managementul organizaŢiilor poliŢieneŞti · „uneori legarea teoriei de practică se...

Comisar şef de poliţie Conf. univ. dr. ILIUŢĂ PĂTRAŞCU

MANAGEMENTUL ORGANIZAŢIILOR

POLIŢIENEŞTI

Volumul 2

Aplicaţii practice Studii de caz

Editura Ministerului Internelor şi Reformei Administrative Bucureşti – 2008

PĂTRAŞCU, ILIUŢĂ Managementul organizaţiilor poliţieneşti: aplicaţii teoretice, studii de caz/Iliuţă Pătraşcu. – Bucureşti: Editura Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, 2008 ISBN 978-973-745-059-3 65:351.745

Cod CNCSIS 270

Redactare: Elena CIOPONEA Tehnoredactare: Dumitru VĂNUŢĂ Coperta: Carmen TUDORACHE

Tipărit la Tipografia Ministerului Internelor şi Reformei Administrative

„Uneori legarea teoriei de practică se realizează prin rezolvarea unor probleme cu conţinut practic, prin efectuarea unor exerciţii care se sprijină pe cunoştinţele teoretice însuşite. Rezolvarea unor exerciţii şi probleme, găsirea răspunsului corect la întrebările cu conţinut aplicativ de la sfârşitul lecţiilor şi altele constituie o primă formă de legare a teoriei cu practica. Principiul legării teoriei de practică nu trebuie înţeles în sensul că totdeauna practica urmează teoria. Uneori practica precede teoriei”.

Ion PETRESCU

„Metodica predării managementului” Editura Lux Libris, Braşov, 2000

C U P R I N S

INTRODUCERE ..................................................................................................................... 13

PARTEA I – APLICAŢII PRACTICE ................................................................................. 15

CAPITOLUL I Viziune generală asupra managementului unităţilor de ordine publică............................. 17

1.1. Obiectul de studiu ............................................................................................................ 17 1.1.1. Scurt istoric ................................................................................................................. 17 1.1.2. Definirea ştiinţei managementului .............................................................................. 19 1.1.3. Procesele de management ........................................................................................... 20 1.1.4. Relaţiile de management............................................................................................. 21

1.2. Funcţiile managementului organizaţiei ............................................................................ 21 1.2.1. Previziunea ................................................................................................................. 21 1.2.2. Organizarea................................................................................................................. 23 1.2.3. Coordonarea................................................................................................................ 24 1.2.4. Antrenarea................................................................................................................... 25 1.2.5. Control-evaluarea........................................................................................................ 27

1.3. Principiile şi sistemul de management ............................................................................. 28 1.3.1. Principiile generale ale managementului organizaţiilor de poliţie .............................. 28 1.3.2. Componentele sistemului de management al organizaţiei şi definirea acestora ......... 29

1.4. Evoluţia managementului pe plan mondial şi în România ............................................... 30 1.4.1. Abordări ale managementului în literatura străină ...................................................... 30 1.4.2. Managementul românesc ............................................................................................ 31

CAPITOLUL 2 Planificarea, organizarea şi desfăşurarea inspecţiilor şi controalelor în organizaţiile de poliţie ................................................................................................................................... 33

2.1. Definirea inspecţiei şi controlului .................................................................................... 33 2.2. Planificarea inspecţiilor şi controalelor ............................................................................ 34 2.3. Organizarea şi desfăşurarea inspecţiilor şi controalelor ................................................... 36 2.4. Aspecte metodologice privind elaborarea raportului de control-evaluare........................ 38

CAPITOLUL 3 Conţinutul planurilor de control-evaluare (inspecţie) cu principalele obiective ce se vor urmărite la un inspectorat de poliţie ............................................................................... 41

3.1. Scopul inspecţiei .............................................................................................................. 41 3.2. Obiectivele inspecţiei ....................................................................................................... 41

3.2.1. Stadiul îndeplinirii sarcinilor prevăzute în strategii, programe prioritare şi planuri de măsuri ..................................................................................................................... 41

3.2.2. Evaluarea capacităţii manageriale a cadrelor cu funcţii de conducere........................ 42 3.3. Organizarea şi îndeplinirea atribuţiilor pe domenii de activitate...................................... 43

3.3.1. Pe linia poliţiei de investigaţii criminale .................................................................. 43

5

3.3.2. Pe linie de criminalistică .......................................................................................... 44 3.3.3. Pe linia investigării fraudelor ................................................................................... 45 3.3.4. Pe linie de ordine publică ......................................................................................... 46 3.3.5. Pe linie de poliţie rutieră........................................................................................... 47 3.3.6. Pe linie de cercetare penală ...................................................................................... 47 3.3.7. Pe linie de arme, explozivi, substanţe toxice ............................................................ 48 3.3.8. Climatul organizaţional şi percepţia imaginii instituţiei de către cetăţenii

judeţului .................................................................................................................... 48 3.3.9. Activitatea consilierului juridic ................................................................................ 49 3.3.10. Pe linie de management resurse umane .................................................................. 49 3.3.11. Pe linie de cazier judiciar şi evidenţă operativă...................................................... 50 3.3.12. Activitatea de management logistic........................................................................ 50 3.3.13. Activitatea financiar-contabilă ............................................................................... 50 3.3.14. Activitatea de organizare, mobilizare şi operaţii .................................................... 50 3.3.15. Activitatea de comunicaţii şi informatică ............................................................... 53 3.3.16. Activitatea de secretariat, documente neclasificate şi relaţii cu publicul................ 53 3.3.17. Activitatea pe linie medicală .................................................................................. 53 3.3.18. Activitatea pe linie de informaţii şi protecţie internă.............................................. 54

3.4. Perioada executării inspecţiei ........................................................................................... 54 3.5. Valorificarea rezultatelor controlului ............................................................................... 54 3.6. Componenţa colectivului de inspecţie.............................................................................. 54 3.7. Instruirea colectivului de inspecţie................................................................................... 54

CAPITOLUL 4 Conţinutul planului de control-evaluare (inspecţie) la o Direcţie şi un Inspectorat Judeţean al Poliţiei de Frontieră ............................................................................................ 55

4.1. Scopul inspecţiei .............................................................................................................. 55 4.2. Obiectivele inspecţiei ....................................................................................................... 55

4.2.1. Obiective generale ...................................................................................................... 55 4.2.2. Capacitatea managerială şi climatul organizaţional reflectate în activitatea

structurilor de conducere a direcţiei şi inspectoratelor judeţene. Starea şi practica disciplinară .................................................................................................................. 56

4.2.3. Obiective specifice la Direcţia şi Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră ....... 57 4.2.3.1. Pe linia combaterii infracţionalităţii transfrontaliere, a traficului de persoane,

precum şi a traficului de substanţe interzise......................................................... 57 4.2.3.2. Pe linie de cercetare penală ................................................................................. 57 4.2.3.3. Pe linie de evidenţă operativă.............................................................................. 58 4.2.3.4. Pe linie de criminalistică ..................................................................................... 58 4.2.3.5. Pe linie de dispecerat........................................................................................... 58 4.2.3.6. Analiză de Risc ................................................................................................... 58 4.2.3.7. Centrul trilateral de contact ................................................................................. 59 4.2.3.8. Activitatea de comunicaţii şi informatică............................................................ 59 4.2.3.9. Activitatea de management logistic .................................................................... 59 4.2.3.10. Management resurse umane .............................................................................. 59 4.2.3.11. Activitatea juridică şi relaţii internaţionale ....................................................... 60 4.2.3.12. Activitatea de secretariat, documente neclasificate şi relaţii cu publicul .......... 60 4.2.3.13. Organizarea, planificare misiuni şi resurse ....................................................... 61 4.2.3.14. Analiză, statistică şi evaluare ............................................................................ 61

6

4.2.3.15. Activitatea de control-evaluare ......................................................................... 61 4.2.3.16. Pe linie de Acţiuni Speciale şi Intervenţie......................................................... 62

4.2.4. Obiective specifice la nivelul Sectoarelor Poliţiei de Frontieră ................................. 62 4.2.5. Obiective specifice la nivelul Punctelor de Trecere a Frontierei ale Poliţiei de

Frontieră ...................................................................................................................... 62 4.3. Perioada supusă inspecţiei................................................................................................ 63 4.4. Valorificarea rezultatelor.................................................................................................. 63 4.5. Componenţa comisiei de inspecţie ................................................................................... 63 4.6. Instruirea membrilor colectivului de inspecţie ................................................................. 63

CAPITOLUL 5 Conţinutul Planului de control-evaluare (inspecţie) la un Inspectorat de Jandarmi Judeţean şi o Grupare de Jandarmi Mobilă ......................................................................... 64

5.1. Scopul inspecţiei .............................................................................................................. 64 5.2. Perioada supusă inspecţiei................................................................................................ 64 5.3. Obiectivele inspecţiei ....................................................................................................... 64

5.3.1. Organizarea şi îndeplinirea atribuţiilor şi misiunilor specifice ................................... 64 5.3.1.1. La Gruparea de Jandarmi Mobilă ........................................................................ 64 5.3.1.2. La Inspectoratul de Jandarmi Judeţean ............................................................... 66

5.3.2. Managementul pregătirii continue a personalului....................................................... 66 5.3.2.1. Coordonarea şi conducerea activităţilor de pregătire continuă............................ 66 5.3.2.2. Evaluarea nivelului de pregătire continuă a personalului.................................... 67

5.3.3. Activitatea de relaţii publice, tradiţii, educaţie şi sport............................................... 67 5.3.3.1. Conducerea activităţii de relaţii publice, tradiţii educaţie şi sport....................... 67 5.3.3.2. Activitatea pe linia relaţiilor publice ................................................................... 68 5.3.3.3. Activitatea pe linia tradiţiilor .............................................................................. 68 5.3.3.4. Activitatea de educaţie moral-civică şi asistenţă religioasă ................................ 68 5.3.3.5. Activitatea sportivă ............................................................................................. 69

5.3.4. Organizarea ieşirii la alarmă, a stadiului de pregătire operativă, de intervenţie sau în situaţii deosebite şi a serviciului de zi ..................................................................... 69

5.3.5. Activitatea de organizare, mobilizare, asigurarea cu efective, folosirea şi evidenţa acestora........................................................................................................................ 70

5.3.5.1. Privind activitatea de organizare, asigurarea cu efective, folosirea şi evidenţa acestora ................................................................................................................ 70

5.3.5.2. Privind activitatea de pregătire pentru mobilizare............................................... 70 5.3.6. Ordinea interioară şi disciplina militară ...................................................................... 70 5.3.7. Apărarea drepturilor omului ....................................................................................... 71 5.3.8. Activitatea de management resurse umane ................................................................. 71 5.3.9. Activitatea de management logistic ............................................................................ 72

5.3.9.1. Probleme comune pe linie de logistică................................................................ 72 5.3.9.2. Probleme specifice serviciului logistic................................................................ 72

5.3.10. Activitatea medicală.................................................................................................. 73 5.3.11. Activitatea financiar-contabilă .................................................................................. 74 5.3.12. Activitatea de comunicaţii şi informatică ................................................................. 74

5.3.12.1. Probleme comune.............................................................................................. 74 5.3.12.2. Probleme specifice pe linie de comunicaţii ....................................................... 74 5.3.12.3. Probleme specifice pe linie de informatică ....................................................... 75

5.3.13. Activitatea juridică.................................................................................................... 75

7

5.3.14. Activitatea de secretariat şi relaţii cu publicul .......................................................... 75 5.3.15. Activitatea de protecţie a informaţiilor clasificate .................................................... 76 5.3.16. Capacitatea managerială, climatul organizaţional şi modul cum acestea se

reflectă în activitatea structurilor inspectate ............................................................. 76 5.4. Perioada de desfăşurare a inspecţiei ................................................................................. 77 5.5. Valorificarea rezultatelor inspecţiei ................................................................................. 77 5.6. Componenţa comisiei de inspecţie ................................................................................... 77

CAPITOLUL 6 Conţinutul Planului de control-evaluare (inspecţie) cu principalele obiective ce se vor urmări la un inspectorat judeţean pentru situaţii de urgenţă ............................................. 78

6.1. Scopul inspecţiei .............................................................................................................. 78 6.2. Perioada supusă inspecţiei................................................................................................ 78 6.3. Obiectivele inspecţiei ....................................................................................................... 78

6.3.1. Stadiul îndeplinirii sarcinilor prevăzute în Strategia naţională de protecţie civilă şi în programele proprii de acţiuni .................................................................................. 78

6.3.2. Organizarea şi îndeplinirea atribuţiilor specifice ........................................................ 80 6.3.2.1. Activitatea în domeniul prevenirii situaţiilor de urgenţă..................................... 80 6.3.2.2. Activitatea în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă.......................... 81

6.3.3. Pregătirea continuă a personalului .............................................................................. 83 6.3.3.1. Organizarea, planificarea, analiza, evidenţa, evaluarea şi controlul pregătirii

continue a personalului ........................................................................................ 83 6.3.3.2. Evaluarea nivelului de cunoştinţe ale personalului ............................................. 84

6.3.4. Activitatea de relaţii publice, tradiţii, educaţie şi sport............................................... 84 6.3.4.1. Conducerea activităţii de relaţii publice, tradiţii, educaţie şi sport...................... 84 6.3.4.2. Activitatea pe lina relaţiilor publice .................................................................... 84 6.3.4.3. Activitatea pe linia tradiţiilor .............................................................................. 85 6.3.4.4. Activitatea de educaţie moral-civică ................................................................... 85 6.3.4.5. Activitatea sportivă ............................................................................................. 86

6.3.5. Organizarea ieşirii la alarmă şi stadiul de pregătire pentru situaţii deosebite ............. 86 6.3.6. Activitatea de organizare, mobilizare, asigurarea cu efective, folosirea şi evidenţa

acestora........................................................................................................................ 86 6.3.6.1. Activitatea de organizare, asigurarea cu efective şi folosirea acestora................ 86 6.3.6.2. Pregătirea pentru mobilizare şi logistica pentru stările excepţionale .................. 87

6.3.7. Ordinea interioară şi disciplina militară ...................................................................... 87 6.3.8. Apărarea drepturilor omului ....................................................................................... 88 6.3.9. Activitatea de management resurse umane ................................................................. 88 6.3.10. Activitatea de management logistic .......................................................................... 89

6.3.10.1.Probleme comune pe linie de logistică............................................................... 89 6.3.10.2.Probleme specifice serviciului logistic............................................................... 89

6.3.11. Activitatea medicală.................................................................................................. 90 6.3.12. Activitatea financiar-contabilă .................................................................................. 91 6.3.13. Activitatea consilierului juridic................................................................................. 91 6.3.14. Activitatea de comunicaţii şi informatică ................................................................. 92 6.3.15. Activitatea de secretariat şi relaţii cu publicul .......................................................... 92 6.3.16. Activitatea de protecţie a informaţiilor clasificate .................................................... 93 6.3.17. Capacitatea managerială şi climatul organizaţional şi modul cum acestea se reflectă în activitatea unităţii................................................................................................. 93

8

6.4. Diverse ............................................................................................................................. 94 6.5. Perioada de desfăşurare a inspecţiei ................................................................................. 94

PARTEA a II-a – STUDII DE CAZ....................................................................................... 95 Argument .................................................................................................................................. 96 CAPITOLUL 7 Studiu de caz privind concluziile rezultate în urma inspecţiei efectuate la un inspectorat judeţean de poliţie................................................................................................ 97

7.1. Obiectivele inspecţiei ....................................................................................................... 97 7.2. Priorităţi instituţionale. Performanţe manageriale............................................................ 98

7.2.1. Obiective manageriale ................................................................................................ 98 7.2.2. Modificări instituţionale realizate ............................................................................... 99 7.2.3. Optimizarea resurselor instituţionale .......................................................................... 99 7.2.4. Cooperarea Interinstituţională................................................................................... 100 7.2.5. Marketingul Instituţional .......................................................................................... 100 7.2.6. Servirea Comunităţii ................................................................................................. 101 7.2.7. Evoluţia Criminalităţii .............................................................................................. 101

7.3. Managementul resurselor umane.................................................................................... 102 7.3.1. Resursele umane ....................................................................................................... 102 7.3.2.Deficienţe pe linia managementului resurselor umane .............................................. 103 7.3.3. Managementul pregătirii continue a personalului..................................................... 106

7.4. Managementul financiar-contabil................................................................................... 107 7.5. Managementul logistic ................................................................................................... 109 7.6. Managementul activităţii de informatică şi comunicaţii ................................................ 110 7.7. Managementul unităţii teritoriale de analiză a informaţiilor .......................................... 111 7.8. Managementul activităţii de investigare a fraudelor ...................................................... 112

7.8.1. Evoluţia criminalităţii economico-financiare............................................................ 113 7.8.2. Puncte slabe identificate ........................................................................................... 114

7.9. Managementul structurilor de investigaţii criminale...................................................... 118 7.9.1. Dinamica infracţiunilor de natură judiciară .............................................................. 118 7.9.2. Puncte slabe identificate ........................................................................................... 119

7.10. Managementul activităţii criminalistice ....................................................................... 121 7.10.1. Puncte forte ............................................................................................................. 121 7.10.2. Deficienţe constatate............................................................................................... 121

7.11. Managementul activităţii privind regimul armelor, explozivilor şi substanţelor toxice ........................................................................................................................... 122

7.11.1. Activitatea de constatare şi soluţionare a unor infracţiuni ...................................... 122 7.11.2. Puncte slabe identificate ......................................................................................... 122

7.12. Managementul activităţii de ordine publică ................................................................. 123 7.12.1. Evoluţia situaţiei operative ..................................................................................... 123 7.12.2. Deficienţe constatate............................................................................................... 125

7.13. Managementul activităţii poliţiei rutiere ...................................................................... 127 7.13.1. Indicatori de performanţă........................................................................................ 127 7.13.2. Puncte slabe ............................................................................................................ 127

7.14. Managementul activităţilor de urmărire penală............................................................ 129 7.14.1. Puncte forte în activitatea de urmărire penală ......................................................... 129 7.14.2. Puncte slabe în activitatea de urmărire penală ........................................................ 129

9

7.15. Managementul structurii cazier judiciar, statistică şi evidenţă operativă ..................... 131 7.15.1. Puncte forte ale activităţii privind cazierul judiciar ................................................ 131 7.15.2. Puncte slabe ale activităţii privind cazierul judiciar................................................ 132

7.16. Managementul activităţii de asistenţă juridică ............................................................. 132 7.16.1. Puncte forte ............................................................................................................. 132 7.16.2. Puncte slabe ............................................................................................................ 132

7.17. Managementul activităţii de secretariat şi protecţia documentelor clasificate ............. 134 7.17.1. Puncte forte ............................................................................................................. 134 7.17.2. Puncte slabe ............................................................................................................ 135

7.18. Climatul organizaţional. Stilul de conducere al echipei manageriale........................... 138 7.19. Percepţia imaginii poliţiei în rândul cetăţenilor din judeţ ............................................ 140

7.19.1. În mediul urban....................................................................................................... 140 7.19.2. În mediul rural ........................................................................................................ 142

7.20. Concluzii ...................................................................................................................... 143 7.20.1. Performanţe manageriale ........................................................................................ 143 7.20.2. Puncte slabe în activitatea managerială................................................................... 144

7.21. Măsuri de ordin disciplinar .......................................................................................... 153 CAPITOLUL 8 Studiu de caz privind principalele concluzii rezultate în urma inspecţiei efectuate la o direcţie a Poliţiei de Frontieră şi inspectoratele judeţene din subordine.......................... 167

8.1. Organizarea şi funcţionarea Direcţiei Poliţiei de Frontieră ............................................ 167 8.2. Principalele atribuţii şi obiective ale direcţiei şi structurilor teritoriale din competenţă 168 8.3. Modul de îndeplinire a sarcinilor ce au revenit Direcţiei P.F. pentru perioada de

preaderare în perspectiva transformării graniţei de est în frontieră externă a Uniunii Europene ........................................................................................................................ 169

8.4. Eficienţa activităţilor desfăşurate pentru prevenirea şi combaterea infracţionalităţii transfrontaliere şi a migraţiei ilegale.............................................................................. 170

8.4.1. Pe linia combaterii infracţionalităţii transfrontaliere ................................................ 170 8.4.2. Prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale şi a traficului de persoane...................... 173 8.4.3. Activitatea de prevenire şi combaterea traficului cu substanţe interzise......................... 8.4.4. Activitatea desfăşurată la nivelul sectoarelor şi punctelor de trecere a frontierei ..... 177 8.4.5. Activitatea desfăşurată de lucrătorii compartimentelor analiză de risc..................... 184 8.4.6. Activitatea de cercetare penală, evidenţă operativă şi criminalistică ........................ 185 8.4.7. Activitatea dispeceratului.......................................................................................... 193 8.4.8. Activitatea biroului Control şi investigaţii la Direcţia Poliţiei de Frontieră ............. 194

8.5. Activitatea de management resurse umane .................................................................... 195 8.6. Activitatea de asistenţă juridică...................................................................................... 197 8.7. Activitatea pe linie de relaţii internaţionale şi implementarea Programelor Phare....... 199 8.8. Activitatea pe linie de secretariat şi relaţii cu publicul................................................... 200 8.9. Pe linia protecţiei şi informaţiilor clasificate.................................................................. 202 8.10. Activitatea de management logistic ............................................................................. 204

8.10.1. Pe linia administrării patrimoniului imobiliar......................................................... 204 8.10.2. Pe linia asigurării tehnico-materială ....................................................................... 204

8.11. Activitatea de comunicaţii, informatică şi conducere în secret .................................... 206 8.12. Pe linie medicală, umană şi sanitar-veterinară ............................................................. 207 8.13. Organizarea ieşirii la alarmă, a stadiului de pregătire operativă şi de intervenţie ........ 208 8.14. Pe linie financiar-contabilă........................................................................................... 209

10

8.15. Climatul organizaţional şi performanţele manageriale la nivelul D.P.F. şi structurilor teritoriale ............................................................................................................ 213 8.16. Activitatea desfăşurată de structurile operative............................................................ 216 8.17. Activitatea desfăşurată la nivelul sectoarelor şi punctelor de trecere a frontierei ........ 219 8.18. Măsuri de ordin disciplinar .......................................................................................... 221 8.19. Analiza cauzelor generatoare de puncte forte şi slabe.................................................. 222

8.19.1. Analiza cauzelor generatoare de puncte forte şi slabe ............................................ 222 8.19.2. Măsuri de ordin organizatoric ................................................................................. 222

CAPITOLUL 9 Studiu de caz privind principalele concluzii rezultate din inspecţia desfăşurată la un inspectorat de jandarmi judeţean şi o grupare de jandarmi mobilă................................. 223

9.1. Consideraţii generale...................................................................................................... 223 9.2. Îndeplinirea atribuţiilor specifice ................................................................................... 223

9.2.1. Pe linie de pază şi protecţie instituţională ................................................................. 224 9.2.2. Pe linei de asigurare, restabilire şi menţinere a ordinii publice................................. 225

9.3. Managementul pregătirii continue a personalului .......................................................... 228 9.3.1. Rezultatele obţinute la verificările practice............................................................... 230 9.3.2. Nereguli şi disfuncţionalităţi ..................................................................................... 231

9.4. Activitatea de relaţii publice, tradiţii, educaţie şi sport .................................................. 232 9.5. Organizarea ieşirii la alarmă şi a serviciului de zi. Stadiul de pregătire operativă, de intervenţie sau în situaţii deosebite ....................................................................................... 233 9.6. Ordinea interioară şi disciplina militară ......................................................................... 234 9.7. Activitatea de management resurse umane .................................................................... 234 9.8. Activitatea de management logistic ............................................................................... 235 9.9. Activitatea de secretariat şi relaţii cu publicul ............................................................... 240 9.10. Activitatea pe linia protecţiei informaţiilor clasificate şi INFOSEC............................ 241 9.11. Competenţa managerială şi climatul organizaţional..................................................... 242 9.12. Măsuri de ordin disciplinar .......................................................................................... 245 9.13. Analiza cauzelor generatoare de puncte forte şi slabe.................................................. 248

9.13.1.Analiza cauzelor generatoare de puncte forte şi slabe ............................................. 248 9.13.2. Măsuri de ordin organizatoric ................................................................................. 248

CAPITOLUL 10 Studiu de caz privind principalele concluzii rezultate din inspecţia desfăşurată la un inspectorat judeţean pentru situaţii de urgenţă .................................................................. 249

10.1. Consideraţii generale.................................................................................................... 249 10.2. Îndeplinirea atribuţiilor specifice ................................................................................. 249

10.2.1. Activitatea în domeniul prevenirii situaţiilor de urgenţă......................................... 249 10.2.2. Activitatea de monitorizare, analiză, sinteză şi evaluare a situaţiilor de urgenţă .... 254

10.3. Activitatea de management resurse umane .................................................................. 255 10.4. Managementul pregătirii continue a personalului ........................................................ 257 10.5. Activitatea desfăşurată pe linia ordinii şi disciplinei militare ...................................... 259 10.6. Activitatea de informare, relaţii publice, tradiţii şi educaţie ........................................ 260 10.7. Organizarea ieşirii la alarmă şi a serviciului de permanenţă

Stadiul de pregătire operativă şi de intervenţie în situaţii deosebite ............................ 260 10.8. Activitatea de organizare, asigurare cu efective şi folosirea acestora .......................... 261 10.9. Activitatea de management logistic ............................................................................. 262

11

10.10. Activitatea de secretariat, documente clasificate, arhivă şi relaţii cu publicul ........... 266 10.11. Activitatea pe linia protecţiei informaţiilor clasificate şi INFOSEC........................ 267 10.12. Capacitatea managerială şi climatul organizaţional ................................................. 267 10.13. Analiza cauzelor generatoare de puncte forte şi slabe ............................................. 273

10.13.1. Analiza cauzelor generatoare de puncte forte şi slabe...................................... 273 10.13.2. Măsuri de ordin organizatoric .......................................................................... 274

Anexa nr. 1 ............................................................................................................................. 275

Anexa nr. 2 ............................................................................................................................. 289

Anexa nr. 3 ............................................................................................................................. 293

Anexa nr. 4 ............................................................................................................................. 302

BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................... 310

12

INTRODUCERE

Introducerea managementului organizaţiilor de poliţie în planul de pregătire al instituţiilor de învăţământ din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative este o necesitate stringentă şi obligatorie, determinată de sarcinile complexe ce stau în faţa managerilor structurilor de ordine publică şi altor specialişti de a participa cât mai activ şi competent la creşterea gradului de securitate civică şi de siguranţă a cetăţeanului. Pentru aceasta este nevoie ca învăţământul de management să fie generalizat în toate organizaţiile de poliţie, adică să reprezinte o competenţă prezentă în toate formele şi la toate treptele de instruire managerială.

Pornind de la aceste deziderate, implementarea metodelor manageriale moderne a devenit o condiţie pentru aşezarea pe baze eficiente a întregii activităţi a organizaţiilor de poliţie (poliţie, poliţie de frontieră, jandarmerie), iar ştiinţa managementului reprezintă în acest cadru un factor calitativ şi o resursă de creştere a eficienţei şi de satisfacere a nevoilor personalului din instituţiile de ordine publică şi siguranţă a cetăţeanului.

În perioada de început, în care am desfăşurat activităţi de documentare şi de predare a unor diverse teme de management, mi-am dat seama de penuria de cărţi care să abordeze o gamă rezonabilă de subiecte esenţiale, ca să nu mai vorbim de tratarea lor într-un mod adecvat. Majoritatea cărţilor de management sunt scrise din perspectiva unei anumite discipline sau funcţii şi sunt destinate mai degrabă specialistului decât unei persoane cu responsabilităţi manageriale.

O complicaţie suplimentară o reprezintă limbajul prea puţin accesibil al multora dintre aceste cărţi. Adoptând o perspectivă de marketing în predarea managementului poliţienesc, şi încercând să stabilesc domeniile în care cei cu răspunderi manageriale au cu adevărat nevoie de ajutor, în cele două volume ale lucrării am alcătuit un fond de material relevant. De asemenea, am căutat să folosesc un limbaj clar şi exemplificări practice pentru a facilita învăţarea. Am apelat la contribuţiile din seminarii, analize şi studii de caz pentru exemple practice care să ilustreze şi să ne ajute să exemplificăm conceptele teoretice relevante şi aptitudinile practice necesare. Asemenea exemple, precum şi contactul de zi cu zi cu probleme manageriale, m-au ajutat să elaborez o lucrare relevantă, în două volume, care combină în proporţii adecvate teoria şi practica: volumul I editat în anul 2007 la Editura TipoRadical, 365 pagini, în care am

13

prezentat aspectele teoretico–metodologice ale managementului organizaţiilor de poliţie într-o abordare modernă şi volumul II, cel de faţă, care cuprinde aplicaţii practice şi studii de caz.

Subiectele pentru care am optat în cele două volume sunt aptitudinile manageriale de bază de care majoritatea managerilor organizaţiilor de poliţie de la toate nivelele vor avea nevoie mai devreme sau mai târziu.

Stilul lucrării elaborate constă în a lega teoria de practică într-un mod accesibil. Nu există o teorie atotcuprinzătoare a managementului organizaţiilor de poliţie. Totuşi există o gamă de concepte dintr-o varietate de discipline care pot fi utile cititorilor în analiza problemelor manageriale şi dezvoltarea unor strategii de rezolvare a acestora.

Pentru a respecta prevederile legislaţiei privind protecţia informaţiilor clasificate nu am denumit în clar organizaţiile (unităţile, formaţiunile) (poliţie, poliţie de frontieră, jandarmerie) şi nici persoane din cadrul acestora. Numeroasele exemple practice, aplicaţii şi studii de caz sunt menite să ilustreze subiecte generale şi să indice legătura dintre teorie şi practică. Ele sunt utile însă şi pentru a trezi interesul cititorilor şi a-i ajuta să-şi amintească de anumite chestiuni particulare. Conceptele şi exemplele incluse sunt menite să facă legătura cu problemele de care trebuie să se ocupe managerii organizaţiilor de poliţie.

Cele două volume ale lucrării capitalizează experienţa autorului ca evaluator în domeniul control–evaluării performanţei structurilor de ordine publică, dar şi ca manager şi profesor, fiind scrise cu implicarea faptului trăit.

Mai mult, m-am străduit să prezint o cazuistică bogată şi diversă, într-un mod reactiv şi sensibil la virtuţile educaţionale certe, fără a eşua în efemer sau în tendinţa facilă a dogmatizării.

Dacă cititorul interesat, parcurgând lucrarea de faţă, va descoperi îmbinarea dintre cele două aspecte ale managementului organizaţiilor de poliţie, cel academic şi cel practic, ca fiind una dintre virtuţile acestui curs universitar, autorul s-ar declara mulţumit.

Totodată, aduc mulţumiri colegilor mei din Corpul de Control al ministrului şi şefilor ierarhici, fără sprijinul cărora apariţia acestei lucrări nu ar fi fost posibilă.

AUTORUL

14

PARTEA I

APLICAŢII PRACTICE

15

CAPITOLUL 1

VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA MANAGEMENTULUI UNITĂŢILOR DE ORDINE PUBLICĂ

1.1. Obiectul de studiu 1.1.1. Scurt istoric Încă din comuna primitivă conducerea s-a manifestat în ipostaze dintre

cele mai interesante, iar nevoia de a conduce a unor oameni a fost satisfăcută prin numirea, alegerea sau câştigarea acestui drept1.

Principalele caracteristici ale conducerii în această perioadă de început se referă la:

– cristalizarea unor forme incipiente ale conducerii, sub denumirea de reguli;

– conturarea unor forme de conducere la nivel de microcolectivităţi (familie, gintă, trib, clan etc.);

– desemnarea în ipostaza de conducători a celor mai înzestrate persoane, asigurându-se în mare parte concordanţa dintre ierarhia valorilor şi ierarhia conducerii formale;

– dependenţa conţinutului şi eficienţei conducerii de cunoştinţele, calităţile şi aptitudinile conducătorilor;

– folosirea concomitentă a unor elemente ale conducerii unipersonale (şef de clan, şef religios, războinicul şef) şi a unor forme democratice (adunarea obştii, sfatul bătrânilor);

– formularea de reguli şi prescripţii privind organizarea, desfăşurarea şi controlul principalelor activităţi din cadrul grupului.

În orânduirea sclavagistă, conducerea a înregistrat progrese semnificative, astfel:

– apar primele forme de conducere macrosocială (prin apariţia şi consolidarea statelor); 1 ION VERBONCU – Manageri & Management, Editura Economică, Bucureşti, 2000, pag. 10-11.

17

– apar noi şi complexe metode decizionale, informaţionale şi structural-organizatorice;

– se permanentizează transmiterea ereditară a funcţiilor de conducere; – se adânceşte prăpastia dintre ierarhia valorilor şi ierarhia formală a

conducerii; – se manifestă ascendenţa conducerii de tip autoritar în detrimentul

celei democratice; – structurile organizatorice sunt bine precizate, cu delimitarea adecvată

a sarcinilor, competenţelor şi responsabilităţilor pe posturi; – descoperirea scrierii conduce la apariţia primelor sisteme

informaţionale în accepţie ştiinţifică; – factorii economici influenţează din ce în ce mai mult fundamentarea

şi adoptarea deciziilor; – motivaţiile economice se amplifică; – funcţia de control înregistrează o dinamică ascendentă; – apar colaboratori specializaţi ai conducerii, precum scribii; –sistemele de conducere se diversifică, pe tipuri de unităţi

(manufacturi, corporaţii etc.). În feudalism, conducerea capătă valenţe, în sensul că: – diversificarea conducerii, ale cărei caracteristici sunt marcate de

personalitatea conducătorilor; – preponderenţa tipului autoritar de conducere (nobil, negustor bogat); – creşterea gradului general de ierarhizare a structurilor organizatorice,

în condiţiile multiplicării numărului de niveluri ierarhice; – apariţia hârtiei şi tiparului, cu impact favorabil asupra sistemului

informaţional; – un fundament motivaţional diferit, bazat pe îmbinarea aspectelor

economice cu cele extraeconomice; – progrese lente în teoria conducerii. Odată cu trecerea societăţii la orânduirea capitalistă, în management se

produce un salt spectaculos, prin conturarea ştiinţei şi dezvoltarea practicii managementului ştiinţific, fiind evidente:

– conturarea unor aparate de conducere proprii, axate pe obiective şi funcţii bine delimitate;

– atenuarea conducerii autoritare excesive, concomitent cu dezvoltarea unor caracteristici de tip participativ;

– progrese remarcabile la nivelul componentelor manageriale (metodologică, decizională, informaţională, organizatorică), profesionalizarea managementului.

18

1.1.2. Definirea ştiinţei managementului

Managementul ca ştiinţă, s-a cristalizat relativ recent, prin eforturile depuse de un mare număr de specialişti de pe întreg mapamondul, ca răspuns la stringentele necesităţi ale practicii sociale.

Primii care au contribuit la înţelegerea teoriei managementului au fost atât manageri practicanţi, cât şi specialişti din domeniul ştiinţelor sociale. Mai recent, teoreticienii au venit din rândurile cadrelor universitare sau ale consultanţelor în probleme de management. Primii teoreticieni pot fi clasificaţi în două grupe principale – manageri practicanţi, ca F.W. Taylor şi Henri Fayol, şi specialişti în ştiinţele sociale, ca Mago şi Mc Gregor. Managerii practicanţi tindeau să teoretizeze experienţele lor personale de management, cu scopul de a dezvolta un set de principii raţionale de management, care ar putea fi aplicate la scară universală pentru a obţine eficienţa organizaţională. Teoriile manageriale ce au rezultat se ocupau, în principal, de structurarea muncii şi a organizaţiilor, mai mult decât de motivaţia umană sau de cultura organizaţiei. Abordările lor erau, în general, de tip prescriptiv, adică stabileau ce ar trebui să facă managerii pentru a-şi îndeplini sarcinile funcţiei de conducere, în interiorul organizaţiei lor.

Specialiştii din domeniul ştiinţelor sociale, spre deosebire, erau cadre universitare, al căror punct de plecare era cercetarea comportamentului uman la locul de muncă. La început, cea mai mare parte a studiilor lor erau legate de probleme ale eficienţei şi de efectele condiţiilor fizice de muncă, asupra angajaţilor. Teoreticienii care le-au urmat erau mai interesaţi de factorul uman la lucru, concentrându-şi atenţia asupra unor astfel de subiecte, ca motivaţia angajaţilor, comunicarea interpersonală şi stilul de conducere.

Varietatea abordărilor cadrului teoretic al managementului a produs în mod natural o mulţime de versiuni a ceea ce înseamnă cuvintele cheie „management şi „organizaţie“.

Nu există o definiţie general acceptată a managementului ca activitate, cu toate că definiţia clasică este considerată încă cea formulată de Henri Fayol, în 1916: „Activitatea de management înseamnă a prevedea şi a plănui, a organiza, a comanda, a coordona şi controla“. Enunţul său general despre management rămâne din multe puncte de vedere valabil şi după 90 de ani şi a fost adaptat de unii specialişti din ziua de azi, cum sunt Reece şi O. Grady, care definesc managementul ca fiind „procesul de coordonare a resurselor umane, informaţionale, fizice şi financiare în vederea realizării scopurilor organizaţiei“, iar în cunoscuta publicaţie franceză Larousse, managementul este definit ca „ştiinţa tehnicilor de conducere a întreprinderii“.

După opinia noastră, definiţia care corespunde cel mai bine realităţii organizaţiilor româneşti, inclusiv unităţilor de ordine publică, este cea dată de reputatul specialist în ştiinţa managementului, prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu

19

„managementul rezidă în studierea proceselor şi relaţiilor de management din cadrul organizaţiilor, în vederea descoperirii legităţilor şi principiilor care le guvernează şi a conceperii de noi sisteme, metode, tehnici şi modalităţi de conducere, de natură să asigure obţinerea şi creşterea competitivităţii“.

1.1.3. Procesele de management Este cunoscut că la nivelul oricărei organizaţii se derulează procese de

muncă, axate pe îmbinarea variată a factorilor de producţie. De fapt, două importante categorii de procese de muncă asigură funcţionalitatea oricărui tip de organizaţii:

– procese de execuţie, determinate din punct de vedere cantitativ, concretizate în acţiunea factorului uman, cu ajutorul unor factori materiali de producţie, asupra altor factori materiali, în vederea obţinerii de bunuri economice; aceste procese de muncă dau consistenţă obiectului de activitate al organizaţiei;

– procese de management, determinate din punct de vedere calitativ, al importanţei, în care o parte a factorului uman acţionează asupra celeilalte părţi, în ceea ce priveşte previziunea, organizarea, coordonarea, antrenarea şi control-evaluare la nivel de organizaţie şi componentele procesuale şi structurale ale acesteia.

Specialiştii în ştiinţa managementului2 definesc procesul de management ca fiind „ansamblul fazelor şi proceselor prin care se determină obiectivele organizaţiei şi ale subsistemelor încorporate, resursele şi procesele de muncă necesare realizării lor şi executanţii acestora, prin care se integrează şi controlează munca personalului folosind un complex de metode şi tehnici în vederea îndeplinirii cât mai eficiente a raţiunilor ce au determinat înfiinţarea respectivei organizaţii“.

Procesul de management poate fi structurat, în funcţie de modul în care sunt concepute şi exercitate atributele sale, în trei etape principale:

a) Etapa previzională caracterizată prin exercitarea celorlalte atribute ale managementului într-o viziune prospectivă, axată pe anticiparea de modalităţi, metode, soluţii organizatorice, motivaţionale şi de evaluare superioare, corespunzător evoluţiei predeterminate a organizaţiei respective;

b) Etapa de operaţionalizare, caracterizată prin preponderenţa organizării, coordonării şi antrenării personalului la realizarea cotidiană a obiectivelor cuprinse în planurile şi prognozele organizaţiei;

22 OVIDIU NICOLESCU şi ION VERBONCU – Management, Editura Economică, Bucureşti, 199 pag. 39.

20

c) Etapa finală, de comensurare şi interpretare a rezultatelor, caracterizată prin preponderenţa exercitării funcţiei de evaluare – control, având în vedere obiectivele şi criteriile stabilite în prima etapă.

1.1.4. Relaţiile de management

Exercitarea proceselor de management implică un tip aparte de relaţii între oameni, numite relaţii de management.

Specialiştii afirmă că relaţiile de management pot fi definite ca raporturile care se stabilesc între componenţii unei organizaţii şi între aceştia şi componenţii altor sisteme în procesele previzionării, organizării, coordonării, antrenării şi control-evaluării activităţilor organizatorice.

Analiza factorilor care condiţionează caracteristicile relaţiilor de management în cadrul organizaţiilor relevă o triplă determinare:

– social-economică; – tehnico-materială; – umană. 1.2. Funcţiile managementului organizaţiei Aşa cum rezultă din definirea managementului, esenţa sa o reprezintă

funcţiile sau atributele. Henry Fayol a fost cel care a identificat şi analizat procesele de

management pentru prima dată. Acesta a definit în cadrul lor cinci funcţii principale: previziunea, organizarea, comanda, coordonarea şi controlul.

În opinia noastră, cel care particularizează managementul modern la realităţile româneşti este prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu, acesta partajând procesele de management în cinci funcţii, şi anume:

– previziunea; – organizarea; – coordonarea; – antrenarea; – evaluare-control. 1.2.1. Previziunea

Este funcţia cea mai importantă a unui proces managerial, de conţinutul său depinzând decisiv maniera de derulare şi rezultatele exercitării celorlalte funcţii.

21

În opinia specialiştilor, funcţia de previziune constă în ansamblul proceselor de muncă prin intermediul cărora se determină principalele obiective ale unei organizaţii şi componentelor sale, precum şi resursele şi principalele mijloace necesare realizării lor.

Previziunea cuprinde decizii şi acţiuni prin care se stabilesc obiectivele unei unităţi de ordine publică şi componentelor sale procesuale şi structurale, se stabilesc modalităţile de realizare, se dimensionează resursele ce urmează a fi angajate şi se precizează termenele intermediare şi finale în îndeplinirea obiectivelor.

Exercitarea acestei funcţii se concretizează în trei activităţi principale:

a) Prognozarea, în urma căreia se elaborează prognoze. Acestea acoperă un orizont minim de 10 ani, au un caracter aproximativ, nefiind obligatorii;

b) Planificarea, regăsită în elaborarea de strategii, este modalitatea cea mai eficace de valorificare a potenţialului uman, managerial, tehnic şi tehnologic etc., de care dispune unitatea în contextul existenţei şi acţiunii a numeroase variabile ale mediului social, care nu trebuie neglijate.

Planurile, în care se finalizează cea mai mare parte a proceselor de previziune, se referă, de regulă, la perioade cuprinse între 5 ani şi o lună. Planurile unei unităţi de ordine publică, inclusiv în ţările Uniunii Europene, au un caracter obligatoriu, fiind baza desfăşurării activităţilor încorporate.

c) Programarea este a treia modalitate principală de concretizare a previziunii. Aceasta reprezintă detalierea în timp şi spaţiu a politicilor, prin intermediul programelor. Specific programelor este orizontul redus; cel mai adesea o decadă, o săptămână, o zi, un schimb, o oră.

Unităţile de ordine publică se confruntă în prezent cu probleme dintre cele mai dificile şi datorită unor disfuncţionalităţi generate de exercitarea previziunii, între care semnalăm:

– insuficienţa unor strategii şi politici globale care să valorifice oportunităţile mediului ambiant naţional şi internaţional;

– lipsa unui sistem categorial de obiective la nivel de unitate şi componente procesuale şi structurale ale acesteia;

– lipsa unor priorităţi în abordarea decizională şi operaţională a problemelor cu care se confruntă managementul unităţilor de ordine publică;

– atitudine ostilă faţă de planificare, din partea multor manageri (şefi de unităţi), aceasta fiind asociată cu o practică învechită;

– multiplele presiuni la care sunt supuse unitatea şi managementul său din partea unor factori endogeni, dar mai ales exogeni.

22

În ceea ce priveşte mutaţiile din sfera previziunii, în contextul intensificării şi diversificării acesteia, al amplificării caracterului anticipativ al managementului, semnalăm următoarele:

– elaborarea de strategii şi politici realiste, care să valorifice informaţiile furnizate de studiile de diagnosticare, sondajele de opinie şi cele desprinse din studiile de prognoză;

– dezvoltarea procesuală şi structural-organizatorică a planificării (ca activitate şi compartiment);

– apelarea la un instrument specific de planificare, din care să nu lipsească metodele decizionale, metodele de creativitate, cele de extrapolare etc.;

– valorificarea influenţelor exercitate de factorii mediului ambiant, naţional şi internaţional şi imprimarea unui comportament agresiv faţă de acesta.

1.2.2. Organizarea

Funcţia de organizare desemnează ansamblul proceselor de management prin intermediul cărora se stabilesc şi se delimitează procesele de muncă fizică şi intelectuală şi componentele lor (mişcări, timpi, operaţii, lucrări, sarcini etc.), precum şi gruparea acestora pe posturi, formaţii de muncă, compartimente şi atribuirea lui personalului, corespunzător anumitor criterii manageriale, profesionale, tehnice şi sociale, în vederea realizării în cât mai bune condiţii a obiectivelor previzionate.

Corespondentul pragmatic al organizării îl constituie activitatea propriu-zisă de organizare, cu două dimensiuni:

– organizarea de ansamblu, reflectată de proiectarea/reproiectarea şi întreţinerea funcţionării sistemului de management şi a subsistemelor sale (decizional, informaţional, organizaţional şi metodologic);

– organizarea la nivelul principalelor componente procesuale şi structurale ale unităţii (organizarea unor activităţi sau a unor compartimente de exemplu).

Chiar dacă nu întotdeauna organizarea este o cauză a disfuncţionalităţilor manageriale, nu trebuie omis faptul că, la anumite intervale de timp, în anumite împrejurări aceasta poate genera unele deficienţe majore, cu consecinţe ce pot atinge cote alarmante în funcţionalitatea şi eficacitatea domeniului condus.

O abordare a managementului unităţilor de ordine publică de pe poziţia organizării, evidenţiază unele elemente de stadiu al acestora:

– reducerea organizării la structurile organizatorice, şi acelea aflate într-un grad avansat de rigiditate dacă ne raportăm la mutaţiile produse în interiorul, dar mai ales în mediul ambiant al sistemului de ordine publică;

23

– limitarea organizării la pregătirea misiunilor, neglijându-se în cea mai mare parte a situaţiilor, organizarea managerială;

– rămânerea în urmă a organizării faţă de necesităţile sistemului socio-economic la care se referă unitatea şi uzura morală, generală sau parţială.

Diminuarea sau eliminarea unor astfel de disfuncţionalităţi, precum şi promovarea unor mutaţii de fond în „zona“ organizării, reclamă demersuri de amploare în ceea ce priveşte:

– conceperea şi realizarea unor sisteme informaţionale şi structuri organizatorice dinamice, flexibile şi eficiente;

– reconsiderarea rolului organizării procesuale, ca punct de pornire în remodelarea organizatorică;

– continuarea şi promovarea unor metodologii judiciare de analiză şi proiectare sau reproiectare a managementului şi a fiecărei componente a acestuia;

– reconsiderarea compartimentului de specialitate, cel de „organizare managerială“, cu atribuţii, competenţe şi responsabilităţi extrem de importante în proiectarea/reproiectarea şi întreţinerea funcţionării managementului şi subsistemelor sale.

Tendinţa în organizaţiile moderne este, aşa cum subliniază şi cunoscuţii profesori americani Sarah Freeman şi Kim Cameron, de a exercita organizarea într-o viziune suplă şi flexibilă, urmărind diminuarea dimensiunii aparatelor manageriale.

1.2.3. Coordonarea

Funcţia de coordonare constă în ansamblul proceselor de muncă, prin care se armonizează deciziile şi acţiunile personalului unităţii şi ale subsistemelor sale, în cadrul previziunilor şi sistemului organizatoric stabilite anterior.

Pentru asigurarea unei coordonări eficace este esenţială existenţa unei comunicări adecvate la toate nivelurile managementului, prin comunicare înţelegând transmiterea de informaţii şi perceperea integrală a mesajelor conţinute. Putem astfel considera că suportul coordonării este comunicarea.

Ipostazele în care se găsesc atât coordonarea, cât şi comunicarea sunt: – coordonarea bilaterală, ce se desfăşoară între un manager şi un

subordonat, cu avantajul transmiterii de mesaje nedistorsionate şi dezavantajul supradimensionării bugetului de timp al managerului;

– coordonarea multilaterală derulată între un manager şi mai mulţi subordonaţi în acelaşi timp; se înregistrează avantajul transmiterii corecte a mesajelor informaţionale – aşa cum o doreşte managerul, dar şi dezavantajul alocării de timp suplimentar pentru a comunica cu fiecare subordonat, ceea ce

24

creează posibilitatea înţelegerii diferite a conţinutului mesajului informaţional datorită nivelului diferit de pregătire al subordonaţilor.

Coordonarea, ca funcţie managerială, este susţinută de unele elemente care au în vedere caracteristicile managerilor şi executanţilor, precum şi cele ale muncii de conducere. Cele mai importante dintre acestea sunt:

– volumul, complexitatea şi diversitatea obiectivelor ce revin unităţii şi fiecărei subunităţi a acesteia;

– diversitatea şi ineditul reacţiilor umane, ce reclamă un feed-back permanent şi operativ pentru manager în legătură cu modul de receptare a mesajelor informaţionale, de aplicare a deciziilor în mediul condus;

– diferenţele de pregătire profesională şi managerială ale persoanelor aflate în ipostaze manageriale şi operaţionale;

– nivelul de cultură generală diferit; – atitudinea faţă de schimbare, faţă de nou, atât a managerilor, cât şi a

subordonaţilor, cu repercusiuni nemijlocite asupra gradului de participare, de implicare în realizarea obiectivelor.

Realizarea coordonării la un nivel calitativ-superior conferă activităţilor unităţilor de ordine publică o pronunţată supleţe, flexibilitate, adaptabilitate şi creativitate, caracteristici esenţiale în condiţiile creşterii dependenţei managementului de resursele umane.

1.2.4. Antrenarea

Cel mai dificil de exercitat de către manageri, mai ales în perioadele de criză, este funcţia de antrenare.

Funcţia de antrenare încorporează ansamblul proceselor de muncă prin care se determină personalul unităţii, să contribuie la stabilirea şi realizarea obiectivelor previzionate, pe baza luării în considerare a factorilor care îi motivează.

Suportul economic al antrenării îl reprezintă motivarea personalului, ce contribuie la armonizarea sistemului de ordine publică, la derularea misiunilor de ordine publică.

Motivarea presupune corelarea recompenselor/sancţiunilor materiale şi moral-spirituale a rezultatelor efectiv obţinute din realizarea obiectivelor. Esenţa acesteia o constituie trinomul recompense/sancţiuni-rezultate-obiective.

Motivarea, în funcţie de modul de condiţionare a satisfacţiilor personalului, de rezultatele obţinute, este pozitivă sau negativă:

– motivarea pozitivă este atunci când prioritare sunt recompensele materiale şi moral-spirituale;

– motivarea negativă este atunci când pe intervale scurte de timp, sancţiunile sunt prioritare.

25

Pentru ca rolul său în susţinerea participării personalului la stabilirea şi realizarea obiectivelor să nu fie compromis, motivarea trebuie să răspundă următoarelor cerinţe fundamentale:

– să fie complexă, adică să cuprindă recompense/sancţiuni atât materiale şi morale, cât şi moral-spirituale, în proporţii care să faciliteze manifestarea potenţialului personalului;

– să fie diferenţiată, în sensul că dimensionarea şi acordarea de recompense/sancţiuni să se realizeze în funcţie de specialitatea persoanei, a colectivului din care aceasta face parte şi a situaţiei la care se referă;

– să fie graduală, adică să urmărească satisfacerea diverselor categorii de nevoi, specifice individului, de la simplu la complex, de la nevoi de nivel inferior la cele de nivel superior.

Caracteristic managementului ştiinţific al unităţilor de ordine publică este conceperea motivării şi, implicit motivaţională, adică a elementelor care prezintă interes pentru personalul unităţii, a necesităţilor acestora, ordonate în funcţie de succesiunea în care trebuie avute în vedere. Dintre scările motivaţionale considerate cu precădere în literatura de specialitate, menţionăm pe cea a lui Maslaw, care cuprinde următoarele cinci categorii de necesităţi:

– nevoi fiziologice elementare (hrană, adăpost, îmbrăcăminte); – nevoi de securitate şi trebuinţă; – nevoi de contacte umane şi afiliere la grup; – nevoi de statut social şi stimă; – nevoi de autorealizare. Pentru ca oamenii să genereze performanţă au nevoie de următoarele

elemente motivaţionale: – posibilitatea de a avea anumite iniţiative în muncă; – condiţii bune de muncă; – colegi buni şi companie plăcută (climat favorabil din punct de vedere

organizaţional); – un manager bun; – un loc de muncă sigur; – câştigurile băneşti (salariile); – programul de lucru; – interesul pentru munca în sine; – şansa unei promovări; – obţinerea de avantaje materiale şi prestigiu. Modul cum managerii acordă atenţie acestor factori declanşează

comportamente diferite din partea subordonaţilor în sensul implicării, într-o mai mare sau o mai mică măsură, în realizarea obiectivelor. Pentru aceasta sunt

26

necesare mecanisme motivaţionale diferenţiate, concomitent cu crearea şi întreţinerea unor condiţii decizionale, informaţionale şi organizatorice propice manifestării fiecărui factor din cei enumeraţi.

1.2.5. Control-evaluare

Orice proces de management, asociat unui ciclu managerial, se finalizează prin intermediul funcţiei de control-evaluare.

Funcţia de control-evaluare poate fi definită ca ansamblul proceselor prin care performanţele organizaţiei, subsistemelor şi compo-nentelor acesteia sunt măsurate şi comparate cu obiectivele şi standardele stabilite iniţial, în vederea eliminării deficienţelor constatate şi integrării abaterilor pozitive.

Procesele de control-evaluare în calitate de funcţie a managementului, implică patru faze:

– măsurarea realizărilor; – compararea realizărilor cu obiectivele şi standardele stabilite iniţial,

evidenţiind abaterile produse; – determinarea cauzelor principalelor abateri pozitive şi negative; – adoptarea unor decizii cu caracter corectiv sau profilactic. Deciziile cu caracter corectiv vizează modificări în parametrii de stare

ai domeniului condus (indicatori de performanţă, resurse angajate, termene, modalităţi de realizare etc.), în timp ce deciziile de actualizare sunt orientate spre revizuirea nivelului obiectivelor previzionate, considerându-se că acestea nu au fost suficient fundamentate.

De asemenea, funcţia de control-evaluare trebuie să aibă într-o măsură cât mai mare un caracter preventiv, deci de preîntâmpinare a deficienţelor, iar dacă acestea s-au produs, corectiv.

Funcţia de control-evaluare încheie ciclul de management, conţinutul şi eficacitatea sa condiţionând sensibil calitatea de ansamblu a procesului de conducere şi, în special, eficienţa muncii depuse de personal pe termen scurt, mediu şi lung.

Abordarea separată a funcţiilor managementului şi a interdepen-denţelor dintre ele a contribuit la evidenţierea specificităţii componentelor procesului de management. În practică, procesul de management trebuie abordat în ansamblul său, tratând funcţiile conducerii în strânsa lor interde-pendenţă.

În lucrarea de faţă, funcţia de control-evaluare a unităţilor de ordine publică va fi abordată în profunzime într-un capitol de sine stătător.

27

1.3. Principiile şi sistemul de management 1.3.1. Principiile generale ale managementului organizaţiilor de poliţie Conceperea şi exercitarea managementului organizaţiei are la bază un

ansamblu de principii care au o triplă determinare: socio-economică, tehnico-materială şi umană. În funcţie de sfera de cuprindere a proceselor de management şi a ansamblului activităţilor care alcătuiesc organizaţiile, aceste principii se divid în generale şi specifice diferitelor componente ale sistemului de management.

Principiile generale exprimă nivelul de dezvoltare al ştiinţei managementului şi fundamentele teoretice preconizate pentru modelarea de ansamblu a sistemelor de management ale organizaţiilor şi sunt următoarele:

a) Principiul asigurării concordanţei dintre parametrii sistemului de management al organizaţiei şi caracteristicile sale esenţiale şi ale mediului ambiant – funcţionalitatea şi complexitatea organizaţiei implică o permanentă corelare, adaptare şi perfecţionare a sistemului de management la situaţia efectiv existentă în cadrul său, la cultura organizaţională şi contextul socio-economic în care-şi desfăşoară activitatea;

b) Principiul managementului participativ – exercitarea celor mai importante şi complexe procese şi relaţii de management în cadrul organizaţiei este necesar să se bazeze pe implicarea de manageri, specialişti şi apelând la leadership şi realizând un nou tip de cultură organizaţională;

c) Principiul motivării tuturor factorilor implicaţi în activităţile organizaţiei – motivarea, ca principiu de management al organizaţiei exprimă necesitatea unei asemenea stabiliri şi utilizări a stimulentelor şi sancţiunilor materiale şi morale de către factorii decizionali încât să asigure o împletire armonioasă a intereselor tuturor părţilor implicate, generatoare de performanţe superioare ale organizaţiei;

d) Principiul economicităţii, eficienţei şi eficacităţii – dimensionarea, structurarea şi combinarea tuturor proceselor şi relaţiilor manageriale este necesar să aibă în vedere maximizarea efectelor economico-sociale cuantificabile şi necuantificabile ale organizaţiei, în vederea asigurării unei competitivităţi ridicate. În literatura de specialitate este cunoscută ca principiul celor „3E“, care sunt definiţi astfel :

Economicitatea este definită ca „minimizarea costului resurselor utilizate pentru o activitate, cu respectarea condiţiilor de calitate programate“.

Eficienţa este înţeleasă ca „o relaţie între rezultate, sub forma bunurilor şi serviciilor, şi resurselor utilizate pentru a le produce“.

28

Eficacitatea este reprezentată de „măsura în care obiectivele au fost atinse, precum şi de relaţia dintre impactul dorit şi cel efectiv al unei activităţi“.

1.3.2. Componentele sistemului de management al organizaţiei şi

definirea acestora Funcţiile şi relaţiile de management la nivelul oricărei organizaţii sunt

exercitate prin sistemul de management. Sistemul de management al organizaţiei defineşte ansamblul

elementelor cu caracter decizional, organizatoric, informaţional, motivaţional, metodologic etc. din cadrul organizaţiei, prin intermediul căruia se exercită ansamblul proceselor şi relaţiilor de management, în vederea obţinerii unei eficacităţi şi eficienţe cât mai mari.

Sistemul de management cuprinde mai multe componente ce se deosebesc în funcţie de natura, de caracteristicile instrumentului utilizat, şi anume:

a) Subsistemul organizatoric – constă în ansamblul elementelor de natură organizatorică ce asigură cadrul, divizarea, combinarea şi funcţionalitatea proceselor de muncă, în vederea realizării obiectivelor preconizate.

b) Subsistemul informaţional – sunt desemnate totalitatea datelor, informaţiilor, circuitelor informaţionale, fluxurilor informaţionale, procedurilor şi mijloacelor de tratare a informaţiilor existente într-o organizaţie, care au drept scop să asigure suportul informaţional necesar pentru previzionarea şi îndeplinirea obiectivelor.

c) Subsistemul decizional – constă în ansamblul deciziilor adoptate şi aplicate în cadrul organizaţiei de către manageri. Se impune precizarea că ne referim la deciziile de conducere sau de management care reprezintă componenta esenţială a sistemului decizional prin care desemnăm cursul de acţiune ales în vederea îndeplinirii unui anumit obiectiv din cadrul organizaţiei, ce are implicaţii directe asupra a cel puţin o altă persoană, influenţându-i acţiunile şi comportamentele.

d) Subsistemul metodologico-managerial sau metode şi tehnici de management – este alcătuit din ansamblul metodelor, tehnicilor şi procedurilor utilizate în managementul unei organizaţii.

Componentele principale ale subsistemului metodologic le reprezintă metodele şi sistemele de management propriu-zise, cum ar fi diagnosticarea, delegarea, managementul prin obiective, managementul prin proiecte, tabloul de bord etc.

29

1.4. Evoluţia managementului pe plan mondial şi în România

1.4.1. Abordări ale managementului în literatura străină

După opinia specialiştilor străini, studiile în domeniul managementului se pot grupa în funcţie de natura conceptelor şi metodelor utilizate, cu precădere, de funcţiile managementului cărora li se acordă prioritate şi de funcţiile organizaţiei asupra cărora se axează, în patru şcoli sau curente principale: clasică sau tradiţională, behavioristă sau comportistă, constitutivă şi sistematică.

Şcoala clasică, tradiţională este reprezentată în primul rând prin întemeietorii acestei ştiinţe – Frederic Taylor şi Henry Foyol – ale căror lucrări „Principiile managementului ştiinţific“ şi, respectiv „Administrarea industrială şi generală“, sunt binecunoscute în toată lumea, fiind traduse şi în limba română încă înaintea primului război mondial.

În opinia specialiştilor din şcoala clasică, relaţiile de management sunt examinate în ansamblul lor, cu accent special asupra funcţiei de organizare primite atât la nivelul întreprinderii, cât şi, mai ales, la nivelul funcţiunii de producţie din cadrul său. Şcolii clasice îi revine meritul principal la constituirea ştiinţei managementului.

Şcoala behavioristă sau comportistă, reliefată în special în ultimele patru decenii, este reprezentată prin specialişti reputaţi, americanii D.Mc.Gregor, H.Simon, R. Lickert, germanul R. Weber, francezul M. Crozier şi italianul Moreno.

Studiile comportiste au drept caracteristică dominantă utilizarea prioritară a conceptelor şi metodelor sociologice şi psihologice, cum ar fi: sistemul de valori, comportament individual şi organizaţional, atitudini, aptitudini, cultură organizaţională, motivaţie etc. Concret se referă în special la comportamentul şi modul de acţiune al managerilor, la constituirea şi funcţionarea microcolectivităţilor.

Şcoala cantitativă, reprezentată prin specialişti ca H. Kaufman, J. Starr şi F. Goronzy care folosesc în cadrul studiilor elaborate concepte şi metode care provin în majoritate din matematică şi statistică.

Principalele contribuţii ale şcolii cantitative constau în adoptarea instrumentarului matematico-statistic la cerinţele practicii sociale, amplificându-i substanţial caracterul aplicativ şi în conferirea unui plus de rigurozitate şi de precizia analizelor şi soluţiilor manageriale.

Şcoala sistemică reprezintă, de fapt, o sinteză a precedentelor şcoli, fiind cea mai tânără, dar şi cea mai complexă şi aplicativă. Este reprezentată de

30

reputaţii specialişti francezi J. Helese şi J. Lobstein, americanii P. Drucker, H. Hintzberg, M. Porter, rusul C. Popov şi englezul J. Child.

Contribuţia majoră a acestei şcoli constă în abordarea organizaţiei într-o optică multidisciplinară integratoare, simultan analitică şi sistemică, pornind de la obiectivele fundamentale ce-i sunt atribuite, esenţialmente economice şi având în vedere multiplele interdependenţe dintre componentele sale.

Şcoala sistemică se află încă în curs de cristalizare şi reprezintă şcoala viitorului, maturizarea sa marcând evoluţia ştiinţei managementului pe o treaptă superioară.

În domeniul militar şi implicit şi în cel al ordinii publice, conducerea (managementul) trupelor este abordată încă din cele mai vechi timpuri.

Cel mai faimos dintre manualele de strategie ale Chinei antice este Arta Războiului lui Sun Tzu, de Sun Wu, un remarcabil consultant militar din epoca Regatelor Războinice. După mai mult de o sută de ani, un descendent direct al acestui Sun Tzu, sau „Maestrul Sun“, s-a remarcat la rândul său ca distins strateg. Este vorba de Sun Bin, al cărui nume înseamnă „Sun cel Mutilat“. El a devenit Sun Tzu II, al doilea Maestru Sun, a cărui Artă a Războiului a fost cunoscută numai parţial, până când o versiune aproape completă, pe fâşii de bambus parţial deteriorate, a fost descoperită recent într-un mormânt antic.

Scriere cu valoare perenă, Nobila artă a războiului este la fel de valabilă pe câmpul de luptă, ca şi în opera marilor afaceri ori în viaţa de zi cu zi.

Ulterior, principiile conducerii trupelor au fost abordate şi de Niccolo Machiavelli în lucrarea „Principele“ şi Carl von Clausewitz în capodopera sa „Despre război“.

1.4.2. Managementul românesc

Preocupările teoretice şi pragmatice cu privire la managementul firmelor au debutat în România foarte timpuriu.

Sistemul taylorist de organizare a muncii bazat pe MTM a fost utilizat pentru prima dată în Europa la „Ţesătoria românească de bumbac“ din Piteşti.

Un alt element semnificativ l-a constituit introducerea la Academia de Înalte Ştiinţe Comerciale şi Industriale a cursului de management al firmei. La 25 ianuarie 1916, profesorul Virgil Hodgeanu ţinea cursul introductiv la disciplina „Studiul practic al întreprinderilor comerciale şi industriale“, primul de acest fel în Europa de Sud-Est şi printre primele din Europa.

Şi după primul război mondial au continuat să se manifeste preocupări şi acţiuni sistematice pe planul teoriei şi practicii managementului organizaţiei. Animatorul acţiunilor teoretice l-a constituit Institutul român pentru organizarea

31

ştiinţifică a muncii (IPROM), creat în anul 1927, cu contribuţia unor reputaţi oameni de ştiinţă: V. Madgearu, G. Ţiţeica, D. Gusti, Gh. Ionescu-Siseşti, Gh. Marinescu ş.a.

Cele mai relevante iniţiative ştiinţifice în managementul militar le-a avut de departe mareşalul Ion Antonescu, care a abordat în scrierile sale toate aspectele referitoare la sistemul de management, cu precădere cele privind subsistemele decizional şi organizatoric. Astfel, în prefaţa la Planul general de organizare a armatei din anul 1940, acesta menţionează : „Nu se poate îndrepta oştirea, nu se poate scurta drumul pe care-l fac astăzi pentru a putea fi soluţionate cele mai mici ca şi cele mai mari chestiuni, decât dacă tăiem cu bisturiul, în lung şi în larg, în acest ultim prea vast sistem birocratic şi hidrocefalic pentru puterile noastre bugetare şi pentru forţele noastre reale“.

După cel de-al doilea război mondial, odată cu instaurarea comunismului se constată o ignorare totală, pentru o perioadă de aproape două decenii, a ştiinţei managementului. A fost o perioadă de regres în planul teoriei şi al practicii managementului.

Sub presiunea necesităţilor practice şi în contextul unei anumite deschideri de scurtă durată a României spre Occident, după 1966 se întreprind mai multe acţiuni pe planul practicii, cercetării ştiinţifice şi învăţământului în domeniul conducerii şi organizării.

Şi în domeniul militar apar concepte moderne de conducere a trupelor (manageriale) care vor fi perfecţionate de specialiştii militari Ion Coman, Constantin Olteanu, Gheorghe Arădăvoaice, Luigi Martiş etc.

Anul 1990 a marcat şi în domeniul managementului ştiinţific începutul unor schimbări radicale, învăţământul şi cercetarea ştiinţifică de management s-au debarasat în cvasitotalitate de limitele perioadei comuniste. Cea mai mare parte a conceptelor şi instrumentului de management la nivel de organizaţie a fost reconsiderată prin prisma factorilor şi economiei de piaţă, depunându-se eforturi susţinute de asimilare a ultimelor mutaţii în management şi de adaptare a lor la condiţiile actuale de tranziţie, spre o economie de piaţă funcţională.

Arta militară este perfecţionată în concordanţă cu exigenţele euroatlantice, iar conducerea trupelor este regândită prin contribuţiile originale ale reputaţilor specialişti Mircea Mureşan, Constantin Degeratu, Ilie Marin, Gheorghe Toma, iar în domeniul ordinii publice Anghel Andreescu, Costică Voicu, Florin Sandu, Tudor Cearapin etc.

32

CAPITOLUL 2 PLANIFICAREA, ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA

INSPECŢIILOR ŞI CONTROALELOR ÎN ORGANIZIAŢIILE DE POLIŢIE

În organizaţiile de poliţie, activitatea de control-evaluare este reglementată printr-un ordin al ministrului. Acest ordin instituie un ansamblu de norme tehnico-juridice prin care se stabilesc tipurile de control executate în cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative: scopul controlului, obiectivele şi modalităţile de desfăşurare ale acestuia, documentele în care se concretizează acţiunile de control şi măsurile propuse de personalul cu atribuţii de control.

2.1. Definirea inspecţiei şi controlului În cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative se

organizează şi se execută următoarele tipuri de control: inspecţii, controale de fond şi controale tematice.

Scopul controlului este acela de creştere a eficienţei şi eficacităţii activităţii desfăşurate în cadrul organizaţiilor de poliţie, prin executarea activităţilor de comparare a rezultatelor obţinute cu obiectivele prevăzute, de măsurare a performanţelor realizate cu standardele stabilite iniţial, de identificare a abaterilor şi de adoptare a măsurilor pentru eliminarea acestora.

Principiile care stau la baza controlului sunt: a) principiul legalităţii – presupune ca toate activităţile specifice

controlului să fie desfăşurate cu respectarea prevederilor Constituţiei şi ale legislaţiei în materie;

b) principiul obiectivităţii – presupune o evaluare corectă şi cât mai aproape de realitate a rezultatelor obţinute, a cauzelor care au determinat abaterile şi a măsurilor necesare înlăturării ori diminuării efectelor negative şi integrării celor pozitive;

c) principiul eficacităţii – se referă la oportunitatea şi finalitatea controlului, în scopul obţinerii rezultatelor scontate;

33

d) principiul eficienţei – are în vedere maximizarea rezultatelor activităţii de control în raport cu resursele utilizate: umane, financiare, de timp;

e) principiul controlului preventiv – presupune prevederea şi identificarea posibilelor erori şi abateri în scopul prevenirii acestora pe întreg parcursul desfăşurării procesului de management;

f) principiul motivării personalului – se referă la aplicarea cu obiectivitate a sistemului sancţiune-recompensă personalului implicat în activităţile de control;

g) principiul viziunii unitare – activitatea de control trebuie să aibă la bază o viziune unitară a problematicii, atât în sensul reglementărilor, cât şi a generalizării experienţei pozitive;

h) principiul coordonării şi cooperării unitare – în sensul că unitatea centrală de control coordonează toate activităţile de control şi, în acelaşi timp, cooperează cu structurile implicate;

i) principiul profesionalizării – presupune pregătirea profesională corespunzătoare a specialiştilor care efectuează activitatea de control, precum şi diseminarea informaţiilor, a bunelor practici şi a instrumentelor de lucru în domeniu;

j) principiul complementarităţii – presupune implicarea activă a structurilor de control ale fiecărei unităţi aflate în subordinea sau coordonarea ministerului în efectuarea permanentă a controlului activităţii proprii. Astfel, controlul realizat de către Corpul de Control al ministrului este completat de către cel intern, efectuat în cadrul structurilor ministerului;

k) principiul continuităţii – activităţile de control trebuie să aibă un caracter permanent;

l) principiul respectării demnităţii umane – presupune ca, în exercitarea activităţii de control, să fie respectate toate drepturile şi demnitatea persoanelor controlate.

2.2. Planificarea inspecţiilor şi controalelor Inspecţia este controlul general, ierarhic superior şi planificat, dispus

de către ministrul internelor şi reformei administrative, care vizează o examinare şi o cercetare complexă, multidisciplinară a activităţii structurilor ministerului, în scopul evaluării obiective a rezultatelor, a competenţei şi capacităţilor managerilor, a identificării şi corectării deficienţelor constatate.

Inspecţia se organizează numai de către Corpul de Control al ministrului şi este executată de către o comisie formată din specialişti ai acestei structuri.

34

Preşedintele comisiei este directorul general al Corpului de Control sau unul dintre adjuncţii acestuia.

Inspecţia se execută la nivelul departamentelor, direcţiilor generale centrale, a celorlalte instituţii şi structuri aflate în subordinea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, precum şi la autorităţi ale administraţiei publice locale, potrivit legii.

Inspecţiile se desfăşoară în baza Planului unic de inspecţii, aprobat anual de către ministrul internelor şi reformei administrative, la propunerea Corpului de Control al ministrului.

Inspecţia se execută în baza Planului de inspecţie care cuprinde următoarele:

a) unitatea (instituţia) care face obiectul inspecţiei; b) scopul şi obiectivele inspecţiei; c) perioada de activitate supusă inspecţiei; d) componenţa comisiei şi a subcomisiilor; e) durata de desfăşurare a inspecţiei. Perioada de executare a inspecţiei se poate prelungi prin dispoziţie

motivată a directorului general al Corpului de Control, după caz, până la realizarea obiectivelor stabilite prin Planul de inspecţie.

La întocmirea Planului unic de inspecţie, pentru evitarea suprapunerii activităţilor de control efectuate de structurile cu atribuţii în acest sens, comandanţii/şefii departamentelor, direcţiilor generale centrale, ai celorlalte instituţii şi structuri aflate în subordinea sau coordonarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative vor informa Corpul de Control, până la 30 noiembrie, despre controalele executate în anul curent şi cele planificate în anul următor.

Controlul de fond este activitatea de verificare internă, planificată, dispusă de către şefii/comandanţii departamentelor, direcţiilor generale centrale, ai celorlalte instituţii şi structuri aflate în subordinea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, în scopul evaluării activităţii structurilor subordonate, a competenţei şi a capacităţii managerilor, al identificării şi corectării deficienţelor constatate.

Controlul de fond se execută în baza Planului unic de control, aprobat anual de către şefii structurilor care le organizează.

Controlul de fond este condus de către şefii/comandanţii menţionaţi mai sus sau de alte persoane delegate de către aceştia.

În Planul de control sunt cuprinse următoarele: a) scopul şi obiectivele controlului; b) perioada de activitate supusă controlului;

35

c) componenţa comisiei şi subcomisiilor; d) durata de desfăşurare a controlului. Perioada de executare a controlului de fond se poate prelungi, după

caz, până la realizarea obiectivelor stabilite prin Planul de control. Elaborarea şi aprecierea concluziilor desprinse se materializează prin

Raportul de control. Controlul tematic este activitatea de verificare internă, neplanificată,

care se execută, de regulă, inopinat, prin care se urmăreşte analizarea, evaluarea, îndrumarea şi/sau sprijinul unei activităţi determinate şi se execută atât de Corpul de Control al ministrului, cât şi de direcţiile din Aparatul Central, instituţiile şi structurile aflate în subordinea sau coordonarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, pe toate nivelurile ierarhice.

Controlul tematic se execută în baza planului de control aprobat de către şefii/comandanţii menţionaţi.

Controlul tematic este condus de către şefii/comandanţii sau de persoanele delegate.

Durata, mijloacele şi modalităţile de executare a controlului tematic, componenţa comisiilor şi obiectivele de control se stabilesc de către şefii/comandanţii care le dispun.

Rezultatele controalelor tematice se materializează în Raportul de control, Nota de constatare sau în Registre speciale destinate acestui scop.

La încheierea controalelor tematice nu se acordă calificative. Controlul tematic debutează prin prezentarea, la sediul instituţiei

controlate, a obiectivelor controlului tematic şi a membrilor comisiei, de către preşedintele acesteia.

Constatările efectuate pe timpul inspecţiei, concluziile şi măsurile propuse de Corpul de Control se materializează în Raportul de inspecţie şi se supun aprobării ministrului internelor şi reformei administrative.

2.3. Organizarea şi desfăşurarea inspecţiilor şi

controalelor Preşedintele comisiei de inspecţie răspunde de pregătirea inspecţiei,

scop în care dispune, cu cel puţin 5 zile înaintea declanşării acestei activităţi, măsurile necesare documentării şi instruirii membrilor comisiei în legătură cu specificul misiunilor şi sarcinilor structurilor inspectate, cunoaşterea legislaţiei, a ordinelor, instrucţiunilor şi dispoziţiilor de linie.

În termen de 5 zile, preşedintele comisiei ia măsuri de înştiinţare a şefului structurii care urmează a fi inspectată, cu privire la data începerii

36

inspecţiei, perioada supusă inspecţiei şi obligaţia întocmirii Raportului de informare, cu următorul conţinut, semnat de şeful unităţii:

1. Scurt istoric: a) acte normative în baza cărora a fost înfiinţată unitatea; b) evoluţia în timp a unităţii, prin prisma reorganizărilor structurale. 2. Realizările obţinute în perioada supusă inspecţiei, pe linia

îndeplinirii atribuţiilor şi misiunilor specifice: a) indicatori şi situaţii statistice comparative pe etape de timp; b) măsuri pentru eficientizarea activităţilor, stabilite de alte structuri de

control, precum şi cele proprii, monitorizarea acestora şi stadiul îndeplinirii lor. 3. Greutăţi care au impietat activitatea unităţii. 4. Disfuncţii şi nereguli identificate în activitatea proprie, pe domenii

de activitate. Din comisiile de inspecţie pot face parte, la solicitarea preşedintelui

acesteia, specialişti cu experienţă profesională în domeniu din alte structuri ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, desemnaţi de şefii acestora.

Inspecţia debutează prin prezentarea, la sediul instituţiei inspectate a obiectivelor inspecţiei şi a membrilor comisiei, de către preşedintele comisiei, după care şeful structurii evaluate prezintă Raportul de informare şi personalul cu atribuţii de conducere.

Pe timpul executării inspecţiei, în vederea realizării obiectivelor acesteia, personalul instituţiei inspectate este obligat să pună la dispoziţia inspectorilor toate materialele şi documentele din dotarea unităţii sau deţinute în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi să furnizeze toate datele şi informaţiile care au legătură cu exercitarea sarcinilor de serviciu.

Ridicarea oricăror înscrisuri sau documente de către inspectori se efectuează în condiţiile prevăzute de lege.

Dacă pe timpul executării inspecţiei sunt comise abateri disciplinare de către personalul inspectat, preşedintele comisiei ia măsuri pentru sesizarea şefilor/comandanţilor competenţi ai acestuia, în vederea dispunerii cercetării prealabile.

În cazul în care, pe timpul inspecţiei se constată indicii cu privire la existenţa unor pagube create de către personalul instituţiei inspectate, preşedintele comisiei dispune măsuri de efectuare a cercetării administrative şi recuperarea pagubei, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.

În cazul în care, pe timpul inspecţiei se constată săvârşirea unor infracţiuni de către personalul unităţii instituţiei inspectate, preşedintele comisiei ia măsuri pentru sesizarea organului competent să efectueze urmărirea penală.

37

Pe timpul inspecţiei, membrii comisiei întocmesc note de constatare cu concluziile rezultate la sfârşitul evaluării fiecărui domeniu de activitate, formaţiune/subunitate sau autoritate a administraţiei publice locale sau centrale, care se aduc la cunoştinţă, sub semnătură, conducerii instituţiei inspectate şi personalului evaluat.

2.4. Aspecte metodologice privind elaborarea Raportului

de control-evaluare Modelul notei de constatare este următorul:

NOTĂ DE CONSTATARE

cu principalele concluzii rezultate în urma inspecţiei efectuate pe linie de _____ (denumirea obiectivului sau domeniului de activitate verificat)

la_________ (denumirea unităţii)

1. Modul de îndeplinire a sarcinilor şi atribuţiilor specifice (baza legală şi realizări)

2. Greutăţi întâmpinate. 3. Nereguli şi disfuncţionalităţi constatate. 4. Neajunsuri remediate pe timpul efectuării inspecţiei (măsuri

proactive). 5. Calificativul propus (dacă este cazul, se vor propune calificative pe

compartimente de muncă şi subunităţi). 6. Program cu măsurile propuse pentru remedierea neregulilor

constatate, cu responsabilităţi şi termene precise, referitoare la probleme de concepţie, organizatorice sau neconcordanţe cu actele normative etc.

Din partea: __________________ ____________________

(denumirea structurii de control) (denumirea structurii inspectate)

________________________ (denumirea direcţiei centrale din care face parte specialistul cooptat în comisia de inspecţie)

Pe timpul inspecţiei, personalul evaluat poate contesta, în scris şi

motivat, concluziile cuprinse în notele de constatare, la preşedintele comisiei. Preşedintele comisiei se pronunţă, până la încheierea inspecţiei, în

legătură cu admiterea sau respingerea contestaţiei.

38

Când preşedintele comisiei apreciază că obiectivele inspecţiei au fost realizate, acesta declară închisă inspecţia. Cu această ocazie, sunt prezentate conducerii instituţiei inspectate, principalele concluzii ale inspecţiei.

Raportul de inspecţie cuprinde realizările, disfuncţiile, deficienţele şi planul cu măsuri de ordin organizatoric, administrativ şi disciplinar pentru remedierea acestora.

În cadrul raportului de inspecţie, activitatea instituţiei este apreciată prin efectuarea mediei notelor acordate pentru fiecare din obiectivele generale prevăzute în plan, astfel:

– FOARTE BINE (FB) 9,00 – 10,00 – BINE (B) 7,00 – 8,99 – SATISFĂCĂTOR (S) 5,00 – 6,99 – NESATISFĂCĂTOR (NS) 1,00 – 4,99 Nota obţinută la fiecare obiectiv general rezultă din media notelor

acordate la obiectivele specifice. Calificativul general acordat instituţiei inspectate este luat în

considerare, conform semnificaţiei date, la întocmirea evaluărilor anuale ale personalului cu funcţii de conducere.

După aprobarea Raportului de inspecţie de către Ministrul Internelor şi Reformei Administrative, preşedintele comisiei îl prezintă şefului instituţiei inspectate, la sediul acesteia.

În termen de 3 luni de la data prezentării Raportului de inspecţie sau la alte termene prevăzute în cuprinsul acestuia, şeful instituţiei inspectate informează, în scris, Corpul de Control al ministrului despre stadiul realizării măsurilor stabilite în urma inspecţiei.

În termen de 6 luni de la prezentarea Raportului de inspecţie, de regulă, Corpul de Control verifică modul de executare a măsurilor stabilite.

Obiectivele generale care se urmăresc cu ocazia inspecţiilor şi controalelor sunt, în principal, următoarele:

a) modul şi stadiul de implementare a strategiilor şi planurilor de acţiuni prioritare;

b) legitimitatea, eficacitatea, eficienţa, finalitatea activităţii unităţii şi conformitatea strategică a organizării şi funcţionării structurii;

c) gradul de încredere al comunităţii şi imaginea instituţiilor în rândul opiniei publice;

d) organizarea şi executarea activităţilor specifice conform atribuţiilor funcţionale;

e) activitatea de management resurse umane; f) pregătirea funcţionarilor publici cu statut special şi a personalului

militar pentru îndeplinirea misiunilor;

39

g) organizarea activităţilor pentru creşterea capacităţii de răspuns a unităţii în situaţii deosebite şi capacitatea operativă şi de intervenţie;

h) activitatea de organizare, asigurarea cu personal, folosirea şi evidenţa acestuia;

i) activitatea de înzestrare şi respectarea disciplinei în domeniu; j) pregătirea pentru reacţii în situaţii de criză şi logistică pentru stări

excepţionale; k) ordinea interioară, starea şi practica disciplinară; l) activitatea de management logistic; m) activitatea medicală şi sanitar-veterinară; n) activitatea financiar-contabilă; o) activitatea de comunicaţii şi informatică; p) activitatea de secretariat, relaţii cu publicul, arhivă şi informare-

documentare; q) activitatea de protecţie a informaţiilor clasificate; r) activitatea de psihologie; s) activitatea juridică; t) competenţa managerială şi diagnoza climatului organizaţional. Obiectivele specifice ale inspecţiei sau controlului se stabilesc în

planurile de inspecţie sau control. Inspecţiile şi controalele se execută concomitent cu desfăşurarea

activităţilor curente de către structurile evaluate, acordându-se sprijin în organizarea şi îndeplinirea sarcinilor şi misiunilor specifice acestora, înlăturarea deficienţelor constatate şi a cauzelor care le-au generat.

Inspecţiile şi controalele la structurile Aparatului Central din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, se execută potrivit prevederilor ordinelor în vigoare, iar obiectivele se stabilesc în funcţie de atribuţiile prevăzute în regulamentele proprii de organizare şi funcţionare.

Corpul de Control al ministrului verifică şi monitorizează modalităţile în care comandanţii/şefii departamentelor, direcţiilor generale centrale, ai celorlalte instituţii şi structuri aflate în subordinea sau coordonarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, organizează şi execută activităţile de control reglementate prin ordin al ministrului.

Structurile aflate în subordonare/coordonarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative înaintează Corpului de Control al ministrului, în format electronic, regulamentele de organizare şi funcţionare, ordinele, instrucţiunile, metodologiile, dispoziţiile care le reglementează activitatea internă, precum şi rapoartele privind concluziile controalelor de fond şi tematice efectuate, în termen de 5 zile de la aprobarea acestora.

40

CAPITOLUL 3

CONŢINUTUL PLANULUI DE CONTROL-EVALUARE (INSPECŢIE) CU PRINCIPALELE OBIECTIVE CE SE VOR URMĂRI LA UN INSPECTORAT DE POLIŢIE JUDEŢEAN

PLAN DE INSPECŢIE cu principalele obiective ce se vor urmări la un inspectorat de poliţie

judeţean 3.1. Scopul inspecţiei Conform Planului unic de inspecţii şi controale pe anul 2007, în

perioada ________, un colectiv de ofiţeri din Corpul de Control al ministrului, din direcţiile generale ale Aparatului Central va analiza şi verifica activitatea desfăşurată de cadrele Inspectoratului de Poliţie al Judeţului _________, în anul 2006 şi trimestrul I a.c., în scopul evaluării capacităţii de acţiune a unităţii, a stilului de muncă al cadrelor cu funcţii de conducere, nivelului de pregătire profesională a personalului, rezultatele obţinute în îndeplinirea atribuţiilor şi măsurile dispuse pentru asigurarea ordinii şi liniştii publice, apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a proprietăţii publice şi private, starea şi practica disciplinară în rândul cadrelor. De asemenea, în vederea conturării exacte a trendului criminalităţii, şi eficienţei serviciului poliţienesc vor fi evaluaţi indicatorii de performanţă realizaţi.

3.2. Obiectivele inspecţiei 3.2.1. Stadiul îndeplinirii sarcinilor prevăzute în strategii,

programe prioritare şi planuri de măsuri: – modul cum au fost adaptate la condiţiile specifice judeţului; – cât de realiste sunt obiectivele ţintă;

41

– stadiul realizării obiectivelor şi măsurilor propuse; – evaluările efectuate şi progresele înregistrate de la o perioadă la alta. 3.2.2. Evaluarea capacităţii manageriale a cadrelor cu funcţii de

conducere – calitatea planului managerial şi stadiul îndeplinirii obiectivelor

propuse; – calitatea şi eficienţa Planului de căutare a informaţiilor; – eficienţa analizelor anuale şi trimestriale previzionale realizate de

comanda inspectoratului; – dacă în conţinutul documentelor de planificare sunt cuprinse

obiectivele de realizat, resursele necesare, termenul de realizare şi dacă acestea au constituit instrumente eficiente de conducere a activităţii profesionale;

– activităţile de sprijin, îndrumare şi control planificate şi realizate de comanda inspectoratului;

– analiza aportului întregii echipe de conducere la organizarea şi executarea misiunilor pentru evitarea dispersiei forţelor şi utilizarea ineficientă a resurselor;

– dacă responsabilităţile cadrelor de comandă sunt în concordanţă cu zona fiecăruia;

– evaluarea nivelului prestaţiei echipei de comandă în raport cu indicatorii de performanţă profesională stabiliţi;

– delegarea de competenţă şi urmărirea modului de îndeplinire a atribuţiilor delegate şi a obiectivelor fixate, sub aspectul pertinenţei şi eficacităţii lor;

– preocuparea pentru identificarea disfuncţiilor, deficienţelor şi devianţelor profesionale;

– modalităţile de pregătire, şi îndrumare a personalului; – modul cum s-a acţionat pentru asigurarea unui climat optim de

muncă bazat pe principialitate, exigenţă şi corectitudine, folosirea judicioasă a pârghiilor conferite de funcţia de conducere;

– cooperarea cu celelalte unităţi ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, cu structuri informative din domeniul apărării şi siguranţei naţionale, precum şi cu instituţiile publice locale pentru îndeplinirea obiectivelor;

– activităţi desfăşurate pe linia coordonării acţiunilor vizând combaterea criminalităţii, implicarea în soluţionarea cauzelor complexe, culegerea de informaţii;

– aspectele negative din activitatea poliţiei, sesizate sau reclamate de cetăţeni şi modul de rezolvare a petiţiilor;

42

– modul în care îşi desfăşoară activitatea Comisia pentru Drepturile Omului şi Drept Umanitar la nivelul inspectoratului;

– modul de rezolvare a diferitelor cereri ori necesităţi legitime ale personalului;

– cooperarea cu administraţia publică locală. 3.3. Organizarea şi îndeplinirea atribuţiilor pe domenii

de activitate 3.3.1. Pe linia poliţiei de investigaţii criminale – calitatea informatorilor, numărul informaţiilor furnizate şi câte sunt

implementate în sistemul CAMAS, din care câte cu valoare operativă, câte exploatate şi finalitatea acestora (valorificate ori trimise la alte unităţi);

– preocupări pentru solicitarea analizelor operaţionale şi hărţilor relaţionale efectuate de Unităţile Teritoriale de Analiză a Informaţiilor;

– preocuparea pentru cunoaşterea şi supravegherea informativă a locurilor şi mediilor pretabile comiterii de infracţiuni judiciare, identificarea, luarea în evidenţă şi lucrarea calificată a persoanelor despre care există date şi indicii că au săvârşit infracţiuni;

– identificarea, supravegherea şi documentarea activităţii ilegale a persoanelor suspecte, câte mape şi D.U.I. au fost deschise, câte închise cu trimitere în judecată şi numărul suspecţilor lucraţi în acestea;

– măsurile întreprinse pentru perfecţionarea activităţii de culegere a informaţiilor despre persoanele care prezintă interes pentru munca de poliţie judiciară, prioritar a elementelor potenţial infractoare din categoria recidiviştilor, voiajorilor, a celor legal urmăriţi ori eliberaţi condiţionat, precum şi a suspecţilor cercetaţi în dosarele aflate în lucru;

– calitatea acţiunilor operative organizate şi executate cu forţe proprii sau în cooperare, eficienţa rezultatelor obţinute în raport cu efectivele participante şi timpul afectat;

– nivelul cunoaşterii şi aplanării stărilor conflictuale generatoare de infracţiuni săvârşite cu violenţă, măsurile proprii luate, ori în cooperare cu celelalte formaţiuni interesate în intervenţia asupra factorilor criminogeni, cu accent pe combaterea consumului excesiv de alcool, portul fără drept de arme albe şi aplicarea cu fermitate a prevederilor Legii nr. 61/1991, cu modificările şi completările ulterioare;

– identificarea, supravegherea şi documentarea activităţii unor grupuri de infractori care săvârşesc tâlhării cu moduri de operare deosebite, răpiri şi

43

sechestrări de persoane, percepere de taxe de protecţie şi ,,recuperări de datorii”, acte de ameninţare şi şantaj;

– interesul manifestat pentru prevenirea şi combaterea delincvenţei juvenile, a prostituţiei şi proxenetismului, adaptarea şi coordonarea măsurilor specifice poliţieneşti, de cunoaştere şi supraveghere a minorilor problemă;

– corectitudinea şi operativitatea înregistrării fenomenului infracţional, a lucrărilor şi cauzelor penale cu A.N., calitatea planurilor de măsuri informativ-operative şi criminalistice întocmite, măsurile luate pentru identificarea autorilor, precum şi activitatea de sprijin şi îndrumare desfăşurată în cauzele complexe aflate în lucru la formaţiunile din subordine;

– evoluţia criminalităţii judiciare, în special cu referire la marea violenţă, identificarea cauzelor şi condiţiilor favorizatoare şi analiza măsurilor de contracarare ce au fost luate;

– calitatea activităţii de cercetare la faţa locului, operativitatea în valorificarea urmelor şi mijloacelor materiale de probă ridicate din câmpul infracţiunii;

– eficienţa acţiunilor informativ-operative desfăşurate în contracararea grupărilor organizate de infractori;

– activităţile desfăşurate pe linia identificării şi reţinerii persoanelor date în urmărire locală sau generală, ori a căutării obiectelor cu caracteristici de individualizare, clarificarea situaţiei persoanelor dispărute şi a celor decedate în împrejurări suspecte, a bolnavilor psihic periculoşi, persoanelor şi cadavrelor cu identitate necunoscută, depistarea celor urmărite prin Biroul Naţional Interpol.

