAnds-tirea Dragomireqti (Dragomireqti, jud. Mara-muret, cod 437l40,Iel. 02621337126); Mn-nistirea Floreqti (Poieneqti, jud. Vaslui, cod-,1 -+ 1 7, tel. 07 441 67 83 55); Ministirea lzvo-rul \[iron (RomAneqtiTomeqti, jud. Timiq,
"' . l _111":::":'""0657);
M'nrstirea
Nugeni (Nugeni, jud. Bistrila-N[sdud, cod427200, tel. 02631350044); Mf,nlstirea <<Sf.Ilie> (Albac-Horea, jud. Alba, cod 437 1 28, tel.02531334453): Ministirea <Sf. Ilie> (Dea-lu Mare, jud. Maramureg, cod 517005, tel.0258 11 7 7 562); Ministirea Toplifa (Toplila,iud. Harghita, cod 535700, te|.02661142643):"Menirti.eu Vasiova (str. Dognecei 27 ̂ Boc-sa, iud. Cara5-Sever in. cod 325300. te l .OZ5O| S S SZt g) ; Schitul Pahom ie (Olanegti. j ud.V61cea, cod 245300, tel. 07 61 1956370); Schitul<Sf. I l ie> (Baraju-Letu, jud. Bihor, cod 4l7l I l .tel.02591471242); Schitul <<Sf.Il ie> de peMuntele Mic (Borlova, jud. Carag-Severin, cod327 406, tel. 0'7 45 I 488243 ) ; Schitul <Sf. Ilie>de pe Muntele Semenic (Vdliug, jud. Caraq-Severin, cod 327 41 5, tel. 025 5 1254256); Schi-tul <Sf. Ilie> (Buda-Berzunfi, jud. Bacdu, cod607061 1e1.07441967 562); Schitul <Sf. Ilie>(Mastacdn-Borlegti, jud. Neam!, cod 617085,tel. 01261390309\.
Li,lNilA {-: l i E!}Ti-1'i ' .1 / iulie 2O15 77
DIN CATENDARUT LUNII
Din luaw*file ministire;tt ale lunii iulie,&,t
Hramul Binecredinciosul Voievod$tefan cel Mare 5i SfAnt
(2 iulie)Mflnistirea <Sfffntul $tefan cel Mare>>
(Sldnic-Moldova, jud. Bacdu, cod 605500,tel. 0'7 45 I 432554); Ministirea <<$tefan celMare gi Sfinb> (Ciocdnegti, jud. Suceava, cod7 21 120, rel. 01 40 I 4907 06).
Hramul Sf6ntul Mare Prorocllie Tesviteanul
(20 iutie)
Mflndst i rea Bl iqoara (Bdigoara. jud.C1uj, cod 407 065, tel. 02641333381); Mfrnis-firea Dragomiregti (Dragomiregti, jud. Mara-mure9, cod 437 140, te1. 02621331 126); i:l/I.d-nistirea Floreqti (Poieneqti, jud. Vaslui, cod-l -1 1 7. tel. 07 44167 8355); MAnlstirea lzvo-rul \liron (Rominegti-Tomeqti, jud. Timig,
"" . I = I ]"1, t.:t,,:t u' u o6 5 7) ; Min istirea
Nuqeni (Nugeni, jud. Bistrila-Nbsdud, cod427 200, tel. 0263 I 3 50044); MAnlstirea <<Sf.Il ie> (Albac-Horea. jud. Alba, cod 437128. tel.02531334453)l Minlstirea <<Sf' I l ie> (Dea-lu Mare, jud. Maramureq, cod 517005, tel.025817 7 7 562); Min[stirea Toplifa (Topli{a,iud. Harehita. cod 535700, te|.02661142643):"Manitt i."u Vasiova (str. Dognecei 27" Boc-qa, jud. Caraq-Sever in, cod 325300, te l .OZSet SSSZLS); Schitul Pahomie (Ol6neqti, jud.
Vdlcea, cod 245 300, tel. 07 6l I 9 5 6370) ; Schitul<Sf. Ilie> (Baraju-Lequ, jud. Bihor, cod 4171 11,tel.02591471242); Schitul <Sf. Ilie> de peMuntele Mic (Borlova, jud. Carag-Severin, cod327 406 " tel. 01 45 I 488243); Schitul <Sf. Ilie>de pe Muntele Semenic (Valiug, jud. Carag-Seierin. cod 327 41 5, tel. 0255 1254256)l Schi-tul <Sf. Ilie> (Buda-Berzunli, jud. Bacdu, cod601061 tel.07441967562); Schitul <<Sf. Ilie>(Mastacin-Borleqti, jud. Neam!, cod 617085'tel. 07261390309).
L!-iLii::1 {- ' i l . i : l-r iEil l / iulie 2015 77
(urmitorulnumir aparepe 10 august)
,,,. -, ,,:1.,:;. ..,(glraifidelprietenalinimii:piducelul 'ArmuraduldelaHozeva
adevirat balsam pentru ficat " Pipidia regenereazi celulele hepatice ' 'r Dreni
limfatic cu flori de sinziene 'Minuni la lzvorul Sfintului Sava din Pustiul lude
Cel maibun detoxifiant al lunii iunie: socul Sipunul din plante calmeazi I
vindeci pielea , : Bucatele maicii lsidora de la Ministirea Dealu ' ' Rugiciunipentr
vindecare , ,vindeciri miraculoase cu aiutorul Sf. luca al crimeii ' ' Interviu cu Euge
Giurgiu, doctorin biochimie, specialistin fitoterapie 0 familie de zece - intervi
cu preoteasa Alexandrina Simitag