3.3.2. Pe linie de criminalistică – dacă întreaga activitate de cercetare la faţa locului se desfăşoară în

conformitate cu prevederile Instrucţiunilor M.A.I. nr. 420/2003; – operativitatea deplasării la evenimentele produse pe teritoriul de

competenţă, calitatea cercetărilor efectuate în câmpul infracţiunii şi preocuparea pentru descoperirea şi ridicarea tuturor urmelor şi a celorlalte mijloace materiale de probă;

– interesul manifestat în prelucrarea, examinarea şi compararea urmelor ridicate de la faţa locului, rezultatele acestor activităţi în soluţionarea lucrărilor şi cauzelor penale cu A.N., eficienţa utilizării sistemului ,,AFIS-2000“, IMAGETRAK şi aparaturii ,,POLIGRAF”;

– modul de actualizare a cartotecilor criminalistice, calitatea fondului dactiloscopic şi dacă sunt amprentate toate persoanele cercetate pentru fapte, care prin modul de operare folosit pot lăsa urme la locul faptei;

– starea de funcţionalitate a aparaturii tehnice din dotarea specialiştilor criminalişti şi măsura în care aceasta asigură condiţii optime

44

de valorificare a urmelor descoperite în procesul examinării câmpului infracţional.

3.3.3. Pe linia investigării fraudelor – verificarea implementării conceptelor şi programelor de modernizare

a Poliţiei de Investigare a Fraudelor; – întocmirea de planuri de măsuri aferente programelor şi

subprogramelor, adaptate la particularităţile judeţului; – identificarea, cunoaşterea şi supravegherea informativ-operativă a

obiectivelor economice şi a liniilor de muncă; – existenţa mapelor documentare pe linii de muncă, stabilirea locurilor

favorabile şi acoperirea acestora cu surse de informare, structura acţiunilor informative în derulare şi dacă acestea corespund dinamicii situaţiei operative specifice judeţului;

– calitatea informatorilor, numărul informaţiilor furnizate, şi implementate în sistemul CAMAS, câte cu valoare operativă, câte exploatate şi finalitatea acestora (valorificate ori trimise la alte unităţi);

– preocupări pentru solicitarea analizelor operaţionale şi hărţilor relaţionale furnizate de Unităţile Teritoriale de Analiză a Informaţiilor;

– identificarea, supravegherea şi documentarea activităţii ilegale a persoanelor suspecte lucrate prin M.S. şi D.U.I., câte au fost deschise, câte închise cu trimitere în judecată;

– dosare penale soluţionate de lucrătorii serviciului de Investigarea Fraudelor (NUP, IUP, declinare la Parchet);

– activităţile întreprinse pentru identificarea şi soluţionarea lucrărilor şi cauzelor penale complexe, câte declinate la D.I.I.C.O.T.;

– activităţile desfăşurate privind combaterea corupţiei, fraudei, infracţiunilor de evaziune fiscală, concurenţă neloială, fals, înşelăciune, abuz în serviciu şi protecţia mediului înconjurător, protecţia drepturilor de proprietate intelectuală, verificarea indicatorilor de performanţă obţinuţi, finalitatea şi eficienţa activităţii de investigare a fraudelor;

– eficienţa activităţilor de combatere a infracţiunilor comise în domeniul financiar-bancar, a actelor de contrabandă, a operaţiunilor ilegale de import-export ori a celor interzise cu metale şi pietre preţioase, mijloace de plată străine, turism, precum şi ilegalităţile în legătură cu privatizarea unor societăţi comerciale;

– măsurile şi acţiunile întreprinse pentru prevenirea şi combaterea afacerilor ilegale cu alcool, cherestea şi produse petroliere;

45

– calitatea actelor premergătoare şi a celor de urmărire penală, precum şi finalitatea activităţilor de combatere a infracţiunilor prin care s-a prejudiciat avutul public sau privat, ori interesele legale ale cetăţenilor;

– aportul altor formaţiuni de poliţie la prevenirea şi constatarea infracţiunilor economico-financiare;

– modul în care s-au organizat şi executat analizele pe principalele linii de muncă economice şi calitatea lor;

– activitatea desfăşurată pe linia recuperării prejudiciilor cauzate prin săvârşirea infracţiunilor, evidenţierea corectă a bunurilor indisponibilizate în vederea reparării pagubei produse şi a celor ridicate în vederea confiscării.

3.3.4. Pe linie de ordine publică – calitatea ,,Planului unic de ordine şi siguranţă publică” de la nivelul

judeţului şi a ,,Planurilor de ordine şi siguranţă publică” ale localităţilor urbane şi dacă au fost corelate cu prevederile din programele prioritare de acţiune şi cu Dispoziţia I.G.P.R. nr. 402/2006;

– eficienţa măsurilor luate pentru întărirea dispozitivului de ordine şi siguranţă publică cu poliţişti, jandarmi şi poliţişti comunitari în zonele stabilite, şi aportul acestora la identificarea şi prinderea în flagrant a autorilor de fapte ilicite;

– gestionarea efectivelor de poliţişti în cadrul dispozitivelor de ordine şi siguranţă publică, în funcţie de situaţia operativă şi modul cum se urmăreşte şi se finalizează prinderea în flagrant;

– modul de organizare şi desfăşurare a activităţii agenţilor de proximitate în prevenirea şi combaterea actelor şi faptelor antisociale, sprijinul şi îndrumarea acordate de ofiţerii coordonatori;

– volumul de muncă şi operativitatea în rezolvarea lucrărilor şi cauzelor penale, al lucrătorilor din compartimentul criminalitate judiciară;

– numărul informaţiilor furnizate, câte implementate în sistemul CAMAS din care câte cu valoare operativă, câte exploatate şi finalitatea acestora;

– contribuţia reţelei informative la supravegherea persoanelor aflate în atenţia lucrătorilor de ordine publică în lucrările penale cu A.N.;

– corectitudinea înregistrării reclamaţiilor şi sesizărilor; – asigurarea pazei obiectivelor, bunurilor şi valorilor, conform

prevederilor legale, măsurile întreprinse şi modul de valorificare a rezultatelor obţinute;

– colaborarea şi schimbul de informaţii cu celelalte formaţiuni pentru completarea supravegherii informative a suspecţilor;

46

– eficienţa activităţilor birourilor şi formaţiunilor de poliţie rurale, şi cum sunt coordonate de şefii poliţiilor municipale şi orăşeneşti;

– contribuţia compartimentelor de patrulare la creşterea siguranţei cetăţeanului în mediul rural şi la prinderile în flagrant;

– aportul compartimentelor de criminalitate judiciară la identificarea autorilor în dosarele penale cu A.N. şi la constatarea de infracţiuni.

3.3.5. Pe linie de poliţie rutieră – implicarea conducerii serviciului în realizarea obiectivelor stabilite

de D.P.R., în Programul managerial pentru creşterea fluenţei circulaţiei şi a siguranţei rutiere pe drumurile publice nr. 167635/7.02.2006;

– stadiul realizării scopului şi obiectivelor stabilite în Programul partenerial de prevenire şi combatere a accidentelor rutiere;

– organizarea, planificarea şi analiza activităţilor de supraveghere, dirijare şi control al traficului rutier. Calitatea ,,Planului unic de supraveghere, îndrumare şi control al circulaţiei rutiere”;

– corectitudinea înregistrării, cercetării şi raportării evenimentelor rutiere grave, în conformitate cu prevederile Instrucţiunilor nr. 766/1998 şi urmărirea stării de sănătate a victimelor. Modul de soluţionare a evenimentelor rutiere soldate cu pagube materiale şi legalitatea documentelor întocmite;

– activităţile ce s-au desfăşurat pentru identificarea operativă a autorilor accidentelor rutiere înregistrate iniţial cu A.N., calitatea cercetării la faţa locului, modul de valorificare a urmelor şi a altor mijloace de probă ridicate;

– măsurile întreprinse împreună cu reprezentanţii locali ai administraţiei şi ai drumurilor naţionale pentru menţinerea stării de viabilitate a arterelor rutiere;

– circuitul documentelor în cazul reţinerii permisului de conducere, în vederea suspendării sau anulării, precum şi a reţinerii certificatului şi a plăcilor cu numere de înmatriculare.

– eficienţa activităţilor desfăşurate pe linia folosirii sistemelor video de supraveghere a traficului şi măsurarea vitezei de deplasare;

3.3.6. Pe linie de cercetare penală – volumul de muncă şi operativitatea în rezolvarea lucrărilor şi

cauzelor penale; – calitatea actelor de cercetare penală întocmite; – interesul manifestat pentru organizarea şi planificarea activităţii de

cercetare penală, extinderea cercetărilor cu privire la alţi învinuiţi şi fapte noi, în special a celor rămase cu A.N.;

47

– finalitatea judiciară a cauzelor şi lucrărilor penale înaintate la parchete, de către organul de cercetare penală;

– preocuparea pentru recuperarea prejudiciului cauzat prin infracţiuni, îndeosebi în dosarele complexe;

– modul de implicare a ofiţerilor de cercetare penală în activităţile de sprijin, îndrumare şi control la nivelul unităţilor de poliţie;

– colaborarea cu unităţile de parchet şi modul de realizare a analizelor comune în cauzele penale aflate în lucru, având ca scop creşterea calităţii muncii de cercetare penală;

– modul de desfăşurare a activităţilor de arest-transfer, măsurile luate pentru asigurarea securităţii şi funcţionării aresturilor;

– însuşirea prevederilor Dispoziţiei Inspectoratului General al Poliţiei Române nr. 0112399/09.10.2002 şi aplicarea acestora în organizarea activităţilor informative în aresturi.

3.3.7. Pe linie de arme, explozivi, substanţe toxice – corectitudinea ţinerii evidenţei armelor şi muniţiei în registre; – modul de gestionare a bunurilor de la camera de corpuri delicte a biroului; – dinamica dosarelor cu A.N., modul de lucru în cele existente şi

activităţile informativ-operative; – analiza cazurilor în care armele deţinute legal au fost folosite în alte

scopuri decât cele destinate şi a măsurilor luate; – modul de soluţionare a cererilor persoanelor care doresc să obţină, să

poarte ori să folosească arme şi muniţii, respectarea condiţiilor şi termenelor legale; – organizarea şi executarea acţiunilor de avizare, reavizare a permiselor; – legalitatea anulării ori retragerii permiselor de port-armă, situaţia

armamentului şi muniţiei în aceste cazuri; – eliberarea autorizaţiilor pentru persoanele juridice care deţin, repară

sau comercializează arme şi muniţii; – ţinerea evidenţei unităţilor deţinătoare de exploziv şi dacă s-au

solicitat actele necesare în autorizări şi avizări; – organizarea acţiunilor de vizare a autorizaţiilor; – activităţi preventive desfăşurate şi eficienţa acestora. 3.3.8. Climatul organizaţional şi percepţia imaginii instituţiei de

către cetăţenii judeţului – efectuarea unui sondaj de opinie în rândul efectivelor proprii şi a

cetăţenilor cu privire la managementul factorilor de conducere şi eficienţa serviciului poliţienesc;

48

– măsurile întreprinse pentru apropierea de cetăţean şi nevoile acestuia privind siguranţa sa şi a bunurilor proprii;

– atragerea populaţiei la activităţi de pregătire antiinfracţională şi de sprijinire a poliţiei;

– eficienţa activităţilor preventive organizate şi executate de poliţie şi cum au fost reflectate în mass-media locală;

– cum au fost percepute de societatea civilă şi cetăţean măsurile luate în urma activităţilor preventive;

– ce reclamaţii au fost împotriva poliţiştilor, modul de verificare, câte s-au confirmat şi ce măsuri s-au luat;

– contestaţii depuse împotriva proceselor-verbale de contravenţie şi care a fost finalitatea acestora.

3.3.9. Activitatea consilierului juridic – dacă funcţia este încadrată; – respectarea condiţiilor privind nivelul studiilor şi experienţa în

domeniu; – calitatea activităţilor de analiză şi avizare a contractelor de achiziţii şi

prestări servicii, ale unităţilor date în competenţă; – rezultatele obţinute cu prilejul reprezentării intereselor instituţiei în

instanţele de judecată şi contencios; – contribuţia adusă la pregătirea juridică a efectivelor pentru

prevenirea şi înlăturarea viciilor de formă şi a altor cauze care au determinat anularea unor acte procedurale din motive imputabile cadrelor.

3.3.10. Pe linie de management resurse umane – nivelul de încadrare a funcţiilor pe categorii de cadre, dacă au fost

respectate criteriile legale, îndeosebi la angajările directe; – evoluţia dinamicii de încadrare şi nivelul fluctuaţiei personalului; – preocuparea pentru încadrarea statelor de organizare, calitatea

lucrătorilor existenţi şi nou încadraţi, îmbunătăţirea practicii disciplinare; – cum se desfăşoară procesul de formare, cunoaştere şi apreciere a

efectivelor; – măsurile întreprinse pentru educarea personalului în spiritul

respectării legilor şi regulamentelor; – organizarea şi desfăşurarea activităţii de învăţământ, calitatea

materialelor de instruire, măsurile luate pentru perfecţionarea pregătirii de specialitate, inclusiv prin instituirea tutelei profesionale;

– modul de organizare a pregătirii suplimentare pe categorii de cadre.

49

3.3.11. Pe linie de cazier judiciar şi evidenţă operativă – operativitatea şi corectitudinea menţiunilor efectuate în registrul de

cercetare penală; – sinceritatea raportării datelor statistice, referitoare la combaterea

infracţiunilor, a activităţilor de prevenire, înregistrare şi rezolvare a reclamaţiilor şi cauzelor cu A.N.;

– măsuri întreprinse în vederea creşterii operativităţii în completarea şi comunicarea fişelor statistice referitoare la participanţi şi constatări pentru a fi implementate pe calculator;

– respectarea metodologiei privind (re)deschiderea M.S. şi D.U.I.; – modul de organizare şi funcţionare a camerelor de corpuri delicte,

rezultatele inventarierii bunurilor; – cum se organizează şi cum funcţionează evidenţa persoanelor date în

urmărire generală, eficienţa acestora; – rezolvarea temeinică şi legală a solicitărilor cetăţenilor ori

instituţiilor interesate pentru obţinerea certificatelor de cazier judiciar. 3.3.12. Activitatea de management logistic – conţinutul atribuţiilor funcţionale pentru fiecare compartiment de

muncă şi gradul de individualizare a acestora în fişele posturilor; – legalitatea procedurilor de achiziţii (atenţie la licitaţiile organizate),

contractele încheiate şi derularea acestora, gradul de dotare cu mijloace tehnice prevăzute în tabela de înzestrare, asigurarea stocurilor de siguranţă;

– legalitatea operaţiunilor privind mişcarea bunurilor materiale, ţinerea evidenţei contabile şi de mânuire;

– starea tehnică şi întreţinerea armamentului, muniţiei, materialelor de geniu, chimice, foto şi criminalistice;

– întreţinerea, exploatarea şi repararea mijloacelor auto din dotare, starea tehnică a acestora, testarea periodică a conducătorilor auto;

– starea imobilelor proprii sau închiriate, întreţinerea şi repararea acestora, amenajarea spaţiilor pentru persoanele reţinute ori arestate;

– hrănirea personalului, aprovizionarea cu alimente, gestionarea fondului de rulment, respectarea normelor de hrănire a arestaţilor;

– hrănirea şi întreţinerea animalelor de serviciu. 3.3.13. Activitatea financiar-contabilă – fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi realizarea

indicatorilor financiari aprobaţi, legalitatea plăţilor efectuate pentru achiziţiile publice de bunuri;

50

– legalitatea şi realitatea plăţii drepturilor băneşti cuvenite personalului, acordarea şi justificarea avansurilor spre decontare, a cheltuielilor de deplasare, cazare şi transport, plata chiriilor, corectitudinea operaţiilor de casă şi modul de păstrare a mijloacelor băneşti şi a documentelor cu regim special;

– corectitudinea ţinerii evidenţei cantitativ-valorice; – legalitatea prestărilor de servicii, donaţii şi sponsorizări, prevenirea,

stabilirea şi recuperarea pagubelor materiale.

3.3.14. Activitatea de organizare, mobilizare şi operaţii Pe linie de organizare: – respectarea disciplinei de stat, încadrarea personalului pe posturi

potrivit prevederilor statului de organizare; – concordanţa dintre Regulamentul de organizare şi funcţionare, statul

de organizare, misiunile şi atribuţiile unităţii; – conţinutul şi repartizarea atribuţiilor şi îndatoririlor prin fişele

posturilor, actualizarea periodică în raport de modificările din structură şi urmărirea îndeplinirii de calitate a acestora.

Pregătirea pentru mobilizare: – organizarea, planificarea şi desfăşurarea activităţilor pentru

întocmirea şi actualizarea documentelor ,,Planului de mobilizare şi ridicare în trepte a capacităţii de acţiune”;

– organizarea cooperării cu celelalte componente ale sistemului naţional de apărare;

– organizarea şi pregătirea dispozitivului de mobilizare; – organizarea desfăşurării mobilizării; – activitatea de completare cu efective; – asigurarea acţiunilor şi protecţia efectivelor la mobilizare; – pregătirea de mobilizare a poliţiştilor. Logistica mobilizării: – modul de întocmire a anexelor ,,Planului de mobilizare” pe linia

asigurării materialelor tehnice, medicale şi financiare la mobilizare. Verificarea cererilor adresate de centrele militare judeţene şi a modului de asigure a acestora;

– respectarea ordinelor în anexele de plan, a necesarului de mobilizare şi asigurarea materialelor pentru stocul unităţii;

– necesarul de alimente pentru efectivele existente la pace şi a celor la mobilizare;

51

– păstrarea şi conservarea materialelor, primirea şi împrospătarea mijloacelor şi materialelor de la stocul de mobilizare;

– actualizarea şi ţinerea la zi a tabelelor de înzestrare, conform dispoziţiilor primite.

Pe linie de planificare şi coordonare misiuni: – cunoaşterea Regulamentului nr. 459/27.05.2003, privind accesul în

unităţi, de către cei care întocmesc şi aprobă atribuţiile personalului din serviciul de zi;

– actualizarea documentelor de organizare a serviciului de zi şi dacă acestea asigură îndeplinirea tuturor îndatoririlor şi sarcinilor specifice;

– cunoaşterea şi respectarea regulilor de păstrare şi manipulare a armamentului şi muniţiei;

– actualizarea ,,Planului de alarmare”; – asigurarea legalităţii în organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de

apărare a ordinii de drept; – organizarea grupei de stat major; – dacă unitatea este în măsură să treacă în timp scurt la pregătirea unor

noi misiuni. Pe linie de dispecerat şi cadre ce execută serviciul de zi pe unitate: – modul de raportare a evenimentelor produse în zonele de

responsabilitate şi în domeniile date în competenţă prin lege unităţilor Ministerului Internelor şi Reformei Administrative;

– modul de raportare, cercetare şi evidenţă a evenimentelor produse în unităţile şi în rândul efectivelor M.I.R.A.;

– modul în care personalul ce execută serviciul de zi, cunosc şi aplică în practică prevederile Instrucţiunii privind alarmarea;

– activităţile desfăşurate pentru cunoaşterea situaţiei operative din zona de competenţă, informarea conducerii şi evidenţa ordinelor şi dispoziţiilor;

– cunoaşterea sinopticului cu activităţile care se desfăşoară la producerea evenimentelor, alarmare, dezastre etc.;

– cunoaşterea şi aplicarea măsurilor de protecţie civilă conform Regulamentului nr. 1388/2006;

– evidenţa ordinelor şi dispoziţiilor primite în timpul serviciului de la eşaloanele superioare şi modul de soluţionare a prevederilor acestora, conform competenţelor;

– prelucrarea automatizată a datelor operative şi prezentarea sintezelor, prognozelor necesare conducerii.

– calitatea şi actualitatea planului de pază şi intervenţie în conformitate cu normele în vigoare:

52

3.3.15. Activitatea de comunicaţii şi informatică – organizarea, realizarea, exploatarea şi întreţinerea sistemului de

comunicaţii; documentele de transmisiuni şi conducere în secret elaborate; – starea operativităţii tehnicii de transmisiuni, fir, radio, u.s.,

radiotelefonice, telex-telefax şi de secretizare din dispecerat, puncte de comandă, mijloace mobile, stocul de mobilizare şi rezervele operative;

– organizarea, funcţionarea şi gradul de înzestrare cu mijloace tehnice de informatică, eficienţa utilizării acestora;

– stadiul şi eficienţa implementării programelor elaborate pe domenii de activitate;

– concepţia de asigurare a legăturilor în situaţii deosebite (alarmă, mobilizări, situaţii de apărare civilă etc.);

– respectarea normelor privind colectarea, înregistrarea, prelucrarea, transmiterea datelor şi informaţiilor.

3.3.16. Activitatea de secretariat, documente neclasificate şi relaţii

cu publicul – preocuparea cadrelor cu funcţii de conducere şi execuţie pentru

cunoaşterea şi aplicarea prevederilor legilor, ordinelor şi instrucţiunilor de linie; – modul în care se respectă prevederile ordinelor privind evidenţa,

întocmirea, multiplicarea şi păstrarea documentelor cu caracter secret de serviciu, evidenţa, păstrarea şi întrebuinţarea sigiliilor şi ştampilelor;

– aplicarea prevederilor ordinelor în vigoare referitoare la rezolvarea petiţiilor, precum şi primirea în audienţă a cetăţenilor;

– respectarea prevederilor ordinelor şi instrucţiunilor privind constituirea şi conservarea arhivei neoperative create în unitate;

– analiza periodică a activităţii de secretariat, documente secrete şi relaţii cu publicul şi a îndeplinirii măsurilor stabilite.

3.3.17. Activitatea pe linie medicală – planificarea şi desfăşurarea activităţilor profilactice şi curative; – starea de sănătate a asistaţilor şi realizarea controlului periodic al

acestora; – corectitudinea acordării zilelor de concediu medical; – starea igienico-sanitară a spaţiilor (de cazare, administrative, de

depozitare şi păstrare a materialelor); – gestionarea şi administrarea medicamentelor, materialelor sanitare şi

aparaturii medicale.

53

3.3.18. Activitatea pe linie de informaţii şi protecţie internă Va fi realizată de un specialist din cadrul direcţiei de profil teritorial şi

va urmări: – nivelul de colaborare cu celelalte structuri M.I.R.A.; – contribuţia adusă la soluţionarea unor fapte penale grave; – preocuparea şi interesul manifestat pe linia prevenirii şi combaterii

actelor de corupţie în rândul cadrelor de poliţie; – modul de organizare şi executare a altor misiuni specifice; – situaţia autorizării lucrătorilor de poliţie care au acces la informaţii

clasificate. 3.4. Perioada executării inspecţiei: _______ 3.5. Valorificarea rezultatelor controlului: Constatările desprinse cu ocazia controlului vor fi prezentate, în

detaliu, efectivelor verificate şi ofiţerilor cu funcţii de comandă. Raportul cu concluziile finale va fi prezentat conducerii Ministerului

Internelor şi Reformei Administrative, spre aprobare. 3.6. Componenţa colectivului de inspecţie şi formaţiunile la care se

vor efectua verificările vor fi stabilite şi aduse la cunoştinţă de către preşedintele comisiei de inspecţie.

3.7. Instruirea colectivului de inspecţie se va efectua în ziua de

_________, orele ______, după punctajul aprobat de către preşedintele comisiei de inspecţie.

PREŞEDINTELE COMISIEI DE INSPECŢIE,

54

CAPITOLUL 4 CONŢINUTUL PLANULUI DE CONTROL-EVALUARE (INSPECŢIE) LA O DIRECŢIE ŞI UN INSPECTORAT

JUDEŢEAN AL POLIŢIEI DE FRONTIERĂ

PLAN DE INSPECŢIE

cu principalele probleme şi obiective ce se vor urmări la o direcţie şi inspectoratele judeţene ale Poliţiei de Frontieră subordonate

(o variantă) 4.1. Scopul inspecţiei În conformitate cu ordinul conducerii ministerului, în perioada 19.02.-

02.03.2007, un colectiv de ofiţeri din cadrul Corpului de Control al ministrului şi specialişti din direcţiile Aparatului Central, va analiza şi verifica activitatea desfăşurată în anul 2006 de lucrătorii Direcţiei Poliţiei de Frontieră _____şi Inspectoratele Judeţene ____, ____ şi_____, ocazie cu care se vor avea în vedere în principal următoarele: modul de implementare a Strategiilor M.I.R.A. şi I.G.P.F.R. privind reforma instituţională şi stadiul realizării activităţilor rezultate din acestea; combaterea infracţionalităţii transfrontaliere şi a migraţiei ilegale; gestionarea resurselor umane; pregătirea profesională a personalului şi rezultatele obţinute, activitatea specifică de secretariat; climatul organizaţional şi capacitatea managerială a cadrelor cu funcţii de conducere.

4.2. Obiectivele inspecţiei 4.2.1. Obiective generale Se vor urmări, în principal modalităţile de implicare a managerilor

instituţiei evaluate cu privire la realizarea obiectivelor şi sarcinilor prevăzute în

55

strategiile şi programele prioritare, având în vedere că de la 01.01.2007, graniţa de est a U.E. se află pe teritoriul de competenţă a direcţiei:

– stadiul implementării programelor PHARE; – stadiul realizării sistemului I.T. on-line (EADS); – Strategia Naţională privind Migraţia, în perioada 2007-2009 (H.G. nr

616/21.04.2004); – Strategia Poliţiei de Frontieră Române de Securizare a Frontierei de

Stat în perioada 2005-2008; – Strategia Naţională de Management Integrat a Frontierei de Stat a

României în perioada 2005-2009 (H.G. nr. 471/01.04.2004). 4.2.2. Capacitatea managerială şi climatul organizaţional reflectate

în activitatea structurilor de conducere a direcţiei şi inspectoratelor judeţene. Starea şi practica disciplinară

– calitatea şi noutatea metodelor utilizate în conducerea şi implementarea principiilor, normelor, regulilor şi tehnicilor moderne;

– modalitatea prin care managerii adoptă un stil de muncă eficient, bazat pe conducerea efectivă şi zilnică a unităţii, prin metode ştiinţifice care înlătură birocratismul, rutina, conservatorismul; utilizează capacitatea, competenţa şi răspunderea subordonaţilor; acceptă stilul participativ în conducere;

– implicarea factorilor de conducere pe linia organizării, planificării, executării activităţilor de control, îndrumare şi cunoaşterea reglementărilor de linie, calitatea deciziilor adoptate;

– cooperarea cu organele locale ale administraţiei publice, structurile M.I.R.A., S.R.I. şi M.Ap. precum şi cu reprezentanţii legali ai autorităţilor statelor vecine;

– preocuparea managerilor unităţilor pentru asigurarea aplicării prevederilor Strategiei de reformă a M.I.R.A. a „Planului de acţiune împotriva corupţiei în rândul personalului“ şi a proiectelor ori a programelor PHARE;

– modul de soluţionare a petiţiilor primite, problemelor prezentate la audienţe, precum şi a cererilor şi rapoartelor personalului din propriile unităţi;

– gradul de implicare a factorilor de conducere la fundamentarea şi elaborarea Registrului de risc;

– nivelul de cunoaştere şi respectare a prevederilor ordinelor regulamentelor şi instrucţiunilor pe linie profesională şi ordine interioară;

– organizarea şi desfăşurarea activităţii de cunoaştere a personalului, de selecţionare şi folosire a acestuia în misiuni;

– situaţia stării şi practicii disciplinare şi evenimentelor grave şi deosebit de grave, cauzele care le-au generat urmările acestora şi în ce măsură activitatea inspectorului şef şi adjuncţilor a influenţat prevenirea acestora.

56

4.2.3. Obiectivele specifice la D.P.F. _______ şi la I.J.P.F.________ 4.2.3.1. Pe linia combaterii infracţionalităţii transfrontaliere, a

traficului de persoane, precum şi a traficului de substanţe interzise: – calitatea activităţilor de sprijin, îndrumare şi control pentru

prevenirea şi combaterea faptelor infracţionale şi contravenţionale din zona de competenţă;

– eficienţa activităţilor informative concretizată în calitatea şi valoarea operativă a informaţiilor implementate în baza de date la compartimentul Analiză risc;

– legalitatea luării în atenţie a persoanelor suspecte şi documentarea calificată a activităţii infracţionale a acestora;

– eficienţa organizării şi desfăşurării acţiunilor informativ-operative pentru prevenirea şi combaterea infracţiunilor, la regimul vamal, a celor la regimul drepturilor de proprietate intelectuală, de braconaj piscicol şi cinegetic falsificarea de monedă şi substanţe interzise;

– studii şi analize, măsuri propuse şi eficienţa acestora pentru prevenirea şi combaterea infracţiunilor din competenţă;

– modul de cooperare cu instituţiile guvernamentale şi nonguvernamentale pe linia acordării de asistenţă victimelor traficului de persoane, preluarea cererilor de azil şi respectarea normelor naţionale şi internaţionale în domeniul migraţiei şi azilului;

– colaborarea cu unităţile din structura MIRA, Autorităţii Naţionale a Vămilor, precum şi cu autorităţile statelor vecine pentru schimbul de informaţii în domeniul de activitate;

– operativitatea în soluţionarea cererilor de asistenţă judiciară internaţională şi colaborarea cu celelalte instituţii ale statului cu atribuţii în domeniu.

4.2.3.2. Pe linie de cercetare penală: – volumul de muncă (dinamica) şi operativitatea soluţionării lucrărilor

şi cauzelor penale aflate spre rezolvare la structurile de cercetare penală şi vechimea acestora;

– volumul dosarelor şi lucrărilor penale complexe, cu grad sporit de dificultate;

– preocuparea pentru asigurarea calităţii actelor premergătoare, temeinicia şi legalitatea activităţilor de cercetare penală;

– modalitatea prin care se acţionează în vederea extinderii cercetărilor şi aportul formaţiunilor în rezolvarea lucrărilor şi cauzelor penale cu A.N.;

– cum se asigură dreptul la apărare a persoanelor implicate în procesul penal;

57

– stilul şi metodele de muncă folosite în activitatea de conducere a muncii de către şefii acestor structuri, consultarea cu procurorii din cadrul unităţii de parchet competente;

– activităţile de sprijin, îndrumare şi control întreprinse etc. 4.2.3.3. Pe linie de evidenţă operativă: – corectitudinea înregistrării şi evidenţei dosarelor penale, urmelor

acestora, M.S., D.U.I. şi a statisticii cetăţenilor străini cercetaţi; – gestionarea şi păstrarea bunurilor confiscate şi a celor

indisponibilizate în vederea stabiliri situaţiei juridice a lor. 4.2.3.4. Pe line de criminalistică: – calitatea şi operativitatea activităţii criminalistice de investigare şi

cercetare a infracţiunilor transfrontaliere, traficului cu substanţe interzise, traficului de persoane, precum şi a altor fapte antisociale din domeniile de competenţă ale Poliţiei de Frontieră;

– modul cum este organizată evidenţa fişelor dactiloscopice, a falsurilor în documentele de călătorie, dacă se implementează fişele specifice în sistemele EURODAC, AFIS şi IMAGETRAK, precum şi gestionarea acestor sisteme, din punct de vedere tehnic.

4.2.3.5. Pe linie de dispecerat: – operativitatea informării conducerii unităţilor şi fidelitatea datelor cu

privire la situaţia operativă şi înregistrarea evenimentelor; – gestionarea bazei de consemne instituite asupra persoanelor,

bunurilor şi mijloacelor de transport; – coordonarea activităţilor pe linia postului telefonic „959”, pentru

asigurarea legăturii permanente cu societatea civilă, primirea şi transmiterea în sistem informatizat a datelor şi informaţiilor.

4.2.3.6. Analiză de Risc: – verificarea modului de implementare a rapoartelor informative

primite de la structurile operative şi a datelor folosite la întocmirea analizei de risc lunare:

– modul în care se analizează informaţiile existente în bazele de date şi dacă se elaborează schemele operaţionale şi relaţionale;

– modul de gestionare a bazei de date şi dacă se realizează difuzarea rezultatelor analizelor de risc structurilor operative pentru stabilirea eficientă a dispozitivelor de poliţişti în teren.

58

4.2.3.7. Centrul trilateral de contact_______: – respectarea legislaţiei în ceea ce priveşte schimbul sau prelucrarea de

date personale sau informaţii clasificate cu autorităţile din ________ şi _______ prin Centrul de Contact;

– activităţile desfăşurate pe linia migraţiei ilegale, contrabandă, falsificarea documentelor de călătorie şi a celor de identitate.

4.2.3.8. Activitatea de comunicaţii şi informatică: – starea operativităţii tehnicii de transmisiuni, fir, radio, u.s.,

radiotelefonice, telex-telefax şi de secretizare din dispecerat, puncte de comandă, mijloace mobile, stocul de mobilizare şi rezervele operative;

– organizarea, funcţionarea şi gradul de înzestrare cu mijloace tehnice de informatică, eficienţa utilizării acestora.

– colectarea, înregistrarea, prelucrarea, transmiterea datelor şi informaţiilor, către I.G.P.F.R.;

– organizarea şi funcţionarea legăturilor de cooperare cu poliţia de frontieră din ţările vecine.

4.2.3.9. Activitatea de management logistic: – legalitatea procedurilor de achiziţii, a contractelor încheiate, şi a

operaţiunilor privind mişcarea bunurilor materiale, ţinerea evidenţei contabile şi de mânuire;

– gradul de dotare, întreţinerea, exploatarea şi repararea mijloacelor tehnice existente, starea imobilelor proprii sau închiriate şi amenajarea spaţiilor pentru persoanele reţinute;

Direcţia Medicală: – starea de sănătate a personalului direcţiei şi inspectoratelor judeţene; – hrănirea şi întreţinerea animalelor de serviciu. 4.2.3.10. Management resurse umane: – respectarea prevederilor ordinelor şi instrucţiunilor care

reglementează încadrarea, din sursă internă şi externă, promovarea în funcţii de conducere şi încetarea raporturilor de muncă ale poliţiştilor de frontieră;

– evaluarea resurselor şi necesităţilor de personal din sistemul propriu sau surse externe, elaborarea planurilor anuale de perspectivă şi gestionarea acestora;

– organizarea, planificarea, analiza, evidenţa, evaluarea şi controlul pregătirii continue a personalului;

– preocuparea pentru pregătirea continuă în vederea asigurării managementului carierelor şi dezvoltării aptitudinilor profesionale;

59

– organizarea şi desfăşurarea procesului de formare şi perfecţionare a pregătirii şi elaborarea unor măsuri de creştere a performanţelor profesionale;

– contribuţia la întocmirea proiectelor de regulamente, manuale, instrucţiuni, ghiduri şi tematici de pregătire continuă.

– concepţia de organizare şi planificare a pregătirii personalului; – activitatea personalului de specialitate cu atribuţii pe această linie; – forme şi metode adaptate pentru perfecţionarea pregătirii

personalului; – modul de exercitare a tutelei profesionale, perioadei de stagiu şi

integrare profesională. 4.2.3.11. Activitatea juridică şi relaţii internaţionale: – activităţi de pregătire şi examinare, sub aspectul respectării legalităţii

şi a documentaţiei care a stat la baza fundamentării deciziei conducerii unităţii; – corectitudinea şi eficienţa aplicării normelor juridice în activitatea

structurilor, propuneri pentru perfecţionarea acestora; – reprezentarea intereselor unităţii în cazul proceselor de contencios

administrativ şi de soluţionare a plângerilor în materie contravenţională; – fundamentarea şi elaborarea proiectului planului de relaţii

internaţionale; – nivelul real de cooperare cu ţările vecine, pe componenta Poliţiei de

Frontieră Române; – nivelul de cunoaştere al catalogului Schengen şi aplicarea lui în

practică; – organizarea, planificarea, coordonarea şi realizarea activităţilor de

cooperare internaţională şi asigurarea topogeodezică; – eficienţa activităţilor de informare reciprocă cu autorităţile vecine,

asupra datelor referitoare la trecerile ilegale sau alte încălcări ale regimului frontierei de stat.

4.2.3.12. Activitatea de secretariat, documente neclasificate şi relaţii

cu publicul: – modul în care se respectă prevederile ordinelor privind evidenţa,

întocmirea, multiplicarea documentelor, evidenţa, păstrarea şi întrebuinţarea sigiliilor şi ştampilelor;

– conformitatea datelor care au stat la baza întocmirii dispoziţiei zilnice;

– respectarea prevederilor ordinelor şi instrucţiunilor privind constituirea şi conservarea arhivei neoperative create în unităţi;

– analiza periodică a activităţii de secretariat, documente şi a îndeplinirii măsurilor stabilite.

60

– aplicarea prevederilor ordinelor în vigoare referitoare la rezolvarea petiţiilor, precum şi primirea în audienţă a cetăţenilor;

– promovarea unor acţiuni de evaluare periodică a imaginii publice a unităţii în mass-media;

– calitatea răspunsurilor la materialele apărute în presa locală şi centrală, ce vizează activitatea poliţiei de frontieră;

– modul cum s-au gestionat planurile de acţiune pentru situaţii de criză mediatică.

4.2.3.13. Organizare, planificare misiuni şi resurse: – elaborarea notelor raport privind necesitatea efectuării unor

modificări organizatorice în ştatele de organizare; – coordonarea activităţilor de elaborare a planurilor de mobilizare,

calitatea documentelor întocmite; – elaborarea planurilor de intervenţie pentru diverse situaţii şi

coordonarea aplicării acestora; – activităţi de pregătire, înştiinţare şi alarmare a personalului pe linia

protecţiei civile; – analiza periodică a stadiului realizării măsurilor de protecţie civilă

împreună cu autorităţile administraţiei publice. 4.2.3.14. Analiză, statistică şi evaluare: – calitatea planurilor de activitate şi modul în care se urmăreşte

executarea obiectivelor; – informări către conducerea I.G.P.F.R., şi alte structuri cu privire la

principalele rezultate obţinute; – elaborarea şi transmiterea către structurile subordonate a dispoziţiilor

privind modul de acţiune pe diferite intervale de timp. 4.2.3.15. Activitatea de control-evaluare: – existenţa graficului cu planificarea controalelor de fond şi tematice; – organizarea şi eficienţa controalelor inopinate; – calitatea rapoartelor cu concluzii rezultate în urma controalelor,

concreteţea măsurilor şi sistemul de urmărire a stadiului de realizare a acestora; – activităţi preventive de combatere a corupţiei în rândul personalului; – participarea la activitatea de elaborare a proiectelor de dispoziţii,

sintezelor şi altor materiale documentare; – activităţi de verificare şi soluţionare a sesizărilor şi reclamaţiilor

formulate la adresa personalului; – sistemul de monitorizare a activităţii lucrătorilor semnalaţi că au

preocupări incompatibile cu statutul profesional.

61

4.2.3.16. Pe linie de Acţiuni Speciale şi Intervenţie: – eficienţa acţiunilor specifice menite să ducă la identificarea,

prinderea şi cercetarea autorilor unor infracţiuni la regimul frontierei; – modul de supraveghere şi observare a locurilor şi mediilor ce

prezintă interes operativ pentru combaterea infracţionalităţii transfrontaliere; – executarea unor acţiuni specifice în vederea depistării persoanelor

care intenţionau să treacă ilegal frontiera în România şi s-ar afla în zona de competenţă;

– participarea la testarea eficienţei dispozitivului de supraveghere a frontierei de stat şi a integrităţii morale a cadrelor.

4.2.4. Obiective specifice la nivelul Sectoarelor Poliţiei de Frontieră – modul de implicare a şefilor în desfăşurarea activităţilor specifice de

conducere, coordonare a efectivelor din sectorul dat în competenţă; – existenţa documentelor de organizare şi planificare, planul de

cooperare cu posturile de poliţie din zona de responsabilitate; – concordanţa dispunerii dispozitivului de supraveghere a frontierei de

stat cu evoluţia situaţiei operative din zona de responsabilitate şi cercetarea unor evenimente de frontieră deosebite;

– eficienţa activităţilor informative concretizată în calitatea şi valoarea operativă a informaţiilor implementate în baza de date la compartimentul Analiză risc;

– legalitatea luării în atenţie a persoanelor suspecte şi documentarea calificată a activităţii infracţionale a acestora.

4.2.5. Obiective specifice la nivelul Punctelor de Trecere ale Poliţiei

de Frontieră – modul de organizare, planificare şi executare a misiunilor, folosirea

forţelor şi mijloacelor aflate la dispoziţie: – eficienţa coordonării, sprijinului şi controlului activităţii punctelor

poliţiei de frontieră aeroportuare din zona de competenţă; – eficienţa acţiunilor organizate de componenta navală a Poliţiei de

Frontieră Române pentru supravegherea şi controlul trecerii frontierei de stat pe Dunărea interioară şi râul Prut;

– modul de înregistrare şi operativitatea soluţionării litigiilor de trafic; – legalitatea acordării vizei colante. – stadiul şi nivelul de dotare al punctelor de trecere a frontierei,

inclusiv cu mijloace de transport.

62

Pe timpul inspecţiei preşedintele comisiei va lua legătura cu şefii structurilor teritoriale ale D.G.A. şi D.G.I.P.I., desemnaţi de conducerea acestora, pentru asigurarea schimbului de date şi informaţii de interes operativ.

4.3. Perioada supusă inspecţiei: __________ 4.4. Valorificarea rezultatelor Constatările desprinse cu ocazia inspecţiei vor fi prezentate în detaliu

efectivelor verificate şi ofiţerilor cu funcţii de comandă. Raportul cu principalele concluzii desprinse va fi prezentat conducerii

ministerului, spre aprobare, în termen de 10 zile de la executare. 4.5. COMPONENŢA COMISIEI DE INSPECŢIE şi structurile la

care se vor efectua verificările sunt prevăzute şi prezentate de către preşedintele comisiei de inspecţie.

4.6. INSTRUIREA MEMBRILOR COLECTIVULUI DE

INSPECŢIE se va efectua în ziua de ______ ora _____ la sediul ___________

PREŞEDINTELE COMISIEI DE INSPECŢIE, ______________________

63

CAPITOLUL 5

CONŢINUTUL PLANULUI DE CONTROL-EVALUARE (INSPECŢIE) LA UN INSPECTORAT DE JANDARMI JUDEŢEAN ŞI O GRUPARE DE JANDARMI MOBILĂ

PLANUL INSPECŢIEI

la un inspectorat de jandarmi judeţean şi o grupare de jandarmi mobilă

(o variantă) 5.1. Scopul inspecţiei În baza Planului anual de inspecţii şi controale pe anul ____, aprobat

de conducerea ministerului, se vor inspecta Gruparea de Jandarmi Mobilă ş i Inspectoratul de Jandarmi Judeţean ______, pentru a se verifica şi evalua modul în care au fost îndeplinite atribuţiile specifice, managementul pregătirii continue şi conduita morală a personalului, capacitatea operaţională, legalitatea utilizării mijloacelor logistice şi financiare, capacitatea managerială şi climatul organizaţional.

5.2. Perioada supusă inspecţiei:_________ 5.3. Obiectivele inspecţiei 5.3.1. Organizarea şi îndeplinirea atribuţiilor şi misiunilor

specifice 5.3.1.1. La Gruparea de Jandarmi Mobilă________: a) coordonarea, sprijinirea şi îndrumarea activităţii structurilor

subordonate, urmărirea respectării şi aplicării legislaţiei, prevederilor din

64

ordinele şi instrucţiunile ministrului administraţiei şi internelor, regulamentelor militare ori dispoziţiilor inspectorului general;

b) conţinutul şi viabilitatea documentelor de organizare, planificare a muncii şi operative: planificarea, organizarea şi executarea controalelor tematice şi inopinate;

c) eficienţa şi modul de întrebuinţare a forţelor şi mijloacelor în conformitate cu prevederile statelor de organizare şi normelor tehnice de înzestrare, coordonarea acestora în îndeplinirea misiunilor permanente şi temporare, valorificarea şi generalizarea experienţei pozitive;

d) evaluarea permanentă a dispozitivelor acţionale de ordine publică, pază şi intervenţie ale structurilor din subordine pentru redimensionarea acestora în funcţie de scopul, eficienţa, conţinutul, specificul misiunilor încredinţate şi evoluţia situaţiei operative;

e) elaborarea analizelor (sintezelor) şi studiilor, preocuparea pentru perfecţionarea continuă a formelor şi procedeelor acţionale, a metodelor şi tehnicilor de management general pentru creşterea continuă a capacităţii operaţionale;

f) preocuparea pentru organizarea, realizarea şi menţinerea permanentă a cooperării cu alte structuri din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Ministerul Apărării, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Protecţie şi Pază şi alte forţe participante la executarea misiunilor specifice;

g) asigurarea ordinii publice la întruniri şi manifestaţii (mitinguri, marşuri, demonstraţii, procesiuni, acţiuni de pichetare, promoţionale, comerciale, activităţi cultural-artistice, sportive, religioase, comemorative), care se desfăşoară în locuri publice;

h) intervenţia şi restabilirea ordinii publice (nivel II-IV, în conformitate cu prevederile Ordinului inspectorului general nr. S/14/27.10.2004) când aceasta a fost tulburată prin acţiuni ce contravin legilor în vigoare;

i) intervenţia pentru combaterea manifestărilor de violenţă între diferite grupuri turbulente sau pentru capturarea şi neutralizarea infractorilor care folosesc arme de foc ori alte mijloace ce pun în pericol siguranţa persoanei, bunurilor, valorilor şi transporturilor speciale;

j) urmărirea şi prinderea evadaţilor, dezertorilor şi a altor persoane, despre care există date, informaţii sau indicii temeinice că intenţionează să săvârşească, au săvârşit, infracţiuni ori se sustrag măsurii arestării preventive, executării pedepselor privative de libertate sau se opun executării hotărârilor judecătoreşti.

65

5.3.1.2. La Inspectoratul de Jandarmi Judeţean________: a) cunoaşterea şi aplicarea legislaţiei, a regulamentelor militare,

ordinelor şi instrucţiunilor ministrului administraţiei şi internelor şi a dispoziţiilor inspectorului general cu privire la organizarea şi executarea misiunilor încredinţate;

b) activităţile desfăşurate pentru îndeplinirea misiunilor permanente şi temporare specifice, cunoaşterea situaţiei operative din zona de responsabilitate şi din obiectivele date în competenţă;

c) conţinutul şi actualizarea documentelor operative, rezultatul participării la asigurarea şi restabilirea ordinii publice în scopul combaterii manifestărilor cu violenţă;

d) eficienţa dispozitivelor adoptate pentru paza şi apărarea obiectivelor date în răspundere, precum şi asigurarea ordinii publice;

e) existenţa şi actualizarea contractelor şi convenţiilor încheiate cu beneficiarii de pază şi modul în care aceştia respectă clauzele contractuale;

f) preocuparea comenzii unităţii pentru amenajarea punctelor de documentare, modernizarea şi funcţionarea dispeceratelor pentru conducerea misiunilor de ordine publică;

g) eficienţa dispozitivelor adoptate pentru asigurarea ordinii pe timpul întrunirilor şi manifestaţiilor publice, precum şi pentru restabilirea acesteia în cazul unor tulburări;

h) participarea factorilor de conducere la asigurarea misiunilor de ordine publică;

i) eficienţa şi modul de întrebuinţare a forţelor şi mijloacelor, potrivit statelor de organizare şi normelor tehnice de înzestrare;

j) valorificarea şi generalizarea experienţei pozitive rezultată din executarea misiunilor, preocuparea pentru perfecţionarea continuă a formelor, procedeelor şi mijloacelor de acţiune ale subunităţilor;

k) organizarea, realizarea şi menţinerea cooperării cu alte structuri ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, Ministerului Apărării, Serviciului Român de Informaţii şi alte forţe participante la executarea misiunilor specifice.

5.3.2. Managementul pregătirii continue a personalului 5.3.2.1. Coordonarea şi conducerea activităţilor de pregătire

continuă: a) concepţia de organizare, planificare, coordonare şi conducere a

pregătirii continue şi modul cum aceasta se reflectă în documentele elaborate

66

(planurile şi programele de pregătire ale personalului, mapele de documentare, analizele, sintezele, studiile, tematicile orientative, dispoziţiile inspectorului general etc.);

b) planificarea, organizarea şi îndrumarea convocărilor anuale (semestriale) desfăşurate cu personalul cu funcţii de răspundere;

c) calitatea şi eficienţa activităţii compartimentelor de profil; d) evaluarea periodică a nivelului de pregătire continuă a personalului; e) preocuparea pentru coordonarea activităţii de completare a studiilor

superioare de către personalul structurilor inspectate; f) activitatea de pregătire complementară a personalului. 5.3.2.2. Evaluarea nivelului de pregătire continuă a personalului Evaluarea programelor de pregătire – conform Instrucţiunilor nr.

363 din 12.12.2002 privind pregătirea continuă a personalului din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative.

Evaluarea pregătirii individuale a personalului: a) pregătirea de specialitate se verifică pe categorii de personal prin

probe scrise şi activităţi practice; b) tragerea cu armamentul din dotare se apreciază prin executarea

unei şedinţe de tragere stabilite de şeful comisiei de inspecţie şi verificarea cunoştinţelor referitoare la caracteristicile tehnico-tactice şi de construcţie ale armamentului individual;

c) educaţia fizică se verifică pe categorii de efort şi grupe de vârstă, la probele prevăzute în programele de pregătire;

d) personalul contractual se verifică numai la pregătirea de specialitate.

5.3.3. Activitatea de relaţii publice, tradiţii, educaţie şi sport 5.3.3.1. Conducerea activităţii de relaţii publice, tradiţii, educaţie şi

sport: a) concepţia organizării, planificării şi desfăşurării activităţilor de

relaţii publice, tradiţii, educaţie şi sport (dispoziţii, planuri cu principalele activităţi, tematici orientative, programe etc.);

b) pregătirea şi desfăşurarea convocărilor, instructajelor metodice cu personalul care are atribuţii în acest domeniu;

c) coordonarea, îndrumarea şi controlul activităţii realizate de factorii de răspundere pe linia relaţiilor publice, cultivării tradiţiilor, educaţiei şi sportului; analize şi măsuri stabilite pentru perfecţionarea activităţilor.

67

5.3.3.2. Activitatea pe linia relaţiilor publice: a) comunicarea şi informarea permanentă în interiorul unităţilor şi între

structurile acestora, influenţa asupra motivării personalului pentru îndeplinirea misiunilor şi atribuţiilor ce-i revin;

b) promovarea şi menţinerea unor relaţii corecte şi eficiente cu mass-media, cu organisme guvernamentale şi nonguvernamentale, partide politice şi organizaţii civice (la nivel teritorial şi local) pentru informarea operativă şi corectă a acestora despre activităţile specifice în vederea obţinerii sprijinului necesar îndeplinirii în bune condiţii a misiunilor încredinţate;

c) preocuparea comandanţilor şi şefilor pentru îmbunătăţirea şi crearea unei imagini publice pozitive a instituţiei proprii;

d) activităţi concrete de relaţii publice desfăşurate la nivelul unităţilor (conferinţe de presă, întâlniri cu presa, interviuri acordate presei, rubrici radiofonice, apariţii pe posturile locale de televiziune etc.).

5.3.3.3. Activitatea pe linia tradiţiilor: a) preocuparea pentru cultivarea tradiţiilor culturale, spirituale, morale,

artistice şi sportive, a simbolurilor, datelor şi informaţiilor cu caracter documentar referitoare la fapte, evenimente şi manifestări care au legătură cu specificul acţiunilor desfăşurate în trecutul istoric;

b) preocuparea factorilor educaţionali pentru dezvoltarea la întregul personal a cultului pentru lege şi valorificarea tradiţiilor istorice şi spirituale ale poporului român şi armei din care fac parte;

c) coordonarea şi controlul pe linie metodologică, a cluburilor de unitate şi bibliotecilor;

d) asigurarea ambientării interioare şi exterioare în unităţi şi subunităţi, respectarea prevederilor legale în domeniul simbolurilor naţionale şi al însemnelor heraldice proprii.

5.3.3.4. Activitatea de educaţie moral-civică şi asistenţă religioasă: a) urmărirea activităţii comandanţilor privind implicarea acestora

pentru îmbunătăţirea programelor de educaţie moral-civică; b) preocuparea pentru diversificarea şi extinderea ofertei de educaţie

patriotică, morală şi cetăţenească, creşterea calităţii activităţilor organizate cu ocazia convocărilor de pregătire (conferinţe, simpozioane, colocvii, lansări de carte, mese rotunde, expuneri, dezbateri, evocări);

c) activitatea compartimentelor de resort pentru asigurarea condiţiilor de organizare şi desfăşurare a activităţilor cultural-artistice şi recreativ-distractive în rândul personalului, conform propriilor programe de măsuri şi acţiuni educative;

68

d) cunoaşterea, însuşirea şi aplicarea Legii nr. 195/2000 privind constituirea şi organizarea clerului din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative şi a celorlalte acte normative cu privire la asistenţa religioasă, diferendele religioase sau formele de prozelitism;

e) preocuparea pentru asigurarea condiţiilor prielnice de participare a efectivelor la sărbătorile creştine din timpul anului.

5.3.3.5. Activitatea sportivă: a) preocuparea pentru cunoaşterea şi aplicarea prevederilor O.M.A.I.

nr. 171/2001 privind activitatea de educaţie fizică şi sport în Ministerul Internelor şi Reformei Administrative;

b) coordonarea compartimentelor de resort, pentru organizarea, planificarea şi desfăşurarea activităţilor sportive conform prevederilor „Calendarului principalelor activităţi de educaţie fizică şi sport” elaborat de Serviciul Sport din cadrul Centrului Cultural;

c) implicarea asociaţiilor sportive proprii în organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice.

5.3.4. Organizarea ieşirii la alarmă, a stadiului de pregătire

operativă, de intervenţie sau în situaţii deosebite şi a serviciului de zi a) preocuparea pentru cunoaşterea şi aplicarea prevederilor

instrucţiunilor şi ordinelor de linie de către personalul cu atribuţii în pregătirea operativă, pentru intervenţie, alarmare şi serviciul de zi;

b) calitatea şi conţinutul planurilor de alarmare, cooperare, a celorlalte documente operative şi însuşirea prevederilor acestora de către personalul cu atribuţii în domeniu;

c) cunoaşterea şi aplicarea măsurilor prevăzute pentru întărirea pazei şi apărării sediilor unităţilor pe timpul alarmării sau a situaţiilor deosebite;

d) organizarea, conducerea şi desfăşurarea activităţilor zilnice, cunoaşterea îndatoririlor şi activitatea practică a personalului din serviciul de zi (operativ);

e) activităţile desfăşurate de personalul din serviciu pentru punerea în aplicare a planului de alarmare şi de rezolvare a unor situaţii deosebite;

f) organizarea personalului unităţilor pentru îndeplinirea misiunilor, cunoaşterea şi executarea sarcinilor stabilite;

g) evaluarea activităţilor periodice desfăşurate, privind planificarea, organizarea şi conducerea în teren (în cadrul punctelor de comandă) a aplicaţiilor tactice (antrenamentelor de stat major) cu structurile din subordine, în scopul determinării reale a capacităţii operaţionale a acestora.

69

5.3.5. Activitatea de organizare, mobilizare, asigurarea cu efective, folosirea şi evidenţa acestora

5.3.5.1. Privind activitatea de organizare, asigurarea cu efective,

folosirea şi evidenţa acestora: a) respectarea disciplinei statelor de organizare; b) realizarea concordanţei dintre statele de organizare, regulamentele

de organizare şi funcţionare şi atribuţiile încredinţate; c) preocuparea factorilor de răspundere pentru repartizarea atribuţiilor

şi îndatoririlor rezultate din fişele posturilor, actualizarea periodică în raport cu modificările din structură şi urmărirea îndeplinirii de calitate a acestora;

d) actualizarea (cu toate modificările survenite) statelor de organizare; e) asigurarea cu efective pe categorii de personal. 5.3.5.2. Privind activitatea de pregătire pentru mobilizare: Se verifică de către ofiţeri din Direcţia Generală Management

Operaţional, conform instrucţiunilor de specialitate în vigoare. Constatările şi măsurile vor fi înscrise în note separate.

5.3.6. Ordinea interioară şi disciplina militară a) activitatea managerială pentru controlul respectării codului de

conduită formal şi informal, în vederea prevenirii abaterilor, evenimentelor grave şi corupţiei;

b) modul în care personalul cunoaşte şi aplică codul de conduită, prevederile legislaţiei, ordinele, instrucţiunile şi regulamentele pe linia ordinii interioare şi disciplinei militare;

c) activitatea factorilor de răspundere pentru întărirea ordinii interioare şi disciplinei militare, prevenirea abaterilor, a evenimentelor grave şi deosebit de grave;

d) situaţia stării şi practicii disciplinare, a evenimentelor grave, urmările acestora, cauzele care le-au generat şi în ce măsură au influenţat îndeplinirea misiunilor sau au lezat onoarea şi demnitatea militară;

e) ordinea interioară şi relaţiile dintre militari; f) preocuparea managerilor faţă de nevoile subordonaţilor şi asigurarea

drepturilor legale ale acestora; g) organizarea şi desfăşurarea activităţii de cunoaştere a personalului,

de selecţionare şi folosire a acestuia în misiuni; h) activităţile desfăşurate de consiliile de onoare modul de

întrebuinţare şi a celorlalte pârghii (sancţiuni şi recompense) pentru prevenirea abaterilor de la ordinea interioară şi disciplina militară.

70

5.3.7. Apărarea drepturilor omului a) stabilirea nivelului de cunoaştere de către cadrele de comandă şi

personalul de execuţie a prevederilor legale privind apărarea şi promovarea drepturilor omului aşa cum sunt acestea stipulate în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Constituţia României, legislaţiei şi a celorlalte documente care reglementează acest domeniu;

b) aprecierea modului în care sunt asigurate, aplicate şi respectate drepturile omului în activitatea de instruire şi de executare a misiunilor specifice jandarmilor prin prevenirea şi combaterea faptelor de natură infracţională şi contravenţională;

c) modul de conlucrare a jandarmilor cu organele locale, cu celelalte structuri descentralizate care au atribuţii pe linia pazei şi menţinerii ordinii publice – poliţie, pompieri, armată etc., precum şi identificarea şi analizarea eventualelor cazuri de încălcare a legalităţii în misiunile de pază şi menţinere a ordinii şi liniştii publice;

d) cunoaşterea problemelor legate de viaţa jandarmilor în contextul reformelor din sistem şi al sporirii numărului şi complexităţii misiunilor încredinţate unităţilor de jandarmi.

5.3.8. Activitatea de management resurse umane a) încadrarea calitativă, numerică şi proporţională a structurilor

inspectate, în raport cu prevederile statului de organizare, cu ofiţeri, maiştri militari, subofiţeri şi personal contractual, situaţia pe categorii de vârstă şi specialităţi;

b) evoluţia dinamicii de încadrare şi nivelul fluctuaţiei personalului; c) preocuparea pentru perfecţionarea pregătirii personalului în sistemul

propriu şi în cadrul instituţiilor militare sau civile de profil, măsurile luate pe linia pregătirii cadrelor provenite din încadrări directe;

d) activitatea de selecţionare a candidaţilor pentru instituţiile militare de învăţământ şi calitatea acestora;

e) cunoaşterea personalului, a modului cum ofiţerii, maiştri militari, subofiţerii şi personalul contractual îşi îndeplinesc atribuţiile funcţionale, comportarea şi conduita morală la locul de muncă, în familie şi societate;

f) investigarea psihologică a ofiţerilor cu funcţii de conducere şi diagnosticarea din punct de vedere al climatului organizaţional;

g) modul cum s-a respectat principiul competenţei, profesionalismului şi pregătirii, în promovarea profesională; activitatea de evaluare a potenţialului profesional şi conduitei cadrelor;

71

h) respectarea prevederilor ordinelor şi instrucţiunilor care reglementează încadrarea, promovarea şi încetarea raporturilor de muncă ale personalului contractual;

i) modul de îndeplinire a sarcinilor specifice de către personalul cu atribuţii în domeniu.

5.3.9. Activitatea de management logistic 5.3.9.1. Probleme comune pe linie de logistică: a) reglementarea, prin ordin de zi, a activităţii logistice (împuterniciri

de comisii sau persoane, predarea-primirea funcţiilor, numărul şi natura gestiunilor etc.);

b) respectarea metodologiei de elaborare şi fundamentare a programelor logistice;

c) legalitatea realizării achiziţiilor publice de bunuri, servicii şi a contractării, proiectării şi executării lucrărilor de investiţii şi reparaţii, aprobate prin programele logistice;

d) legalitatea încheierii şi derulării contractelor de achiziţii bunuri materiale şi prestări servicii;

e) gradul de dotare cu mijloace tehnice şi de asigurare cu materiale, constituirea stocurilor de siguranţă, justificarea consumurilor de materiale şi carburanţi-lubrifianţi;

f) organizarea şi executarea controlului ierarhic interior; g) scoaterea din funcţiune a mijloacelor tehnice, retragerea din

folosinţă a materialelor, disponibilizarea, transmiterea fără plată, valorificarea prin vânzare sau casarea acestora, după caz;

h) organizarea şi executarea inventarierii patrimoniului; i) starea tehnică şi de întreţinere a bunurilor materiale, organizarea,

planificarea, efectuarea reviziilor şi reparaţiilor necesare; j) organizarea şi ţinerea evidenţei tehnic-operative a bunurilor

materiale pe compartimente de aprovizionare-înzestrare; k) modul de întocmire şi folosire a documentelor tehnic-operative şi a

celor justificative; l) organizarea depozitării, păstrării şi conservării bunurilor materiale,

realizarea siguranţei spaţiilor de depozitare. 5.3.9.2. Probleme specifice serviciului logistic a) asigurarea tehnică de autovehicule:

– calitatea reparaţiilor şi reviziilor tehnice; – organizarea revistei de front a tehnicii;

72

–organizarea şi desfăşurarea activităţilor în parcul de autovehicule şi atelierul auto;

– legalitatea folosirii mijloacelor de resort şi realitatea datelor înscrise în documentele de transport;

– prevenirea accidentelor de circulaţie şi a avariilor. b) armament, geniu, chimic, foto, audio-video şi mijloace specifice:

– păstrarea, manipularea şi asigurarea securităţii bunurilor materiale din dotare;

– urmărirea comportării în exploatare a mijloacelor tehnice. c) administrarea patrimoniului imobiliar:

– asigurarea spaţiilor pentru cazare, muncă şi trai a personalului, precum şi a celor pentru depozitarea bunurilor materiale;

– starea terenurilor şi regimul juridic al acestora; – legalitatea închirierii spaţiilor; – evidenţa de cadastru pentru imobilele din administrare; – probleme privind controlul calităţii în construcţii; – respectarea prevederilor legale pe linia asigurării locuinţelor la

personalul unităţii. d) echipament:

– asigurarea, conform normelor, a materialelor de resort (ţinute militare, echipament de protecţie şi de lucru, materiale de întreţinere, reparaţii, rechizite, furnituri de birou etc.);

f) protecţia mediului, a muncii şi supravegherea tehnică: – cunoaşterea şi aplicarea reglementărilor de linie; – autorizarea funcţionării instalaţiilor tehnice şi utilajelor,

executarea verificărilor metrologice; – accidente de muncă şi modul de soluţionare a acestora; – acordarea drepturilor legale pentru condiţii deosebite de

muncă. 5.3.10. Activitatea medicală

a) modul de executare a atribuţiilor prevăzute în fişele posturilor; b) preocuparea pentru întocmirea evidenţelor medicale primare,

calitatea documentelor efectuare şi respectarea termenelor raportărilor; c) evaluarea numărului controalelor pe linie igienico-sanitară

executate de personalul medico-militar, precum şi a activităţilor de dezinfecţie şi dezinsecţie;

d) coordonarea, planificarea şi desfăşurarea activităţilor profilactice şi curative;

73

e) evaluarea stării de sănătate a personalului şi organizarea controlului medical periodic al acestuia;

f) starea igienico-sanitară a spaţiilor (de cazare, administrative etc.); g) preocuparea pentru gestionarea şi administrarea medicamentelor,

materialelor sanitare şi a aparaturii medicale; h) coordonarea şi realizarea acţiunilor de profilaxie generală, specială

şi a celor curative pentru prevenirea şi combaterea bolilor infecto-contagioase. 5.3.11. Activitatea financiar-contabilă a) organizarea, coordonarea şi conducerea contabilităţii; b) preocuparea pentru fundamentarea şi execuţia bugetului de venituri

şi cheltuieli; c) organizarea, coordonarea şi exercitarea controlului financiar

preventiv; d) urmărirea respectării plăţii drepturilor băneşti, acordarea şi

justificarea avansurilor spre decontare; e) urmărirea modului de asigurare a legalităţii plăţilor efectuate pentru

achiziţiile publice de bunuri; f) evidenţa şi urmărirea asigurării legalităţii prestaţiilor de servicii

efectuate şi utilizarea veniturilor realizate potrivit dispoziţiilor legale; g) urmărirea modului de respectare a procedurilor legale privind

donaţiile şi sponsorizările; h) implicarea compartimentului în verificarea respectării normelor

legale privind stabilirea şi recuperarea pagubelor. 5.3.12. Activitatea de comunicaţii şi informatică 5.3.12.1. Probleme comune a) preocuparea pentru elaborarea şi fundamentarea programelor

logistice de comunicaţii şi informatică; b) organizarea şi realizarea achiziţiilor de bunuri, investiţii şi reparaţii; c) monitorizarea acţiunilor pentru încheierea şi derularea contractelor; d) preocuparea pentru gestionarea mijloacelor şi materialelor. 5.3.12.2. Probleme specifice pe linie de comunicaţii a) organizarea, realizarea şi exploatarea sistemului de comunicaţii (cu

fir, radio, telex, cifru); b) implicarea compartimentelor în realizarea cooperării între structurile

Ministerului Internelor şi Reformei Administrative pe timpul organizării şi executării misiunilor specifice şi generale;

74

c) preocuparea pentru dotarea, menţinerea unei stări tehnice corespunză-toare, întreţinerea şi executarea reparaţiilor la mijloacele de comunicaţii;

d) concepţia de asigurare a legăturilor în situaţii deosebite (alarmă de intervenţie, mobilizare, situaţii de urgenţe etc.);

e) calitatea documentelor elaborate pe linie de comunicaţii şi conducere în secret.

5.3.12.3. Probleme specifice pe linie de informatică a) cunoaşterea prevederilor actelor normative referitoare la activitatea

de informatică in Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, respectarea normelor şi metodologiilor de linie;

b) implicarea în activitatea de organizare şi implementare a sistemului informatic şi preocuparea pentru colaborarea cu beneficiarii din unităţile proprii, structurile din subordine şi cu alte compartimente informatice din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative;

c) gradul de dotare cu tehnică de calcul a compartimentelor; d) preocuparea pentru menţinerea unei stări de funcţionare şi

întreţinere corespunzătoare a tehnicii de calcul. 5.3.13. Activitatea juridică a) respectarea legalităţii în activitatea de negociere şi avizare a

contractelor, a altor acte juridice încheiate de către inspectoratul judeţean/unitatea controlată, precum şi a actelor care angajează răspunderea juridică;

b) eficienţa aplicării normelor juridice în procesul îndeplinirii misiunilor, precum şi a reprezentării intereselor instituţiei în instanţele de judecată;

c) organizarea activităţii consilierului juridic, ţinerea evidenţei şi existenţa faptică a actelor normative şi a literaturii juridice necesare, completarea corespunzătoare a registrelor, formularelor şi a celorlalte imprimate specifice;

d) calitatea pregătirii profesionale a consilierului juridic şi implicarea acestuia în procesul pregătirii continue din cadrul structurii controlate.

5.3.14. Activitatea de secretariat şi relaţii cu publicul a) preocuparea cadrelor cu funcţii de conducere şi execuţie pentru

cunoaşterea şi aplicarea prevederilor legilor, ordinelor şi instrucţiunilor de linie; b) modul în care se respectă prevederile ordinelor privind evidenţa,

întocmirea, multiplicarea şi păstrarea documentelor cu caracter secret de stat şi de serviciu, evidenţa, păstrarea şi întrebuinţarea sigiliilor şi ştampilelor;

c) aplicarea prevederilor ordinelor în vigoare referitoare la rezolvarea petiţiilor, precum şi primirea în audienţă a cetăţenilor;

75

d) respectarea prevederilor ordinelor şi instrucţiunilor privind constituirea şi conservarea arhivei neoperative creată în unitate;

e) analiza periodică a activităţii de secretariat, documente secrete şi relaţii cu publicul şi a îndeplinirii măsurilor stabilite.

5.3.15. Activitatea de protecţie a informaţiilor clasificate a) stadiul implementării măsurilor de protecţie a informaţiilor

clasificate; b) nivelul de însuşire a prevederilor actelor normative care

reglementează activitatea de protecţie a informaţiilor clasificate; c) disfuncţionalităţi apărute în procesul de implementare a măsurilor de

protecţie în raport de clasele şi nivelurile de secretizare, volumul şi suportul informaţiilor;

d) cantitatea, funcţia şi numărul persoanelor care au sau pot avea acces la informaţii potrivit Certificatului de securitate şi autorizaţiei de acces;

e) ameninţările, riscurile şi vulnerabilităţile ce pot avea consecinţe asupra informaţiilor clasificate;

f) constatarea unor eventuale incidente de securitate; g) consilierea specializată pe linia implementării corecte la parametrii

de eficienţă protectivă a măsurilor care vizează protecţia juridică; h) protecţia prin măsuri procedurale a personalului care are acces la

informaţii clasificate ori care este desemnat să asigure securitatea acestora; i) protecţia surselor generatoare de informaţii – INFOSEC. 5.3.16. Capacitatea managerială, climatul organizaţional şi modul

cum acestea se reflectă în activitatea structurilor inspectate a) modul în care şefii, adjuncţii acestora şi ceilalţi factori de răspundere

cunosc şi aplică prevederile actelor normative şi ale strategiei de reformă; b) exercitarea actului de conducere, stilul de muncă al factorilor de

răspundere, implicarea acestora în coordonarea şi îndrumarea activităţilor şi misiunilor încredinţate la structurile din subordine;

c) climatul de muncă, relaţiile interpersonale din comandă şi compartimentele subordonate adjuncţilor şi influenţa acestora asupra îndeplinirii misiunilor şi sarcinilor, pregătirii personalului, stării şi practicii disciplinare;

d) cunoaşterea permanentă a situaţiei reale din unitate şi subunităţi, calitatea deciziilor adoptate;

e) calitatea organizării, planificării şi executării activităţilor de control şi îndrumare; eficienţa şi finalitatea acestora;

76

f) activităţile desfăşurate pentru buna gospodărire a fondurilor financiare puse la dispoziţie, prevenirea pagubelor;

g) preocuparea pentru rezolvarea petiţiilor primite, a problemelor prezentate la audienţe, precum şi a cererilor şi rapoartelor personalului;

h) modul cum comandanţii au organizat şi adaptat la specificul structurilor subordonate, criteriile şi indicatorii de performanţă;

i) preocuparea şefilor (adjuncţilor) pentru asigurarea condiţiilor aplicării legilor, hotărârilor de guvern, ordonanţelor, a ordinelor şi instrucţiunilor ministrului administraţiei şi internelor, în scopul îndeplinirii de calitate şi cu eficienţă a atribuţiilor încredinţate, a combaterii corupţiei şi a altor infracţiuni în rândul personalului;

j) colaborarea şi cooperarea cu autorităţile centrale şi locale ale administraţiei publice, structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor, Serviciului Român de Informaţii şi Ministerului Apărării.

5.4. Perioada de desfăşurare a inspecţiei: 7-12 zile 5.5. Valorificarea rezultatelor inspecţiei Constatările desprinse cu ocazia inspecţiei vor fi prezentate în detaliu

efectivelor verificate şi ofiţerilor cu funcţii de comandă. Raportul cu principalele concluzii desprinse va fi prezentat conducerii

ministerului, spre aprobare, în termen de 10 zile de la executare. 5.6. COMPONENŢA COMISIEI DE INSPECŢIE şi structurile la

care se vor efectua verificările sunt prevăzute şi prezentate de către preşedintele comisiei de inspecţie.


_____________________________

77

CAPITOLUL 6

CONŢINUTUL PLANULUI DE CONTROL-EVALUARE (INSPECŢIE) CU PRINCIPALELE OBIECTIVE CE SE VOR

URMĂRI LA UN INSPECTORAT JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

PLANUL INSPECŢIEI la un inspectorat judeţean pentru situaţii de urgenţă

6.1. Scopul inspecţiei În baza planificării aprobate de conducerea ministerului, se va inspecta

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „______” al Judeţului ______ pentru a se verifica şi evalua modul în care au fost îndeplinite atribuţiile specifice, nivelul profesional şi conduita morală a personalului, pregătirea continuă a efectivelor, legalitatea utilizării mijloacelor materiale şi băneşti, capacitatea managerială şi climatul organizaţional a cadrelor cu funcţii de conducere, precum şi modul cum acestea se reflectă în activitatea inspectoratului.

6.2. Perioada supusă inspecţiei: ––––––––––– 6.3. Obiectivele inspecţiei 6.3.1. Stadiul îndeplinirii sarcinilor prevăzute în Strategia

naţională de protecţie civilă şi în programele proprii de acţiuni a) eficientizarea activităţilor de prevenire a situaţiilor de urgenţă:

– coordonarea tehnică de specialitate a activităţilor de prevenire a incendiilor;

– emiterea de avize şi autorizaţii prevăzute de lege;

78

– pregătirea populaţiei privind comportarea în situaţii de urgenţă şi educarea preventivă a cetăţenilor;

– constituirea serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă, conform criteriilor de performanţă şi operaţiona-lizarea acestora;

– asigurarea încadrării inspecţiei de prevenire; b) eficientizarea sistemului de formare şi pregătire a personalului; c) îmbunătăţirea condiţiilor de pregătire şi de muncă a personalului; d) pregătirea efectivelor centrului operaţional judeţean în condiţii

complexe şi cât mai aproape de situaţii reale; e) modernizarea echipamentelor specifice şi înlocuirea treptată a

autospecialelor de intervenţie care au durata de exploatare depăşită; f) eficientizarea activităţii de prevenire în domeniul managementului

dezastrelor: – coordonarea tehnică de specialitate a activităţilor pentru

prevenirea dezastrelor; – funcţionarea optimă a organului de control privind respectarea

normelor şi instrucţiunilor referitoare la adăposturile de protecţie civilă;

– protecţia personalului de conducere din administraţia publică locală în situaţii de dezastre şi război;

– prevenirea populaţiei în situaţii de dezastre şi acţiuni militare; – scăderea timpului de reacţie pentru înlăturarea urmărilor

dezastrelor şi creşterea numărului localităţilor înştiinţate în unitatea de timp;

g) organizarea şi desfăşurarea periodică a exerciţiilor şi aplicaţiilor tactice de cooperare pe linia situaţiilor de urgenţă cu participare internă şi internaţională;

h) realizarea preventivă a măsurilor de protecţie civilă prin evacuare, adăpostire, asanare pirotehnică, asistenţă sanitară şi decontaminare;

i) pregătirea pentru protecţie civilă a personalului de conducere din administraţia publică locală, a unităţilor şi formaţiunilor, salariaţilor, elevilor, studenţilor şi a populaţiei neîncadrate în muncă;

j) planificarea, organizarea, pregătirea şi conducerea acţiunilor de intervenţie pentru înlăturarea urmărilor dezastrelor şi/sau acţiunilor militare;

k) participarea cu forţe şi mijloace adecvate pentru normalizarea activităţilor serviciilor de utilitate publică şi acordarea de ajutor pentru restabilirea şi menţinerea ordinii în zonele afectate de dezastre şi/sau conflicte militare;

l) dotarea cu aparatură şi mijloace specifice compatibile cu cele din ţările U.E.

79

6.3.2. Organizarea şi îndeplinirea atribuţiilor specifice 6.3.2.1. Activitatea în domeniul prevenirii situaţiilor de urgenţă a) identificarea, înregistrarea, evidenţa şi evaluarea tipurilor de risc şi a

factorilor determinanţi ai acestora, precum şi realizarea schemelor cu riscurile teritoriale din zona de competenţă;

b) organizarea şi desfăşurarea coordonării, îndrumării, controlului şi asistenţei tehnice de specialitate privind managementul situaţiilor de urgenţă de către autorităţile publice judeţene şi locale, precum şi de către agenţii economici şi instituţiile din zona de competenţă;

c) existenţa şi calitatea documentelor de evidenţă nominală şi statistică, precum şi a celor de planificare, organizare, pregătire, desfăşurare şi finalizare a acţiunilor de prevenire a situaţiilor de urgenţă;

d) aplicarea legalităţii în activitatea de soluţionare a petiţiilor din domeniul prevenirii situaţiilor de urgenţă;

e) cunoaşterea şi aplicarea prevederilor legale şi a reglementărilor tehnice privind îndeplinirea cerinţei esenţiale „securitate la incendiu“ la proiectarea, realizarea şi recepţionarea obiectivelor de investiţii cuprinse în planurile de control ale inspectorilor;

f) conlucrarea cu autorităţile administraţiei publice locale, precum şi cu alte instituţii descentralizate/deconcentrate în prevenirea, stabilirea cauzelor şi elaborarea reglementărilor specifice situaţiilor de urgenţă, acţiuni concrete, rezultate;

g) cunoaşterea şi aplicarea legislaţiei în activitatea de emitere a avizelor/autorizaţiilor. Activitatea desfăşurată în comisiile de acorduri unice, verificarea comercianţilor autorizaţi în baza declaraţiilor pe propria răspundere şi a investiţiilor date în exploatare/puse în funcţiune, pentru care s-au emis autorizaţii;

h) capacitatea inspectorilor de a identifica, pe timpul acţiunilor de control, stările de pericol şi alte riscuri potenţiale de producere a situaţiilor de urgenţă, precum şi modul în care aceştia au acţionat pentru rezolvarea situaţiilor constatate, potrivit legii;

i) organizarea şi desfăşurarea pregătirii preşcolarilor, elevilor şi studenţilor prin activităţi cuprinse în procesul de învăţământ, în cadrul cercurilor tehnico-aplicative, concursurilor şi prin activităţi de antrenare practic-aplicative;

j) calitatea documentelor întocmite pentru organizarea, conducerea şi desfăşurarea activităţilor de informare şi relaţii publice. Acţiuni preventiv-educative desfăşurate şi impactul acestora pentru îmbunătăţirea situaţiei operative;

80

k) organizarea, conducerea şi desfăşurarea activităţii de protecţie la dezastre naturale şi tehnologice, precum şi a apărării chimice, biologice, radiologice şi nucleare. Pregătirea şi desfăşurarea activităţilor specifice pe linia protecţiei mediului;

l) aplicarea legislaţiei în domeniul înştiinţării, alarmării şi evacuării populaţiei în caz de dezastre şi conflict armat. Calitatea documentelor întocmite, realizarea exerciţiilor şi aplicaţiilor aferente, dotarea şi funcţionarea sistemelor de înştiinţare-alarmare;

m) evidenţa, gestionarea, starea de întreţinere a fondului de adăpostire din judeţ, precum şi gradul de operativitate al punctelor de comandă. Avizarea pe linie de protecţie civilă a documentaţiilor de investiţii în construcţii, recepţia lucrărilor cu rol de adăpost de protecţie civilă. Activitatea din domeniul asanării pirotehnice;

n) organizarea şi desfăşurarea procesului de pregătire a membrilor comitetelor judeţene şi locale pentru situaţii de urgenţă, centrelor operative de la localităţi, celulelor de urgenţă, a personalului de specialitate în domeniile protecţiei civile şi al apărării împotriva incendiilor, serviciilor publice voluntare şi serviciilor private, precum şi a salariaţilor şi a populaţiei;

o) îndrumarea, coordonarea şi controlul serviciilor publice voluntare şi a serviciilor private pentru situaţii de urgenţă. Respectarea criteriilor de performanţă privind înfiinţarea şi funcţionarea acestora, precum şi contribuţia lor la managementul situaţiilor de urgenţă;

p) calitatea organizării şi desfăşurării activităţii de editare a publicaţiilor. Reflectarea specificului managementului situaţiilor de urgenţă în paginile publicaţiilor editate şi relaţiile cu celelalte organe de presă;

r) calitatea organizării, conducerii şi desfăşurării informării publice în raport de situaţia operativă şi condiţiile specifice din zona de competenţă. Folosirea tuturor canalelor mass-media şi de informare a populaţiei, inclusiv a factorilor educaţionali, a organizaţiilor şi organismelor neguvernamentale;

s) înfiinţarea subunităţilor de intervenţie în caz de dezastre, în conformitate cu Anexa nr. 2 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 14/2000;

ş) iniţierea demersurilor pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare încadrării, înzestrării şi dotării corespunzătoare a echipelor de cercetare din cadrul formaţiunilor de protecţie civilă.

6.3.2.2. Activitatea în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă a) Monitorizarea situaţiilor de urgenţă şi dispecerat – asigurarea şi organizarea monitorizării situaţiilor de urgenţă şi a

serviciului în dispeceratul inspectoratului judeţean şi la dispeceratele subunităţilor din subordine;

81

– nivelul şi calitatea îndeplinirii atribuţiilor de către personalul care asigură funcţionarea punctului de comandă şi a dispeceratelor subunităţilor;

– calitatea şi actualitatea documentelor din punctul de comandă, nivelul de cunoaştere şi deprinderile de aplicare a acestora de către personalul cu atribuţii;

– calitatea raportărilor, sintezelor zilnice şi informărilor privind situaţia operativă, a transmiterii operative a deciziilor, ordinelor şi dispoziţiilor pe timpul intervenţiilor, precum şi a modului de aplicare a documentelor operative;

– modul de îndeplinire a atribuţiilor privind coordonarea forţelor şi mijloacelor pe timpul situaţiilor de urgenţă, de asigurare a alarmării şi de punere în aplicare a documentelor de cooperare pentru asemenea situaţii.

b) Analiza, evaluarea şi sinteza – calitatea documentelor pentru organizarea, conducerea, desfăşurarea,

evidenţa, evaluarea şi raportarea intervenţiei, a celor privind organizarea şi desfăşurarea serviciului de permanenţă, de protecţie în situaţii de urgenţă, precum şi a celor privind ridicarea capacităţii de intervenţie/luptă, prin alarmare;

– calitatea şi oportunitatea planificării studiilor tactice, recunoaşterilor preliminare, aplicaţiilor tactice, a întocmirii documentaţiilor aferente, precum şi a participării cadrelor din centrul operaţional şi subunităţile de intervenţie la materializarea acestora;

– calitatea pregătirii pentru intervenţie a efectivelor, tehnicii, materialelor şi substanţelor de stingere. Acţiuni şi activităţi de pregătire proprii inspectoratului judeţean şi subunităţilor de intervenţie;

– calitatea conducerii şi desfăşurării intervenţiilor, a asigurării cooperării cu structuri şi instituţii locale responsabile. Controlul şi îndrumarea pregătirii, organizării, conducerii şi desfăşurării intervenţiilor;

– organizarea ieşirii la alarma de intervenţie, a pregătirii pentru situaţii de urgenţă şi a menţinerii unei operativităţi permanente.

c) Intervenţia şi asistenţa internaţională – existenţa la nivelul inspectoratului judeţean a planului anual de

cooperare internaţională operativă în domeniul prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă. Acţiuni realizate şi efectul în planul îmbunătăţirii pregătirii efectivelor proprii;

– calitatea resurselor umane şi materiale care ar putea fi folosite în cazul solicitării de sprijin pe plan internaţional pentru intervenţii în caz de dezastre, asigurarea pregătirii profesionale şi a operativităţii permanente a acestora.

82

d) Medicina la dezastre şi asistenţa psihologică – existenţa şi viabilitatea evidenţelor proprii privind spitalele şi alte

instituţii medicale din zona de competenţă care asigură asistenţa în situaţii de dezastre, nivelul de cunoaştere a atribuţiilor şi de pregătire logistică a acestora;

– existenţa şi încadrarea modulelor medicale de urgenţă şi descarcerare la dezastre, dotarea, pregătirea şi nivelul de operativitate al acestora. Calitatea intervenţiilor: rezultate, efecte;

– nivelul şi calitatea asigurării medicale a misiunilor proprii de intervenţie în situaţii de urgenţă. Folosirea modulelor şi a personalului care le încadrează la activităţile de pregătire pentru intervenţie şi de pregătire continuă a personalului;

– existenţa şi calitatea asigurării psihologice a misiunilor de intervenţie în situaţii de urgenţă. Calitatea pregătirii personalului calificat în domeniul psihologiei, precum şi a comandanţilor (şefilor) care au participat la cursuri de psihopedagogie.

e) Secretariatul tehnic permanent – calitatea organizării activităţilor materializată în: atribuţii specifice,

fişa postului, documente de planificare şi desfăşurare a activităţilor etc.; – calitatea şi eficienţa activităţilor desfăşurate pentru: pregătirea şi

difuzarea documentelor, elaborarea informărilor, punerea în aplicare a deciziilor comitetului judeţean pentru managementul situaţiilor de urgenţă;

– nivelul şi calitatea asigurării logistice a secretariatului tehnic permanent.

6.3.3. Pregătirea continuă a personalului 6.3.3.1. Organizarea, planificarea, analiza, evidenţa, evaluarea şi

controlul pregătirii continue a personalului a) concepţia de organizare şi planificare a pregătirii personalului, modul

cum aceasta este reflectată în documentele elaborate (ordinul inspectorului şef pentru pregătire, planurile anuale de pregătire, convocările metodice, organizarea grupelor de pregătire, analizele în şedinţele de comandă etc.);

b) activitatea personalului de specialitate cu atribuţii pe această linie; c) forme şi metode adoptate pentru perfecţionarea pregătirii personalului; d) modul de evaluare periodică a nivelului de pregătire al personalului; e) activităţi de control, sprijin, îndrumare şi tutelă profesională pe linia

pregătirii personalului (proprii şi ale eşalonului superior); f) modul de îndeplinire a prevederilor actelor normative în vigoare

privind exercitarea tutelei profesionale, organizarea perioadelor de stagiu,

83

respectiv de probă şi de asigurare a integrării profesionale a personalului nou încadrat din sursă externă şi a absolvenţilor ultimei promoţii a Academiei de Poliţie „Al. I. Cuza“ şi ai şcolilor pentru formarea subofiţerilor.

6.3.3.2. Evaluarea nivelului de cunoştinţe ale personalului a) Pregătirea de specialitate se verifică prin testarea nivelului

cunoştinţelor/personalului potrivit specificului structurii funcţionale/ compartimentului/locului de muncă, la disciplinele cu specific militar şi la temele de pregătire din domeniile: securităţii naţionale, tacticii de armă şi pregătirii juridice generale.

Verificarea pregătirii de specialitate a personalului contractual cu atribuţii de întreţinere şi deservire se desfăşoară potrivit specificului locului de muncă, pe timpul activităţilor profesionale curente.

b) Educaţia fizică se verifică pe categorii de efort şi grupe de vârstă la

probele prevăzute în tematica de pregătire şi instrucţiunea de linie. 6.3.4. Activitatea de relaţii publice, tradiţii, educaţie şi sport

6.3.4.1. Conducerea activităţii de relaţii publice, tradiţii, educaţie şi sport

a) concepţia organizării, planificării şi desfăşurării activităţilor de relaţii publice, tradiţii, educaţie şi sport (dispoziţii, planuri cu principalele activităţi, tematici orientative, programe etc.);

b) pregătirea şi desfăşurarea convocărilor, instructajelor metodice cu personalul care are atribuţii în acest domeniu;

c) coordonarea, îndrumarea şi controlul activităţii realizate de factorii de răspundere pe linia relaţiilor publice, cultivării tradiţiilor, educaţiei, lucrărilor apărute la Editura M.I.R.A. şi sportului, analize şi măsuri stabilite pentru perfecţionarea activităţilor.

6.3.4.2. Activitatea pe linia relaţiilor publice a) comunicarea şi informarea permanentă în interiorul unităţii şi între

structurile acesteia, influenţa acestora asupra motivării personalului pentru îndeplinirea misiunilor şi atribuţiilor ce-i revin;

b) promovarea şi menţinerea unor relaţii corecte şi eficiente cu mass-media, cu organisme guvernamentale şi nonguvernamentale, partide politice şi organizaţii civice (la nivel local) pentru informarea operativă şi corectă a acestora despre activitatea inspectoratului în vederea obţinerii sprijinului necesar îndeplinirii în bune condiţii a misiunilor specifice;

84

c) preocuparea comandanţilor pentru îmbunătăţirea şi crearea unei imagini publice pozitive a instituţiei proprii;

d) activităţi concrete de relaţii publice desfăşurate la nivelul inspectoratului (conferinţe de presă, întâlniri cu presa, interviuri acordate presei de conducerea inspectoratului, rubrici radiofonice, apariţii pe posturile locale de televiziune etc.).

6.3.4.3. Activitatea pe linia tradiţiilor a) acţiuni de cultivare a tradiţiilor culturale, spirituale, morale, artistice

şi sportive, a simbolurilor, datelor şi informaţiilor cu caracter documentar referitoare la fapte, evenimente şi manifestări care au o legătură cu specificul activităţilor desfăşurate în trecutul istoric şi menţinute în actualitate;

b) preocuparea factorilor educaţionali pentru dezvoltarea la întregul personal a cultului pentru lege şi valorificarea tradiţiilor istorice şi

spirituale ale poporului român şi armei din care fac parte; c) coordonarea şi controlul pe linie metodologică, a cluburilor de

unitate şi bibliotecilor; d) înregistrarea, evidenţa, promovarea lucrărilor apărute la Editura

M.I.R.A.; e) asigurarea ambientării interioare şi exterioare în inspectorat şi

subunităţi, respectarea prevederilor legale în domeniul simbolurilor naţionale şi al însemnelor heraldice proprii.

6.3.4.4. Activitatea de educaţie moral-civică a) preocuparea comandanţilor pentru conducerea şi îmbunătăţirea

programelor de educaţie moral-civică în rândul personalului; b) diversificarea şi extinderea ofertei de educaţie patriotică, morală şi

cetăţenească; c) creşterea calităţii activităţilor organizate cu ocazia convocărilor de

pregătire (conferinţe, simpozioane, colocvii, lansări de carte, mese rotunde, expuneri, dezbateri, evocări);

d) preocuparea comandanţilor pentru asigurarea condiţiilor de organizare şi desfăşurare a activităţilor cultural-artistice, recreativ-distractive şi sportive în rândul soldaţilor şi gradaţilor voluntari, conform propriilor programe de măsuri şi acţiuni educative;

e) preocuparea comandanţilor pentru cunoaşterea, însuşirea şi respectarea Legii nr. 195/2000 privind constituirea şi organizarea clerului militar şi a celorlalte acte normative privind asistenţa religioasă, a disputelor religioase sau formelor de prozelitism, de către personalul desemnat în acest scop;

85

f) asigurarea condiţiilor prielnice de participare a efectivelor la sărbătorile religioase din timpul anului.

6.3.4.5. Activitatea sportivă a) preocuparea conducerii unităţii şi a asociaţiei sportive pentru

cunoaşterea şi aplicarea prevederilor ordinelor M.I.R.A. privind activitatea de educaţie fizică şi sport;

b) organizarea, planificarea şi desfăşurarea activităţilor sportive conform prevederilor „Calendarului principalelor activităţi de educaţie fizică şi sport“ elaborat de Serviciul Sport din cadrul Centrului Cultural.

6.3.5. Organizarea ieşirii la alarmă şi stadiul de pregătire pentru

situaţii deosebite

a) cunoaşterea şi aplicarea prevederilor instrucţiunilor şi ordinelor de linie de către personalul cu atribuţii în organizarea şi conducerea alarmării;

b) conţinutul planurilor de alarmare şi de dislocare, precum şi însuşirea prevederilor acestora de către personalul unităţii în părţile ce-l privesc;

c) măsurile prevăzute pentru întărirea pazei şi apărării inspectoratului şi modul de aplicare a acestora pe timpul alarmei;

d) activităţile desfăşurate de personalul de serviciu pentru punerea în aplicare a planului de alarmare;

e) organizarea personalului unităţii pentru îndeplinirea misiunilor, cunoaşterea şi executarea sarcinilor stabilite;

f) conţinutul şi actualizarea planurilor şi documentelor operative privind protecţia civilă şi intervenţia în caz de dezastre;

g) modul de organizare şi desfăşurare a pregătirii personalului care are atribuţii speciale în cazul producerii unor dezastre;

h) participarea cu efective şi tehnică la exerciţiile, antrenamentele şi aplicaţiile de protecţie civilă pe plan local;

i) asigurarea cu tehnică şi materiale de intervenţie, situaţia adăposturilor destinate funcţionării punctelor de comandă şi a celor destinate protecţiei personalului.

6.3.6. Activitatea de organizare, mobilizare, asigurarea cu efective,

folosirea şi evidenţa acestora

6.3.6.1. Activitatea de organizare, asigurarea cu efective şi folosirea acestora

a) respectarea disciplinei statului de organizare; b) concordanţa dintre statul de organizare şi Regulamentul de

organizare şi funcţionare al unităţii;

86

c) conţinutul şi repartizarea atribuţiilor prin fişele posturilor, actualizarea periodică a acestora în raport de modificările din structura inspectoratului;

d) actualizarea, cu toate modificările survenite, a statului de organizare;

e) asigurarea cu efective pe categorii de personal a unităţii (subunităţilor);

f) calitatea soldaţilor şi gradaţilor voluntari; g) folosirea voluntarilor în raport de prevederile statului de organizare,

în funcţie de situaţia operativă şi nevoile misiunilor. 6.3.6.2. Pregătirea pentru mobilizare şi logistica pentru stările

excepţionale Se verifică de către ofiţeri din Direcţia Generală Management

Operaţional, conform instrucţiunilor de specialitate în vigoare. Constatările efectuate şi măsurile dispuse vor fi înscrise în note separate.

6.3.7. Ordinea interioară şi disciplina militară

a) activitatea inspectorului şef şi adjuncţilor acestuia pentru întărirea ordinii şi disciplinei militare, prevenirea abaterilor, a evenimentelor grave şi deosebit de grave;

b) nivelul de cunoaştere şi aplicare a prevederilor regulamentelor, ordinelor şi instrucţiunilor privind activitatea din cadrul inspectoratului, pe linia ordinii interioare şi a disciplinei militare;

c) situaţia stării şi practicii disciplinare, a evenimentelor grave şi deosebit de grave, urmările acestora, cauzele care le-au generat şi în ce măsură au influenţat îndeplinirea misiunilor sau lezat onoarea şi demnitatea militară, operativitatea şi eficienţa măsurilor luate de comandanţi;

d) organizarea, conducerea şi desfăşurarea activităţilor zilnice, cunoaşterea şi îndeplinirea atribuţiilor în activitatea practică, de către personalul din serviciul de permanenţă;

e) ordinea interioară, relaţiile dintre militari, respectarea reglementărilor privind comportarea şi ţinuta militarilor;

f) organizarea şi desfăşurarea activităţii de cunoaştere a personalului, de selecţionare şi folosire a acestuia în misiuni;

g) preocuparea comandanţilor faţă de nevoile subordonaţilor şi asigurarea drepturilor legale ale acestora;

h) folosirea consiliului de onoare şi a celorlalte pârghii (sancţiuni şi recompense) pentru prevenirea abaterilor şi întărirea disciplinei militare.

87

6.3.8. Apărarea drepturilor omului a) stabilirea nivelului de cunoaştere de către cadrele de comandă şi

personalul de execuţie a prevederilor legale privind apărarea şi promovarea drepturilor omului aşa cum sunt acestea stipulate în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Constituţia României, legislaţia şi celelalte documente care reglementează acest domeniu;

b) aprecierea modului în care sunt asigurate, aplicate şi respectate drepturile omului în activitatea de instruire şi de executare a misiunilor specifice;

c) modul de conlucrare al inspectoratului cu organele locale, cu celelalte structuri descentralizate care au atribuţii pe linia protecţiei civile – poliţia, jandarmii, armata, Crucea Roşie, unităţile medicale, formaţiunile voluntare etc., în combaterea dezastrelor şi calamităţilor naturale sau provocate de oameni;

d) identificarea şi analizarea eventualelor cazuri de încălcare a legalităţii în domeniul activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor.

6.3.9. Activitatea de management resurse umane a) gradul de încadrare (numeric, calitativ şi proporţional) al

inspectoratului, în raport cu prevederile statului de organizare, cu ofiţeri, maiştri militari, subofiţeri, voluntari şi personal contractual, situaţia pe categorii de vârstă şi specialităţi;

b) dinamica de încadrare şi situaţia fluctuaţiei personalului; c) preocuparea pentru perfecţionarea pregătirii personalului la locul de

muncă, precum şi în cadrul instituţiilor de învăţământ militare sau civile de profil;

d) activitatea de selecţionare a candidaţilor pentru instituţiile de învăţământ;

e) cunoaşterea personalului, a modului cum ofiţerii, maiştrii militari, subofiţeri, gradaţi profesionişti şi personal contractual îşi îndeplinesc atribuţiile funcţionale, comportarea şi profilul moral în unitate, familie şi societate;

f) investigarea psihologică cu privire la evidenţierea opiniilor personalului referitoare la aspectele esenţiale ale organizaţiei, comandanţilor, activitatea proprie, colectivul de muncă, satisfacţia generală a muncii;

g) preocuparea pentru respectarea principiul competenţei, profesionalismului şi pregătirii, în promovarea cadrelor;

h) respectarea reglementărilor în vigoare pe linia încadrării, promovării şi încetării raporturilor de muncă ale soldaţilor şi gradaţilor voluntari şi personalului contractual;

88

i) modul de îndeplinire a sarcinilor specifice de către ofiţerii cu atribuţii în domeniu şi respectarea ordinelor în vigoare referitoare la încadrarea soldaţilor şi gradaţilor voluntari şi personalului contractual, precum şi la încetarea raporturilor de muncă.

6.3.10. Activitatea de management logistic 6.3.10.1. Probleme comune pe linie de logistică a) reglementarea prin ordin de zi al şefului inspectoratului a activităţii

logistice (împuterniciri de comisii sau persoane, predarea-primirea funcţiilor, numărul şi natura gestiunilor etc.);

b) respectarea metodologiei de elaborare şi fundamentare a programelor logistice;

c) legalitatea realizării achiziţiilor publice de bunuri, servicii şi a contractării, proiectării şi executării lucrărilor de investiţii şi reparaţii aprobate prin programele logistice;

d) legalitatea încheierii şi derulării contractelor de achiziţii bunuri materiale şi prestări servicii;

e) gradul de dotare cu mijloace tehnice şi de asigurare cu materiale, constituirea stocurilor de siguranţă, justificarea consumurilor de materiale şi carburanţi-lubrifianţi;

f) organizarea şi executarea controlului ierarhic interior; g) scoaterea din funcţiune a mijloacelor tehnice, retragerea din

folosinţă a materialelor, disponibilizarea, transmiterea fără plată, valorificarea prin vânzare sau casarea acestora, după caz;

h) organizarea şi executarea inventarierii patrimoniului; i) starea tehnică şi de întreţinere a bunurilor materiale, organizarea,

planificarea, efectuarea reviziilor şi reparaţiilor la acestea; j) organizarea şi ţinerea evidenţei tehnic-operative a bunurilor

materiale pe compartimente de aprovizionare-înzestrare; k) modul de întocmire şi folosire a documentelor tehnic-operative şi a

celor justificative; l) organizarea depozitării, păstrării şi conservării bunurilor materiale,

realizarea asigurării siguranţei spaţiilor de depozitare. 6.3.10.2. Probleme specifice serviciului logistic a) asigurarea tehnică de autovehicule:

– calitatea reparaţiilor şi reviziilor tehnice; – organizarea revistei de front a tehnicii; – organizarea şi desfăşurarea activităţilor în parcul de

autovehicule şi atelierul auto;

89

– legalitatea folosirii mijloacelor de resort şi realitatea datelor înscrise în documentele de transport;

– prevenirea accidentelor de circulaţie şi avariilor.

b) armament, geniu, chimic, foto, audio-video şi mijloace specifice: – păstrarea, manipularea şi asigurarea securităţii bunurilor

materiale din dotare; – urmărirea comportării în exploatare a mijloacelor tehnice.

c) administrarea patrimoniului imobiliar: – asigurarea spaţiilor pentru cazare, muncă şi trai a personalului,

precum şi a celor pentru depozitarea bunurilor materiale; – starea terenurilor şi regimul juridic al acestora; – legalitatea închirierii spaţiilor; – evidenţa de cadastru pentru imobilele din administrare; – probleme privind controlul calităţii în construcţii; – respectarea prevederilor legale pe linia asigurării locuinţelor la

personalul unităţii.

d) echipament: – asigurarea, conform normelor, a materialelor de resort (ţinute

militare, echipament de protecţie şi de lucru, materiale de întreţinere, reparaţii, rechizite, furnituri de birou etc.);

f) protecţia mediului, a muncii şi supravegherea tehnică: – cunoaşterea şi aplicarea reglementărilor de linie; – autorizarea funcţionării instalaţiilor tehnice şi a utilajelor,

executarea verificărilor metrologice; – accidente de muncă şi modul de soluţionare a acestora; – acordarea drepturilor legale pentru condiţii deosebite de

muncă. 6.3.11. Activitatea medicală

Probleme comune activităţii compartimentelor d) respectarea programului de activitate, întocmit cu aprobarea şefului

Centrului Medical şi avizul şefului inspectoratului; e) modul de executare a atribuţiilor prevăzute în fişele posturilor; f) preocuparea pentru întocmirea evidenţelor medicale primare,

calitatea documentelor efectuare şi respectarea termenelor raportărilor; g) evaluarea numărului controalelor pe linie igienico-sanitară

executate de personalul medico-militar, precum şi a activităţilor de dezinfecţie şi dezinsecţie.

90

Probleme specifice activităţii medicale a) coordonarea, planificarea şi desfăşurarea activităţilor profilactice şi

curative; b) evaluarea stării de sănătate a personalului şi organizarea controlului

medical periodic al acestuia; c) starea igienico-sanitară a spaţiilor (de cazare, administrative etc.); d) preocuparea pentru gestionarea şi administrarea medicamentelor,

materialelor sanitare şi a aparaturii medicale; e) coordonarea şi realizarea acţiunilor de profilaxie generală, specială

şi a celor curative pentru prevenirea şi combaterea bolilor infecto-contagioase. 6.3.12. Activitatea financiar-contabilă a) organizarea şi conducerea contabilităţii; b) fundamentarea şi execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli; c) organizarea şi executarea controlului financiar preventiv; d) legalitatea plăţii drepturilor băneşti, acordarea şi justificarea

avansurilor spre decontare; e) respectarea plăţilor efectuate pentru achiziţiile publice de bunuri; f) legalitatea plăţilor efectuate pentru achiziţiile publice de bunuri; g) legalitatea prestărilor de servicii efectuate şi utilizarea veniturilor

realizate potrivit dispoziţiilor legale; h) respectarea procedurilor legale privind donaţiile şi sponsorizările; i) respectarea normelor legale privind stabilirea şi recuperarea

pagubelor. 6.3.13. Activitatea consilierului juridic a) respectarea legalităţii în activitatea de negociere şi avizare a

contractelor şi altor acte juridice încheiate de către inspectoratul judeţean/unitatea controlată, precum şi a altor acte care angajează răspunderea juridică;

b) eficienţa aplicării normelor juridice în procesul îndeplinirii misiunilor, precum şi a reprezentării intereselor instituţiei în instanţele de judecată;

c) organizarea activităţii consilierului juridic, ţinerea evidenţei şi existenţa faptică a actelor normative şi a literaturii juridice necesare, completarea corespunzătoare a registrelor, formularelor şi a celorlalte imprimate specifice;

d) calitatea pregătirii profesionale a consilierului juridic şi implicarea acestuia în procesul pregătirii continue din cadrul structurii controlate.

91

6.3.14. Activitatea de comunicaţii şi informatică Probleme comune: a) preocuparea pentru elaborarea şi fundamentarea programelor

logistice de comunicaţii şi informatică; b) organizarea şi realizarea achiziţiilor de bunuri, investiţii şi reparaţii; c) monitorizarea acţiunilor pentru încheierea şi derularea contractelor; d) preocuparea pentru gestionarea mijloacelor şi materialelor. Pe linie de comunicaţii: a) organizarea, realizarea şi exploatarea sistemului de comunicaţii (cu

fir, radio, telex, cifru); b) realizarea cooperării cu structurile Ministerului Internelor şi

Reformei Administrative; c) dotarea, starea tehnică, de întreţinere şi executarea reparaţiilor la

mijloacele de comunicaţii; d) concepţia asigurării legăturilor în situaţii deosebite (alarmă de

luptă, mobilizare, situaţii de urgenţe civile); e) calitatea documentelor elaborate pe linii de comunicaţii şi

conducerea în secret; respectarea regimului acestora. Pe linie de informatică: a) cunoaşterea prevederilor actelor normative referitoare la activitatea

informatică în Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, respectarea normelor şi metodologiilor de linie;

b) organizarea şi implementarea sistemului informatic, colaborarea cu beneficiarii din unitatea proprie şi cu alte compartimente informatice din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative;

c) dotarea cu tehnică de calcul, gradul de încărcare cu aplicaţii informatice;

d) starea de funcţionare şi întreţinere a tehnicii de calcul. 6.3.15. Activitatea de secretariat şi relaţii cu publicul a) preocuparea cadrelor cu funcţii de conducere şi execuţie pentru

cunoaşterea şi aplicarea prevederilor legilor, ordinelor şi instrucţiunilor de linie; b) modul în care se respectă prevederile ordinelor privind evidenţa,

întocmirea, multiplicarea şi păstrarea documentelor cu caracter secret de stat şi de serviciu, evidenţa, păstrarea şi întrebuinţarea sigiliilor şi ştampilelor;

c) aplicarea prevederilor ordinelor în vigoare referitoare la rezolvarea petiţiilor, precum şi primirea în audienţă a cetăţenilor;

92

d) respectarea prevederilor ordinelor şi instrucţiunilor privind constituirea şi conservarea arhivei neoperative creată în unitate;

e) analiza periodică a activităţii de secretariat, documente secrete şi relaţii cu publicul şi a îndeplinirii măsurilor stabilite.

6.3.16. Activitatea de protecţie a informaţiilor clasificate a) stadiul implementării măsurilor de protecţie a informaţiilor

clasificate; b)nivelul de însuşire a prevederilor actelor normative care

reglementează activitatea de protecţie a informaţiilor clasificate; c) disfuncţionalităţi apărute în procesul de implementare a măsurilor de

protecţie în raport de clasele şi nivelurile de secretizare, volumul şi suportul informaţiilor;

d) cantitatea, funcţia şi numărul persoanelor care au sau pot avea acces la informaţii potrivit Certificatului de securitate şi autorizaţiei de acces;

e) ameninţările, riscurile şi vulnerabilităţile ce pot avea consecinţe asupra informaţiilor clasificate;

f) constatarea unor eventuale incidente de securitate; g) consilierea specializată pe linia implementării corecte la parametrii

de eficienţă protectivă a măsurilor care vizează protecţia juridică; h) protecţia prin măsuri procedurale a personalului care are acces la

informaţii clasificate ori care este desemnat să asigure securitatea acestora; i) protecţia surselor generatoare de informaţii – INFOSEC. 6.3.17. Capacitatea managerială şi climatul organizaţional şi

modul cum acestea se reflectă în activitatea unităţii a) modul în care inspectorul şef şi adjuncţii săi cunosc şi aplică legile,

hotărârile Guvernului, prevederile ordinelor, regulamentelor şi dispoziţiilor la îndeplinirea atribuţiilor funcţionale;

b) exercitarea actului de conducere, stilul de muncă al cadrelor cu funcţii de răspundere, implicarea acestora în conducerea şi îndrumarea activităţilor şi misiunilor încredinţate unităţii;

c) climatul de muncă, relaţiile interpersonale din conducerea inspectoratului şi compartimentele subordonate adjuncţilor şi influenţa acestora asupra îndeplinirii misiunilor şi sarcinilor, pregătirii efectivelor, ordinii şi disciplinei militare;

d) cunoaşterea permanentă a situaţiei reale din unitate şi subunităţi, calitatea deciziilor adoptate;

e) calitatea organizării, planificării şi executării activităţilor de control şi îndrumare, eficienţa şi finalitatea acestora;

93

f) cooperarea şi colaborarea cu organele locale ale administraţiei publice, unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, Serviciului Român de Informaţii şi Ministerului Apărării;

g) activităţi desfăşurate pentru buna gospodărire a fondurilor materiale şi financiare puse la dispoziţie, prevenirea pagubelor de orice fel;

h) preocuparea pentru rezolvarea petiţiilor primite, a problemelor prezentate la audienţe, precum şi a cererilor şi rapoartelor personalului;

i) modul de organizare şi adaptare la specificul unităţii a criteriilor şi indicatorilor de performanţă, în concordanţă cu prevederile legislative, pe baza planului stabilit la începutul anului de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă;

j) preocuparea comenzii unităţii pentru asigurarea aplicării prevederilor Strategiei de reformă a Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, şi a Planului de acţiuni pentru combaterea corupţiei în rândul personalului, a ordinelor şi instrucţiunilor ministrului internelor şi reformei administrative, precum şi ale inspectorului general.

6.4. Diverse Constatările rezultate cu prilejul inspecţiei vor fi prezentate efectivelor

controlate şi cadrelor cu funcţii de conducere. Raportul cu principalele concluzii rezultate în urma inspecţiei va fi

prezentat conducerii Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, spre aprobare, concomitent cu propuneri de îmbunătăţire a muncii.

Componenţa comisiei de inspecţie şi compartimentele verificate sunt prezentate în anexă.

Instruirea membrilor colectivului de inspecţie se va desfăşura în ziua de ______, ora____.

6.5. Perioada de desfăşurare a inspecţiei: _________


_______________________

94

PARTEA A II-A

STUDII DE CAZ

ARGUMENT

Practica managerială şi educaţională din ultima jumătate de secol a demonstrat valoarea studiilor de caz. Desigur, această constatare este valabilă şi în cazul managementului organizaţiilor de poliţie, fie ele de poliţie, poliţie de frontieră, jandarmerie sau alte structuri din domeniul ordinii publice şi siguranţei cetăţeanului. Utilitatea studiilor de caz manageriale poate fi sintetizată astfel:

– contribuie la perceperea şi înţelegerea mecanismelor manageriale din organizaţiile de poliţie;

– dezvoltă capacitatea de a analiza situaţiile manageriale şi de a proiecta soluţii pentru îmbunătăţirea sau perfecţionarea lor;

– amplifică, prin transfer de „know-how managerial”, funcţionalitatea şi performanţele organizaţiilor de poliţie.

Având în vedere aceste elemente voi prezenta, în continuare, o selecţie de studii de caz axată pe managementul celor mai reprezentative organizaţii de poliţie dar şi de prevenire a situaţiilor de urgenţă, pentru că realitatea contemporană a dovedit încă odată dacă mai era nevoie, că, deşi au misiuni diferite, acestea au multe elemente şi principii de acţiune comune.

96

CAPITOLUL 7

STUDIU DE CAZ PRIVIND CONCLUZIILE REZULTATE ÎN URMA INSPECŢIEI EFECTUATE LA UN

INSPECTORAT JUDEŢEAN DE POLIŢIE

În conformitate cu dispoziţia ministrului Ministerului Internelor şi

Reformei Administrative, în perioada _________, o comisie formată din ofiţeri ai Corpului de Control al ministrului, Direcţiei Generale Management Resurse Umane, Direcţiei Generale Financiare, Direcţiei Generale Juridice, Direcţiei Generale Management Logistic şi Administrativ, Direcţiei Generale pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, Direcţiei Generale Management Organizatoric, Centrului de Testare Psihosociologică şi specialişti din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, a efectuat o evaluare multidisciplinară a activităţii Inspectoratului de Poliţie al Judeţului ________.

7.1. Obiectivele inspecţiei Obiectivele inspecţiei au fost: a) verificarea capacităţii manageriale a structurii de conducere; b) verificarea managementului resurselor umane; c) verificarea managementului financiar contabil; d) verificarea managementului logistic; e) verificarea managementului activităţii de informatică şi comunicaţii; f) verificarea managementului unităţii teritoriale de analiză a informaţiilor; g) verificarea managementului activităţii de investigare a fraudelor; h) verificarea managementului structurilor de investigaţii criminale; i) verificarea managementului activităţii de criminalistică; j) verificarea managementului activităţii privind regimul armelor,

explozivilor şi substanţelor toxice; k) verificarea managementului activităţii de ordine publică;

97

l) verificarea managementului activităţii poliţiei rutiere; m) verificarea managementului activităţilor de urmărire penală; n) verificarea managementului structurii cazier judiciar, statistică şi

evidenţă operativă; o) verificarea activităţii de asistenţă juridică; p) verificarea activităţii de secretariat şi protecţia documentelor

clasificate; r) analiza climatului organizaţional şi a stilului de conducere al echipei

manageriale; s) percepţia imaginii poliţiei în rândul cetăţenilor din judeţul

_____________; t) măsuri. Perioada supusă controlului: anul ____şi trimestrul ___. În urma verificărilor efectuate comisia de inspecţie a constatat

următoarele: 7.2. Priorităţi instituţionale. Performanţe manageriale 7.2.1. Obiective manageriale În baza principalelor documente de planificare şi orientare strategică a

dezvoltării instituţionale, respectiv: Strategia Sectorială a Ministerului Internelor şi Reformei Administrative în perioada 2004–2006, Strategia Naţională de Management Integrat de Stat a României în perioada 2004–2006 şi Strategia de Modernizare a Poliţiei Române în perioada 2004–2007, Strategia Naţională de Prevenire a Criminalităţii pentru perioada 2004–2007 şi Strategia Naţională de Combatere a Criminalităţii Organizate în perioada 2004–2007, la începutul anilor 2006 şi 2007, la nivelul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului ________ au fost elaborate programe manageriale, prin care s-a urmărit monitorizarea modului de implementare a conceptelor privind:

– dezvoltarea capacităţii de acţiune a poliţiei pentru atingerea standardelor europene în materia serviciului poliţienesc oferit comunităţii;

– necesitatea creşterii eficienţei activităţilor poliţiei în prevenirea şi contracararea infracţionalităţii, abordarea secvenţială a fenomenului criminalităţii;

– creşterea eficienţei folosirii resursei umane şi financiare; – descentralizarea actului decizional; – dezvoltarea cooperării interinstituţionale şi a imaginii instituţiei. Necesitatea armonizării şi compatibilizării sistemului propriu de ordine

publică cu sistemele celorlalte state membre ale Uniunii Europene, a generat

98

căutări permanente pentru realizarea unui cadru acţional eficient, prin crearea şi operaţionalizarea unor noi structuri şi coordonarea integrală a serviciilor, orientarea acestora către principalele segmente de criminalitate, creşterea flexibilităţii componentelor structurale, astfel încât să răspundă transformărilor şi obiectivelor preconizate.

7.2.2. Modificări instituţionale realizate În această perioadă a devenit funcţional noul stat de organizare, fapt ce

a făcut posibil să fie elaborat noul Regulament de Organizare şi Funcţionare a Inspectoratului permiţând o echilibrare a efectivelor, funcţie de raportul „populaţie – volumul criminalităţii”, punându-se accent pe consolidarea sistemului de ordine publică, reuşindu-se acoperirea deficitului de personal prin suplimentarea funcţiilor existente.

În perioada supusă evaluării au fost înfiinţate şi operaţionalizate mai multe structuri, astfel:

– Unitatea Teritorială de Analiză a Informaţiilor; – Compartimentul Inspecţie Internă; – Compartimentul Juridic; – Compartimentul Apeluri de Urgenţă 112, în cadrul Centrului

Operaţional; – Compartimentul Marketing şi Achiziţii Publice; – În cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor a fost înfiinţat

Compartimentul de Investigare a Infracţiunilor la Regimul Drepturilor de Proprietate Intelectuală şi Industrială;

– În cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale au fost înfiinţate Compartimentele Patrimoniul Cultural-Naţional şi Grupări Infracţionale;

– În cadrul Serviciului Comunicaţii şi Informatică a fost înfiinţat Compartimentul Protecţia Informaţiilor Clasificate – Componenta de Securitate pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor;

– Biroul Poliţiei Rutiere şi Biroul Criminalistic de la Poliţia Municipiului ________ au fost trecute în structura Serviciului Poliţiei Rutiere şi Serviciului Criminalistic.

7.2.3. Optimizarea resurselor instituţionale Modificările instituţionale s-au realizat prin susţinerea unui amplu

proces de alocare şi realocare a resurselor, în funcţie de priorităţile identificate. În anul 2006 au fost reduse două funcţii de conducere şi au fost

suplimentate organigramele Serviciului Management Resurse Umane, Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Antidrog şi Serviciului Comunicaţii şi Informatică, cu câte două funcţii de execuţie.

99

În conformitate cu măsurile adoptate în şedinţa Colegiului Ministerului Internelor şi Reformei Administrative din 27.07.2006 şi dispoziţia conducerii Inspectoratului General al Poliţiei Române a fost analizată procedura de corelare a gradelor profesionale cu nivelul funcţiilor, pentru crearea sistemului piramidal, astfel că s-a reuşit transformarea a 15 funcţii vacante în funcţii cu grade profesionale corespunzătoare: 12 de ofiţeri II, corespunzătoare gradului profesional de subinspector , inspector; 1 de ofiţer I, corespunzătoare gradului profesional de inspector principal; 2 de ofiţer principal II, corespunzătoare gradului profesional de comisar.

S-a creat, astfel, posibilitatea obţinerii unui plus de eficienţă în spaţiul furnizării serviciilor publice, în principal prin reducerea personalului de comandă şi neoperativ, precum şi a cheltuielilor aferente.

7.2.4. Cooperarea Interinstituţională În eforturile de prevenire şi combatere a criminalităţii, o preocupare

constantă a fost şi aceea de a dezvolta şi optimiza relaţii active cu structurile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative de la nivelul judeţului, cu celelalte instituţii cu atribuţii în înfăptuirea actului de justiţie, cu instituţiile descentralizate şi deconcentrate, cu organizaţiile nonguvernamentale, cu sindicatele şi patronatele. În acest sens, au fost încheiate 111 protocoale de colaborare şi 2 programe locale în parteneriat cu alte instituţii.

7.2.5. Marketingul Instituţional Activitatea de Relaţii Publice a fost guvernată de principiile

transparenţei şi echidistanţei, fiind dezvoltată permanent politica de relaţionare cu opinia publică, prin:

– participarea la 1.617 emisiuni prin audio-vizual; – întocmirea sau furnizarea unor date pentru publicarea a 4.877 articole

în presa scrisă; – organizarea a 509 activităţi preventive în comun cu alte instituţii sau

organisme nonguvernamentale; – efectuarea a 46 de studii în domeniul cercetării criminologice. Prin aceste activităţi au fost prezentate: – noile concepte de muncă; – obiectivele activităţii poliţiei şi modul de acţiune pentru atingerea

acestora; – evoluţia fenomenului criminalităţii la nivelul judeţului; – modalităţile concrete de acţiune ale poliţiei în anumite situaţii şi

rezultatele obţinute; – acţiunile desfăşurate în parteneriat cu alte instituţii.

100

7.2.6. Servirea Comunităţii În perioada supusă evaluării, personalul instituţiei a fost angajat în

numeroase activităţi de servire şi ajutorare a comunităţii, ce au necesitat un volum considerabil de timp, astfel :

– au fost organizate 148 razii (2006 = 110, trim. I/2007 = 38); – s-a intervenit la 8.852 solicitări prin S.U.A.U. 112 (2006 = 4906;

2007 = 3946); – au fost rezolvate 17.078 petiţii, scrisori şi reclamaţii (2006 = 14.111;

2007 = 2.967); Cu ocazia acestor activităţi: – au fost prinşi 7 urmăriţi internaţional (2006 = 6; 2007 = 1); – au fost prinşi 120 urmăriţi general (2006 = 110; 2007 = 10); – au fost luaţi în evidenţa poliţiei 401 bolnavi psihic (2006 = 339; 2007 = 62); – au fost depistaţi 992 minori lipsiţi de supraveghere (2006 = 813;

2007 = 179); – au fost amprentate 2639 persoane suspecte (2006 = 2216; 2007 = 423); – au fost aplicate 97272 sancţiuni contravenţionale (2006 = 87.534;

2007 = 9.738), în valoare de 5.068,81 mii RON (2006 = 4.219,71 mii RON; 2007 = 849,10 mii RON).

7.2.7. Evoluţia Criminalităţii În anul 2006, criminalitatea sesizată a scăzut cu 1,74% fapte de natură

penală înregistrate. Criminalitatea stradală sesizată a scăzut cu 26% în 2006 şi cu 58,6% în

trim./I./2007. Criminalitatea soluţionată a crescut cu 26,42% în anul 2006 şi cu

54,90% în trim. I./2007. În anul 2006 a crescut cu 1% numărul dosarelor penale soluţionate, iar

în trim. I./2007, creşterea a fost de 43%. Numărul dosarelor complexe soluţionate în anul 2006 a crescut de la 5 la 23, iar în trim. I./2007 a înregistrat o uşoară scădere.

Numărul persoanelor cercetate a crescut cu 19,36% în anul 2006 şi cu 15,67% în trim. I./2007.

Numărul persoanelor învinuite/inculpate a crescut cu 25,41% în 2006 şi cu 42,1% în trim. I./2007.

Numărul persoanelor cercetate în stare de reţinere sau arest preventiv a crescut cu 9,92% în anul 2006, dar a scăzut cu 55,55% în trim. I./2007.

101

7.3. Managementul resurselor umane 7.3.1. Resursele umane La data de 01.01.2006, în statul de organizare al inspectoratului erau

prevăzute 865 posturi, fiind ocupate 763 (procent de încadrare 82,20%) şi vacante 102).

La data de 15.04.2007, în statul de organizare al inspectoratului erau prevăzute 899 posturi, din care: 191 pentru ofiţeri, 675 pentru agenţi, 33 pentru personal contractual, fiind încadrate 880 posturi (97,8%), cu 179 ofiţeri (93,7%), 672 agenţi (99,5%) şi 29 personal contractual (89,8%).

Pentru eliminarea deficitului de personal existent la 01.01.2006, au fost încadraţi din sursă externă 12 ofiţeri, 2 agenţi şi 2 personal contractual, au fost trecuţi în corpul ofiţerilor 33 agenţi, iar din alte unităţi ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative au fost mutaţi în cadrul inspectoratului 6 ofiţeri şi 7 agenţi.

Totodată, din instituţiile de învăţământ ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative au fost repartizaţi 4 ofiţeri şi 111 agenţi.

Din cele 19 posturi vacante, 12 sunt funcţii de ofiţer, 3 de agent, iar 4 sunt de personal contractual.

De la intrarea în vigoare a statului de organizare, respectiv 01.01.2006, au fost înregistrate 178 cereri de mutare a poliţiştilor de la un compartiment sau formaţiune la alta şi 27 cazuri de pierdere de personal.

În perioada supusă controlului au fost organizate 36 concursuri, pentru:

– încadrarea directă a 16 posturi vacante (12 – ofiţer; 2 – agent; 2- personal contractual);

– trecerea în corpul ofiţerilor a unui număr de 33 agenţi poliţie; – promovarea în funcţii de conducere a 14 ofiţeri; În perioada de referinţă, 159 ofiţeri, 520 agenţi şi 30 personal

contractual au fost stimulaţi prin acordarea a 2.465 recompense, constând în: premii în bani – 2.409; mulţumiri scrise – 28; acordarea gradului profesional următor înaintea îndeplinirii stagiului minim – 23; alte recompense – 5.

Totodată, pentru abaterile disciplinare săvârşite, 6 ofiţeri, 28 agenţi şi 2 personal contractual au fost sancţionaţi pentru cele 37 abateri, fiind aplicate tot atâtea sancţiuni disciplinare, astfel:

– avertisment = 2; – mustrare scrisă = 21; – diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioadă de 1-3 luni = 9; – amânarea de la acordarea gradului profesional următor pe o perioadă

de la 1 la 3 ani = 4;

102

– trecerea într-o funcţie inferioară până la cel mult nivelul de bază al gradului profesional deţinut = 1;

O categorie aparte o constituie personalul care a comis infracţiuni (fapte care aduc atingere imaginii instituţiei implicit autorităţii şi prestigiului de poliţist), respectiv:

– comisar ________, condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă; la 05.10.2006 i-au încetat raporturile de serviciu;

– comisar __________, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă; la 16.01.2006 a fost pus la dispoziţia unităţii.

7.3.2. Deficienţe pe linia managementului resurselor umane Verificarea documentelor, prin sondaj, privind modul de organizare şi

desfăşurare a concursurilor pentru ocuparea, prin recrutare din sursă externă şi internă a posturilor vacante de ofiţeri şi agenţi, precum şi pentru promovările în funcţii de conducere, a evidenţiat faptul că membrii comisiilor de concurs şi poliţiştii care au asigurat activităţile de secretariat desfăşurate în astfel de situaţii nu au respectat, în totalitate, prevederile cuprinse în actele normative ce reglementează activitatea de resurse umane, unele dintre acestea având caracter de repetabilitate, astfel:

– au fost constituite subcomisii de verificare a abilităţilor în utilizarea calculatorului, fără desemnarea unui preşedinte, aspect ce încalcă prevederile art. 4 alin. 4 din Anexa nr. 12 la Dispoziţia Directorului DMRU nr. II/960/2004;

– în cazul anunţurilor afişate la sediul unităţii organizatoare, pentru concursurile de ocupare prin recrutare din sursă internă, tematica şi bibliografia nu au fost datate, neputându-se astfel, stabili dacă au fost respectate termenele de afişare prevăzute de art. 23 alin. 1 din Ordinul M.A.I. nr. 300/2004 – 15 zile şi, respectiv, art. 7 lit. a din Dispoziţia Directorului D.M.R.U. nr. II/960/2004 – 10 zile;

– pentru ocuparea funcţiei de şef Serviciu Investigaţii Criminale, organizat la data de 15.05.2006, candidatul declarat „Admis” – comisar de poliţie ____________nu a îndeplinit condiţia privind necesitatea absolvirii de către candidaţi a unui curs în specialitatea postului, potrivit Anexei nr. 2 din O.M.AI. nr. 588/2005 şi anunţului afişat la sediul unităţii;

– pentru ocuparea funcţiei de ajutor şef de post Poliţie _________organizat la data de 23.11.2006, cu recrutarea personalului din sursă externă, notele obţinute la testele de verificare nu au fost trecute pe fiecare lucrare în parte de membrii comisiei de concurs, ci doar în borderourile individuale, aspect ce contravine art. 21 alin. 2 din Dispoziţia Directorului D.M.R.U. nr. II/960/2004;

Aplicarea sancţiunilor disciplinare a fost realizată, în cea mai mare parte a cazurilor verificate prin sondaj, fără respectarea, în totalitate, a

103

prevederilor legale în vigoare, care reglementează cercetarea prealabilă şi/sau analizarea în Consiliul de Disciplină, astfel:

– ag.sf.a.__________, prin Dispoziţia nr. S/132/15.03.2006, a fost sancţionat cu „Amânarea promovării în grade profesionale sau funcţii superioare pe o perioadă de 1 an” ceea ce presupune aplicarea a 2 sancţiuni pentru o singură abatere, încălcându-se prev. art. 13 lit. f din O.M.AI. nr.400/2004, privind regimul disciplinar al personalului;

– ag.sf.a.__________, prin Dispoziţia nr. S/137/14.03.2006, a fost sancţionat cu „Amânarea în grade profesionale sau funcţii superioare pe o perioadă de 2 ani” ceea ce presupune aplicarea a 2 sancţiuni pentru o singură abatere, încălcându-se prev. art. 13 lit. f din O.M.AI. nr. 400/2004, privind regimul disciplinar al personalului;

– ag.pr._____________, prin Dispoziţia nr. S/411219/ 26.03.2006 a fost sancţionată cu „Amânarea în grade profesionale sau funcţii superioare pe o perioadă de 2 ani” ceea ce presupune aplicarea a 2 sancţiuni pentru o singură abatere, încălcându-se prev. art. 13 şi art. 39 lit. f din O.M.AI. nr.400/2004, privind regimul disciplinar al personalului;

– ag.sf.a. ___________a fost sancţionat cu „Mustrare scrisă“, prin Dispoziţia nr. S/552/29.12.2006, dar comunicarea sancţiunii s-a făcut la 12.01.2007, contrar prev. art. 64 alin.1 din O.M.AI. nr.400/2004, conform căruia comunicarea trebuia făcută în termenul de 5 zile calendaristice de la data emiterii dispoziţiei;

– ag.sf.a. ___________a fost sancţionat cu „Diminuarea drepturilor salariale pentru funcţia îndeplinită cu 10%, pe o perioadă de 3 luni” prin Dispoziţia nr.S/265/25.05.2006, dar comunicarea sancţiunii s-a făcut abia la 06.06.2006;

– ag.pr. __________a fost sancţionat cu „Mustrare scrisă” prin Dispoziţia nr. S/41198/15.03.2007, dar comunicarea sancţiunii s-a făcut la 26.03.2007;

În activitatea de evaluare a personalului pentru anul 2006 nu s-au respectat, în totalitate, prevederile O.M.AI. nr. 300/2004 cu privire la activităţile premergătoare referitoare la instruirea personalului, întocmirea şi contestarea fişelor de evaluare, astfel:

– ag.pr. __________a contestat calificativul „BUN” acordat de şeful nemijlocit, însă contestaţia acestuia a fost soluţionată de către o altă comisie decât cea stabilită prin Dispoziţia inspectorului-şef nr.41708/10.01.2007, căreia, potrivit art.90 alin.2 din O.M.A.I. nr.300/2004, nu-i revenea această atribuţie;

– sinsp. ___________a contestat calificativul „BUN” acordat de şeful nemijlocit şi aprobat de şeful ierarhic al şefului nemijlocit. Cu ocazia soluţionării, contestaţia a fost aprobată de către inspectorul-şef, care a acordat

104

calificativul „Foarte bun”, fără a modifica aprecierile indicatorilor din fişa de evaluare, încălcând prev. art. 8 alin. 3 al Anexei nr. 20 la Dispoziţia Directorului D.M.R.U. nr. II/960/2004;

– ag. ____________a contestat calificativul „Bun” acordat de şeful Poliţiei oraşului _______şi aprobat de şeful Inspectoratului de Poliţie al Judeţului_______. Întrucât, în această situaţie, şeful cu drept de soluţionare a contestaţiei ar fi trebuit să fie inspectorul general al Poliţiei Române, s-a întocmit o nouă fişă de evaluare, prin care s-a acordat acelaşi calificativ „Bun” de către şeful Postului de Poliţie ________(competent a întocmi fişa de evaluare) şi schimbat în „Foarte bun” de şeful Poliţiei oraşului _______încălcându-se prev. art. 8 alin. 3 al Anexei nr. 20 la Dispoziţia Directorului D.M.R.U. nr.II/960/2004 cu privire la modificarea aprecierilor indicatorilor din fişa de evaluare;

– sinsp. _______a fost evaluat cu calificativul „Bun” de şeful nemijlocit şi a depus contestaţie, însă calificativul nu a fost aprobat de şeful ierarhic al şefului nemijlocit (şeful Poliţiei Municipiului _______), ci de către comisar______, adjunct al inspectorului şef, care avea obligaţia să dispună constituirea comisiei de soluţionare a contestaţiei depuse de poliţist, încălcându-se prev. art. 90 alin. 2 din O.M.I.R.A. 300/2004 şi ale art. 1 alin. 1 lit. i din Anexa nr. 20 la Dispoziţia Directorului D.M.R.U. nr. II/960/2004;

Nu este întocmit registrul de evidenţă a dosarului personalului în activitate, iar peste 90% din dosarele personale nu sunt actualizate din punct de vedere al schimbărilor survenite în activitatea socio-profesională a personalului unităţii.

În urma verificării modului de acordare a premiilor trimestriale s-a constatat că nu au fost respectate prevederile art. 10 alin. 2 lit. a şi lit. d şi art.70 alin. 3 din O.M.AI. nr. 400/2004, în sensul că 12 poliţişti au fost recompensaţi cu diferite sume de bani în perioada cât erau sancţionaţi disciplinar sau când sancţiunile nu se ridicaseră de drept (ag.sf.a______, ag.sf.a._________; ag.sf.a._________; ag.sf.a. __________ag.sf._______, ag.sf._________, ag.sf.a.________, ag.sf.a.__________, ag._________, sinsp.__________, comisar__________).

A fost identificată Metodologia nr. 70822/13.06.2006 de aplicare a O.M.A.I. nr. 1251/30.03.2006 privind modificarea şi completarea Anexei O.M.A.I. nr. 600/2005, pentru aprobarea competenţelor de gestiune a resurselor umane ale ministrului, secretarilor de stat, secretarului general şi şefilor/comandanţilor unităţilor M.I.R.A. semnată de către inspectorul şef, prin care se menţionează la punctul 4 că „poliţistul care solicită mutarea dintr-o subunitate în alta va întocmi un raport ce va fi analizat de şeful inspectoratului”, aspect ce contravine prevederilor art. 531din O.M.A.I. nr. 600/2005 cu

105

modificările şi completările ulterioare, care stipulează: „Şeful poliţiilor municipale, orăşeneşti şi şeful Poliţiei Transporturi aprobă:

a) „……” b) „mutarea ofiţerilor cu funcţii de execuţie, agenţilor de poliţie şi

personalului contractual, între birourile, compartimentele şi posturile de poliţie subordonate, precum şi în cadrul propriei structuri“.

Având în vedere aceste aspecte se constată că, deşi la nivel central se acţionează cu consecvenţă pentru descentralizarea competenţelor de gestiune a resurselor umane, la nivelul I.P.J. _______, echipa managerială restrânge atribuţiile şefilor poliţiilor municipale şi orăşeneşti, nesocotind consilierea efectuată de şeful Serviciului Management Resurse Umane.

7.3.3. Managementul pregătirii continue a personalului În baza Dispoziţiilor inspectorului general al Inspectoratului General al

Poliţiei Române nr. 542/31.01.2006 şi nr. 702/31.01.2007 pentru desfăşurarea activităţii de pregătire continuă a personalului, în anii 2006 şi 2007 au fost emise Dispoziţiile inspectorului şef al I.P.J. ______ nr. 22/02.02.2006, respectiv nr. 41731/12.02.2007. Aceste dispoziţii reproduc dispoziţiile inspectorului general, fără a stabili însă cadrul organizatoric al desfăşurării acestei activităţi.

La începutul fiecărui an de pregătire nu au fost organizate convocările de instruire a personalului cu responsabilităţi în domeniu, încălcându-se prevederile art. 54 alin. 1 din Instrucţiunile nr. 363/2002, fapt ce a condus la desfăşurarea, în mod formal şi superficial, a activităţilor de pregătire la toate structurile inspectoratului.

Cu ocazia desfăşurării controlului a rezultat că ofiţerii care ar trebui să organizeze şi să conducă nemijlocit activităţile de pregătire nu cunosc prevederile Instrucţiunilor nr. 363/2002 privind pregătirea continuă a personalului Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.

Mapele cu documentele de organizare şi desfăşurare a pregătirii personalului precum şi lecţiile prezentate sunt incomplete la toate grupele, nu există evidenţe clare cu privire la participarea personalului la activităţi de pregătire.

Se manifestă superficialitate în evaluarea nivelului de pregătire continuă a personalului, ajungându-se până acolo, încât calificativele acordate la verificarea anuală să nu concorde cu cele înscrise în fişele de evaluare ale poliţiştilor.

În unele situaţii, tematica de pregătire este confundată cu bibliografia (S.P.O.P., S.M.R.U.).

Ca o consecinţă a lipsei de preocupare şi a formalismului manifestate în activitatea de pregătire sunt rezultatele obţinute de cele 31 cadre de

106

conducere din I.P.J.________ la testul profesional tip grilă, aplicat de comisia de evaluare, cu un grad mediu de dificultate. Evaluarea s-a făcut prin acordarea de note de la 1 la 10, rezultatul fiind după cum urmează:

– nota „10” = 0; – nota „9” = 1 (3,2%); – nota „8” = 4 (12,9%); – nota „7” = 2 (6,45%); – nota „6” = 5 (16,12%); – nota „5” = 5 (16,12%); – nota „4” = 5 (16,12%); – nota „3” = 3 (9,67%); – nota „2” = 2 (6,49%); – nota „1” = 4 (12,9%). De menţionat că toţi membrii echipei manageriale ai I.P.J. _______ au

obţinut note sub „5”. 7.4. Managementul financiar-contabil În anul 2006, Inspectoratul de Poliţie al judeţului _____ a primit, de la

ordonatorul secundar de credite, bugetul de venituri şi cheltuieli din surse bugetare, conform. Legii nr. 379/15.12.2005 privind bugetul de stat pe anul 2006.

Astfel, unitatea a primit un buget la Cap. 61.01.03.01 „Ordine Publică –Poliţie“ în sumă de 30.028.000 lei (25.895.000 lei la Titlul „Cheltuieli de personal”, 1.870.000 lei la Titlu II „Cheltuieli materiale şi servicii”, 12.000 lei la Titlu VI „Transferuri între unităţi ale administraţiei publice”, 4.000 lei la Titlul IX „Alte cheltuieli – despăgubiri civile”, 2.247.000 lei la Titlul X „Active nefinanciare”).

La Cap. 68.01.06 „Asistenţă socială pentru familie şi copii“, unitatea a primit un buget de 23.000 lei (1.000 lei la Titlul VI „Transferuri”, 22.000 lei la Titlul VIII „Asistenţă socială”).

La Cap. 68.01.08 „Ajutoare la trecerea în rezervă“ unitatea a primit un buget de 390.000 lei (390.000 lei la Titlul VIII « Asistenţă socială»).

Plăţile nete de casă la data de 31.12.2006 la Cap. 61.01.03.01 „Ordine publică – Poliţie“ au fost de 30.024.938 lei, având o execuţie bugetară în procent de 99,99%.

La sfârşitul exerciţiului bugetar 2006 s-au înregistrat facturi neachitate în valoare de 168.257 lei, reprezentând furnizori neachitaţi.

Pentru anul 2007, Inspectoratul de Poliţie al judeţului _______ a primit, de la ordonatorul secundar de credite, bugetul de venituri şi cheltuieli

107

din surse bugetare conform Legii nr. 486/27.12.2006 privind bugetul de stat pe anul 2007.

La Cap. 61.01.03.01. „Ordine Publică – Poliţie“ unitatea a primit un buget în sumă de 31.570.000 lei (30.127.000 lei la Titlul I „Cheltuieli de personal”, 1.244.000 lei la Titlul II „Cheltuieli materiale şi servicii”, 13.000 lei la Titlul VI „Transferuri între unităţi ale administraţiei publice”, 186.000 lei la Titlul X „Active nefinanciare”).

Plăţile nete de casă la data de 31.03.2007 au fost de 8.976.291 lei, având o execuţie bugetară în procent de 100 %.

La data de 31.03.2007, unitatea înregistrează obligaţii faţă de furnizorii de bunuri şi servicii în valoare de 118.502 lei.

La data efectuării controlului, drepturile băneşti sunt achitate în totalitate şi nu sunt înregistrate datorii faţă de bugetul statului rezultate din viramente aferente salariilor.

Din verificările efectuate prin sondaj nu s-au constatat deficienţe la plata drepturilor băneşti, ori la acordarea şi justificarea avansurilor spre decontare.

Pentru achiziţiile publice de bunuri, în cadrul unităţii s-au efectuat, în conformitate cu prevederile Ordonanţei nr. 60/2001 şi Ordonanţei nr. 34/2006, licitaţii, proceduri de analiză de oferte şi încredinţări directe pentru toate sectoarele de activitate, în urma cărora au fost încheiate contracte cu furnizorii de bunuri materiale şi au fost realizate achiziţii directe.

Din verificările efectuate prin sondaj pentru anul 2006 şi trim. I/2007 nu s-au constatat deficienţe în ceea ce priveşte achiziţiile directe şi execuţia contractelor.

Procedurile de donaţie/sponsorizare s-au efectuat în conformitate cu prevederile O.M.A.I. nr. 340/2002 modificat şi completat cu O.M.A.I. nr. 381/2003, O.M.A.I. nr. 511/2003, O.M.A.I. nr. 1058/28.11.2005, O.M.A.I. nr. 1305/13.05.2006 şi O.M.A.I. nr. 1468/02.10.2006.

La începutul anului 2006 unitatea era înregistrată în contabilitate cu pagube în sumă totală de 37.999,48 lei, reprezentând despăgubiri civile şi cheltuieli de judecată, precum şi drepturi băneşti primite în plus.

Pagubele au fost evidenţiate şi totodată recuperate în cursul anului 2006, astfel încât la 31.03.2007 I.P.J._____ nu înregistrează pagube de recuperat.

Deficienţe constatate – pentru un număr de 18 cadre (gestionari) nu s-a efectuat actualizarea

valorii garanţiilor materiale la nivelul salariilor indexate pentru anul 2007; – referitor la compensaţiile de chirii acordate personalului unităţii s-a

constatat că pentru 3 (trei) cadre calculul lunar al compensaţiilor de chirie s-a efectuat eronat;

108

– pentru achiziţiile directe din sectorul alimente (trim. I anul 2007) s-a constatat că nu au fost respectate prevederile art. 19, alin. 1 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr. 34/2006, nefiind întocmite notele justificative prin care să se informeze despre achiziţia realizată şi, în consecinţă, nu a existat.

7.5. Managementul logistic Fondurile primite au fost folosite în cea mai mare parte (78.111,6 lei)

pentru execuţia în antrepriză a lucrărilor de reamenajare a spaţiilor pentru persoanele reţinute sau arestate din cadrul arestului preventiv al unităţii.

Faţă de programul de asigurare tehnico-materială al sectorului transporturi, unităţii i-au fost repartizate fonduri bugetare în proporţie de cca. 50%, achiziţiile de bunuri materiale fiind desfăşurate în baza prevederilor legale.

Unitatea are în dotare 199 mijloace de transport, dintre care 103 autovehicule, 6 motoscutere şi un ATV nou intrate în dotare, fiind asigurat un grad real de înzestrare de 51%.

Pe lângă autovehicule, inspectoratul mai are în dotare şi un număr de 78 biciclete (faţă de un necesar de 79). În prezent, sunt retrase din exploatare, în vederea scoaterii din funcţiune, 7 mijloace de transport, care îndeplinesc condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare. De asemenea, sunt retrase din exploatare 8 autovehicule în vederea executării unor reparaţii curente. Totodată, la nivelul inspectoratului au fost casate 27 mijloace de transport, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Alocarea la drepturi a autovehiculelor se execută în conformitate cu prevederile normativelor de linie, în vigoare. Din verificările efectuate prin sondaj, s-a constatat că starea tehnică şi de întreţinere a mijloacelor de transport din dotare este bună şi foarte bună, cu excepţia a 8 mijloace de transport care necesită executarea unor reparaţii în vederea repunerii în stare de funcţionare. De asemenea, la data controlului toate autovehiculele aflate în exploatare au efectuate inspecţiile tehnice periodice şi asigurările obligatorii de răspundere civilă, excepţie făcând 6 motoscutere şi un ATV achiziţionate în luna decembrie 2006, pentru care nu au fost încheiate asigurări de răspundere civilă.

Inventarierea bunurilor materiale de resortul transporturi s-a desfăşurat cu respectarea prevederilor legale, iar la verificarea prin sondaj a bunurilor materiale din gestiune, nu au fost constatate diferenţe între soldurile scriptice şi cele faptice.

109

Deficienţe constatate În perioada 01.01.2006 – 31.03.2007, unitatea s-a înregistrat cu 5

accidente de circulaţie fără victime, din care, două produse din vina conducătorilor auto ai inspectoratului, asupra cărora au fost luate măsuri disciplinare. Autovehiculele implicate în evenimentele rutiere au fost reparate, iar contravaloarea reparaţiilor a fost suportată de către societăţile de asigurare, în conformitate cu prevederile legale.

7.6. Managementul activităţii de informatică şi

comunicaţii Comunicaţiile telefonice, radiotelefonice şi mesagerie electronică

criptată s-au folosit la întreaga capacitate şi asigură nevoile reale de conducere şi intervenţie operativă în îndeplinirea misiunilor la nivelul unităţii, atât în situaţii de normalitate, cât şi în situaţii deosebite şi de criză. Acoperirea radioelectrică la nivel de radiotelefon portabil a zonei de responsabilitate a I.P.J. ______ este de aproximativ 80%.

Compartimentul comunicaţii şi informatică gestionează cheltuielile pentru prestaţiile de telefonie fixă şi mobilă, precum şi pentru alte acţiuni pe linie de comunicaţii şi informatică, urmărind încadrarea lor în prevederile actelor normative în vigoare. Depăşirile plafoanelor legale, stabilite pentru aceste tipuri de cheltuieli, sunt analizate de comisia de cercetare administrativă a unităţii, care stabileşte modul de reconstituire a creditelor bugetare utilizate suplimentar.

Legăturile fir sunt asigurate la nivelul Inspectoratului printr-o centrală digitală de instituţie tip Ericsson MD 110 – GG26 cu un flux şi 240 interioare, fiind prevăzută cu 32 linii digitale. Centrala telefonică funcţionează în clădirea inspectoratului într-o încăpere special amenajată. Traficul prin centrală este monitorizat lunar la nivelul serviciului, urmărindu-se permanent încadrarea în normativul alocat.

La data executării controlului s-a constatat existenţa unui număr de 230 staţii de lucru, după cum urmează:

– 133 staţii de lucru proprietatea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative;

– 64 staţii de lucru obţinute prin contracte de comodat; – 33 staţii de lucru primite cu titlu de sponsorizare. Aceste calculatoare prezintă documente de „însoţire a mărfii şi

„introducere în unitate“. Contractele de comodat sunt în forma stabilită de actele normative în vigoare, şi sunt în curs de definitivare la I.G.P.R.

110

Sistemul digital integrat de radiocomunicaţii „PHOENIX“ asigură un grad de acoperire de aproximativ 30% pentru staţiile mobile şi portabile, fiind destinat conducerii şi cooperării cu instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi a siguranţei naţionale.

Deficienţe constatate – registrele de evidenţă a transmiterii/recepţionării mesajelor prin

reţelele de comunicaţii şi condicile de predare/primire documente nu sunt conforme cu reglementările M.I.R.A. în vigoare;

– lipsesc controalele şi instructajele de specialitate din teritoriu; – nu sunt actualizate fişele de evidenţă şi fişele de distribuţie privind

documentele de conducere în secret, conform O.M.A.I. nr. 00479/1995; – existenţa situaţiilor de transmitere şi recepţionare a lucrărilor

operative cu caracter „Secret de Serviciu“ prin aparatura facsimil, deşi faxul nu este prevăzut cu aparatură de secretizare;

– nu s-a constituit registrul de constatare incidente de securitate; – nu a fost comunicată cooperarea în domeniul conducerii în secret cu

celelalte structuri ale I.P.J. de pe teritoriul judeţului; – nu au fost întocmite dosarele reţelelor de calculatoare pentru

inspectorat şi subunităţi. 7.7. Managementul unităţii teritoriale de analiză a

informaţiilor Având în vedere necesitatea implementării Sistemului unitar de

management al informaţiilor, pentru punerea în aplicare a Metodologiei de lucru privind activitatea de implementare a materialelor informative în aplicaţiile CAMAS, prin Dispoziţia şefului inspectoratului nr. S/110/18.07.2006, au fost stabilite activităţile pe care trebuie să le desfăşoare Unitatea teritorială de analiză a informaţiilor, poliţiştii din cadrul serviciilor şi birourilor de la sediul I.P.J. şi Poliţia municipiului _________, care au acces la aplicaţiile CAMAS, precum şi poliţiştii din cadrul Poliţiei municipiului _______, poliţiilor orăşeneşti şi posturilor de poliţie comunale (care încă nu au acces on-line la aplicaţii, datorită lipsei condiţiilor tehnice şi a staţiilor de lucru necesare).

Din analiza situaţiilor operative, a rezultat faptul că pe raza judeţului ______ sunt constituite şi acţionează un nr. de 3 mari grupuri infracţionale, care comit atât infracţiuni de natură judiciară şi economică, cât şi infracţiuni ce intră în sfera criminalităţii organizate.

111

Pentru gestionarea rapoartelor informative privind grupurile infracţionale implementate în aplicaţia CAMAS, de către structurile operative şi crearea condiţiilor optime întocmirii operaţiunilor necesare, precum şi a produselor analitice (rapoarte, grafice, hărţi relaţionale, statistice) au fost deschise MAPE DOCUMENTARE cu fiecare grup infracţional.

De la operaţionalizarea sistemului CAMAS, respectiv din data de 14.06.2006 şi până la sfârşitul trim. I/2007, au fost implementate un nr. de 753 rapoarte informative, din care 692 în CAMAS – U.C.A.I. şi 61 în CAMAS – D.G.C.C.O.A., având un nr. de 1.078 informaţii. Din totalul de 753 rapoarte informative, 518 au fost implementate de către ofiţerii structurilor operative şi 235 de către lucrătorii U.T.A.I. Rapoartele informative au fost procesate cu operativitate de către redactorul şi ofiţerul analist U.T.A.I., fiind create un nr. de 1.735 entităţi şi un nr. de 2.019 legături între acestea.

Deficienţe constatate În trim. I/2007, din totalul de 408 rapoarte informative au fost

procesate doar 268, rămânând 140, au fost identificate numai 212 entităţi, şi create 1083, fiind realizate un număr de 1088 legături între acestea.

De asemenea, în aceeaşi perioadă, au fost solicitate doar 7 analize operaţionale privind activitatea infracţională desfăşurată de grupuri de infractori aflate în atenţia lucrătorilor din cadrul serviciilor, respectiv: 3 analize operaţionale de către Serviciul de investigaţii criminale, 2 analize operaţionale şi 2 analize privind înregistrările telefonice de către Serviciul de investigare a fraudelor .

7.8. Managementul activităţii de investigare a fraudelor Abordarea problematicii legate de criminalitatea economico-financiară

a avut ca obiectiv prioritar direcţionarea eforturilor în vederea combaterii faptelor ilegale grave şi menţinerii unui climat de legalitate în sfera afacerilor.

Activitatea desfăşurată în acest domeniu a avut, în continuare, la bază Programul sectorial „ANTIFRAUDĂ“ privind lupta împotriva fraudei, corupţiei şi protecţiei drepturilor de proprietate intelectuală şi industrială, precum şi cele 10 dispoziţii şi 16 metodologii de lucru pe diferite linii de muncă ale Direcţiei de investigare a fraudelor din cadrul I.G.P.R.

Pentru realizarea Programului sectorial „Antifraudă“, la nivelul judeţului au fost întocmite subprograme proprii, adaptate situaţiei operative, iar la nivelul Serviciului de investigare a fraudelor a fost întocmit un Program managerial în care au fost prevăzute obiective precise, concrete, în vederea:

112

– îmbunătăţirii pregătirii poliţiştilor cu atribuţii în domeniul investigării fraudelor;

– creşterii cu 10% a infracţiunilor constatate privind drepturile de proprietate intelectuală şi industrială;

– creşterii cu 30% a operativităţii soluţionării cauzelor penale privind infracţiuni economico-financiare.

7.8.1. Evoluţia criminalităţii economico-financiare Anul 2006: Evoluţia criminalităţii: – criminalitatea economico-financiară sesizată scade cu 11,75%,

cea constatată creşte cu 20,06%, iar cea soluţionată creşte cu 7,89%. Pe genuri de infracţiuni, situaţia se prezintă astfel: – la infracţiunile de înşelăciune: criminalitatea sesizată creşte cu

2,20%; criminalitatea constatată creşte cu 21%, iar criminalitatea soluţionată creşte cu 14,45%;

– la infracţiunile de delapidare: criminalitatea sesizată scade cu 41,37%; criminalitatea constatată, creşte cu 19,23%, iar criminalitatea soluţionată scade cu 8,33%;

– la infracţiunile de abuz în serviciu: criminalitatea sesizată creşte cu 3,97%; criminalitatea constatată creşte cu 140%, iar criminalitatea soluţionată creşte 100%;

– la infracţiunile incriminate în Legea nr. 31/90: criminalitatea sesizată scade cu 78,57%; criminalitatea constatată scade cu 46,1%, criminalitatea soluţionată creşte cu 160%;

– la infracţiunile de contrabandă: nu este sesizată nici o faptă; criminalitatea constatată creşte de la 1 la 3; criminalitatea sesizată creşte de la 1 la 3;

– infracţiunile la Legea nr. 8/1996: criminalitatea sesizată creşte cu 91,66%; criminalitatea constatată creşte cu 106%; criminalitatea soluţionată scade cu 68,65%;

– la infracţiunile de evaziune fiscală: criminalitatea sesizată scade cu 41,75%; criminalitatea constatată scade cu 6,41%, iar criminalitatea, soluţionată scade cu 25,42%.

Trimestrul I/2007: Criminalitatea economico-financiară sesizată creşte cu 5,61%, cea

constatată scade cu 3,63%, iar cea soluţionată scade cu 43,22%. Pe genuri de infracţiuni, situaţia se prezintă astfel: – la infracţiunile de înşelăciune: criminalitatea sesizată creşte cu

2,38%; criminalitatea constatată creşte cu 16%, iar criminalitatea soluţionată se menţine la acelaşi nivel 13;

113

– la infracţiunile de delapidare: criminalitatea sesizată creşte cu 22,22%; criminalitatea constatată creşte cu 14,28%, iar criminalitatea soluţionată scade cu 100%;

– la infracţiunile de abuz în serviciu: criminalitatea sesizată creşte cu 11,81%; criminalitatea constatată creşte cu 83,33%, iar criminalitatea soluţionată creşte cu 50% ;

– la infracţiunile incriminate în Legea nr. 31/1990: criminalitatea sesizată scade cu 100%; criminalitatea constatată scade cu 33,33%, iar cea soluţionată scade cu 75%;

– la infracţiunile de contrabandă: nu este sesizată nici o faptă; criminalitatea constatată creşte cu 14,28% (de la 7 la 8), nefiind soluţionată nici o infracţiune;

– la infracţiunile la Legea nr. 8/1996: criminalitatea sesizată scade cu 42,85%; criminalitatea constatată creşte cu 32%, iar criminalitatea soluţionată scade cu 50%;

– la infracţiunile de evaziune fiscală: criminalitatea sesizată creşte cu 140%; criminalitatea constatată creşte cu 47,36%, iar criminalitatea soluţionată scade cu 20%.

Urmare a intensificării activităţilor desfăşurate a crescut şi numărul cauzelor complexe de natură economică instrumentate, astfel că la nivelul anilor 2006 şi 2007, cumulativ, situaţia se prezintă astfel:

– din cele 27 dosare complexe soluţionate la nivelul judeţului, 23 sunt de natură economică,

– soluţiile propuse unităţilor de parchet: sesizarea instanţelor de judecată = 15; declinarea competenţei = 7; SUP= 1.

– prejudiciu creat = 33.330 mii RON; – prejudiciu recuperat = 2.006 mii RON (6,01%); – persoane învinuite în dosare complexe = 54 (20 în cele în care s-

au făcut propuneri de trimitere în judecată); 7.8.2. Puncte slabe identificate Deşi s-a acţionat cu mai multă consecvenţă pentru asigurarea

stabilităţii mediului de afaceri, în tendinţa de îmbunătăţire a indicatorilor de eficienţă, îndeosebi a celor de ordin cantitativ, personalul specializat în depistarea de infracţiuni economico-financiare s-a angrenat în constatarea unor fapte minore, lipsite de finalitate judiciară, fapt ilustrat de numărul foarte redus de cauze în care unităţile de parchet au emis rechizitorii, astfel că situaţia la nivelul anului 2006 şi trim. I/2007, cumulativ, se prezintă astfel:

– la infracţiunile de înşelăciune: au fost sesizate 546 fapte; s-a început urmărirea penală pentru 155 infracţiuni; au fost soluţionate 108 infracţiuni, iar

114

din acestea, 96 au făcut obiectul a 85 cauze penale care au fost înaintate la unităţile de parchet, cu propunere de trimitere în judecată sau declinare, fiind soluţionate 62,35%, astfel:

– sesizarea instanţei = 45,2%; – S.U.P. – 181 C.P. = 15.09%; – S.U.P. = 5,66%; – Declinare = 33,96; Rezultă că instanţele de judecată au fost sesizate cu privire la

4,39% din infracţiunile de înşelăciune sesizate, 15,48% din infracţiunile de înşelăciune pentru care s-a început urmărirea penală şi 22,22% din infracţiunile de înşelăciune soluţionate;

– la infracţiunile de delapidare: au fost sesizate 45 fapte; s-a început urmărirea penală pentru 51 infracţiuni; au fost soluţionate 11 infracţiuni, acestea făcând obiectul a 11 cauze penale care au fost înaintate la unităţile de parchet cu propuneri de trimitere în judecată sau declinare, fiind soluţionate 81,81%, astfel:

– sesizarea instanţei = 55,15%; – S.U.P. - 181 = 11,11%; – declinare = 33,33%. Rezultă că instanţele de judecată au fost sesizate cu privire la

11,11% din infracţiunile sesizate, 9,8% din infracţiunile de delapidare pentru care s-a început urmărirea penală şi 45,45% din infracţiunile de delapidare soluţionate;

– la infracţiunile de abuz în serviciu: au fost sesizate 691 fapte; s-a început urmărirea penală pentru 47 infracţiuni; au fost soluţionate 30 infracţiuni; din totalul infracţiunilor soluţionate, 25 au făcut obiectul a 25 cauze penale înaintate unităţilor de parchet cu propuneri de trimitere în judecată sau declinare, fiind soluţionate 96%, astfel:

– sesizarea instanţei = 20,83%; – S.U.P. - 181 = 8,33%; – N.U.P. = 8,33%; – Declinare = 33,33%. Rezultă că instanţele de judecată au fost sesizate cu privire la 0,72%

din infracţiunile de abuz în serviciu sesizate, 10,63% din infracţiunile de abuz în serviciu constatate şi 16,66% din infracţiunile de abuz în serviciu soluţionate.

– la infracţiunile de evaziune fiscală: au fost sesizate 142 fapte de evaziune fiscală; s-a început urmărirea penală pentru 101 infracţiuni; au fost soluţionate 56 infracţiuni; din totalul infracţiunilor soluţionate, 44 au făcut obiectul a 32 cauze penale care au fost înaintate unităţilor de parchet cu

115

propuneri de sesizare a instanţelor sau declinare, fiind soluţionate 87,5%, astfel:

– sesizarea instanţei = 42,85%; – S.U.P. - 181 C.P. = 10,71%; – S.U.P. = 7,14%; – N.U.P. = 7,14%; – Declinare = 32,14%. Rezultă că instanţele de judecată au fost sesizate cu privire la 8,45%

din infracţiunile de evaziune fiscală sesizate, 11,88% din infracţiunile de evaziune fiscală cu urmărire penală începută şi 21,42% din infracţiunile de evaziune fiscală soluţionate.

– la infracţiunile privind drepturile conexe şi de autor: au fost sesizate 158 fapte, s-a început urmărirea penală pentru 136 şi au fost soluţionate 17; din infracţiunile soluţionate, 5 au făcut obiectul a 5 cauze penale înaintate unităţilor de parchet cu propuneri de trimitere în judecată, fiind soluţionate în proporţie de 100%, astfel:

– rechizitorii = 0; – S.U.P. - 181 = 3; – S.U.P. = 2. – la infracţiunile privind Legea societăţilor comerciale: au fost

sesizate 3 fapte, s-a început urmărirea penală pentru 9 şi au fost soluţionate 19; din infracţiunile soluţionate, 17 au făcut obiectul a 13 cauze penale înaintate la parchet cu propuneri de trimitere în judecată sau declinare, fiind soluţionate 11 astfel:

– sesizarea instanţei = 8; – S.U.P. = 2; – Declinare = 1. – la infracţiunile de nerespectare a dispoziţiilor privind operaţii de

import sau export: a fost sesizată 1 faptă, nu s-a început urmărirea penală în nici un caz, a fost soluţionată o infracţiune; a fost înaintată la parchet o cauză penală (cu o infracţiune) cu propunere de declinare a competenţei, iar instituţia parchetului şi-a declinat şi aceasta competenţa;

– la infracţiunile de spălare de bani: nu a fost sesizată nici o faptă, s-a început urmărirea penală pentru 4 infracţiuni, au fost soluţionate 3; toate infracţiunile soluţionate au făcut obiectul a 3 cauze penale care au fost declinate în favoarea unităţilor de parchet, unde au fost soluţionate 2 prin declinare;

– la infracţiunile silvice: au fost sesizate 1006 fapte, s-a început urmărirea penală pentru 557 infracţiuni şi au fost soluţionate 65; infracţiunile soluţionate au făcut obiectul a 34 cauze penale, care au fost înaintate unităţilor

116

de parchet cu propuneri de trimitere în judecată sau declinare, fiind soluţionate 30, astfel:

– sesizarea instanţei = 10; – S.U.P. - 181 C.P. = 17; – S.U.P. = 2; – I.U.P. = 1. Rezultă că instanţele de judecată au fost sesizate cu privire la 0,99%

din infracţiunile sesizate, 1,79% din infracţiunile constatate şi 15,38% din infracţiunile soluţionate;

În cazul infracţiunilor de corupţie, au fost înaintate unităţilor de parchet 36 dosare penale vizând 57 fapte de corupţie, până în prezent fiind soluţionate 20, astfel:

– S.U.P. = 1; – N.U.P. = 7; – Declinare = 12. Rezultă că la nivelul anului 2006 şi primul trimestru al anului 2007,

instanţele de judecată nu au fost sesizate cu privire la vreo faptă de corupţie înregistrată de unităţile de poliţie din judeţul _______.

Această situaţie se datorează, în principal, problemelor majore existente pe linia activităţii de culegere de informaţii şi de supraveghere a persoanelor aflate în atenţie, astfel:

– în prezent, ofiţerii structurii de investigare a fraudelor au în legătură doar 33 informatori, reuşindu-se implementarea în aplicaţia „CAMAS“ a numai 57 rapoarte informative conţinând 106 informaţii: (de menţionat că în evidenţele Serviciului Cazier Judiciar Statistica şi Evidenţa Operativă, ca şi în evidenţele I.G.P.R. figurează 136 informatori);

– de la Unitatea teritorială de analiză a informaţiilor au fost solicitate numai 2 analize operaţionale şi 2 analize privind înregistrările telefonice referitoare la activitatea infracţională a două grupări de infractori;

– slaba preocupare manifestată pe linia activităţii de culegere de informaţii s-a reflectat şi în modul defectuos de luare în atenţie şi de documentare a activităţii unor persoane care au comis sau sunt pretabile de a comite infracţiuni de natură economico-financiară, astfel că în perioada supusă evaluării, din totalul de 241 persoane aflate în atenţie, s-a clarificat situaţia la 121, din care numai pentru 37 s-au formulat propuneri de trimitere în judecată (13,16% din cele supravegheate şi 30,57% din cei a căror activitatea a fost documentată).

Rezultă că urmare a lipsei de informaţii nu au fost identificate elementele potenţial periculoase a săvârşi infracţiuni de natură economică, cu grad de complexitate şi prejudicii mari, existând şi cazuri în care unele persoane au fost luate în atenţie în mod nejustificat.

117

Răspunzători pentru aceste deficienţe majore constatate se fac, atât şeful serviciului, cms. şef_________, cât şi cms. şef________, adjunct al şefului inspectoratului şi cms. şef_________, şeful inspectoratului, care nu au efectuat niciun fel de analiză a evoluţiei fenomenului criminalităţii economice sau a aportului reţelei informative la prevenirea acestui gen de criminalitate.

7.9. Managementul structurilor de investigaţii criminale În anul 2006, personalul formaţiunilor de investigaţii criminale a acţionat,

prioritar, pentru implementarea celor 23 programe, dispoziţii şi planuri de acţiune elaborate de I.G.P.R. în vederea prevenirii şi reducerii criminalităţii judiciare. În baza acestor documente, Serviciul de investigaţii criminale a întocmit subprograme şi planuri de acţiune proprii, adaptate la situaţia operativă specifică judeţului ________, care au fost transmise la unităţile teritoriale, unde, de asemenea, au fost implementate, funcţie de evoluţia criminalităţii judiciare existente.

Pentru anul 2007, la nivelul serviciului s-a întocmit un Program managerial în care au fost elaborate obiectivele ţintă pentru reducerea fenomenului infracţional în sfera marii violenţe şi a furturilor, precum şi pentru creşterea procentului de identificare a autorilor în cauzele şi lucrările penale cu A.N.

7.9.1. Dinamica infracţiunilor de natură judiciară: Anul 2006: – numărul infracţiunilor judiciare (sesizate) a crescut cu 6,65%;

volumul criminalităţii – 962; locul 31 pe ţară; – infracţiunile contra persoanei (sesizate) au crescut cu 29,85%;

volumul criminalităţii – 443; locul 18 pe ţară; – infracţiunile contra vieţii integrităţii corporale şi sănătăţii (sesizate)

au crescut cu 42,02%; volumul criminalităţii – 277; locul 27 pe ţară; – infracţiunile contra patrimoniului (sesizate) au crescut cu 2,75%; – infracţiunile constatate de natură judiciară au crescut cu 0,38%;

volumul criminalităţii – 498,02; locul 34 pe ţară; – infracţiunile contra persoanei (constatate) au crescut cu 29,03%;

volumul criminalităţii – 134,92; locul 15 pe ţară; – infracţiunile contra vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii constatate

au crescut cu 23,36 %; volumul criminalităţii – 86,5; locul 8 pe ţară; – infracţiunile contra patrimoniului au crescut de la 1880 la 2014

(7,12%); volumul criminalităţii – 485,25; locul 35 pe ţară; – criminalitatea soluţionată de natură judiciară a crescut cu 33,54%;

volumul criminalităţii – 199,5; locul 42 pe ţară.

118

Anul 2007: – infracţiunile judiciare sesizate au crescut cu 83,57%; volumul

criminalităţii – 403; locul 8 pe ţară; – infracţiunile contra persoanei sesizate au crescut cu 274,22%;

volumul criminalităţii – 263; locul 3 pe ţară; – infracţiunile contra vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii sesizate au

crescut cu 315,19%; locul 4 pe ţară; – infracţiunile contra patrimoniului sesizate au crescut cu 22,56%;

volumul criminalităţii – 380; locul 16 pe ţară; – infracţiunile constatate de natură judiciară au crescut cu 35,11%;

volumul criminalităţii – 171,22; locul 33 pe ţară; – infracţiunile contra persoanei (constatate) au crescut cu 187,39%;

volumul criminalităţii – 82,71; locul 12 pe ţară; – infracţiunile contra vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii

(constatate) au crescut cu 200%; volumul criminalităţii – 55,86; locul 10 pe ţară;

– infracţiunile contra patrimoniului (constatate) au crescut cu 3,86%; volumul criminalităţii – 130,11; locul 30 pe ţară;

– numărul infracţiunilor de natură judiciară soluţionate a crescut cu 205,58%); volumul criminalităţii – 145,58; locul 20 pe ţară;

De remarcat scăderile înregistrate la unele genuri de infracţiuni cu impact la populaţie, astfel: infracţiunile de tâlhărie sesizate au scăzut în anul 2006 cu 19,49%), iar în trim. I/2007 au scăzut cu 48,93%; infracţiunile de furt din autovehicule au scăzut în anul 2006 cu 2,12%), iar în trim. I/ 2007 au scăzut cu 51,02%).

Trebuie evidenţiat şi aportul personalului din compartimentul „Marea Violenţă“ din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale în identificarea autorilor unor infracţiuni de mare violenţă, astfel că în toate cele 10 infracţiuni de omor înregistrate în anul 2006 şi trim. I/2007, autorii au fost identificaţi.

7.9.2. Puncte slabe identificate: În această activitate au fost identificate următoarele deficienţe: – în anul 2006, infracţiunile judiciare sesizate cresc cu 6,65%, iar cele

constatate cresc cu 0,38%; în trim. I/2007, creşterile se amplifică: criminalitatea judiciară sesizată creşte cu 83,57%, iar criminalitatea judiciară constatată creşte cu 35,11%; În primul trimestru 2007 criminalitatea constatată creşte cu 55,86% la infracţiunile contra vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii, cu 187,3% la infracţiunile contra persoanei şi cu 3,86% la infracţiunile contra patrimoniului;

– pe întreaga perioadă supusă controlului, numărul cauzelor şi lucrărilor penale cu AN aflate în evidenţa structurilor de investigaţii criminale a crescut cu 11,62%;

119

– au fost soluţionate 72,2% din cauzele şi lucrările penale cu A.N. înregistrate în anul 2006 şi trim. I/2007, dar numai 21,29% din totalul celor aflate în evidenţă;

– au fost soluţionate 434 cauze şi lucrări penale cu A.N. prin identificarea autorilor, ceea ce reprezintă 66,56% din cele soluţionate şi 14,17% din totalul celor aflate în evidenţă;

În perioada 01.01.2006 – 31.03.2007, numărul faptelor penale cu A.N. săvârşite cu violenţă a crescut cu 13,75%, fiind soluţionate 89,71% din cele înregistrate în cursul perioadei şi 51,33% din totalul celor aflate în evidenţă; în prezent, se mai află în evidenţă cu A.N.: 4 infracţiuni de omor; 5 infracţiuni de vătămare corporală gravă; 5 infracţiuni de viol şi 68 infracţiuni de tâlhărie.

– numărul informatorilor aflaţi în legătura personalului structurilor de investigaţii criminale a scăzut cu 45,39%, fapt ce explică atât numărul redus de rapoarte informative implementate în aplicaţia „CAMAS“ pe grupuri infracţionale, (182 rapoarte – 15 grupuri); cât şi cel al persoanelor pentru care s-au formulat propuneri de trimitere în judecată din cele supravegheate pe bază de „ mapă suspect“ sau „dosar de urmărire informativă“ (17,71%).

– nu s-a reuşit, încă, consolidarea sistemului de conducere pe bază de programe, existând mult formalism la întocmirea acestora, în stabilirea obiectivelor, dar, mai ales, în ceea ce priveşte modul de evaluare periodică şi finală a rezultatelor. Exemple:

– prin Programul managerial, şeful serviciului şi-a propus ca „obiectiv ţintă” reducerea cu 2% a numărului omorurilor înregistrate cu A.N., deşi în evidenţă se aflau numai 4 omoruri (??);

– la nivelul Biroului de investigaţii criminale din cadrul Poliţiei municipiului, deşi a fost întocmit Planul de măsuri pentru prevenirea şi combaterea infracţiunilor de tâlhărie, prin acesta nu a fost fixat „obiectivul ţintă“, deşi prin planul cadru întocmit la nivelul judeţului se stabileşte ca „obiectiv ţintă“: reducerea cu 5% a tâlhăriilor.

– pe timpul inspecţiei s-a realizat testarea profesională a 33 lucrători de investigaţii criminale, rezultatele scoţând în evidenţă serioase carenţe de pregătire. Notele acordate au fost de la 1 la 10, după cum urmează:

– nota 8 = 1 (agent); – nota 6 = 4 (ofiţeri); – nota 5 – 10 (8 ofiţeri şi 2 agenţi); – nota 4 = 10 (5 ofiţeri şi 5 agenţi); – nota 3 = 8 (2 ofiţeri şi 6 agenţi). Pentru toate aceste deficienţe se fac vinovaţi: şeful Serviciului de

investigaţii criminale cms. _______şi cms. şef_________, adjunct al şefului

120

inspectoratului, dar şi cms. şef_________, adjunct al şefului Poliţiei municipiului ________ şi scms.___________, şef Birou investigaţii criminale din cadrul Poliţiei municipiului___________

7.10. Managementul activităţii criminalistice 7.10.1. Puncte forte În perioada supusă controlului au fost efectuate 2.543 investigări

tehnico-ştiinţifice ale locului faptei, (ocazie cu care au fost ridicate 5.135 urme), au fost aplicate 178 marcări chimice şi întocmite 219 rapoarte de expertiză şi de constatare tehnico-ştiinţifice cu examinarea a 2.617 materiale în litigiu.

Evidenţiem faptul că nici un raport de constatare tehnico-ştiinţifică realizat nu a fost contestat cu privire la concluziile formulate.

Urmare a activităţilor specifice desfăşurate s-a reuşit: amprentarea a 1.265 persoane în vederea implementării în baza de date „AFIS 2000“; implementarea fotografiilor şi datelor de identificare în baza de date „IMAGETRAK“ a 743 persoane; întocmirea a 39 portrete robot şi identificarea pe baza acestora a autorilor în 2 cauze penale; verificarea şi implementarea în baza de date CDN a fotografiilor, semnalmentelor şi a altor date din fişele tip întocmite unui număr de 8 persoane cu identitate necunoscută; verificarea şi implementarea în baza de date CDN a fotografiilor, semnalmentelor şi a altor date de identificare din fişele tip întocmite unui număr de 28 cadavre cu identitate necunoscută; identificarea a 17 autori ai unor infracţiuni prin sistemul AFIS 2000; identificarea a 28 autori ai unor infracţiuni prin comparaţii dactiloscopice.

7.10.2. Deficienţe constatate: – registrul de investigare tehnico-ştiinţifică nu este înregistrat, nu

cuprinde cercetările efectuate în ordine cronologică şi nu specifică modul în care au fost valorificate urmele;

– unele rubrici din fişele dactiloscopice întocmite persoanelor ce fac obiectul introducerii în baza de date „AFIS“, nu sunt completate (data amprentării; motivul amprentării, cine a dispus amprentarea, cine a efectuat amprentarea);

– în baza de date „AFIS“ şi „IMAGETRAK“ au fost introduse fotografiile şi amprentele unui număr redus de persoane;

– unele planşe foto nu au indicat locurile de unde au fost ridicate urmele papilare sau au fost întocmite şi înaintate cu întârziere la dosarele penale;

121

– nu se respectă normele procedurale privind actele prin care se dispun expertizele şi constatările tehnico-ştiinţifice.

7.11. Managementul activităţii privind regimul armelor,

explozivilor şi substanţelor toxice Obiectivul principal al activităţilor desfăşurate de personalul Biroului

arme explozivi substanţe toxice a fost acela de creştere a capacităţii operative şi instituţionale pentru aplicarea legislaţiei în domeniul armelor, explozivilor şi substanţelor toxice.

În cadrul acţiunilor: „ARME ILEGALE 2006“; „AURORA BOREALĂ 2006“; „RACHETA 2005“; „DETONATORUL 2006“; „FITOS - 2006“; „VÂNĂTORUL şi PESCARUL – 2006“; „ARMURIER – 2006“; „CURSURI – 2006“ şi „FOC DE ARTIFICII – 2006“ au fost ridicate în vederea indisponibilizării: 23 arme de foc; 244 buc. muniţie; 8,90 kg explosiv, 320 capse iniţiere, 2,612 kg substanţe radioactive; 151000 buc. petarde şi artificii.

7.11.1. Activitatea de constatare şi soluţionare a unor infracţiuni – la infracţiunea de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor:

numărul infracţiunilor constatate a crescut cu 280%, iar cel al infracţiunilor soluţionate a crescut cu 137,5%; acelaşi trend ascendent este înregistrat şi în primul trimestru al anului 2007, astfel că numărul infracţiunilor constatate creşte de la 0 la 2, iar cel al infracţiunilor soluţionate creşte de la 0 la 1;

– la infracţiunile prevăzute în legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor: în anul 2006 se constată 5 infracţiuni (2005=0) şi se soluţionează 5 (2005=0), iar în anul 2007 se constată şi se soluţionează câte 1 infracţiuni (trim. I/2006=0);

– la infracţiunile privind fondul cinegetic şi protecţia vânatului (Legea nr. 103/1996): deşi în anul 2006 au fost constatate numai 3 infracţiuni, înregistrându-se o scădere cu 50% faţă de anul 2005, în trim. I/2007 au fost constatate 4 infracţiuni (+200%) şi soluţionate 3 (2006=0);

– la infracţiunile privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura: în anul 2006 au fost constatate 109 infracţiuni (+35%) iar în trim. I/2007 au fost constatate 69 (+229%);

7.11.2. Puncte slabe identificate Activitatea de evaluare a identificat următoarele deficienţe: – în anul 2006 a scăzut numărul infracţiunilor de nerespectare a

regimului materialelor explozive constatate, cu 58,33%, a celor soluţionate cu

122

33,33%; iar în trim. I/2007 nu se constată şi nu se soluţionează nici o infracţiune de acest gen;

– numărul mic de infracţiuni soluţionate şi înaintate la parchet privind fondul cinegetic şi protecţia vânatului şi fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura în perioada supusă controlului, respectiv „3“ şi „2“ demonstrează că personalul biroului AEST, dar şi alte categorii de personal cu atribuţii în domeniu se pierd în constatarea unor fapte minore, lipsite de pericol social;

– din cele 149 informaţii obţinute de la cei 33 informatori aflaţi în legătura personalului biroului în anului 2006 şi trim. I/2007, doar 23 au fost implementate în aplicaţia „CAMAS“, fapt ce a făcut să nu fie identificate toate locurile şi mediile de interes operativ, precum şi persoanele pretabile la comiterea unor infracţiuni de specific, astfel că din cele 31 persoane aflate în atenţie, a căror activitate a fost documentată în perioada supusă controlului, numai pentru 3 dintre acestea s-au formulat propuneri de trimitere în judecată.

7.12. Managementul activităţii de ordine publică 7.12.1. Evoluţia situaţiei operative Evoluţia situaţiei operative şi menţinerea la un nivel ridicat a

fenomenului infracţional, îndeosebi a celui stradal, a impus noi transformări şi adaptări, în plan conceptual şi acţional, pentru gestionarea mai eficientă a problematicii în domeniul ordinii publice urmărindu-se, în principal, monitorizarea modului de implementare a conceptelor privind:

– intervenţia la evenimentele sesizate prin SNUAU – 112; – poliţia de proximitate; – standardele de intervenţie ale poliţiştilor, capacitatea de acţiune a

acestora pentru prevenirea şi combaterea fenomenului criminalităţii. Ca urmare a punerii în aplicare a noii concepţii în domeniul ordinii şi

siguranţei, precum şi a responsabilizării tuturor factorilor de decizie, se poate aprecia că a crescut contribuţia personalului de ordine publică la asigurarea climatului general de ordine publică.

S-a declanşat modalitatea de conducere a activităţilor prin realizarea de programe punctuale pe termen scurt, mediu şi lung, independent sau în cooperare cu celelalte structuri ale M.I.R.A., cu instituţiile descentralizate şi deconcentrate şi cu instituţiile neguvernamentale de la nivelul judeţului. Exemplificăm: „Programul pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii în sistem integrat; „Programul de prevenire şi combatere a violenţelor în unităţile de învăţământ – Să exmatriculăm violenţa“; „Programul – siguranţa ta, pentru prevenirea tâlhăriilor; Programul pentru prevenirea în sistem

123

integrat a criminalităţii din mediul rural – Sate fără criminalitate“; „Programul de prevenire şi combatere a criminalităţii în zonele turistice – Turism în siguranţă“; „Programul de prevenire şi combatere a criminalităţii stradale“; „Planul de măsuri pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie“; „Planul de acţiuni pentru prevenirea şi combaterea furturilor de animale“; „Programul – _______ – Oraş sigur“; „Planul de cooperare interinstituţională – Zona Nord – Zonă sigură“.

În acest contest general, criminalitatea stradală a fost abordată într-o manieră nouă, constituind un obiectiv prioritar, axat pe aproprierea de comunitate şi pregătirea antivictimală a populaţiei. Strategia de abordare a fost susţinută atât în planul resurselor umane cât şi în cel logistic prin creşterea numărului de poliţişti care au acţionat în stradă, dar şi prin dezvoltarea substanţială a mijloacelor de deplasare în teren.

Ca urmare, numărul infracţiunilor stradale sesizate a urmat un trend descendent, astfel:

Anul 2006: – per total, infracţiunile stradale sesizate au scăzut cu 23%; – tâlhăriile stradale sesizate au scăzut cu 20,73%; – violurile stradale sesizate au scăzut cu 80%; – furturile stradale sesizate au scăzut cu 22,56%; Anul 2007 – per total, infracţiunile stradale sesizate au scăzut cu 58,6%; – omorul stradal a scăzut cu 50%; – tâlhăriile stradale sesizate au scăzut cu 73,33%; – furturile stradale sesizate au scăzut cu 54,17%; Programul de prevenire a violenţei în familie a avut, în principal, ca

obiective, identificarea, înregistrarea şi monitorizarea cazurilor de violenţă în familie, precum şi sensibilizarea opiniei publice în legătură cu amploarea şi gravitatea acestei probleme sociale.

Acest tip de criminalitate s-a manifestat preponderent, în mediul rural, fiind generată în cele mai multe cazuri de consumul de alcool. Din analiza datelor statistice se observă o scădere semnificativă a infracţiunilor constatate în mediul familial, în anul 2006, comparativ cu anul 2005, astfel:

– per total, infracţiunile intrafamiliale constatate au scăzut cu 37%; – infracţiunile intrafamiliale săvârşite cu violenţă au scăzut cu 24%; Acelaşi trend descendent s-a manifestat şi în trim. I/2007, când

numărul infracţiunilor intrafamiliale a scăzut cu 73%.

124

7.12.2. Deficienţe constatate – deşi, infracţiunile stradale sesizate au scăzut cu 23% în anul 2006 şi

cu 58,6% în trim. I/2007, din cele 585 infracţiuni de acest gen, numai în 25 cazuri autorii au fost prinşi în flagrant (4,27%), iar 467 infracţiuni stradale sesizate au fost înregistrate în evidenţe cu A.N. (79,82%), ceea ce demonstrează că în pofida eforturilor depuse pentru sporirea forţei umane şi a dotării personalului, nu s-a asigurat, încă, o eficienţă sporită a dispozitivelor de siguranţă publică care acţionează pe raza de competenţă.

– personalul care acţionează în mediul rural s-a dovedit a fi insuficient pregătit pentru a face faţă schimbărilor profunde de ordin social, economic şi demografic produse în mediul rural, fapt ce a făcut ca:

– infracţiunile de natură judiciară sesizată în mediul rural să crească cu 19,91% (de la 1.637 în 2005, la 1963 în 2006); în cadrul acestui gen de infracţiuni: infracţiunile contra persoanei au crescut cu 31,06%; infracţiunile contra vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii au crescut cu 39,16%; infracţiunile de omor au crescut de la 1 la 7; infracţiunile de loviri cauzatoare de moarte au crescut de la 0 la 1; infracţiunile de viol au crescut cu 31,03%; infracţiunile contra patrimoniului au crescut cu 11,43%; infracţiunile de tâlhărie au crescut cu 31,42%;

– infracţiunile de natură judiciară constatate în mediul rural să crească în anul 2006 cu 185,49%, iar în cadrul acestui gen de infracţiuni: infracţiunile contra persoanei au crescut cu 132,36%; infracţiunile contra vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii au crescut cu 39,73%; infracţiunile de omor au crescut cu 150%; infracţiunile contra libertăţii persoanei au crescut cu 70,23%, infracţiunile de violare a proprietăţii cu 18%; infracţiunile contra patrimoniului au crescut cu 15,20%;

– şi în trim. I/2007 să se menţină acelaşi trend ascendent, astfel că infracţiunile judiciare sesizate în mediul rural au crescut cu 157,14%, iar cele constatate, au crescut cu 68,16%;

– numărul cauzelor şi lucrărilor penale rămase în evidenţa formaţiunilor de ordine publică cu autori necunoscuţi, în perioada 01.01.2006 – 31.03.2007, a crescut cu 23,25%, reuşindu-se soluţionarea a 72,60% din cele înregistrate şi 33,11% din totalul celor aflate în evidenţă;

– contribuţia redusă în identificarea autorilor infracţiunilor aflate în evidenţă cu autori neidentificaţi se datorează, în principal, scăderii interesului pentru activitatea de culegere a informaţiilor şi de supraveghere a suspecţilor, astfel că:

– numărul informatorilor aflaţi în legătura personalului de ordine publică a scăzut cu 14,44%, reuşindu-se implementarea a numai 489 informaţii în sistemul „CAMAS“ şi formularea de propuneri de trimitere în judecată a numai 12,51% din persoanele aflate în atenţie a căror activitatea a fost documentată;

125

– în pofida măsurilor dispuse, independent sau în cooperare cu unităţile de jandarmi, numărul infracţiunilor sesizate, care au fost comise în şcoli şi în afara acestora, în care au fost implicaţi şi elevi, a crescut în anul 2006 cu 56,60%, cele săvârşite de elevi crescând cu 29,73%; pe genuri s-au înregistrat: o infracţiune de omor; 3 infracţiuni de vătămare corporală; 2 infracţiuni de şantaj; 4 infracţiuni de viol; 45 infracţiuni de furt; 14 infracţiuni de tâlhărie; în primul trimestru al anului 2007 numărul acestui gen de infracţiuni a scăzut cu 48,14%, dar s-au înregistrat, în continuare, o serie de infracţiuni cu pericol social ridicat.

– s-a constatat că activitatea de conducere a activităţilor prin realizarea de programe nu s-a consolidat, existând mult formalism în întocmirea programelor, dar, mai ales, în ceea ce priveşte modul de evaluare periodică şi finală a rezultatelor. Exemple:

– la Programul de combatere a traficului şi consumului ilicit de droguri stradal, Serviciul Poliţiei de Ordine Publică şi Poliţia municipiului ___________ nu au executat nici o acţiune pe această linie deşi pe raza municipiului există numeroase discoteci, baruri, două facultăţi, 13 licee şi 14 grupuri şcolare, fapt ce dă în mare măsură, o explicaţie a faptului că în anul 2006 şi trim. I/2007 nu a fost constatată nici o infracţiune de trafic sau consum ilegal de droguri stradal;

– la nivelul Poliţiei municipiului _______ nu au fost întocmite subprograme: „Siguranţa ta contează – pentru prevenirea tâlhăriilor“; „Pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii în sistem integrat“; Prevenirea şi combaterea violenţelor în unităţile de învăţământ – Să exmatriculăm violenţa“; „Pentru prevenirea violenţei în familie“;

– la nivelul oraşului ________ nu au fost întocmite subprograme la programele: „Pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie; „Prevenirea şi combaterea violenţelor în unităţile de învăţământ – Să exmatriculăm violenţa“; „Siguranţa ta contează - pentru prevenirea tâlhăriilor“.

– lipsa de preocupare a factorilor de decizie pentru gestionarea resurselor umane şi formarea personalului debutant din formaţiunile de ordine publică, astfel: la Postul de poliţie _______ îşi desfăşoară activitatea 5 agenţi, din care 3, personal debutant feminin; la Postul de poliţie ________ îşi desfăşoară activitatea 5 agenţi, din care 2, personal debutant feminin; la Postul de poliţie ________ îşi desfăşoară activitatea 4 agenţi, din care 2, personal debutant feminin; la postul de poliţie ________ îşi desfăşoară activitatea 3 agenţi, din care 2 personal debutant feminin; la Postul de poliţie _______ îşi desfăşoară activitatea 4 agenţi, din care 2, personal debutant feminin.

Vinovaţi pentru aceste deficienţe se fac atât şeful Serviciului Poliţiei de ordine publică, cms. şef _________,cât şi şeful inspectoratului cms. şef

126

_________şi adjunctul şefului inspectoratului _________, care nu au analizat periodic evoluţia fenomenului criminalităţii judiciare, îndeosebi a celui din mediul rural, dinamica şi cauzele evoluţiei ascendente a numărului lucrărilor înregistrate cu A.N., nu au exercitat un control riguros al dispozitivelor de siguranţă publică, nu au analizat stadiul întocmirii programelor de măsuri şi cel al îndeplinirii obiectivelor propuse, nu au gestionat în mod corespunzător resursele umane şi materiale avute la dispoziţie.

7.13. Managementul activităţii poliţiei rutiere Activităţile desfăşurate de efectivele cu atribuţii privind circulaţia

rutieră au avut drept scop: – asigurarea fluenţei traficului rutier şi a siguranţei circulaţiei pe

drumurile publice; – reducerea nivelului de victimizare rutieră a participanţilor la trafic; – creşterea nivelului de siguranţă rutieră al cetăţenilor. 7.13.1. Indicatori de performanţă: Cu ocazia celor 2.298 acţiuni organizate în anul 2006 au fost constatate

364 infracţiuni (+14,83%) şi au fost aplicate 62.429 sancţiuni contravenţionale din care:

– 58.198 comise de conducători auto; – nerespectarea regimului de viteză legal stabilit = 12.405; – conducerea sub influenţa băuturilor alcoolice = 681 (+21,61%). La nivelul judeţului, în anul 2006 au fost constatate 493 infracţiuni la

regimul circulaţiei pe drumurile publice (O.U.G. nr. 195/2006), ceea ce reprezintă o creştere de 49,84% faţă de anul 2005.

În trim. I/2007, cu ocazia celor 468 acţiuni executate au fost constatate: – 154 infracţiuni (+24,19%), din care 44 la regimul circulaţiei (+ 12,82%); – 7306 fapte de natură contravenţională. La nivelul judeţului au fost constatate cu 33% mai multe infracţiuni la

regimul circulaţiei rutiere (140 faţă de 105 în trim. I/2007). 7.13.2. Puncte slabe Au fost constatate următoarele deficienţe: – a scăzut numărul acţiunilor preventive şi, implicit, fermitatea

personalului poliţiei rutiere, astfel: – în anul 2006 au scăzut: numărul acţiunilor executate cu 6,47%; numărul sancţiunilor contravenţionale aplicate cu

127

13,11%; numărul sancţiunilor contravenţionale aplicate conducătorilor auto cu 7,10%; numărul sancţiunilor contravenţionale aplicate pentru nerespectarea regimului de viteză legal stabilit cu 41,05%; numărul sancţiunilor contravenţionale aplicate altor participanţi la trafic cu 53,27%; – în anul 2007 au scăzut numărul acţiunilor efectuate cu 35,98%; numărul sancţiunilor contravenţionale aplicate cu 38,96%; – în aceste condiţii a crescut atât numărul accidentelor grave înregistrate în anul 2006, cu 25,33%, cât şi numărul celor înregistrate în trim. I/2007, cu 43,90%; de precizat, că la Direcţia Cazier Judiciar şi Evidenţa Operativă au fost raportate date nesincere privind dinamica accidentelor grave de circulaţie, astfel: în anul 2006 au fost raportate 148 accidente grave în loc de 188, iar în trim. I/2007 au fost raportate 33 accidente grave, în loc de 41; – numărul accidentelor de circulaţie rămase în evidenţă cu autori neidentificaţi a crescut cu 33%, în prezent aflându-se în evidenţă 8 asemenea accidente, cu 5 morţi şi 4 răniţi grav.

– ofiţerii serviciului Poliţiei Rutiere nu au manifestat suficientă preocupare pentru îndrumarea şi controlul agenţilor de poliţie de la posturile de poliţie comunale fapt ce a avut drept consecinţă pe de o parte, scăderea fermităţii agenţilor de la posturile de poliţie, iar pe de altă parte, menţinerea la cote ridicate a accidentelor de circulaţie în mediul rural astfel: la 14 posturi de poliţie comunale agenţii desemnaţi să desfăşoare activităţi pe linie de circulaţie nu au aplicat nici o sancţiune contravenţională; în anul 2006 în mediul rural au fost înregistrate 49,27% din totalul accidentelor de circulaţie înregistrate la nivelul judeţului, iar în trim. I/2007 au fost înregistrate 35,65% din totalul acestora;

– planurile de organizare a supravegherii, îndrumării, dirijării şi controlului traficului rutier pe arterele judeţului _________ pe anii 2006 şi 2007 nu constituie documente eficiente de lucru, neconţinând ţinte şi obiective concrete pentru prevenirea şi combaterea accidentelor rutiere;

– testul profesional aplicat ofiţerilor serviciului Poliţiei Rutiere au scos în evidenţă o serie de carenţe în pregătirea acestora, notele obţinute fiind elocvente:

– nota 8 – 2 ofiţeri; – nota 7 – 1 ofiţer; – nota 6 – 2 ofiţeri; – nota 5 – 1 ofiţer.

128

Vinovaţi pentru aceste deficienţe se fac atât şeful serviciului Poliţiei Rutiere, cms. _________, cât şi adjunctul care coordonează activitatea serviciului, cms. şef__________, aceştia executând la un nivel neperformant îndrumarea, dirijarea şi mai ales controlul efectivelor din subordine şi nu s-au implicat riguros în derularea programului partenerial iniţiat de către I.G.P.R. „Stop accidentelor rutiere, viaţa are prioritate“.

7.14. Managementul activităţilor de urmărire penală 7.14.1. Puncte forte în activitatea de urmărire penală Aplicarea noii concepţii în domeniul cercetării penale, precum şi

măsurile organizatorice, adoptate în comun cu unităţile de parchet, au avut ca obiective desfăşurarea cu celeritate a cercetărilor în dosarele penale, creşterea calităţii şi finalităţii judiciare.

Comparativ cu anul 2005, la nivelul inspectoratului, în anul 2006 au crescut: volumul de dosare penale cu 10%; numărul dosarelor penale soluţionate cu 1%; numărul dosarelor rămase în lucru cu 22%; numărul persoanelor învinuite/inculpate cu 25%; numărul persoanelor reţinute sau arestate cu 7%.

În trim. I/2007, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2006 au crescut: numărul dosarelor penale aflate în lucru cu 28%; numărul dosarelor soluţionate cu 43%; numărul dosarelor penale rămase în lucru cu 22%; numărul persoanelor învinuite/inculpate cu 42%.

Din totalul de 8.613 dosare penale soluţionate în anul 2006 la nivelul inspectoratului, 23,45% au fost soluţionate de formaţiunile de cercetări penale, iar din totalul de 3.388 dosare penale soluţionate în trim. I/2007, formaţiunile de cercetări penale au soluţionat 12,54%.

În perioada supusă controlului au fost soluţionate 23 cauze complexe, din care 19 de natură economică şi 4 de natură judiciară, în care au fost cercetaţi 54 învinuiţi, din care, 3 în stare de reţinere.

7.14.2 Puncte slabe în activitatea de urmărire penală Au fost identificate următoarele deficienţe: – din cele 8.613 dosare penale soluţionate în anul 2006, numai în

6,57% cazuri s-au formulat propuneri de trimitere în judecată şi în 4,51% cazuri s-a declinat competenţa în favoarea parchetelor, în timp ce în 60,57% din cazuri s-au propus soluţii de neurmărire penală, în 19,62% din cazuri s-a propus

129

scoaterea de sub urmărire penală şi aplicarea unor sancţiuni administrative conform art. 18 1 C.P. şi în 8,7% din cazuri s-au propus alte soluţii;

– în trim. I/2007, din cele 3.388 dosare penale soluţionate, numai în 4,98% s-au formulat propuneri de trimitere în judecată şi în 2,98% s-a declinat competenţa în favoarea parchetelor, în timp ce în 66,17% cazuri s-au propus soluţii de neurmărire, 15,64% s-au formulat propuneri de aplicare a unor sancţiuni administrative în baza art. 181 C.P. şi în 10,21 % s-au propus alte soluţii;

– numărul dosarelor penale rămase în evidenţă la sfârşitul anului 2006 a crescut cu 21,90%, iar cel al dosarelor penale rămase în evidenţă la sfârşitul trim. I 2007 a crescut cu 20,44%, multe dintre acestea având o vechime mai mare de 6 luni şi chiar 1 an;

– din totalul celor 1.740 cauze penale soluţionate de formaţiunile de cercetări penale în anul 2006, numai în 26,3% s-au formulat propuneri de trimitere în judecată, în timp ce în 51,3% s-au formulat propuneri de aplicare a unor sancţiuni administrative conf. art. 181 C.P., în 7,12% s-au formulat propuneri de scoatere de sub urmărire penală, în 4,94% s-au formulat propuneri de încetare a urmăririi penale şi în 10,22% cauze s-au propus alte soluţii;

– din totalul de 378 cauze penale soluţionate de formaţiunile de cercetare penală în trim. I/2007, numai în 26,4% s-au formulat propuneri de trimitere în judecată, în timp ce în 41,2% cazuri s-au formulat propuneri de aplicare a unor sancţiuni administrative conf. art. 101 C.P., în 95% cazuri s-a propus scoaterea de sub urmărire penală, în 5,8% cazuri s-a propus cercetarea urmăririi penale, iar în 16,9% cazuri s-au propus alte soluţii, (aceşti indicatori arată preocuparea scăzută, atât a personalului formaţiunilor operative în constatarea unor infracţiuni cu pericol social ridicat prin modurile de operare, prejudiciile cauzate şi participanţi, cât şi a personalului formaţiunilor de cercetări penale pentru extinderea faptelor, a persoanelor şi a prejudiciilor create);

– din cele 2.118 cauze penale înaintate unităţilor de parchet de către formaţiunile de cercetări penale în anul 2006 şi trim. I/2007, unităţile de parchet au schimbat soluţiile în 1,93% cauze, astfel:

– din R.T.U.P. – în S.U.P. 181 C.P. = 47,61%; – din R.T.U.P. în S.U.P. = 8,28%; – din R.T.U.P. în I.U.P. = 4,76%; – S.U.P. 181 C.P. în S.U.P. = 30,95%; – S.U.P. în rechizitoriu =2,38%;

– a crescut numărul dosarelor restituite de unităţile de parchet în vederea completării cercetărilor de la 30 la 40 în anul 2006 şi de la 0 la 9 în trim. I/2007.

130

7.15. Managementul structurii cazier judiciar, statistică şi evidenţa operativă

7.15.1. Puncte forte ale activităţii privind cazierul judiciar Principalele activităţi privind cazierul judiciar, în perioada 2006 şi

trim. I/2007 constau în rezolvarea a 45.397 cereri şi certificate de cazier judiciar, din care în regim normal 17.014, iar în regim de urgenţă 28.380.

Personalul serviciului a efectuat 5.840 comunicări cu caracter penal sau administrativ operate în evidenţe, din care 3.034 se referă la punerea în mişcare a acţiunii penale, 1.644 extrase sau copii după hotărâri judecătoreşti, 40 comunicări privind arestarea şi 48.717 comunicări privind antecedentele penale (12.856 copii ale cazierului judiciar eliberate pentru organele de urmărire penală şi 35.861 copii de pe cazierul judiciar eliberate în interes operativ pentru alte unităţi M.I.R.A., M.Ap., S.R.I. etc.

Un volum ridicat al activităţilor s-a desfăşurat şi pentru luarea şi scoaterea din evidenţă a 5.219 persoane, din care 1.580 se referă la evidenţa cazierului judiciar şi 3.639 privesc evidenţa operativă.

Referitor la evidenţa dactiloscopică decadactilară, aceasta a însumat un număr de 343 lucrări, din care cele mai multe 265 referindu-se la comunicări privind persoane arestate/reţinute, 36 fişe privind cadavre cu identitate necunoscută examinate dactiloscopic şi 30 fişe privind persoane cu identitate incertă.

Pe linie de statistică, activitatea a cuprins 1.274 de situaţii statistice, din care: 971 situaţii statistice lunare şi curente, 98 situaţii statistice trimestriale şi 205 situaţii statistice de analiză-sinteză curente sau ordonate.

Dinamica privind evidenţa bunurilor şi a corpurilor delicte a fost următoarea:

– lucrări existente la începutul perioadei = 195 – lucrări înregistrate în cursul perioadei = 90 – lucrări rezolvate = 102 – lucrări rămase = 183 Referitor la activitatea de arhivă, în această perioadă, au fost primite

pentru arhivare 1.355 dosare din care 183 dosare operative, iar 83 de dosare au fost puse la dispoziţie pentru consultare.

În trimestrul I/2007 activităţile specifice desfăşurate au cunoscut o creştere semnificativă faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut la anumiţi indicatori. Astfel, au fost primite şi rezolvate 9.980 (+28,72%) cereri şi certificate de cazier, 18.483 (+113,92%) comunicări privind antecedente penale.

Au fost scoase din evidenţă 2.106 (857,27%) persoane şi luate în evidenţă 1.433 (+ 60,29%).

131

Activităţi mai reduse s-au desfăşurat pentru comunicări cu caracter penal sau administrativ (– 26,74%), privind numărul persoanelor readmise (–100%), lucrări pe linia evidenţei dactiloscopice decadactilară (–31%).

7.15.2. Puncte slabe ale activităţii privind cazierul judiciar – nu se completează corect fişele statistice „A”, „B” şi „C”, în sensul că nu

se fac înscrieri în toate câmpurile necesare (persoane lucrate în mapa suspectului, modul de operare şi de descoperire-flagrant), iar unele sunt completate cu un scris ilizibil, astfel că lucrătorul care implementează în baza de date poate comite erori care pot conduce la neconcordanţe între fişe şi înregistrările din bază;

– la verificarea prin sondaj a mapelor cu o vechime mai mare de 3 ani, care s-au clasat cu soluţia de trimitere în judecată, s-a constatat lipsa referatului de terminare a urmăririi penale sau de S.U.P. şi aplicarea unei sancţiuni administrative;

– au fost identificate 2 mape înregistrate fără semnătura lucrătorului operativ, fără cerere de verificare în evidenţa operativă, încălcându-se prevederile O.M.A.I. nr.0116/2001 în vigoare la acea dată.

7.16. Managementul activităţii de asistenţă juridică 7.16.1. Puncte forte În perioada supusă controlului, consilierii juridici au analizat şi avizat

pentru legalitate 555 dispoziţii şi ordine cu caracter intern sau individual, emise ori semnate de conductorul unităţii, potrivit competenţei.

În activitatea de reprezentare a instituţiei în faţa instanţelor de judecată s-a constatat un nivel ridicat de calitate şi performanţă, astfel că plângerile formulate împotriva proceselor verbale de contravenţie au fost soluţionate, în proporţie de 85%, în favoarea I.P.J. _______, iar soluţiile pronunţate în celelalte litigii au fost în totalitate favorabile. Consilierii juridici s-au implicat şi în activitatea de perfecţionare a pregătirii juridice a personalului unităţii, întocmind unele teme cu specific, pe care le-au prezentat în cadrul convocărilor de pregătire profesională. De asemenea, au prezentat, periodic, în şedinţele Consiliului de conducere al inspectoratului sintezele actelor normative nou apărute, precum şi un material documentar cuprinzând deficienţele constatate cu ocazia analizei hotărârilor emise de instanţele de judecată, urmare a contestaţiilor depuse la procesele verbale de contravenţie.

7.16.2. Puncte slabe – în perioada evaluată, conducerea inspectoratului nu a prezentat spre

avizare nicio dispoziţie, instrucţiune sau ordin consilierilor juridici, iar la

132

nivelul compartimentului juridic nu există originale sau copii ale acestora, deşi cu ocazia unui control efectuat de Direcţia Generală Juridică în perioada 28.09.2006–01.09.2006 prin nota de constatare întocmită s-a prevăzut obligativitatea avizării dispoziţiilor;

– unele dispoziţii de resurse umane au fost emise la o dată ulterioară celei pentru care s-a prevăzut intrarea în vigoare, fapt de natură a conduce la încălcarea principiului neretroactivităţii normei juridice civile. Exemple: Dispoziţia nr. S/543/20.12.2006, privind mutarea la cerere a unui agent de poliţie, care a produs efecte începând cu data de 15.11.2006; Dispoziţia nr. S/545/21.12.2006, privind mutarea la cerere a unui agent de poliţie care a produs efecte începând cu data de 15.12.2006 etc.;

– au fost identificate 7 protocoale de colaborare, toate nefiind avizate de către consilierii juridici;

– în ceea ce priveşte modul în care au fost organizate şi desfăşurate activităţile specifice privind participarea consilierilor juridici la negocierea şi avizarea contractelor care angajează răspunderea juridică a I.P.J. Vâlcea:

– nu a fost respectat termenul de depunere a ofertelor de minim 12 zile de la data transmiterii invitaţiei de participare în cazul procedurilor de cerere de ofertă organizate pentru achiziţia a 6 motoscutere şi 1 ATV, încălcându-se prevederile art. 128 din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări şi a contractelor de concesiune de servicii cu modificările şi completările ulterioare;

– în cazul achiziţiei staţiilor de lucru, a unui videoproiector, a 6 motoscutere şi a unui ATV nu au fost constituite documentaţiile de atribuire pentru fiecare caz în parte, încălcându-se prevederile art. 33 din O.U.G. nr. 34/2006;

– nu a fost solicitată şi nici nu s-a constituit garanţia de bună execuţie în cazul achiziţiei serviciului de proiectare în vederea desfiinţării unor construcţii, încălcându-se prevederile art. 89 din H.G. nr. 925/2006;

– în cazul achiziţiei serviciului de asigurare civilă obligatorie (R.C.A.) pentru autovehiculele din dotare s-a stabilit criteriul de evaluare „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic“, fără a fi precizat în mod clar şi detaliat un algoritm de calcul, precum şi factorii de evaluare a ofertelor care să reflecte metodologia concretă de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice şi financiare prezentate de ofertanţi, încălcându-se astfel

133

prevederile art. 14 alin. 2 din H.G. nr. 925/2006; în cadrul aceleiaşi achiziţii, fără nici o explicaţie sau justificare, comisia de evaluare a acceptat doi ofertanţi (S.C. _____S.A. şi S.C.__________), care, deşi cunoşteau cerinţele, au omis să depună mai mult de trei documente solicitate în cadrul documentaţiei de atribuire, încălcându-se prevederile art. 77 alin. 2 lit. b din H.G. nr. 925/2006.

7.17. Managementul activităţii de secretariat şi protecţie

a documentelor clasificate 7.17.1. Puncte forte Redactarea şi gestionarea documentelor neclasificate primite şi

elaborate la nivelul I.P.J. _____ sunt organizate şi se desfăşoară conform prevederilor Instrucţiunilor nr. 100/01.11.2005, înregistrându-se separat de cele clasificate.

Multiplicarea documentelor care conţin informaţii clasificate a fost reglementată prin Dispoziţia nr. 131/21.03.2007, în baza căruia aparatele de multiplicat XEROX existente la nivelul I.P.J. ______ şi Poliţiei municipiului _________ au fost trecute în responsabilitatea exclusivă a anumitor cadre, fiind constituite şi registre de evidenţă conform Anexei nr. 9 din ordinul S/353/23.11.2002.

Evidenţa ştampilelor cu stemă şi a sigiliilor este ţinută la nivelul compartimentului, predarea acestora făcându-se pe bază de semnătură.

În cursul anului 2006, la nivelul I.P.J. ________, a fost înregistrat un număr de 3.159 petiţii, din care, 483 au constituit reclamaţii la adresa cadrelor, 30 fiind confirmate parţial sau în totalitate.

Au fost constituite registre de audienţe pentru fiecare cadru de conducere, fiind primite în audienţe 486 persoane.

La nivelul inspectoratului au fost delimitate şi marcate zonele de securitate cls. I, cls. II-a şi zona administrativă, în conformitate cu programul de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate.

Personalul propriu are acces în zonele de securitate în conformitate cu principiul „necesităţii de a cunoaşte“, iar persoanele din exterior au acces numai însoţite, pe bază de permis acces, fiind supravegheate în permanenţă pentru a se preveni accesul neautorizat la informaţii clasificate. În zonele de securitate, accesul persoanelor neautorizate, neînsoţite, este interzis.

Toate uşile de acces în cadrul instituţiei sunt prevăzute cu sistem electronic de deschidere pe bază de cartelă.

134

Evidenţa documentelor clasificate se ţine la nivel de secretariat şi servicii/compartimente în registrul de evidenţă a informaţiilor strict secrete şi secrete, respectiv, registrul de evidenţă a informaţiilor secrete de serviciu, în conformitate cu Anexele nr. 5 şi 6 – H.G. nr. 585/2002.

Personalul din cadrul I.P.J. ________ deţine autorizaţii de acces la informaţii clasificate, în proporţie de 91%.

7.17.2. Puncte slabe Au fost identificate următoarele deficienţe: – din cele 3.159 petiţii înregistrate în cursul anului 2006, un număr de

357 petiţii au fost soluţionate cu depăşirea termenului legal (11,30%); – predarea-primirea documentelor clasificate şi neclasificate s-a

realizat pe aceleaşi condici la Poliţia municipiului ________, Serviciul de investigare a fraudelor şi Poliţia oraşului ________;

– inventarierea ştampilelor şi sigiliilor nu s-a efectuat în mod corespunzător, pe timpul evaluării fiind identificată situaţia sigiliului cu nr. 41.514, repartizat ag. şef__________, care fusese pierdut din 1989, dar figura încă în evidenţe;

– neimplicarea structurii de securitate în efectuarea controalelor privind măsurile de protecţie a informaţiilor clasificate;

– există cazuri în care nivelul autorizaţiilor de acces nu corespunde cu nivelul stabilit prin Programul de prevenite a scurgerii de informaţii clasificate;

– pe linia activităţii de soluţionare a petiţiilor au fost constatate o serie de disfuncţionalităţi cu consecinţe extrem de grave, care au constat în rezoluţionarea greşită a unor sesizări, din conţinutul cărora, deşi rezulta săvârşirea fără de tăgadă a unor fapte cu caracter penal, au fost înregistrate şi soluţionate prin clasare, ca petiţii, astfel că la Poliţia municipiului __________ au fost identificate 122 asemenea cazuri rezoluţionate de: cms. şef_________, şef Poliţia municipiului________; cms. şef_________, adjunct al şefului Poliţiei municipiului _________şi scms.___________, adjunct al şefului Poliţiei municipiului________. Exemplificăm:

– la data de 29.01.2006, orele 5.45, prin sistemul „112“, a fost sesizat faptul, că la etajul IV al unui bloc au fost sechestrate două persoane de sex feminin. La faţa locului, au fost dirijaţi agenţii de poliţie __________şi _________ care au întocmit proces verbal din care rezultă că minorele___________, în vârstă de ____ ani şi__________, în vârstă de ___ ani, fuseseră lipsite de libertăţi în noaptea respectivă de către doi tineri (fără a le menţiona numele), iar minora_________, pentru a-şi asigura scăparea, a sărit din balconul

135

apartamentului 13, situat la etajul II, în balconul altui apartament situat la etajul III.

Procesul verbal a fost semnat de către agenţii de poliţie şi de către cele două minore, iar la data de 30.01.2006 a fost prezentat cms. şef________, şeful Poliţiei municipiului__________, care, în loc să dispună înregistrarea „la penal“, a dispus înregistrarea la „petiţii“ şi a direcţionat lucrarea către Biroul de investigaţii criminale cu rezoluţia: „Verificări, raport cu propuneri. Termen – 20 zile“. Lucrarea a fost repartizată agentului de poliţie___________. Deşi, la data de 15.02.2006 minorele au mai dat două declaraţii olografe în care au susţinut cele consemnate în procesul verbal, la data de 20.02.2006 ag. _______a întocmit un raport prin care a propus „clasarea lucrării, fără răspuns“ cu motivaţia că „în urma verificărilor efectuate nu a rezultat săvârşirea vreunei fapte penale sau contravenţionale“. Raportul a fost aprobat de către şeful Biroului de Investigaţii criminale, scms. ________şi de către cms. şef___________, adjunct al şefului Poliţiei municipiului ________;

– la data de 27.02.2006, __________, de ____ani, din municipiul________, a depus o plângere la Poliţia municipiului______, prin care a sesizat că în data de 25.02.2007, în timp ce se afla în cimitirul „______“, a fost acostată de_________, gropar, care, prin violenţă, a încercat să întreţină relaţii sexuale cu aceasta. La plângere, persoana vătămată a anexat certificatul medico-legal eliberat de I.M.L._____, din care rezultă că victima prezintă „urme de violenţă pe genunchi şi la nivelul sânilor, necesitând pentru vindecare 5–6 zile“.

La data de 14.03.2006, insp. pr. __________din cadrul Biroului de investigaţii criminale a întocmit un proces verbal de consemnare a actelor premergătoare cu ocazia audierii părţii vătămate în care a menţionat că aceasta a solicitat ca „făptuitorul să-şi revizuiască comportamentul“. La data de 12.04.2006 a fost audiat__________, iar la data de 20.04.2006 s-a întocmit raportul cu propunere de clasare, care a fost aprobat de şeful Biroului de investigaţii criminale, scms. ____________şi de cms. şef________, adjunctul şefului poliţiei municipiului___________.

– la data de 14.02.2007, Poliţia municipiului ________a fost sesizată prin plângere de_________, din com _______, judeţul________, cu privire la faptul că în seara de 01.02.2007, aflându-se la un bar, în com.________, judeţul_____, a fost deposedat, prin violenţă, de telefonul mobil şi suma de ___ RON de către:_____, _______şi_________, toţi domiciliaţi în com. _______, judeţul_____. Plângerea a fost rezoluţionată la 15.02.2007 de către cms. şef_______, astfel: „B.O.P. RURAL, cercetări, raport cu propuneri. T. 10 zile“.

La plângere a fost anexat un bilet de externare din Spitalul Clinic de Urgenţă______, din care rezultă că victima a fost internată cu diagnosticul,

136

„traumatism cranio-cerebral mediu, subacut în remisiune, leziune cerebrală hemoragică difuză tip. II – traumatism facial, contuzie toracică, contuzie lombară cu plagă contuză abrazionată paravertebrală stânga, contuzie urmă drept şi regiune scapulară stânga“. La data de 15.03.2007, partea vătămată a fost audiată, ocazie cu care a precizat că nu are nicio pretenţie „faţă de________, din com. ________şi îşi retrage plângerea“. La data de 15.03.2007, sinp. ________ a întocmit raportul cu propunere de clasare, care a fost aprobat de scms._________, adjunct al şefului Poliţiei municipiului_________;

– la data de 21.02.2007, Poliţia municipiului __________a fost sesizată prin plângere de către________, medic, cu privire la faptul că în seara de 21.02.2007, în timp ce se afla la policlinica „_____“ din______, i-au fost sustrase de către AN, din buzunarul hainei portofelul, documentele personale şi suma de ____ lei. Plângerea a fost direcţionată la 22.02.2007 de către cms. şef _______la Biroul Ordine Publică cu rezoluţia: „verificări, raport cu propuneri. T. 20 zile“.

La data de 26.03.2007 a fost audiat reclamantul, care a precizat că „din motive personale îşi retrage plângerea şi nu solicită răspuns scris“.

La data de 3.04.2007, ag. şef ________a întocmit raportul cu propunere de clasare care a fost aprobat de cms. şef_______– şeful Poliţiei municipiului___________.

Vinovaţi de situaţia creată se fac: – cms. şef________, cms. şef_________, scms._______, insp. pr.

__________ şi scms. ________care au încălcat: prevederile art. 218 alin. 2 C.P.P. – constând în aceea că, nu au încunoştinţat de îndată pe procuror despre infracţiunile de care au luat cunoştinţă;

– prevederile art. 3 din O.M.A.I. nr. 190/22.04.2004, constând în aceea că nu au organizat în mod corespunzător activitatea de primire, evidenţă, examinare, soluţionare şi comunicare a petiţiilor precum şi a soluţiilor la petenţi;

– prevederile art. 6 alin. 3 din O.M.A.I. nr. 190/22.04.2004, constând în aceea că deşi au constatat că reclamaţiile şi sesizările adresate poliţiei se referă la fapte care sunt prevăzute de legea penală nu au dispus înregistrarea acestora în evidenţele lucrărilor penale şi nu au făcut comunicările ce se impuneau către petenţi;

– prevederile art. 1 şi 2 din Ordinul comun al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul Internelor şi Reformei Administrative nr. 10/121/29.01.2004, privind înregistrarea şi circuitul dosarelor penale, precum şi evidenţa unitară a activităţii de urmărire penală, constând în aceea că fiind sesizaţi în mod repetat prin plângere, denunţ sau

137

sesizare din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni nu au încunoştinţat, de îndată, în scris, parchetele care le supraveghează activitatea în vederea atribuirii numărului unic.

Aceste uzanţe au produs consecinţe grave în planul imaginii poliţiei, contribuind la deteriorarea acesteia. De asemenea, apreciem că urmare a acestei practici, statisticile raportate eşaloanelor superioare privind criminalitatea sesizată, în special cea stradală, precum şi dinamica faptelor penale cu autori neidentificaţi au prezentat date nesincere. Deşi, faptele sesizate întrunesc elementele constitutive ale unor infracţiuni, personalul Poliţiei municipiului __________a dispus clasarea unor asemenea fapte, fără a le înainta parchetului cu propunerile ce se impuneau, situaţie care a condus la neantrenarea răspunderii penale a celor care se făceau vinovaţi.

Faptele săvârşite de poliţiştii sus-menţionaţi sunt susceptibile a întruni elementele infracţiunilor de: abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. şi ped. de art. 246 C.P. ; favorizarea infractorului, prev. şi ped de art. 264 C.P.; fals intelectual prev. şi ped de art. 289 C.P.; uzul de fals prev. şi ped de art. 291 C.P. Pentru faptele menţionate a fost sesizat parchetul competent.

– cms. şef_________, şeful inspectoratului şi cei doi adjuncţi ai săi, cms. şef ____________şi cms şef _________, care nu au efectuat controale şi analize la nivelul Poliţiei municipiului __________în anul 2006 şi trim. I/2007, de natură a contribui la constatarea situaţiei create.

7.18. Climatul organizaţional. Stilul de conducere al

echipei manageriale Specialişti ai Centrului de Psihosociologie, din M.I.R.A., au realizat o

analiză multidimensională a climatului organizaţional din Inspectoratul de Poliţie al judeţului ________.

Pentru aprecierea eficienţei stilurilor de conducere şi a practicilor manageriale ale echipei manageriale strategice au fost cuprinse în cercetare 70 de persoane, din care:

– 54 persoane din nucleul inspectoratului: şefii de servicii judeţene, precum şi personalul angajat de la sediul inspectoratului, disponibil la momentul derulării cercetării - personal intern;

– 16 şefi şi adjuncţi de poliţii municipale, orăşeneşti şi ai formaţiunilor de poliţie rurală – personal extern.

Cu ocazia evaluării, şefii serviciilor, ai poliţiilor municipale, orăşeneşti şi ai structurilor de poliţie rurală au avut posibilitatea să aprecieze performanţa

138

managerială a celor care, în mod nemijlocit, le planifică, organizează, coordonează, evaluează şi controlează activitatea.

Pentru măsurarea aprecierii stilurilor de conducere s-au utilizat scale de apreciere cu 5 niveluri, împărţite în intervale cu semnificaţii diferite, fiecare dintre acestea având asociată o interpretare calitativă a valorilor, astfel:

Intervalul notelor brute

Definitivarea zonei de

interpretare

Aprecierea calitativă

Peste 4,00 „Situaţie foarte bună“

Caracteristicile nu sunt problematice, în general, deşi pot şi ele să fie perfecţionate într-o oarecare măsură.

3,76 – 4,00 „Situaţie normală, bună“

Caracteristicile sunt normale, neproblematice, deşi au şi aspectele lor negative, putând fi substanţial îmbunătăţite.

3,51 – 3,75 „Situaţie normală, atenţie probleme“

Retrospectiva caracteristică începe să devină problematică.

3,01 – 3,50 „Situaţie normală, puncte critice“

Deşi în ansamblul său, încă pozitivă, caracteristica reprezintă un punct critic, putând evalua spre o situaţie gravă.

Sub 3,00 „Situaţie gravă“ Caracteristicile reprezintă probleme grave, producând perturbări în cadrul dimensiunii.

Încrederea în echipa managerială a fost măsurată prin raportarea la

fiecare membru al echipei manageriale, rezultatele înregistrate prezentându-se astfel:

Cms. şef___________, inspector şef: 25,7% din personal – „foarte mică“ şi „mică măsură“; 32,86% – „nici mică, nici mare“; 41,43% – „mare“ şi „foarte mare“. Media intensităţii încrederii este de 3,23, ce se situează în zona „situaţie normală: puncte critice“.

Cms. şef___________, adjunct al inspectorului şef pe problema ordine publică: 2,86% din personal – „mică măsură“; 25,71% – „nici mică, nici mare“; 70% – „mare“ şi „foarte mare măsură“. Media intensităţii încrederii este de 3,97, adică zona „situaţie normală: bună, spre foarte bună“.

Cms. şef_________, adjunct al inspectorului şef – poliţie judiciară: 8,75% din personal – „mică măsură“; 21,43%: „nici mică, nici mare“; 65,7% „mare“ şi „foarte mare măsură“. Media intensităţii încrederii este de 3,77, adică zona „situaţie normală: bună“, la limita intervalului: „atenţie probleme“.

Se observă că cei doi adjuncţi ai inspectorului şef înregistrează scoruri mult mai bune „la intensitatea încrederii personalului“ decât inspectorul şef.

În legătură cu echipa managerială, în ansamblul ei: 40,9% dintre respondenţi, consideră că echipa managerială este „foarte puţin, puţin şi

139

oarecum eficientă“; 55,71% „eficientă“ şi 4,29% „foarte eficientă“. Media intensităţii percepţiei eficienţei este de 3,44, adică zona „situaţie bună: puncte critice“.

Rezultatele de la aprecierea echipei manageriale se completează cu cele privind calitatea managementului în comparaţie cu cel anterior, astfel: 52,24% dintre respondenţi sunt de părere că inspectoratul este condus „la fel sau mai prost“ decât era condus înainte de instalarea actualei echipe manageriale şi 46,27% că este condus mai bine.

Radiografia climatului organizaţional la nivelul I.P.J. _______din perspectiva a 8 dimensiuni privind: claritatea obiectivelor; eficienţa organizării muncii; relaţiile dintre angajaţi, comunicarea şi colaborarea pe linie profesională; climatul motivaţional stimulativ; asigurarea suportului de muncă; eficienţa conducerii; atitudinea faţă de schimbare şi performanţa generală relevă că intensitatea percepţiei generale favorabile climatului organizaţional (atitudinea generală) este medie – 50%.

7.19. Percepţia imaginii poliţiei în rândul cetăţenilor din

judeţ Pentru măsurarea percepţiei imaginii Poliţiei în rândul cetăţenilor a

fost utilizat un chestionar cu 18 întrebări aplicat unui eşantion total format din 136 de persoane, dintre care:

– 44 persoane în municipiul____; – 21 persoane în oraşul _______; – 19 persoane în oraşul _______; – 20 persoane în oraşul_______; – 32 persoane în mediul rural. 7.19.1. În mediul urban Prezenţa Poliţiei, pe o scală de la 1 la 4, în localităţile studiate este

percepută mai favorabil în 2 localităţi:_________– 3,38 şi ______ – 3,15. În celelalte 2 arii geografice supuse sondajului, prezenţa poliţiştilor este percepută în zona „situaţiei grave“, după cum urmează: ______ – 3,00; ______ – 2,63;.

În urma analizei prezenţei pe fiecare categorie de poliţişti, s-a ajuns la concluzia că cei mai vizibili sunt cei din domeniul poliţiei rutiere (media intensităţii este de 3,13, zona „situaţie normală“: puncte critice“) şi ordinii publice (2,74 – „situaţie gravă“).

Contactele cetăţenilor cu Poliţia sunt „foarte rare“ în toate cele 4 oraşe în care s-a efectuat sondajul, precum şi în mediul rural.

140

Percepţia eficienţei activităţii poliţiştilor prezintă rezultate diferite: în___________, percepţia eficienţei are o medie de 3,27, situându-se în zona „ situaţie bună: puncte critice“; în municipiul ________ media este de 2,76 – situaţie gravă“; în oraşul _______ media este de 3,05 – situaţie normală – puncte critice“, la limita situaţiei grave; în oraşul ______, media este de 3,35 – zona „situaţie normală – puncte critice“.

Încrederea cetăţenilor în Poliţie diferă la cele 5 eşantioane cuprinse în cercetare. Încrederea în Poliţie a locuitorilor oraşului __________se exprimă cu o intensitate de 3,07 – „situaţie normală – puncte critice“, la limită cu „situaţia gravă“. La nivelul celorlalte eşantioane, situaţia se prezintă astfel: municipiul ________, media intensităţii este 2,76 – „situaţie gravă“; oraşul ______, media 2,84 – „situaţie gravă“; oraşul ______, media 3,05 – „situaţie normală – puncte critice“, la limita situaţiei grave“.

Nivelul de implicare a poliţiştilor în combaterea infracţiunilor/încălcărilor legii este perceput de populaţie după cum urmează:

Formaţiunea de poliţie

Deloc/Puţin Nici puţin, nici mult

Mult/foarte mult

A 18,2% 15,9% 22,7% B 47,6% 28,6% 23,8% C 31,6% 36,8% 26,3% D 40% 20% 40% Când sunt solicitaţi, poliţiştii sunt percepuţi de către populaţie că

intervin: Formaţiunea

de poliţie Deloc/Puţin Nici puţin, nici

mult Mult/foarte mult

A 38,6% 18,2% 29,6% B 28,5% 19% 28,6% C 31,6% 5,3% 47,3% D 35% 15% 35% Percepţia fenomenului corupţiei în rândul poliţiştilor din mediul urban

se prezintă astfel: – la nivelul municipiului________– în opinia respondenţilor,

fenomenul corupţiei se manifestă în rândul personalului din poliţie în proporţie de 56,36% „într-o oarecare măsură“; „în mare“ şi „foarte mare măsură“, iar în proporţie de 23,7% în „mică“ şi „foarte mică măsură“;

– la nivelul municipiului_______, 71,43% dintre respondenţi apreciază că fenomenul corupţiei se manifestă „într-o oarecare măsură“; „în mare“ şi „foarte mare măsură“, iar 14,29% apreciază că în Poliţie corupţia se manifestă în „mică măsură“;

141

– la nivelul oraşului _______, 36,84% dintre respondenţi apreciază că fenomenul corupţiei se manifestă „într-o oarecare măsură“, 21,06% apreciază că se manifestă în „mică“ şi „foarte mică măsură“, iar 42% au precizat că nu pot să aprecieze. Media de „1,68 “încadrează aspectul corupţiei în zona „situaţie gravă“;

– la nivelul oraşului ______, fenomenul corupţiei se manifestă în proporţie de 40% în „mare“ şi „foarte mare măsură“. Acelaşi procent susţine că în rândul Poliţiei corupţia este „mică“ şi „foarte mică“. Media intensităţii aprecierilor – 2,57, arată că fenomenul corupţiei se situează în zona „situaţie critică“.

7.19.2. În mediul rural Prezenţa poliţiştilor din mediul rural este percepută destul de slab, 50%

dintre respondenţi precizând că simt prezenţa acestora „foarte rar“ sau „niciodată“; media intensităţii aprecierilor este 2,74 – „situaţie gravă“.

Numai 10% dintre cei intervievaţi declară că în ultimul an au avut contacte „săptămânal“ sau „zilnic“ cu poliţiştii;

În ceea ce priveşte operativitatea intervenţiei poliţiştilor atunci când li se semnalează o infracţiune, cu o medie a intensităţii de „3,00“, aspectul se situează în zona „situaţie gravă“.

Cu o medie a intensităţii aprecierilor de „3,16“, implicarea Poliţiei în reducerea fenomenului criminalităţii se situează în „zona normală – puncte critice“.

Atunci când a fost cerută o scurtă caracterizare a Poliţiei din localitate, un procent semnificativ, respectiv 57,1% dintre respondenţi, a precizat că Poliţia este o „instituţie eficientă“. Au existat însă şi aprecieri negative, astfel: 21,4% apreciază instituţia ca fiind „incompetentă“, 7,14% apreciază că instituţia este „ineficientă“; 7,14% apreciază că instituţia este „dezinteresată“; numai 7,14% apreciază că personalul este „bine pregătit profesional“.

În ceea ce priveşte percepţia fenomenului corupţiei în rândul poliţiştilor din mediul rural:

– 45% dintre respondenţi apreciază că în Poliţia rurală se manifestă „într-o oarecare măsură“; „mare“ şi „foarte mare măsură“, în timp ce 40% apreciază că se manifestă în „mică“ şi „foarte mică măsură“, iar 15% nu se pot pronunţa;

– 85% dintre respondenţi declară că nu au dat mită poliţiştilor pentru a „le rezolva o problemă sau pentru a le ierta o abatere“, în timp ce 15% au recunoscut că au dat mită, precizând că aceasta a avut ca obiect sume de bani sau bunuri.

142

7.20. Concluzii 7.20.1. Performanţe manageriale La începutul anilor 2006 şi 2007 au fost elaborate programe

manageriale prin care s-a urmărit monitorizarea modului de implementare a conceptelor privind:

– dezvoltarea capacităţii de acţiune a poliţiei pentru atingerea standardelor europene în materia serviciului poliţienesc oferit comunităţii;

– necesitatea creşterii eficienţei activităţilor poliţiei în prevenirea şi contracararea infracţionalităţii, abordarea secvenţială a fenomenului criminalităţii;

– creşterea eficienţei folosirii resurselor umane şi financiare; – descentralizarea actului decizional; – dezvoltarea cooperării interinstituţionale şi a imaginii unităţii. În această perioadă a devenit funcţional noul stat de organizare, fapt ce

a făcut posibil să fie elaborat noul Regulament de organizare şi funcţionare, permiţând o echilibrare a efectivelor, funcţie de raportul „populaţie – volumul criminalităţii“, punându-se accent pe consolidarea sistemului de ordine publică, reuşind să se acopere deficitul de personal prin suplimentarea funcţiilor existente.

Modificările instituţionale s-au realizat prin susţinerea unui proces de alocare şi realocare a resurselor în funcţie de priorităţile identificate. În anul 2006 au fost reduse două funcţii de conducere şi au fost suplimentate organigramele Serviciului Management Resurse Umane, Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Antidrog şi Serviciului de Comunicaţii şi Informatică cu câte două funcţii de execuţie. În conformitate cu măsurile adoptate în şedinţa Colegiului, din 27.07.2006 şi Dispoziţia conducerii Inspectoratului General al Poliţiei Române a fost analizată procedura de corelare a gradelor profesionale cu nivelul funcţiilor, pentru crearea sistemului piramidal, astfel că, s-a reuşit transformarea a 15 funcţii vacante în funcţii cu grade profesionale corespunzătoare.

În eforturile de prevenire şi combatere a criminalităţii, o preocupare constată a fost şi aceea de a dezvolta şi optimiza relaţii active cu structurile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative de la nivelul judeţului, cu celelalte instituţii cu atribuţii în înfăptuirea actului de justiţie, cu instituţiile descentralizate şi deconcentrate, cu organizaţiile nonguvernamentale, cu sindicatele şi patronatele.

Activitatea de relaţii publice a fost guvernată de principiile transparenţei şi echidistanţei, fiind dezvoltată permanent politica de relaţionare cu opinia publică.

143

În perioada supusă evaluării, personalul instituţiei a fost angajat în numeroase activităţi de servire şi ajutorare a comunităţii, ce au necesitat un volum considerabil de timp, astfel:

– au fost organizate 148 razii; – s-a intervenit în 8.855 solicitări prin S.U.A.U. –112; – au fost rezolvate 17078 petiţii, scrisori şi reclamaţii. În ceea ce priveşte evoluţia criminalităţii: – în anul 2006, criminalitatea sesizată a scăzut cu 1,74% fapte de

natură penală înregistrate; – criminalitatea stradală sesizată a scăzut cu 23% în 2006 şi cu 58,6%

în trim. I/2007. – criminalitatea soluţionată a crescut cu 26,42% în 2006 şi cu 54,90%

în trim. I/2007. În anul 2006 a crescut cu 1% numărul dosarelor penale soluţionate, iar

în trim. I/2007, creşterea a fost de 43%. Numărul dosarelor complexe soluţionate în anul 2006 a crescut cu 360%, iar în trim. I/2007 a înregistrat o uşoară scădere (de la 6 la 4).

Numărul persoanelor cercetate a crescut cu 19,36% în anul 2006 şi cu 15, 67% în trim. I/2007.

Numărul persoanelor învinuite/inculpate a crescut cu 25,4% în 2006 şi cu 42, 1% în trim. I/2007.

Numărul persoanelor cercetate în stare de reţinere sau arest preventiv a crescut cu 9,92% în anul 2006, dar a scăzut cu 55,55% în trim. I/2007.

7.20.2. Puncte slabe în activitatea managerială Cu ocazia evaluării, şefii serviciilor, ai poliţiilor municipale şi

orăşeneşti şi ai structurilor de poliţie rurală au avut posibilitatea să aprecieze performanţa managerială a celor care, în mod nemijlocit, le planifică, organizează, coordonează, evaluează şi controlează activitatea rezultând următoarele:

– încrederea în echipa managerială: – cms. şef_______, inspector şef: 25,7% din personal; „foarte mică“ şi

„mică măsură“; 32,86%, „nici mică, nici mare“; 41,43%; „mare“ şi „foarte mare măsură“; 41,43%; „mare“ şi „foarte mare măsură“; media intensităţii încrederii este de 3,23 – „situaţie normală – puncte critice“;

– cms. şef_________, adjunct al inspectorului şef: 2,86% din personal – „mică măsură“; 25,71% – „nici mică nici mare“; 70% – „mare“ şi „foarte mare măsură“; media intensităţii încrederii este de 3,97 – „situaţie normală: bună spre foarte bună“;

144

– cms. şef__________, adjunct al inspectorului şef: 8,75% din personal – „mică măsură“; 21,43% „nici mică, nici mare“; 65,7% – „mare“ şi „foarte mare măsură“; media intensităţii este de 3,77 – zona „situaţie normală – bună“ la limita cu intervalul: „atenţie probleme“;

– în legătură cu echipa managerială în ansamblul ei: 40,9% dintre respondenţi consideră că echipa managerială este „foarte puţin, puţin şi oarecum eficientă“, 55,71% – „eficientă“ şi 4,29% – „foarte eficientă“; media intensităţii percepţiei eficienţei este de 3,44, adică zona – „situaţie bună: puncte critice“;

– rezultatele de la aprecierea echipei manageriale se completează cu cele privind calitatea managementului în comparaţie cu cel anterior, astfel: 52,24% dintre respondenţi sunt de părere că inspectoratul este condus „la fel sau mai prost“ decât era condus înainte de instalarea actualei echipe manageriale şi 46,27% că este condus „mai bine“;

– intensitatea percepţiei generale favorabile climatului organizaţional (atitudinea generală) este medie – 50%.

Cu ocazia verificărilor efectuate, dar şi urmare a discuţiilor purtate cu personalul de conducere şi de execuţie, comisia de evaluare a ajuns la concluzii asemănătoare astfel:

– cms. şef_________, şeful inspectoratului nu a reuşit să creeze un climat de ordine productiv, un mediu favorabil muncii în echipă, nu a dezvoltat un stil participativ de conducere;

– nu au fost dezvoltate relaţii interpersonale active între membrii echipei manageriale strategice şi nici între aceştia şi echipa managerială de la Poliţia municipiului________; întreţinerea unei stări tensionate, uneori conflictuale, precum şi lipsa executării unor activităţi concrete de analiză, control, sprijin şi îndrumare la Poliţia municipiului __________au constituit premisele unor condiţii favorizatoare producerii unor fapte susceptibile a constitui infracţiuni de către cadrele de conducere şi de execuţie din această instituţie; de menţionat că în anul 2006 şi în trim. I/2007, şeful inspectoratului nu a intrat niciodată în sediul Poliţiei municipiului __________ iar cms. şef________, adjunctul şefului de inspectorat, care răspunde de siguranţa publică, nu a participat la nici o analiză a activităţii agenţilor de siguranţă publică, fapt ce a indus personalului ideea abandonului şi chiar a persecuţiei;

– inspectorul şef nu s-a implicat direct în activităţile de control, sprijin şi îndrumare precum şi în cele de conducere a principalelor activităţi, nefiind în măsură să prezinte vreun document, din care să rezulte că a desfăşurat asemenea activităţi pe perioada supusă evaluării;

– la nivelul echipelor manageriale continuă să persiste probleme de mentalitate, rezistenţă la schimbare, elemente de birocraţie şi rutină în

145

desfăşurarea activităţilor, fapt ce a făcut posibil ca în pofida apelurilor repetate ale conducerii Ministerului Internelor şi Reformei Administrative şi Inspectoratului General al Poliţiei Române, de a se înregistra şi raporta în mod corect evidenţa fenomenului criminalităţii, la nivelul Inspectoratului de Poliţie al judeţului _______, urmare a lipsei de exigenţă şi control a echipei manageriale, s-a ajuns în situaţia ca fenomenul infracţionalităţii să fie înregistrat incorect şi să fie raportate date nesincere (criminalitatea sesizată; criminalitatea judiciară sesizată; volumul criminalităţii sesizate; criminalitatea constatată; criminalitatea soluţionată; dinamica accidentelor de circulaţie etc.);

– pe fondul degradării relaţiilor dintre echipele manageriale de la nivelul I.P.J. _______şi Poliţiei Municipiului_______, s-a declanşat o criză mediatică de denigrare a unor cadre cu funcţii de conducere, care nu a fost gestionată în mod corespunzător;

– inspectorul şef nu a respectat sistemul de proceduri al resurselor umane, nesocotind consilierea efectuată de şeful Serviciului Management Resurse Umane, astfel:

– verificarea prin sondaj a documentelor privind modul de organizare şi desfăşurare al concursurilor pentru ocuparea prin recrutare din sursă externă şi internă a posturilor vacante de ofiţeri şi agenţi, precum şi pentru promovările în funcţii de conducere, a evidenţiat faptul că nu s-au respectat în totalitate prevederile cuprinse în actele normative ce reglementează activitatea de resurse umane;

– aplicarea sancţiunilor disciplinare a fost realizată, în cea mai mare parte, fără respectarea, în totalitate a reglementărilor privind cercetarea prealabilă şi/sau analizarea în Consiliul de disciplină;

– în urma verificării modului de acordare a premiilor trimestriale s-a constatat că nu au fost respectate prevederile art. 10 alin. 2 lit. a şi d şi art. 70 alin. 3 din O.M.A.I nr. 400/2004, în sensul că 12 poliţişti au fost recompensaţi cu diferite sume de bani în perioada în care se aflau sub efectul unor sancţiuni disciplinare;

– în ceea ce priveşte derularea procesului de descentralizare, s-a constatat că deşi, la nivel central se acţionează cu consecvenţă pentru descentralizarea competenţelor de gestiune a resurselor umane, la nivelul I.P.J.________, şeful inspectoratului a restrâns atribuţiile şefilor poliţiilor municipale şi orăşeneşti, emiţând în acest sens o dispoziţie contrară art. 53 din O.M.A.I. nr. 600/2005, cu modificările şi completările ulterioare;

– peste 90% din dosarele personale nu sunt actualizate din punct de vedere al schimbărilor survenite în activitatea socio-profesională a personalului unităţii;

146

– deşi s-au depus eforturi considerabile pentru susţinerea unui amplu proces de alocare a fondurilor necesare pentru creşterea numerică a personalului, s-a constatat că echipa managerială nu şi-a reconfigurat priorităţile în funcţie de nevoile instituţionale, nereuşind să gestioneze în mod corespunzător resursele umane de care dispune, ajungându-se în situaţia, ca din diverse motive neîntemeiate, personalul feminin debutant să fie distribuit astfel încât să ocupe 50–60% din personalul unor posturi de poliţie comunale, neasigurându-se, în acest mod, condiţiile de formare şi dezvoltare psiho-sociale necesare ale acestuia;

– unele dispoziţii de resurse umane au fost emise la o dată ulterioară celei pentru care s-a prevăzut intrarea în vigoare, fapt de natură a conduce la încălcarea principiului neretroactivităţii normei juridice civile (Exemplu: Dispoziţia S/543/20.12.2006 privind mutarea, la cerere, a unui agent de poliţie, care a produs efecte începând cu data de 15.11.2006);

– echipa managerială a nesocotit dispoziţiile unor structuri ale eşaloanelor superioare, astfel că în perioada evaluată conducerea inspectoratului nu a prezentat spre avizare nici o dispoziţie, instrucţiune sau ordin consilierilor juridici, iar la nivelul compartimentului juridic nu există originale sau copii ale acestora, deşi, cu ocazia unui control efectuat de către Direcţia Generală Juridică în perioada 28.08.2006 – 01.09.2006, prin nota de constatare întocmită s-a prevăzut obligativitatea avizării dispoziţiilor;

– lipsa de comunicare şi consultare a consilierilor juridici cu privire la negocierea şi avizarea contractelor care angajează răspunderea juridică a I.P.J. _______ a făcut posibil să se încalce prevederile legale privind: atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de servicii, constituirea documentaţiilor de atribuire pentru fiecare caz în parte, achiziţia serviciului de asigurare civilă obligatorie pentru autovehiculele din dotare; constituirea garanţiei de bună execuţie în cazul achiziţiei serviciului de proiectare în vederea desfiinţării unor construcţii; termenul de depunere a ofertelor de minim 12 zile de la data transmiterii invitaţiei de participare în cazul procedurilor de cerere de ofertă pentru achiziţia unor bunuri; vizarea de către ordonatorul de credite cu „BUN DE PLATĂ“ a facturilor aferente achiziţiilor publice (80% din facturile aferente nu sunt semnate);

147

– cu toate că la nivelul inspectoratului s-a declanşat activitatea de conducere a activităţilor prin realizarea de programe punctuale, s-a constatat că această activitate nu s-a consolidat, existând mult formalism în întocmirea programelor, dar mai ales, în ceea ce priveşte modul de evaluare periodică şi finală a rezultatelor, fapt ce a făcut ca o parte dintre acestea să nu-şi atingă obiectivele fixate;

– analizele efectuate pe diferite domenii de activitate au un profund caracter formal, nefiind în măsură să formuleze concluzii cu privire la cauzele şi condiţiile care generează evoluţia ascendentă a unor genuri de infracţiuni, precum şi măsurile ce se impun a fi luate;

– implementarea noii Concepţii de Prevenire a Criminalităţii elaborată de Institutul de cercetare şi prevenire a criminalităţii a fost tratată cu superficialitate, programele de prevenire care au vizat priorităţile la nivel naţional, stabilite pe baza documentelor strategice, analizei statistice judiciare şi a studiilor şi cercetărilor realizate, nu s-au transpus, în totalitate, în programe locale fundamentate pe priorităţile locale existente;

– carenţele, incoerenţa şi lipsa viziunii manageriale, degradarea climatului organizaţional şi adâncirea crizei de comunicare au afectat motivaţia personalului de execuţie şi gradul de implicare al acestuia în exercitarea atribuţiilor, conducând la diminuarea eficienţei şi eficacităţii activităţilor de poliţie la nivelul judeţului, ducând la creşterea fenomenului criminalităţii de natură judiciară.

În anul 2006: – criminalitatea sesizată de natură judiciară a crescut cu 6,65%; – criminalitatea sesizată privind infracţiuni contra persoanei a crescut

cu 29,85%; – criminalitatea sesizată privind infracţiuni contra vieţii, integrităţii

corporale şi sănătăţii a crescut cu 42,027%; – criminalitatea constatată de natură judiciară a crescut cu 0,38%; – criminalitatea constatată privind infracţiuni contra persoanei a

crescut cu 29,03%; – criminalitatea constatată privind infracţiuni contra vieţii, integrităţii

corporale şi sănătăţii a crescut cu 23,36%. În anul 2007: – criminalitatea sesizată de natură judiciară a crescut cu 83,57%; – criminalitatea sesizată privind infracţiuni contra persoanei a crescut

cu 37,42%;

148

– criminalitatea sesizată privind infracţiuni contra vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii au crescut cu 41,51%;

– criminalitatea constatată de natură judiciară a crescut cu 35,11%); – criminalitatea constatată privind infracţiuni contra persoanei au

crescut cu 187, 39% (de la 119 la 342); – criminalitatea constatată a crescut cu 200%; – deşi numărul infracţiunilor soluţionate a crescut cu 26,42% în 2006

şi cu 54, 90% în trim. I/2007, volumul criminalităţii soluţionate este mult sub cel înregistrat la nivelul ţării, ocupând locul „43“ pe ţară în anul 2006 şi locul „41“ în trim. I/2007;

– deşi numărul infracţiunilor stradale sesizate a scăzut cu 23% în 2006 şi cu 59% în trim. I/2007, din cele 585 infracţiuni înregistrate, numai în 25 cazuri autorii au fost prinşi în flagrant (4,27%), iar 467 au fost înregistrate cu autori neidentificaţi (79,82%), ceea ce scoate în evidenţă lipsa de eficienţă a dispozitivelor de siguranţă publică;

– în pofida măsurilor dispuse, independent sau în cooperare cu unităţile de jandarmi, numărul infracţiunilor sesizate, care au fost comise în şcoli şi în afara acestora, în care au fost implicaţi şi elevi, a crescut în anul 2006 cu 56,60%, cele săvârşite de elevi crescând cu 29,73%); pe genuri s-au înregistrat: 1 infracţiune de omor; 3 infracţiuni de vătămare corporală; 2 infracţiuni de şantaj; 4 infracţiuni de viol; 45 infracţiuni de furt; 14 infracţiuni de tâlhărie; în primul trimestru al anului 2007, numărul acestui gen de infracţiuni a scăzut cu 48,14%, dar s-a înregistrat, în continuare, un număr mare de infracţiuni cu pericol social ridicat;

– deşi s-a acţionat cu mai multă consecvenţă pentru consolidarea mediului de afaceri, în tendinţa de îmbunătăţire a indicatorilor de eficienţă, îndeosebi a celor cantitativi, personalul specializat în constatarea unor infracţiuni economico-financiare se pierde în constatarea unor fapte minore, lipsite de pericol social, şi implicit, de finalitate judiciară, fapt ilustrat prin simpla examinare comparată a criminalităţii economico-financiare sesizate, constatate şi soluţionate de către poliţie, cu criminalitatea economico – financiară soluţionată de parchet, instanţele de judecată fiind sesizate după cum urmează:

– la infracţiunile de înşelăciune cu privire la 4,39% din cele sesizate; 15,48% din cele pentru care s-a început urmărirea penală şi 22,22% din cele soluţionate;

– la infracţiunile de delapidare: cu privire la 11,11% din infracţiunile sesizate, 9,8% din cele pentru care s-a început urmărirea penală şi 45,45% din cele soluţionate;

149

– la infracţiunile de abuz în serviciu: cu privire la 0,72% din infracţiuni sesizate, 10,63% din cele constatate şi 16,66% din cele soluţionate;

– la infracţiunile de evaziune fiscală: cu privire la 8,45% din cele sesizate, 11,88% din cele constatate şi 21,42% din cele soluţionate;

– la infracţiunile privind Legea societăţilor comerciale: cu privire la 88,88% din cele constatate şi 42,10% din cele soluţionate;

– la infracţiunile silvice: cu privire la 0,99% din infracţiunile sesizate, 1,79% din cele constatate şi 15,38% din cele soluţionate;

– la infracţiunile privind drepturile conexe şi de autor, deşi au fost sesizate 158 infracţiuni, s-a început urmărirea penală pentru 136 şi au fost soluţionate 17, în nici un caz nu a fost sesizată instanţa de judecată;

– în cazul infracţiunilor de corupţie au fost înaintate unităţilor de parchet 36 dosare penale vizând 57 fapte de corupţie, până în prezent fiind soluţionate 55,55%, astfel:

– N.U.P. = 35%; – Declinare =40%.

Rezultă că la nivelul anului 2006 şi trim. I/2007, instanţele de judecată nu au fost sesizate cu privire la vreo faptă de corupţie înregistrată de unităţile de poliţie din judeţ:

– din cele 8.613 dosare penale soluţionate în anul 2006, numai în 566 cazuri s-au formulat propuneri de trimitere în judecată şi în 389 cazuri s-a declinat competenţa în favoarea parchetelor, în timp ce în 5.217din cazuri s-au propus soluţii de neurmărire penală, în 1.690 din cazuri s-a propus scoaterea de sub urmărire penală şi aplicarea unor sancţiuni administrative conform art. 181 C.P. şi în 751 din cazuri s-au propus alte soluţii;

– în trim. I/2007, din cele 3.388 dosare penale soluţionate, numai în 4,98 % s-au formulat propuneri de trimitere în judecată şi în 2,98% s-a declinat competenţa în favoarea parchetelor, în timp ce în 66,17% din cazuri s-au propus soluţii de neurmărire, în 15,64% s-au formulat propuneri de scoatere de sub urmărire penală şi aplicarea unor sancţiuni administrative, în baza art. 181 C.P. şi în 10,21% s-au propus alte soluţii;

– numărul dosarelor penale rămase în evidenţă la sfârşitul anului 2006 a crescut cu 21,90%, iar cel al dosarelor penale rămase în evidenţă la sfârşitul trim. I/2007 a crescut cu 20,44%, multe dintre acestea având o vechime mai mare de 6 luni şi chiar de 1 an;

– în anul 2006 a crescut numărul faptelor penale înregistrate cu A.N., cu 14,08%, iar în trim. I/2007 numărul acestora a crescut cu 2,03%, faţă de începutul anului;

– în anul 2006 au fost soluţionate numai 69,93% din totalul lucrărilor penale cu A.N. înregistrate în cursul perioadei şi 22,31% din totalul celor aflate

150

în evidenţă, iar în trim. I/2007 au fost soluţionate 80,50% din cele înregistrate în cursul perioadei şi numai 0,2% din totalul celor aflate în evidenţă;

– procentul de identificare al autorilor din totalul dosarelor aflate în lucru a scăzut cu 12,4% (de la 16,19 la 14,17);

– în perioada supusă evaluării, numărul faptelor penale cu A.N. săvârşite cu violenţă a crescut cu 13,75%, fiind soluţionate 89,71% din cele înregistrate în cursul perioadei şi 51,33% din totalul celor aflate în lucru; în prezent se mai află în evidenţă cu autori neidentificaţi: 4 infracţiuni de omor; 5 vătămări corporale, 5 violuri şi 68 tâlhării;

– în ceea ce priveşte capacitatea de culegere a informaţiilor şi de supraveghere a persoanelor aflate în atenţie:

– în perioada supusă controlului, potenţialul informativ a scăzut cu 15,97%, scăderi mai semnificative înregistrându-se la structurile de investigare a fraudelor (75,91%) şi la cele de investigaţii criminale (45,39%), în sistemul „CAMAS“ fiind implementate numai 753 rapoarte informative, din care 692 în „CAMAS UCAI“ şi 61 în „CAMAS – DGCCOA“;

– din totalul de 1.599 persoane aflate în atenţie a căror activitate a fost documentată, numai pentru 17,01% s-au formulat propuneri de trimitere în judecată, în timp pentru 37,33% s-au dat soluţii de neconfirmare, iar pentru 45,65% alte soluţii; rezultă că aprox. 80% din aceste persoane au fost luate în mod nejustificat într-o formă calificată de supraveghere;

– din totalul de 2.847 infracţiuni soluţionate numai 10,25% au fost descoperite informativ, iar din cele 1.185 soluţionate în trim. I/2007, numai 8,86% au fost descoperite informativ;

– în anul 2006, din totalul de 2.551 persoane învinuite/inculpate, numai 2,82% se aflau în atenţia poliţiei, iar în trim. I/2007 din totalul de 1.026 persoane învinuite/inculpate, numai 1,55% se aflau în atenţia poliţiei; rezultă un aport foarte scăzut al reţelei informative la descoperirea infracţiunilor, dar şi pentru identificarea şi luarea în atenţie a persoanelor pretabile la săvârşirea de infracţiuni.

Apreciem că toate aceste deficienţe constatate se datorează, în principal, lipsei de preocupare a echipei manageriale pentru dezvoltarea pregătirii proprii, a celuilalt personal cu funcţii de conducere, dar şi a personalului cu funcţii de execuţie, astfel:

– ofiţerii care ar trebui să organizeze şi să conducă nemijlocit activităţile de pregătire nu cunosc prevederile Instrucţiunilor nr. 363/2002 privind pregătirea continuă a personalului Ministerului Internelor şi Reformei Administrative;

151

– la începutul fiecărui an de pregătire nu au fost organizate convocările de instruire a personalului cu responsabilităţi în domeniu, încălcându-se prevederile art. 54 alin. 1 din Instrucţiunile nr. 363/2002;

– mapele cu documentele de organizare şi desfăşurare a pregătirii personalului sunt incomplete la toate grupele, nu există evidenţe clare cu privire la participarea personalului la activităţi de pregătire;

– se manifestă superficialitate în evaluarea nivelului de pregătire continuă a personalului, ajungându-se până acolo încât calificativele acordate la verificarea anuală să nu concorde cu cele înscrise în fişele de evaluare ale poliţiştilor;

– în unele situaţii, tematica de pregătire a fost confundată cu bibliografia (S.P.O.P.; S.M.R.U.);

– ca o consecinţă a lipsei de preocupare şi a formalismului manifestate în activitatea de pregătire sunt rezultatele obţinute de cele 31 cadre de conducere din I.P.J. ________ la testul profesional, tip grilă, aplicat de comisia de evaluare, cu un grad mediu de dificultate; evaluarea s-a făcut prin acordarea de note de la „1 la 10“, rezultatul fiind după cum urmează:

– nota „10“ = 0 – nota „9“ = 1 (3,2%); – nota „8“ = 4 (12,9%); – nota „7“ = 2 (6,45%); – nota „6“ = 5 (16,12%); – nota „5“ = 5 (16,12%); – nota „4“ = 5 (16,12%); – nota „3“ = 2 (9,67%); – nota „2“ = 2 (6,49%); – nota „1“ = 4 (12,9%).

De menţionat că toţi membrii echipei manageriale a I.P.J. _______ au

obţinut note sub „5“, astfel: – cms. şef________– nota „1“; – cms. şef________– nota „3“ – cms. şef________– nota „4“

Comisia de evaluare apreciază că aspectele negative constatate au fost determinate, în principal, de stilul managerial neperformant adoptat de şeful inspectoratului, cms. şef________, de lipsa de implicare a celor doi adjuncţi ai şefului inspectoratului şi a şefilor Serviciului poliţiei de ordine publică, Serviciului de investigare a fraudelor, Serviciului de investigaţii criminale şi Serviciului poliţiei rutiere, precum şi de practicile neconforme ale echipei manageriale de la Poliţia municipiului__________.

152

7.21. Măsuri de ordin disciplinar Ca urmare a disfuncţiilor şi deficienţelor constatate au fost dispuse

următoarele măsuri de ordin disciplinar: 1. Declanşarea procedurii de cercetare prealabilă, în conformitate

cu prevederile art. 57 lit. b) din Legea nr. 360/2002, privind Statutul Poliţistului şi art. 12 lit. b) din O.M.A.I. nr. 400/2004, privind regimul disciplinar al personalului din M.I.R.A., împotriva cms. şef______, şeful I.P.J. _______, pentru neglijenţă manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, a dispoziţiilor primite de la şefii ierarhici sau de la autorităţile anume abilitate de lege referitoare la:

a) neîndeplinirea sarcinilor şi îndatoririlor prevăzute prin fişa postului întrucât nu s-a implicat direct în activităţile de control, sprijin şi îndrumare a structurilor subordonate, nefiind în măsură să prezinte vreun document care să ateste că a desfăşurat asemenea activităţi în anul ___ şi trim. I__;

b) lipsa viziunii manageriale, a coerenţei, comunicării şi controlului, precum şi întreţinerea unei stări tensionate, uneori conflictuale, cu echipa managerială a Poliţiei municipiului_______. Pe fondul lipsei de exigenţă şi control a şefului inspectoratului s-a ajuns în situaţia ca un număr de 41 de cadre cu funcţii de conducere şi de execuţie să rezoluţioneze, înregistreze, soluţioneze ori avizeze în mod incorect prin „clasare directă“, ca petiţii, un număr de 122 lucrări cu caracter penal, încălcându-se prevederile art. 3; art. 6. alin. 3, art. 24 şi următoarele din O.M.A.I. nr. 190/22.04.2004 şi art. 1; art. 2 din Ordinul comun nr. 10/121/2004 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerului Internelor şi Reformei Administrative;

c) evaluările şi analizele dispuse şi efectuate pe diferite domenii de activitate au un profund caracter formal, nefiind în măsură să formuleze concluzii cu privire la cauzele şi condiţiile care generează evoluţia ascendentă a unor genuri de infracţiuni, precum şi măsurile ce se impun a fi luate;

d) nerespectarea sistemului de proceduri al resurselor umane, astfel: – verificarea, prin sondaj, a documentelor privind modul de organizare şi desfăşurare a concursurilor pentru ocuparea prin recrutare din sursă externă şi internă a posturilor vacante de ofiţeri şi agenţi, precum şi pentru promovările în funcţii de conducere a evidenţiat faptul că nu s-au respectat prevederile: art. 4 alin. 4 din Anexa 12 la Dispoziţia directorului D.M.R.U. nr. II/960/2004; art. 23 alin. 1 din Ordinul M.A.I. nr. 300/2004; art. 7 lit. a din Dispoziţia directorului D.M.R.U. nr. II/960/2004; Anexa nr. 2 din O.M.A.I. nr. 588/2005; art. 21 alin. 2 din Dispoziţia directorului D.M.R.U. nr. II/960/2004;

153

– aplicarea sancţiunilor disciplinare a fost realizată, în cea mai mare parte, fără respectarea în totalitate a reglementărilor privind cercetarea prealabilă şi/sau, analizarea în Consiliul de disciplină încălcându-se prevederile art. 13 lit. f din Ordinul M.A.I. nr. 400/2004; art. 64 alin. 1 din Ordinul M.A.I. nr. 400/2004; art. 90 alin. 2 din Ordinul M.A.I. nr. 300/2004; art. 8 alin. 3 din Anexa 20 la Dispoziţia directorului D.M.R.U. nr. II/960/2004;

– nerespectarea prevederilor art. 10 alin. 2 lit. a şi d şi art. 70 alin. 3 din Ordinul M.A.I. nr. 400/2004 în sensul că a dispus recompensarea cu diferite sume de bani a 12 poliţişti, în perioada în care aceştia se aflau sub efectul unor sancţiuni disciplinare;

– emiterea Metodologiei nr. 70822/13.06.2006 de aplicare a O.M.A.I. nr. 1251/30.03.2006 prin care, la punctul 4 se menţionează că „poliţistul care solicită mutarea dintr-o subunitate în alta, va întocmi un raport ce va fi analizat de şeful inspectoratului“, aspect ce contravine prevederilor art. 531 lit. b din Ordinul M.A.I. nr. 600/2005, cu modificările şi completările ulterioare care stipulează că „Şefii poliţiilor municipale, orăşeneşti şi Şeful Poliţiei Transporturi aprobă mutarea ofiţerilor cu funcţii de execuţie, agenţilor de poliţie şi personalului contractual, între birourile, compartimentele şi posturile de poliţie subordonate“;

– emiterea unor dispoziţii de resurse umane la o dată ulterioară celei pentru care s-a prevăzut intrarea în vigoare, fapt de natură a conduce la încălcarea principiului neretroactivităţii normei juridice civile (Dispoziţia S/543/20.12.2006; Dispoziţia S/545/21.12.2006 ş.a.);

e) lipsă de preocupare privind organizarea şi desfăşurarea pregătirii continue a personalului din subordine, precum şi a pregătirii proprii, încălcând astfel responsabilităţile ce-i revin în conformitate cu prevederile art. 41 lit. c din Legea nr. 360/2002 privind Statutul Poliţistului şi art. 3 alin. 2 şi 3 din Instrucţiunile M.I.R.A. nr. 363/12.12.2002, privind pregătirea continuă a personalului. Relevant în acest sens îl reprezintă rezultatul la testul profesional, ocazie cu care inspectorul şef a obţinut nota „1“.

f) în perioada ________ a emis dispoziţii, instrucţiuni şi ordine fără avizarea consilierilor juridici, deşi, cu ocazia unui control efectuat de Direcţia Generală Juridică în perioada_______, prin nota de constatate întocmită s-a prevăzut obligativitatea avizării dispoziţiilor;

g) nerespectarea termenului de 12 zile pentru depunerea ofertelor de la data transmiterii invitaţiei de participare în cazul procedurilor de cerere de ofertă organizate pentru achiziţia a 6 motoscutere şi 1 ATV, încălcându-se prevederile art. 128 din O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de

154

achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări şi a contractelor de concesiune de servicii cu modificările şi completările ulterioare;

h) în cazul achiziţiei Serviciului de Asigurare Civilă Obligatorie (R.C.A.) pentru autovehiculele din dotare s-a stabilit criteriul de evaluare „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic“, fără a fi precizat în mod clar şi detaliat un algoritm de calcul, precum şi factorii de evaluare a ofertelor care să reflecte metodologia concretă de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice şi financiare prezentate de ofertanţi, încălcându-se astfel prevederile art. 14 alin. 2 din H.G. nr. 925/2006.

2. Declanşarea procedurii de cercetare prealabilă, în conformitate

cu prevederile art. 57 lit. b) din Legea nr. 360/2002, privind Statutul Poliţistului şi art. 12 lit. b) din O.M.A.I. nr. 400/2004, privind regimul disciplinar al personalului din M.I.R.A., împotriva cms. şef _________adjunct al şefului I.P.J.______, pentru neglijenţă manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispoziţiilor primite de la şefii ierarhici sau de la autorităţile anume abilitate de lege referitoare la:

a) neîndeplinirea sarcinilor şi îndatoririlor prevăzute prin fişa postului întrucât nu s-a implicat corespunzător în activităţile de control, sprijin şi îndrumare a structurilor pe care le coordonează.

Astfel dovedind lipsă de preocupare în analiza evoluţiei fenomenului criminalităţii de natură economică, personalul specializat în constatarea de infracţiuni economico-financiare a cărei activitate o coordonează, s-a angrenat în constatarea unor fapte minore, lipsite de finalitate juridică, fapt ilustrat prin simpla examinare comparată a criminalităţii economico-financiare sesizate, constatate şi soluţionate de către poliţie, cu criminalitatea economico-financiară soluţionată de parchet.

Exemplu: în cazul infracţiunilor de corupţie au fost înaintate unităţilor de parchet 36 dosare penale vizând 57 fapte de corupţie, până în prezent fiind soluţionate 19 fapte, rezultând că la nivelul anului _____ şi trim. I_____, instanţele de judecată nu au fost sesizate cu privire la vreo faptă de corupţie înregistrată de unităţile de poliţie din judeţul_____.

Aceeaşi situaţie se înregistrează şi la alte fapte penale, a căror constatare este inclusă în categoria priorităţilor de către conducerea I.G.P.R. (înşelăciune, delapidare, abuz în serviciu).

b) activitatea necorespunzătoare a modului de analiză şi control a activităţii de culegere de informaţii şi de supraveghere a persoanelor aflate în atenţia ofiţerilor Serviciului de investigare a fraudelor, astfel că, la sfârşitul trim. I/2007, aceştia aveau în legătură doar 33 de informatori, reuşind implementarea în aplicaţia CAMAS a numai 57 rapoarte informative, iar în

155

ceea ce priveşte luarea în atenţie şi documentarea a activităţii infracţionale a unor suspecţi, din totalul de 241 persoane aflate în atenţie, s-a clarificat doar situaţia la 121, din care, numai pentru 27 s-au formulat propuneri de trimitere în judecată;

c) lipsă de preocupare pentru analiza evoluţiei criminalităţii de natură judiciară şi dispunerea măsurilor necesare, în vederea reducerii acestui gen de criminalitate, astfel că:

– infracţiunile de natură judiciară sesizate în anul ____cresc cu 6,65% şi cele constatate cresc cu 0,38%, iar în trim. I___ criminalitatea judiciară sesizată creşte cu 83,57% în timp ce criminalitatea constatată creşte cu 35,11%;

– în primul trimestru al anului____, criminalitatea constatată creşte cu 55,86% la infracţiunile contra vieţii, integrităţii corporale şi a vieţii cu 187,35 la infracţiunile contra persoanei şi cu 3,86 la infracţiunile contra patrimoniului;

d) lipsa analizei şi controlului privind aportul reţelei informative la constatarea unor infracţiuni de natură judiciară, de către personalul specializat pe care îl coordonează şi la identificarea autorilor în cauzele penale cu A.N.; numărul informatorilor aflaţi în legătura personalului structurilor de investigaţii criminale a scăzut de la 304 la 166, fapt ce explică atât numărul redus de rapoarte informative implementate în aplicaţia „CAMAS“ pe grupuri infracţionale, (182 rapoarte – 15 grupuri); cât şi cel al persoanelor pentru care s-au formulat propuneri de trimitere în judecată din cele supravegheate pe bază de „mapă suspect“, sau „doar de urmărire informativă“ (17,71%);

e) lipsă de control şi analiză la Poliţia municipiului_____, unitate pe care a avut-o în coordonare în perioada 01.03 – 04.09.2006, fapt ce a făcut ca un număr de 45 lucrări cu caracter penal să fie rezoluţionate, înregistrate şi soluţionate incorect prin clasare directă ca petiţii, încălcându-se prevederile art. 3, art. 6 alin. 3, art. 24 şi următoarele din ordinul O.M.A.I. nr. 190/2004, art. 1 şi 2 din ordinul comun nr. 10/121/2004 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, art. 7 din Dispoziţia nr. 11133/1995 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii poliţiei pentru soluţionarea faptelor cu A.N.;

f) lipsă de preocupare privind organizarea şi desfăşurarea pregătirii continue a personalului din subordine, precum şi a pregătirii proprii, încălcând astfel responsabilităţile ce-i revin în conformitate cu prevederile art. 41 lit. c din Legea nr. 360/2002 privind Statutul Poliţistului şi art. 3 alin. 2 şi 3 din Instrucţiunile M.I.R.A. nr. 363/12.12.2002, privind pregătirea continuă a personalului. Relevant în acest sens îl reprezintă rezultatul la testul profesional, ocazie cu care a obţinut nota „3“.

156

3. Declanşarea procedurii de cercetare prealabilă, în conformitate cu prevederile art. 57 lit. b) din Legea nr. 360/2002, privind Statutul Poliţistului şi art. 12 lit. b) din O.M.A.I. nr. 400/2004, privind regimul disciplinar al personalului din M.I.R.A., împotriva cms. şef_____, adjunct al şefului I.P.J._____, pentru neglijenţă manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispoziţiilor primite de la şefii ierarhici sau de la autorităţile anume abilitate de lege, referitoare la:

a) neîndeplinirea sarcinilor şi îndatoririlor prevăzute prin fişa postului întrucât nu s-a implicat direct în activitatea de control, sprijin şi îndrumare a structurilor aflate în coordonarea sa, constând în:

– lipsa de implicare în activitatea de planificare, organizare şi coordonare a acţiunilor specifice, de documentare asupra cauzelor şi măsurilor luate de către subunităţile aflate în răspundere, intervenţia insuficientă cu măsuri suplimentare pentru îmbunătăţirea indicatorilor de performanţă specifici;

– lipsă de interes pentru controlul şi analiza activităţii desfăşurate de către poliţiştii de siguranţă publică;

– lipsă de preocupare pentru analizarea evoluţiei criminalităţii de natură juridică din mediul rural, identificarea cauzelor şi măsurilor ce se impun; (infracţionalitatea de natură judiciară din mediul rural, a crescut cu 19,91%, iar cea constatată cu 185,49%);

– lipsă de implicare în coordonarea activităţilor de soluţionare a dosarelor penale cu A.N. aflate în evidenţa formaţiunilor de ordine publică, astfel că, în perioada analizată, numărul acestora a crescut cu 23,25%;

b) formalism în coordonarea programelor de prevenire a criminalităţii specifice structurilor de care răspunde, precum şi a modului de evaluare periodică şi finală a rezultatelor obţinute;

– neimplicare în întreprinderea unor măsuri eficiente de reducere a criminalităţii în şcoli şi în afara acestora, în cadrul programului „Să exmatriculăm violenţa“, astfel că numărul infracţiunilor sesizate a crescut cu 56,60%;

– lipsa de preocupare pentru realizarea programului de combatere a traficului şi consumului ilicit de droguri stradal, astfel că în anul 2006 şi trim. I/2007, nu s-a realizat nici o acţiune pe această linie;

c) neimplicare în activitatea de verificare şi analiză a accidentelor grave de circulaţie, fapt ce a favorizat înregistrarea şi raportarea unor date nesincere, încălcându-se prevederile Instrucţiunii M.I.R.A. nr. 766/1998;

d) lipsă de control şi analiză la Poliţia municipiului_____, pe care a coordonat-o în perioadele ____şi_____– până în prezent, fapt ce a făcut ca un

157

număr de 77 lucrări cu caracter penal să fie rezoluţionate, înregistrate şi soluţionate incorect prin clasare ca petiţii, încălcându-se prevederile art. 3, art. 6 alin. 3, art. 24 şi următoarele din ordinul O.M.A.I. nr. 190/2004, art. 1 şi 2 din Ordinul comun nr. 10/121/2004 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi M.I.R.A., art. 7 din Dispoziţia nr. 11133/1995, privind organizarea şi desfăşurarea activităţii poliţiei pentru soluţionarea faptelor penale cu A.N.;

e) lipsă de preocupare privind organizarea şi desfăşurarea pregătirii continue a personalului din subordine, precum şi a pregătirii proprii, încălcând astfel responsabilităţile ce-i revin în conformitate cu prevederile art. 41 lit. c din Legea nr. 360/2002 privind Statutul Poliţistului şi art. 3 alin. 2 şi 3 din Instrucţiunile M.I.R.A. nr. 363/12.12.2002, privind pregătirea continuă a personalului. Relevant în acest sens este rezultatul la testul profesional, ocazie cu care a obţinut nota „4“.


cu prevederile art. 57 lit. b) din Legea nr. 360/2002, privind Statutul Poliţistului şi art. 12 lit. b) din O.M.A.I. nr. 400/2004, privind regimul disciplinar al personalului din M.I.R.A., împotriva cms. şef______– şeful Serviciului de Investigare a Fraudelor, pentru:

a) neîndeplinirea sarcinilor şi îndatoririlor prevăzute prin fişa postului, întrucât nu s-a implicat direct în activitatea de coordonare a personalului cu atribuţiuni de investigare a fraudelor, fapt ce a determinat ca acesta să fie angrenat în constatarea unor fapte minore lipsite de finalitate judiciară, aspect rezultat din numărul foarte redus de cauze în care unităţile de parchet au emis rechizitorii;

Exemplu: în cazul infracţiunilor de corupţie au fost înaintate unităţilor de parchet 36 de dosare penale vizând 57 fapte de corupţie, până în prezent fiind soluţionate 19, rezultând că la nivelul anului 2006 şi trim. I/2007, instanţele de judecată nu au fost sesizate cu privire la vreo faptă de corupţie înregistrată de unităţile de poliţie din judeţul_____.

Aceeaşi situaţie se înregistrează şi la alte fapte penale, a căror constatare este inclusă în categoria priorităţilor de către conducerea I.G.P.R. (abuz în serviciu, delapidare, înşelăciune ş.a.).

b) activitatea de culegere a informaţiilor şi de supraveghere a persoanelor aflate în atenţie a fost necorespunzătoare, în prezent ofiţeri S.I.F. având în legătură doar 33 de infractori, reuşind implementarea în aplicaţia CAMAS a numai 57 rapoarte informative, iar în ceea ce priveşte luarea în atenţie şi documentarea activităţii infracţionale a unor persoane, se constată că, din totalul de 241 persoane aflate în atenţie, s-a clarificat situaţia la 121, din care numai pentru 27 s-au formulat propuneri de trimitere în judecată.

158

c) lipsă de preocupare privind organizarea şi desfăşurarea continuă a personalului din subordine, precum şi a pregătirii proprii, încălcând astfel responsabilităţile ce-i revin, în conformitate cu prevederile art. 41 lit. „c“ din Legea nr. 360/2002 privind Statutul Poliţistului şi art. 3 alin. (2 ) şi (3) din Instrucţiunile M.I.R.A. nr. 363/12.XII.2002, privind pregătirea continuă a personalului. Cu ocazia testului profesional a obţinut nota „6“.


cu prevederile art. 57 lit. b) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul Poliţistului şi art. 12 lit. b) din O.M.A.I. nr. 400/2004 privind regimul disciplinar al personalului din M.I.R.A., împotriva cms. şef ______ Serviciu investigaţii criminale din I.P.J.____, pentru neglijenţă manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispoziţiilor primite de la şefii ierarhici sau de la autorităţile anume abilitate de lege, referitoare la:

a) neîndeplinirea sarcinilor şi îndatoririlor prevăzute în fişa postului, cu privire la exercitarea conducerii efectivelor Serviciului de Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului de Poliţie al judeţului_____, asigurarea executării activităţilor specifice potrivit competenţelor, în strictă conformitate cu prevederile ordinelor şi dispoziţiilor M.I.R.A. şi I.G.P.R.;

b) lipsă de preocupare pentru analiza evoluţiei criminalităţii de natură judiciară şi dispunerea măsurilor necesare în vederea reducerii acestui gen de criminalitate, astfel că:

– infracţiunile de natură judiciară sesizate în anul 2006 cresc cu 6,65% şi cele constatate cresc cu 0,38%, iar în trim. I./2007 criminalitatea judiciară sesizată creşte cu 83,57%, în timp ce criminalitatea constatată creşte cu 35,11%;

– în primul trimestru al anului 2007, criminalitatea constatată creşte cu 55,86% la infracţiunile contra vieţii, integrităţii corporale şi vieţii, cu 187,35% la infracţiunile contra persoanei şi cu 3,86% la infracţiunile contra patrimoniului;

c) lipsa analizei şi controlului privind aportul reţelei informative la constatarea unor infracţiuni de natură judiciară de către personalul specializat pe care îl coordonează şi la identificarea autorilor în cauzele penale cu A.N.; numărul informatorilor aflaţi în legătura personalului structurilor de investigaţii criminale a scăzut cu 45,39%, fapt ce explică atât numărul redus de rapoarte informative implementate în aplicaţia „CAMAS“ pe grupuri infracţionale (182 rapoarte – 15 grupuri), cât şi cel al persoanelor pentru care s-au formulat propuneri de trimitere în judecată din cele supravegheate pe bază de „mapă suspect“ sau „dosar de urmărire informativă“ (17,71%).

159

d) lipsă de preocupare privind organizarea şi desfăşurarea continuă a personalului din subordine, precum şi a pregătirii proprii, încălcând astfel responsabilităţile ce-i revin în conformitate cu prevederile art. 41 lit. „c“ din Legea nr. 360/2002, privind Statutul poliţistului şi art. 3 alin. (2) şi (3) din Instrucţiunile M.I.R.A. nr. 363/12.XII.2002, privind pregătirea continuă a personalului. Cu ocazia testării profesionale a obţinut nota „2“, iar dintr-un număr de 33 lucrători de investigaţii criminale, unul a obţinut nota „8“, un număr de 24 lucrători au obţinut între „4“ şi „6“, iar 8 au obţinut nota „3“.


cu prevederile art. 57 lit. b din legea nr. 360/2002, privind Statutul Poliţistului şi art. 12 lit. b) din O.M.A.I. nr. 400/2004, privind regimul disciplinar al personalului din M.I.R.A., împotriva cms. şef_____, şef Serviciu Poliţie de Ordine Publică din I.P.J._____, pentru neglijenţă manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispoziţiilor primite de la şefii ierarhici sau de la autorităţile anume abilitate de lege, referitoare la:

a) neîndeplinirea sarcinilor şi îndatoririlor prevăzute prin fişa postului, întrucât a manifestat dezinteres pentru coordonarea, îndrumarea şi evaluarea activităţii poliţiştilor din cadrul birourilor şi formaţiunilor de ordine publică şi poliţie rurală de la poliţiile municipale şi orăşeneşti, precum şi a celor de la posturile de poliţie comunale, pe linia menţinerii ordinii şi liniştii publice, protecţia patrimoniului public şi privat;

b) lipsa de preocupare pentru analiza periodică a evoluţiei criminalităţii de natură judiciară din mediul rural, evaluarea cauzelor şi condiţiilor care au determinat ori favorizat săvârşirea de infracţiuni, stabilirea direcţiilor de acţiune şi măsurile ce urmează a fi întreprinse pentru eficientizarea la nivelul structurilor subordonate;

c) interes scăzut pentru analizarea activităţii de culegere a informaţiilor şi de supraveghere a suspecţilor, precum şi cea de identificare a autorilor în cauzele cu A.N. la structurile pe cale le coordonează;

d) neimplicarea în întreprinderea unor măsuri eficiente de reducere a criminalităţii în şcoli şi în afara acestora, în cadrul Programului „Să exmatri-culăm violenţa“, astfel că numărul infracţiunilor sesizate a crescut cu 56,60%;

e) lipsa de preocupare pentru realizarea măsurilor incluse în Programul de combatere a traficului şi consumului ilicit de droguri stradal, astfel că în anul 2006 şi trim. I./2007, nu s-a desfăşurat nici o acţiune pe această linie, fapt ce a făcut ca în această perioadă să nu se constatate nici o infracţiune de trafic sau consum ilegal de droguri stradal.

f) lipsă de preocupare privind organizarea şi desfăşurarea continuă a personalului din subordine, precum şi a pregătirii proprii, încălcând astfel

160

responsabilităţile ce-i revin în conformitate cu prevederile art. 41 lit. „c“ din Legea nr. 360/2002, privind Statutul poliţistului şi art. 3 alin. (2) şi (3) din Instrucţiunile M.I.R.A. nr. 363/12.XII.2002, privind pregătirea continuă a personalului.

Edificator în sensul celor de mai sus îl reprezintă faptul că, la testul profesional desfăşurat cu ocazia inspecţiei a obţinut nota „4“.


cu prevederile art. 57 lit. b) din Legea nr. 360/2002, privind Statutul Poliţistului şi art. 12 lit. b) din O.M.A.I. nr. 400/2004, privind regimul disciplinar al personalului din M.I.R.A., privind pe cms._____, şef Serviciu Poliţie Rutieră din I.P.J._____, pentru neglijenţă manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispoziţiilor primite de la şefii ierarhici sau de la autorităţile anume abilitate de lege referitoare la:

a) neîndeplinirea sarcinilor şi îndatoririlor prevăzute prin fişa postului întrucât nu s-a implicat corespunzător în activităţile de coordonare a efectivelor cu atribuţiuni pe linia poliţiei rutiere, fapt ce a determinat reducerea acţiunilor preventive întreprinse şi implicit scăderea performanţei personalului de execuţie;

b) raportarea unor date nesincere, eşaloanelor superioare, constând în aceea că un număr de 40 de accidente grave au fost raportate ca uşoare încălcându-se prevederile Instrucţiunilor M.I.R.A. nr. 766/1998.


cu prevederile art. 57 lit. b) din Legea nr. 360/2002, privind Statutul Poliţistului şi art. 12 lit. b) din O.M.A.I. nr. 400/2004, privind regimul disciplinar al personalului din M.I.R.A., privind pe cms. şef ______şeful Serviciului de logistică din cadrul Inspectoratului de Poliţie al judeţului_____, pentru neglijenţă manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispoziţiilor primite de la şefii ierarhici sau de la autorităţile anume abilitate de lege referitoare la neîndeplinirea sarcinilor şi îndatoririlor prevăzute în fişa postului, întrucât nu s-a implicat direct în organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice privind negocierea contractelor precum şi a altor acte încheiate de inspectorat care angajează răspunderea juridică a acestuia, constând în:

a) nerespectarea termenului de 12 zile pentru depunerea ofertelor de la data transmiterii invitaţiei de participare în cazul procedurilor de cerere de ofertă organizate pentru achiziţia a 6 motoscutere şi 1 ATV, încălcându-se prevederile art. 128 din O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări şi a contractelor de concesiune de servicii cu modificările şi completările ulterioare;

161

b) în cazul achiziţiei Serviciului de Asigurare Civilă obligatorie (R.C.A.) pentru autovehiculele din dotare s-a stabilit criteriul de evaluare „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”, fără a fi precizat în mod clar şi detaliat un algoritm de calcul, precum şi factorii de evaluare a ofertelor care să reflecte metodologia concretă de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice şi financiare prezentate de ofertanţi, încălcându-se astfel prevederile art. 14 alin.2 din H.G. 925/2006;

c) nu a fost solicitată şi nu s-a constituit garanţia de bună execuţie în cazul achiziţiei Serviciului de proiectare în vederea desfiinţării unor construcţii, deşi există această cerinţă obligatorie, potrivit prevederilor art. 89 din H.G. nr. 925/2006;

d) contractul de lucrări nr. 149783 din 31.10.2006, a fost încheiat cu nerespectarea termenului minim prevăzut de art. 205 alin.1 lit. b) din O.U.G. nr. 34/2006, nu a fost solicitată şi nici nu s-a constituit garanţia de bună execuţie prevăzută de art. 89 din H.G. nr. 925/2006.


cu prevederile art. 57 lit. b) din Legea nr. 360/2002, privind Statutul Poliţistului şi art. 12 lit. b) din O.M.A.I. nr. 400/2004, privind regimul disciplinar al personalului din M.I.R.A., împotriva cms. şef _____ Şeful Poliţiei municipiului_____, pentru neglijenţă manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispoziţiilor primite de la şefii ierarhici sau de la autorităţile anume abilitate de lege referitoare la:

a) neîndeplinirea sarcinilor şi îndatoririlor prevăzute în fişa postului la Cap. D lit. a, f şi g, referitoare la exercitarea conducerii tuturor efectivelor din cadrul Poliţiei municipiului_____, asigurarea executării activităţilor specifice potrivit competenţelor, în strictă conformitate cu prevederile ordinelor şi dispoziţiilor M.I.R.A. şi I.G.P.R.;

b) formalism în întocmirea programelor, dar mai ales, în ceea ce priveşte modul de evaluare periodică şi finală a rezultatelor. Deşi, la Biroul de Investigaţii Criminale din cadrul Poliţiei municipiului ______s-a întocmit Planul de măsuri pentru prevenirea şi combaterea infracţiunilor de tâlhărie, în anul 2006 nu a fost fixată „ţinta”, deşi prin Planul cadru întocmit la nivelul judeţului s-a stabilit ca „obiectiv ţintă” reducerea cu 5% a acestor fapte.

Totodată, la Programul de combatere a traficului şi consumului ilicit de droguri, stradal, Poliţia municipiului ____ nu a executat nicio acţiune, deşi, pe raza municipiului există numeroase discoteci, baruri, 2 facultăţi, 13 licee şi 14 grupuri şcolare, ceea ce explică faptul că în perioada supusă inspecţiei nu a fost constatată nicio infracţiune de trafic sau consum ilicit de droguri stradal.

162

Acţiunile întreprinse în Proiectul de prevenire şi combatere a violenţelor în unităţile de învăţământ „Să exmatriculăm violenţa” s-au dovedit ineficiente, astfel că, obiectivele privind pregătirea antiinfracţională, antivictimală a elevilor şi antrenarea acestora în activităţi preventive nu s-au realizat, fapt ce a contribuit la creşterea infracţionalităţii în unităţile de învăţământ cu 56,6%;

c) lipsă de exigenţă şi control, fapt ce a permis înregistrarea unor grave disfuncţionalităţi în activitatea de rezoluţionare, înregistrare, avizare şi soluţionare a petiţiilor, raportându-se date nesincere privind fenomenul infracţionalităţii.

În acest fel, au fost clasate direct un număr de 12 lucrări cu caracter penal, prin încălcarea prevederilor art. 3, art. 6 alin. 3, art. 24 şi următoarele din Ordinul O.M.A.I. nr. 190/2004, art. 1 şi 2 din Ordinul comun nr. 10/121/2004 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi M.I.R.A., art. 7 din Dispoziţia nr. 11133/1995 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii poliţiei pentru soluţionarea faptelor penale cu A.N.;

În calitate de şef al Poliţiei municipiului_______, a pus rezoluţii pe 27 de reclamaţii şi a aprobat clasarea unui număr de 4 lucrări.

d) – crearea unor grave prejudicii de imagine instituţiei Poliţiei, pe fondul degradării relaţiei dintre echipele manageriale de la nivelul Poliţiei municipiului şi I.P.J._____, fapt ce a generat declanşarea unei crize mediatice de denigrare a unor cadre cu funcţii de conducere.


cu prevederile art. 57 lit. b) din Legea nr. 360/2002, privind Statutul Poliţistului şi art. 12 lit. b) din O.M.A.I. nr. 400/2004, privind regimul disciplinar al personalului din M.I.R.A., privind pe scms._____, adjunct al şefului Poliţiei municipiului___ ___, pentru neglijenţă manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispoziţiilor primite de la şefii ierarhici sau de la autorităţile anume abilitate de lege referitoare la:

a) neîndeplinirea sarcinilor şi îndatoririlor prevăzute în fişa postului –întrucât nu s-a implicat direct în activitatea de control, sprijin şi îndrumare a structurilor subordonate;

b) formalism în întocmirea programelor, de prevenire şi combatere a infracţionalităţii, dar mai ales, în ceea ce priveşte modul de evaluare periodică şi finală a rezultatelor.

În cadrul Programului de combatere a traficului şi consumului ilicit de droguri stradal, Poliţia municipiului _______ nu a executat nici o acţiune, deşi, pe raza de competenţă a municipiului există numeroase discoteci, baruri, 2 facultăţi, 13 licee şi 14 grupuri şcolare, ceea ce explică faptul că în perioada

163

supusă inspecţiei nu a fost constatată nici o infracţiune de trafic sau consum ilicit de droguri stradal.

Acţiunile întreprinse în Proiectul de prevenire şi combatere a violenţelor în unităţile de învăţământ: „Să exmatriculăm violenţa!” s-au dovedit ineficiente, astfel că, obiectivele privind pregătirea antiinfracţională, antivictimală a elevilor şi antrenarea acestora în activităţi preventive nu s-au realizat, fapt ce a contribuit la creştere a infracţionalităţii în unităţile de învăţământ, cu 56,6%;

c) lipsă de exigenţă şi control, fapt ce a permis înregistrarea unor grave disfuncţionalităţi în activitatea de rezoluţionare, înregistrare, avizare şi soluţionare a petiţiilor, raportându-se date nesincere privind fenomenul infracţionalităţii.

În acest fel au fost clasate direct un număr de 122 lucrări cu caracter penal, prin încălcarea prevederilor art. 3, art.6 alin.3, art. 24 şi următoarele din Ordinul O.M.A.I. nr. 190/2004, art. 1 şi 2 din Ordinul comun nr. 10/121/2004 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi M.I.R.A., art. 7 din Dispoziţia nr. 11133/1995 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii poliţiei pentru soluţionarea faptelor penale cu A.N.;

Scms.______, în calitate de adjunct al şefului Poliţiei municipiului _____a rezoluţionat o plângere şi a aprobat clasarea ca petiţii a unui număr de 22 lucrări cu caracter penal.

d) crearea unor grave prejudicii de imagine a instituţiei Poliţiei, pe fondul degradării relaţiei dintre echipele manageriale de la nivelul Poliţiei municipiului şi I.P.J._____, fapt ce a generat declanşarea unei crize mediatice de denigrare a unor cadre cu funcţii de conducere.

e) lipsă de implicare şi formalism în activitatea de organizare, control, sprijin şi îndrumare a efectivelor de siguranţă publică, fapt ce explică eficienţa scăzută a acţiunilor de prindere în flagrant a autorilor infracţiunilor stradale;

f) superficialitate în activitatea de organizare şi desfăşurare a pregătirii continue a personalului din subordine, precum şi a pregătirii proprii, încălcând astfel responsabilităţile ce-i revin în conformitate cu prevederile art. 41 lit. „c“ din Legea nr. 360/2002, Statutul Poliţistului şi Instrucţiunilor M.I.R.A. nr. 363 din 12.XII, privind pregătirea continuă a personalului.

Edificator în sensul celor de mai sus este faptul că, la testul profesional desfăşurat cu ocazia inspecţiei a obţinut nota „5“.


cu prevederile art. 57 lit. b) din Legea nr. 360/2002, privind Statutul Poliţistului şi art. 12 lit. b) din O.M.A.I. nr. 400/2004, privind regimul disciplinar al personalului din M.I.R.A., privind pe scms. ____, şeful Biroului de investigaţii

164

criminale din cadrul Poliţiei municipiului ____, pentru neglijenţă manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispoziţiilor primite de la şefii ierarhici sau de la autorităţile anume abilitate de lege referitoare la:

a) neîndeplinirea sarcinilor şi îndatoririlor prevăzute în fişa postului, cu privire la exercitarea conducerii efectivelor Biroului de investigaţii criminale din cadrul Poliţiei municipiului _____, asigurarea executării activităţilor specifice potrivit competenţelor, în strictă conformitate cu prevederile ordinelor şi dispoziţiilor M.I.R.A. şi I.G.P.R., fapt ce a determinat:

b) formalism în întocmirea programelor de prevenire şi combatere a infracţionalităţii, dar mai ales în ceea ce priveşte modul de evaluare periodică şi finală a rezultatelor. Deşi la Biroul de investigaţii criminale din cadrul Poliţiei municipiului ____ s-a întocmit Planul de măsuri pentru prevenirea şi combaterea infracţiunilor de tâlhărie, în anul 2006 nu a fost fixată „ţinta”, deşi prin Planul cadru, întocmit la nivelul judeţului, s-a stabilit ca „obiectiv ţintă” reducerea cu 5% a acestor fapte;

c) lipsa unui control riguros la personalul din subordine, fapt ce a permis înregistrarea unor grave disfuncţionalităţi în activitatea de rezoluţionare, înregistrare, avizare şi soluţionare a petiţiilor din conţinutul cărora rezultă existenţa unor fapte cu caracter penal. În acest fel au fost clasate direct un număr de 12 lucrări cu caracter penal, prin încălcarea prevederilor art. 3, art. 6 alin.3, art. 24 şi următoarele din Ordinul O.M.A.I. nr. 190/2004, art. 1 şi 2 din Ordinul comun nr. 10/121/2004 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi M.I.R.A., art. 7 din Dispoziţia nr. 11133/1995 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii poliţiei pentru soluţionarea faptelor penale cu A.N.

În calitate de şef Birou investigaţii criminale din cadrul Poliţiei municipiului ______, începând cu data de 22.06.2006 a avizat un număr de 4 rapoarte cu propunere de clasare directă a unor plângeri cu caracter penal.


cu prevederile art. 57 lit. b) din Legea nr. 360/2002, privind Statutul Poliţistului şi art. 12 lit. b) din O.M.A.I. nr. 400/2004, privind regimul disciplinar al personalului din M.I.R.A., privind pe insp. pr. _____, şeful Biroului Poliţiei de ordine publică din cadrul Poliţiei municipiului______, pentru neglijenţă manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispoziţiilor primite de la şefii ierarhici sau de la autorităţile anume abilitate de lege referitoare la:

a) neîndeplinirea sarcinilor şi îndatoririlor prevăzute în fişa postului, cu privire la exercitarea conducerii efectivelor Biroului de ordine publică din cadrul Poliţiei municipiului____, asigurarea executării activităţilor specifice potrivit competenţelor, în strictă conformitate cu prevederile ordinelor şi

165

dispoziţiilor Ministerului Internelor şi Reformei Administrative şi Inspectoratului General al Poliţiei Române, fapt ce a determinat:

b) formalism în întocmirea programelor de prevenire şi combatere a infracţionalităţii, dar mai ales, în ceea ce priveşte modul de evaluare periodică şi finală a rezultatelor. În cadrul Programului de combatere a traficului şi consumului ilicit de droguri stradal, Poliţia municipiului _____ nu a executat nici o acţiune, deşi pe raza municipiului există numeroase discoteci, baruri, 2 facultăţi, 13 licee şi 14 grupuri şcolare, ceea ce explică faptul că în perioada supusă inspecţiei, nu a fost constatată nici o infracţiune de trafic sau consum ilicit de droguri stradal;

c) lipsa exercitării unui control exigent la personalul din subordine, fapt ce a permis înregistrarea unor grave disfuncţionalităţi în activitatea de rezoluţionare, înregistrare, avizare şi soluţionare a petiţiilor din conţinutul cărora rezultă existenţa unor fapte cu caracter penal, fapt ce a făcut ca fenomenul infracţionalităţii să fie înregistrat, soluţionat şi raportat incorect eşaloanelor superioare. În acest fel au fost clasate direct un număr de 90 lucrări cu caracter penal, prin încălcarea prevederilor art. 3, art. 6 alin. 3, art. 24 şi următoarele din Ordinul O.M.A.I. nr. 190/2004, art. 1 şi 2 din Ordinul comun nr. 10/121/2004 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, art. 7 din Dispoziţia nr. 11133/1995 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii poliţiei pentru soluţionarea faptelor penale cu A.N.

În calitate de şef al Biroului de ordine publică în cadrul Poliţiei municipiului ______a avizat un număr de 35 rapoarte cu propunere de clasarea directă întocmite de către subordonaţii săi.

13. Atenţionarea comisarului şef de poliţie______, Şeful Serviciului

Management Resurse Umane, pentru neglijenţa manifestată în îndeplinirea sarcinilor de serviciu sau a dispoziţiilor primite de la şefii ierarhici prevăzute în fişa postului, sub aspectul neinstruirii tuturor şefilor competenţi în evaluarea activităţii profesionale, desfăşurată de poliţiştii aflaţi în subordine, conform Dispoziţiei şefului inspectoratului nr. 189 din 07.12.2006.

14. Atenţionarea ag. şef de poliţie______, fost lucrător statistician în cadrul Serviciului Cazier Judiciar, Statistică şi Evidenţă Operativă pentru modul defectuos de preluare şi raportare în situaţiile statistice a datelor privind dinamica reţelei informative a Serviciului de investigare a fraudelor.

15. Atenţionarea ag. de poliţie______, lucrător statistician pentru modul defectuos de preluare şi raportare în situaţiile statistice a datelor privind dinamica reţelei informative a Serviciului de investigare a fraudelor.

166

CAPITOLUL 8

STUDIU DE CAZ PRIVIND PRINCIPALELE CONCLUZII REZULTATE

ÎN URMA INSPECŢIEI EFECTUATE LA O DIRECŢIE A POLIŢIEI DE FRONTIERĂ ŞI INSPECTORATELE

JUDEŢENE ALE POLIŢIEI DE FRONTIERĂ DIN SUBORDINE

În conformitate cu ordinul conducerii ministerului, în perioada _____,

un colectiv de ofiţeri din cadrul Corpului de Control al ministrului şi specialişti din direcţiile Aparatului Central, au analizat şi verificat activitatea desfăşurată în anul 2006 de lucrătorii Direcţiei Poliţiei de Frontieră şi Inspectoratele Judeţene, ocazie cu care au avut în vedere următoarele: modul de implementare a Strategiilor Ministerului Internelor şi Reformei Administrative şi Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră Română privind reforma instituţională, combaterea infracţionalităţii transfrontaliere şi a migraţiei ilegale, activitatea referitoare la managementul resurselor umane, pregătirea profesională a personalului şi rezultatele obţinute, activitatea specifică de secretariat, climatul organizaţional şi capacitatea managerială a cadrelor cu funcţii de conducere.

8.1. Organizarea şi funcţionarea Direcţiei Poliţiei de

Frontieră Direcţia Poliţiei de Frontieră_______ are în competenţa sa _____ km2,

şi are ca principală misiune, controlul şi supravegherea frontierei de stat, în zona de ____, cu Republica ______pe o lungime de ___ km şi respectiv __ pe o porţiune de __ km, totalizând __ km, ceea ce reprezintă peste o treime din frontiera externă a României.

Are în competenţă patru inspectorate judeţene ale poliţiei de frontieră (A, B, C şi D), 15 sectoare şi 13 puncte de trecere a frontierei de stat. Precizăm faptul că, la evaluarea direcţiei, nu s-a avut în vedere Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră „D” întrucât acesta a fost

167

verificat de structura de control a Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră Română, la începutul anului 2007.

Activitatea Direcţiei Poliţiei de Frontieră şi a inspectoratelor judeţene se desfăşoară în baza O.U.G. nr. 104/27.06.2001 – aprobată prin Legea nr. 81/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române, O.U.G. nr. 105/27.06.2001, aprobată prin Legea 243/2002 privind frontiera de stat a României, cu modificările şi completările ulterioare, a H.G. nr. 445/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 105/2001, cât şi a Strategiei Managementului Integrat al Frontierei de Stat a României.

De asemenea, s-au avut în vedere normele şi directivele europene în materie, printre care Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29.04.2004, privind dreptul la libera circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre pentru cetăţenii Uniunii Europene şi membrii familiilor acestora, modificările Regulamentului CEE nr. 1612/68, Manualul Practic pentru poliţiştii de frontieră (Schengen), Regulamentul nr. 562/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15.03.2006, privind crearea unui Cod Comunitar asupra regulilor ce stau la baza liberei circulaţii a persoanelor peste frontiere (Codul Frontierelor Schengen).

8.2. Principalele atribuţii şi obiective ale direcţiei şi structurilor

teritoriale din competenţă Direcţia Poliţiei de Frontieră coordonează activitatea celor 4

inspectorate judeţene pentru îndeplinirea următoarelor atribuţii principale: supravegherea frontierei de stat şi controlul în punctele de trecere a frontierei (rutier, feroviar, portuar, naval etc.) în zona de competenţă, în scopul prevenirii şi combaterii infracţionalităţii transfrontaliere, a migraţiei ilegale a traficului de persoane şi de auto furate, a actelor de terorism precum şi a oricăror alte încălcări a regimului juridic privind frontiera de stat; asigurarea aplicării prevederilor tratatelor, acordurilor, convenţiilor şi protocoalelor de frontieră internaţionale încheiate cu ________şi________, dar şi cu organizaţiile regionale internaţionale, cooperarea cu structurile teritoriale ale ministerului pe linia combaterii criminalităţii transfrontaliere, în special cu Direcţia Generală de Combaterea Crimei Organizate, Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă, Inspectoratele de Poliţie Judeţene, respectiv de Jandarmi, Autoritatea Naţională a Vămilor şi Direcţiile Regionale, Autoritatea Rutieră Română, Garda Financiară, Autoritatea pentru Străini şi birourile ori Compartimentele teritoriale, Direcţia Judeţeană Sanitar - Veterinară etc.

Totodată, conducerea Direcţiei Poliţiei de Frontieră_______, în perspectiva optimizării şi compatibilizării structurilor din subordinea sa, cu cele similare din statele membre U.E., a avut în vedere principalele obiective de

168

îndeplinit, rezultate din măsurile prevăzute în Planul de Acţiune Schengen dar şi din celelalte documente care reglementează activitatea Poliţiei de Frontieră, printre care enumerăm: întărirea managementului integrat; dezvoltarea în continuare a cooperării interne şi internaţionale; continuarea procesului de profesionalizare/specializare a poliţiştilor de frontieră pe domenii de activitate; desfăşurarea de activităţi specifice conform noii concepţii de supraveghere şi control la frontieră, precum şi dezvoltarea conceptului de „proximitate”; optimizarea activităţilor de informare publică, comunicare cu societatea civilă şi consolidarea imaginii publice favorabile, descentralizarea actului decizional şi nu în ultimul rând, combaterea actelor de corupţie în rândul personalului propriu.

8.3. Modul de îndeplinire a sarcinilor ce au revenit Direcţiei

Poliţiei de Frontieră _____ pentru perioada de preaderare şi în perspectiva transformării graniţei de est în frontiera externă a Uniunii Europene

În perioada de referinţă, Direcţia Poliţiei de Frontieră________, ca structură teritorială a Poliţiei de Frontieră Română, cu sprijinul experţilor Uniunii Europene, a participat la derularea a opt „Convenţii de înfrăţire instituţională” _______.

Pe linie legislativă s-au adoptat şi armonizat reglementările de bază privind frontiera, cooperarea cu statele vecine şi cu cele membre ale Uniunii Europene după modelul Schengen, precum şi acordurile de colaborare şi readmisie cu ţările candidate ori membre ale uniunii.

Referitor la colaborarea internaţională, s-a menţinut legătura cu experţi şi reprezentanţi ai instituţiilor similare din Uniunea Europeană, ţările vecine, precum şi cu ofiţeri de legătură ataşaţi pe lângă misiunile diplomatice.

Pentru realizarea sarcinilor şi valorificarea oportunităţilor conferite de filtrele din „Sistemul Integral de Securizarea Frontierei” –––, ca frontieră externă a Uniunii Europene, conducerea Direcţiei Poliţiei de Frontieră ________ şi structurile subordonate au reuşit să coopereze eficient cu structurile de grăniceri din Republica_____. Cu sprijinul experţilor Uniunii Europene s-au efectuat demersurile necesare pentru îmbunătăţirea colaborării trilaterale cu ______ şi Republica ______ şi constituirea Centrului Trilateral de Contact_____.

În perioada evaluată, direcţia a fost vizitată pentru documentare de mai multe delegaţii străine spaniole, elveţiene, olandeze, franceze şi germane, care şi-au dat avizul pentru procedurile adoptate de Poliţia de Frontieră privind controlul cetăţenilor Uniunii Europene, dotarea cu tehnică, asigurarea de efective şi perfecţionarea pregătirii personalului în vederea aplicării corecte a legislaţiei şi a normelor U.E.

Considerăm că măsurile întreprinse în cadrul relaţiilor de cooperare şi colaborare internaţională, permit realizarea unor acţiuni comune eficiente ce au,

169

în continuare, rolul de a cristaliza şi stabili noi punţi de legătură cu structurile similare din ţările U.E. precum şi din cele de la frontiera de stat a Direcţiei Poliţiei de Frontieră ____, pentru îndeplinirea misiunilor specifice la cele mai înalte standarde.

8.4. Eficienţa activităţilor desfăşurate pentru prevenirea

şi combaterea infracţionalităţii transfrontaliere şi a migraţiei ilegale

8.4.1 Pe linia combaterii infracţionalităţii transfrontaliere În anul 2006, lucrătorii Direcţiei Poliţiei de Frontieră ______ au

acţionat pentru combaterea infracţionalităţii transfrontaliere, cu accent pe constatarea faptelor de contrabandă şi alte fraude vamale, fiind descoperite ___ infracţiuni de acest gen.

De asemenea, pentru prevenirea actelor de contrabandă şi combaterea traficului cu bunuri de larg consum, în special cu ţigări şi produse agro-alimentare, au fost ridicate în vederea confiscării, în anul 2006, bunuri în valoare totală de ______RON (cu ____% mai mult faţă de ____), din care ___ de lucrătorii Poliţiei de Frontieră de pe comunicaţiile din zona P.T.F.-urilor, iar ___% de organele vamale.

Pe linia combaterii traficului cu bunuri din patrimoniul cultural-naţional, produse contrafăcute, metale şi pietre preţioase, rezultatele sunt modeste, şi s-au materializat în confiscarea unor bunuri suspecte a fi contrafăcute, în valoare de peste _____RON (_____ euro). Această activitate a fost realizată, în principal, de către organele vamale, dar au fost raportate drept constatări proprii ale Poliţiei de Frontieră.

Se remarcă o îmbunătăţire a activităţii de constatare privind traficul internaţional cu autoturisme furate, fiind ridicate pentru cercetări ___ (+___faţă de anul___) reclamate ca furate din străinătate şi identificate pe teritoriul României, parte din acestea fiind la a doua sau a treia înmatriculare. În urma cercetărilor a rezultat că doar o mică parte din acestea au făcut obiectul controlului realizat la intrarea în ţară.

Printre alte activităţi specifice, s-au organizat şi desfăşurat 3 acţiuni „ONE TIME ACTION” (simultan) la care au participat inspectoratele din subordine, ocazie cu care au fost descoperite ____ autoturisme furate, precum şi o acţiune „ROAD SHOW”, care a fost organizată de către ofiţeri din I.G.P.F.R. – compartimentului Trafic internaţional cu autoturisme furate, în cooperare cu structurile teritoriale de crimă organizată, din zonele de competenţă.

170

Cu privire la combaterea braconajului piscicol au fost constatate ____ infracţiuni, comise de ____ persoane, majoritatea fiind înregistrate la I.J.P.F._____ –____infracţiuni cu ____ persoane, iar celelalte la I.J.P.F. ______ –___ infracţiuni cu ___ persoane, I.J.P.F. _______– ___infracţiuni cu ___ persoane şi I.J.P.F._______ –___ infracţiuni cu ___ persoane.

Pe linia traficului cu arme, muniţii, substanţe toxice şi explozivi, valută falsă, combaterea acţiunilor teroriste şi activităţilor conexe acestora, în cursul anului___, la nivelul D.P.F. _______au fost descoperite ___ arme (un ___de război, un ____cu gaze, ____puşti de vânătoare, ___cu aer comprimat) şi ___ cartuşe (___de război, ___de vânătoare, ___alte cartuşe), o grenadă şi ____kg, exploziv (mijloace pirotehnice, petarde, pocnitori etc.) fiind constatate ___ infracţiuni la regimul armelor şi muniţiilor.

Deşi, la prima vedere, rezultatele înregistrate par a fi bune, se constată că majoritatea acestora s-au realizat în baza unor reclamaţii şi mai puţin în urma sesizărilor din oficiu.

Din analiza activităţilor desfăşurate la nivelul birourilor C.I.T. din cadrul D.P.F. ________ şi a structurilor teritoriale, a rezultat că performanţa profesională a fost diminuată de existenţa unor deficienţe şi disfuncţii, care s-au perpetuat în timp.

Astfel, planificarea activităţilor lunare nu s-a realizat în funcţie de evoluţia situaţiei operative din zona de responsabilitate, sarcinile repetându-se de la o lună la alta, aspecte întâlnite la toate birourile C.I.T. evaluate.

Materialele de analiză şi bilanţ au avut un caracter preponderent laudativ, în baza unor indicatori irelevanţi şi prezentări de caz fără esenţă, nefiind identificate cauzele şi condiţiile generatoare a unor devianţe, asupra cărora să se intervină, în timp util, cu măsuri concrete de remediere.

Controalele tematice realizate de către lucrătorii birourilor C.I.T. din cadrul direcţiei şi inspectoratelor judeţene, la structurile din subordine, s-au executat într-o notă de superficialitate şi formalism, fără să se constatate deficienţe în ceea ce priveşte munca de culegere a informaţiilor şi de supraveghere a persoanelor suspecte prin M.S. şi D.U.I., iar planurile de măsuri întocmite cuprind sarcini formulate la modul general, care nu sunt de natură a orienta activitatea pentru obţinerea unor rezultate performante, sens în care exemplificăm controalele tematice efectuate de către scms._______, şeful biroului C.I.T. de la I.J.P.F._______la S.P.F. _______, precum şi de cms. şef._____ (la data evaluării pensionat), adjunct al şefului I.J.P.F._____ , realizate la S.P.F______,_____ şi ______.

Aceleaşi aspecte s-au constatat şi în ceea ce priveşte modul de executare a controalelor de fond, coordonate de şeful biroului C.I.T. al D.P.F. _____, cms. şef______, la structurile din I.J.P.F. _____ şi______.

171

Referitor la munca informativ-operativă a rezultat că ofiţerii cu funcţii de conducere nu s-au implicat suficient în coordonarea acesteia, iar lucrătorii birourilor au manifestat superficialitate în recrutarea unor surse capabile să informeze despre încălcări ale legii sau să contribuie la supravegherea persoanelor suspecte, aflate în atenţie prin M.S. sau D.U.I.

La birourile operative din cadrul I.J.P.F. _____ şi ____, liniile de muncă privind infracţiunile din domeniul mediului înconjurător, falsului de valută, metalelor preţioase şi terorismului, nu erau acoperite informativ. De altfel, în cursul anului 2006, ofiţerii biroului C.I.T. din cadrul I.J.P.F._____ au obţinut doar 2 informaţii de la agentură pentru combaterea traficului internaţional cu autoturisme furate şi terorism.

Numărul şi calitatea slabă a informaţiilor a determinat realizarea unei baze de lucru necorespunzătoare faţă de problematica pe care o înregistrează fenomenul infracţional specific zonei de frontieră (1 suspect la C.I.T. – I.J.P.F._____, 6 suspecţi la C.I.T. – I.J.P.F. _______şi 6 suspecţi la C.I.T. – D.P.F._____).

De asemenea, lipsa informaţiilor cu valoare operativă este reflectată şi de faptul că, la compartimentul analiză de risc, au fost implementate un număr redus de rapoarte informative privind autorii de infracţiuni (75 de la C.I.T. – D.P.F._____, 75 de la C.I.T. – I.J.P.F. _____şi 94 de la C.I.T. – I.J.P.F._____), astfel că nu se poate dimensiona corect fenomenul infracţional, iar acţiunile destinate prevenirii şi contracarării infracţionalităţii transfrontaliere s-au finalizat cu rezultate modeste.

Totodată s-a constatat că, în rândul lucrătorilor s-a manifestat o reţinere nejustificată, motivată doar de lacunele existente în pregătirea profesională, în legătura cu supravegherea calificată prin dosare de urmărire informativă a persoanelor suspecte (câte două dosare la birourile C.I.T. din D.P.F. ______,inspectoratele judeţene ____ şi______,respectiv unul la Biroul C.I.T. _____), în condiţiile în care, este binecunoscut faptul că, autorii de infracţiuni acţionează, de regulă în reţele bine organizate, asistate juridic şi logistic.

Având în vedere aspectele consemnate rezultă că, problematica referitoare la infracţionalitatea transfrontalieră existentă pe raza de competenţă a D.P.F. ______ este diversă şi complexă, fapt ce necesită o mai bună conlucrare cu structurile de poliţie specializate în combaterea crimei organizate, cu privire la schimbul de informaţii şi realizarea de activităţi în comun.

Rezultatele modeste obţinute de ofiţerii birourilor din cadrul direcţiei şi inspectoratelor evaluate se datorează lipsei de exigenţă şi fermitate din partea cadrelor cu funcţii de comandă, care au acceptat în mod nejustificat performanţele mediocre obţinute de subordonaţi şi au tolerat superficialitatea în muncă.

172

8.4.2 Prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale şi a traficului de persoane

În perioada analizată, criminalitatea privind traficul de migranţi de la frontiera de est, înregistrată la nivelul direcţiei, s-a caracterizat prin creşterea activităţii infracţionale faţă de anul anterior, iar pe linia traficului de persoane s-a menţinut în aceleaşi cote, cunoscând forme şi metode identice de racolare, transport şi exploatare a victimelor.

Pe linia prevenirii şi combaterii migraţiei ilegale şi traficului de persoane, pe lângă misiunile zilnice efectuate de elementele Poliţiei de Frontieră din turele de serviciu, au fost executate ___ acţiuni proprii de tip M, D, şi P ale lucrătorilor biroului C.T.P. din D.P.F. _______cât şi ai compartimentelor corespondente din cadrul inspectoratelor.

Lucrătorii de la Biroul de combaterea traficului de persoane din D.P.F. ______au desfăşurat activităţi de coordonare, pe linii de muncă, a compartimentelor de specialitate şi a sectoarelor de la inspectorate, materializate în transmiterea către acestea a dispoziţiilor emise de eşaloanele superioare, inclusiv a ___ dispoziţii proprii. Pentru verificarea punerii în aplicare a acestora, au fost efectuate ____ controale inopinate la S.P.F., care, au vizat în principal verificarea dispozitivului din zona verde, fiind propuse ____ măsuri de îmbunătăţire a muncii, respectiv ___ de sancţionare disciplinară.

În baza protocoalelor întocmite la nivelul D.P.F. _____cât şi a inspectoratelor judeţene, au fost organizate şi desfăşurate acţiuni în cooperare cu I.J.P.____, _____şi_____, Autoritatea pentru Străini, Biroul pentru Combaterea Crimei Organizate, Inspectoratele Judeţene de Jandarmi, Administraţia Naţională a Drumurilor şi Autoritatea Rutieră Română, dar rezultatele obţinute nu au fost întotdeauna cele preconizate, datorită modului defectuos în care au fost planificate, pregătite şi executate.

Acţiunile informativ-operative, planificate şi executate lunar pe linia combaterii migraţiei ilegale şi traficului de persoane nu au avut, în toate cazurile, la bază date şi informaţii concrete, iar rezultatele obţinute nu au fost în concordanţă cu forţele şi mijloacele avute la dispoziţie.

S-au identificat protocoale încheiate cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului ______, Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, Organizaţia Salvaţi Copii şi Asociaţia „Alternative Sociale“, însă activităţile desfăşurate au fost de natură pur informală pe timpul seminariilor şi şedinţelor de lucru.

8.4.2.1 Migraţia ilegală Din situaţia operativă rezultă că, în perioada analizată, fenomenul

înregistrat pe linia traficului de migranţi la frontiera de est s-a caracterizat prin

173

creşterea activităţii infracţionale faţă de anul anterior, fiind identificate ___ persoane care au trecut ilegal frontiera de stat a României, din care ___ la frontiera verde şi ___ prin P.T.F., precum şi ___ persoane depistate în tentativă de trecere.

De asemenea, s-a constatat o modificare în modul de operare al infractorilor, în astfel comparativ cu anul ___, a crescut cu ___% (de la ___ la ___) numărul celor care au trecut ilegal prin frontiera verde şi a scăzut cu __% (de la ___ la ___) cei care, la punctele de trecere, au prezentat paşapoarte false sau falsificate.

Majoritatea subiecţilor acestui gen de fapte, (___%), provin din _______,iar punctele „preferate” pentru trecere fiind pe raza I.J.P.F. _______(S.P.F. ______şi______), _____(S.P.F _____şi_____), (S.P.F. _____şi______), intenţia acestora fiind de a tranzita teritoriul României şi a ajunge în spaţiul U.E.

Au fost identificaţi şi __ cetăţeni români care au trecut în Republica ______şi______, pe pod de gheaţă, înot sau cu alte mijloace improvizate, în scopul sustragerii de material lemnos, contrabandă sau vizitarea unor rude, dar aceştia nu pot fi consideraţi autori ai infracţiunii de migraţie ilegală, aşa cum eronat figurează în evidenţele D.P.F._____.

S-a constatat că, deşi în scădere, s-a menţinut în continuare, ca fenomen distinct, migraţia ilegală a cetăţenilor din Republica _______către ţări din Uniunea Europeană. Aceştia, au intrat legal pe teritoriul României prin punctele de trecere a frontierei de pe raza D.P.F.____ şi au trecut ilegal frontiera de stat prin vest, individual sau constituiţi în grupuri, fie prezentând la P.T.F. documente false ori falsificate, fie peste frontiera verde. În anul___, au fost sesizate ___astfel de cazuri, în care au fost implicaţi cetăţeni moldoveni, faţă de ___ în__.

Între D.P.F.______ şi direcţiile poliţiei de frontieră din vest, respectiv ______şi______, s-au realizat schimburi de date şi informaţii privind suspecţii cu preocupări în sfera traficului de migranţi, dar cu toate acestea, doar în a doua parte a anului ____ s-a acţionat pentru documentarea unora dintre aceştia, când s-au descoperit ___ asemenea filiere, cu __ traficanţi (__ cetăţeni români şi __ din Republica_____), care, pentru scoaterea din România a unor cetăţeni_____, solicitau sume cuprinse între ___-____ euro.

Rezultate pe această linie de muncă au obţinut lucrătorii I.J.P.F._____ (P.T.F._____, C.T.P. şi C.I.T.), care au destrămat ___ filiere de traficanţi, cu ___ făptuitori, iar activitatea celorlalte structuri ale direcţiei nu a fost eficientă (o reţea cu ___ persoane – biroul C.T.P. din cadrul direcţiei), sau fără rezultate, la I.J.P.F.______, _______şi________.

Majoritatea filierelor (__%) au fost descoperite de cadrele P.T.F._______, prin investigaţii directe, efectuate la controlul de frontieră, care

174

au vizat scopul declarat, documentele justificative şi asigurarea financiară a călătoriei.

Aportul scăzut al lucrătorilor specializaţi pe această linie de muncă se datorează nivelului redus al pregătirii de specialitate, care are repercusiuni în activitatea de obţinere a informaţiilor, documentarea faptelor comise şi calitatea actelor premergătoare de cercetare penală.

Supravegherea calificată prin MS şi DUI a fost, de asemenea, redusă, având în vedere faptul că, la începutul anului 2006 erau în lucru ___ MS, iar în perioada analizată s-au deschis ___ şi au fost închise ___, prin întocmirea unui singur dosar penal, de unde rezultă că adevăraţii infractori nu au fost supravegheaţi informativ operativ.

În ceea ce priveşte DUI-urile, la începutul perioadei evaluate figura în evidenţe unul, s-au deschis __ şi au fost închise __ (__ pozitiv şi __ negativ), rămânând în lucru __ DUI cu ___ persoane.

Cu toate că au fost obţinute ___ informaţii, din care __ de la informatori, marea majoritate a acestora au fost fără valoare operativă, aportul agenturii la constatarea de infracţiuni pe linia migraţiei ilegale şi supravegherea calificată a persoanelor suspecte fiind extrem de redus, ceea ce denotă faptul că activităţile s-au desfăşurat formal şi neprofesionist, pe fondul lipsei de sprijin, îndrumare şi control din partea şefilor de la toate nivelurile, precum şi a slabei pregătiri a lucrătorilor.

Modul defectuos de lucru, în culegerea de informaţii, denotă faptul că nu s-au cunoscut prevederile ordinului şi instrucţiunilor de linie, de către lucrătorii operativi, dar nici de ofiţerii cu funcţii de conducere de la toate nivelurile, deoarece, în situaţiile statistice au fost raportate cifre care nu aveau legătură cu realitatea.

Urmare a activităţilor ineficiente desfăşurate, majoritatea structurilor cu atribuţii pe această linie au obţinut rezultate modeste, iar altele, cum ar fi compartimentele C.T.P. de la I.J.P.F._____ şi_______, nu au avut în cursul anului ____ nicio constatare.

8.4.2.2 Traficul de persoane În perioada analizată, la nivelul D.P.F. s-a documentat şi probat

activitatea infracţională a ___ reţele de trafic de persoane, în care au fost implicaţi ___ traficanţi, fiind identificate ___ victime, comparativ cu anul___, când a fost documentată activitatea infracţională a ___ persoane, organizate în ___ reţele, care au traficat ___ victime.

Din analiza cazurilor instrumentate s-a stabilit că, majoritatea victimelor provin din familii dezorganizate, fără mijloace de subzistenţă, care au fost racolate de pe raza judeţelor _____, _____, ______ (din mediul urban şi

175

rural), atât de membrii reţelelor cât şi prin interpuşi, în vederea practicării prostituţiei, cerşetoriei sau a altor activităţi, pentru obţinerea de foloase materiale.

La nivelul Biroului C.T.P. din cadrul D.P.F. _____ cât şi la compartimentele din subordine s-a constatat o îmbunătăţire a activităţilor informativ operative pe această linie, astfel că, în perioada analizată au fost obţinute de la reţeaua informativă şi surse ocazionale un număr de ___informaţii, din care ___ (___%) au fost implementate în sistem 5x5x5.

Cadrele biroului şi compartimentelor C.T.P. aveau în lucru, la începutul anului___, un număr de ___ dosare penale, ce vizau traficul de persoane, au înregistrat ____şi au soluţionat ___ prin declinarea competenţei în favoarea serviciilor/birourilor teritoriale ale D.I.I.C.O.T., fiind documentate un număr de ___ infracţiuni din sfera traficului de persoane, iar într-un număr de ___ dosare au fost emise delegaţii de către procurori în favoarea lucrătorilor compartimentelor C.T.P.

Referitor la descoperirea infracţiunilor de trafic de persoane, comisia de control a constatat că s-a înregistrat o activitate necorespunzatoare la compartimentul C.T.P. din cadrul I.J.P.F. Iaşi, unde în perioada analizată a fost instrumentat un singur dosar penal cu ___ traficanţi şi ___ victime. Acest lucru s-a datorat faptului că în___, a existat un singur informator pe linia traficului de persoane, de la care au fost primite ___ informaţii şi a fost lucrată calificat prin M.S. numai o singură persoană, care a fost trimisă în judecată de B.C.C.O. ___, aspect de care se face responsabil insp.________ ofiţer specialist I, care a coordonat activitatea compartimentului.

S-a mai constatat faptul că, nu în toate cazurile, în D.U.I. aflate în lucru la compartimentele C.T.P. au fost solicitate analize de risc şi hărţi relaţionale care să fie folosite în documentarea activităţii infracţionale a persoanelor ce fac obiectul supravegherii, fapt ce duce la concluzia că modul de colaborare dintre lucrătorii celor două linii de muncă a fost sporadic, fără a se materializa în obţinerea unor rezultate notabile.

8.4.3. Activitatea de prevenire si combatere a traficului cu

substanţe interzise Biroul C.T.S.I. din D.P.F. ______şi compartimentele similare ale

inspectoratelor evaluate (_____,_____şi____), s-au înfiinţat la data de____, în urma reorganizării instituţionale a I.G.P.F.R. şi sunt prevăzute cu ___ respectiv ___ funcţii de ofiţer şi una de agent, ocupate ____%.

La nivelul direcţiei, în cursul anului ____ au fost soluţionate ___ dosare penale, pentru infracţiuni privind traficul de droguri, care au avut la bază acţiuni informative instrumentate prin __ D.U.I.-uri, din care: __ la

176

I.J.P.F._____, ___ la I.J.P.F._____, ___ la I.J.P.F. ____şi ___ de Biroul C.T.S.I. din cadrul direcţiei.

Cu toate acestea s-a constatat că, activitatea informativ-operativă s-a limitat doar la documentarea activităţii infracţionale în dosarele penale aflate în lucru, iar cunoaşterea situaţiei operative din raza de competenţă nu a constituit o prioritate, ofiţerii de linie acţionând, de obicei, la întâmplare, motiv pentru care rezultatul acţiunilor executate a fost necorespunzător, de cele mai multe ori. Spre exemplu, în cele ___ acţiuni organizate şi executate la nivelul direcţiei, de către ofiţerii de specialitate, nu s-a realizat nici o constatare, aceeaşi finalitate având şi cele ___ acţiuni de la inspectoratele judeţene, cu excepţia a două situaţii, în care lucrătorii compartimentului C.T.S.I. ______, au ridicat în vederea confiscării ___ gr. canabis.

Comisia de evaluare a constatat ca, informaţiile obţinute sunt fără valoare operativă, motiv pentru care, din cele ___ rapoarte informative ce trebuiau sa conţină date concrete privind traficul cu substanţe interzise, doar __ (__%) au fost înaintate pentru implementare la compartimentul analiza de risc.

Deficienţe au fost identificate şi în activitatea de supraveghere a persoanelor suspecte, din __ MS închise, în cursul anului___, doar __ ( __%) au avut finalitate.

Lipsa de interes manifestată în acest domeniu este dovedită şi de faptul ca insp. _______ din cadrul compartimentului C.T.S.I. _____, în cursul anului___, a fost desemnat de şeful inspectoratului, cms.şef______, pentru implementarea conceptului de poliţie de proximitate, în detrimentul muncii operative.

8.4.4 Activitatea desfăşurată la nivelul sectoarelor şi punctelor de

trecere a frontierei din cadrul D.P.F. ______ Subcomisia de inspecţie a evaluat activităţile desfăşurate şi rezultatele

obţinute în anul____, precum şi modul de aplicare al strategiilor M.I.R.A. şi I.G.P.F.R., în special în ceea ce priveşte nivelul de pregătire profesională a personalului şi adaptarea procedurilor de lucru la specificul zonei de competenţă, în concordanţă cu practica şi tehnicile adoptate de ţările U.E.

Din datele puse la dispoziţie, de inspectoratele judeţene verificate, a rezultat că în anul___, în fâşia verde, s-au înregistrat ___ evenimente cu ___persoane, după cum urmează: la I.J.P.F. _________ evenimente de trecere ilegală a frontierei cu ___ persoane, la I.J.P.F._____ ___ cazuri cu ___ persoane şi la I.J.P.F. ________ cu ___ persoane.

Procedând la verificarea acestor date statistice a rezultat că nu sunt în concordanţă cu cele cuprinse în anexa nr. __ din Raportul de informare nr. S/1260464 din ____ al D.P.F. _____ (unde se raportează ____ persoane

177

reţinute, din care I.J.P.F. ___ ____ persoane, I.J.P.F. ___ _____, şi I.J.P.F. ___ ____ persoane, fără a se mai preciza numărul de evenimente) şi nici cu cele prezentate în nota-fax nr. 1.454.147 din 22.03.2007 (respectiv ___ de evenimente cu ___ persoane, din care la I.J.P.F. ____ __ evenimente cu ___ persoane, la I.J.P.F. ____ ___ cu ___ persoane şi la I.J.P.F. ____ ___ cu ___ persoane).

Aceste discordanţe denotă faptul că sistemul de evidenţiere este deficitar atât la nivelul inspectoratelor cât şi al direcţiei – unde, de fapt, nu există o structură de evidenţă operativă care să centralizeze toate datele de interes operativ şi că rezultatele obţinute sunt neconvingătoare în totalitate.

8.4.4.1 Aspecte negative constatate în activitatea desfăşurată la

nivelul Sectoarelor Poliţiei de Frontieră Din analiza modului de planificare şi repartizare a turelor în serviciul

de supraveghere a frontierei, s-a constatat că, deşi în aparenţă, personalul care desfăşoară misiuni în cadrul unei ture este suficient numeric, comisia de evaluare a stabilit faptul ca media lucrătorilor care intră în serviciu este în procent de____ %.

Situaţiile întâlnite la sectoarele verificate arată că, numărul efectivelor care intra in dispozitiv este diferit de la un sector la altul, coborând chiar sub procentul menţionat, fapt ce conduce la mărirea zonelor de patrulare a echipajelor, astfel:

– la I.J.P.F._____: S.P.F. _____sunt folosiţi efectiv, în medie ____% din lucrători, în timp ce la S.P.F. ______sunt folosiţi în medie ____%, restul fiind la răspândiri;

– la I.J.P.F. _____: la S.P.F. ______şi S.P.F _____sunt planificaţi în medie, în serviciu, ____% din lucrători;

– la I.J.P.F.____; la S.P.F. _____sunt repartizaţi, în medie, ___% din poliţişti (un poliţist la ___ km.), la S.P.F. _____sunt repartizaţi ___% din poliţişti, iar la S.P.F. _______sunt repartizaţi în medie ___% din poliţişti (un poliţist ____ km.).

În urma analizării modului de executare a serviciului de supraveghere a frontierei la subunităţile susmenţionate, au fost identificate situaţii în care, în intervalele orare şi în zonele de producere a trecerilor, nu au fost planificate elemente de dispozitiv, astfel că nu au fost respectate întotdeauna dispoziţiile I.G.P.F.R. nr. 51.592/2006 şi S/281.776/2006, privind intensificarea şi îmbunătăţirea activităţilor pe linia supravegherii şi controlului trecerii frontierei.

Exemplificăm în acest sens trecerea ilegală din data de _____, produsă la S.P.F._______, pe direcţia S.F. 1113, unde, în intervalul orar de producere a evenimentului (orele 11,00–14,00), nu au fost planificate elemente.

178

Situaţii similare s-au constatat şi la S.P.F. _____, cu ocazia analizării trecerilor produse în zilele de ___şi____, pe direcţia S.F.1088, când, de asemenea, nu au fost planificate elemente pe direcţia respectivă.

Pe parcursul evaluării s-a stabilit că misiunile au fost planificate şi s-au desfăşurat, de obicei, în aceleaşi zone, itinerarii şi repere, în special pe aliniamentele I şi II (şi foarte rar în aliniamentul III), devenind astfel previzibil modul de executare a acestora. Astfel de situaţii s-au constatat în primele 9 luni ale anului ____la S.P.F. ____ şi primele ___ luni la S.P.F.____, unde echipajele au fost planificate să execute cu preponderenţă misiuni statice (post de observare ascuns, post control, patrule de pază etc.).

La S.P.F. ____, notele raport privind executarea dispoziţiilor de misiune conţin, în principal, numai date cu privire la itinerarul de deplasare, fără a se consemna verificările şi constatările efectuate, în sensul că, nu se menţionează numărul de înmatriculare al autovehiculelor controlate, precum şi datele de identitate ale persoanelor legitimate.

Studiile de caz realizate în urma producerii evenimentelor nu conţin aprecieri cu privire la eficienţa activităţilor desfăşurate de elementele aflate în serviciu şi nu au stabilite măsurile necesare pentru eliminarea disfuncţiilor de organizare a dispozitivului de supraveghere a frontierei, în vederea prevenirii trecerilor ilegale.

În acest sens, exemplificăm situaţiile întâlnite la S.P.F. ____ şi S.P.F.____, unde nu a fost analizat modul de efectuare a serviciului şi amplasarea echipajelor în dispozitivul de supraveghere, în funcţie de ora şi locul producerii trecerilor. De asemenea, la S.P.F._____, din ___ cazuri de treceri ilegale s-a întocmit doar un studiu de caz, iar la S.P.F. ______ nu s-a realizat niciun studiu de caz, deşi s-au înregistrat ___ treceri ilegale.

Referitor la controalele de sprijin şi îndrumare, efectuate de conducerea inspectoratelor, a rezultat că acestea s-au rezumat la prelucrarea unor documente, verificarea prezenţei pe locul de serviciu şi la sediu, modul de predare-primire a armamentului şi portul ţinutei, fără a se analiza eficienţa dispozitivului de supraveghere şi legalitatea actelor procedurale întocmite.

Deşi măsurile dispuse de către eşaloanele ierarhic superioare în urma controalelor efectuate, au subliniat necesitatea sporirii aportului lucrătorilor la culegerea de informaţii şi îmbunătăţirii pregătirii profesionale pe această linie, a rezultat că şefii de sectoare şi ture le-au tratat cu superficialitate, astfel că, rezultatele au fost modeste (ex. I.J.P.F. ____- ____ informaţii/poliţist/an, I.J.P.F. ______- ____ informaţii/poliţist/an, I.J.P.F. ______- ___ informaţii/lucrător/an). De asemenea, în urma activităţilor desfăşurate în cooperare cu structurile de poliţie nu s-a urmărit şi analizat schimbul de informaţii dintre acestea.

179

Precizăm faptul că, la nici unul dintre sectoarele controlate, nu au fost identificate registre de informaţii pentru evidenţierea rapoartelor informative întocmite de lucrătorii turelor de serviciu.

S-a mai constatat că nu se respectă în totalitate Dispoziţia I.G.P.F.R. nr. 59.707/2003, privind organizarea şi funcţionarea camerelor de reţinere şi triere a persoanelor supuse măsurii de reţinere administrativă.

Astfel, la S.P.F _______, în cazul celor ____ persoane încarcerate în anul___, nu s-a consemnat data şi ora scoaterii din cameră, nu s-au întocmit procese-verbale în cazul restituirii bunurilor şi nu s-a dispus asigurarea unui post de pază pentru supravegherea acestora.

La S.P.F. _______ s-au constatat o serie de deficienţe legate de camera de reţinere şi triere, în sensul că aceasta nu este amplasată în apropierea ofiţerului de serviciu, nu este amenajată conform prevederilor dispoziţiei I.G.P.F.R. nr. 59.707/2003, prin aceea că uşa de acces nu este confecţionată din grilaj metalic, corpul de iluminat nu este protejat cu grilaj metalic, întrerupătorul se află în interior, grilajul de la geam este prins în holt-şuruburi pe interior, iar bara de fixare este uşor de desprins.

La nivelul sectoarelor evaluate există metodologii şi proceduri de lucru trimise de I.G.P.F.R. şi adaptate la specificul activităţilor, însă nu s-au identificat cele referitoare la refugiaţi şi azil.

În ceea ce priveşte folosirea tehnicii de vedere pe timp de noapte pentru executarea misiunilor a rezultat că, la nivelul întregii direcţii, numai la S.P.F. ______din cadrul I.J.P.F. _____este funcţională autospeciala cu termoviziune, în timp ce, la celelalte inspectorate, aparatura de acest gen era defectă din luna _____.

8.4.4.2 Deficienţe constatate la nivelul punctelor de trecere a

frontierei În „Raportul de informare” nr. S/1.260.464/20.02.2007, Anexa nr. 6,

D.P.F. ___” a menţionat că, în anul ____, la nivelul direcţiei, au fost înregistrate ___ infracţiuni de „trecere ilegală a frontierei” prin P.T.F, (din care ___% la I.J.P.F._____) prin utilizarea de către cetăţenii______, simultan, a două paşapoarte (din care unul a fost declarat nul, în urma pierderii).

De asemenea, s-a mai consemnat că, la nivelul I.J.P.F._____, au fost constatate ____ infracţiuni de „fals” şi „uz de fals”, care s-au comis de către cetăţenii moldoveni la intrarea în ţară, prin prezentarea de asigurări tip „carte verde” false sau falsificate, deşi acestea constituiau motiv de nepermitere a intrării în ţară, întrucât, persoanele nu posedau documente de călătorie valabile, aşa cum prevede art. 6 din „Manualul practic pentru poliţiştii de frontieră” şi art. 7, pct. 2 din Regulamentul nr. 562/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului, referitor la regulile ce stau la baza liberei circulaţii a persoanelor.

180

Totodată, s-a constatat că la P.T.F. ______ (litigiul nr. 238/10.01.2007) s-a întocmit o lucrare penală pentru uz de fals, unui cetăţean din ______ care, la intrarea în România, a prezentat un permis de şedere în_____, motivat de faptul că lucrătorul avea suspiciuni cu privire la autenticitatea documentului. În fapt, a rezultat că valabilitatea permisului expirase (nu mai fusese prelungit) şi în consecinţă nu trebuia să i se permită intrarea în ţară.

În ceea ce priveşte modul unitar de aplicare a dispoziţiilor care reglementează libera circulaţie a persoanelor şi bunurilor au fost identificate situaţii, în care, pentru cazuri similare, au fost dispuse măsuri diferite.

Astfel, în cazul cetăţenilor moldoveni care s-au prezentat la frontieră cu bunuri peste plafonul vamal, fie s-a luat măsura reţinerii bunurilor de vamă permiţându-se intrarea acestora în ţară, fie nu s-a permis intrarea persoanelor în ţară (litigiile nr. 1463/07.12.2006 şi 1519/13.12.2006 de la P.T.F. _______feroviar din I.J.P.F.______).

Referitor la modul de evidenţă şi soluţionare a litigiilor în anul 2006, s-au constatat următoarele:

– la punctele de trecere _______feroviar şi ______rutier aparţinând I.J.P.F._____, au fost întâlnite situaţii în care obiectul litigiului nu a fost formulat explicit, nu au fost justificate măsurile şi nu a fost menţionată baza legală, ori, nu s-au identificat menţiuni referitoare la verificările specifice care trebuiau efectuate (la Autoritatea pentru Străini, la Direcţia Generală de Paşapoarte, la Punctul de Contact ______etc., în funcţie de situaţia întâlnită). Această practică s-a continuat şi în anul 2007 (litigiile nr. 320/17.01.2007, 334/18.01.2007 de la P.T.F. _____ şi nr. 94/14.01.2007, 115/18.01.2007, 139/25.01.2007 şi 184/06.02.2007, de la P.T.F.______, al căror obiect îl constituia regimul vamal), fapt ce contravine prevederilor Manualului Schengen.

– la P.T.F. ______rutier din cadrul I.J.P.F._____, s-a constatat că nu în toate situaţiile s-a invocat temeiul legal ce a stat la baza măsurilor luate, ori consemnările nu sunt în concordanţă cu realitatea de fapt, (litigiile nr. 2937/2006, 2939/2006 şi 2943/2006), astfel că nu s-a putut stabili legalitatea măsurilor dispuse faţă de cetăţenii străini în cauză.

S-a mai constatat că nu este reglementat modul de acţiune în cazul în care cetăţenii moldoveni se prezintă în frontieră, pentru ieşirea din ţară, cu termenul de şedere depăşit. În acest caz, nepermiterea ieşirii şi îndrumarea către Autoritatea Pentru Străini pentru emiterea dispoziţiei de părăsire a ţării (aşa cum se procedează în prezent), ar putea determina persoana să se răzgândească cu privire la părăsirea teritoriului României, ori să săvârşească diverse fapte antisociale, pe fondul absenţei mijloacelor de subzistenţă.

181

Controlul realizat pe linia respectării dispoziţiilor I.G.P.F.R. nr. 50.525/2006 şi 50.856/2006 şi ale metodologiei privind acordarea vizelor, a scos în evidenţă următoarele:

a) La P.T.F. ______ rutier, au fost acordate în anul 2006 un număr de 2 vize tranzit, pentru doi cetăţeni israelieni care s-au prezentat (însoţiţi de lucrătorii PTF______) în punct, pentru a ieşi din România. Din verificările efectuate a rezultat că, deşi a existat aprobarea I.G.P.F.R. (caz fortuit de aterizare pe Aeroportul_____, unde nu mai erau vize), modalitatea de soluţionare a fost defectuoasă deoarece vizele de tranzit nu trebuiau acordate de P.T.F._____, iar taxa trebuia achitată de cetăţenii israelieni înainte de părăsirea României;

b) La P.T.F. _____portuar, unde şef de punct este cms.______, pentru cele 18 vize acordate în anul 2006 nu s-au întocmit litigii şi nu s-a completat registrul de vize cu menţiunile privind data şi locul prin care s-a efectuat ieşirile cetăţenilor străini, încălcându-se metodologiile de lucru; de asemenea, în cazul acordării vizei nr. 00263651/2007, nu s-a putut face dovada documentului în baza căruia s-a permis intrarea în ţară, deşi din cererea agenţiei de navlosire şi documentele anexate a rezultat că paşaportul era expirat (din raportul telex a reieşit că viza a fost aplicată pe paşaportul expirat).

În alte două situaţii, comisia de control nu a identificat documente din care să rezulte existenţa faptică a biletelor de călătorie sau rezervărilor, care au stat la baza acordării vizelor (nr. 00263664/2006 şi 00263633/2006).

Superficialitatea cu care a fost tratată problematica acordării vizelor în P.T.F. _____portuar este reflectată şi de modul de soluţionare a litigiilor nr. 565/05.04.2006, 554/04.04.2006 şi 379/21.03.2006, care reiese numai din telexul de raportare, deşi agenţia de navlosire trebuia să specifice în cerere motivele solicitării vizei, itinerariul şi punctul de ieşire din ţară a cetăţenilor străini aflaţi în cauză.

c) La P.T.F. _____rutier, în cazul celor două vize acordate de insp. pr._______– şeful de punct, în anul 2006, nu s-a menţionat, în rubrica observaţii, punctul şi data ieşirii cetăţenilor străini din ţară, încălcându-se astfel metodologiile de lucru.

În ceea ce priveşte prestaţia profesională a ofiţerilor cu funcţii de conducere de la nivelul sectoarelor şi punctelor de frontieră inspectate, s-a constatat că, în general, există o preocupare constantă în întocmirea documentelor de organizare şi planificare a activităţilor, precum şi în gestionarea efectivelor.

Cu toate acestea au fost identificate carenţe în activitatea managerială privind folosirea efectivelor (în sensul planificării defectuoase a elementelor în dispozitiv), la S.P.F. ____- fost şef al sectorului cms. ______şi adjunctul său

182

cms.______, S.P.F. _____- cms._____, S.P.F. _____- insp.pr._____, toate din cadrul I.J.P.F. _____şi S.P.F. ____- scms. _____din cadrul I.J.P.F._____.

S-a mai constatat o lipsă de finalitate a analizelor lunare realizate de şefi, privind activităţile lucrătorilor sectoarelor, care nu identifică neajunsuri (slaba preocupare pentru culegerea de informaţii de la surse ocazionale, lipsa de eficienţă a acţiunilor executate, necunoaşterea şi nerespectarea metodologiei de lucru privind camera de reţinere) şi poliţişti cu activitate slabă iar măsurile dispuse nu sunt de natură a remedia aspectele menţionate.

Majoritatea controalelor de sprijin şi îndrumare la sectoare şi puncte efectuate de conducerea inspectoratelor precum şi de ofiţerii coordonatori C.I.T, C.T.P, şi C.T.S.I. s-au rezumat la verificarea modului de întocmire a unor documente, verificarea prezenţei pe locul de serviciu şi la sediu, modul de predare-primire a armamentului şi portul ţinutei, fără a se analiza eficienţa dispozitivului din zona verde, legalitatea actelor procedurale întocmite, aportul informativ al lucrătorilor din sectoare şi puncte, respectarea metodologiilor de lucru privind acordare vizelor şi completarea registrelor de litigii etc.

Ca urmare a deficienţelor constatate în punctele de trecere a frontierei cu privire la litigiile în trafic, se impune elaborarea de către I.G.P.F. a unei proceduri unitare de control, constatare şi consemnare a acestora şi realizarea unor teme profesionale, care să fie însoţite de aplicaţii practice cu ofiţerii şi agenţii care lucrează în puncte, cu privire la evenimentele care vor fi consemnate, verificările care trebuie efectuate şi măsurile ce urmează a se dispune, precum şi celelalte date care trebuie menţionate în registrul special destinat.

Având în vedere deficienţele constatate pe linia supravegherii şi controlului frontierei, s-a concluzionat că acestea se datorează şi absenţei unei structuri, la nivelul inspectoratelor, care să coordoneze direct activitatea pe frontiera verde.

Rotirea lucrătorilor din cadrul turelor de serviciu a condus la eficientizarea acţiunilor de prevenire a corupţiei în rândul poliţiştilor de frontieră, însă a afectat rezultatele profesionale, întrucât nu a fost urmată de accentuarea pregătirii profesionale specifice fiecărei linii de muncă, astfel că parte din deficienţele constatate s-au produs pe fondul cunoaşterii insuficiente a normelor care reglementează activităţile specifice fiecărui post.

Tutela profesională este greu de realizat întrucât tutorele şi persoana tutelată nu desfăşoară activităţi împreună, existând posibilitatea de a se întâlni o singură dată la un interval de 2 luni.

Aceleaşi greutăţi sunt întâmpinate şi cu ocazia întocmirii notărilor de serviciu de către şefii nemijlociţi, având în vedere faptul că un lucrător pe parcursul unui an de zile şi-a desfăşurat activitatea pe mai multe posturi şi în subordinea mai multor şefi.

183

Analizarea, prin sondaj, a modului în care se aplică sancţiunile contravenţionale, a scos în evidenţă faptul că, jumătate dintre acestea au fost aplicate cetăţenilor străini. S-a constatat cu această ocazie că există o lipsă de finalitate în cazul celor 3.688 sancţiuni contravenţionale aplicate cetăţenilor străini, în sensul că au fost achitate doar 423, iar restul nu au putut fi trimise în debit. În acest sens, se impune iniţierea unui proiect legislativ care să permită aplicarea consemnului N.P.I. în cazul cetăţenilor străini care la ieşire nu şi-au achitat obligaţiile faţă de statul român.

Inspecţia a mai scos în evidenţă faptul că, reglementările interne privind modul de anulare a vizelor în punctul de frontieră nu sunt armonizate cu legislaţia comunitară. Astfel, poliţistul de frontieră poate să anuleze, pe loc, vizele statelor membre ale UE atunci când există suspiciuni cu privire la falsificarea sau contrafacerea acestora, cu înştiinţarea autorităţilor emitente, dar pentru anularea vizelor emise de autorităţile române este nevoie de aprobarea Ministerului Afacerilor Externe, conform prevederilor art. 32 alin. 1 din O.U.G. nr. 194/2002, modificată.

Totodată se impune revizuirea noţiunilor de control amănunţit la intrare sau ieşire şi a procedurilor de realizare a acestora, pentru alinierea la prevederile manualului Schengen, în ceea ce priveşte libera circulaţie a persoanelor.

8.4.5 Activitatea desfăşurată de lucrătorii compartimentelor

analiză de risc Activităţile pe linie de analiză de risc au fost orientate către studierea

fenomenului infracţional transfrontalier în ansamblu, centralizarea şi prelucrarea datelor şi informaţiilor primite de la sectoare şi compartimentele C.I.T., C.T.P., C.T.S.I. şi, în funcţie de concluziile rezultate, s-au emis recomandări în sprijinul acţiunilor operative.

Datele necesare pentru întocmirea analizei de risc lunare la nivelul Direcţiei au fost extrase din aplicaţiile DISPECER şi SITOP, din studiile de caz ale compartimentelor operative şi fişele de fals întocmite de compartimentul criminalistic.

La solicitarea componentelor operative de la inspectorate şi Direcţie, în anul 2006 au fost analizate 4 dosare de urmărire informativă şi 2 dosare penale, au fost întocmite 4 rapoarte preliminare de analiză şi 5 hărţi relaţionale, aferente, 3 diagrame ale legăturilor telefonice solicitate, precum şi 2 tabele comparative în format EXCEL.

În ceea ce priveşte activitatea de pregătire continuă pentru dezvoltarea aptitudinilor profesionale, s-a constatat că a existat preocupare din partea ofiţerilor care încadrează compartimentele la nivelul Direcţiei, privind lucrul cu programele iBase4 şi Analyst Notebook.

184

Cu toate acestea, pe timpul inspecţiei au fost relevate şi neajunsuri, referitoare la modul de identificare a ţintelor de risc, evaluarea impactului analizelor de risc, prelucrarea informaţiilor obţinute din diferite surse şi calitatea recomandărilor emise în spiritul acţiunilor operative.

Referitor la calitatea analizelor de risc, s-a constatat că, deşi au existat informaţii cu valoare operativă, documentele au fost întocmite necorespunzător, datorită faptului că ofiţerii nu au manifestat preocupare pentru valorificarea acestora şi identificarea ţintelor de risc, pe tipuri de infracţiuni şi domeniile de activitate care afectau sistemul de securitate la frontieră, aspecte întâlnite frecvent la I.J.P.F. Iaşi, în activitatea cms. şef. ______şi insp. pr. _______.

Colaborarea cu celelalte birouri şi compartimente operative nu a fost eficientă, având în vedere faptul că, în anul 2006 nu s-a întocmit nici o hartă relaţională şi nu s-au efectuat studii de caz pe linii de muncă specifice, la I.J.P.F., iar la I.J.P.F. ____s-a realizat doar o analiză preliminară şi o hartă relaţională, solicitate de către Biroul Combaterea Infracţionalităţii Transfrontaliere.

De asemenea, nu a fost instituit un sistem eficient de urmărire şi evaluare a impactului analizelor de risc în creşterea/descreşterea performanţelor operative ale inspectoratelor şi Direcţiei, aspect care s-a repercutat negativ în elaborarea recomandărilor pentru sprijinul personalului operativ şi a factorilor de decizie.

Totodată, în perioada verificată, ofiţerii din cadrul compartimentelor nu au analizat operaţional datele şi informaţiile stocate în baza de date a I.J.P.F.____, _____ şi _____, deşi aveau atribuţii în acest sens.

Un alt aspect se referă la faptul că, ofiţerii au fost repartizaţi să execute şi alte activităţi care exced atribuţiilor din fişa postului, respectiv controale inopinate, întocmirea unor materiale ca urmare a efectuării controalelor, participarea în comisiile de examinare pentru ocuparea unor posturi vacante, cercetări prealabile, aspecte care au afectat, în parte, calitatea datelor introduse în bazele de date şi aplicaţiile specifice dedicate analizei.

În concluzie, apreciem că activitatea desfăşurată la nivelul Direcţiei în anul 2006 de compartimentele de profil, nu a înregistrat progrese semnificative, din cauza lipsei de colaborare cu celelalte birouri şi structuri operative şi pe fondul neimplicării permanente în activităţile de sprijin şi îndrumare a adjuncţilor şefilor de inspectorate care au coordonat acest domeniu de activitate.

8.4.6 Activitatea de cercetare penală, evidenţă operativă şi criminalistică 8.4.6.1 Cercetarea penală Activitatea de cercetare penală la structurile evaluate a fost realizată de

22 lucrători de poliţie (17 ofiţeri şi 5 agenţi), majoritatea ofiţerilor fiind

185

absolvenţi ai Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” Bucureşti, repartizaţi după cum urmează: câte 5 ofiţeri şi 1 agent de poliţie la birourile din cadrul I.J.P.F. _____ şi I.J.P.F._____, 6 ofiţeri şi 2 agenţi la biroul I.J.P.F. _____şi 1 ofiţer şi 1 agent la compartimentul din cadrul Direcţiei.

În perioada evaluată, pe lângă cele 472 dosare penale reportate din anul 2005, au fost înregistrate 1.470 (1.282 prin formaţiunile operative şi 188 prin parchete), cu 26% mai puţine decât în anul anterior, astfel că s-au aflat spre soluţionare 1.942 dosare. În cursul anului 2006 au fost soluţionate 1.746 dosare, rămânând spre instrumentare, la începutul a.c., 196 dosare, cu 58,5% mai puţine decât în anul anterior.

Referitor la operativitatea de soluţionare a cauzelor penale, s-a constatat că, din totalul de 1.746 dosare penale soluţionate, 84,2% au fost rezolvate în primele trei luni de la înregistrare, iar pentru 15,8% termenele au fost prelungit din cauze obiective (sustragerea învinuiţilor de la efectuarea anchetelor, întârzieri în comunicarea unor rezultate de către diferite instituţii abilitate etc.). Cel mai mare grad de operativitate îl are formaţiunea din cadrul IJPF _____(100%), iar cel mai mic IPF _____(64%).

Din punct de vedere al finalităţii judiciare, situaţia la nivelul direcţiei se prezintă astfel:

– 253 (14,31%) soluţionate cu RTUP; – 694 (39,74%) soluţionate cu SUP, art.1813 Cod penal; – 24 (1,37% ) soluţionate cu SUP; – 270 (15,46%) soluţionate cu NUP; – 1 soluţionate cu Î.U.P.; – 494 (28,29%) soluţionate cu RDC (referat declinare a competenţei); – 10 alte soluţii. Până la data efectuării inspecţiei, organele de parchet au soluţionat,

prin emiterea de rechizitorii, 103 dosare penale, iar în 15 cazuri au schimbat soluţia din RTUP în SUP art.18/ 1 C.p. În cele 103 rechizitorii au fost trimişi în judecată 131 de inculpaţi din care 108 străini şi 23 români pentru comiterea a 228 infracţiuni, după cum urmează: 122 infracţiuni de trecere ilegală a frontierei de stat, 9 de trafic de migranţi, 2 infracţiuni de trafic de persoane, 18 de trecere ilegală a frontierei altui stat, 23 infracţiuni de fals şi uz de fals, 2 infracţiuni de mită, 3 de lipsire de libertate în mod ilegal, 2 de contrabandă, 2 infracţiuni la regimul vamal, 3 infracţiuni la regimul circulaţiei pe drumurile publice şi 42 braconaj piscicol.

La acest indicator, privind finalitatea judiciară, I.J.P.F. _____a înregistrat un procent de 100%, la polul opus situându-se I.J.P.F ____cu 29,6%.

În cele 1.470 dosare penale înregistrate în perioada evaluată, au fost cercetate 1.901 persoane (faţă de 2.421 în 2005) din care 1.109 români (25

186

arestaţi preventiv) şi 792 străini, pentru comiterea a 2.393 infracţiuni (3.057 în 2005) din care: 507 treceri ilegale a frontierei statului român (901 în 2005), 18 tentative de intrare/ieşire din ţară, 75 infracţiuni de trafic de persoane, 123 treceri ilegale ale frontierei altor state, 291 infracţiuni de fals, 69 la regimul vamal, 10 la regimul armelor, muniţiilor şi substanţelor explozive, 18 trafic ilegal de droguri şi/sau precursori, 63 trafic internaţional cu autoturisme furate, 8 deţinere sau punere în circulaţie de monedă sau alte mijloace de plată false sau falsificate, 95 la regimul dreptului de autor, 12 privind fondul cinegetic, 236 (405 în 2005) privind fondul piscicol, 18 referitor la fondul silvic, 334 (319 în 2005) la regimul circulaţiei pe drumurile publice, 110 furturi şi/sau tâlhărie şi 406 au reprezentat alte infracţiuni.

În cele 494 dosare penale, soluţionate cu referat de declinare a competenţei, au fost vizate 605 persoane, din care 123 străini pentru comiterea a 781 infracţiuni din care, 12 infracţiuni pentru trecere ilegală a frontierei de stat, 4 trafic de migranţi, 22 trafic ilegal de droguri, 85 trafic de persoane, 2 trafic de minori, 35 treceri ilegale a frontierei altui stat, 76 infracţiuni de fals, 10 nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, 2 nerespectarea regimului substanţelor explozive, 6 contrabandă, 12 la regimul vamal, 4 falsificare de monedă sau alte valori, 6 iniţiere sau constituire de grup infracţional organizat, 53 introducere ilegală de mărfuri contrafăcute şi nerespectarea dreptului de autor, 149 nerespectarea regimului transportului rutier, 1 favorizarea infractorului, 3 distrugere, 3 ultraj, 1 abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, 5 infracţiuni la fondul forestier, 158 braconaj piscicol, 37 furt, 13 dare de mită, 3 evaziune fiscală, 102 la regimul rutier şi 109 alte infracţiuni.

Până la data controlului, din totalul dosarelor declinate, procurorii au soluţionat 137 cu următoarele soluţii: 38 rechizitorii, 77 SUP art.18/1 C.p., 1 SUP şi 21 NUP.

În cele 694 dosare soluţionate iniţial cu propuneri de SUP art. 18/1 C.p. au fost cercetate 1.256 persoane, din care 838 străini, pentru comiterea unui număr de 856 infracţiuni, din care 343 (40%) treceri ilegale a frontierei de stat, 36 (4,2%) treceri ilegale a frontierei altui stat, 86 (10%) infracţiuni de fals, 66 (7,70%) la regimul rutier, 136 (15,9%) braconaj piscicol, 173 (20,2%) regimul transportului de mărfuri, 16 (2%) alte infracţiuni.

Din analiza rezultatelor obţinute pe linie de cercetare penală, reflectate de indicatorii statistici menţionaţi, a reieşit faptul că din 2.393 fapte penale constatate, doar 29,46% se referă la criminalitatea „frontalieră”. Celelalte infracţiuni codificate, au fost reţinute în concurs cu infracţiunile principale (specifice frontierei) sau au fost constatate pentru a se evidenţia „eficienţa” poliţiei de frontieră în combaterea infracţionalităţii, respectiv: 11,2% au fost infracţiuni de fals (predominând paşapoartele duble şi cărţile verzi pentru

187

asigurare auto), 9,12% infracţiuni privind fondul piscicol, 13% la regimul rutier şi 37,22% alte infracţiuni.

Relevant în sensul celor menţionate mai sus, este faptul că, la biroul cercetări penale din cadrul I.J.P.F. _____ au fost identificate 16 dosare referitoare la dreptul de proprietate intelectuală (casetele video şi CD-uri), în care faptele ilicite au fost constatate de lucrătorii birourilor C.I.T. al direcţiei şi al inspectoratului Iaşi, în condiţii şi locuri ce nu au legătură cu infracţionalitatea de frontieră (talciocul de pe B-dul _____ din municipiul_____, Campusul Universitar, _______ etc.).

În urma evaluării activităţii de cercetare penală desfăşurată de către birourile inspectoratelor poliţiei de frontieră (____, ____şi _____), din cadrul direcţiei, s-a constatat că activitatea a fost superioară anului precedent, manifestându-se însă o serie de neajunsuri care îngreunează buna desfăşurare a muncii specifice şi afectează atât operativitatea soluţionării dosarelor penale cât şi îndeplinirea unor proceduri cu cetăţenii străini, respectiv:

– existenţa unor dificultăţi în obţinerea unor date privind anchetele sociale necesare în cauzele penale unde sunt cercetaţi învinuiţi minori, cetăţeni ai______;

– identificarea cu greutate a unor interpreţi autorizaţi, vorbitori de limbi rar folosite (ex. Limba indiană, dialectul Punjab, pakistaneza, araba etc.).

– reprezentanţii judeţeni ai Autorităţii pentru Străini au manifestat lipsă de solicitudine în privinţa aplicării procedurii privind înapoierea în ţara de origine a persoanelor fără documente de călătorie valabile, intrate ilegal în România şi cercetate penal.

– autorităţile din domeniul dreptului de proprietate, ORDA şi RO-ACT Organizaţia de Antipiraterie în Audio-Vizual, nu dau dovadă de solicitudine în efectuarea unor expertize şi stabilirea prejudiciilor.

– nereglementarea modului de acordare a tratamentului medicamentos cetăţenilor străini cercetaţi penal, introduşi în Camerele de reţinere şi triere administrativă.

8.4.6.2 Pe linie de evidenţă operativă La inspectoratele judeţene funcţionează compartimente de evidenţă

operativă, încadrate cu câte doi agenţi, în subordinea adjunctului şefului de inspectorat, iar activitatea acestora este reglementată prin dispoziţii şi metodologii de linie.

Datele din evidenţele operative nu prezintă decât în parte realitatea, fiind constatate disfuncţii atât în cea ce priveşte rezultatele obţinute pe linia sesizării şi constatării de infracţiuni, cât şi a celor referitoare la unele activităţi de urmărire informativă.

188

Cu privire la constatarea de infracţiuni, din statistica existentă la I.J.P.F. ___, rezultă că din 338 lucrări penale, înregistrate în cursul anului 2006, un număr de 297 (reprezentând 88% ) au fost sesizate de lucrătorii proprii, din oficiu.

În fapt, mare parte din acestea sunt constatări ale unor lucrători de poliţie de la alte structuri, majoritatea de la P.T.F.______, autorii fiind persoane returnate de pe teritoriul altor state. Astfel, în dosarul penal nr. 136/P/2006 privind pe______, cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de trecere ilegală a frontierei de stat a României şi trecerea ilegală a unui stat străin, primit de la P.T.F. _____şi înregistrat la I.J.P.F. _____cu nr. 306346/07.02.2006, deşi nu s-au desfăşurat activităţi de cercetare penală, s-a întocmit fişa infracţiunii şi a făptuitorului, în baza unui referat de declinare a competenţei pe motiv că dosarul a fost greşit orientat, făptuitorul având domiciliul în localitatea_____, judeţul ____.

Prin astfel de practici se încarcă artificial situaţia pe linia constatării de infracţiuni, aceleaşi fapte fiind înregistrate de mai multe ori la structuri diferite.

Au fost identificate şi situaţii în care s-au înregistrat cu fapte sesizate din oficiu, în condiţiile în care făptuitorul a fost depistat, după comiterea infracţiunii de „trecere ilegală a frontierei de stat a României”, de către grănicerii din _______şi predat autorităţilor române, pe bază de proces verbal.

S-a constatat, de asemenea, că în cursul anului 2006 au fost înregistrate 34 dosare penale pentru comiterea infracţiunii de uz de fals, autorii fiind depistaţi cu unele documente false la intrarea în ţara, situaţii în care, conform Manualului Schengen, nu trebuia să se permită intrarea în ţară pentru cetăţenii respectivi, în multe din acestea soluţia finală propusă fiind de neîncepere a urmăririi penale.

În cea ce priveşte corectitudinea înregistrării şi închiderii dosarelor de urmărire informativă şi a mapei suspectului au fost constatate o serie de deficienţe, ale căror efecte se regăsesc inclusiv în situaţia operativă înregistrată la nivel judeţean şi implicit la direcţie.

Astfel, din cele 5 D.U.I. închise (toate pozitiv) în cursul anului 2006 de lucrătorii formaţiunilor operative din cadrul direcţiei, s-a constatat că doar unul îndeplinea condiţiile pentru a fi închis pozitiv, în celelalte patru fiind ataşate referate cu propunerii în care făptuitorii erau cu totul alţii decât cei care au făcut obiectul urmăririi informative sau soluţia propusă parchetului era de neîncepere a urmăririi penale. Responsabili pentru această situaţie sunt cei doi lucrători de la compartimentul de evidenţă operativă (ag. şef adj. _______şi ag._______), ofiţerii care au instrumentat cauzele – insp. ______,din compartimentul C.T.P., subinsp._____, de la biroul C.I.T., precum şi şefii care au aprobat.

189

Tot la I.J.P.F. _____ au fost deschise 11 MS, pentru supravegherea activităţii ilicite a unor persoane, suspecte pentru comiterea unor fapte de contrabandă, care, ulterior, la doar câteva zile au fost închise pozitiv, în baza unor sancţiuni contravenţionale, aplicate de lucrătorii vamali.

Asemenea practici se regăsesc şi la nivelul direcţiei unde, din 5 D.U.I. închise, din care figurează în evidenţe 3 închise pozitiv, în unul din acestea, instrumentat de scms.____, nu s-a probat activitatea infracţională a suspecţilor.

Scms. ______, din compartimentul C.T.P. al D.P.F. _____ a închis pozitiv 4 MS, fără a semna pentru propunerile formulate, nu s-a menţionat data şi motivul închiderii, fiind clasate la compartimentul de evidenţă operativă fără nicio aprobare, încălcându-se în acest mod Metodologia de lucru nr. S/66024/15.02.2006, privind organizarea şi funcţionarea evidenţelor Poliţiei de Frontieră.

Disfuncţii au fost identificate şi în cazul M.S., multe din acestea neavând ataşate copii de la referatele cu propuneri din dosarele penale, unele au fost închise pozitiv, deşi s-au făcut propuneri de neîncepere a urmăririi penale sau ca urmare a unor sancţiuni contravenţionale aplicate de funcţionarii vamali, unde suspecţii erau supravegheaţi pentru infracţiuni de contrabandă.

Asemenea deficienţe au fost constatate şi la celelalte două inspectorate judeţene ale Poliţiei de Frontieră – _____şi _____, dar la un nivel mai redus şi doar referitor la M.S.

O situaţie aparte se manifestă în domeniul încasării la bugetul de stat a sumelor datorate de către cetăţenii străini, urmare a încălcării legislaţiei contravenţionale, în sensul că acestea nu pot fi recuperate datorită lipsei unei reglementări corespunzătoare. La I.J.P.F._____, în anul 2006, au fost înregistrate 1.500 procese verbale de contravenţie, în valoare totală de 24.070 lei, care sunt ţinute în fişete în aşteptarea prescripţiei, stare de fapt care se manifestă pe teritoriul întregii ţări.

8.4.6.3 Activitatea pe linie criminalistică Compartimentele criminalistice din cadrul structurilor judeţene ale

Poliţiei de Frontieră din_____, _____ şi _____, au prevăzute, conform statelor de organizare şi funcţionare, câte patru funcţii (2 de ofiţer şi 2 de agent), la data evaluării nefiind ocupată o funcţie de ofiţer la I.J.P.F.____.

La nivelul fiecărui compartiment inspectat s-a regăsit Strategia pentru combaterea falsurilor în documente şi vize, pentru etapa postaderare (01.01.2007 – 31.12.2010) a României la Uniunea Europeană, Planul de acţiune pentru implementarea acesteia, elaborat de I.G.P.F.R. şi Plan propriu de acţiune al inspectoratului.

190

Activitatea în cadrul compartimentelor s-a desfăşurat în conformitate cu instrucţiunile şi metodologia de linie care reglementează domeniul de activitate, respectiv Instrucţiunile M.A.I. nr. S/420/2003, privind activitatea de cercetare la faţa locului şi Metodologia de lucru pentru combaterea fraudei în documente nr. S/72.150/2005 şi a constat în principal, în probarea faptelor cu caracter infracţional săvârşite în raza de competenţă, pregătirea şi verificarea personalului din cadrul S.P.F. în domeniul prevenirii şi combaterii fraudei în documente şi vize.

Lucrătorii criminalişti din cadrul structurilor inspectate, conform indicatorilor statistici raportaţi la Serviciul Criminalistic din I.G.P.F.R. au executat următoarele activităţi: cercetări la faţa locului, constatări tehnico-ştiinţifice, schiţe ale locului faptei, prezentări pentru recunoaştere după planşe foto, reconstituiri în teren, ridicarea de obiecte şi înscrisuri, prelevarea şi recoltarea urmelor din câmpul infracţiunii, percheziţii, precum şi întocmirea cartotecii decadactilare şi a fişelor de raportare a infracţiunii de fals.

Cu privire la cercetarea la faţa locului, din verificările efectuate prin sondaj în registrele cu evidenţa acestora, s-a constatat că activităţile desfăşurate de lucrătorii criminalişti sunt materializate prin întocmirea unor documente, respectiv, procese-verbale de cercetare la faţa locului, planşe foto, schiţe, care se regăsesc la sfârşitul dosarelor instrumentate de lucrătorii formaţiunilor operative, fiind nominalizate în referatul cauzei ca documente constitutive ale dosarului.

Lunar, fiecare şef de compartiment criminalistic efectuează, pe baza planului de pregătire, instruirea şi evaluarea lucrătorilor nominalizaţi să desfăşoare activitatea ca formatori la nivelul fiecărui P.T.F. din cadrul inspectoratului, pe linia combaterii falsurilor în documente şi vize, rezultatele obţinute fiind raportate la Serviciul Criminalistic din I.G.P.F.R, conform dispoziţiilor de linie.

În cadrul fiecărei formaţiuni criminalistice există o bază de date în format electronic, implementată în anul 2006 cu „specimene documente călătorie” atât străine cât şi româneşti şi elementele de siguranţă specifice acestora, în vederea identificării falsurilor, care poate fi accesată de lucrătorii din punctele de trecere ale frontierei, crescând astfel eficienţa activităţii de control a documentelor.

Cu toate acestea s-a stabilit că, în activitatea de criminalistică s-au manifestat unele disfuncţii, care au afectat rezultatele profesionale, după cum urmează:

– la elaborarea planurilor proprii de acţiune ale inspectoratelor, nu s-a ţinut cont întotdeauna de particularităţile situaţiei operative din zona de competenţă, astfel că, unele sarcini din acestea sunt identice cu cele prevăzute

191

în Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei în domeniul combaterii fraudei în documente şi vize, transmis de I.G.P.F.R, respectiv punctul 6 referitor la adaptarea obiectivelor din Protocolul de cooperare încheiat între Serviciul Criminalistic din I.G.P.F.R. şi Institutul de Criminalistică din I.G.P.R. şi punctul 7, privind dezvoltarea cooperării internaţionale cu statele Uniunii Europene, în domeniul returnării străinilor pe calea aerului, descoperiţi cu vize false ori falsificate, aspect întâlnit la I.J.P.F.– _____.

– activitatea de pregătire a formatorilor a fost tratată uneori, cu superficialitate, o parte din lucrătorii selectaţi şi desemnaţi ca formatori, neprezentându-se la programul de instruire efectuat de şeful de compartiment criminalistic, iar alţii fiind înlocuiţi de către şefii de sectoare din diferite motive, fără a se înştiinţa despre aceasta conducerea Serviciului de linie din I.G.P.F.R. (exemplificăm cazul întâlnit la I.J.P.F.____).

– cifrele statistice transmise la serviciul criminalistic din I.G.P.F.R., cu privire la indicatorii realizaţi, nu au corespondent în baza de date existentă la nivelul compartimentului. Astfel, deşi s-a raportat că în anul 2006 la I.J.P.F.____, au fost efectuate 106 cercetări la faţa locului, în registrul de evidenţă existent la formaţiune au fost consemnate numai 55 cazuri. De asemenea, registrul nu a fost completat corespunzător nici în ceea ce priveşte întocmirea schiţelor la faţa locului.

O situaţie asemănătoare s-a regăsit şi la formaţiunea criminalistică a I.J.P.F._____, unde controlul efectuat cu superficialitate, de către D.P.F. ____în data 15.09.2006, a relevat faptul că în perioada 01.11.2005 – 31.08.2006 au fost executate 80 de cercetări la faţa locului, deşi în întreg anul 2006 au fost realizate numai 43 astfel de activităţi, aşa cum reiese din documentele de evidenţă ale compartimentului.

Fixarea obiectelor în câmpul infracţiunii prin fotografierea de detaliu, nu se realizează întotdeauna în mod corespunzător, sens în care exemplificăm situaţia întâlnită la acelaşi inspectorat.

În acelaşi material de control s-a consemnat că formaţiunea criminalistică a I.J.P.F_____, în perioada de 9 luni evaluată, a procedat la ridicarea unui număr de 632.002 obiecte (majoritatea CD-uri piratate şi pachete cu ţigări), numărul acestora fiind, în realitate 258.145 conform situaţiei statistice pe anul 2006, raportată la Serviciul Criminalistic.

Având în vedere că bunurile confiscate au fost depuse la camera de corpuri delicte şi nu au făcut obiectul examinării în laborator, se impune reconsiderarea datelor care se raportează la indicatorul „ridicarea de obiecte şi înscrisuri“ din statistica privind activităţile criminalistice.

Apreciem că activitatea desfăşurată în anul 2006 de compartimentele criminalistice ale structurilor evaluate s-a încadrat în parametri funcţionali, prin

192

prisma atribuţiilor conferite de fişa postului, dar se impune o profesionalizare continuă a lucrătorilor care încadrează aceste formaţiuni, întrucât aşa după cum s-a constatat, majoritatea cadrelor provin din alte structuri şi nu au experienţa necesară în munca de criminalistică.

8.4.7 Activitatea dispeceratului Activitatea desfăşurată a urmărit creşterea rolului dispeceratelor de la

toate nivelurile pentru îndeplinirea de calitate a măsurilor de control a frontierelor, în punctele de trecere şi la frontiera verde, a atribuţiilor acestora de executare a tuturor activităţilor în deplină concordanţă cu obiectivele şi sarcinile prioritare rezultate din programele naţionale de control a frontierelor de est şi nord-est ale României, adaptate la standardele europene în materie.

Pe linia gestionării şi raportării evenimentelor descoperite de către structurile operative subordonate direcţiei, conform ordinului M.A.I. nr. 0342/2002, au fost primite, verificate, prelucrate şi transmise în format electronic pe relaţia I.G.P.F.R. – D.P.F. – I.J.P.F. – S.P.F. – P.T.F, un număr de 29.948 faxuri şi 328.800 rapoarte şi loturi informatice.

Au fost gestionate 2.206 evenimente în care au fost implicate 1.575 persoane, 43 autoturisme furate, 88 maşini confiscate sau indisponibilizate (altele decât cele furate), 8 arme şi 213 cartuşe, 48.000 de dolari falşi şi 1.100 euro, 13.154 consemne şi 34.339 litigii înregistrate şi lucrate în punctele de frontieră.

De asemenea, prin dispeceratele direcţiei şi inspectoratelor, au fost derulate activităţi de primire, confirmare şi transmitere a 3.004 loturi cu 102.293 persoane şi 546 autovehicule, instituite de I.G.P.F.R.

Perfecţionarea cadrului organizatoric, instituţional şi creşterea transparenţei activităţii instituţiei, s-a asigurat prin intermediul telefonului operativ „959”, pentru deschiderea colaborării cu societatea civilă şi mass-media, precum şi pentru informarea acestora cu date referitoare la frontiera de stat.

Cu toate acestea, au rezultat şi unele neajunsuri care se referă, în principal, la modul de concepţie al documentelor de organizare, calitatea şi conţinutul rapoartelor de evenimente şi coordonarea activităţilor dispeceratelor.

Astfel, metodologiile de lucru întocmite la dispeceratele I.J.P.F. ____, _____ şi _____, nu au fost apreciate ca documente eficiente de lucru, în sensul că obiectivele de la capitolele „reguli generale şi specifice” sunt formulate generic, iar baza legală nu cuprinde toate actele normative care sunt necesare pentru îndeplinirea misiunilor operative.

Referitor la modul de întocmire şi conţinutul rapoartelor privind situaţia operativă, s-au identificat cazuri la I.J.P.F. _____ şi _____ în care se

193

utilizează prescurtări, limbajul şi exprimarea în descrierea evenimentului sunt inadecvate, aspecte ce nu au fost identificate de ofiţerii cu funcţii de conducere care au aprobat transmiterea acestora.

La dispeceratul I.J.P.F. _____, s-a constatat că lucrătorii nu respectă prevederile din Dispoziţia I.G.P.F.R. nr. 59.707/12.08.2003, în sensul că, în registrul de evidenţă a persoanelor introduse în camera de triere şi reţinere administrativă nu sunt efectuate toate menţiunile cu privire la măsurile luate faţă de persoana în cauză, ora introducerii, transferul persoanelor reţinute administrativ, ori despre predarea acestora altor instituţii, aspecte care nu au fost depistate de cms. şef______, ofiţerul specialist l care a coordonat activitatea.

Cu privire la pregătirea personalului, s-au constatat situaţii când această activitate nu a constituit o prioritate pentru ofiţerii cu funcţii de conducere, care, deşi au aprobat Planul de verificare a personalului specializat al I.J.P.F. ____nu au urmărit finalitatea. În context, scms. ____, ofiţer specialist l în cadrul dispeceratului, a omis să corecteze şi să prezinte rezultatul testării lucrătorilor din dispeceratele S.P.F. ______ şi_____.

În concluzie, activitatea dispeceratelor Direcţiei s-a desfăşurat în conformitate cu metodologia de lucru, poliţiştii punând în aplicare cu operativitate măsurile stabilite de conducerea M.A.I, I.G.P.F.R., şi D.P.F._____.

8.4.8 Activitatea biroului Control şi investigaţii de la D.P.F. _____ Biroul control şi investigaţii al D.P.F. ____are prevăzut în statul de

funcţii un post de şef birou, 4 de ofiţer şi 1 agent, încadrate 100%. În cursul anului 2006 compartimentul a funcţionat o jumătate din an numai cu doi ofiţeri.

Pe fondul problemelor de personal, avute în cursul perioadei evaluate, au fost efectuate 3 controale de fond la inspectoratele judeţene______, ____ şi ___ şi două recontroale la primul inspectorat, 7 controale tematice, 27 inopinate, în urma cărora au fost propuse şi aprobate de către conducerea D.P.F.____, 191 de măsuri de remediere a deficienţelor, 2 de natură organizatorică, 7 de îmbunătăţire a muncii, 75 măsuri proactive, 19 atenţionări ale poliţiştilor, 3 cercetări prealabile şi o sesizare a Parchetului____. Pentru uniformizarea activităţilor şi ridicarea standardelor de performanţă pe baza constatărilor, au fost iniţiate şi aprobate de către conducerea direcţiei 4 dispoziţii cu caracter intern.

Pe linia activităţilor de verificare a petiţiilor, în perioada de referinţă au fost soluţionate 78 lucrări (54 petiţii şi 24 note SJIPI) în care au fost sesizate 17 fapte de corupţie, 31 abateri de la deontologia profesională, 11 nerespectarea conduitei civice, 8 încălcarea convieţuirii şi 11 alte aspecte, în care au fost

194

vizaţi 92 lucrători ai Poliţiei de Frontieră. Din acestea, 29 s-au confirmat, 24 au fost redirecţionate iar 25 neconfirmate.

În urma constatărilor şi a probatoriului administrat au fost propuse şi aprobate de conducerea direcţiei un număr de 51 de măsuri, din care: 10 dispoziţii privind remedierea deficienţelor şi îmbunătăţirea activităţilor, 17 atenţionări, 7 cercetări prealabile şi 17 sesizări către D.G.A.

Pe linia combaterii corupţiei, la nivelul biroului au fost desfăşurate 34 de acţiuni punctuale proprii pe bază de plan, în cadrul cărora nu au fost identificate fapte de corupţie, fiind propuse şi aprobate 29 de măsuri de îmbunătăţire a activităţilor.

Ofiţerii biroului au mai efectuat un număr de 17 cercetări prealabile în care au fost cercetaţi 221 poliţişti (18 ofiţeri şi 203 agenţi), o parte din aceştia provenind şi din cele 6 instrumentări disciplinare făcute de către I.G.P.F.R, în urma cărora au fost sancţionaţi 221 poliţişti.

Pentru buna desfăşurare a activităţii biroului este necesară dotarea acestuia cu un autoturism, un calculator şi un laptop.

8.5. Activitatea de management–resurse umane În perioada supusă controlului de fond, pregătirea continuă a

personalului din cadrul Direcţiei Poliţiei de Frontieră ____, a fost organizată şi s-a desfăşurat în conformitate cu prevederile ordinelor, instrucţiunilor şi dispoziţiilor în vigoare.

Coordonarea şi organizarea activităţilor de pregătire este bine asigurată, în mare parte, prin grija personalului din cadrul compartimentului de specialitate, care a emis dispoziţii necesare, în formă corectă şi completă în acest sens.

Pregătirea de specialitate a fost organizată şi desfăşurată pe cele trei segmente specifice prevăzute de Instrucţiunea nr. 363/2002 (pregătire generală, pregătire pe discipline de sprijin şi pregătire pe specificul funcţiei).

Personalul a fost evaluat la această categorie de pregătire în cadrul verificării anuale organizate de fiecare structură din direcţie. În acest sens s-au întocmit teste pe specificul activităţii fiecărei structuri din componenţa direcţiei.

Din analiza încadrării posturilor, la nivelul Direcţiei Poliţiei de Frontieră ___ şi inspectoratele judeţene evaluate (____, _____ şi _____) s-a constatat că este asigurat necesarul de personal în proporţie de 96,5%, gradul de ocupare a funcţiilor fiind de 96,8% la ofiţeri, 96,1% la agenţi şi 99.1% la personal contractual.

195

Deficit de personal există în continuare la: D.P.F. ____– 2 ofiţeri, la I.J.P.F. ____– 5 ofiţeri şi 35 agenţi, la I.J.P.F. ____– 2 ofiţeri şi 35 agenţi şi la I.J.P.F. ____ – 3 ofiţeri şi 20 agenţi.

Media de vârstă a personalului este de 37 ani la ofiţeri, 32 ani la agenţi şi 38 la personalul civil, ceea ce conferă pentru viitor premise favorabile îndeplinirii în foarte bune condiţii a misiunilor specifice.

Din punct de vedere a stării de sănătate în rândul efectivelor, doar la Inspectoratele ____şi ____ au fost întâlnite un număr de 6 situaţii de încetare a raporturilor de muncă ca urmare a clasării medicale.

În urma verificărilor efectuate rezultă că, este respectată disciplina de stat, cu excepţia cazurilor întâlnite la I.J.P.F.____, unde, pe timpul inspecţiei au fost identificaţi 1 ofiţer, 2 agenţi şi 1 personal contractual, care îşi desfăşurau activitatea în alte compartimente decât cele în care sunt încadraţi, (fiind delegaţi prin dispoziţia şefului de Inspectorat, conform art. 94 şi art. 95 din O.M.A.I. nr.300/2004, cu modificările şi completările ulterioare, din Anexa 5 şi la I.J.P.F. _____, unde au fost identificaţi 3 agenţi în aceeaşi situaţie.

Referitor la modul de organizare şi desfăşurare a concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante, subcomisia de inspecţie a identificat următoarele neajunsuri:

– la concursurile organizate de I.J.P.F. ____ în data de 25.09.2006, 10.11.2006 şi 08.12.2006, pentru încadrarea unor posturi de agenţi de poliţie, în anunţul afişat la poarta de acces a inspectoratului, nu au fost incluse şi actele solicitate candidaţilor pentru dosarul de înscriere, conform ordinului M.A.I. nr. 1418/25.08.2006, dar documentele solicitate pentru constituirea dosarului de candidat erau afişate separat, la punctul de informare;

– la concursul organizat de I.J.P.F. _____ în data de 21.01.2006, prin trecerea poliţiştilor de frontieră angajaţi pe bază de contract în corpul agenţilor de poliţie, anunţul pentru încadrarea a 2 posturi de agenţi, nu conţine data şi locul desfăşurării concursului, data până la care se pot depune cererile şi dosarele de candidat, aspect constatat de comisia de control a D.G.M.R.U. din M.A.I., în luna septembrie 2006; la acelaşi inspectorat, s-a constatat că pentru postul de şef la Biroul de Combatere a Infracţionalităţii Transfrontaliere, prin recrutare din sursă internă, nu s-a respectat termenul de efectuare a publicităţii de cel puţin 15 zile înainte de desfăşurarea concursului;

– la I.J.P.F. ____, la concursul organizat în data de 21.01.2006, pentru trecerea poliţiştilor de frontieră angajaţi pe bază de contract în corpul poliţiştilor, nu au fost întocmite note de cunoaştere pentru cei 31 poliţişti examinaţi şi nu s-au efectuat verificări în evidenţa operativă şi cele ale D.G.I.P.I. ______pentru agent _______şi agent _____; de asemenea, în cazul cms. şef_______, care a fost declarat reuşit pentru promovarea în funcţie de

196

conducere, s-a constatat că testarea care se afla în dosarul personal a fost efectuată la data de 29.11.2004, fiind expirată la data concursului.

În ceea ce priveşte gestionarea documentelor de evidenţă s-a constatat că dosarele personale sunt constituite conform prevederilor ordinului M.A.I. nr. 300/2004 la toate structurile inspectate însă, la I.J.P.F. ____, în urma verificărilor efectuate prin sondaj s-a stabilit că nu toate formularele existente au fost completate la zi. Subcomisia de evaluare a stabilit faptul că nu a fost finalizată activitatea de completare a punctelor 1.6. şi 1.7. din fişa matricolă, prin care se evidenţiază timpul lucrat în condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii (conform modelelor din Anexele 2 şi 3 din ordinul M.A.I. nr. 300/2004).

Referitor la starea şi practica disciplinară s-a constatat faptul că la nivelul Direcţiei Poliţiei de Frontieră şi a Inspectoratelor Judeţene____, ____şi____, în anul 2006 au fost aplicate un număr de 170 sancţiuni disciplinare la un număr de 13 ofiţeri, 170 agenţi, 3 personal civil şi 2 sergenţi p.f.a.c, situaţia acestora pe unităţi şi genuri prezentându-se astfel:

– la I.J.P.F. _____, au fost sancţionaţi disciplinar: 3 ofiţeri (1 cu mustrare scrisă, 1 cu reducerea salariului pe 1-3 luni cu 5-10% şi 1 cu amânarea promovării profesionale în gradul următor) şi 55 de agenţi (33 cu mustrare scrisă, 18 cu reducerea salariului pe 1-3 luni cu 5-10%, 3 cu amânarea promovării profesionale în gradul următor şi 1 cu destituire din funcţia publică);

– la I.J.P.F._____, au fost luate 54 măsuri disciplinare faţă de: 3 ofiţeri (1 cu mustrare scrisă şi 2 cu reducerea salariului pe 1-3 luni cu 5-10%), 47 de agenţi (25 cu mustrare scrisă, 18 cu reducerea salariului pe 1-3 luni cu 5-10%, 3 cu amânarea promovării profesionale în gradul următor şi 1 cu destituirea din funcţia publică), 2 personal civil (2 avertismente scrise) şi 2 sergenţi p.f.a.c. (2 mustrări scrise);

– la I.J.P.F._____, la 57 de persoane au fost aplicate sancţiuni disciplinare, din care: 6 la ofiţeri (4 cu mustrare scrisă şi 2 cu reducerea salariului pe 1-3 luni cu 5-10%), 50 la agenţi (38 cu mustrare scrisă, 10 cu reducerea salariului pe 1-3 luni cu 5-10% şi 2 cu amânarea promovării profesionale în gradul următor) şi 1 la personal civil (1 avertisment);

– la D.P.F. ____ a fost sancţionat disciplinar 1 ofiţer, cu mustrare scrisă.

8.6. Activitatea de asistenţă juridică Referitor la activitatea de asistenţa juridică s-a constatat că

documentele încheiate la nivelul direcţiei sunt întocmite în general, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

197

Din verificările efectuate prin sondaj, în ceea ce priveşte aplicarea prevederilor legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice, la I.J.P.F._____, a fost identificat Contractul de prestări servicii nr. 414.470/17.03.2006 (negociere cu o singură sursă), în care nu a fost constituită garanţia de bună execuţie, încălcându-se prevederile art. 51 alin.(3) din Hotărârea de Guvern nr. 461/2001.

În situaţiile întâlnite la I.J.P.F. _____ şi _____ au fost încheiate acte adiţionale de suplimentare a valorii contractelor de achiziţie publică, fără a fi respectate prevederile art. 23 alin. 3, punctul (2) din Hotărârea de Guvern nr. 461/2001.

Tot la I.J.P.F._____ au fost încălcate prevederile art. 205 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 34/2006, în cazul achiziţiei serviciului de asigurare obligatorie (RCA) aferente anului 2007 pentru autovehiculele din dotare.

Pe linie de contencios, s-a constatat că activitatea s-a desfăşurat în conformitate cu dispoziţiile actelor normative în vigoare.

Cu toate acestea, la I.J.P.F.____, s-a constatat că în dosarul civil nr. 1/2006, aflat pe rolul Judecătoriei locale, privind cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de S.C. Pasteferum S.A, nu au fost identificate documente care să ateste faptul că interesele legitime ale inspectoratului au fost apărate în faţa instanţei de judecată.

La I.J.P.F._____, a fost găsit dosarul civil nr.______, aflat pe rolul Tribunalului local, prin care agent ______solicită anularea deciziei de imputare nr. 378.789/13.07.2006 şi a hotărârilor pronunţate cu ocazia înfăptuirii procedurii prealabile. Întâmpinarea formulată în cauză de către inspectorat, pe lângă faptul că nu cuprinde toate elementele enumerate în cuprinsul art. 115 Codul de Procedură Civilă, se rezumă doar la menţionarea unor excepţii, care şi acestea sunt greşit motivate atât în drept cât şi în fapt.

De asemenea, la I.J.P.F._____, au fost identificate situaţii de nerespectare a prevederilor art. 7, punctul 10, teza II, din Instrucţiunile nr. 1111/2005 privind activitatea de asistenţă juridică in M.A.I, în sensul că nu au fost informaţi emitenţii delegaţiilor de reprezentare cu aspecte rezultate din dezbateri, după fiecare termen de judecată (exemplificăm în acest sens dosarele nr. 10.711/2004 şi nr. 976/C/2005, aflate pe rolul Judecătoriei şi respectiv al Tribunalului______).

Referitor la protocoalele de colaborare şi la planurile de cooperare la I.J.P.F.______, precizăm că în unele cazuri sunt deficitare sub raportul formei juridice în care sunt încheiate. Astfel, în cazul documentului nr. 1.422.527, din 29.01.2007, s-a constatat că, în preambulul acestuia nu se invocă baza legală, nu se specifică părţile semnatare, nu se face nicio distincţie între atribuţiile celor două părţi semnatare şi se face trimitere la un acord cadru, fără a se identifica acest document prin titlu, părţi sau nr. de înregistrare.

198

La nivelul compartimentelor juridice nu există o evidenţă centralizată a dispoziţiilor cu caracter normativ, emise de Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Direcţia Poliţiei de Frontieră _____ şi inspectoratele judeţene componente, avizate pentru legalitate, precum şi a protocoalelor de colaborare încheiate cu alte instituţii, în conformitate cu prevederile art. 7 punctul 5 din Instrucţiunile M.A.I. nr. 1111/2005.

8.7. Activitatea pe linie de relaţii internaţionale şi

implementarea programelor PHARE Activitatea pe linie de relaţii internaţionale a fost apreciată ca fiind

desfăşurată în conformitate cu obiectivele şi acţiunile incluse în Planul de Relaţii Internaţionale, atât la nivelul Direcţiei Poliţiei de Frontieră _____ cât şi al Inspectoratelor Judeţene. Cooperarea cu partenerii din ______şi _____a urmărit direcţiile de acţiune stabilite la nivelul conducerii Ministerului Internelor şi Reformei Administrative şi a desfăşurat în baza unor Planuri comune de activităţi, în limitele mandatelor stabilite şi aprobate în sensul celor de mai sus.

Periodic, se desfăşoară acţiuni de cooperare şi schimb de informaţii în domeniile de competenţă.

În ceea ce priveşte nivelul de pregătire continuă a personalului propriu în domeniul cunoaşterii şi aplicării legislaţiei Uniunii Europene, subcomisia de inspecţie din cadrul D.G.A.E.R.I. l-a apreciat ca fiind corespunzător la nivelul Direcţiei şi Inspectoratului Judeţului ____ menţionând totodată că ofiţerii de linie din cadrul Inspectoratelor Judeţene _____ şi ____sunt nou încadraţi pe funcţii, însă manifestă interes şi disponibilitate pe fondul cunoaşterii unor limbi străine.

De asemenea, a fost apreciată ca pozitivă activitatea de pregătire profesională a lucrătorilor de la S.P.F._____, S.P.F. ______şi P.T.F.____, constatându-se totodată o slabă implicare a conducerilor manageriale de la S.P.F. ______P.T.F. ______ şi _____.

Pe linia implementării programelor PHARE la unităţile evaluate, s-au constatat următoarele aspecte:

– la I.J.P.F. _____, referitor la funcţionarea sistemului de comunicaţii voce/date achiziţionat prin programul PHARE 2001 s-a constatat faptul că toate problemele survenite în exploatare au fost sau sunt în curs de remediere cu firma contractantă ALCATEL, urmând a fi întocmite documentele de acceptanţă finale; la aceeaşi unitate s-a mai constatat că nu sunt evidenţe clare a

199

echipamentelor şi că există diferite neconcordanţe între situaţiile prezentate de Serviciul Tehnic;

– la I.J.P.F. ______ sistemul de comunicaţii voce/date a avut probleme la echipamentele exterioare din cauza condiţiilor meteo, urmând ca acestea să fie remediate de contractant, şi o parte (14%) din dotările pentru mobilitate terestră cu echipamente achiziţionate prin fonduri PHARE sunt detaşate la alte unităţi (6 auto Nissan Terrano şi 1 auto Opel Astra);

– la I.J.P.F. ______ nu au existat probleme de natură tehnică în funcţionarea sistemului de comunicaţii, singurele sincope datorându-se întreruperii alimentării cu energie electrică, iar în ceea ce priveşte situaţia echipamentelor achiziţionate prin fonduri PHARE s-a constatat că parte (17%) din acestea au fost detaşate la alte unităţi (6 auto Nissan Terrano, 1 auto Opel Astra, 1 auto VW Transporter şi 2 ambarcaţiuni HARPOON 550 OPEN).

În ceea ce priveşte gestionarea echipamentelor achiziţionate prin fonduri PHARE s-a constatat lipsa coordonării acestei activităţi de la nivelul Direcţiei, fapt rezultat din situaţiile neclare prezentate subcomisiei de evaluare atât pentru mijloacele de mobilitate terestră cât şi pentru cele navale. Această sarcină a fost preluată în întregime de serviciile/compartimentele Tehnice de la nivelul judeţelor din subordine.

Referitor la Centrul Comun de Contact_____, acesta îşi desfăşoară activitatea în prezent numai în plan intern, fiind deosebit de utilă în soluţionarea unor probleme specifice de cooperare. De asemenea, începând cu luna ianuarie 2007, la activitatea centrului mai participă în calitate de observatori şi 2 reprezentanţi ai autorităţilor guvernamentale de resort din ____, pentru accelerarea procesului de negocieri având ca finalitate semnarea documentelor juridice.

8.8. Activitatea pe linie de secretariat şi relaţii cu

publicul Activitatea pe linie de secretariat, evidenţă, păstrarea şi manipularea

documentelor, evidenţa, păstrarea şi întrebuinţarea sigiliilor, ştampilelor, hărţilor topografice şi păstrarea arhivelor se desfăşoară în mod corespunzător.

Înregistrarea documentelor se realizează în registre de intrare-ieşire pentru documente clasificate şi neclasificate care au rubricile completate la zi, iar predarea-primirea documentelor către diferite structuri se efectuează pe bază de semnătură, în condicile de predare-primire.

Evidenţa ordinelor şi instrucţiunilor M.I.R.A. şi I.G.P.F.R. se ţine în registre speciale, destinate acestui scop, evidenţele documentelor xerox sunt corespunzătoare, iar ştampilele şi sigiliile sunt înregistrate în evidenţe proprii.

200

Arhiva neoperativă este bine păstrată, iar nomenclatorul arhivistic cuprinde documente îndosariate pe categorii, anul constituirii şi termenul de păstrare.

În perioada supusă controlului, la sediul Direcţiei Poliţiei de Frontieră, au fost înregistrate 28 de petiţii şi au fost primiţi în audienţă 33 cetăţeni, iar la nivelul tuturor structurilor inspectate au fost primite în audienţă un număr de 110 persoane.

La nivelul Direcţiei Poliţiei de Frontieră ______şi a Inspectoratelor Judeţene_____, ______, _____, în anul 2006 au fost înregistrate 221 petiţii, din care 7 au constituit sesizări privind săvârşirea unor infracţiuni, 155 au reprezentat diferite cereri şi 59 sunt reclamaţii îndreptate împotriva cadrelor. Acestea din urmă au primit următoarele soluţii:

– în 16 cazuri acuzaţiile s-au confirmat parţial sau în totalitate; – în 38 de situaţii nu s-au confirmat; – pentru 5 s-a dispus măsura redirecţionării către I.G.P.F.R. (1) şi

instanţele de judecată (4); Cu toate acestea, în activitatea de secretariat, evidenţă documente şi

cea de primire-predare a petiţiilor s-au constatat următoarele neajunsuri şi deficienţe:

– la I.J.P.F. _____, _____ şi _____ au fost identificate situaţii în care nu se respectă regulile privind selectarea, înregistrarea, evidenţa, multiplicarea şi predarea documentelor;

– la I.J.P.F. _____ calitatea analizelor privind activitatea de secretariat şi cea de relaţii cu publicul este necorespunzătoare, iar materialele întocmite nu conţin măsurile de realizat şi termenele de execuţie;

– la I.J.P.F. _____nu au fost finalizate demersurile privind scoaterea din evidenţă a ordinului M.A.I. nr. 606/10.12.2003. seria 1.108, dispărut de la Sectorul Poliţiei de Frontieră _______ în anul 2004;

– înregistrarea petiţiilor la toate structurile controlate se face în mod necorespunzător, deoarece acestora li se atribuie numere curente de cereri din registrul de corespondenţă ordinară, în loc să fie înregistrate într-un registru de evidenţă a petiţiilor conform modelului prevăzut în ordinul M.A.I. nr. 190/2004, îngreunând astfel gestionarea modului de soluţionare a petiţiilor şi în special a celor îndreptate împotriva personalului;

– registrele de petiţii au fost înregistrate incorect, atribuindu-li-se număr de registru unic „secret de serviciu“;

– la nivelul structurilor inspectate nu au fost înregistrate la petiţii un număr de aproximativ 6.300 de cereri de încadrare, care au fost înregistrate direct la compartimentele de management resurse-umane;

201

– la compartimentele care soluţionează petiţiile, clasarea şi îndosarierea acestora se realizează în mod incorect, la un loc cu documentele de corespondenţă generală;

– a fost identificată o situaţie de soluţionare cu întârziere a petiţiei înregistrată (cu număr de cerere) nr. 4/24.01.2006, prin care numitul ______ reclamă pe agent _______ de la S.P.F. _____;

– au fost găsite situaţii în care nu s-a luat măsura conexării unor petiţii care se referă la aceleaşi fapte şi autori, sens în care subcomisia de verificare le menţionează pe cele ale numiţilor_____, _____ şi _____de la I.J.P.F. _____;

– în cazul petentului ____care a depus două petiţii cu acelaşi conţinut (C.R. nr. 12/20.03.2006. şi nr. 13/23.03.2006.), acestea nu se conexează la un singur număr, însă petentului i se întocmeşte un singur răspuns, respectiv cel din 23.03.2006;

– la I.J.P.F. _____, în cazul a două persoane primite în audienţă cu „probleme confidenţiale“ nu s-a menţionat în registru hotărârea luată faţă de problemele ridicate.

Subcomisia de inspecţie apreciază că se impune reanalizarea şi modificarea unor prevederi ale I.G.P.F.R, respectiv „Metodologia nr. S/418 din 16.07.2004.“ la capitolul Relaţii cu publicul şi „Metodologia nr. S/788 din 26.11.2004.

8.9. Pe linia protecţiei informaţiilor clasificate Pe linia protecţiei fizice, subcomisiile de evaluare au constatat că, la

Direcţia Poliţiei de Frontieră ______ şi Inspectoratele Judeţene____, ____şi ____ au fost constituite zone de securitate clasa I şi II, care au fost marcate prin aplicarea indicatorilor de avertizare şi interdicţie de acces neautorizat, în funcţie de informaţiile clasificate gestionate. Aceste zone de securitate sunt asigurate cu sisteme de închidere pentru uşile de acces, cele situate la parter şi la ultimul etaj fiind protejate prin gratii la ferestre.

Pentru zonele de securitate clasa I s-a montat un sistem de detecţie a mişcării care este activat de titularii zonei, după terminarea programului.

A fost întocmit planul de evacuare a documentelor clasificate pentru sediul central, fiind stabilite responsabilităţi de acţiune atât pentru titularii zonelor de securitate în timpul programului. cât şi pentru formaţiunea de pază şi control acces şi detaşamentul de intervenţie.

Pe linia măsurilor procedurale s-a stabilit că normele interne de lucru şi ordine interioară, destinate protecţiei informaţiilor clasificate, au fost stabilite prin Metodologia de lucru nr. S/418 din 16.07.2004, emisă de I.G.P.F.R. şi prin Regulamentul de organizare şi funcţionare al instituţiei.

202

De asemenea, programele de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate au fost întocmite conform prevederilor legale în domeniu.

Cu ocazia evaluării, subcomisia de inspecţie a verificat mai multe documente, cum ar fi: registrul unic de evidenţă a registrelor, condicilor, borderourilor şi caietelor pentru însemnări clasificate, registrul de evidenţă a informaţiilor cu caracter secret de serviciu, registrul de evidenţă a informaţiilor clasificate multiplicate, registrul de evidenţă a actelor normative clasificate, şi s-a stabilit că au fost înregistrate în conformitate cu metodologia I.G.P.F.R.

Pe linia protecţiei personalului s-a constatat faptul că documentele clasificate pentru activităţi curente sunt distribuite pe bază de semnătură, în condica de predare-primire a documentelor clasificate.

Fişele de pregătire individuală au fost realizate pentru fiecare lucrător, pe niveluri de acces, înregistrate ca anexe la program, iar planificarea temelor de pregătire pentru anul 2007, s-a realizat în continuarea celei din 2006.

În activitatea lucrătorilor responsabili pe linia protecţiei informaţiilor clasificate au fost constatate şi unele disfuncţii, după cum urmează:

– la I.J.P.F. ______ şi _____ programele de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate nu erau actualizate pe anul în curs;

– la I.J.P.F. _____ temele de pregătire specifice nu aveau consemnate evaluările periodice, iar fişele de pregătire individuală nu erau semnate la zi de către toate cadrele;

– tot la I.J.P.F. _____ s-a constatat că agendele de lucru şi caietele de pregătire profesională nu au fost înregistrate la nivel „SECRET DE SERVICIU“ aşa cum prevede ordinul M.A.I. nr. S/389/2003, şi la „NESECRET“, încălcându-se în acest mod ordinul respectiv;

– la aceeaşi unitate au fost identificate documente de lucru, rapoarte informative, planuri de control şi rapoarte de control, planuri de pregătiri specifice, care în mod greşit au fost încadrate la nivele de secretizare necorespunzătoare; deficienţe s-au găsit şi cu privire la marcarea şi sigilarea echipamentelor sistemelor informatice şi de comunicaţii (calculatoare, monitoare, copiatoare), în sensul că au fost aplicate marcaje de secretizare exterioare, şi nu s-a marcat corespunzător nivelului de secretizare a informaţiilor stocate pe acestea;

– la I.J.P.F.______, comisia instituită cu cercetarea şi verificarea modului cum s-a produs distrugerea prin folosirea defectuoasă a ordinului M.A.I. S/606/2003, exemplarul 1108, deşi a parcurs toate etapele legate de constatare, inclusiv cu stabilirea vinovăţiei persoanelor responsabile, nu s-au întreprins măsuri de scoatere a documentului din evidenţă.

203

8.10. Activitatea de management logistic 8.10.1 Pe linia administrării patrimoniului imobiliar Programul anual de înzestrare şi asigurare tehnico-materială pe linia

administrării patrimoniului imobiliar pentru cele trei unităţi a fost întocmit în conformitate cu metodologia şi normele în vigoare atât pentru anul 2006, cât şi pentru anul 2007.

În vederea desfăşurării activităţilor specifice, I.J.P.F. _____ are în administrare un număr de 13 imobile cu 122 clădiri, I.J.P.F. ______ are 9 imobile cu 41 clădiri, iar I.J.P.F. _____ are 26 imobile cu 156 clădiri.

Din verificări a rezultat că nu au fost înregistrate în evidenţa tehnic operativă turnurile de comunicaţii realizate prin proiectul PHARE „Comunicaţii voce-date pe judeţele _____, _____, _____” şi nu au fost actualizate planurile de situaţie la I.J.P.F. _____.

Lucrările de întreţinere la clădiri şi amenajarea camerelor tehnice şi operaţionale necesare implementării sistemului Back Up IT, au fost executate atât în regie proprie cât şi în antrepriză, cele din urmă realizându-se prin procedura de cerere de oferte, respectându-se legislaţia privind achiziţiile publice de bunuri, servicii şi lucrări, în vigoare la acea dată.

Cu ocazia inspecţiei s-au identificat unele nereguli care au constat în: lipsa unor spaţii la S.P.F. _____ pentru instruirea şi echiparea personalului, la I.J.P.F. ______şi S.P.F. ______automatul de cafea instalat nu avea contract de închiriere a spaţiului pus la dispoziţie, iar la S.P.F. _____zona de protecţie sanitară unde se afla puţul de captare a apei potabile şi rezervoarele aferente nu erau izolate în totalitate.

Totodată, la S.P.F. ______, s-a constatat că avertizorul de fum existent în camera tehnică nu a declanşat sistemul de alarmă şi au fost identificate radiatoare din fontă, tâmplărie lemn şi uşi fără a fi înregistrate în evidenţa unităţii ca deşeuri sau bunuri după caz.

În acelaşi context s-a mai reţinut că la S.P.F ______ împrejmuirea imobilului se afla într-o stare avansată de degradare fizică, iar la sectoarele din cadrul I.J.P.F. ______, evidenţa tehnic-operativă nu era ţinută în conformitate cu prevederile Instrucţiunii M.A.I. nr. 1039/1999 privind organizarea şi conducerea evidenţei contabile în unităţile M.A.I.

8.10.2 Pe linia asigurării tehnico-materiale Activitatea compartimentelor tehnice din cadrul D.P.F. _____ s-a

desfăşurat în conformitate cu instrucţiunile şi ordinele Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, pe baza dispoziţiilor eşaloanelor superioare şi cu respectarea strictă a legislaţiei specifice în vigoare.

204

S-a remarcat o creştere semnificativă a eficienţei şi eficacităţii muncii în cadrul sectoarelor tehnice, fapt determinat de completarea deficitului de personal cu specialişti proveniţi din sursă externă, care au preluat din mers, sarcinile şi atribuţiile cuprinse în fişele posturilor. În acest mod au fost degrevaţi de o serie de sarcini lucrătorii care erau responsabilizaţi să ducă prin cumul de funcţii şi să se preocupe efectiv de îndeplinirea atribuţiilor proprii.

Gradul de înzestrare al D.P.F. ______ cu mijloace de mobilitate terestră este de 55%, iar din analiza statistică a datelor rezultă faptul că acestea nu asigură cerinţele şi nevoile reale de transport. S-a constatat că există un număr redus de mijloace auto pentru transportul efectivelor în misiuni, activităţi comune şi la locul de muncă.

Operativitatea specifică în zona de responsabilitate şi gradul de asigurare au fost afectate în anul 2006, şi de detaşarea, la ordinul eşaloanelor superioare, a unui număr apreciabil de mijloace de mobilitate terestră de la grupa „muncă operativă” la alte structuri din cadrul Poliţiei de Frontieră.

Prin Dispoziţia Inspectorului General al Poliţiei de Frontieră Române, nr. 96.370 din 08.12.2006, s-a dispus încetarea detaşării unui număr de 43 autospeciale de patrulare teren tip Nissan Terano ll, care au revenit în cadrul D.P.F. Iaşi.

Pentru executarea misiunilor specifice în zona de responsabilitate, cu o suprafaţă de peste 22.000 km pătraţi, în anul 2006, mijloacele de mobilitate terestră şi navală din înzestrarea direcţiei au consumat cantitatea de 825.000 litri combustibili (benzină+motorină).

S-a constatat că neritmicitatea alocării resurselor financiare pentru plata facturilor restante către furnizori şi achiziţionarea pieselor de schimb şi a materialelor din resortul auto (acumulatori, anvelope), a creat uneori disfuncţionalităţi cu privire la operativitatea repunerii în stare de funcţionare a tehnicii defecte.

Această situaţie a determinat imobilizarea temporară a unui număr apreciabil de autovehicule din grupa „munca operativă”, care a afectat operativitatea la nivelul direcţiei.

În urma încheierii contractelor s-au efectuat lunar achiziţii de piese şi bunuri în limita creditelor deschise de ordonatorul secundar de credite.

Activitatea de prevenire a accidentelor de circulaţie şi evenimentelor tehnice a constituit un obiectiv prioritar în cadrul controalelor şi verificărilor efectuate la structurile din subordine, punându-se accent pe respectarea strictă a legislaţiei în domeniu.

Cu toate măsurile dispuse, la nivelul direcţiei, în anul 2006, au avut loc 17 accidente de circulaţie şi evenimente tehnice în care au fost implicate mijloace auto din înzestrarea ministerului.

205

Pregătirea personalului navigant s-a efectuat în baza programelor proprii prin discipline de sprijin. O problemă deosebită o constituie faptul că locurile pentru acostarea mijloacelor de mobilitate navală nu asigură condiţii optime pentru andocare şi realizarea operaţiunilor de întreţinere.

În ceea ce priveşte armamentul şi muniţia din dotare s-a constatat că există un deficit de pistoale de calibru 7,65 mm pentru dotarea individuală a personalului direcţiei, care se cifrează la 1.105 bucăţi (I.J.P.F. ______-339, I.J.P.F. _____–211, I.J.P.F. _____–216 şi I.J.P.F. ______–339), aspect care este cunoscut de către eşaloanele superioare.

Ca o soluţie temporară, de compromis, prin Dispoziţia I.G.P.F.R. nr. 93.640 din 31.05.2006, s-a dispus măsura trecerii armamentului individual şi muniţiei de serviciu din dotarea personalului neoperativ de la direcţie şi inspectoratele judeţene, în dotarea lucrătorilor operativi de la sectoare.

Tehnica şi echipamentele specifice de supraveghere a frontierei sunt folosite în misiuni în baza planurilor de acţiuni de personal instruit privind utilizarea corespunzătoare a acesteia. Cu toate acestea s-a constatat că 14 din cele 15 autospeciale de supraveghere a frontierei pe principiul termoviziunii din înzestrare sunt neoperaţionale, din cauza unor defecţiuni la sistemele informatice.

Direcţia a intervenit în sprijinul componentei logistice, prin elaborarea „Ghidului agentului administrativ la nivelul Sectorului Poliţiei de Frontieră”, care a fost difuzat la toate structurile din subordine.

8.11. Activitatea de comunicaţii, informatică şi conducere

în secret Organizarea, funcţionarea şi exploatarea sistemului de comunicaţii s-a

desfăşurat în baza deciziei direcţiei şi a dispoziţiilor proprii fiecărei unităţi, care a asigurat desfăşurarea comunicaţiilor necesare în condiţii normale, speciale şi de criză.

Documentele de evidenţă a traficului specifice fiecărui mijloc tehnic de comunicaţie sunt cunoscute de personalul care le exploatează, sunt înseriate, înregis-trate, actualizate la zi şi reflectă activitatea care se desfăşoară prin aceste mijloace.

Legăturile fir la nivelul unităţilor controlate sunt asigurate prin intermediul a 15 centrale telefonice (11 centrale analogice şi 4 centrale digitale) de instituţie, instalate în clădirile unde îşi desfăşoară activitatea personalul unităţilor.

Utilizarea telefoanelor aflate în rezerva operativă s-a realizat în conformitate cu prevederile ordinului M.A.I. nr. S/730/2005, iar eventualele depăşiri ale plafoanelor legale stabilite pentru aceste tipuri de cheltuieli, au fost

206

analizate de comisiile de cercetare administrativă ale inspectoratelor judeţene, care au stabilit modul de reconstituire a creditelor bugetare utilizate suplimentar.

Lucrările operative şi clasificate sunt transmise şi recepţionate criptat prin sistemul de mesagerie electronică criptată, folosindu-se aplicaţiile „Cript Ab V.3.0. şi Coop. V.3.0.”, instalate pe staţii de lucru amplasate fie în locaţiile centralelor telefonice, fie în dispeceratele inspectoratelor. Legăturile de date neclasificate cu subunităţile proprii, se realizează utilizând suportul RCVD în sistem transfer fişiere tip FTP cu servere de la nivelul direcţiei.

Sistemul de comunicaţii fixe implementat, asigură, la nivelul D.P.F. _____şi a structurilor subordonate, comunicaţii integrate voce-date prin interconectarea echipamentelor de transport microunde, a celor pentru reţeaua de arie largă şi a celor pentru reţeaua locală.

Interconectarea sediului direcţiei cu I.G.P.F. se realizează prin intermediul reţelei de transmisii date, asigurat de un flux de date pus la dispoziţie de reţeaua ATM administrată de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.

În fiecare unitate, activitatea de conducere în secret este gestionată de către şeful Compartimentului comunicaţii şi informatică şi ofiţerul cifrator, iar periodic utilizatorii sunt instruiţi în privinţa folosirii, asigurării integrităţii fizice şi respectării disciplinei radio în reţelele proprii.

Legăturile radio pe U.U.S., sunt realizate prin intermediul radiotelefoanelor fixe, mobile şi portabile, având gradul de acoperire radioelectrică de aproximativ 65% din zona de responsabilitate a D.P.F. _____.

Totodată, sistemul digital integrat de radiocomunicaţii „PHONIX” asigură un grad de acoperire de circa 50% pentru staţiile mobile şi portabile, fiind destinat conducerii şi cooperării cu instituţiile care au atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale.

La I.J.P.F. _____ în dispoziţiunea de comunicaţii (planul comunicaţiilor), nu au fost prevăzute şi tunelurile VPN (căi de comunicaţii) şi nu este actualizat tabelul cu noile indicative fonice şi numerice, în conformitate cu prevederile ordinului M.A.I. nr. S/1299/2006.

8.12. Pe linie medicală umană şi sanitar veterinară Verificarea aspectelor cu privire la respectarea de către comanda

unităţii a recomandărilor medicale făcute pentru cei 132 asistaţi dispensarizaţi, 126 cronici şi 9 „apt limitat”, a evidenţiat că s-au luat măsuri pentru crearea condiţiilor la locul de muncă sau schimbarea acestuia cu unul corespunzător situaţiei semnalate.

207

Referitor la eliberarea documentelor necesare desfăşurării unor activităţi în unitate, a rezultat că acestea au fost acordate în mod justificat pentru 142 de persoane scutite medical total şi 91 lucrători scutiţi temporar.

Cu privire la concediile medicale, pentru patologia ginecologică şi a sarcinii, s-a constatat că în perioada de referinţă s-au acordat un număr de 957 zile, din care 377 zile spitalizare, 185 zile postspitalizare şi 395 zile scutiri medicale la recomandarea medicilor specialişti, aspect care a afectat în parte asigurarea unui număr corespunzător de personal operativ pe frontieră.

La nivelul structurilor evaluate s-au identificat 64 animale de serviciu care sunt adăpostite la sediul sectoarelor ori la domiciliul agenţilor conductori câini şi a rezultat că sunt îngrijite în mod corespunzător.

S-a constatat la I.J.P.F. _____, că padocurile nu au prevăzute cuşti, iar aprovizionarea cu apă se face de la o distanţă de circa 100 m.

8.13. Organizarea ieşirii la alarmă, a stadiului de

pregătire operativă şi de intervenţie Documentele întocmite la nivelul fiecărei structuri verificate, pe linia

organizării şi ieşirii la alarmă, redactarea şi viabilitatea acestora, stadiul de pregătire operativă şi de intervenţie sau în situaţii deosebite, organizarea şi executarea serviciului de permanenţă, paza şi reglementarea controlului şi accesului în sediile proprii, sunt întocmite în conformitate cu actele normative care reglementează activitatea în domeniu.

Ofiţerii cu funcţii de conducere de la nivelul direcţiei şi inspectoratelor, precum şi personalul care încadrează compartimentele cu atribuţii în gestionarea documentelor operative, cunosc şi manifestă preocupare pentru redactarea acestora.

S-a constatat că în planurile de alarmare s-au introdus greşit prevederi care nu corespund scopului pentru care s-au întocmit, nu rezultă repartizarea sarcinilor la alarmă a personalului din serviciul de permanenţă, modul de punere în aplicare al sistemului de anunţare a personalului din anexe şi nu au fost actualizate denumirile actuale ale unor structuri din aparatul central al ministerului (D.G.M.O.), sau gradele profesionale ale ofiţerilor din conducerea ministerului.

De asemenea, s-a stabilit că nu există corelare între categoriile de personal din serviciul de permanenţă nominalizate în Dispoziţia Zilnică a şefilor inspectoratelor nr. 1/2007 şi cele organizate la nivelul I.J.P.F. şi la sectoarele subordonate, şi nu sunt întocmite atribuţii pentru toate categoriile de personal.

208

Totodată, atribuţiile personalului de serviciu din dispeceratul D.P.F. _____şi I.J.P.F. ______ se ţin separat de „Atribuţiile personalului din serviciul de permanenţă al inspectoratului”, contrar prevederilor din Anexa nr. 1, a Regulamentului nr. 459/2003, privind serviciul de permanenţă şi accesul în unităţile M.A.I..

Planurile de pază ale sectoarelor poliţiei de frontieră ______ şi _____din I.J.P.F._____, S.P.F. ______ din I.J.P.F. ______ nu sunt întocmite în conformitate cu art. 22, aliniatul 5, din Ordinul M.A.I. nr. S/216/2004, pentru aprobarea Regulamentului privind Paza, intervenţia şi apărarea obiectivelor, bunurilor şi protecţia persoanelor din competenţa Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, iar consemnele generale şi particulare pentru elementele de dispozitiv se regăsesc greşit ca atribuţii în documentul de organizare al serviciului de permanenţă al subunităţii.

În registrul serviciului de pază al I.J.P.F._____, şeful formaţiunii de pază şi control acces a modificat dispozitivul de pază al sediului, fără aprobările necesare, transformând astfel un post de pază temporar, în permanent şi a înfiinţat un post de pază nou.

La P.T.F.______rutier s-au păstrat planurile de protecţie şi intervenţie în situaţii de urgenţe civile, elaborate în baza vechiului Regulament abrogat, iar la S.P.F. _____ s-a menţinut Sinopticul activităţilor ce se desfăşoară de către efectivele sectorului, în situaţii de ameninţări sau acţiuni teroriste, concomitent cu extrase actualizate conform reglementărilor în vigoare.

Registrul istoric al I.J.P.F. _____nu a respectat structura prevăzută în Instrucţiunea nr. 887 din 1999, privind întocmirea Registrului istoric şi a jurnalului acţiunilor de luptă în unităţile M.I.R.A., fiind omise capitole şi probleme esenţiale, jurnalul acţiunilor de luptă nu a fost întocmit, iar la D.P.F. _____ au fost înscrise evenimentele numai pe luna octombrie 2006.

8.14. Pe linie financiar-contabilă Din verificarea documentelor financiar-contabile ale structurilor

inspectate a rezultat că, la nivelul Direcţiei Poliţiei de Frontieră _____ sunt cunoscute şi respectate prevederile Ordinului Ministrului Finanţelor Publice nr. 1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice, precum şi organizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare legale.

Documentele de plăţi şi încasări pentru anul 2006 poartă viza pentru control financiar preventiv propriu şi sunt vizate pe linie de specialitate de către şefii de compartimente, iar execuţiile bugetare sunt realizate în condiţii de respectare a disciplinei financiar-contabile.

209

În urma controalelor efectuate de Camerele de Conturi ale Judeţelor_____, ______şi ______ Direcţiile de Control Financiar Ulterior, în vederea obţinerii descărcării de gestiune, pentru exerciţiul bugetar al anului 2003 în cazul I.J.P.F. _____ şi pentru anul 2004 în cazul I.J.P.F. _____şi _____, s-a acordat descărcarea de gestiune la cei trei ordonatori.

O serie de deficienţe cu privire la acordarea unor drepturi salariale necuvenite, acordarea eronată de deduceri personale suplimentare pentru membrii de familie, decontarea în plus a unor lucrări, consumul peste normă a unor cantităţi de benzină şi motorină, legalitatea acordării unor concedii de studii precum şi a modului de acordare a drepturilor băneşti pe durata acordării concediului de studii, au fost constatate în anul 2006, de Direcţia Generală Audit Intern, unităţile raportând ulterior acesteia modul de soluţionare.

Cu toate acestea, la controlul efectuat prin sondaj, au fost identificate şi constatate următoarele:

a) cu privire la fundamentarea şi execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli:

– referitor la fundamentarea şi elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul 2006, unităţile au trimis la I.G.P.F.R, pentru fiecare capitol, titlu şi articol bugetar, situaţiile centralizatoare privind nivelul cheltuielilor de efectuat în anul de plan, având anexată baza de calcul pentru fiecare articol de calculaţie;

– la cele trei inspectorate, solicitarea creditelor bugetare s-a efectuat în conformitate cu reglementările în domeniu, privind fundamentarea necesarului de fonduri;

b) referitor la organizarea şi exercitarea controlului financiar preventiv:

– formularele „Propunere de angajare a unei cheltuieli, Ordonanţare de plată“, nu sunt completate toate rubricile, respectiv cele referitoare la prevederile bugetare, creditele angajate, disponibilul de credite şi disponibilul înaintea efectuării plăţii, nerespectându-se prevederile O.M.F.P. nr. 1792/2002, aspecte constatate la toate cele trei inspectorate;

– la acordarea vizei de control financiar preventiv propriu pe formularele „Propunere de angajare a unei cheltuieli”, „Angajament bugetar”, „Ordonanţare de plată“, nu se aplică sigiliul personal, aceasta acordându-se numai prin semnătura persoanei desemnate să acorde viza şi înscrierea datei acordării vizei, încălcându-se prevederile punctului B, 4.3. din Normele Metodologice Generale aprobate prin O.M.F.P. nr. 522/2005, aspecte întâlnite la toate cele trei inspectorate;

210

– la I.J.P.F. _____unele dispoziţii de plată/încasare nu poartă semnătura de la compartimentul financiar-contabil;

c) în ceea ce priveşte legalitatea plăţilor băneşti precum şi acordarea şi justificarea avansurilor spre decontare:

– acordarea compensaţiei lunare pentru chirie, pe anul 2006 s-a realizat la I.J.P.F. _____ pentru un număr de 48 cadre, la I.J.P.F. ______ pentru un număr de 156 cadre şi la I.J.P.F. _____ pentru un număr de 84 de cadre;

Din verificările efectuate prin sondaj, s-a constatat că pentru agent_______ s-a încălcat prevederile art.5 (6) din Hotărârea de Guvern nr. 284/2005 privind stabilirea cuantumului şi a condiţiilor de acordare, rezultând o pagubă de 102 RON, iar pe timpul inspecţiei s-a efectuat cercetarea administrativă referitoare la paguba constatată, luându-se măsura recuperării acesteia prin încasarea în numerar de la debitor, cu chitanţa nr. 6.228.367 din 28.02.2007.

d) cu privire la legalitatea plăţilor efectuate pentru achiziţiile publice: – s-a constatat că la nivelul ordonatorului terţiar de credite

I.J.P.F._____, nu există „Programul anual al achiziţiilor publice“, care să cuprindă totalitatea contractelor de achiziţie publică pentru anul 2006, prin aceasta încălcându-se art. 2 din Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 60/2001 privind achiziţiile publice aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 461/2001, cu modificările şi completările ulterioare;

– în urma verificărilor efectuate la I.J.P.F._____, s-a constatat că s-au efectuat plăţi către S.C. ROMPETROL DOWNSTREM S.A. cu ordinul de plată nr. 387 din 27.04.2006 (reprezentând contravaloarea facturilor nr. 1.040.354 şi 1.040.355/26.04.2004 – contravaloare carburant auto), înainte de data intrării în vigoare a contractului încheiat cu această societate, încălcându-se prevederile O.M.F.P. nr. 1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice.

Precizăm că, în conformitate cu prevederile art. 3.1. din contractul susmenţionat (364.081), data intrării în vigoare a acestuia, este data semnării dintre părţi şi respectiv data la care a fost înregistrat contractul, care este 08.05.2006, şi nu data emiterii acestuia de 19.04.2006.

– în ceea ce priveşte acelaşi contract de furnizare nr. 364.081/19.04.2006, încheiat între I.J.P.F. _____ şi S.C. _______S.A, pentru achiziţionarea de carburanţi auto, menţionăm că procedura de achiziţie s-a derulat fără a se respecta prevederile art. 17 aliniatul 1, art. 20 aliniatul 5 şi art. 71 aliniatul 4 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 60/2001;

211

– valoarea totală a contractului antemenţionat (364.081) este de minim 340.000 lei (inclusiv T.V.A.), respectiv de maxim 380.000 lei (inclusiv T.V.A.), şi depăşeşte limita maximă de 340.000 lei aprobată prin Nota-Raport nr. 363.305/03.03.2006;

– tot la acest contract s-a mai constatat faptul că s-a încheiat Actul adiţional nr.1, fără dată, prin care s-a suplimentat valoarea acestuia cu peste 60% faţă de valoarea iniţială, situaţie ce impunea iniţierea unei noi proceduri de achiziţii, întrucât nu s-au respectat prevederile art. 23 aliniatul 3 din Hotărârea de Guvern nr. 461/2001, cu modificările şi completările ulterioare;

– constituirea garanţiei de bună execuţie la Contractul de furnizare nr. 364.081/19.04.2006 (antemenţionat) s-a efectuat fără respectarea art. 3.2. din contract, iar achizitorul nu a restituit garanţia de bună execuţie, conform art. 3.3. din acelaşi contract;

e) respectarea procedurilor legale privind donaţiile şi sponsorizările: – la I.J.P.F.____, contractele de sponsorizare nu sunt vizate de

controlul financiar preventiv, nerespectându-se prevederile din Anexa nr.1, punctul E5, din ordinul M.A.I. nr. 184/19.04.2004;

– parte din rapoartele justificative privind acceptarea sponsorizărilor la nivelul I.J.P.F._____, nu sunt semnate de controlul financiar preventiv, nerespectându-se prevederile din Anexa nr. 1, punctul E11 din ordinul M.A.I. nr. 184/19.04.2004. şi art. I, punctul 2, din ordinul M.A.I. nr. 1305/13.05.2006 pentru modificarea ordinului M.A.I. nr. 340/2002 privind donaţiile şi sponsorizările;

– parte din rapoartele justificative privind necesitatea şi oportunitatea acceptării unei sponsorizări nu au număr şi dată de înregistrare, fapt ce încalcă prevederile Instrucţiunilor nr. 1000 din 01.11.2005 privind redactarea, gestionarea documentelor neclasificate şi activitatea de secretariat în M.A.I;

f) alte deficienţe constatate: – facturile nu poartă numărul, data şi semnătura persoanei care a

înregistrat în contabilitate lichidarea cheltuielilor, nerespectându-se astfel prevederile O.M.F.P. nr.1792 din 2002;

– angajamentele legale (contractele de achiziţie publică), nu sunt înscrise în Registrul privind operaţiunile prezentate la viza de control financiar preventiv, nerespectându-se prevederile de la punctul B, 4.4. din Normele metodologice generale aprobate prin O.M.F.P. nr. 522/2003;

– nu s-au înregistrat în evidenţa contabilă a unităţii, penalităţile facturate pentru neplata la termen a unor facturi de utilităţi, nerespectându-se prevederile art.11 din legea 82/1991, republicată;

212

– înregistrarea în contul 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar“ a unor bunuri primite în custodie, în baza procesului-verbal de custodie nr. 365.980/24.08.2006 (s-a întocmit N.R.C.D. nr. 110.160/06.10.2006 şi J.P. 53/01.11.2006.), nerespectându-se astfel prevederile O.M.F.P. 1917/2005 şi Instrucţiunile nr. 1031/1999.

Pe parcursul inspecţiei, subcomisia de control a procedat la testarea cunoştinţelor profesionale atât a contabililor şefi, cât şi a celorlalte cadre din compartimentele financiare, rezultatele fiind în general bune şi foarte bune.

8.15. Climatul organizaţional şi performanţele manageriale

la nivelul Direcţiei Poliţiei de Frontieră şi structurilor teritoriale Inspecţia desfăşurată la nivelul D.P.F. ______ şi structurile

teritoriale din subordine (Inspectoratele Judeţene ale Poliţiei de Frontieră_____, _____ şi _____) a vizat, cu precădere, analiza performanţelor obţinute de echipele manageriale în anul 2006, precum şi climatul organizaţional, scop în care s-a radiografiat, de către specialiştii din cadrul Centrului de Psihosociologie, problematica relaţiilor de cooperare/colaborare ale instituţiei cu partenerii săi interni şi externi, prin două sondaje de opinie. Unul dintre sondaje a vizat reprezentanţii administraţiei publice locale (instituţia prefectului, primăriile orăşeneşti şi rurale), ai celorlalte unităţi ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative (inspectoratele judeţene de jandarmi, poliţie şi pentru situaţii de urgenţă, serviciile publice descentralizate, Serviciul pentru străini) precum şi pe cei ai Agenţiilor/Direcţiilor de interes local sau naţional (Agenţia pentru Protecţia Mediului, Direcţia de Sănătate Publică, Administraţia Naţională „Apele Române” – Direcţia Apelor______, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi). Cel de-al doilea sondaj a fost realizat pe un eşantion reprezentativ pentru populaţia din localităţile limitrofe frontierei de stat, aflate în aria de competenţă a sectoarelor PF _______, _____, ______, _____şi ____, având ca obiectiv identificarea unor aspecte perceptiv-atitudinale semnificative din perspectiva interacţiunii poliţiei de frontieră–cetăţeni.

În urma evaluărilor realizate de ofiţerii inspectori şi din sondajele de opinie, au rezultat următoarele:

Conducerea direcţiei este asigurată de către cms. şef _________şi adjunctul acestuia, cms. şef________, ambii ofiţeri cu o vastă şi bogată experienţă managerială şi bine pregătiţi din punct de vedere profesional.

213

Referitor la şeful Direcţiei Poliţiei de Frontieră – cms. şef________, sondajele au reliefat faptul că acesta acordă o atenţie exagerată detaliilor legate de îndeplinirea sarcinilor sau redactării documentelor aferente şi este mai puţin tentat să solicite ajutor atunci când are dificultăţi în gestionarea problematicilor din domenii nefamiliare (activitatea informativ – operativă, de cercetare penală), nereuşind întotdeauna să identifice modalităţi optime, de a face faţă stresului şi tensiunii din plan profesional.

Stilul de conducere uneori rigid, axat pe îndeplinirea obiectivelor, precum şi modul de gândire uşor stereotip, nu trebuie să neglijeze iniţiativa subordonaţilor şi comunicarea deschisă, acesta trebuind să se manifeste mai activ în eliminarea birocraţiei. În acest sens, s-a constatat că majoritatea dispoziţiilor emise de I.G.P.F.R. au fost transmise de conducerea direcţiei, la structurile subordonate, împreună cu sarcini suplimentare, pe aceeaşi temă, fapt ce a condus la percepţia că, implicarea direcţiei nu face decât să „aglomereze” activitatea, în ansamblul ei.

Totodată, la inspectoratele subordonate s-a găsit o multitudine de „Planuri de măsuri” şi „Planuri de acţiune”, întocmite în urma unor precizări/recomandări transmise de conducerea DFP ______, cu privire la aspecte legate de modul de executare a sarcinilor curente (de serviciu), deşi nu se impunea realizarea unor astfel de documente (acestea trebuiau să fie avute în vedere la desfăşurarea activităţilor). Se poate concluziona că, managerii structurilor teritoriale, la rândul lor, au contribuit la „încărcătura mare cu sarcini”, care este resimţită la nivelul subordonaţilor. Fiind întrebaţi despre justificarea acestui mod de lucru care, uneori, se constituie într-o piedică în manifestarea aptitudinilor manageriale proprii, managerii de la nivelul inspectoratelor au motivat că, ocazionat de controalele realizate de forurile ierarhic superioare (inclusiv de către I.G.P.F.R.), se analizează, strict şi punctual, modul de executare a fiecărei prevederi din dispoziţii, note observatorii şi recomandări, fără a se pune accent pe măsurile dispuse din proprie iniţiativă.

Cu privire la cms. şef_______, adjunct al directorului Direcţiei Poliţiei de Frontieră_____, sondajele efectuate au pus în evidenţă profilul relativ echilibrat al ofiţerului, însă cu toate acestea este necesar să manifeste obiectivitate mai pronunţată în toate situaţiile în care se stabilesc sarcini şi măsuri pentru componenta operativă a direcţiei, precum şi o contribuţie mai activă la stabilirea consensului de păreri cu privire la deciziile ce trebuie adoptate. Dat fiind faptul că gestionează activitatea operativă la nivelul direcţiei, se recomandă ca, pe viitor, să regândească locul şi rolul personalului din aceste structuri pe care-l va promova în funcţiile de conducere, ţinând cont de capacităţile psihice şi intelectuale şi a disponibilităţilor de comunicare interpersonală.

214

Inspecţia a scos în evidenţă faptul că, deşi structurile operative au înregistrat unele rezultate notabile, s-a realizat o eficienţă scăzută în constatarea infracţiunilor specifice zonei de frontieră, precum şi în ceea ce priveşte supravegherea şi controlul frontierei, datorită neajunsurilor manifestate în pregătirea profesională a lucrătorilor, în modul de organizare şi executare a acţiunilor de sprijin, îndrumare şi control, punerea în practică a conceptului de proximitate şi, nu în ultimul rând, în activitatea de cooperare/colaborare (dintre lucrători, formaţiuni, cât şi cu celelalte structuri M.A.I.). De asemenea, s-a mai constatat că rezultatele obţinute de formaţiunile operative nu sunt reflectate fidel în evidenţa operativă de la nivelul inspectoratelor subordonate, astfel că datele în baza cărora s-au realizat analizele periodice şi s-au comensurat performanţele structurilor, nu sunt certe. Totodată, în urma evaluării a rezultat că sistemul de evidenţă actual nu permite formularea unor concluzii precise cu privire la eficienţa activităţilor de constatare (după modul de sesizare) precum şi cele referitoare la finalitatea acţiunilor informative şi a dosarelor instrumentate (pe genuri de infracţiuni, calitatea făptuitorilor etc.), impunându-se modificarea acestuia de către IGPFR.

Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră „A” Din sondajele de opinie a rezultat că şeful inspectoratului, cms.

şef_______, are experienţă profesională în conducere, manifestă angajament în activitatea pe care o întreprinde.

Punctul slab al ofiţerului se manifestă pe dimensiunea „gândire creativă” aspect considerat şi de către acesta ca o cauză a unor manifestări profesionale, fapt ce l-a determinat să-şi propună creşterea eficienţei în raport cu diverse stiluri de muncă ori medii de lucru, abordarea activităţilor cu mai multă imaginaţie, asumarea unor riscuri şi depunerea unor eforturi susţinute în sensul cunoaşterii aspectelor esenţiale necesare funcţiei pe care o îndeplineşte.

Adjunctul şefului de inspectorat, cms. şef_________, dispune de abilităţi şi deprinderi manageriale, deşi nu manifestă eforturi considerabile în planul reprezentării intereselor profesionale ale subordonaţilor. Se impune ca ofiţerul să folosească mult mai eficient experienţa profesională a colectivelor gestionate şi, totodată, în calitatea sa de formator, să pună în aplicare conceptul de „proximitate”.

Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră „B” Cms. şef_______, şeful inspectoratului, dispune de o vastă experienţă

managerială, adoptă un stil de conducere autoritar, bazat pe regulamentele şi ordinele de tip militar. Sondajul de opinie a scos în evidenţă şi unele disfuncţionalităţi şi implicit necesitatea de perfecţionare atât în ceea ce priveşte

215

„construirea relaţiilor personale” – aspect sesizat şi recunoscut chiar de manager în procesul de autoevaluare, cât şi „ascultarea/comunicarea cu ceilalţi”, aspect reliefat de către specialiştii evaluatori.

Este necesar, ca ofiţerul să manifeste o mai mare ancorare în realitate, deschidere faţă de nou şi receptivitate în raport de opiniile subordonaţilor, în mod deosebit pe cele care provin din relaţia de consiliere dintre acesta şi specialiştii din domeniul operativ. De asemenea, o altă prioritate a şefului inspectoratului trebuie să vizeze transformarea sa într-un şef de structură modernă, ancorat puternic în relaţiile instituţiei, imparţial şi dispus să accepte critica.

Cms. şef_______– adjunct al inspectorului şef al Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră _____, are experienţă profesională şi manifestă interes şi devotament în activitatea operativă. Se impune ca ofiţerul să manifeste mai mult tact în relaţiile cu subordonaţii, iar activitatea desfăşurată să vizeze mai mult aspectele manageriale, conform funcţiei deţinute.

Cms. şef_______– adjunctul şefului de inspectorat pe linie de logistică. Cu toate că are experienţă în plan profesional, managerul conştientizează necesitatea depunerii unor eforturi mai susţinute în direcţia autoperfecţionării. Astfel, opiniile formulate vizează incapacitatea de a–şi asuma riscuri calculate, îndrăzneţe, încurajarea timidă a schimbării în domeniile gestionate şi tendinţa de a fi ezitant în cazul unor eşecuri.

Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră „C” Şeful inspectoratului cms. şef_______, este un manager cu experienţă

profesională, receptiv şi adaptabil la schimbările survenite în evoluţia instituţională. Ofiţerul nu manifestă constanţă în receptarea opiniilor colaboratorilor,

determinată în principal de încrederea acordată acestora, situaţie în care delegarea responsabilităţilor nu constituie un punct forte al acestuia.

Cms._________ – adjunct al şefului Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră ______, manifestă iniţiativă în vederea sporirii capacităţii de a-şi asuma riscuri în depăşirea deprinderilor de abordare/soluţionare a problematicii profesionale. În ceea ce priveşte insistenţa în capacitatea de a fi convingător, lasă uneori de dorit, astfel încât, modul de prezentare a realizărilor profesionale ale compartimentelor operativ-informative coordonate, nu este cel aşteptat.

8.16. Activitatea desfăşurată de structurile operative În ceea ce priveşte activitatea desfăşurată de structurile operative, au

rezultat următoarele: În anul 2006, lucrătorii din cadrul formaţiunilor CIT ale Direcţiei

Poliţiei de Frontieră _____ au acţionat pentru combaterea infracţionalităţii

216

transfrontaliere, cu accent pe fapte de contrabandă şi alte fraude vamale, fiind constatate 71 infracţiuni de acest gen. Acţiunile desfăşurate în anul 2006 pe linia prevenirii şi combaterii traficului cu bunuri de larg consum, în special cu ţigări şi produse agro-alimentare, s-au finalizat cu ridicarea, în vederea confiscării, de bunuri în valoare totală de 40.021.582,82 RON (cu 39,1% mai mult faţă de 2005). De menţionat este faptul că, doar 65% din confiscări au fost realizate de poliţiştii de frontieră, de pe comunicaţiile din zona P.T.F.-urilor, restul fiind constatări ale organelor vamale.

Pe linia combaterii traficului cu bunuri din patrimoniul cultural-naţional, produse contrafăcute, metale şi pietre preţioase, rezultatele au fost modeste, activităţile fiind realizate, în principal, de către organele vamale, deşi au fost raportate drept constatări proprii ale Poliţiei de Frontieră.

Se remarcă o îmbunătăţire a activităţii pe linia traficului internaţional cu autoturisme furate, fiind indisponibilizate 43 (+ 10 faţă de anul 2005 ) autoturisme furate din străinătate, identificate pe teritoriul României, parte din acestea fiind la a doua sau a treia înmatriculare.

La birourile operative din cadrul I.J.P.F. ______ şi____, liniile de muncă privind infracţiunile de mediu, fals de valută, metale preţioase şi terorism nu erau acoperite informativ. De altfel, în cursul anului 2006, ofiţerii biroului C.I.T. din cadrul I.J.P.F. ______ au obţinut doar 2 informaţii de la agentură, pentru combaterea traficului internaţional cu autoturisme furate şi terorism.

Deşi, la prima vedere rezultatele obţinute par a fi bune, evaluarea a stabilit că majoritatea constatărilor au fost făcute în urma unor reclamaţii, sesizările din oficiu ale lucrătorilor specializaţi fiind cu titlu de excepţie.

Numărul şi calitatea slabă a informaţiilor a determinat realizarea unei baze de lucru necorespunzătoare faţă de problematica pe care o înregistrează fenomenul infracţional specific zonei de frontieră (1 suspect la C.I.T. – I.J.P.F._____, 6 suspecţi la C.I.T. – I.J.P.F. _____ şi 6 suspecţi la C.I.T. – D.P.F._____).

De asemenea, lipsa informaţiilor cu valoare operativă este reflectată şi de faptul că, la compartimentul analiză de risc, au fost implementate un număr redus de rapoarte informative privind autorii de infracţiuni (75 la C.I.T. – D.P.F.____, 75 la C.I.T. – I.J.P.F. _____ şi 94 la C.I.T. – I.J.P.F._____), astfel că nu se poate dimensiona fenomenul infracţional, iar acţiunile destinate prevenirii şi contracarării infracţionalităţii transfrontaliere s-au finalizat cu rezultate modeste.

Rezultatele modeste obţinute de ofiţerii birourilor din cadrul direcţiei şi inspectoratelor evaluate se datorează lipsei de exigenţă şi fermitate din partea cadrelor cu funcţii de comandă, care au acceptat în mod nejustificat realizările mediocre obţinute de subordonaţi şi au tolerat superficialitatea în muncă.

217

Majoritatea subiecţilor pe linia traficului de migranţi a reprezentat-o cetăţenii _____(70%), punctele „preferate” pentru trecere fiind pe raza I.J.P F. _____ (S.P.F. ____ şi_____), _____ (S.P.F ____ şi_____), _____ (S.P.F. ____şi_____), aceştia având intenţia de a tranzita teritoriul României şi a ajunge în spaţiul U.E. Referitor la cei 26 de cetăţeni români care au trecut graniţa în _______şi ______, pe pod de gheaţă, înot sau cu alte mijloace improvizate, în scopul sustragerii de material lemnos, contrabandă sau vizitarea unor rude, aceştia nu pot fi consideraţi autori ai infracţiunii de migraţie ilegală, aşa cum eronat figurează în evidenţele D.P.F.______.

Deşi între D.P.F. _____şi direcţiile Poliţiei de Frontieră din vest, respectiv _______ şi ______, au avut loc schimburi de informaţii cu privire la suspecţii cu preocupări în sfera traficului de migranţi, doar în a doua parte a anului 2006 s-a acţionat pentru documentarea activităţii infracţionale a unora dintre ei, fiind descoperite 10 filiere, cu 22 traficanţi (8 cetăţeni români şi 14 din_____). Rezultate pe această linie de muncă au obţinut lucrătorii I.J.P.F.____ (P.T.F.______, C.T.P. şi C.I.T.) care au destrămat 9 filiere de trafic de migranţi, cu 20 făptuitori, activitatea celorlalte structuri inspectate fiind modestă (o reţea cu 2 persoane – biroul C.T.P. din cadrul direcţiei) sau ineficientă la I.J.P.F._____ _____ şi ______, care nu au avut rezultate pe această linie.

Majoritatea filierelor (70%) au fost descoperite de cadrele P.T.F.______ prin investigaţii directe, efectuate la controlul de frontieră, care au vizat scopul declarat, documentele justificative şi asigurarea financiară a călătoriei. Aportul scăzut al lucrătorilor specializaţi pe această linie de muncă se datorează nivelului redus al cunoştinţelor de specialitate, cu repercusiuni în activitatea de culegere a informaţiilor, documentarea faptelor comise şi calitatea actelor de cercetare penală. Cu toate că au fost obţinute 269 informaţii, majoritatea acestora au fost fără valoare operativă, aportul agenturii fiind extrem de redus, ceea ce denotă faptul că activităţile s-au desfăşurat formal şi neprofesionist, fără a se face resimţită implicarea şefilor de la toate nivelurile.

Pe linia traficului de persoane a fost probată activitatea infracţională a 24 reţele de trafic de persoane (cu 70 traficanţi şi 103 victime), comparativ cu anul 2005 când s-au anihilat 29 reţele ( cu 82 persoane care au traficat 122 victime). Rezultate slabe pe această linie s-au înregistrat la compartimentul C.T.P. din cadrul I.J.P.F._____, unde, în perioada analizată, a fost instrumentat un singur dosar penal cu 2 traficanţi şi 5 victime.

La nivelul direcţiei, în cursul anului 2006 au fost soluţionate 7 dosare penale, privind infracţiuni de trafic de droguri, care au avut la bază acţiuni informative documentate în 7 D.U.I, din care: 2 la I.J.P.F. Galaţi, 2 la I.J.P.F._____, 1 la I.J.P.F. _____şi 2 de Biroul C.T.S.I. din cadrul direcţiei.

218

Informaţiile obţinute pe această linie au fost cu valoare operativă redusă, astfel că, din cele 299 rapoarte informative privind traficul cu substanţe interzise, doar 86 (28,7%) au fost înaintate pentru implementare la compartimentul analiza de risc, iar din cele 38 MS închise în cursul anului 2006, doar 7 (18%) au avut finalitate pozitivă.

Situaţia operativă din raza de competenţă nu a constituit o prioritate pentru lucrătorii specializaţi, aceştia acţionând, de obicei la întâmplare, fapt pentru care rezultatele au fost de cele mai multe ori nule. Un exemplu în acest sens îl constituie cele 11 acţiuni organizate şi executate la nivelul direcţiei, în urma cărora nu s-a făcut nicio constatare, aceeaşi finalitate (cu excepţia a două situaţii de la IJPF_____) având şi cele 167 acţiuni de la inspectoratele judeţene ______ şi______.

Din verificarea urmelor de dosare, MS şi DUI aflate la compartimentele de evidenţă operativă de la nivelul inspectoratelor evaluate, s-au identificat o serie de deficienţe în ceea ce priveşte corectitudinea înregistrării şi închiderii dosarelor de urmărire informativă şi a mapei suspectului.

Astfel, din cele 5 D.U.I. închise (toate pozitiv) în cursul anului 2006, de lucrătorii structurilor operative din direcţie, s-a constatat că doar unul îndeplinea condiţiile pentru a fi închis pozitiv, în celelalte patru fiind ataşate referate cu propuneri de neîncepere a urmăririi penale ori care priveau alţi făptuitori decât cei care au făcut obiectul urmăririi informative. Responsabili pentru această situaţie sunt cei doi lucrători de la compartimentul de evidenţă operativă, ofiţerii din compartimentul C.T.P. şi C.I.T., care au instrumentat cauzele, precum şi şefii care au aprobat.

Disfuncţii au fost identificate şi în cazul M.S., la toate inspectoratele judeţene subordonate direcţiei, multe din acestea fiind închise „pozitiv”, cu referate în care s-au făcut propuneri de neîncepere a urmăririi penale, ori în baza aplicării unor sancţiuni contravenţionale de către funcţionarii vamali, deşi suspecţii erau supravegheaţi pentru infracţiuni de contrabandă.

8.17. Activitatea desfăşurată la nivelul sectoarelor şi

punctelor de trecere a frontierei În ceea ce priveşte activitatea desfăşurată la nivelul sectoarelor şi

punctelor de trecere a frontierei din cadrul DPF _____, s-au constatat deficienţe manageriale în folosirea efectivelor (planificarea defectuoasă a elementelor în dispozitiv), la S.P.F.____, S.P.F.____, S.P.F._____, toate din cadrul I.J.P.F. ____ şi S.P.F. _____din cadrul I.J.P.F._____.

219

S-a mai constatat lipsa de finalitate a analizelor lunare realizate de şefi, privind activităţile lucrătorilor sectoarelor, care nu identifică neajunsuri (slaba preocupare pentru culegerea de informaţii de la surse ocazionale, lipsa de eficienţă a acţiunilor executate, necunoaşterea şi nerespectarea metodologiei de lucru privind camera de reţinere) şi poliţişti cu activitate slabă, iar măsurile dispuse nu sunt de natură a remedia aspectele menţionate.

Majoritatea controalelor şi activităţilor de sprijin şi îndrumare la sectoare şi puncte, efectuate de conducerea inspectoratelor precum şi de ofiţerii coordonatori C.I.T, C.T.P, şi C.T.S.I., s-au rezumat la verificarea modului de întocmire a unor documente, verificarea prezenţei pe locul de serviciu şi la sediu, modul de predare-primire a armamentului şi portul ţinutei, fără a se analiza eficienţa dispozitivului din zona verde, legalitatea actelor procedurale întocmite, aportul informativ al lucrătorilor din sectoare şi puncte, respectarea metodologiilor de lucru privind acordare vizelor şi completarea registrelor de litigii etc.

Ca urmare a deficienţelor constatate în punctele de trecere a frontierei, cu privire la litigiile în trafic, se impune elaborarea de către I.G.P.F. a unei proceduri unitare de control, constatare şi consemnare a acestora şi realizarea unor teme profesionale, care să fie însoţite de aplicaţii practice cu ofiţerii şi agenţii care lucrează în puncte, cu privire la evenimentele care vor fi consemnate, verificările care trebuie efectuate şi măsurile ce urmează a se dispune, precum şi celelalte date care trebuie menţionate în registrul special destinat.

Având în vedere deficienţele constatate pe linia supravegherii şi controlului frontierei, s-a concluzionat că acestea se datorează şi absenţei unei structuri, la nivelul inspectoratelor, care să coordoneze direct activitatea pe frontiera verde.

Rotirea lucrătorilor din cadrul turelor de serviciu a condus la eficientizarea acţiunilor de prevenire a corupţiei în rândul poliţiştilor de frontieră, însă a afectat rezultatele profesionale, întrucât nu a fost urmată de accentuarea pregătirii profesionale specifice fiecărei linii de muncă, astfel că parte din deficienţele constatate s-au produs pe fondul cunoaşterii insuficiente a normelor care reglementează activităţile specifice fiecărui post.

Tutela profesională este greu de realizat întrucât tutorele şi persoana tutelată nu desfăşoară activităţi împreună, aceştia întâlnindu-se o singură dată la un interval de 2 luni.

Aceleaşi greutăţi sunt întâmpinate şi cu ocazia întocmirii notărilor de serviciu de către şefii nemijlociţi, având în vedere faptul că un lucrător pe parcursul unui an de zile şi-a desfăşurat activitatea pe mai multe posturi şi în subordinea mai multor şefi.

220

Analizarea, prin sondaj, a modului în care se aplică sancţiunile contravenţionale, a scos în evidenţă faptul că, jumătate dintre acestea au fost aplicate cetăţenilor străini. S-a constatat cu această ocazie că există o lipsă de finalitate în cazul celor 3.688 sancţiuni contravenţionale aplicate cetăţenilor străini, în sensul că au fost achitate doar 423 (11,5%), iar restul nu au putut fi trimise în debit. Spre exemplu, la I.J.P.F._____, în anul 2006, au fost înregistrate 1.500 procese verbale de contravenţie aplicate unor cetăţeni străini, în valoare totală de 24.070 lei, care nu au putut fi date în debit.

În acest sens, se impune iniţierea unui proiect legislativ care să permită aplicarea consemnului N.P.I. în cazul cetăţenilor străini care la ieşire nu şi-au achitat obligaţiile faţă de statul român.

Inspecţia a mai scos în evidenţă faptul că, reglementările interne privind modul de anulare a vizelor în punctul de frontieră nu sunt armonizate cu legislaţia comunitară. Astfel, poliţistul de frontieră poate să anuleze, pe loc, vizele statelor membre ale UE atunci când există suspiciuni cu privire la falsificarea sau contrafacerea acestora (cu înştiinţarea autorităţilor emitente), dar pentru anularea vizelor emise de autorităţile române este nevoie de aprobarea Ministerului Afacerilor Externe, conform prevederilor art.32 alin. 1 din O.U.G. nr.194/2002, modificată.

Pe timpul inspecţiei au fost identificate o serie de greutăţi care au afectat performanţele structurilor evaluate, s-au desfăşurat multiple activităţi proactive şi s-au stabilit, de comun acord cu managerii unităţilor inspectate, măsurile care se impun pentru eficientizarea activităţii Direcţiei Poliţiei de Frontieră _____.

Concluziile inspecţiei au fost detaliate la nivelul fiecărei structuri evaluate, pe linii de muncă şi s-au materializat în note de prezentare împreună cu rapoartele întocmite de către specialiştii direcţiilor din aparatul central al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.

8.18. Măsuri de ordin disciplinar Având în vedere datele rezultate din inspecţie, concluziile şi devianţele

profesionale prezentate, au fost dispuse următoarele măsuri de ordin disciplinar: 1. Declanşarea procedurii cercetării prealabile, de către Direcţia

Poliţiei de Frontieră _____, împotriva cadrelor nominalizate, pentru deficienţele constatate cu ocazia inspecţiei;

2. Înaintarea la Direcţia Poliţiei de Frontieră _____, a tabelului nominal cu poliţiştii nominalizaţi, în a căror activitate s-au constatat deficienţe privind neîndeplinirea corespunzătoare a sarcinilor de serviciu, urmând ca, după

221

3 luni, să se reanalizeze activitatea acestora şi să se dispună măsurile corespunzătoare, cu privire la oportunitatea menţinerii lor pe funcţii, în raport de cele constatate;

8.19. Analiza cauzelor generatoare de puncte forte şi

slabe 8.19.1. Analiza cauzelor generatoare de puncte forte şi slabe Urmare a diagnozei viabilităţii manageriale la direcţia poliţiei de

frontieră şi inspectoratele judeţene subordonate, prezentată în acest capitol, analizaţi cauzele generatoare de puncte forte şi slabe în următoarele domenii de activitate:

a) organizarea şi funcţionarea direcţiei poliţiei de frontieră şi inspectoratelor subordonate;

b) îndeplinirea principalelor atribuţii şi obiective; c) îndeplinirea strategiei privind transformarea graniţei de est în

frontieră externă a Uniunii Europene; d) prevenirea şi combaterea infracţionalităţii transfrontaliere şi a

migraţiei ilegale: – pe linia combaterii infracţionalităţii transfrontaliere; – prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale şi traficului de

persoane; – prevenirea şi combaterea traficului cu substanţe interzise; – activitatea desfăşurată la nivelul sectoarelor şi punctelor de

trecere a frontierei de stat; – activitatea compartimentelor de analiză risc; – activitatea de cercetare penală, evidenţă operativă şi

criminalistică; e) managementul resurselor umane; f) asistenţa juridică; g) afaceri europene şi implementarea programelor; h) secretariat, relaţii cu publicul şi protecţia informaţiilor clasificate; i) managementul financiar şi logistic; j) climatul organizaţional şi performanţele manageriale. 8.19.2.Măsuri de ordin organizatoric Redactaţi un program de acţiuni şi măsuri pentru modernizarea şi

eficientizarea activităţilor direcţiei poliţiei de frontieră şi inspectoratelor judeţene din subordine (o variantă este prezentată în anexa nr. 2).

222

CAPITOLUL 9

STUDIU DE CAZ PRIVIND PRINCIPALELE CONCLUZII REZULTATE

DIN INSPECŢIA DESFĂŞURATĂ LA UN INSPECTORAT DE JANDARMI JUDEŢEAN ŞI O

GRUPARE DE JANDARMI MOBILĂ

9.1. Consideraţii generale Potrivit Planului anual de inspecţii şi controale pe anul____, aprobat de

conducerea ministerului, în perioada______, au fost verificate şi evaluate: modul în care au fost îndeplinite atribuţiile specifice, managementul pregătirii continue şi conduita morală a personalului, capacitatea operaţională, legalitatea utilizării mijloacelor logistice şi financiare, capacitatea managerială şi climatul organizaţional la Inspectoratul de Jandarmi Judeţean _______ şi Gruparea de Jandarmi Mobilă______.

Ca o necesitate impusă de alinierea Jandarmeriei Române la standardele de performanţă ale instituţiilor similare europene şi a renunţării la obligativitatea stagiului militar, în anul____, au fost profesionalizate în totalitate efectivele de jandarmi, prin transformarea posturilor de „militar în termen” şi a celor de „jandarm angajat pe bază de contract”, în posturi de „subofiţer”.

9.2. Îndeplinirea atribuţiilor specifice Evoluţia situaţiei operative şi menţinerea la un nivel ridicat a

fenomenului infracţional, în special cel stradal, cu impact deosebit asupra climatului de siguranţă publică, precum şi necesitatea asigurării pazei şi protecţiei instituţionale la un număr însemnat de obiective, au impus noi transformări şi reaşezări în plan conceptual şi acţional, pentru gestionarea mai eficientă a problematicii în domeniul pazei şi ordinii publice.

223

9.2.1. Pe linie de pază şi protecţie instituţională În acest domeniu s-a continuat procesul de modernizare a sistemului de

pază şi protecţie a obiectivelor, bunurilor şi valorilor prin reevaluarea şi dinamizarea subsistemelor componentelor, eliminarea riscurilor şi vulnerabilităţilor la obiectivele din competenţa Jandarmeriei Române.

La nivelul ministerului au fost încheiate __ protocoale cu instituţii ale statului pentru asigurarea pazei şi protecţiei cu efective de jandarmi, în care au fost nominalizate obiectivele şi numărul de indicatori corespunzător acestora.

Inspectoratul judeţean, în anul____, a efectuat acest gen de misiuni prin intermediul a __ detaşamente de pază constituite potrivit statului de organizare şi principiului teritorialităţii. Începând cu____, numărul structurilor destinate misiunilor de pază şi protecţie instituţională s-a mărit cu ___ detaşamente, în cadrul cărora au fost prevăzute grupe de supraveghere şi intervenţie, pentru a acţiona în caz de necesitate la obiectivele din competenţa detaşamentelor respective.

Activitatea desfăşurată de personalul acestor detaşamente a fost coordonată de compartimentul specializat din cadrul Serviciului organizare şi coordonare misiuni, care a întocmit, la începutul fiecărui an, ordinul de pază şi protecţie al inspectorului şef şi planuri de pază, protecţie şi reglementare a accesului, precum şi de intervenţie în situaţii deosebite, pentru fiecare obiectiv din competenţa unităţii.

În perioada de referinţă inspectoratul judeţean a asigurat paza şi protecţia la un număr de __ obiective stabilite prin hotărâre de guvern şi ordin al ministrului. În prezent, numărul acestora a fost diminuat, ca urmare a ridicării pazei de la Aeroportul Internaţional ______ şi de la două depozite stoc mobilizare aparţinând Jandarmeriei şi Poliţiei Române.

Totodată, au fost desfăşurate activităţi de pază şi protecţie a transporturilor cu caracter special, contra cost, în baza unor contracte de prestări servicii încheiate cu un număr de ___ societăţi comerciale.

În scopul prevenirii sustragerilor de produse petroliere, inspectoratului judeţean i-a revenit şi misiunea de a asigura paza şi protecţia unui tronson din conductele magistrale de transport ţiţei în lungime de ___ km, aparţinând S.C. CONPET S.A._____.

În misiunile de pază, mai sus menţionate, au fost angrenate ___% din efectivele unităţii. Urmare a prestaţiilor efectuate contra cost, a fost încasată la bugetul de stat o sumă în valoare totală de _____ lei.

Pe timpul îndeplinirii misiunilor specifice, au fost constatate ___ infracţiuni şi aplicate ____ sancţiuni contravenţionale în cuantum de ____lei.

Deşi, în acest domeniu de activitate au fost obţinute rezultate bune, s-au constatat şi unele disfuncţii şi nereguli.

224

Astfel, în fişele posturilor personalului care încadrează grupele de supraveghere şi intervenţie au fost prevăzute atribuţii pe linie de ordine publică, cu toate că posturile respective au fost înfiinţate pentru intervenţia la obiectivele la care se asigură paza cu efective din cadrul detaşamentelor. De asemenea, în noul proiect al Regulamentului de organizare şi funcţionare, sunt prevăzute în sarcina detaşamentelor de pază misiuni pe linie de ordine publică.

Conducerea inspectoratului judeţean nu a solicitat aprobare de la eşalonul superior, pentru folosirea de efective, în vederea asigurării supravegherii depozitelor stoc mobilizare din localităţile ____ şi ____, de la care a fost ridicată paza, începând cu_____, în urma punerii în aplicare a prevederilor O.M.A.I. nr. S/102 din______.

Planul de pază de la reşedinţa inspectoratului judeţean nu a fost actualizat ca urmare a suplimentării numărului de posturi de subofiţer din cadru structurii destinată acestui scop.

Responsabili de aceste nereguli sunt lt.col.____, prim adjunct al inspectorului şef, pentru că nu a întreprins demersurile necesare în vederea obţinerii aprobării prelungirii pazei la cele două obiective din administrarea ministerului, până la clarificarea situaţiei juridice şi lt. col._____, ofiţer specialist I în Compartimentul organizare, evaluare, mobilizare şi planificare resurse, pentru că nu a comunicat Compartimentului pază şi protecţie instituţională, modificările de stat în vederea actualizării planului de pază.

9.2.2. Pe linie de asigurare, restabilire şi menţinere a ordinii

publice Ca urmare a punerii în aplicare a noii concepţii în domeniul ordinii şi

siguranţei publice şi a responsabilizării tuturor factorilor de decizie de la nivel central şi teritorial, a crescut semnificativ contribuţia Jandarmeriei Române la asigurarea climatului general de ordine publică, la prevenirea şi combaterea criminalităţii.

9.2.2.1. La Inspectoratul de Jandarmi Judeţean ________ În anul _____, au fost planificate şi organizate un nr. de _____misiuni

de menţinere, asigurare şi restabilire a ordinii publice, faţă de anul ____, când au fost desfăşurate _____misiuni, rezultând o creştere de ____%, iar în perioada_____, au mai fost executate ____ misiuni.

Cele mai importante misiuni de asigurare a ordinii publice au fost: ____vizite ale unor înalţi demnitari români şi străini, ___marşuri şi mitinguri de protest, ____manifestări sportive şi ____ activităţi cu caracter cultural, artistic, religios şi promoţional.

225

De asemenea, au mai fost executate ––– misiuni de restabilire a ordinii publice şi ___de înlăturare a urmăririlor unor calamităţi naturale.

Cu ocazia executării acestor misiuni au fost depistate ____ persoane, care au comis ____infracţiuni. Totodată, au fost aplicate ____sancţiuni contravenţionale, pentru fapte care au lezat ordinea şi siguranţa publică, în valoare de ______lei.

Este semnificativ faptul că, în şedinţa Consiliului Militar a inspectoratului general din luna iunie –, în urma analizării modului de îndeplinire a misiunilor specifice de către structurile mobile ale Jandarmeriei Române, inspectoratul judeţean ocupa poziţia ___ la indicatorul infracţiuni constatate, iar ca urmare a măsurilor întreprinse de conducerea acestuia, situaţia a cunoscut o îmbunătăţire substanţială, astfel că la sfârşitul anului ocupa locul ___.

La nivelul inspectoratului judeţean, din totalul de __ dosare instrumentate, în ___ de cazuri, reprezentând ___%, au fost dispuse soluţii de către unităţile de parchet competente, după cum urmează: __ rechizitorii, __S.U.P. cu aplicarea art. 181 C.p., __ S.U.P. şi __ N.U.P. . În prezent au rămas în lucru, ___ dosare, reprezentând ___ %.

În urma analizării finalităţii judiciare, rezultă că actele premergătoare întocmite de lucrătorii inspectoratului judeţean au fost în conformitate cu prevederile legale, fapt ce a condus ca în ___ % din dosarele soluţionate de unităţile de parchet competente, făptuitorii să fie traşi la răspundere penală sau administrativă.

Personalul din structura de cercetare-documentare şi-a adus contribuţia la activitatea de asigurare, restabilire şi menţinere a ordinii publice prin obţinerea unui număr de ___ informaţii, în baza cărora au fost constatate ____ infracţiuni şi aplicate ____ sancţiuni contravenţionale.

9.2.2.2. La Gruparea de Jandarmi Mobilă _____ În perioada analizată au fost planificate şi organizate un nr. de ____

misiuni, din care ____misiuni de menţinere, ___de asigurare, ___ pentru restabilirea ordinii publice şi ___ în cooperare cu alte instituţii.

Cele ____ misiuni de menţinere a ordinii publice au fost organizate şi desfăşurate, după cum urmează: pe litoralul ____, în zona unităţilor de învăţământ ____, în pieţe, oboare şi târguri ____, în zone de interes operativ____, în municipiul _____ ____ şi în mediul rural ____.

Cu ocazia executării acestor misiuni au fost depistate ___ persoane care au comis ____ infracţiuni. Totodată, pentru fapte care au adus atingere ordinii şi siguranţei publice au fost aplicate ____amenzi contravenţionale, în valoare de____.

226

Din totalul de __ dosare instrumentate, în __ au fost dispuse soluţii de către unităţile de parchet competente, după cum urmează: __ rechizitorii ____ S.U.P. cu aplicarea art. 181 C.p. (74%), ___ N.U.P. ____. În prezent, la unităţile de poliţie şi parchet au rămas în lucru ____ dosare penale, reprezentând____.

Din dosarele soluţionate de parchetele competente, în ___ % au fost luate măsuri de tragere la răspundere penală sau administrativă a făptuitorilor, ceea ce relevă că actele premergătoare întocmite de jandarmi au fost în conformitate cu prevederile legale.

Din analiza indicatorilor de evaluare a activităţii de obţinere, documentare, valorificare şi exploatare a datelor şi informaţiilor cu valoare operativă, rezultă faptul că, în baza unui număr de ____ informaţii, au fost organizate acţiuni punctuale în urma cărora au fost constatate ____ infracţiuni şi aplicate ___ sancţiuni contravenţionale.

În urma evaluării acestui domeniu de activitate au fost identificate neconcordanţe între diferite ordine şi dispoziţii emise de I.G.J.R., precum şi nereguli comune atât inspectoratului judeţean cât şi grupării mobile, după cum urmează:

În Ordinul inspectorului general al Jandarmeriei Române nr. 21/01.06.2006 privind metodologia constatării infracţiunilor de către jandarmi, la art. 3 lit. b) şi c) se prevede că declaraţiile părţilor vătămate, făptuitorilor şi martorilor să fie consemnate în mod obligatoriu într-un proces-verbal. Aceste prevederi contravin art. 214 C.p.p., unde la pct. 1, lit. c) se precizează că ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Jandarmeriei Române, pentru infracţiunile constatate pe timpul executării misiunilor specifice, sunt obligaţi să procedeze la luarea de declaraţii de la făptuitorii şi martorii care au fost de faţă la săvârşirea unei infracţiuni. Cu toate acestea, la nivelul celor două unităţi inspectate, au fost respectate prevederile art. 214 C.p.p., în sensul că, declaraţiile făptuitorilor şi martorilor au fost consemnate olograf.

Referitor la modul de înregistrare şi raportare a infracţiunilor, s-au constatat situaţii când o faptă de natură penală (ex: braconaj piscicol, furt etc.), care a fost comisă de două sau mai multe persoane, a fost încadrată şi la asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, pentru singurul motiv că au participat mai mulţi făptuitori. În aceste cazuri au fost încălcate dispoziţiile Ordinului I.G.J.R. nr. 42.744 din 16.05.2006, iar numărul faptelor penale constatate a fost mărit în mod artificial.

Totodată au fost identificate nereguli specifice în activitatea inspectoratului judeţean, după cum urmează:

La terminarea acţiunilor punctuale nu a fost analizată eficienţa dispozitivelor adoptate şi nici nu au fost evidenţiate, în toate cazurile, rezultatele obţinute, conform prevederilor Dispoziţiilor nr. 62.318/29.09.2005 şi nr. 36/21.11.2006.

227

La Detaşamentul __ Jandarmi Pază şi Protecţie Instituţională _____s-a constatat că efectivele destinate a executa paza şi protecţia la judecătoriile şi parchetele din loc. _____şi _____ au acţionat pe linia prevenirii şi combaterii infracţiunilor în domeniul pescuitului, fără a se întocmii în toate cazurile planuri de acţiuni punctuale.

În ceea ce priveşte activitatea pe linia înregistrării proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor s-a stabilit că plt. maj. ______nu a efectuat menţiunile în registrul pentru evidenţa acestora, referitoare la trimiterea exemplarului nr. 2 la contravenienţii care nu au semnat procesul-verbal şi a exemplarului 3 la administraţiile finanţelor publice, după 30 de zile de la constatare. Această disfuncţie s-a datorat şi faptului că nu au fost efectuate controale sau analize cu privire la activitatea subofiţerului, de către lt. col.______, şef Serviciu organizare coordonare misiuni şi lt._______, ofiţer specialist II în cadrul Compartimentului prevenirea şi combaterea criminalităţii.

Conducerea inspectoratului judeţean a aprobat anularea din oficiu a unui proces-verbal întocmit de plt. maj._______, fără o analiză temeinică a documentelor încheiate ulterior, din care s-ar fi constatat că motivele invocate de subofiţer nu erau reale.

La gruparea mobilă au fost constatate următoarele disfuncţii: Nu au fost întocmite, în toate situaţiile, planuri pentru acţiunile

punctuale organizate şi executate pe linia prevenirii şi combaterii faptelor de natură infracţională şi contravenţională, conform prevederilor Dispoziţiei nr. 36 din 21.11.2006, care reglementează modul de desfăşurare a unor astfel de misiuni. Responsabil de această disfuncţie este lt. col.______, ofiţer specialist I în Compartimentul misiuni ordine publică şi negociatori, întrucât a coordonat în mod necorespunzător această activitate.

Cu privire la raportarea numărului infracţiunilor constatate s-a stabilit că, datorită interpretării şi încadrării juridice în mod eronat a faptelor, indicatorul este supradimensionat (exemplu: în dosarul nr. 418872 din 17.10.2006, privind pe______, din_______, care a sustras de pe o solă __ kg lucernă, s-a reţinut în sarcina acestuia săvârşirea infracţiunii de furt dar şi cea de distrugere, aceasta fiind absorbită în prima infracţiune). Responsabil pentru această situaţie este lt._______, ofiţer specialist II în cadrul Compartimentului prevenirea şi combaterea criminalităţii.

9.3. Managementul pregătirii continue a personalului În baza ordinelor de pregătire ale inspectorului general, la începutul

perioadelor de învăţământ, în cadrul celor două unităţi inspectate, au fost emise

228

documente de organizare, planificare şi desfăşurare a procesului instructiv educativ, care au cuprins temele obligatorii din domeniul securităţii naţionale, şedinţele individuale de tragere, baremele de evaluare, alte modalităţi de pregătire prin frecventarea unor cursuri de specializare etc.

Premergător deschiderii anului de învăţământ au fost organizate şi desfăşurate convocări şi instructaje cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţilor practic aplicative.

În cadrul prelegerilor susţinute la cercurile profesionale au fost invitaţi specialişti pentru a expune problematica specifică jurisprudenţei din domeniul de activitate al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, unităţilor de parchet, Direcţiei Generale Anticorupţie şi al structurii de protecţie şi informaţii a ministerului.

Potrivit competenţelor atribuite prin ordonanţele de urgenţă ale Guvernului României în domeniul silvic, mediului şi al drepturilor de autor, s-au instituit ca forme de pregătire a agenţilor constatatori, schimburi de experienţă, lucrul în comun, precum şi prezentarea unor speţe de către specialiştii ministerelor de resort.

În vederea pregătirii autoplanificate, şefii grupelor au sprijinit dezvoltarea instruirii individuale a subordonaţilor pentru a urma o formă de învăţământ superior de lungă durată şi de a obţine specializări în domeniul limbilor străine.

Pe timpul inspecţiei au fost organizate şi desfăşurate activităţi practice de evaluare a nivelului pregătirii generale de jandarmi, deprinderilor în executarea tragerii cu armamentul din dotare şi a performanţelor fizice ale personalului, la un eşantion, reprezentând majoritatea structurilor componente ale celor două unităţi inspectate, alcătuit din ___ofiţeri şi ___ subofiţeri de la inspectoratul judeţean precum şi ___ofiţeri şi ___ subofiţeri din cadrul grupării mobile.

Subcomisia desemnată pentru verificarea pregătirii continue a personalului, a administrat baterii de teste a câte 25 întrebări selecţionate din 49 acte normative care reglementează activitatea jandarmeriei pe următoarele categorii de personal: ofiţeri cu funcţii de conducere, comandanţi detaşamente, ofiţeri cu funcţii de execuţie şi subofiţeri.

De asemenea, specialiştii cooptaţi în comisia de inspecţie au evaluat personalul controlat, prin chestionare particularizate potrivit specificului locului de muncă.

La tragerile cu armamentul din dotare au fost executate două şedinţe individuale cu pistolul şi una cu pistolul mitralieră, iar la educaţia fizică au fost parcurse 4 probe constând în rezistenţă 1.000 m, viteză 50 m, săritura de pe loc şi procedee de autoapărare.

229

9.3.1. Rezultate obţinute la verificările practice 9.3.1.1. La Inspectoratul de Jandarmi Judeţean ______ Calificativele generale, pe structuri funcţionale, obţinute la pregătirea

generală de jandarmi, s-au situat la nivelul de „Bine”. Din analiza rezultatelor individuale ale personalului din aceste structuri, s-a constatat că 0,8% au obţinut calificativul de „Foarte bine”, 89,8% „Bine” şi 9,4% „Satisfăcător”.

Aprecierile ofiţerilor şi subofiţerilor evaluaţi, potrivit specificului locului de muncă, au fost în procent de 68% „Foarte bune” şi 32% „Bune”.

La tragerile cu armamentul individual eşantionul ales din cadrul comandamentului inspectoratului a fost apreciat în procent de 33% cu calificativul „Foarte bine”, 20% „Bine”, 27% „Satisfăcător” şi 20% „Nesatisfăcător”.

Personalul evaluat, prin executarea şedinţei de tragere nr. 11 cu pistolul, din cadrul Detaşamentului ___ Jandarmi Pază şi Protecţie Instituţională _____a fost apreciat cu calificativul „Satisfăcător”, iar cadrele de la celelalte detaşamente cu „Bine”.

În urma parcurgerii celor 4 probe la educaţie fizică, toate structurile verificate au fost apreciate cu calificativul „Bine”.

9.3.1.2. La Gruparea de Jandarmi Mobilă ______ Structurile evaluate au obţinut la pregătirea generală de jandarmi

calificativul general „Bine”, iar calificativele individuale s-au situat în procent de 2% „Foarte bine”, 91% „Bine” şi 7% „Satisfăcător”.

Rezultatele ofiţerilor şi subofiţerilor evaluaţi potrivit specificului de muncă au fost Foarte bune în procent de 87% şi Bune 13%.

Eşantionul ales din cadrul comandamentului a fost apreciat la şedinţa de tragere nr. 7 cu pistolul cu calificativul „Foarte bine” în procent de 93% şi „Bine” 7%.

Personalul evaluat la şedinţa de tragere nr. 3 cu pistolul mitralieră din cadrul celor 5 detaşamente a obţinut calificativul general „Foarte bine”.

În urma desfăşurării probelor sportive cadrele din comandamentul grupării mobile şi detaşamentul 1 antiterorist au fost apreciate cu calificativul „Foarte bine”, cele din detaşamentele mobile nr. 2 şi 3 cu calificativul „Bine", iar cu „Satisfăcător” personalul din detaşamentele mobile 4 şi 5.

Din analiza rezultatelor individuale obţinute la probele sportive, rezultă că aproximativ 2/3 din efective au formate deprinderi de executare a procedeelor de autoapărare pentru contracararea adversarilor, au dezvoltate capacităţile de efort ale organismului pentru îndeplinirea atribuţiilor şi misiunilor specifice, precum şi calităţile motrice pentru asigurarea vitezei de reacţie în opunerea rezistenţei pentru blocarea unor turbulenţi şi imobilizarea acestora în situaţii limită.

230

Din cadrul grupării mobile s-au evidenţiat prin rezultatele obţinute la pregătirea generală de jandarmi, serg. maj. ___ şi plt.___, iar la educaţie fizică serg. maj. ___ care a fost apreciat cu cea mai mare medie (9,87) la probele sportive.

9.3.2 Nereguli şi disfuncţionalităţi 9.3.2.1. La Inspectoratul de Jandarmi Judeţean _____ Din studiul documentelor de organizare, desfăşurare, evidenţă şi

analiză puse la dispoziţie, s-au identificat următoarele neajunsuri: Nu a fost întocmită pentru anul ____ cât şi ____, „Diagnoza cu

necesarul de pregătire" ca instrument de predicţie rezultat din concluziile controalelor efectuate, constatările proprii ale şefilor nemijlociţi şi celor obţinute din analiza efectuată de factorii cu funcţii de conducere asupra procesului instructiv educativ.

Nu au fost respectate prevederile O.M.A.I. nr. 300 din 21.06.2004 privind activitatea de management resurse umane din unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor, referitoare la tutela profesională, de către lt. _____în sensul că, nu a întocmit şi prezentat spre aprobare inspectorului şef „Programul activităţilor de tutelă profesională pentru slt.______”, nu a dirijat şi controlat studiul individual şi nu a evaluat lunar activitatea persoanei tutelate.

Pentru aceste nereguli este responsabil şi cpt._____, comandantul Detaşamentului __ Jandarmi Pază şi Protecţie Instituţională, care nu a coordonat şi monitorizat activitatea de tutelă profesională pentru cei doi subordonaţi şi nu a urmărit ca ofiţerii din grupa de pregătire pe care o conduce să conspecteze tematica cuprinsă în programul de studiu pentru luna ianuarie____. De asemenea, ofiţerul a prezentat subcomisiei de inspecţie în mod eronat, distanţa de parcurs pentru proba de rezistenţă 1000 m, mai mică cu 160 m, în vederea obţinerii de către personalul propriu a unor calificative superioare.

La tragerile cu armamentul din dotare, subunitatea comandată de acelaşi ofiţer a fost apreciată cu calificativul general „Satisfăcător”.

Din cadrul structurilor verificate un număr de 24 de subofiţeri au fost apreciaţi cu calificativul „Nesatisfăcător”, la tragerile cu armamentul din dotare şi 4 subofiţeri la educaţie fizică.

9.3.2.2 La Gruparea de Jandarmi Mobilă ______ În urma verificării documentelor de organizare, planificare,

desfăşurare, evidenţă şi analiză a pregătirii continue a personalului au fost constatate următoarele deficienţe:

Diagnoza pe anul 2006 nu cuprinde elementele de esenţă cu privire la nevoile de pregătire concrete rezultate din analiza potenţialului uman existent,

231

cât şi cel preconizat a fi încadrat în cursul anului sau promovat dintr-un corp în altul.

Raportul de analiză, întocmit cu prilejul evaluărilor de la sfârşitul anului de pregătire____, nu conţine situaţii comparative, condiţionări şi greutăţi întâmpinate în procesul de instruire, precum şi măsuri concrete pentru creşterea calităţii procesului de pregătire.

Diagnoza necesarului de pregătire pentru anul ____ nu a fost întocmită de către cpt.______, ofiţer cu pregătirea continuă a personalului.

Pe timpul desfăşurării probei de rezistenţă 1000 m serg. maj. _____, subofiţer operativ principal din cadrul Detaşamentului __ Jandarmi Mobil, nu a respectat normele prestabilite pe timpul desfăşurării verificărilor la proba de rezistenţă 1000 m.

La educaţie fizică, din totalul efectivelor verificate au fost apreciaţi cu calificativul „Nesatisfăcător”, un număr de 14 subofiţeri.

9.4. Activitatea de relaţii publice, tradiţii, educaţie şi

sport Aceste activităţi au fost derulate în cadrul celor două unităţi inspectate

potrivit actelor normative în vigoare şi concretizate în organizarea conferinţelor de presă şi briefingurilor, elaborarea comunicatelor de presă, buletine informative şi documentare de presă, articole în mass-media, participarea la emisiuni radio şi TV, constituirea unei pagini de WEB etc.

În urma analizei efectuate asupra activităţilor specifice s-a constatat o bună mediatizare a evenimentelor la care au luat parte efectivele celor două unităţi, precum şi o preocupare permanentă a cadrelor cu funcţii de conducere pentru imaginea instituţiei. Acest fapt a fost materializat în gradul de pozitivitate în mass-media scrisă şi audiovizuală locală de aproximativ 90% la inspectorat şi 98% la gruparea mobilă.

La ambele structuri s-au constatat disfuncţii şi nereguli comune constând în faptul că ofiţerii de relaţii publice, respectiv lt. col. _____de la gruparea mobilă şi cpt. ______din inspectoratul judeţean, nu aveau completată lista cu toate documentele de interes public gestionate de unităţi, potrivit legii şi nu le-au afişat pe pagina WEB.

De asemenea, lt.col. ______nu a înregistrat în registrul de audienţă solicitările verbale de interes public, conform Legii nr. 544/2001, iar cpt. ______nu a completat mapa documentară cu toate actele normative care vizează organizarea activităţilor de resort.

232

9.5. Organizarea ieşirii la alarmă, şi a serviciului de zi. Stadiul de pregătire operativă, de intervenţie sau în situaţii deosebite

La data de_____, cele două structuri inspectate au fost verificate printr-

un exerciţiu de alarmare în condiţiile „alarmei de intervenţie”, de către Direcţia Generală Management Operaţional, în urma căruia au fost apreciate cu calificativul „Bine”.

În cursul anului____, conducerile celor două unităţi au verificat capacitatea de intervenţie a tuturor subunităţilor din subordine, prin intermediul a 11 exerciţii de alarmare la inspectoratul judeţean, respectiv 8 la gruparea mobilă, concomitent cu executarea unor controale tematice.

Serviciul de permanenţă, la ambele structuri, a fost organizat potrivit nevoilor de asigurare a continuităţii îndeplinirii misiunilor operative din competenţă, în limita încadrării cu personal.

Jurnalul acţiunilor operative a fost constituit în conformitate cu prevederile Instrucţiunii nr. 887/1999 privind întocmirea registrului istoric şi a jurnalului acţiunilor de luptă.

La inspectoratul judeţean au fost verificate prin sondaj subunităţile____, ____şi____, la care s-a constatat că extrasele din documentele operative nu au fost completate şi particularizate la specificul zonei de responsabilitate.

De asemenea, la subunitatea ____comandată de cpt._____, nu a fost particularizat modul de asigurare al pazei obiectivelor în funcţie de specificul perioadelor din extrasezon, sezon estival sau cu prilejul sosirii demnitarilor.

La gruparea mobilă au fost identificate neajunsuri şi disfuncţii constând în:

Din planul de alarmare au fost omise prevederile referitoare la mesajul şi activităţile specifice, care se execută la încetarea alarmei, precum şi schema de transmitere şi retransmitere a ordinului de alarmare.

În noile carnete de alarmă tipizate au fost inserate denumiri abrogate precum „M.I., secretar de stat – prim locţiitor al ministrului, Comandamentul Naţional al Jandarmeriei şi altele.

Planul de evacuare în situaţii de urgenţă al unităţii nu a fost întocmit în conformitate cu structura prevăzută în Anexa nr. 2 din O.M.A.I. nr. 1388/2005, iar din conţinutul acestuia nu rezultă unde este stabilit locul/raionul de evacuare de bază şi de rezervă, respectiv modul de evacuare a membrilor de familie încadraţi în muncă.

În registrul istoric au fost omise a fi menţionate unele din principalele capitole şi probleme de interes, potrivit instrucţiunii de linie, iar pe linia

233

serviciului de permanenţă nu s-au întocmit atribuţiile pentru personalul de serviciu (subofiţer în centrala telefonică, la remiza câinilor şi la magazia de armament).

9.6. Ordinea interioară şi disciplina militară În cadrul unităţilor, ca o recunoaştere a meritelor profesionale în

îndeplinirea misiunilor şi sarcinilor încredinţate, personalul acestora a fost stimulat prin acordarea a 1.079 recompense la inspectoratul judeţean, respectiv 496 la gruparea mobilă, care au constat în premii în bani, citarea prin ordin de zi şi înaintarea în gradul următor înaintea expirării stagiului minim. Totodată, pentru abaterile disciplinare săvârşite au fost sancţionate 29 cadre la inspectoratul judeţean şi 37 la gruparea mobilă, constând în avertismente, mustrări scrise şi consemnări.

La data de 17.11.2006, s-a început urmărirea penală împotriva sg.maj.________, pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă, iar cercetările sunt continuate cu subofiţerul în stare de libertate. Această faptă a fost săvârşită în timp ce subofiţerul se afla în concediu de odihnă, la o partidă de vânătoare.

Cu privire la modul în care şi-a desfăşurat activitatea Consiliul de Onoare al ofiţerilor din cadrul inspectoratului judeţean, s-a constatat că maior______, raportor în cazul lt.______, comandant pluton la Detaşamentul 1 Jandarmi Mobil, nu a consemnat în materialul întocmit cu această ocazie, că ofiţerul a mai fost sancţionat cu „mustrare scrisă”, de două ori în anul 2004. Acest fapt a determinat atât pe membrii Consiliului de Onoare cât şi pe inspectorul şef, să nu poată analiza cazul pe baza tuturor datelor ce-l priveau pe ofiţer, astfel încât acesta a fost sancţionat tot cu „mustrare scrisă”.

9.7. Activitatea de management resurse umane La data de______, statul de organizare al inspectoratului judeţean era

încadrat în procent de 92% iar cel de la gruparea mobilă de 81%. Media vârstei personalului din cadrul celor două structuri este scăzută, astfel la inspectoratul judeţean nu depăşeşte 39 ani, iar la gruparea mobilă este până în 32 ani.

Activitatea de evaluare a potenţialului personalului şi conduitei acestuia pe anul____, precum şi cea de evidenţă, constituire, completare a documentelor de personal, a fost organizată şi desfăşurată în conformitate cu actele normative în vigoare.

234

Cu ocazia verificării, prin sondaj, a dosarelor personalului din cele două unităţi, s-a constatat că fişele matricole nu erau completate cu ultimele modificări survenite în activitatea profesională. De asemenea, la inspectoratul judeţean au existat cazuri de acordare şi retragere a soldelor de merit pentru cadrele sancţionate disciplinar.

9.8. Activitatea de management logistic Activitatea de logistică la cele ___ structuri inspectate s-a desfăşurat în

conformitate cu prevederile ordinelor şi instrucţiunilor în vigoare. În acest sens, au fost numite comisiile de recepţie, inventariere, declasare şi casare a bunurilor materiale, de evaluare şi atribuire a contractelor de achiziţii publice etc.

De asemenea, a fost întocmit programul anual al achiziţiilor în funcţie de necesităţi şi au fost încheiate contractele conform clasificaţiei bugetare şi a fondurilor alocate.

Activitatea de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe s-a desfăşurat cu respectarea prevederilor O.M.A.I. nr. 229/2002 cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la competenţele de aprobare şi etapele de valorificare a bunurilor materiale.

De asemenea, inventarierea acestora a fost efectuată conform planificării inspectoratului general şi a avut în vedere determinarea situaţiei reale a patrimoniului celor ___ unităţi, sens în care conducerea inspectoratului şi grupării mobile au dispus măsuri de organizare a acestor activităţi.

Pe linia activităţii de logistică au fost constatate nereguli şi disfuncţii comune ambelor structuri inspectate, după cum urmează:

Nu au fost întocmite listele cu propuneri de scoatere din funcţiune a mijloacelor tehnice atipice şi cu nevoi de reparaţii majore, care nu mai sunt necesare unităţilor, ori au norma de exploatare sau durată normată îndeplinită.

Procesele verbale de inventariere a bunurilor materiale au fost întocmite prin luarea în considerare a prevederilor unui act normativ abrogat, respectiv O.M.F.P. nr. 2388/1995 privind organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului.

Totodată, în cazul a ___ inventarieri efectuate în lunile martie, mai, iulie, noiembrie şi decembrie____, la detaşamentele____, ____, sediul inspectoratului judeţean, precum şi la gruparea mobilă, s-a constatat formalism în desfăşurarea acestor activităţi, în sensul că lipsesc semnăturile pe listele de inventariere.

În cazul inventarierilor anuale, deşi a fost efectuat instructajul de către comisia centrală constituită la nivelul unităţilor, nu au fost respectate

235

prevederile O.M.A.I. nr. 1753/2004 de a consemna ultimul document de intrare/ieşire a bunurilor din gestiune, precum şi faptul că bunurile au fost inventariate în prezenţa „gestionarului".

Formularele cu regim special (procesele verbale de constatare a contravenţiilor, facturi fiscale, avize de însoţire a mărfii etc.) nu au fost inventariate, deşi prevederile H.G. nr. 831/1997 şi anexei nr. 1 din pct. IV a O.M.A.I. nr. 334/2004 stabilesc în mod imperativ ca această activitate să se efectueze semestrial.

Pentru achiziţionarea unor produse alimentare (carcasă de porc degresată, preparate din carne sau brânză telemea), nu au putut fi prezentate certificate de calitate, în conformitate cu prevederile art. 13(3) din O.M.A.I. nr. S/440/2003 privind hrănirea efectivelor M.A.I. pe timp de pace şi a Ordinului şefului Direcţiei Generale Medicale nr. 1240106/2005 privind calitatea şi prospeţimea produselor agroalimentare.

De asemenea, cu ocazia achiziţionării de produse alimentare şi de echipament, în 62 de situaţii, recepţia nu a fost efectuată de toţi membrii comisiei, iar în 17 note de recepţie sau bonuri de consum gestionarul nu a confirmat prin semnătură de primirea/distribuirea mărfii în/din gestiune.

Cu privire la rapoartele de echipare ale cadrelor, menţionăm faptul că o parte dintre acestea nu au fost întocmite de cei în drept, iar altele nu au fost înregistrate şi aprobate de comandantul unităţii la începutul anului 2006, conform art. 38 pct. b alin. 3 din O.M.A.I. nr. 230/1992 privind aprobarea Regulamentului uniformelor militare din O.M.A.I. cu modificările şi completările ulterioare. Totodată, rubricile destinate recapitulării drepturilor, verificării şi luării în evidenţa contabilă nu au fost completate.

Referitor la activitatea de armament, geniu–chimic, nu au fost întocmite în totalitate fişele de evidenţă a mijloacelor fixe şi obiectelor de inventar pe locurile de folosinţă, conform art. 58 şi 60 din I.M.A.I. nr. 1031/1999 şi nu a fost actualizat Registrul cu evidenţa analizelor periodice ale materialelor periculoase, conform prevederilor legale.

Cu privire la activitatea desfăşurată pe linie financiar contabilă nu au fost aprobate de ordonatorul terţiar de credite 9 ordonanţări la inspectoratul judeţean şi 14 la gruparea mobilă, în vederea întocmirii instrumentelor de plată către furnizori, ceea ce reprezintă aproximativ 8% din cele care au fost verificate, conform prevederilor pct. 3 din O.M.F.P. nr. 1792 din 2002 pentru aprobarea normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor.

S-a constatat că au fost dispuse şi efectuate plăţi, cu toate că pentru 14 ordonanţări la inspectoratul judeţean şi 10 la gruparea mobilă, nu a fost aplicată viza de control financiar preventiv, fiind încălcate prevederile art. 24 (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice.

236

Nu a fost efectuată confruntarea lunară a înregistrărilor din fişele de magazie cu evidenţa contabilă, fiind încălcate prevederile art. 11 din O.M.A.I. nr. 1031/1999 privind organizarea şi conducerea evidenţei contabile cantitativ – valorice a bunurilor materiale în unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.

La inspectoratul judeţean au fost constatate următoarele

disfuncţii: La distribuirea bonurilor valorice la subunităţi, nu a fost folosit avizul

de însoţire a mărfii conform art. 40 din I.M.A.I. nr. 1031/1999, ci bonul de predare-transfer-restituire, care nu a fost înregistrat în contabilitate, deoarece nu au fost create gestiuni separate.

În cadrul analizelor lunare şi trimestriale a consumului de motokilometri, nu au fost făcute propuneri de redistribuire a depăşirilor de consum la alte autovehicule aparţinând unităţii, conform prevederilor legale în vigoare (ex. autofurgoneta Dacia 1307/______, care a depăşit cu 3.736 km., norma anuală de consum).

La atelierul de reparaţii autovehicule, rubricile din registrul comenzilor de lucru, destinate semnăturilor de primire a comenzii şi de ieşire din reparaţie nu au fost completate.

Pentru motorina deţinută în custodie, de la stocul de mobilizare, nu a fost întocmită o fişă de magazie separat, iar procesul verbal nu a fost actualizat conform cantităţii real deţinute.

Cu privire la accidentele de circulaţie săvârşite cu vinovăţia conducătorilor auto şi a căror valoare a reparaţiei a fost stabilită sub limita de 5.000 lei, nu au fost efectuate actul de constatare tehnică şi cercetarea administrativă, conform anexei nr. 35 din O.M.A.I. nr. 30/2001, deoarece inspectoratul general nu a stabilit precizări privind modul de cercetare şi raportare a acestora.

Nu a fost întocmit actul de constatare tehnică şi bonul de consum în cazul distribuirii unei camere de aer.

Reglementarea prin OZU, nu a avut în vedere comisiile care execută controlul tehnic al magaziilor de armament, muniţii, tehnică specifică, precum şi de inventariere a patrimoniului rezultat în urma desfiinţării gospodăriei agrozootehnice.

Cu ocazia constatării unor plusuri pe timpul desfăşurării activităţilor de inventariere la gestiunea alimente, nu au fost solicitate explicaţii scrise referitor la provenienţa acestora, conform art. 49 din O.M.A.I. nr. 1753/2004 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierilor elementelor de activ şi pasiv.

237

Urmare a faptului că activitatea de gestionare a fondului de carte s-a desfăşurat fără stabilirea cadrului normativ (regulament de organizare şi funcţionare propriu), prin care să fie stabilite drepturile şi obligaţiile ce revin utilizatorilor, unele cărţi şi publicaţii nu au fost returnate de aproximativ 3 ani.

În ceea ce priveşte modul de gestionare şi întreţinere al celor 24 câini de serviciu s-a constatat faptul că, pentru 14 dintre aceştia, nu au fost asigurate condiţiile de cazare, existând doar 10 padocuri.

Referitor la activitatea pe linie de achiziţii publice s-a constatat faptul că nu a fost actualizat contractul de furnizare a agentului termic pentru încălzirea sediului inspectoratului şi clădirilor anexă, din anul 2004, iar în cazul efectuării reparaţiilor la acoperişul clădirii de la sediul central, nu a fost comunicat societăţii care nu a câştigat procedura de cerere de ofertă, avantajul ofertei câştigătoare conform prevederilor art. 207, lit. c din O.U.G. nr. 34/2004 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică.

De asemenea, au fost constatate nereguli referitoare la condiţiile de formă ale actelor procedurale de achiziţie a bunurilor materiale, în sensul că, procesul verbal de deschidere al ofertelor de produse agroalimentare nu a fost semnat de preşedintele comisiei de evaluare, iar declaraţia de imparţialitate a unui membru nu a fost depusă la dosarul achiziţiei, fiind încălcate prevederile art. 33, alin. 4 din HGR nr. 461/2001 cu modificările şi completările ulterioare şi art. 75 alin. 1 din HGR nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii.

Totodată, au fost încălcate prevederile art. 9 pct. (5) din O.U.G. nr. 119/99 privind controlul intern şi financiar contabil în sensul că, persoana care întocmeşte ordonanţarea a semnat şi pentru viza de control financiar preventiv.

Pentru neregulile constate responsabili se fac: – mr.______, şef Serviciu suport logistic, pentru că nu a urmărit

respectarea prevederilor legale referitoare la efectuarea inventarierii tuturor bunurilor rezultate în urma desfiinţării gospodăriei agrozootehnice, nu a semnat procesul-verbal de deschidere a ofertelor pentru procedura din____, în calitate de preşedinte al comisiei de evaluare, nu a urmărit modul în care a fost efectuată recepţia bunurilor materiale şi certificarea prin semnătură a membrilor acestora pe parcursul anului ____ şi nu a stabilit prin proiectul ordinului de zi pe unitate persoana care verifică foile de parcurs, în perioada cât ofiţerul cu atribuţii pe linie de exploatare a autovehiculelor s-a aflat în concediu de odihnă.

– lt. col._________, ofiţer specialist II auto, pentru că nu a raportat faptul că a fost depăşit consumul de motokilometri, la autofurgoneta Dacia 1307 nr. de înmatriculare_______, în cadrul analizelor lunare, nu a propus

238

măsuri de redistribuire între autovehicule a depăşirilor constatate şi a dispus distribuirea unor bunuri materiale fără a fi întocmite documentele de scădere a acestora.

– lt. col.____, ofiţer specialist II în Compartimentul intendenţă, pentru neexecutarea inventarierii, în luna iunie____, a formularelor cu regim special şi completarea în mod necorespunzător a rapoartelor de echipare pe anul_____;

La gruparea de jandarmi mobilă _______ Pentru autovehiculele la care a fost efectuată revizia tehnică şi nu au

fost utilizate piese de schimb şi materiale, nu a fost întocmit procesul verbal de recepţie al lucrării, conform prevederilor legale în vigoare.

Nu a fost întocmită evidenţa rezervei de carburanţi şi kilometri, conform art. 61 din O.M.A.I. nr. 30/2001.

Cu privire la activitatea pe linie financiar–contabilă, s-a constatat faptul că viza de certificare a realităţii, regularităţii şi legalităţii operaţiunilor, nu a fost aplicată sub semnătură pe toate facturile fiscale, conform art. 9 din O.U.G. nr. 60/2001, privind achiziţiile publice, aprobată prin Legea nr. 212/2002 cu completările şi modificările ulterioare.

Referitor la modul de efectuare al achiziţiilor publice şi întocmirea actelor procedurale s-a constatat faptul că, nu a fost transmis spre publicare anunţul de atribuire al contractului de furnizarea combustibilului lichid uşor tip III, încheiat cu SC Rafinăria Steaua Română SA Câmpina, fiind încălcate prevederile art. 98 din HGR nr. 925/2006, iar unele contracte de furnizări de produse agroalimentare nu au fost avizate pentru conformitate de înlocuitorul legal al juristului unităţii, în perioada cât consilierul juridic s-a aflat legal în concediu de odihnă.

În ceea ce priveşte activitatea de administrare a patrimoniului imobiliar şi încheierea contractului de achiziţie confecţii tâmplărie PVC şi geam termopan, nr. 418.451/21.09.2006, în valoare totală de ______ lei, pentru efectuarea lucrărilor de modernizare la pavilionul central, nu a fost verificată de către preşedintele comisiei de evaluare declaraţia de eligibilitate a societăţii câştigătoare din dosarul de achiziţii.

De asemenea, s-a constatat faptul că dirigintele de şantier şi gestionarul bunurilor materiale nu au fost stabiliţi prin O.Z.U., fapt care a condus la ţinerea unei evidenţe tehnic-operative necorespunzătoare, prin neînregistrarea documentelor justificative de consum, conform art. 52 şi 56 din I.M.A.I. nr. 1031/99 privind organizarea şi conducerea evidenţei contabile, cantitativ-valorice a bunurilor materiale.

Planul de situaţie al cazărmilor şi evidenţa de cadastru nu au fost actualizate, procedurile pentru atribuirea nr. cadastral provizoriu nu au fost

239

iniţiate, iar imobilele aflate în administrare nu au fost notificate în baza Legii nr. 10/2001.

La efectuarea inventarierii anuale din_____, nu au fost întocmite lista pentru lucrările de reparaţii capitale şi cărţile tehnice pentru clădirile aflate în administrare, conform Regulamentului nr. 273/1994.

La cele ___ unităţi inspectate au fost efectuate ___ cercetări administrative, pentru acordarea unor drepturi peste norma anuală stabilită prin dispoziţiile de linie, compensaţii ale chiriei fără drept, precum şi a unor bunuri materiale constatate lipsă la inventariere, în cuantum total de ____ lei ( situaţii prevăzute în anexele 4, 5 şi 6).

Totodată, au fost constatate plusuri pentru care s-au dispus şi efectuat înregistrări în evidenţa contabilă.

Pentru neregulile constatate responsabili se fac: – col._______, şef Serviciu suport logistic, deoarece nu a îndrumat şi

controlat în mod eficient activitatea de administrare a patrimoniului imobiliar, nu a stabilit măsuri de remediere a neajunsurilor privind evidenţa tehnic-operativă de cadastru şi nu a îndeplinit în mod corespunzător atribuţiile de preşedinte al comisiei pentru verificarea condiţiilor de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie cuvenită cadrelor militare în activitate;

– mr.________, contabil şef, pentru că nu a efectuat inventarierea semestrială a formularelor cu regim special şi a dispus efectuarea de plăţi fără aprobarea „ordonanţărilor” de către ordonatorul terţiar de credite;

– cpt._______, ofiţer specialist II A.P.I., pentru că nu a actualizat „planul de situaţii al cazărmilor, nu a demarat procedurile de atribuire a numărului cadastral provizoriu, nu a întocmit cărţile tehnice pentru clădirile aflate în administrare, nu a planificat zilnic activităţile ce urmau a fi desfăşurate şi nu a verificat conform mandatului existenţa unor acte în original al societăţilor participante la procedura de achiziţii.

9.9. Activitatea de secretariat şi relaţii cu publicul Aceste activităţi au fost organizate şi desfăşurate, în cadrul celor două

unităţi, potrivit prevederilor şi instrucţiunilor Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.

În perioada de referinţă, la inspectoratul judeţean, au fost înregistrate 81 petiţii şi primite în audienţă ___ persoane, iar la gruparea mobilă ___ petiţii şi ___ persoane.

Majoritatea petiţiilor au fost soluţionate conform prevederilor O.M.A.I. nr. 190/2004, iar petenţilor le-a fost comunicat, în scris, rezultatul acestora.

240

Primirea cetăţenilor în audienţă s-a realizat de către conducerea celor două instituţii, în zilele şi orele stabilite.

Pe timpul inspecţiei la inspectoratul judeţean au fost identificate deficienţe pe linie de secretariat cu privire la neînregistrarea tuturor petiţiilor în registrul special constituit, clasarea unora fără referate aprobate de conducerea unităţii şi lipsa semnăturilor în condicile de predare primire a corespondenţei ordinare, pentru documentele remise altor structuri din organică.

9.10. Activitatea pe linia protecţiei informaţiilor

clasificate şi INFOSEC Prin Dispoziţia inspectorului şef, respectiv comandantului grupării

mobile, au fost numiţi funcţionarii de securitate şi întocmite programele de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate.

De asemenea, au fost eliberate autorizaţii de acces la informaţii clasificate pentru întreg personalul celor două structuri.

La inspectoratul judeţean au fost constatate disfuncţionalităţi şi nereguli după cum urmează:

Nu au fost aplicate teste de vigilenţă de către funcţionarul de securitate, lt. col.______, pe linia protecţiei informaţiilor clasificate, conform prevederilor O.M.A.I. nr. 177/2004.

Deşi, nu au fost întrunite toate elementele unui incident de securitate, la data de_____, plt. _____a introdus în unitate un laptop fără a avea aprobare, motiv pentru care subofiţerul a fost sancţionat disciplinar cu „consemnare 5 zile”.

Pe linie de INFOSEC, mediile de stocare amovibile personale, nu au fost eliminate în totalitate, fiind necesară utilizarea doar a celor înregistrate şi nu a fost activată funcţia de auditare de securitate pentru accesul la informaţii clasificate la nivelul SIC.

La gruparea mobilă nu au fost efectuate teste de vigilenţă de funcţionarul de securitate, lt. col._______, şi nu au fost organizate şi desfăşurate controale inopinate la intrarea şi ieşirea din zonele de securitate.

Pe linie de INFOSEC s-a constatat că nu au fost respectate normele de protecţie a informaţiilor clasificate de către sg. maj.______, care a copiat, în vederea prelucrării pe calculatorul personal, unele documente din unitate, fapt pentru care a fost sancţionat cu „mustrare scrisă”.

De asemenea, s-a constatat că schema mediului de securitate locală şi lista cu S.I.C. aflate în exploatare nu au fost actualizate, nu s-a procedat la aplicarea marcajelor de secretizare pe fiecare S.I.C. şi nu a fost activată funcţia

241

de auditare de securitate pentru accesul la informaţii clasificate, stocate la nivelul S.I.C.

9.11. Competenţa managerială şi climatul organizaţional Formarea echipei manageriale, de la nivelul Inspectoratului de

Jandarmi Judeţean_____, s-a realizat în trei etape. Astfel, în octombrie 2005, a fost numit inspectorul şef, col._____, în decembrie ____, primul adjunct lt.col._____, iar în iulie ____, adjunctul, col. _______.

La Gruparea de Jandarmi Mobilă _____echipa managerială a fost constituită în luna mai____, când au fost numiţi col.______, în funcţia de comandant al grupării şi lt.col.______, în funcţia de adjunct.

La baza întregului proces de formare şi dezvoltare a echipelor manageriale a stat înţelegerea de către fiecare factor de decizie a esenţei muncii în echipa managerială, cu componentele sale majore: planificarea responsabilităţilor, poziţia managerului şi a membrilor echipei, echilibrul dintre lider şi membrii echipei manageriale.

De asemenea, în constituirea celor două echipe manageriale s-a ţinut cont de calităţile membrilor acestora, referitoare la onestitate, capacitate de asumare a răspunderii faţă de riscurile unităţilor, curaj în tratarea problemelor dificile, discernământ şi flexibilitate în gândire.

Prin metodele manageriale aplicate de către cele două echipe de conducere s-a reuşit, în general, îndeplinirea eficientă a atribuţiilor şi sarcinilor specifice, prin întrepătrunderea judicioasă a obiectivelor stabilite la nivelul unităţilor cu cele ale subunităţilor, existând în acest context o corelare strânsă a trinomului obiective – rezultate – recompense/sancţiuni.

Comenzile celor două unităţi au manifestat preocupare pentru cunoaşterea şi stăpânirea situaţiei operative de la obiectivele din zonele de competenţă, precum şi a stării reale din cadrul detaşamentelor. În acest sens, la nivelul inspectoratului judeţean au fost executate ___ controale tematice şi ___ controale inopinate, în urma cărora au fost stabilite ___ de măsuri pentru înlăturarea neajunsurilor şi îmbunătăţirea muncii şi au fost aplicare ___ sancţiuni disciplinare.

La gruparea mobilă au fost efectuate 9 controale tematice şi ___ controale inopinate, finalizate cu măsuri de remediere a neajunsurilor şi aplicarea a ___ sancţiuni disciplinare.

Şedinţele de lucru ale inspectorului şef, respectiv ale comandantului grupării mobile au constituit modalităţi eficiente de analiză a modului de îndeplinire a atribuţiilor specifice, de realizare a indicatorilor şi de stabilire a

242

măsurilor necesare eliminării neajunsurilor şi îmbunătăţirea muncii în toate domeniile de activitate.

O atenţie deosebită a fost acordată activităţilor desfăşurate pe linia evidenţierii locului şi rolului unităţilor în misiunile de asigurare, restabilire şi menţinere a ordinii şi liniştii publice, precum şi mediatizării acţiunilor iniţiate şi executate în zona de responsabilitate.

Studiul realizat, la nivelul inspectoratului judeţean şi grupării mobile, de către Centrul de Psihologie, a avut ca obiectiv general realizarea diagnozei climatului organizaţional, din perspectiva următoarelor aspecte: atitudinea faţă de schimbare a personalului de conducere şi a celui de execuţie, cooperarea cu celelalte instituţii şi, în special, cu poliţia şi analiza eficienţei stilului de conducere a şefilor şi adjuncţilor celor două structuri (Anexa 7).

Referitor la necesitatea efectuării unor schimbări în vederea îmbunătăţirii activităţii şi direcţia stabilirii posibilelor schimbări, s-a constatat că aproximativ 66% din totalul respondenţilor ar opta pentru o modificare a strategiei de organizare şi acţiune, 24,1% consideră că nu sunt necesare schimbări şi numai 9,1% sunt de părere că s-ar impune o conducere nouă.

Semnificativ în acest sens este faptul că, respondenţii din cadrul inspectoratului judeţean consideră, în procent de 18%, că este necesară şi o conducere nouă şi numai 10% nu sunt adepţii vreunei schimbări, în timp ce o treime din cei de la gruparea mobilă sunt împotriva schimbărilor şi numai 2,5% ar opta şi pentru o conducere nouă.

Aceste rezultate capătă consistenţă suplimentară în condiţiile în care sunt corelate cu cele referitoare la satisfacţia generală a activităţii profesionale.

În acest context, procentul celor de la gruparea mobilă care se declară „mulţumiţi, în foarte mare măsură” de activitatea lor (34,7%), este aproape acelaşi cu cel care susţine că nu sunt necesare schimbări (33,3%).

La inspectoratul judeţean ponderea celor care sunt „mulţumiţi, într-o oarecare măsură” de activitatea profesională, optează mai degrabă pentru schimbare, fie a conducerii, fie a strategiei de organizare şi acţiune.

La inspectoratul judeţean, posibile schimbări sunt percepute în mod diferit de către personalul de conducere şi cel de execuţie, în sensul că, şefii sunt în totalitate pentru operarea de schimbări, iar personalul de execuţie optează în proporţie de aproape 14% împotriva schimbării. La gruparea mobilă cele două categorii de personal au opinii foarte asemănătoare, cu privire la direcţia schimbării, ceea ce conduce la concluzia că există o cunoaştere obiectivă a realităţii profesionale la nivelul ambelor categorii de personal şi o comunicare bună între manageri şi executanţi.

243

În ceea ce priveşte cooperarea cu celelalte unităţi de jandarmi, organele administraţiei publice locale, structurile de poliţie cu atribuţii de ordine publică, inspectoratul pentru situaţii de urgenţă, poliţia de frontieră şi categoriile de cetăţeni cu care se intră în contact, în virtutea atribuţiilor de serviciu, s-a constatat că aprecierile personalului celor două unităţi au cam aceeaşi distribuţie. Totuşi, specificul activităţilor predominant de intervenţie al grupării mobile, comparativ cu cea de pază a inspectoratului, face ca personalul grupării să relaţioneze mai mult şi să cunoască mai bine atât părţile plăcute, cât şi cele mai puţin plăcute ale cooperării cu instituţiile şi cetăţenii, iar necesitatea ducerii la bun sfârşit a misiunilor, indiferent de caracterul relaţiilor cu aceşti parteneri, să depăşească nivelul părerilor de conjunctură.

De asemenea, echipa managerială a grupării mobile dovedeşte o mai bună capacitate de armonizare a relaţiilor instituţionale şi cu cetăţenii.

Aprecierile cu privire la cooperarea cu poliţia pun în evidenţă fie o colaborare globală satisfăcătoare şi în limitele unei minime funcţionalităţi, fie un parteneriat care sub anumite aspecte funcţionează bine, dar în altele necesită îmbunătăţiri de substanţă.

Analiza eficienţei manageriale a şefilor şi adjuncţilor celor două unităţi a condus la următoarele concluzii:

Inspectorul şef, col._____, este considerat, la modul general de către subordonaţii săi, ca fiind un manager bun, ale cărui puncte forte sunt gestionarea sarcinilor şi acţiunea, iar ca puncte critice dezvoltarea personală şi construirea relaţiilor. De asemenea, a obţinut o medie a aprecierii stilului de conducere de 3,77 ceea ce îl poziţionează la limita de demarcaţie a zonei „situaţie normală, atenţie probleme” de „situaţie normală, bună”. Pe de altă parte, media notelor (pe scala de la 1 la 10) acordate pentru eficienţa managerială percepută de respondenţi este de 8,07, ceea ce confirmă semnificaţia „situaţie normală: bună” a coeficientului de eficienţă generală.

Sugestiile privind dezvoltarea abilităţilor manageriale vizează, în special, următoarele aspecte:

• Să încurajeze personalul să-şi împărtăşească opiniile, chiar şi pe cele care diferă de ale sale şi să accepte criticile constructive în spiritul în care au fost făcute, criticând inducerea unei atitudini rigide în comunicarea cu ceilalţi.

• Chiar dacă manifestă stilul de conducere al unui manager orientat preponderent pe sarcină, este important să înţeleagă că stilurile de muncă diferite ale subordonaţilor se completează reciproc pentru rezultate globale mai bune.

• Să ia în calcul informaţiile primite de la toate nivelurile organizaţiei şi să conştientizeze că propria abordare a activităţii, chiar dacă este corectă, nu înseamnă că este singura de acest fel.

244

Prim adjunctul inspectorului şef, lt.col. ____ şi adjunctul inspectorului şef, col. _____ au obţinut o reprezentare a competenţelor manageriale mai bună decât a inspectorului şef, iar raportat unul la celălalt s-a constatat că adjunctul a primit o apreciere mai bună decât primul adjunct şi în special în ceea ce priveşte adaptabilitatea, gestionarea sarcinilor şi acţiunea. Ambii au obţinut un coeficient al eficienţei generale a stilului de conducere mai mare decât al inspectorului şef (3,90 respectiv 3,96), situându-se detaşaţi în zona „normală, bună”. În privinţa notelor acordate pentru aprecierea activităţii manageriale, adjunctul cu media 8,55 se situează peste primul adjunct având media de 8,09.

Sugestiile privind dezvoltarea abilităţilor manageriale ale primului adjunct vizează, în special, următoarele direcţii:

• Să fie conştient că acţiunile cu cele mai mari beneficii potenţiale implică anumite riscuri, iar pentru obţinerea rezultatelor optime pe termen lung este necesară asumarea riscurilor.

• Să acţioneze permanent pentru a menţine o atitudine pozitivă în rândul personalului, să aibă încredere în forţele proprii şi în activitatea depusă.

Comandantul Grupării de Jandarmi Mobile col. ___ şi adjunctul lt.col. ____ au obţinut rezultate care pun în evidenţă competenţe manageriale bune şi foarte bune, majoritatea fiind situate în zona de apreciere „situaţie foarte bună”.

Chiar dacă diferenţele dintre cei doi nu sunt semnificative în aprecierea şefilor de serviciu şi detaşamente, adjunctul a obţinut o reprezentate mai bună decât comandantul.

Atât comandantul, cât şi adjunctul au obţinut scoruri foarte bune la coeficientul de eficienţă generală a stilului de conducere, 4,36 respectiv 4,38, ceea ce îi poziţionează în zona „situaţie foarte bună”, fapt confirmat şi de notele de apreciere a activităţii manageriale foarte ridicate, 9,14 şi 9,23.

Din analiza profilelor pe abilităţi manageriale, s-a constatat că nu există diferenţe semnificative între cei doi la nici una din abilităţi, ceea ce demonstrează că au stiluri de conducere asemănătoare şi au reuşit să-şi armonizeze conduita managerială, astfel încât, subordonaţii să-i perceapă în aceeaşi măsură din punct de vedere a eficienţei stilului de conducere.

Principala recomandare de îmbunătăţire a stilului de conducere a celor doi se referă la conştientizarea impactului pe care ordinele şi acţiunile lor îl au asupra întregului colectiv şi acordarea respectului pentru toate categoriile de personal din subordine.

9.12. Măsuri de ordin disciplinar Având în vedere concluziile rezultate în urma desfăşurării inspecţiei,

precum şi disfuncţiile şi neregulile profesionale prezentate, s-au aprobat următoarele măsuri de ordin disciplinar.

245

9.12.1. La Inspectoratul Judeţean de Jandarmi ______ Atenţionarea lt. col.______, prim adjunct al inspectorului şef, pentru

că nu a întreprins demersurile necesare în vederea obţinerii aprobării prelungirii pazei la cele două obiective la care conducerea ministerului a dispus ridicarea pazei. De asemenea, nu s-a implicat în activitatea de analiză şi control a structurilor pe care le coordonează şi nu a aplicat teste de vigilenţă pe linie de informaţii clasificate, în calitate de funcţionar de securitate.

Atenţionarea lt. col._______, şef Serviciu organizare şi coordonare misiuni, pentru că nu a analizat, în toate situaţiile, activitatea pe linia constatării, înregistrării şi raportării infracţiunilor şi nu a dispus măsuri concrete pentru remedierea disfuncţiilor din activitatea subordonaţilor.

Atenţionarea mr.______, şef Serviciu suport logistic, pentru că nu a urmărit respectarea prevederilor legale referitoare la efectuarea inventarierii tuturor bunurilor rezultate în urma desfiinţării gospodăriei agrozootehnice, nu a semnat procesul-verbal de deschidere a ofertelor pentru procedura din _____, în calitate de preşedinte al comisiei de evaluare, nu a urmărit modul în care a fost efectuată recepţia bunurilor materiale şi certificarea prin semnătură a membrilor acestora pe parcursul anului ____ şi nu a stabilit prin proiectul ordinului de zi pe unitate, persoana care verifică foile de parcurs, în perioada cât ofiţerul cu atribuţii pe linie de exploatare a autovehiculelor s-a aflat în concediu de odihnă.

Atenţionarea lt. col.______, ofiţer specialist II auto, pentru că nu a raportat faptul că a fost depăşit consumul de motokilometri, la autofurgoneta Dacia 1307 nr. de înmatriculare_____, în cadrul analizelor lunare nu a propus măsuri de redistribuire între autovehicule, a depăşirilor constatate şi a dispus distribuirea unor bunuri materiale fără a fi întocmite documentele de scădere a acestora.

Atenţionarea lt. col.______, ofiţer specialist II, Compartimentul intendenţă, pentru neexecutarea inventarierii, în luna iunie____, a formularelor cu regim special şi completarea în mod necorespunzător a rapoartelor de echipare pe anul 2006.

Atenţionarea lt._____, ofiţer specialist II, Compartimentul prevenirea şi combaterea criminalităţii, pentru faptul că a încălcat dispoziţiile Ordinului I.G.J.R. nr. 42744 din _____ referitoare la încadrarea infracţiunii de „asociere pentru săvârşirea de infracţiuni” şi nu a analizat şi controlat activitatea privind înregistrarea proceselor – verbale de constatare a contravenţiilor.

Sancţionarea cu „Avertisment” a mr._____, ofiţer specialist II, Serviciul centru operaţional, conform art. 33 din Legea nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. nr. 46 din R.G. -3 (R.D.M.), pentru că, în calitate de raportor al Consiliului de Onoare al ofiţerilor, întrunit în luna decembrie____, a omis să precizeze în conţinutul raportului toate datele rezultate în urma cercetărilor.

246

Sancţionarea cu „Avertisment” a lt._____, comandant pluton 1 la Detaşamentul ___ Jandarmi pază şi protecţie vile____, conform art. 33 din Legea nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. nr. 46 din R.G. -3 (R.D.M.), pentru că nu a întocmit şi prezentat spre aprobare inspectorului şef „Programul activităţilor de tutelă profesională”, nu a dirijat şi controlat studiul individual şi nu a evaluat lunar activitatea persoanei tutelate.

Sancţionarea cu „Mustrare scrisă” a cpt.____, comandant Detaşament __ Jandarmi, Pază şi Protecţie Instituţională_____, conform art. 33 din Legea nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. nr. 47 din R.G. -3 (R.D.M.), pentru că nu a coordonat şi monitorizat activitatea de tutelă profesională, nu s-a implicat în activitatea de pregătire a personalului, în calitate de şef grupă, şi nu a completat şi particularizat la specificul zonei de responsabilitate documentele operative.

Sancţionarea cu „Mustrare scrisă” a plt. maj._____, subofiţer operativ în cadrul Detaşamentului __ Jandarmi pază şi intervenţie conducte transport produse petroliere, conform art. 33 din Legea nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. nr. 47 din R.G. – 3 (R.D.M.), pentru că a prezentat în mod eronat conducerii inspectoratului judeţean, situaţia în cazul anulării din oficiu a unui proces-verbal.

9.12.2. La Gruparea de Jandarmi Mobilă ______

Atenţionarea lt. col.______, şef Serviciu suport logistic, deoarece nu a îndrumat şi controlat în mod eficient activitatea de administrare a patrimoniului imobiliar, nu a stabilit măsuri de remediere a neajunsurilor privind evidenţa tehnic-operativă de cadastru, şi nu a îndeplinit în mod corespunzător atribuţiile de preşedinte al comisiei pentru verificarea condiţiilor de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie cuvenită cadrelor militare în activitate.

Atenţionarea mr.______, contabil şef, pentru că nu a efectuat inventarierea semestrială a formularelor cu regim special şi a dispus efectuarea de plăţi fără aprobarea „ordonanţărilor” de către ordonatorul terţiar de credite.

Atenţionarea lt. col.______, ofiţer specialist I, Compartimentul misiuni, ordine publică şi negociatori, pentru că nu a coordonat în mod corespunzător activitatea pe linia organizării şi desfăşurării acţiunilor punctuale.

Atenţionarea lt.______, ofiţer specialist II, Compartimentul prevenirea şi combaterea criminalităţii, pentru că a încălcat dispoziţiile Ordinului I.G.J.R. nr. 42744 din 16.05.2006 referitoare la încadrarea infracţiunii de „asociere pentru săvârşirea de infracţiuni” şi nu a analizat şi controlat activitatea privind înregistrarea proceselor – verbale de constatare a contravenţiilor.

247

Sancţionarea cu „Mustrare scrisă” a serg. maj.______, subofiţer operativ din cadrul Detaşamentului __ Jandarmi Mobil, conform art. 33 din Legea nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. nr. 46 din R.G. -3 (R.D.M.), pentru că nu a respectat normele prestabilite pe timpul desfăşurării verificărilor la proba de rezistenţă 1.000 m.

Trimiterea în faţa Consiliului de Judecată al I.G.J.R. a cpt._____, ofiţer specialist II A.P.I., conform art. 35 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 81 alin 2 din O.M.A.I. nr. 400/2004 privind regimul disciplinar al personalului din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, pentru că nu a actualizat „Planul de situaţii al cazărmilor”, nu a demarat procedurile de atribuire a numărului cadastral provizoriu, nu a întocmit cărţile tehnice pentru clădirile aflate în administrare, conform fişei postului, nu a planificat zilnic activităţile ce urmau a fi desfăşurate şi nu a verificat conform mandatului existenţa unor acte în original al societăţilor participante la procedura de achiziţii.


slabe 9.13.1. Analiza cauzelor generatoare de puncte forte şi slabe Urmare diagnozei viabilităţii manageriale la inspectoratul de jandarmi

judeţean şi gruparea de jandarmi mobilă, prezentată în acest capitol, analizaţi cauzele generatoare de puncte forte şi slabe în următoarele domenii de activitate:

a) îndeplinirea atribuţiilor specifice: – pe linie de pază şi protecţie instituţională; – pe linie de asigurare, restabilire şi menţinere a ordinii publice; b) managementul pregătirii continue a personalului; c) relaţii publice, tradiţii, educaţie şi sport; d) organizarea ieşirii la alarmă şi a serviciului de zi; e) stadiul de pregătire operativă, de intervenţie sau în situaţii deosebite; f) ordinea interioară şi disciplinară militară; g) managementul resurselor umane; h) managementul logistic şi financiar; i) secretariat, relaţii cu publicul şi protecţia informaţiilor clasificate; j) competenţa managerială şi climatul organizaţional. 9.13.2. Măsuri de ordin organizatoric Redactaţi un program de acţiuni şi măsuri pentru modernizarea şi

eficientizarea activităţilor inspectoratului de jandarmi judeţean şi grupării de jandarmi mobilă (o variantă este prezentată în anexa nr. 3).

248

CAPITOLUL 10

STUDIU DE CAZ PRIVIND PRINCIPALELE CONCLUZII REZULTATE DIN

INSPECŢIA DESFĂŞURATĂ LA UN INSPECTORAT JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ 10.1. Consideraţii generale Potrivit Planului anual de inspecţii şi controale pe anul 2007, aprobat de

conducerea ministerului, în perioada_____, au fost verificate şi evaluate: capacitatea managerială şi climatul organizaţional, modul în care au fost îndeplinite atribuţiile specifice, managementul pregătirii continue şi conduita morală a personalului, capacitatea operaţională, legalitatea utilizării mijloacelor logistice şi financiare, la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „____” al Judeţului _____.

Ca o necesitate impusă de alinierea structurilor pentru situaţii de urgenţă la standardele de performanţă ale instituţiilor similare europene şi a renunţării la obligativitatea stagiului militar, în anul 2006, au fost profesionalizate efectivele de pompieri, prin transformarea posturilor de „militar în termen” şi a celor de „militar angajat pe bază de contract”, în posturi de „subofiţer”.

10.2. Îndeplinirea atribuţiilor specifice Direcţiile de acţiune în domeniul situaţiilor de urgenţă au vizat cu

precădere integrarea accentuată a comunităţilor umane, a factorilor de răspundere de la toate nivelurile, a altor instituţii, organisme şi a organizaţiilor nonguvernamentale, în efortul de apărare a vieţii, proprietăţii şi mediului în situaţii de dezastre.

10.2.1. Activitatea în domeniul prevenirii situaţiilor de urgenţă În anul____, personalul inspectoratului judeţean a executat un număr

de ______controale pe linia apărării împotriva incendiilor, în care au fost cuprinşi ______ operatori economici, _____ instituţii publice şi ____ localităţi.

249

Comparativ cu anul____, s-a constatat o scădere a numărului total de controale efectuate, un accent deosebit fiind pus pe controalele la agenţii economici în detrimentul instituţiilor publice.

Cu toate acestea numărul controalelor la localităţi a crescut cu 20% faţă de anul 2005, urmărindu-se cu precădere operaţionalizarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă.

În cadrul acestor activităţi au fost constatate ___deficienţe, faţă de ____în anul____, dintre care____, reprezentând ____%, au fost soluţionate operativ pe timpul desfăşurării activităţilor, iar celelalte, care necesitau mijloace financiare, au fost analizate cu administratorii/conducerile instituţiilor, stabilindu-se măsuri tranzitorii de diminuare a pericolului până la înlăturare.

Pentru încălcarea actelor normative din domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor, în anul____, au fost aplicate ____sancţiuni, din care ___ amenzi contravenţionale, în cuantum de ____ de lei şi ___ avertismente, faţă de anul ___ când au fost aplicate ___ sancţiuni, respectiv ___ amenzi contravenţionale şi ___ avertismente, ceea ce reprezintă o creştere de ___%, aspect care confirmă faptul că exigenţa personalului cu atribuţii de control a crescut comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cu toate acestea se constată o scădere a numărului amenzilor contravenţionale cu ___%, iar ponderea avertismentelor reprezintă ____% din totalul sancţiunilor aplicate, fapt ce situează inspectoratul judeţean sub media înregistrată pe ţară, de ___%.

În anul____, au fost soluţionate ____ petiţii privind încălcările normelor de apărare a incendiilor, inspectoratul judeţean neînregistrând plângeri sau reveniri cu privire la modul de rezolvare a acestora.

Activitatea de avizare şi autorizare a construcţiilor şi instalaţiilor aferente acestora, s-a desfăşurat permanent atât în domeniul securităţii la incendiu, cât şi al protecţiei civile, materializându-se în ____ avize şi autorizaţii.

În anul____, au fost acordate __ avize de protecţie civilă pentru investiţii în construcţii, din care numai ___ documentaţii tehnice cu obligativitatea de a construi adăposturi, însumând o suprafaţă totală de 75 m.p., în conformitate cu H.G.R. nr. 560/2005, modificată şi completată cu HGR nr. 37/2006 şi a O.M.A.I. nr. 1435/2006 privind Normele metodologice de avizare şi autorizare privind securitatea la incendiu.

În baza Programului de măsuri nr. ____din____, trimis de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, a fost elaborat propriul plan pentru implementarea criteriilor de performanţă şi operaţionalizarea serviciilor voluntare din zona de competenţă.

Astfel, în ___ localităţi au fost înfiinţate servicii voluntare pentru situaţii de urgenţă (60 servicii categoria a IV-a şi 6 de categoria I – la municipii

250

şi oraşe), iar în ceea ce priveşte dotarea acestora s-a constatat faptul că 6 din cele 8 autospeciale au o vechime de peste 25 de ani, la unele tipuri nemaiexistând piese de schimb.

La nivelul operatorilor economici şi instituţiilor din zona de competenţă au fost constituite şi funcţionează ___ servicii private, dotate cu ___ autospeciale de intervenţie cu apă şi spumă, toate în funcţiune, fiind încadrate cu ___ pompieri angajaţi şi ___ pompieri voluntari. De asemenea, există şi două servicii private constituite ca societăţi comerciale, S.C. _______ care asigură intervenţia la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (Sucursalele ________şi______), precum şi S.C.________. S.A. – Secţia_______.

În anul___, din cele ___ incendii produse în zona de competenţă a inspectoratului judeţean, serviciile voluntare şi private au intervenit la___, (54,6%), iar în primele două luni ale anului curent, din cele ___ incendii, serviciile voluntare au participat la___, (70,2%), constatându-se o creştere semnificativă a ponderii intervenţiei acestor structuri.

În perioada analizată au fost planificate la cursuri 69 de persoane cu funcţii de conducere şi __ inspectori de protecţie civilă de la operatorii economici şi localităţi, procentul de participare fiind de 89% la Centrul Zonal de Pregătire _________şi 100% la Centrul Naţional de Pregătire pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă________.

Pe linia gestionării situaţiilor de urgenţă generate de fenomene meteorologice periculoase, inspectoratul judeţean în cooperare cu Sectorul de Gospodărire al Apelor_______, au elaborat „Planul judeţean de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale” şi au reactualizat planurile localităţilor de apărare împotriva inundaţiilor. De asemenea, a acordat asistenţă tehnică de specialitate S.C. _______S.A. ________pentru întocmirea „Planului de avertizare-alarmare a populaţiei şi obiectivelor economice şi sociale situate în aval de lacurile de acumulare”, în caz de accidente la construcţii hidrotehnice.

Pe timpul situaţiilor de urgenţă, personalul inspectoratului judeţean a fost implicat în coordonarea unor activităţi şi acţiuni executate în scopul restabilirii situaţiei de normalitate în zonele afectate. Reprezentative în acest sens, au fost intervenţiile de evacuare a ___ de persoane în satul______, comuna________, în luna martie___, concomitent cu luarea măsurilor de consolidare şi apărare a malurilor râului _______, pe o lungime de 500 m., precum şi evacuarea a 38 de persoane din localităţile ______şi______.

Asanarea teritoriului de muniţia rămasă neexplodată s-a concretizat prin executarea a 20 misiuni, însumând aproximativ 500 kg, muniţie, respectiv: 1 bombă de aruncător, 5 proiectile de artilerie, 31 grenade defensive şi ofensive, precum şi 2.434 cartuşe de calibre diferite.

251

Totuşi în acest domeniu de activitate au fost identificate disfuncţii şi nereguli după cum urmează:

Pe linia avizării/autorizării documentelor privind securitatea la incendiu şi protecţia civilă s-a constatat că nu a fost efectuată prin grija investitorului, verificarea proiectului pentru cerinţă „C”, conform prevederilor art. 21 lit. c din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, corelate cu cele ale Anexei nr.1 – Cerinţele la care se verifică tehnic proiectele de specialitate din Îndrumătorul privind aplicarea prevederilor „Regulamentului de verificare şi expertizare de calitate a proiectelor, execuţiei lucrărilor şi construcţiilor” aprobat prin Ordinul M.L.P.A.T. nr. 77/N/1996 şi acceptarea documentaţiei incomplete spre verificare de către inspector ing.________, urmată de eliberarea autorizaţiei în aceste condiţii ( în cazul a 10 autorizaţii şi avize).

Pentru situaţiile solicitate prin certificatele de urbanism nu au fost emise avize pe fişele tehnice, în conformitate cu cerinţele O.M.L.P.T.L. nr. 1943/2001, O.M.T.C.T. nr.1430/2005 şi Ordinul inspectorului general nr. 66512/11.02.2005.

Pentru eliberarea autorizaţiilor şi avizelor P.S.I., personalul desemnat la nivelul unităţii nu a întocmit, în toate cazurile, referatul cu concluziile rezultate şi propunerile privind emiterea sau respingerea motivată a acestor documente.

Nu au fost respectate prevederile art. 11 alin. (1), Anexa nr. 1 din O.M.A.I. nr. 1435/2006 privind Normele metodologice de avizare şi autorizare privind securitatea la incendiu şi protecţia civilă, referitoare la reţinerea de către emitentul avizelor/autorizaţiilor, prevăzute de legislaţie, a câte unui exemplar din cerere şi opisul cu documentele depuse de solicitant, aspect constatat la aproximativ 14% din documentaţiile verificate prin sondaj.

Nici unul din avizele care s-au emis pe fişe tehnice, nu a fost semnat de inspectorul şef şi nu s-a aplicat ştampila unităţii. Acestea au fost semnate de inspector ing. _______ care a aplicat o ştampilă cu textul „Comisia de acorduri unice”, aspect ce încalcă prevederile art. 7, Anexa nr. 1 din O.M.A.I. nr.1435/2006 şi Ordinul inspectorului general nr. 66512/11.02.2005 .

Au fost interpretate în mod eronat prevederile art. 24 şi 25 din H.G.R. nr. 525/1996, coroborat cu prevederile O.M.A.I. nr.1435/2006, astfel că la verificarea prin sondaj a modului de eliberare a avizelor de securitate la incendiu, s-a constatat că din totalul de 517 avize emise, 119 nu se încadrau în prevederile actelor normative sus menţionate, toate aceste documentaţii fiind semnate de inspectorul şef.

Mai grav este faptul că, inspectoratul general a trimis, în data de 26.02.2007, precizări privind interpretarea actelor normative mai sus

252

menţionate, însă şi după această dată au mai fost emise un număr de 34 avize, deşi trebuia întocmită doar adresă de răspuns către solicitant, prin care să i se precizeze faptul că nu este necesară emiterea avizului de securitate la incendiu pentru amplasarea în parcelă.

Nu în toate situaţiile scenariile de siguranţă la foc au fost semnate de cei care le-au întocmit, iar în cele mai multe cazuri documentaţiile nu au fost vizate spre neschimbare.

La emiterea avizelor şi autorizaţiilor nu a fost reţinut în original un exemplar a avizului/autorizaţiei remisă beneficiarului, fiind oprită doar o copie după aceste documente, ceea ce contravine art. 11 alin. 2, coroborat cu art. 12, Anexa 1, din O.M.A.I. nr. 1435/2006.

Nu există concordanţă, în două cazuri, între referatul de verificare întocmit de cadrele unităţii şi documentaţia prezentată în vederea emiterii avizului/autorizaţiei P.S.I.

A fost emisă autorizaţie la incendiu, pentru un imobil aparţinând S.C. _______S.R.L._________, cu toate că recepţia acestuia s-a realizat la o dată ulterioară, fiind încălcate prevederile art. 13 alin. 1, din Anexa nr. 1, din O.M.A.I. nr. 1435/2006.

Planificarea activităţilor de prevenire a inspecţiei judeţene a fost întocmită în exemplar unic, contrar prevederilor art. 15 alin. 2 din O.M.A.I. nr. 1474/2006.

În fişele posturilor cadrelor din inspecţia de prevenire nu au fost evidenţiate atribuţiile care revin personalului cu sarcini de control, în conformitate cu prevederile Ordinului inspectorului general nr. 1119/2005.

În Ordinul de zi pe unitate nr. 1/2007, a fost desemnat personalul care „are dreptul să elaboreze scenarii de securitate la incendii”, contrar prevederilor art. 23 alin. 1 din Legea nr. 307/2006, ce stipulează că această obligaţie revine proiectanţilor de construcţii şi amenajări de echipamente, utilaje şi instalaţii.

La nivelul localităţilor verificate nu au fost regăsite notele de control întocmite de către inspectori, aspect care contravine prevederilor art. 8 alin. 1 şi 2 din Ordinul inspectorului general nr. 1115/2005, (p.v. 4632/26.09.2006 – plt._______, p.v. 2038/08.06.2006 – p.c._________).

În majoritatea proceselor verbale de control nu au fost consemnate prevederile legale care au stat la baza aplicării sancţiunii contravenţionale cu „Avertisment”. De asemenea, nu au fost înregistrate procesele verbale de aplicare a acestor sancţiuni în documentele de evidenţă.________, care nu a îndeplinit în mod corespunzător atribuţiile specifice pe linia avizării/ autorizării documentaţiilor privind securitatea la incendiu şi protecţia civilă, precum şi lt. col. _______, adjunct al inspectorului şef şi lt. col._______, şef Serviciu prevenirea incendiilor, pentru că nu au coordonat şi controlat în mod

253

corespunzător activitatea în acest domeniu. De asemenea, lt.col. _____nu a stabilit în fişa postului personalului din subordine atribuţii specifice controlului, conform prevederilor Ordinului inspectorului general nr. 1119/2005 şi nu a evidenţiat în procesele verbale întocmite, cu ocazia controalelor efectuate, disfuncţionalităţile constatate şi modul de rezolvare a acestora.

10.2.2. Activitatea de monitorizare, analiză, sinteză şi evaluare a

situaţiilor de urgenţă În perioada inspectată a fost asigurată monitorizarea următoarelor

misiuni: 259 intervenţii pentru stingerea incendiilor, 32 inundaţii, 20 pentru asanarea muniţiei rămasă neexplodată, 52 de asistenţă medicală de urgenţă şi descarcerare şi 31 alte acţiuni.

În anul 2006, rata incendiilor la 100.000 locuitori a fost de 54 (locul 22 pe ţară), iar la 1.000 km2 a fost de 33 (locul 30 pe ţară). De asemenea, în perioada 01.01–20.03.2007 au fost înregistrate 154 incendii din care 98 la gospodării ale populaţiei şi vegetaţie uscată, rata incendiilor la 100.000 locuitori fiind de 35 (locul 1 pe ţară), iar la 1.000 km2 de 22 (locul 5 pe ţară), situaţie înregistrată ca urmare a secetei prelungite.

Totodată, a fost asigurată permanent monitorizarea transporturilor de substanţe periculoase care au tranzitat zona de competenţă, personalul dispeceratului menţinând legătura cu organele implicate în siguranţa transporturilor şi cu comandanţii subunităţilor din raioanele de intervenţie tranzitate.

Centrul operaţional judeţean a realizat preluarea datelor de la intervenţii, analiza, sinteza şi întocmirea documentelor de evidenţă şi raportarea operativă a acestora. Zilnic a fost întocmită şi transmisă la prefectură sinteza evenimentelor produse în judeţ, precum şi măsurile întreprinse pentru înlăturarea urmărilor situaţiilor de urgenţă.

Pregătirea şi antrenarea efectivelor pentru intervenţie s-a materializat în organizarea şi executarea a 3 aplicaţii tactice complexe de stingere a incendiilor la societăţile____, ____şi un exerciţiu de apărare la inundaţii, la care au participat Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă ale municipiului_____, comunei ______ şi celula de urgenţă a Sucursalei_______.

În cadrul acestor activităţi, au fost create situaţii tactice pentru antrenarea şi verificarea modului de acţiune al grupelor operative, comandanţilor de subunităţi, efectivelor proprii şi celor cu care s-a cooperat în condiţii grele şi de lungă durată. În acelaşi scop, la nivelul subunităţilor au fost organizate, pregătite şi desfăşurate 90 aplicaţii tactice.

Pentru stabilirea concepţiei de acţiune la agenţii economici şi instituţiile cu risc ridicat, în localităţile predispuse la inundaţii sau alte tipuri de

254

risc, au fost planificate şi executate 133 recunoaşteri şi 8 studii tactice, în special la obiectivele la care s-au desfăşurat aplicaţii complexe. În urma acestor activităţi s-a reanalizat raionul de intervenţie al Pichetului, au fost actualizate 8 planuri de intervenţie şi 127 fişe operative.

Pe timpul verificărilor au fost constatate următoarele neajunsuri: Planurile de protecţie şi intervenţie, precum şi de evacuare a personalului în

situaţii de urgenţă nu au fost întocmite, în conformitate cu prevederile Regulamentului nr. 1388/2006 pentru aplicarea măsurilor de protecţie civilă în unităţile M.A.I., iar în planurile de intervenţie ale agenţilor economici nu au fost materializate dispozitivele de intervenţie ale subunităţilor din organică.

La nivelul subunităţilor nu s-a urmărit stadiul îndeplinirii măsurilor stabilite pentru înlăturarea deficienţelor constatate pe timpul controalelor tematice şi inopinate.

10.3. Activitatea de management resurse umane În prezent, din totalul de 741 posturi prevăzute în statul de organizare,

sunt încadrate 340, în procent de 80% la ofiţeri şi maiştrii militari, 43% la subofiţeri, 50% la funcţionarii publici, 67% la personalul contractual şi 89% la gradaţii şi soldaţii voluntari.

Din punct de vedere al studiilor absolvite, inspectoratul judeţean dispune de un colectiv de cadre care îi permite îndeplinirea la nivelul cerinţelor actuale a sarcinilor şi misiunilor ce-i revin.

În urma eforturilor depuse de Compartimentul resurse umane, printr-o strânsă colaborare cu conducerea unităţii şi cu sprijinul celorlalte compartimente funcţionale şi subunităţi din organică, s-a reuşit primirea unui număr de aproximativ 1.200 cereri de participare la concursul din luna august 2006, pentru ocuparea posturilor de servanţi şi conducători auto, iar 741 candidaţi au depus dosarele complete. De asemenea, prin organizarea a trei concursuri, s-a reuşit încadrarea tuturor celor 231 posturi de subofiţeri, prevăzute pentru prima etapă de profesionalizare.

În perioada de referinţă au fost tutelaţi profesional un număr de 2 ofiţeri, un maistru militar, 234 subofiţeri şi 4 militari angajaţi pe bază de contract, iar la evaluarea activităţii personalului pe anul 2006, au fost acordate 99 de calificative de „Foarte bun”, 12 „Bun” şi 1 „Corespunzător”.

Verificările efectuate au scos în evidenţă următoarele neajunsuri: Atât în anul 2006, cât şi în anii anteriori, au fost încălcate prevederile

art. 29 şi 30, din O.M.A.I. nr. 214/2004 privind aprobarea „Normelor

255

metodologice privind activitatea de organizare în unităţile M.A.I.”, privind disciplina de stat, prin efectuarea de mişcări a ofiţerilor şi subofiţerilor între compartimente/servicii/subunităţi, prin ordin de zi pe unitate, cu preluarea tuturor atribuţiilor din fişa altui post decât cel pe care personalul a fost încadrat. În cele mai multe cazuri această neregulă a condus la încălcarea prevederilor art. 54, din O.M.A.I. nr. 300/2004 privind activitate de management resurse umane în unităţile M.I.R.A., cu privire la tutela profesională şi generarea unor disfuncţii în acordarea unor sporuri suplimentare (exemplificăm cazurile lt._______, lt.______, plt.maj.________, plt. adj.________, plt. adj. _______şi plt._______).

Comanda inspectoratului judeţean a încălcat prevederile Anexei nr. 2 la O.M.A.I. nr. 588/2005, modificat şi completat prin O.M.A.I. nr. 1463/2006 cu privire la obligativitatea încadrării şi exercitării funcţiei timp de 1 an, pe acelaşi post, pentru sg. maj.________, sg. maj. _______ şi plt.__________, care au fost încadraţi direct din sursă externă.

Inspectorul şef nu a avut motive întemeiate pentru punerea la dispoziţie a lt._________, din cadrul Centrului operaţional judeţean şi atribuirea unor sarcini la Staţia de Pompieri________, deoarece ofiţerul nu a comis fapte pentru care să fie cercetat şi judecat în stare de libertate ori sancţionat. De asemenea, conducerea inspectoratului nu poate invoca prevederile art. 82 lit. „a” din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare cu modificările şi completările ulterioare, în ordinul de personal emis, întrucât, după ce ofiţerul a fost pus la dispoziţie timp de două luni şi jumătate, a fost numit pe un post cu aceeaşi denumire (ofiţer specialist I).

Comanda inspectoratului, la acordarea premiului anual pentru activitatea desfăşurată de personalul unităţii în anul 2006, nu a pus în discuţie în cadrul şedinţei de comandă, situaţia abaterilor grave şi sancţiunilor disciplinare aplicate, în cazul plt.maj.________, comandantul Pichetului de Pompieri_______, care a fost trimis în faţa Consiliului de Judecată pentru conducerea autovehiculului sub influenţa băuturilor alcoolice.

De asemenea, în cazul lt.________, inspectorul şef i-a diminuat premiul anual proporţional cu timpul cât a fost pus la dispoziţie, reţinându-i, fără drept, suma de 251 lei brut, interpretând în mod eronat instituţia punerii la dispoziţie şi a suspendării.

Inspectorul şef nu a respectat prevederile art. 7(13) din O.M.A.I. nr. 1111/2005, cu privire la desemnarea col.________, consilier juridic, ca ofiţer cu cercetarea penală specială, pentru întocmirea dosarului de trimitere în faţa Consiliului de Judecată a plt.maj.________.

În cazul gradatului voluntar, cap._______, inspectorul şef a emis ordin de mutare la o subunitate pentru care nu exista prevedere de stat în acest sens.

256

În urma desfăşurării activităţii de cunoaştere a personalului încadrat din sursă externă în anul 2006, s-a constatat că un număr de 17 subofiţeri au fost cercetaţi pentru săvârşirea unor fapte de natură penală, din care 7 au fost condamnaţi definitiv cu pedeapsa închisorii sau amendă penală, iar pentru 10 s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală, conform art. 181 Cod penal şi aplicarea unei sancţiuni administrative.

10.4. Managementul pregătirii continue a personalului În baza ordinelor inspectorului general privind organizarea şi

desfăşurarea pregătirii continue a personalului, la începutul anilor 2006 şi 2007, au fost întocmite planurile anuale de pregătire a personalului, care au cuprins denumirile disciplinelor şi temelor planificate pe luni, persoanele responsabile să conducă activitatea, metoda, locul de desfăşurare, bibliografia şi timpul alocat.

În cadrul acestor planuri, nu au fost formulate obiectivele specifice de pregătire şi nu se regăsesc programele pentru îndrumarea pregătirii manageriale, integrării profesionale şi pregătirii complementare.

Diagnoza anuală a nevoilor de pregătire continuă pentru anul 2006 a fost întocmită, însă nu a fost actualizată după încheierea procesului de evaluare, iar pentru anul curent acest document nu a fost elaborat.

În perioada analizată nu a fost întocmit niciun program lunar de pregătire, iar mapele cu temele prezentate, în cadrul activităţilor de pregătire, nu conţin toate lecţiile planificate.

În anul 2006, deşi se cunoştea situaţia deficitului cartuşelor cal. 7,65 mm., au fost planificate şedinţe de trageri cu pistolul în lunile februarie, mai şi octombrie, cu toate că, prin adresa I.G.S.U. nr. 59317 din 24.03.2006, se comunica faptul că muniţia solicitată nu poate fi trecută temporar „la serviciu” sau „uzul curent” şi pe cale de consecinţă se dispuneau măsuri pentru replanificarea şedinţelor de tragere cu pistolul, în condiţiile existentului de muniţie actual.

Din studiul documentelor puse la dispoziţie de către col._________, prim adjunct al inspectorului şef, în data de 24.03.2007, au rezultat diferenţe între numărul persoanelor apreciate cu calificativ la tragerile cu armamentul individual din lunile mai şi noiembrie, cele consemnate în buletinele de tragere şi tabelele cu prezenţa, fapt pentru care ofiţerul, în aceeaşi zi, a modificat tabelul cu evidenţa rezultatelor.

Pe linia tutelei profesionale nu au fost respectate normele prevăzute în instrucţiunile de linie, cu privire la desemnarea tutorelui profesional şi

257

evaluatorului la compartimentele financiar, resurse umane, secretariat şi documente clasificate, precum şi informare şi relaţii publice, în sensul că persoanele numite au îndeplinit ambele calităţi. De asemenea, nici un tutore profesional nu a avut în vedere, la întocmirea fişelor lunare, să evalueze persoanele tutelate, prin teste scrise sau activităţi practice de elaborare a unor documente ori lucrări specifice fişei postului.

Conducerea inspectoratului judeţean nu a stabilit, la începutul anilor de învăţământ, personalul care necesită pregătirea în domeniul limbilor străine şi nu a organizat în unitate desfăşurarea instruirii curente în domeniu, pentru însuşirea şi utilizarea terminologiei profesionale uzuale.

În vederea asigurării pregătirii autoplanificate, şefii grupelor de pregătire au sprijinit dezvoltarea pregătirii individuale a subordonaţilor, astfel că 30 subofiţeri au absolvit cu diplomă de licenţă o formă de învăţământ superioară, 97 sunt înscrişi în diferiţi ani de studii la instituţii de acelaşi nivel şi 5 subofiţeri au urmat cursuri postuniversitare.

Ofiţerul desemnat ca responsabil cu pregătirea fizică a întocmit Planul anual de educaţie fizică a personalului, în care a inclus elementele de concepţie, obiectivele specifice, constituirea grupelor, graficul activităţilor, baza de calcul, tematica şi repartiţia şedinţelor pe unitate de timp.

Din situaţia prezentată la verificările periodice desfăşurate în inspectorat şi rezultatele obţinute de personalul verificat pe timpul inspecţiei, nu au rezultat diferenţe semnificative.

În anul 2006, au fost planificate 11 controale tematice la subunităţi, pe linia pregătirii continue a personalului, însă au fost executate doar 8, întrucât documentele referitoare la concepţia de pregătire continuă a personalului au fost primite de la I.G.S.U. cu întârziere.

Pe timpul inspecţiei au fost organizate şi desfăşurate activităţi practice de evaluare a nivelului de pregătire profesională, militară şi a performanţelor fizice a unui număr de 9 ofiţeri şi 203 subofiţeri de la sediul inspectoratului judeţean, din cadrul detaşamentului, staţiei şi Pichetului__________.

La specialitate s-au obţinut 2 calificative de „Foarte Bine” (1%), 124 „Bine” (61,7%), 74 „Satisfăcător” (36,8%) şi 1 „Nesatisfăcător” (0,5%).

La această categorie de pregătire s-au evidenţiat plt.maj. _______şi plt.maj.________, din cadrul Pichetului________. La polul opus se situează lt.col.________, din Inspecţia de Prevenire căruia i s-a acordat calificativul „Nesatisfăcător”.

Rezultatele obţinute de ofiţerii şi subofiţerii evaluaţi potrivit specificului locului de muncă se situează la nivelul calificativului de „Foarte Bine”.

Personalul inspectoratului verificat la educaţie fizică a fost apreciat cu 62 calificative de „Foarte Bine” (33%), 95 „Bine” (50,5%), 22 „Satisfăcător” (11,7%) şi 9 „Nesatisfăcător” (4,8%).

258

10.5. Activitatea desfăşurată pe linia ordinii şi disciplinei militare

În urma activităţilor derulate şi a rezultatelor obţinute în executarea

misiunilor şi a sarcinilor specifice, în perioada analizată au fost acordate 809 recompense, din care 346 premii în bani, 5 înaintări în gradul următor înaintea expirării stagiului minim, 445 mulţumiri verbale sau scrise, precum şi 6 ridicări de sancţiuni. Totodată, au mai fost acordate 6 sporuri de 50% şi 69 salarii de merit.

În perioada analizată au fost sancţionate 20 cadre militare de către inspectorul general şi 7 de către inspectorul şef şi comandanţii direcţi.

De o gravitate deosebită este faptul că, în cursul anului 2006, întreaga echipă managerială a fost trimisă în faţa Consiliului de Judecată al I.G.S.U. şi s-a dispus de către inspectorul general sancţionarea col. dr.___________, inspector şef, cu „Avertisment”, pentru neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu, col, ________________, prim adjunct al inspectorului şef, cu „Mustrare scrisă”, pentru lezarea onoarei şi demnităţii militare şi. lt.col.____________, adjunct al inspectorului şef cu „Avertisment”, pentru lezarea onoarei şi demnităţii militare.

Din verificările efectuate la nivelul inspectoratului judeţean s-au

constatat următoarele disfuncţii: Într-o perioadă relativ scurtă au fost aplicate un număr mare de

sancţiuni disciplinare, fapt ce relevă că la nivelul unităţii au existat disfuncţii pe linia: organizării şi desfăşurării unor activităţi specifice, organizării concursurilor de încadrare directă, relaţionării între cadrele cu funcţii de conducere, precum şi a modului de exercitare a controlului asupra subordonaţilor.

Aplicarea succesivă a unor sancţiuni disciplinare aceloraşi cadre (col. ________şi col.________) a condus la crearea unei stări tensionate între aceştia şi conducerea inspectoratului judeţean şi ,totodată, la diminuarea efectului acestor măsuri.

În cadrul analizelor efectuate pe linia stării şi practicii disciplinare nu au fost identificate şi stabilite cauzele care au condus la producerea abaterilor, precum şi măsurile ce se impuneau pentru eliminarea acestora.

Necunoaşterea prevederilor regulamentare de către sg.maj._____, comandant pichet, privind sancţionarea, conform competenţelor, a plt.maj. ________şi aprobarea de către inspectorul şef a aplicării sancţiunii disciplinare în mod eronat.

259

10.6. Activitatea de informare, relaţii publice, tradiţii şi educaţie

În perioada supusă inspecţiei, activitatea de informare şi relaţii publice

s-a concretizat prin organizarea a 7 conferinţe de presă şi a 4 briefinguri, elaborarea unui număr de 192 comunicate de presă, 81 buletine informative şi 11 documentare, precum şi apariţia a 200 articole în mass-media locală şi 73 în presa centrală.

În anul 2006, în cotidienele „Evenimentul Zilei” şi „Obiectivul______” au apărut două articole negative la adresa inspectorului şef, în care se menţiona că acesta a publicat un îndrumar pentru susţinerea examenelor de încadrare.

De asemenea, în acest an cotidianul „Gazeta de Sud” a prezentat aspecte negative cu privire la intervenţia tardivă a pompierilor cu ocazia răsturnării unui autotren pe raza comunei ______, precum şi la adresa inspectorului şef.

Din analiza situaţiilor lunare privind monitorizarea presei, a rezultat că cele 3 articole negative la adresa inspectorului şef, nu au fost cuprinse în raportările periodice înaintate către inspectoratul general, iar gradul de pozitivitate al reprezentării inspectoratului judeţean în mass-media scrisă şi audio-vizuală a scăzut cu 29%.

De asemenea, în pagina Web a inspectoratului judeţean nu au fost afişate toate informaţiile care se comunică din oficiu, potrivit art. 5 din Legea nr. 544/2001, respectiv sursele financiare, bugetul, bilanţul contabil, lista cu documentele de interes public şi lista cuprinzând categoriile de documente produse şi/sau gestionate, potrivit legii.

Pe linie de tradiţii şi educaţie au fost derulate manifestări specifice, constând în expoziţii documentare, simpozioane, întâlniri cu veteranii de război, dezbateri cu ocazia zilelor celor două arme, invitarea la sediul unităţii a reprezentanţilor bisericii şi a unor personalităţi din diferite domenii de activitate.

10.7. Organizarea ieşirii la alarmă şi a serviciului de

permanenţă. Stadiul de pregătire operativă şi de intervenţie în situaţii deosebite

Activităţile pe care le desfăşoară personalul din serviciul de

permanenţă au fost prevăzute pentru fiecare categorie de servicii, sub formă de

260

sinoptic şi înscrise în „Registrul cu atribuţiile personalului care asigură serviciul de permanenţă pe inspectorat”.

Planul de pază al sediului inspectoratului judeţean a fost întocmit potrivit dispoziţiilor de linie, însă nu conţine măsurile specifice pentru paza întărită.

Pentru verificarea capacităţii operative şi de intervenţie a personalului, în anul 2006, au fost planificate, organizate şi desfăşurate, două exerciţii de alarmare cu personalul de la sediul unităţii, un exerciţiu cu fiecare subunitate, mai puţin cu Pichetul de Pompieri_______, al cărui sediu este în reconstrucţie şi amenajare.

La nivelul inspectoratului judeţean nu au fost prevăzute proceduri specifice în situaţii deosebite, pentru subofiţerul de serviciu pe unitate şi ofiţerul la continuitatea conducerii.

În urma exerciţiilor de alarmare executate de conducerea inspectoratului judeţean cu personalul de la sediul unităţii şi subunităţilor nu s-a urmărit micşorarea timpilor de prezentare pentru personalul din cele 2 urgenţe, iar pentru personalul care nu se poate încadra în timpul prevăzut pentru urgenţa a II-a, nu s-au efectuat verificări practice, mergându-se pe timpul maxim prevăzut în instrucţiunile de alarmare.

10.8. Activitatea de organizare, asigurare cu efective şi

folosirea acestora Personalul din cadrul inspectoratului judeţean şi-a desfăşurat

activitatea potrivit ordinului de personal şi atribuţiilor din fişele postului. Regulamentul de organizare şi funcţionare a fost întocmit fără

respectarea prevederilor de stat, în sensul că au fost stabilite atribuţii pentru Centrul de Pregătire şi Perfecţionare –––, care nu este prevăzut în statul de organizare.

Fişele posturilor celor doi ofiţeri din cadrul Compartimentului management organizatoric planificare misiuni şi resurse, nu cuprind atribuţii pe linie de organizare, iar fişa postului unui subofiţer, din Serviciul protecţie civilă, conţine alte sarcini, specifice administratorului Centrului de conferinţe şi relaţii publice.

Inspectorul şef, din cauza interpretării în mod eronat a prevederilor O.M.A.I. nr. 214/2004, a nominalizat prin O.Z.U., un alt ofiţer să gestioneze activitatea de organizare, iar statul de organizare l-a păstrat asupra sa, fapt ce a generat şi alte disfuncţii cu privire la modul de operare a modificărilor organizatorice aprobate. Astfel, nu au fost materializate, pe prima filă a statului,

261

numărul de posturi actualizat şi denumirea unor categorii de personal, la pct. „c”, nu s-a aprobat schimbarea denumirii a două compartimente, la poziţia 21, nu s-a modificat gradul funcţiei, iar coeficienţii tuturor funcţiilor nu au fost actualizaţi.

10.9. Activitatea de management logistic Activitatea de logistică s-a desfăşurat în conformitate cu prevederile

ordinelor şi instrucţiunilor în vigoare. În acest sens, au fost numite comisiile de recepţie, inventariere, declasare şi casare a bunurilor materiale, de evaluare şi atribuire a contractelor de achiziţii publice etc. De asemenea, a fost întocmit programul anual al achiziţiilor în funcţie de necesitate şi obiective.

Inventarierea bunurilor materiale a fost efectuată conform planificării şi a avut în vedere determinarea situaţiei reale a patrimoniului, sens în care conducerea inspectoratului judeţean a dispus măsuri de organizare a acestei activităţi.

Referitor la activitatea de achiziţii a bunurilor materiale, un număr de 8 ordonanţări de plată şi 7 facturi fiscale nu au fost avizate de ordonatorul terţiar de credite şi persoana care acordă viza de control financiar-preventiv, contrar prevederilor pct. 3 din O.M.F.P. nr. 1792/2002 pentru aprobarea normelor metodologice privind organizarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor în instituţiile publice şi art. 24 alin. 2 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice. De asemenea, s-a constatat nerespectarea principiului conform căruia persoana care întocmeşte ordonanţarea nu poate să semneze şi pentru acordarea vizei de control financiar preventiv, fiind încălcate prevederile art. 9 pct. 5 din O.U.G. nr. 119/1999 a controlului intern şi financiar preventiv cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la competenţa de aprobare.

La Pichetul _____ şi punctul de documentare al inspectoratului judeţean nu au fost efectuate confruntări lunare a înregistrărilor din fişele de magazie cu evidenţa contabilă, fapt care încalcă prevederile art. 11 din Instrucţiunea nr. 1031/1999 privind organizarea şi conducerea evidenţei contabile cantitativ valorice a bunurilor materiale în unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.

În ceea ce priveşte aplicarea procedurii de cumpărare directă a unor bunuri materiale nu a fost confirmat de contabilul şef procesul verbal de selecţie a ofertanţilor, iar unele bonuri de consum nu au fost încheiate după ultima înregistrare. În unele situaţii, recepţia bunurilor materiale s-a efectuat fără participarea tuturor membrilor comisiei, iar în altele, gestionarul nu a confirmat prin semnătură de primirea bunurilor.

262

Totodată, la contractele încheiate pentru anul 2006, având ca obiect produse agroalimentare, s-a aplicat procedura atribuirii prin „cerere de ofertă” fără a fi asigurate fondurile necesare, fiind încălcate prevederile art. 23 alin.(1) lit. c din H.G. nr. 461/ 2001 pentru aprobarea normelor de aplicare a O.U.G. nr. 60/2001 privind achiziţiile publice.

Referitor la activitatea financiar-contabilă, necesarul de credite nu este solicitat conform normelor metodologice specifice, fapt pentru care trimestrial se înregistrează depăşiri ale alocaţiilor bugetare.

Certificatele de calitate aferente contractului de achiziţie la produsul „pâine” nu au putut fi prezentate, în timp ce, pentru alte produse alimentare acestea nu respectă condiţiile de formă şi fond stabilite prin contract şi actele normative în vigoare.

Cu privire la inventarierea anuală, procesul verbal de instruire a membrilor comisiei nu a fost semnat de toţi participanţii, iar formularele cu regim special nu au fost verificate în termenul stabilit prin O.M.A.I. nr. 334/2002 şi nu au fost menţionate în liste pe serii şi numere de înregistrare. Totodată nu s-au întocmit liste distincte pentru formulare ordinare.

Pentru bunurile materiale deţinute în comodat, listele de inventariere nu au fost semnate de toţi membrii comisiei, conform prevederilor art. 27 alin. 2 din O.M.A.I. nr. 334/2002 pentru aprobarea normelor metodologice privind organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului şi a pct. 5, din anexa la O.M.F.P. nr. 1753/2004, care prevede conţinutul minimal obligatoriu de informaţii al formularului „listă de inventariere”.

De asemenea, nu toate declaraţiile de inventar conţin date despre ultimele documente de intrare-ieşire în/din gestiune, conform punctului 9 lit. a din O.M.F.P. nr. 1753/2004.

Referitor la plusurile constatate la Pichetul ____________ cu ocazia inventarierii lunare, din data de 30.06.2006, în cadrul compartimentului alimente, nu au fost solicitate explicaţii în scris gestionarului, privind cauzele şi scopul constituirii acestora şi nu au fost înregistrate în evidenţa contabilă, fapt ce contravine prevederilor art. 49 din actul normativ mai sus menţionat. Comisia de inspecţie a constatat că în celelalte subunităţi nu au fost înregistrate diferenţe cantitative scriptice sau faptice, care să justifice necesitatea compensării plusurilor mai sus menţionate, drept pentru care a procedat la efectuarea cercetării administrative.

În urma efectuării controlului prin sondaj a unor bunuri materiale s-a constatat lipsa unui binoclu 7x40 IOR fără ecran şi filtru. Această situaţie s-a datorat gestionării necorespunzătoare, precum şi faptului că inventarierea anuală a bunurilor materiale nu s-a efectuat pe diverşi deţinători.

263

Pentru recuperarea pagubei a fost efectuată cercetarea administrativă, iar pentru suma de 983 lei a fost întocmit angajament de plată în sarcina celui vinovat.

În privinţa fondului de carte existent la punctul de documentare, au fost constatate lipsa unor volume care nu au fost retrase de la persoanele cărora le-au încetat raporturile de serviciu sau au fost transferate la alte unităţi din structura M.I.R.A.. Acest fapt s-a datorat lipsei controlului ierarhic de către şeful serviciului logistic şi a ofiţerului cu atribuţii în domeniul tradiţiei, educaţiei şi sportului.

Totodată, este de menţionat că unii cititori nu au restituit cărţile împrumutate din perioada 2003–2005, în timp ce alţii nu au semnat de primirea acestora. În urma inventarierii parţiale s-au constatat diferenţe faţă de evidenţă, drept pentru care s-a efectuat cercetarea administrativă.

Rapoartele de echipare ale unor cadre, pentru anul 2006 nu au fost înregistrate şi aprobate de inspectorul şef, conform prevederilor art. 38 pct. b alin. 3 din O.M.A.I. nr. 230/1992 privind aprobarea regulamentului uniformelor din M.A.I. cu modificările şi completările ulterioare.

De asemenea, nu au fost solicitate rapoarte scrise cadrelor nou încadrate, prin care să se angajeze că în caz de trecere în rezervă, înainte de anul în care au dreptul la materialele respective, vor suporta contravaloarea bunurilor primite.

În urma verificării unor fişe de magazie şi confruntării cu actele contabile aferente Pichetului________, s-a constatat că acestea nu au fost operate la zi, fapt ce contravine prevederilor art. 52 din I.M.A.I. nr. 1031/1999.

La nivelul serviciului logistic nu a fost organizată şi întocmită evidenţa tehnico-operativă, conform prevederilor art. 56 din I.M.A.I. nr. 1031/1999 şi nu au fost întocmite şi înaintate spre aprobare listele cu propuneri de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe.

Cu privire la modul de utilizare a bonurilor de valoare pentru achiziţionarea carburanţilor, s-a constatat faptul că bonul de predare-transfer-restituire şi bonul de consum nu au fost întocmite pe baza situaţiilor centralizatoare, ci a distribuţiilor individuale, iar plinurile tehnice nu au fost distribuite scriptic la fiecare autovehicul.

În ceea ce priveşte efectuarea reviziilor tehnice care nu au necesitat un consum de materiale, nu a fost întocmită comanda de lucru şi procesul-verbal de recepţie, fiind încălcate prevederile art. 143 din O.M.A.I. nr. 30/2001 privind exploatarea, întreţinerea şi repararea autovehiculelor din dotare.

De asemenea, foile de parcurs nu au fost verificate din punct de vedere al încadrării în normele de consum, al realităţii şi legalităţii datelor înscrise, înainte de întocmirea situaţiei centralizatoare.

264

Totodată, unele foi de parcurs nu au fost confirmate prin semnătură, la rubrica destinată persoanei care a folosit autovehiculul, iar altele nu au fost completate cu itinerariul parcurs, conform orarului din registrul de intrare-ieşire.

Referitor la accidentele de circulaţie, în care au fost implicate autovehicule din dotarea ministerului, s-a constatat faptul că în 5 situaţii nu s-a raportat la inspectoratul general evenimentele rutiere, deşi s-a primit şi notă observatoare în acest sens emisă de această instituţie în data de 01.03.2006.

De asemenea, nu a fost efectuată constatarea tehnică şi cercetarea administrativă în cazul accidentelor de circulaţie, conform anexei 35 din O.M.A.I. nr. 30/2001, deoarece inspectoratul general nu a emis precizări în acest sens, iar prevederile O.M.A.I. nr. 1116/2001 au fost interpretate în mod necorespunzător.

Cu privire la modul de înştiinţare şi alarmare s-a constatat că pentru un număr de 293 de localităţi nu sunt asigurate mijloacele de legătură (telefon sau staţie radio).

Evidenţa documentelor de conducere în secret este ţinută de ofiţerul care coordonează activitatea de mobilizare şi care nu are prevăzut în fişa postului atribuţii în acest sens. Totodată, cooperarea cu celelalte structuri ale M.I.R.A. a fost realizată în baza unor documente care nu au fost actualizate.

De asemenea, inventarierea trimestrială a documentelor de conducere în secret nu a fost efectuată.

Registrele de evidenţă din dispecerat nu au fost înregistrate şi înseriate, iar persoana responsabilă cu ţinerea evidenţei suporţilor magnetici nu a fost nominalizată prin O.Z.U.

Controlul ierarhic nu a fost materializat în note de constatare, iar fişele de evidenţă a documentelor de conducere în secret nu au fost completate corespunzător.

Nu au fost actualizate hărţile codificate cu tabelul numărul 6 din CHT-07-DTI pentru conducerea în secret a misiunilor specifice în cooperare cu alte structuri ale M.I.R.A. şi obiectivele din carnetul cu abrevieri pentru convorbiri radio CR 06.

Pentru neregulile constatate sunt responsabili următorii ofiţeri: – lt. col.________, şef Serviciu logistic, care în anul 2006, a iniţiat

aplicarea procedurii „cererii de ofertă” la achiziţionarea de produse alimentare, fără a avea bugetul aprobat, nu a organizat evidenţa tehnic-operativă în sectorul tehnic, nu a dispus măsuri pentru raportarea în termen a accidentelor de

265

circulaţie produse cu autovehiculele din dotarea inspectoratului judeţean şi nu a efectuat controlul ierarhic la fondul de carte;

– lt. col. _________, şef Serviciu prevenirea incendiilor, care a efectuat în mod formal inventarierea tuturor bunurilor materiale aflate pe diverşi deţinători la gestiunea punctului de documentare;

– mr. __________, contabil şef, care a avizat derularea contractelor de achiziţionare a produselor alimentare fără să aibă aprobat bugetul unităţii, a dispus efectuarea de plăţi fără avizul ordonatorului terţiar de credite şi nu a luat măsuri pentru încadrarea în alocaţiile bugetare trimestriale;

– mr. ___________, şef Centru operaţional, care pe timpul cât a gestionat activitatea de conducere în secret nu a efectuat verificarea şi raportarea trimestrială a materialelor de conducere în secret, nu a efectuat instruirea periodică a personalului şi nu a actualizat documentele de conducere în secret pentru cooperarea cu celelalte unităţi ale M.I.R.A.;

– lt.col._________, ofiţer specialist I, care nu a actualizat evidenţa funcţionării mijloacelor de alarmare acustice, pentru unele localităţi din judeţ şi nu a întocmit documentele de inventariere a bunurilor materiale aflate la diverşi deţinători, conform prevederilor O.M.F.P. nr. 1753/2004;

– lt. ____________, ofiţer specialist I, care nu a verificat foile de parcurs, nu a întocmit evidenţa tehnic-operativă a mijloacelor tehnice şi nu a dispus măsuri de încadrare în normele maxime anuale de rulaj la autovehiculele din dotare.

10.10. Activitatea de secretariat, documente clasificate,

arhivă şi relaţii cu publicul În cadrul inspectoratului judeţean, în perioada analizată, au fost

înregistrate 5.541 documente clasificate şi neclasificate, 1601 petiţii şi au fost primite în audienţă 193 persoane de conducerea unităţii.

În condicile de predare-primire a corespondenţei ordinare s-a constatat lipsa semnăturilor, (în 14 cazuri) pentru documentele remise celorlalte compartimente, iar pentru 42 numere de înregistrare anulate nu au fost efectuate menţiuni cu privire la motivele anulării.

Nu au fost distruse toate ordinele şi instrucţiunile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, abrogate şi nu a fost efectuată, în totalitate, clasarea lucrărilor repartizate compartimentelor din structura inspectoratului judeţean.

266

10.11. Activitatea pe linia protecţiei informaţiilor clasificate şi INFOSEC

La nivelul inspectoratului judeţean a fost elaborat, în anul 2006,

Programul de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate, însă nu a fost actualizat după mutaţiile survenite în statul de organizare şi noile zone de securitate.

Cu toate că nu s-au produs incidente de securitate, la sfârşitul anului 2006, s-a constatat lipsa unei tabele cu chei nr. – din carnetul de codificare ––, iniţial clasificată „SECRET”, dar declasificată în urma retragerii de către I.G.S.U., care, ulterior a fost găsită.

În urma cercetărilor efectuate de către I.G.S.U., a fost stabilită vinovăţia col.________, în păstrarea şi manipularea documentelor în cauză, acesta fiind sancţionat disciplinar şi schimbat din funcţia de ofiţer de securitate. Cu această ocazie, au mai fost sancţionaţi lt. _______şi sg.maj._______, care au manifestat superficialitate în gestionarea informaţiilor clasificate şi atenţionate alte 4 cadre cu atribuţii pe această linie.

Acest eveniment s-a produs pe fondul existenţei unor stări tensionate între ofiţerii din echipa managerială, precum şi a neglijenţei în manipularea documentelor clasificate.

Registrele de evidenţă a documentelor clasificate „STRICT SECRET”, „SECRET” şi „NESECRET”, precum şi condicile de predare-primire au fost înregistrate în mod eronat la un alt nivel de clasificare.

Responsabil de aceste nereguli se face actualul funcţionar de securitate al inspectoratului, lt. col._________.

Cu privire la circuitele telefonice închiriate, tip analogic – pentru transmisii de voce între sediul inspectoratului, clădirea Complexului de cazare şi detaşament, s-a constatat că acestea nu sunt dotate cu dispozitive de criptare împotriva ascultărilor telefonice pasive.

10.12. Capacitatea managerială şi climatul organizaţional Procesul de constituire a echipei manageriale a fost declanşat în data

de 15.12.2004, prin numirea inspectorului şef, col. ______şi a primului adjunct, col. ____şi s-a încheiat în 01.01.2006, prin numirea adjunctului lt. col._______.

În adaptarea şi formarea membrilor echipei manageriale, precum şi a întregului personal din cadrul inspectoratului judeţean, au fost valorificate experienţa şi pregătirea profesională a inspectorului şef, dar şi elanul şi puterea de muncă a adjuncţilor. De asemenea, pentru atingerea principalelor obiective

267

fixate la nivelul unităţii, inspectorul şef a întreprins, în general, măsurile necesare în vederea armonizării diferitelor personalităţi ale cadrelor cu funcţii de conducere, analizării tuturor problemelor existente pe diferite domenii de activitate, luării şi transpunerii în practică a celor mai eficiente soluţii.

Pe timpul inspecţiei au fost analizate, de către o subcomisie din cadrul Centrului de Psihosociologie al M.I.R.A., performanţele manageriale, climatul organizaţional şi relaţiile cu partenerii instituţionali.

Astfel, col.________, inspector şef, prezintă o bună viziune de ansamblu asupra dinamicii evenimentelor şi fenomenelor din planul profesional. De asemenea, manifestă exigenţă, nu se mulţumeşte cu rezolvarea unor sarcini profesionale într-un mod facil sau superficial şi se abate destul de rar de la principiile sau concluziile la care ajunge, în absenţa unor argumente demne de a-l face să-şi reorienteze opiniile.

Totodată, studiul a evidenţiat faptul că inspectorul şef nu comunică mai deschis cu persoanele care dovedesc cinste şi loialitate în relaţiile directe de muncă şi nu şi-a adaptat modul de abordare a colaboratorilor direcţi, în funcţie de capacităţile profesionale şi aptitudinile acestora, pentru a fi perceput cât mai constructiv de majoritatea subordonaţilor.

În activitatea de management nu a reuşit ordonarea mai bună a propriilor activităţi, astfel încât să aloce un spaţiu mai mare de timp pentru o prezenţă activă în cadrul colectivului, precum şi pentru identificarea completă a cunoştinţelor, abilităţilor şi aptitudinilor subordonaţilor.

De asemenea, nu s-a concentrat suficient asupra obiectivelor principale şi nu a reuşit să se adapteze la diferitele stiluri de muncă ale cadrelor cu funcţii de conducere, în vederea creării unui climat de muncă favorabil obţinerii de rezultate mai bune.

Sugestiile privind dezvoltarea abilităţilor manageriale vizează, în principal, următoarele direcţii:

– să păstreze întotdeauna o atitudine pozitivă şi să conştientizeze că există probabil o multitudine de soluţii pertinente;

– să facă abstracţie de propriul rol încercând să privească problemele şi din alte perspective;

– să se concentreze asupra abilităţilor comune şi valorilor esenţiale care reprezintă liantul între membrii colectivului manageriat.

Referitor la col._________, prim adjunct al şefului inspectoratului judeţean, s-a constatat că acesta reuşeşte să-şi exprime cu uşurinţă şi în mod manipulativ opiniile în exterior, putând să producă răsturnări de situaţii care să nu fie neapărat în favoarea majorităţii.

Deşi, pare concentrat pe ceea ce se întâmplă în mediul socio-profesional, este în realitate preocupat preponderent de sine şi nevoile proprii.

268

Are spirit diplomatic, atunci când este necesar, abilităţi de comunicare, tenacitate comportamentală în plan socio-profesional, fără a excela şi fără a se autodepăşi pentru a ajunge la rezultatele dorite.

Pentru domeniile de activitate coordonate nemijlocit, nu a stabilit obiective şi termene realiste, nu a conferit controlului atributele de sprijin şi îndrumare, nu a motivat, evaluat şi promovat subordonaţii pe baza rezultatelor obţinute şi nu a desfăşurat o activitate corespunzătoare pe linia cunoaşterii acestora.

Pentru dezvoltarea abilităţilor manageriale, trebuie să aibă în vedere următoarele:

– să încurajeze personalul să împărtăşească opiniile lor, chiar şi cele care diferă de ale sale, acceptând criticile constructive în spiritul în care au fost făcute şi să evite adoptarea unei atitudini defensive;

– în cadrul şedinţelor de lucru să prezinte, în linii generale, informaţiile importante, să le organizeze de o manieră logică, uşor de urmărit şi să elimine detaliile inutile;

– să se asigure că acţiunile sale sunt în conformitate cu ideile susţinute şi determinate de cele mai bune intenţii, demonstrându-şi moralitatea pentru ambele cazuri;

– să caute în mod constant noi oportunităţi şi modalităţi de perfecţionare şi derulare a activităţilor.

În ceea ce priveşte situaţia medicală a ofiţerului s-a constatat că acesta a fost clasat „apt limitat în timp de pace şi de război” potrivit Certificatului - Decizie Medicală nr. __________, emis de Comisia de expertiză medicală şi evaluare a capacităţii de muncă a Spitalului Militar de Urgenţă________, cu revizuire în perioada 01 – 15.09.2007.

Adjunctul şefului inspectoratului judeţean, lt. col. ________, este considerat ca fiind un bun executant, care rezolvă sarcinile profesionale la timp şi se caracterizează prin dinamicitate şi disponibilitate acţională, indiferent de context sau perioadă de timp. Relevă o bună capacitate de analiză şi sinteză, putere de selecţie şi facilitate în găsirea de soluţii pentru majoritatea problemelor profesionale specifice. Discret şi responsabil are un bun spirit de conlucrare cu şefii ierarhici şi disponibilitate de lucru în vederea atingerii obiectivelor.

Studiul a scos în evidenţă că ofiţerul nu a organizat în mod corespunzător acţiunile/activităţile ce au apărut ca urmare a unor situaţii neprevăzute şi nu a manifestat flexibilitate comportamentală pentru a acoperi diversitatea de sarcini profesionale.

De asemenea, nu a stabilit obiective profesionale corelate cu nivelul de pregătire şi competenţă a colectivului, nu şi-a asumat cu mai multă forţă unele

269

eşecuri ale activităţii desfăşurate şi nu a dat dovadă întotdeauna de flexibilitate în raporturile cu membrii colectivului.

Recomandările privind dezvoltarea abilităţilor manageriale ale acestuia vizează, în principal, următoarele:

– să-şi îmbunătăţească percepţia globală asupra dinamicii profesionale şi să se perfecţioneze pentru a fi la curent cu tot ceea ce este nou şi poate fi exploatat la nivelul specific profesional;

– să conştientizeze că percepţia proprie asupra performanţei poate fi diferită de a celorlalţi şi că acceptarea altor opinii îi poate îmbunătăţi rezultatele obţinute;

– să fie mai operativ în desemnarea sarcinilor şi informaţiilor, iar deciziile pe care le transmite subordonaţilor să se realizeze printr-o procedură mai simplă, fără a pierde prea mult timp;

– în aprecierea performanţelor să nu se limiteze la recunoaşterea succeselor individuale, ci să aprecieze, în egală măsură, realizările colectivului, cooperarea eficientă din cadrul acestuia, confirmând importanţa contribuţiei fiecărui membru.

Din discuţiile purtate cu reprezentanţii organelor administraţiei publice locale, cât şi din rezultatele studiului realizat a reieşit faptul că există o bună colaborare între inspectoratul judeţean şi aceste instituţii.

În ceea ce priveşte colaborarea/cooperarea cu reprezentanţii unităţilor Ministerului Internelor şi Reformei Administrative din judeţ, s-a constatat că acţiunile desfăşurate în comun, nu au fost întotdeauna la nivelul aşteptărilor, iar contactele cu managerii acestora au fost caracterizate ca fiind marcate de anumite elemente negative: comunicare insuficientă în cazul unor situaţii deosebite, mediatizarea unor aspecte din competenţa inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă – poliţie fără o consultare prealabilă şi neefectuarea unor exerciţii în comun pentru preîntâmpinarea, înlăturarea efectelor unor eventuale dezastre în zonele de competenţă.

10.12.1. Măsuri de ordin disciplinar Urmare a disfuncţiilor şi deficienţelor constatate s-au dispus

următoarele măsuri de ordin disciplinar: a) Trimiterea în faţa Consiliului de Judecată a Inspectoratului General

pentru Situaţii de Urgenţă, conform prevederilor art. 35 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 75, lit. b şi c, art. 81, alin. (2) şi art. 82 lit. (a) din O.M.A.I. nr. 400/2004 privind regimul disciplinar al personalului M.A.I., a col. __________ , pentru „comiterea de abateri grave de la prevederile regulamentelor militare, ordinelor şi instrucţiunilor ministrului administraţiei şi

270

internelor, sau de la alte reglementări legale”şi „aducerea unor grave prejudicii onoarei şi demnităţii militare”, referitoare la:

– încălcarea prevederilor art. 29 şi 30, din O.M.A.I. nr. 214/2004 privind aprobarea „Normelor metodologice privind activitatea de organizare în unităţile M.A.I.”, prin aceea că nu a respectat disciplina de stat efectuând mişcări de personal între compartimente/servicii/subunităţi prin ordin de zi pe unitate. Acest fapt a condus şi la încălcarea prevederilor art. 54, din O.M.A.I. nr. 300/2004 privind activitate de management resurse umane în unităţile M.A.I., cu privire la tutela profesională;

– încălcarea prevederilor art. 18, din O.M.A.I. nr. 214/2004, prin aceea că a emis ordin de mutare pentru gradatul voluntar, ________, la o altă subunitate, fără a exista prevedere de stat;

– încălcarea prevederilor Anexei nr. 2, la O.M.A.I. 588/2005 pentru aprobarea ghidului carierei personalului M.A.I., modificat şi completat prin O.M.A.I. nr. 1463/2006, pentru modificarea şi completarea ghidului carierei personalului M.A.I., prin aceea că nu a menţinut pe aceeaşi funcţie, timp de un an, pe sg. maj._________, sg. maj. _________şi ___________încadraţi direct din sursă externă;

– încălcarea prevederilor art. 120, din O.M.A.I. nr. 300/2004, prin faptul că a pus la dispoziţie pe lt. ________fără a avea motive întemeiate, ceea ce a condus şi la diminuarea în mod eronat a premiului anual;

– încălcarea prevederilor art. 7(13), din O.M.A.I. nr. 1111/2005 privind activitatea de asistenţă juridică în M.A.I., prin aceea că a numit ofiţer cu cercetarea penală specială pe col.________, consilierul juridic al inspectoratului judeţean, pentru întocmirea dosarului de trimitere în faţa Consiliului de Judecată a plt. maj _______;

– încălcarea prevederilor art. 8(4) şi (5) din Dispoziţia directorului D.M.R.U. nr. II/971/2006 pentru modificarea şi completarea Dispoziţiei directorului D.M.R.U. nr. II/960/2004 privind procedurile şi formularele utilizate în activitatea de management resurse umane în unităţile M.A.I., cu modificările şi completările ulterioare, în sensul că, la evaluarea anuală a unui ofiţer nu a efectuat calculul mediei aritmetice ponderată, fapt pentru care calificativul anual a fost diminuat de la „Foarte Bun” la „Bun”.

– încălcarea prevederilor art. 19, lit. k, din R.G. 3, Regulamentul Disciplinei Militare, prin aceea că a propus ridicarea unui număr de 6 sancţiuni disciplinare fără a efectua o analiză, a fiecărui caz în parte, în şedinţa de comandă;

– încălcarea prevederilor Anexei 5, din O.M.A.I. nr. 0472/1995 pentru aprobarea normativului privind atribuirea posturilor telefonice de oraş şi instituţie în unităţile M.A.I., prin aceea că a aprobat instalarea, la domiciliu său, a unui post telefonic conectat în centrala de interior a unităţii;

271

– nu a luat măsuri de executare şi raportare, la ordinul I.G.S.U. nr. S/89219 din 15.11.2006, privind acordarea sporului de 50%, pentru lucrări de excepţie;

– desfăşurarea unor activităţi care contravin normelor de comportare ce decurg din calitatea de militar, conform art. 30, din Legea nr. 80/1995, în sensul că a determinat cadre din unitate şi din afară acesteia să participe la un joc piramidal şi a organizat vânzarea unei cărţi, a cărei autor este împreună cu adjunctul său, în incinta unităţii, prin soţiile acestora, cadre militare în inspectoratul judeţean;

– afectarea imaginii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „____” al judeţului_____, precum şi a climatului organizaţional prin existenţa unui număr mare de rude şi afini, fapt ce a condus la apariţia unor articole negative în presa locală, dar şi la crearea unor stări tensionate şi de nemulţumire în rândul celorlalte cadre.

Menţionăm faptul că, ofiţerul a mai fost judecat, în cursul anului 2006, în Consiliul de Judecată al I.G.S.U., pentru „neurmărirea îndeplinirii Ordinului inspectorului general nr. 1428/2006, privind numirea la termen a comisiilor de concurs” şi sancţionat disciplinar cu „Avertisment”.

b) Analizarea în şedinţa de lucru a inspectorului general, a situaţiei medico-militare a col.______, după prezentarea la Comisia de expertiză medicală şi evaluare a capacităţii de muncă a Spitalului Militar de Urgenţă ______ în vederea revizuirii, şi luarea măsurilor ce se impun, în conformitate cu prevederile art. 92 alin 2 din O.M.A.I. nr. 516/2003 privind acordarea asistenţei medicale în reţeaua sanitară a M.A.I..

c) Sancţionarea cu „Avertisment” a lt. col.______, conform art. 33 din Legea nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. nr. 46 din R.G. 3 Regulamentul Disciplinei Militare, pentru că nu a verificat modul de îndeplinire a atribuţiilor specifice de către personalul din subordine, pe linia avizării/autorizării documentaţiilor privind securitatea la incendiu, nu a stabilit în fişa postului personalului din subordine atribuţii specifice controlului, conform prevederilor ordinului inspectorului general nr. 1119/2005, nu a evidenţiat în procesele verbale întocmite în urma controalelor efectuate disfuncţionalităţile constatate şi modul de rezolvare a acestora, precum şi efectuarea în mod formal a inventarierii tuturor bunurilor materiale aflate pe diverşi deţinători, la gestiunea punctului de documentare.

d) Sancţionarea cu „Avertisment” a lt.col._______, conform art. 33 din Legea nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. nr. 46 din R.G. 3, Regulamentul Disciplinei Militare, pentru că, nu a actualizat evidenţa funcţionării mijloacelor de alarmare acustice pentru unele localităţi din judeţ şi nu a întocmit documentele de inventariere a bunurilor materiale aflate la

272

diverşi deţinători, conform prevederilor ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1753/2004.

e) Sancţionarea cu „Avertisment” a lt._________, conform art. 33 din Legea nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. nr. 46 din R.G. 3, Regulamentul Disciplinei Militare pentru că, nu a verificat foile de parcurs, nu a dispus măsuri de încadrare în normele maxime anuale de rulaj la autovehiculele din dotare şi nu a întocmit evidenţa tehnico operativă a mijloacelor tehnice.

f) Sancţionarea cu „Mustrare scrisă” a lt.col.________, conform art. 33 din Legea nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. nr. 47 din R.G. 3, Regulamentul Disciplinei Militare, pentru că nu a respectat prevederile legale, în anul 2006, referitoare la faptul că a iniţiat aplicarea procedurii cererii de ofertă la achiziţionarea de produse alimentare, fără a avea bugetul aprobat, nu a organizat evidenţa tehnic-operativă în sectorul tehnic, nu a dispus măsuri pentru raportarea în termen a accidentelor de circulaţie produse cu autovehiculele din dotarea inspectoratului judeţean, nu a efectuat controlul ierarhic la fondul de carte şi nu a efectuat inventarierea patrimoniului conform instrucţiunilor în vigoare.

g) Sancţionarea cu „Avertisment scris” a inginer___________, conform art.264 alin 1 lit a. din Legea nr. 53/2003, Codul muncii cu modificările şi completările ulterioare, pentru că nu a îndeplinit în mod corespunzător atribuţiile specifice pe linia avizării/autorizării documentaţiilor privind securitatea la incendiu şi protecţia civilă.

h) Pentru îndeplinirea în mod necorespunzător a sarcinilor şi atribuţiilor specifice pe timpul inspecţiei au fost atenţionate următoarele cadre militare: lt.col.________, mr.________şi mr._______.


slabe 10.13.1. Analiza cauzelor generatoare de puncte forte şi slabe Urmare a diagnozei viabilităţii manageriale la inspectoratul judeţean

de poliţie, analizaţi cauzele generatoare de puncte forte şi slabe în următoarele domenii de activitate:

a) activitatea în domeniul prevenirii situaţiilor de urgenţă; b) activitatea de monitorizare, analiză, sinteză şi evaluare a situaţiilor

de urgenţă; c) managementul resurselor umane; d) ordinea şi disciplina militară;

273

e) relaţii publice, tradiţii, educaţie şi sport; f) organizarea ieşirii la alarmă şi a serviciului de permanenţă; g) pregătirea operativă şi de intervenţie în situaţii deosebite; h) organizarea, asigurarea cu efective şi folosirea acestora; i) managementul financiar şi logistic; j) activitatea de secretariat, documente clasificate, arhivă, relaţii cu

publicul şi protecţia informaţiilor clasificate; k) capacitatea managerială şi climatul organizaţional. 10.13.2. Măsuri de ordin organizatoric Redactaţi un program de acţiuni şi măsuri pentru modernizarea şi

eficientizarea activităţilor inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă (o variantă este prezentată în anexa nr. 4).

274

ANEXA NR. 1

PROGRAMUL DE ACŢIUNI ŞI MĂSURI pentru îmbunătăţirea activităţii unui inspectorat de poliţie

judeţean

I. Pe linia activităţii de resurse umane 1. Elaborarea unei metodologii proprii şi realizarea unor instructaje

bine documentate ale poliţiştilor care au atribuţii de evaluare a personalului şi de soluţionare a contestaţiilor, precum şi a poliţiştilor cooptaţi pentru efectuarea cercetărilor prealabile şi analizarea în consiliile de disciplină, în vederea respectării întocmai a prevederilor legale în vigoare referitoare la activitatea de evaluare a personalului, modul de organizare şi desfăşurare a concursurilor, respectiv efectuarea cercetărilor prealabile/analizarea în consiliile de disciplină.

Termen:______ Răspunde: Şeful inspectoratului

Şeful Serviciului Management Resurse Umane

2. Planificarea, în regim de urgenţă, a comisarului de poliţie____ pentru a participa la un curs în specialitatea postului pe care îl ocupă în prezent.

Termen:______ Răspunde: Şeful Inspectoratului

Şeful S.M.R.U.

3. Reanalizarea situaţiei ag. şef adj.___ ag.şef adj.__ şi ag. şef pr. ___, sancţionaţi cu „Amânarea promovării în grade profesionale sau funcţii superioare”, în vederea individualizării uneia din cele două sancţiuni şi întocmirea dispoziţiilor de personal privind modificarea, în parte, a celor emise anterior.

Termen:_____ Răspunde: Inspectorul şef

Şeful S.M.R.U.

4. Abrogarea Metodologiei nr.70822 din____, de aplicare a Ordinului M.A.I. nr.1251/30.03.2006 privind modificarea şi completarea Anexei Ordinului M.A.I. nr.600/2005.

Termen______ Răspunde: Inspectorul şef

Şeful S.M.R.U.

275

5. Întreprinderea demersurilor necesare pentru procurarea modelului de Fişă matricolă, conform Anexei nr. 6 la Ordinul M.A.I. nr. 300/2004, pentru tot personalul unităţii.

Termen:_____ Răspunde: Şeful S.M.R.U.

6. Actualizarea dosarelor personale, cu toate modificările survenite în activitatea socio-profesională a personalului inspectoratului.

Termen:_____ Răspunde: Şeful S.R.M.U.

7. Actualizarea şi corectarea istoricului persoanelor din aplicaţia e-management resurse umane, cu cele din dosarele personale, conform adresei Direcţiei Generale Management Resurse Umane nr. 144162.

Termen:______ Răspunde: Şeful S.M.R.U.

8. Refacerea planurilor de pregătire continuă a personalului acolo unde se impune pentru anul 2007, în strictă conformitate cu prevederile Instrucţiunilor nr. 363/2002 privind pregătirea continuă a personalului.

Termen:_____ Răspunde: Şeful S.M.R.U.

9. Îmbunătăţirea procesului de pregătire continuă a personalului prin elaborarea unor teme specifice şi însuşirea temeinică a reglementărilor cu privire la activitatea de management resurse umane, în vederea aplicării de către personalul Serviciului cu bune rezultate în practică a tuturor cerinţelor specifice.

Termen:_____ Răspund: Şeful Inspectoratului

Şeful S.M.R.U.

10. Întocmirea lecţiilor prevăzute în cadrul activităţilor de pregătire cu indicarea bibliografică în detaliu.

Termen: _____ Răspunde: Şeful S.M.R.U.

11. Analizarea periodică a activităţilor desfăşurate privind completarea pregătirii profesionale şi formare a poliţiştilor nou încadraţi, respectarea reglementărilor în vigoare privind tutela profesională.

Termen:_____ Răspunde: Şeful inspectoratului

Şeful S.M.R.U.

276

II. Pe linia activităţii financiar-contabile 12. Actualizarea şi reţinerea garanţiei materiale la nivelul soldei

indexate pentru _____ cadre ale unităţii. Termen:______ Răspund: contabil sef _____

ag. şef pr. _____

13. Reţinerea diferenţei achitate în plus la compensaţia de chirie pentru ag. _____.

Termen: ______ Răspund: contabil şef cms.şef .____

cms._____

14. Întocmirea conform prevederilor legale în vigoare a notelor justificative aferente achiziţiilor directe pentru compartimentul „alimente“.

Termen: _____ Răspund: contabil sef _____

15. Vizarea pentru „Bun de plată” a tuturor facturilor aferente

achiziţiilor publice de către ordonatorul de credite. Termen: _______ Răspund: Insp. şef – cms. şef _____

contabil şef – cms.şef _____ III. Pe linia activităţii de management logistic 16. Identificarea unui imobil corespunzător funcţionării Poliţiei

Municipiului _____ sau demararea negocierilor, conform prevederilor legale, cu actualul proprietar în vederea achiziţionării imobilului în care funcţionează structura respectivă.

Termen: _____ Răspund: Şeful inspectoratului

Şeful Serviciului de Logistică

17. Solicitarea fondurilor necesare pentru continuarea şi finalizarea lucrărilor la spaţiile pentru persoanele reţinute sau arestate din cadrul arestului preventiv al unităţii.

Termen: ______ Răspund: Şeful Inspectoratului


18. Întocmirea şi transmiterea către I.G.P.R.-D.L. a documentelor aferente pentru imobilele achiziţionate, respectiv pentru Serviciul Poliţiei

277

Rutiere din cadrul I.P.J._____, Poliţia oraşului _____ şi Postul de Poliţie____, pentru elaborarea proiectelor de hotărâre de guvern, în vederea înscrierii acestora în inventarul Ministerului Finanţelor Publice.

Termen:______ Răspund: Şeful Inspectoratului


19. Întocmirea şi transmiterea către I.G.P.R. a documentaţiilor aferente pentru imobilele retrocedate, respectiv cele în care a funcţionat Poliţia Municipiului _____ şi Gospodăria Agrozootehnică a unităţii, pentru elaborarea proiectelor de hotărâre de guvern, în vederea scăderii acestora din inventarul Ministerului Finanţelor Publice.

Termen:_____ Răspund: Şeful inspectoratului

Şeful serviciului de logistică IV. Pe linie de comunicaţii şi informatică 20. Actualizarea şi completarea planului comunicaţiilor I.P.J.____,

conform prevederilor, instrucţiunilor şi ordinelor în vigoare. Termen:______ Răspund: Şeful inspectoratului

Şeful Compartimentului Comunicaţii şi Informatică

21. Întocmirea formelor legale în vederea declasării şi casării mijloacelor fixe, obiectelor de inventar şi a materialelor depăşite din punct de vedere tehnic şi moral.



22. Comunicarea cooperării pe linie de conducere în secret, cu celelalte structuri M.I.R.A. din judeţul _____, prin înscrierea acestora în Carnetul cu prescurtări pentru convorbiri radio ––.

Termen:______ Răspund: Şeful inspectoratului


23. Menţinerea permanentă în stare de recepţie, în cadrul dispeceratelor a echipamentelor din reţeaua PHOENIX, pentru asigurarea gradului de operativitate a comunicaţiilor, între inspectoratul judeţean şi subunităţi



278

24. Instruirea periodică a personalului ce utilizează aparatura de comunicaţii fir, radio şi echipamente informatice asupra modului de exploatare şi întreţinere a acestora.



25. Instruirea periodică a personalului, pe bază de semnătură, privind Dispoziţia de comunicaţii nr. S/933561 din ______


Şeful Compartimentului Comunicaţii şi Informatică V. Pe linia managementului activităţilor de investigare a

fraudelor 26. Se va analiza nivelul de acoperire informativă a locurilor şi

mediilor de interes operativ, se va proceda la reevaluarea informatorilor existenţi şi se va stabili un nou necesar pentru o acoperire informativă eficientă.

Termen:_______ Răspund: cms. şef _____

Şeful S.I.F.

27. Vor fi analizate persoanele aflate în atenţie, urmând a se identifica noi elemente potenţial periculoase a săvârşi infracţiuni de natură economico-financiară, cu grad de complexitate şi prejudicii mari şi se va proceda la scoaterea din evidenţă a celor care au fost luate în atenţie, în mod nejustificat.

Termen:______ Răspund: cms. şef _____

Şeful S.I.F.

28. În baza prevederilor Dispoziţiei D.I.F. nr. 420.795 din____, pentru eficientizarea şi alinierea la standardele instituţionale şi profesionale în domeniu, vor fi efectuate demersurile necesare în vederea includerii pe statul de organizare al S.I.F. a ofiţerilor care îşi desfăşoară activitatea pe linia criminalităţii economico-financiare la Poliţia municipiului____, şi Poliţia oraşului ______, Poliţia oraşului ______ şi Poliţia oraşului ______.

Termen: ______ Răspund: cms. şef _____

Şeful Serviciului Investigare a Fraudelor

29. Realizarea unei activităţi de documentare privind cunoaşterea fenomenelor infracţionale cu caracter local sau regional, care afectează în mod

279

deosebit climatul de afaceri, valorificarea datelor şi informaţiilor colectate prin colaborare cu alte structuri specializate, în acest sens.


Şeful Serviciului Investigare a Fraudelor

30. Folosirea capacităţilor structurii teritoriale de analiză a informaţiilor în realizarea de analize operaţionale şi hărţi relaţionale necesare documentării activităţii infracţionale în dosarele de urmărire informativă, acest lucru rezultând din conceptul Poliţiei Române, de conducere pe baza informaţiilor – „intelligence led policing“ – în vederea susţinerii managementului şi echipelor de investigatori prin pachete analitice.

Termen: _____ Răspunde: cms. şef _____

Şeful S.I.F

31. Accesarea bazelor de date existente la nivelul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, (Furt Auto, Urmăriţi, Verificări Vamă, Paşapoarte, Evidenţa Populaţiei, Trecerea Frontierei, Permise Autor şi Înmatriculări, ReCom on line, Firme Fantomă etc.), pentru obţinerea unor informaţii cât mai exacte în toate cauzele aflate în lucru ( penale, diverse secrete, petiţii etc);


32. Întocmirea mapelor documentare, în conformitate cu prevederile art. 57 din O.M.A.I. nr. 01410/2006 existente asupra ofiţerilor de investigare a fraudelor din unităţile teritoriale, şi actualizarea documentelor componente, astfel încât să devină instrumente utile de lucru;

Termen: _____ Răspunde: Şeful S.I.F.

33. Dinamizarea activităţii de constatare şi soluţionare a infracţiunilor din domeniile subsecvente subprogramului sectorial „Antifraudă“, pe liniile de muncă: „fraude vamale“, „valută, aur şi pietre preţioase“, „transporturi rutiere“, „asigurări reasigurări“, „lichidare şi organizare judiciară“;

Termen: _____ Răspunde: cms. şef _____ Şeful S.I.F.

34. Identificarea de către conducerea S.I.F. şi a Poliţiei or. Horezu, a modalităţii de preluare de către S.I.F. a dosarului nr. 1338/P/2005 în care se

280

reclamă un prejudiciu de _____ lei, aflat în lucru la sinsp. ____care este în tutelă profesională.

Termen: _____ Răspunde: Şeful S.I.F.

35. Îmbunătăţirea marketingului instituţional prin: informarea opiniei publice asupra activităţii S.I.F., sens în care:

– vor fi organizate şi desfăşurate conferinţe de presă pe probleme de interes general, în domeniul prevenirii şi investigării fraudelor;

– briefing-uri periodice pentru prezentarea subiectelor de actualitate din activitatea de investigare a fraudelor şi a informaţiilor de interes public;

– transmiterea în timp util a tuturor cazurilor semnificative instrumentate la Direcţia de Investigare a Fraudelor, în vederea mediatizării sau informării conducerii I.G.P.R. şi M.I.R.A.

Termen: _____ Răspund: cms. şef _____

Şeful S.I.F. VI. Pe linia managementului activităţii de investigaţii

criminale 36. Evaluarea potenţialului informativ existent la nivelul inspectoratului,

analiza contribuţiei reţelei informative la constatarea unor infracţiuni şi documentarea activităţii infracţionale a persoanelor aflate în atenţie.

Termen: _____ Răspund: Şeful Inspectoratului

Şeful S.I.C.

37. Analizarea cauzelor şi lucrărilor cu A.N. aflate în lucru la nivelul tuturor structurilor subordonate Inspectoratului de Poliţie al Judeţului_____, evidenţierea deficienţelor şi dispunerea măsurilor necesare, pentru îmbunătăţirea procentului de soluţionare a acestora prin identificarea autorilor.


Şeful S.I.C.

38. Analizarea, distinct, în cadrul consiliului de conducere a tuturor programelor şi planurilor de prevenire şi combatere a criminalităţii judiciare, privind stadiul desfăşurării acţiunilor stabilite şi dispunerea măsurilor necesare pentru atingerea scopurilor propuse.


Şeful S.I.C.

281

VII. Pe linia managementului activităţii de criminalistică 39. Restudierea Dispoziţiilor I.G.P.R. nr ––, de către personalul

serviciului criminalistic. Termen:_____ Răspund: cms. şef _____

Şeful S.C.

40. Planificarea unor aplicaţii practice cu poliţiştii criminalişti în vederea perfecţionării metodelor de descoperire, ridicare şi conservare a urmelor criminalistice şi a fotografierii acestora.

Termen: _____ Răspund: cms. şef._____

Şeful S.C.

41. Evaluarea lunară de către şeful serviciului criminalistic a cel puţin un lucrător din subordine.

Termen: _____ Răspund: cms. şef______

Şeful S.C. VIII. Pe linia managementului activităţii privind regimul

armelor, explozibililor şi substanţelor toxice 42. Reevaluarea informatorilor din legătura poliţiştilor Biroului

A.E.S.T., recrutarea unor noi informatori cu posibilităţi de penetrare în locurile, mediile, obiectivele de interes operativ, în rândul persoanelor care comit infracţiuni pe această linie de muncă.

Termen: _____ Răspund: cms. şef____

Şeful Serviciului A.E.S.T. IX. Pe linia managementului activităţii de ordine publică 43. Se va analiza contribuţia agenţilor de siguranţă publică la

prevenirea infracţionalităţii stradale în mediul urban, urmată de măsuri corespunzătoare pentru îmbunătăţirea acestui indicator.


Şeful Serviciului P.O.P.

44. Se va analiza contribuţia personalului de la posturile de poliţie comunale la prevenirea infracţiunilor de natură judiciară din mediul rural şi vor fi stabilite măsurile ce urmează a fi întreprinse.

282



45. Vor fi evaluate în cadrul consiliului de conducere toate programele şi planurile de acţiuni aflate în derulare şi vor fi dispuse măsurile necesare care să permită antrenarea întregului personal, cu atribuţii în domeniul ordinii şi siguranţei publice la realizarea obiectivelor şi ţintelor propuse; se va acorda o deosebită atenţie programului „Prevenirea şi combaterea criminalităţii stradale în sistem integrat” şi programului „Să exmatriculăm violenţa”.

Termen: _____ Răspund: cms.şef _____


46. Realizarea unor activităţi de monitorizare şi verificare cu privire la managementul organizării dispozitivelor de siguranţă publică şi patrulare privind controlul şi coordonarea în teren a acestora, întreţinerea echipamentelor din dotare şi portul uniformei.

Termen: _____ Răspund: cms.şef _____


47. Monitorizarea funcţionării conceptului de utilizare a autovehiculelor de patrulare repartizate în mediul urban şi rural, în special, în cazul intervenţiilor la solicitările primite prin S.U.A.U. 112., respectarea procedurilor instituite prin Manualul de bune practici.



48. Intensificarea activităţilor de parteneriat cu populaţia, de cunoaştere a poliţistului de proximitate şi a atribuţiilor acestuia.

Termen: _____ Răspund: cms. şef_____


49. Monitorizarea activităţii de pregătire a personalului cu ajutorul ofiţerilor formatori, organizarea la nevoie a unui curs de pregătire a formatorilor (numai în situaţia existenţei fluctuaţiei de personal).



283

X. Pe linia managementului activităţii Poliţiei Rutiere 50. Şeful Poliţiei Rutiere va întocmi o dispoziţie pentru monitorizarea

activităţii de înregistrare şi raportare a celor ______ de accidente de circulaţie, care se încadrau în categoria accidentelor grave de circulaţie conform Instrucţiunilor M.I.R.A. nr. 766/1998, dar care au fost raportate ca accidente uşoare.


Şeful Serviciului Poliţie Rutieră

51. Monitorizarea activităţii ofiţerilor poliţiei rutiere privind implicarea acestora în îndrumarea şi controlul agenţilor cu atribuţiuni specifice de la posturile de poliţie comunale.


Şeful Poliţiei Rutiere

52. Intensificarea acţiunilor preventive cu atragerea tuturor ofiţerilor şi agenţilor cu atribuţii în domeniu şi ridicarea fermităţii personalului faţă de abaterile la regimul circulaţiei rutiere.

Termen: _____ Răspund: cms. şef ____

Şeful Poliţiei Rutiere XI. Pe linia managementului activităţii de urmărire

penală 53. Analizarea periodic, de către conducerea inspectoratului împreună

cu şefii celorlalte structuri subordonate, a dosarelor mai vechi de ____ zile şi adoptarea unor măsuri în vederea soluţionării conform termenelor prevăzute de Dispoziţiile I.G.P.R. precum şi a celor dispuse de către procuror.

Termen: _____ Răspund: cms. şef ____

Şeful Serviciului Cercetări Penale

54. Îmbunătăţirea condiţiilor arestaţilor şi a personalului de serviciu prin definitivarea lucrărilor de modernizare a arestului (cabinet medical, grupuri sanitare, birou de anchetă) .


Şeful Serviciului Cercetări Penale

284

XII. Pe linia activităţii de cazier judiciar, statistică şi evidenţa operativă

55. Definitivarea implementării datelor de identitate a persoanelor cu fişe nominale de cazier judiciar, evidenţa operativă şi specială în aplicaţia de emitere a certificatelor de cazier create de C.N.A.B.D.E.P.

Termen: _____. Răspund: cms. şef _____.

Şeful S.C.J.S.E.O.

56. Intensificarea cooperării cu structurile judeţene şi centrale ale C.N.A.B.D.E.P. şi I.N.E.P., în vederea identificării de către aceste autorităţi, conform competenţelor, a persoanelor cu fişe nominale de cazier judiciar, evidenţă operativă şi specială implementate în aplicaţia de emitere a certificatelor de cazier, creată de C.N.A.B.D.E.P., dar neidentificate.

Termen: ____ Răspund: cms. şef _____

Şeful S.C.J.S.E.O.

57. Identificarea, amenajarea şi dotarea unui spaţiu corespunzător pentru ghişeul de cazier judiciar, la momentul definitivării implementării fişelor persoanelor cunoscute cu antecedente, în aplicaţia C.N.A.B.D.E.P. pentru eliberarea pe loc a certificatelor de cazier judiciar pentru persoanele fără antecedente penale.


Şeful S.C.J.S.E.O.

58. Efectuarea de controale periodice pentru asigurarea securităţii fişelor nominale de cazier judiciar, în sensul depistării eventualelor defecţiuni ale sertarelor de clasor.

Termen: _____ Răspunde: Şef S.C.J.S.E.O.

59. Începerea înscrierii codului numeric personal al titularilor fişelor de dactiloscopie, prin identificarea persoanelor în baza de date a C.N.A.B.D.E.P., după definitivarea introducerii datelor de cazier judiciar.

Termen: _____ Răspunde: Şef S.C.J.S.E.O.

60. Crearea unor aplicaţii informatice locale, din care să poată fi extraşi indicatori în timp real şi care să reflecte situaţia operativă a unităţilor de poliţie comunale, orăşeneşti, municipale etc.

285

Termen: _____ Răspund: Inspectorul şef.

Şeful S.C.J.S.E.O.

61. Intensificarea pregătirii profesionale, pe linia cunoaşterii legislaţiei generale şi de uz intern în domeniul statistic judiciar, pentru lucrătorii formaţiunilor operative şi prelucrarea cu aceştia a necesităţii completării corespunzătoare a tipizatelor de lucru.

Termen: _____ Răspund: Conducerea I.P.J. ____

Şeful S.C.J.S.E.O Şefii formaţiunilor operative

62. Intensificarea pregătirii în domeniul informatic specific, pentru lucrătorii de statistică judiciară din formaţiunile orăşeneşti şi municipale.

Termen: _____ Răspunde: Şeful S.C.J.S.E.O.

63. Identificarea din timp a unor lucrători tineri cu aptitudini specifice care să fie în primă fază detaşaţi, instruiţi şi apoi titularizaţi pe post, la compartimentele de profil de la unităţile de poliţie orăşeneşti şi municipale.

Termen: _____ Răspund: Inspectorul şef

Şeful S.C.J.S.E.O.

64. Sprijinirea practică a lucrătorilor de statistică judiciară de către şeful ierarhic şi conducerea I.P.J., precum şi instruirea lucrătorilor operativi de către şefii formaţiunilor respective, în ceea ce priveşte modul de lucru, colaborarea profesională şi relaţiile de serviciu, pentru bunul mers al activităţii specifice.

Termen: _____ Răspund: Conducerea I.P.J._____

Şeful S.C.J.S.E.O. Şefii formaţiunilor operative

65. Îmbunătăţirea cooperării cu unităţile de parchet în vederea evidenţierii în situaţia statistică a rechizitoriilor întocmite de către acestea.

Termen: Permanent Răspund: Şeful inspectoratului

Şeful S.C.J.S.E.O.

66. Suplimentarea statului de organizare a Serviciului Cazier Judiciar, Statistică şi Evidenţe Operative al I.P.J. cu un post de ofiţer informatician şi cu

286

un post de agent, având în vedere proiectele existente pe linie de cazier judiciar, evidenţă specială şi statistică judiciară şi evitarea blocajelor în procesul muncii.

Termen: _____ Răspunde: Şeful inspectoratului

67. Efectuarea demersurilor necesare pentru transformarea actualei funcţii de personal contractual din compartimentul de statistică judiciară a Poliţiei Municipiului _______în post de agent şi suplimentarea statului acestei formaţiuni cu o funcţie de agent.

Termen: _____ Răspunde: Şeful inspectoratului

68. Identificarea unui spaţiu corespunzător ca dimensiune, condiţii de păstrare, amenajare şi securitate pentru camera de corpuri delicte de bunuri comune şi arme şi menţinerea acestor spaţii din punct de vedere al stabilităţii locative.

Termen: ____ Răspunde: Şeful inspectoratului

69. Efectuarea controlului periodic asupra activităţii desfăşurate de gestionarii camerelor de corpuri delicte privind modul de păstrare şi conservare a acestor bunuri.

Termen: _____ Răspunde: Şeful S.C.J.S.E.O.

XIII. Pe linia activităţii de asistenţă juridică 70. Constituirea unei evidenţe centralizate a dispoziţiilor cu caracter

normativ şi a protocoalelor la nivelul I.P.J.____; consilierii juridici vor avea permanent în vedere avizarea pentru legalitate a proiectelor de protocoale, convenţii şi înţelegeri derulate de inspectorat, ori în legătură cu obiectul de activitate al acestora, emise ori semnate de şeful inspectoratului.

Termen: ____ Răspund: Şeful I.P.J.____

Consilierii juridici

71. Organizarea primirii, evidenţei, păstrării şi arhivării documentelor la nivelul compartimentului juridic, în conformitate cu prevederile Instrucţiunii M.A.I. nr. 1000/2005, completarea registrelor de evidenţă prevăzută de I.M.A.I. nr. 1111/2005, cu respectarea rubricilor prevăzute în modelele puse la dispoziţie de către ofiţerii din cadrul D.G.J.

Termen:_____ Răspunde: Şeful I.P.J.____

287

72. Refacerea apărării formulate în dosarul nr. 280/46/2007 şi în acţiunea promovată împotriva pârâtului _____

Termen: _____ Răspund: Şeful I.P.J._____

Consilierii juridici

73. Întocmirea programului anual al achiziţiilor publice în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Termen: ____ Răspunde: Şeful inspectoratului

XIV. Pe linia activităţii de secretariat şi protecţia

documentelor clasificate 74. Organizarea şi desfăşurarea unor controale periodice de către

structura de securitate, vizând respectarea măsurilor de protecţie a informaţiilor clasificate.


Funcţionarul de securitate

75. Monitorizarea activităţii de primire, înregistrare şi soluţionare a petiţiilor, urmărindu-se eliminarea disfuncţiilor grave constatate cu ocazia inspecţiei, analizarea acestei activităţi conform art. 26 din O.M.A.I. nr. 190/2004.


Şeful S.M.O.C.P.

288

ANEXA NR. 2

PROGRAM DE ACŢIUNI ŞI MĂSURI

pentru eficientizarea activităţilor direcţiei poliţiei de frontieră şi inspectoratelor judeţene din subordine

1. Organizarea şi executarea unui control la structurile de relaţii

internaţionale, juridic şi management logistic din cadrul I.G.P.F.R., în vederea verificării modului de îndeplinire a obiectivelor specifice domeniilor din responsabilitate.

Execută: Corpul de Control în cooperare cu specialişti din D.G.A.E.R.I; D.G.J.; D.G.M.L.A.

Răspunde: Directorul general al Corpului de Control.

2. Actualizarea procedurilor de control în punctele de trecere a frontierei în concordanţă cu prevederile Manualului practic pentru poliţistul de frontieră (Manualul Schengen) şi Regulamentul EC nr. 562/2007 al Parlamentului European (exemplificăm cazurile de nepermitere a intrării în ţară, obiectul consemnelor de tipul „controlului amănunţit” în cazul persoanelor etc.).

Termen: _____ Execută: D.C.M.I. din cadrul I.G.P.F.R. Răspunde: conducerea I.G.P.F.R.

3. Elaborarea unui proiect de modificare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 actualizată (respectiv legea nr. 56/2007), privind regimul străinilor în România, în referire la art. 32 privind condiţiile de anulare a vizelor de poliţiştii de frontieră. Se vor armoniza astfel prevederile cu Manualul Schengen, care dă posibilitatea anulării vizelor ţărilor membre ale Uniunii Europene de poliţiştii de frontieră, în timp ce pentru viza românească aceştia trebuie să solicite acordul D.G.A.C. din M.A.E.

Termen: ______ Răspunde: conducerea I.G.P.F.R.

4. Realizarea unor proceduri unitare de control, constatare şi consemnare a litigiilor, precum şi prezentarea unor teme de pregătire profesională, însoţite de aplicaţii practice, pentru ofiţerii şi agenţii care

289

desfăşoară activităţi în punctele de trecere, cu privire la evenimentele a căror producere constituie litigiu şi activităţile care se desfăşoară în asemenea situaţii.

Termen: _____ Răspunde: conducerea I.G.P.F.R.

5. Iniţierea demersurilor necesare pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, la art. 16 punctele (2), (3) şi (4) care se aplică cetăţenilor străini, în sensul introducerii unei prevederi care să permită aplicarea unui consemn de tip N.P.I. (pe diferite perioade), pentru cetăţenii străini, care nu şi-au achitat obligaţiile faţă de statul român, înainte de ieşirea din ţară (în cazul sancţiunilor contravenţionale aplicate şi neachitate).


6. Actualizarea dispoziţiei I.G.P.F.R. nr. 59.707/2003 privind organizarea şi funcţionarea camerelor de triere şi reţinere administrativă în concordanţă cu modificările aduse C.P.P. şi normele Uniunii Europene.


7. Analizarea oportunităţii preluării atribuţiilor şefului de punct (prin radierea funcţiei) de către şefii de ture având în vedere că acesta nu poate gestiona permanent atât activitatea lucrătorilor repartizaţi în P.T.F., din cele 4 ture de serviciu, cât şi soluţionarea cu operativitate a litigiilor apărute.

Termen: ______ Răspunde: conducerea I.G.P.F.R.

8. Armonizarea Metodologiei I.G.P.F.R. nr. S/418/16.07.2004. cu privire la activitatea de relaţii cu publicul şi a Dispoziţiei I.G.P.F.R. nr. S/788/26.11.2004, cu privire la circuitul şi gestionarea documentelor cu prevederile O.M.A.I. nr. 190/2004 şi Instrucţiunile nr. 1000/2005, privind activitatea de secretariat.

Termen: _____ Execută: conducerea I.G.P.F.R.

9. Armonizarea conţinutului Dispoziţiei I.G.P.F.R. nr. 4410 din ____, privind verificarea sesizărilor referitoare la personalul Poliţiei de Frontieră cu prevederile art.13 aliniat (2) din ordinul M.A.I. nr. 190/2004, în legătură cu modul de înregistrare şi clasare a petiţiilor.

Termen: _____ Execută: Serviciul Cabinet din I.G.P.F.R; Răspunde: conducerea I.G.P.F.R.

290

10. Conducerea I.G.P.F.R. va analiza posibilitatea acoperirii cu absolvenţi ai Şcolii de Agenţi P.F.____. promoţia ___, a celor ___ posturi vacante din statul de organizare al I.J.P.F.____ de posturi vacante de la I.J.P.F. ____ şi ____de posturi vacante de la I.J.P.F. ____

Răspunde: conducerea I.G.P.F.R;

11. Remedierea deficienţelor constatate la I.J.P.F. Iaşi pe linie de achiziţii publice şi respectarea cu stricteţe a prevederilor O.U.G.nr. 34/2006 şi a H.G. nr. 925/2006.

Termen: _____ Execută: şeful D.M.L. al I.G.P.F.R; Răspunde: conducerea I.G.P.F.R.

12. Pentru o acoperire corespunzătoare radioelectrică a zonei de responsabilitate, dar şi în funcţie de posibilităţile tehnice şi financiare, se va muta antena repetorului automat – de la S.P.F. ____ pe turnul de radiocomunicaţii al I.J.P.F. ____

Termen: ______ Execută: şeful I.J.P.F.______ Răspunde: Centrul de Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei din

I.G.P.F.R.

13. Până la ____, se vor întreprinde demersuri de către Direcţia Generală Juridică, Direcţia Generală Financiară şi Direcţia Generală Management Logistic şi Administrativ din cadru M.I.R.A., în vederea promovării hotărârii de guvern pentru trecerea în domeniul privat al statului a ___ apartamente locuinţe de serviciu din Blocul ___ situat în municipiul ____, aflate în administrarea I.J.P.F.____, în scopul vânzării acestora către chiriaşi, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi solicitările în scris ale acestora.

Răspund: Directorul Direcţiei Generale Juridice; Directorul Direcţiei Generale Financiare; Directorul Direcţiei Generale Management Logistic şi Administrativ.

14. Întocmirea notelor de fundamentare şi a temelor de proiectare pentru aprobarea şi avizarea de noi lucrări de investiţii: garaj şi centrală termică la sediul S.P.F. ____, staţii de alimentare cu carburanţi la sediul S.P.F. _____şi sediul I.J.P.F._____, în conformitate cu ordinul M.A.I., nr. 412/2003.

Termen: _____ Răspund: adjunctul pentru logistică al I.J.P.F.____;

ofiţerul A.P.I. al I.J.P.F.____

291

15. Iniţierea demersurilor în vederea demarării lucrărilor de investiţii pentru Remiza auto la sediul I.J.P.F. _____ şi sediul nou de la S.P.F._____, pentru desfăşurarea în bune condiţii a misiunilor unităţii.

Termen: _____ Răspund: Directorul U.M.P. din cadrul I.G.P.F.R;

Ofiţerul A.P.I. din cadrul I.J.P:F. _____

16. Finalizarea documentelor de transfer fără plată a imobilelor disponibilizate către Consiliul Judeţean _____, în conformitate cu Raportul nr. 317444 din iunie 2005, aprobat de Secretarul general al M.A.I., în vederea promovării Hotărârii de Guvern.

Execută: inspectorul şef al I.J.P.F. _____ adjunctul pentru logistică al I.J.P.F____ ofiţerul A.P.I. de la I.J.P.F. _____

Răspunde: D.M.L. din I.G.P.F.R.

17. Identificarea construcţiilor din carul imobilelor ce nu mai sunt necesare şi au durata de utilizare îndeplinită şi întocmirea documentelor de scoatere din funcţiune şi de trecere în domeniul privat al statului, în vederea demolării.

Termen: ______ Execută: adjunctul pentru logistică al I.J.P.F._____

ofiţerul A.P.I. al I.J.P.F.____ Răspunde: D.M.L. din I.G.P.F.R.

18. La nivelul I.G.P.F.R., se va efectua o activitate de auditare având ca obiectiv evidenţa şi gestionarea echipamentelor achiziţionate din fonduri PHARE, urmărindu-se dacă sunt respectate scopurile pentru care au fost achiziţionate şi dacă modul de utilizare corespunde obiectivelor prevăzute în memorandumurile de finanţare semnate între Guvernul României şi Comisia Europeană.

Termen: _____ Execută: Direcţia Integrare Europeană Colaborare Internaţională

şi Programe; Răspunde: conducerea I.G.P.F.R.

19. Conducerea I.G.P.F.R. va raporta la Corpul de Control al ministrului stadiul realizării sarcinilor din prezentul plan de măsuri.

Termen: ______ Execută: conducerea I.G.P.F.R.

292

ANEXA NR. 3

PROGRAM DE ACŢIUNI ŞI MĂSURI pentru îmbunătăţirea muncii la Inspectoratul de Jandarmi

Judeţean şi Gruparea de Jandarmi Mobilă _________ I. Pe linia organizării şi îndeplinirii atribuţiilor şi

misiunilor specifice de ordine publică şi pază instituţională 1. Modificarea art. 3, litera b) şi c) din Ordinul I.G.J.R. nr. 21/2006

privind metodologia constatării infracţiunilor de către jandarmi, în sensul armonizării conţinutului acesteia cu prevederile art. 214 C.pr.pen., şi aplicarea întocmai a prevederilor art. 233 C.pr.pen. şi a Ordinului inspectorului general. nr. 42747/2006 privind constatarea infracţiunilor de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni.

Termen: ________ Răspunde: inspectorul general al Jandarmeriei Române

2. Stabilirea unui set de indicatori în concordanţă cu competenţele şi misiunile executate pe linie de ordine publică, astfel încât, rezultatele finale să nu fie mărite în mod artificial (ex. numărul acţiunilor punctuale, numărul de jandarmi care participă la misiuni etc.).

Termen:______ Răspunde: inspectorul general al Jandarmeriei Române

3. Întocmirea rapoartelor cu rezultatele obţinute în urma executării acţiunilor punctuale de către efectivele ce desfăşoară activităţi de ordine publică şi analizarea eficienţei dispozitivelor adoptate, în concordanţă cu prevederile Dispoziţiei I.G.J.R. nr. 36/21.11.2006

Termen: cu ocazia executării acţiunilor punctuale Răspunde: comandantul grupării

4. Actualizarea tuturor documentelor în care este reflectată activitatea de pază, în concordanţă cu noua structură organizatorică a inspectoratului.

Termen: _______ Răspunde: primul adjunct al inspectorului şef

5. Analizarea, la nivelul Inspectoratului General a situaţiei imobilelor „Cazarma Lumina şi Cazarma Obor – ______” a oportunităţii menţinerii sau

293

ridicării pazei, având în vedere faptul că în prezent paza se execută cu efective ce nu mai sunt prevăzute în statul de organizare.

Termen:________ Răspunde: inspectorul general al Jandarmeriei Române

6. Întreprinderea demersurilor necesare la eşalonul superior pentru reanalizarea Protocolului încheiat între Ministerul Internelor şi Reformei Administrative şi Ministerul Justiţiei, referitor la paza, supravegherea, controlul accesului şi menţinerea ordinii interioare la instanţele judecătoreşti şi parchete, în vederea stabilirii numărului obiectivelor în care se desfăşoară activităţi şi cel al indicatorilor necesari pentru fiecare obiectiv în parte.

Termen:________ Răspunde: inspectorul general al Jandarmeriei Român

II. Pe linia managementului pregătirii continue a

personalului 7. În cadrul convocărilor de pregătire profesională se va pune accent pe

studierea, însuşirea şi aplicarea cu stricteţe a prevederilor ordinelor şi instrucţiunilor, nou apărute, ce reglementează activitatea pe linia asigurării ordinii şi siguranţei publice, prevenirea şi combaterea criminalităţii.

Termen: cu ocazia convocărilor Răspunde: inspectorul şef

8. Includerea în programul de pregătire anual a unor antrenamente periodice, întrunite pe detaşamente, cu toată gruparea, precum şi cu alte forţe care participă la asigurarea misiunilor de ordine publică, în vederea armonizării procesului de instruire cu activitatea de îndeplinire a misiunilor specifice.

Termen: ________ Răspunde: adjunctul comandantului grupării

9. Redactarea unor teme de relaţii publice şi prezentarea acestora în cadrul convocărilor lunare ce se desfăşoară la nivelul subunităţilor.

Răspunde: inspectorul şef

10. Aprofundarea în cadrul studiului individual dirijat a prevederilor ordinelor şi instrucţiunilor ce reglementează activitatea de secretariat, de primire, evidenţă, examinare şi soluţionare a petiţiilor şi de gestionare a documentelor neclasificate.

Termen: _______ Răspund: inspectorul şef

294

11. Includerea într-un program de pregătire intensiv a subofiţerilor care au fost apreciaţi cu calificativul „NESATISFĂCĂTOR” pe timpul desfăşurării inspecţiei, la educaţie fizică şi tragerile cu armamentul din dotare.

Termen: ________ Răspund: inspectorul şef

comandantul grupării III. Pe linia activităţii de relaţii publice, tradiţii educative

şi sport 12. Completarea listei privind categoriile de documente produse şi

gestionate, potrivit legii de către ofiţerii cu relaţiile publice şi afişarea acestora atât la avizierul unităţii cât şi în pagina de Web a unităţilor.

Termen:________ Răspund: inspectorul şef

comandantul grupării

13. Derularea unor campanii de informare a opiniei publice în vederea promovării imaginii instituţiei în exterior.

Termen: semestrial Răspund: inspectorul şef


14. Participarea ofiţerului cu atribuţii pe linie de relaţii publice şi a purtătorului de cuvânt din cadrul inspectoratului judeţean la cursul de specialitate organizat de către Ministerul Internelor şi Reformei Administrative.

Termen: cu ocazia organizării cursului Răspunde: inspectorul şef

15. Identificarea unor materiale şi documente referitoare la istoria recentă a unităţii şi amenajarea unor vitrine, bază pentru viitoarea sală a tradiţiilor Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Constanţa.

Termen:______ Răspunde: inspectorul şef

IV. Pe linia activităţii privind organizarea ieşirii la

alarmă a stadiului de pregătire operativă, de intervenţie sau în situaţii deosebite şi a serviciului de zi

16. Elaborarea extraselor din Planul de alarmare, Planul de protecţie şi intervenţie în situaţii de protecţie civilă, Planul de evacuare în situaţii de urgenţă, pentru toate subunităţile dislocate în alte localităţi, cu particularizări la specificul zonei din responsabilitatea acestora.

295

Termen:_______ Răspunde: inspectorul şef

17. Redactarea atribuţiilor personalului din serviciul de permanenţă, organizat la nivelul unităţilor, pentru toate categoriile de personal nominalizate în ordinele de zi.

Termen:________ Răspund: prim adjunct al inspectorului şef

adjunctul comandantului grupării

18. Completarea Registrului istoric al unităţilor, pe anul 2006, cu toate datele de interes operativ cuprinse în Instrucţiunea nr. 887/1999 privind întocmirea Registrului istoric şi a jurnalului acţiunilor de luptă în unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.


comandantul grupării V. Pe linia activităţii de organizare 19. Analizarea posibilităţilor de asigurare, prin redistribuirea de posturi

de subofiţer, a unui compartiment la nivelul detaşamentelor de pază, în vederea asigurării continuităţii la comandă.

Termen:________ Răspund: inspectorul general al Jandarmeriei Române

inspectorul şef

20. Analizarea posibilităţilor de suplimentare a statului de organizare cu 3 posturi de subofiţer, pentru grupa de comunicaţii din Plutonul logistic din cadrul Inspectoratului de Jandarmi şi încadrarea cu personal de specialitate a funcţiilor vacante din structura Serviciilor de comunicaţii şi informatică de la nivelul celor două unităţi.

Termen:_______ Răspund: inspectorul general al Jandarmeriei Române

inspectorul şef comandantul grupării

21. Analizarea posibilităţilor de asigurare, prin redistribuire sau suplimentare, a două posturi de ofiţer, respectiv subofiţer, care să asigure la nivelul unităţilor, gestionarea armamentului şi materialelor de geniu – chimic.

Termen:______ Răspund: inspectorul general al Jandarmeriei Române

inspectorul şef comandantul grupării

296

22. Analizarea posibilităţilor de asigurare, prin redistribuire de posturi şi creare a unei funcţii de subofiţer administrativ la subunităţile izolate.

Termen: _______ Răspund: inspectorul general al Jandarmeriei Române

inspectorul şef VI. Pe linia activităţii de management resurse umane 23. Completarea tuturor fişelor matricole din dosarele personale ale

cadrelor cu toate modificările survenite în activitatea profesională. Termen: _______ Răspund: inspectorul şef


24. Întocmirea şi aprobarea unui grafic anual, prin intermediul căruia să se poată urmări activitatea de completare a dosarelor şi actualizare a cunoaşterii personalului pe urgenţe (cadre cu funcţii de conducere/execuţie).

Termen:________ Răspund: inspectorul şef


25. Înaintarea la Tipografia Ministerului Internelor şi Reformei Administrative a documentelor necesare editării legitimaţiilor pentru personalul nou încadrat.



26. Intensificarea activităţii de mediatizare a locurilor repartizate şi condiţiilor de admitere în instituţiile militare de învăţământ ale M.I.R.A. şi M.Ap., ce pregătesc tineri pentru arma „jandarmi”, astfel încât la încheierea activităţii, unitatea să realizeze cel puţin cifrele minimale.

Termen: ______ Răspund: inspectorul şef


27. Organizarea concursurilor pentru ocuparea funcţiilor vacante de şef serviciu la gruparea de jandarmi mobilă şi comandant de detaşament la inspectoratul de jandarmi judeţean.

Termen: _______ Răspund: inspectorul şef


297

VI. Pe linia activităţii de management logistic 28. Elaborarea şi transmiterea, în scris, către şefii de compartimente, a

bugetelor aprobate, pe articole şi alineate bugetare. Termen: până la data de 05 ale fiecărei luni Răspunde: comandantul grupării

contabilul şef

29. Redactarea documentaţiei necesare şi înaintarea spre aprobare la Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, în vederea obţinerii autorizaţiei de funcţionare a unităţii din punct de vedere a protecţiei muncii.

Termen:______ Răspunde: comandantul grupării

30. Constituirea fişelor de evidenţă a mijloacelor fixe şi obiectelor de inventar pe locurile de folosinţă, pentru diverşi deţinători, care au în primire bunuri materiale de resortul a.g.ch.

Termen:_______ Răspund: inspectorul şef


31. Întocmirea şi promovarea la Serviciul administrarea patrimoniului imobiliar din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române a documentelor de cadastru constituite la zi (Plan de situaţie şi fişe de cadastru A, B şi C).

Termen:______ Răspunde: comandantul grupării

32. Completarea evidenţei de cadastru, întocmirea cărţilor tehnice pentru toate pavilioanele din imobil şi a proceselor verbale de predare a stării de fixaţie pentru spaţiile din cazarmă, care nu sunt incluse în procesul de conservare.

Termen:_______ Răspunde: comandantul grupării

33. Actualizarea evidenţei tehnico-operative, pe locuri de folosinţă şi demararea procedurilor pentru atribuirea numărului cadastral provizoriu, necesar înscrierii în cartea funciară a imobilului aflat în administrare.

Termen:________ Răspunde: comandantul grupării

34. Întocmirea şi promovarea la Serviciul administrarea patrimoniului imobiliar din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, a documentelor necesare trecerii din domeniul public în cel privat al statului,

298

pentru clădirile avizate de Grupul de Proiectare pentru Construcţii al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, în vederea demolării.

Termen: ______ Răspunde: inspectorul şef

35. Identificarea unui spaţiu pentru construirea unui padoc de câini, obţinerea „Certificatului de Urbanism”, întocmirea temei de proiectare şi promovarea acesteia pentru avizare.

Termen: ______ Răspunde: inspectorul şef

36. Efectuarea demersurilor necesare în vederea alocării fondurilor financiare pentru proiectele de amenajare în incinta unităţilor a poligoanelor de tragere şi sălilor de sport .

Termen: ______ Răspund: inspectorul şef


37. Întreprinderea demersurilor necesare pentru identificarea soluţiilor legale şi tehnice în vederea înlocuirii ambulanţei aflate în dotarea grupării.

Termen: trim. III/2007 Răspunde: comandantul grupării

38. Alocarea la termen a fondurilor financiare necesare executării acţiunilor sanitar veterinare, în conformitate cu „Programul de supraveghere, prevenire şi control a bolilor la animale” şi de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om.

Termen: conform planului cifric al acţiunilor sanitare Răspund: inspectorul şef


39. Identificarea, cu sprijinul specialiştilor din cadrul Centrului Medical Judeţean______, a soluţiilor optime necesare desfăşurării activităţilor popotei organizate la inspectoratul de jandarmi judeţean, în conformitate cu normele sanitare şi sanitar-veterinare în vigoare.

Termen: _______ Răspunde: adjunctul inspectorului şef

40. Întocmirea formelor legale în vederea dezmembrării autostaţiilor radio pe U.S., depăşite din punct de vedere tehnic şi moral, şi a listelor de casare a bunurilor materiale care îndeplinesc condiţiile.

Termen: _______ Răspunde: inspectorul şef

299

41. Completarea Dispoziţiei pentru comunicaţii nr. S/164036/2007 a I.G.J.R. în concordanţă cu precizările făcute în acest sens de Direcţia Generală pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei.

Termen: ________ Răspund: adjunctul inspectorului general

directorul D.C.I.

42. Completarea capitolului IX „Obiective importante din Bucureşti şi teritoriu” din CR-06, prin stabilirea obiectivelor de interes operativ local, de comun acord cu reprezentanţii tuturor instituţiilor Ministerului Internelor şi Reformei Administrative din judeţ.

Termen: 30.04.2007 Răspunde: inspectorul şef

VII. Pe linia activităţii de secretariat şi relaţii cu publicul 43. Clasificarea documentelor din evidenţa registrelor de

corespondenţă ordinară repartizată structurilor din subordine şi compartimentelor de profil din cadrul inspectoratului judeţean de jandarmi şi gruparea de jandarmi mobilă pe anul 2006

Termen: _________ Răspund: inspectorul şef


44. Selecţionarea şi predarea documentelor din arhiva Inspectoratul Judeţean de Jandarmi cu termenul de valabilitate expirat.

Termen: ________ Răspunde: inspectorul şef

45. Informarea S.I.I.P.I. (respectiv D.G.I.P.I.) cu aspecte referitoare la fapte şi acţiuni ce par a fi verosimile şi pot afecta capacitatea de intervenţie a structurilor Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, ori securitatea naţională, rezultate din conţinutul petiţiilor ori în urma audienţelor acordate cetăţenilor, activităţilor de verificare a petiţiilor sau informaţiilor telefonice.

Termen: când situaţia impune Răspund: inspectorul şef

comandantul grupării VIII. Pe linia activităţii de protecţie a informaţiilor

clasificate şi INFOSEC 46. Actualizarea şi înaintarea spre avizare de către S.I.I.P.I. ______ a

Programului de prevenire a scurgerilor de informaţii clasificate, deţinute de

300

Gruparea de Jandarmi Mobilă_______, în conformitate cu modificările survenite ca urmare a dotării cu noi S.I.C.


funcţionarul de securitate

47. Aplicarea cu stricteţe a măsurilor de protecţie fizică, în sensul delimitării zonelor de securitate de cele administrative, folosirea de dispozitive de alertă cu supraveghere video la încăperile unde se păstrează/arhivează documente ce conţin informaţii clasificate.



48. Elaborarea unui plan etapizat de implementare a normelor INFOSEC, care să cuprindă procedurile de retragere, respectiv suspendare a conturilor de acces.

Termen: _________ Răspund: inspectorul şef


49. Activarea auditorilor de securitate pentru accesul la informaţii clasificate la nivelul S.I.C., a ferestrei de securitate, a screen-saver-ului parolat, precum şi demararea procesului de acreditare a CSTIC atât la nivelul structurii centrale, cât şi la subunităţi.



301

ANEXA NR. 4

PROGRAM DE ACŢIUNI ŞI MĂSURI pentru îmbunătăţirea activităţii la Inspectoratul pentru

Situaţii de Urgenţă al Judeţului _________

I. Pe linia organizării şi îndeplinirii atribuţiilor şi

misiunilor în domeniul prevenirii situaţiilor de urgenţă şi protecţiei civile, precum şi în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă

1. Stabilirea unui cadru unitar de desfăşurare a activităţilor pe linia

avizării construcţiilor, în vederea respectării prevederilor art. 31, alin. (5) din Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 1430/2005, de către specialiştii din cadrul structurilor de urbanism, care funcţionează la nivelul primăriilor şi consiliului judeţean.

Termen: __________ Răspunde: adjunctul inspectorului şef

2. Întocmirea unui plan de măsuri cu sarcini concrete în vederea eliminării disfuncţiilor şi neregulilor constatate pe linia activităţii de avizare / autorizare.

Termen:________ Răspunde: adjunctul inspectorului şef

3. Reanalizarea tuturor hotărârilor consiliilor locale de înfiinţare a serviciilor voluntare, a regulamentelor de organizare şi funcţionare a acestor structuri şi acordarea asistenţei de specialitate, potrivit atribuţiilor legale, pentru dimensionarea lor în concordanţă cu riscurile identificate în plan teritorial.

Termen: _______ Răspunde: adjunctul inspectorului şef

4. Actualizarea evidenţelor nominale şi statistice, întocmite la nivelul inspecţiei de prevenire, în funcţie de stadiul finalizării măsurilor cuprinse în procesele verbale de control.

Termen:_______ Răspunde: adjunctul inspectorului şef

302

5. Continuarea demersurilor necesare alocării de fonduri financiare de către preşedinţii consiliilor locale pentru situaţii de urgenţă, în vederea achiziţionării de tehnică, mijloace şi materiale de protecţie şi intervenţie, pentru anul 2007.

Termen:_______ Răspunde: inspectorul şef

6. Stabilirea ca obiectiv distinct în cadrul controalelor planificate şi efectuate în localităţile din judeţ, a respectării prevederilor H.G. nr. 1579/2005 referitoare la încheierea contractelor de voluntariat şi acordarea drepturilor personalului voluntar.


7. Participarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă la aplicaţiile tactice de specialitate, desfăşurate de către serviciile de urgenţă profesioniste în sectorul de competenţă stabilit pentru serviciul voluntar.

Termen: conform planificării lunare Răspund: inspectorul şef

primul adjunct

8. Asigurarea încadrării cu specialişti pe tipuri de risc, după intrarea în vigoare a noului stat de organizare şi desfăşurarea concursului, în vederea ocupării posturilor vacante.

Termen: cu ocazia desfăşurării concursurilor pentru încadrare directă

Răspunde: inspectorul şef

9. Efectuarea demersurilor necesare către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, în vederea reorganizării raionului de intervenţie al Pichetului ___ prin cedarea localităţilor _____ şi _______ şi includerea acestora în raionul de intervenţie al detaşamentului _____din cadrul I.S.U.J. _____.

Termen: ________ Răspund: inspectorul general

inspectorul şef

10. Întocmirea Planului de protecţie şi intervenţie, a Planului de evacuare a personalului în situaţii de urgenţă de la nivelul inspectoratului judeţean şi actualizarea evidenţelor mijloacelor de înştiinţare-alarmare de la nivelul localităţilor şi operatorilor economici.

Termen: trimestrul III Răspunde: adjunctul inspectorului şef

303

II. Pe linia activităţii de pregătire continuă a personalului

11. Actualizarea diagnozei din anul 2006 cu nevoile de pregătire potrivit rezultatelor obţinute în cadrul evaluărilor anuale, în vederea elaborării acesteia pe anul 2007, precum şi completarea mapelor documentare ale şefilor grupelor de pregătire.


12. Includerea personalului apreciat cu calificative de „Satisfăcător” şi „Nesatisfăcător,” la verificările desfăşurate pe timpul inspecţiei, într-un program de pregătire intensiv, cu o durată de 30 zile şi evaluarea acestuia în vederea îmbunătăţirii nivelului de pregătire.

Termen: trimestrul III Răspunde: adjunctul inspectorului şef

III. Pe linia activităţii de informare, relaţii publice,

tradiţii şi educaţie 13. Întocmirea, potrivit legii, a listelor cu documentele de interes

public şi afişarea acestora la avizierul unităţii cât şi pe pagina de Web. Termen: trimestrul III Răspunde: inspectorul şef

14. Participarea personalului cu atribuţii pe linie de relaţii publice la cursurile de specializare organizate de către Ministerul Internelor şi Reformei Administrative.

Termen: la organizarea cursurilor Răspunde: inspectorul şef

15. Derularea unor campanii de informare a opiniei publice în vederea îmbunătăţirii imaginii instituţiei în exterior, identificarea unor materiale şi documente referitoare la istoria recentă a inspectoratului judeţean şi amenajarea unor vitrine în vederea constituirii sălii de tradiţii a unităţii.

Termen: semestrial Răspunde: inspectorul şef

IV. Pe linia activităţii serviciului de permanenţă şi al

organizării, alarmării, pregătirii operative şi de intervenţie în situaţii deosebite

16. Planificarea şi desfăşurarea de activităţi practice, conform Instrucţiunilor nr. 0723/1997 privind alarmarea unităţilor Ministerului

304

Internelor şi Reformei Administrative, pentru verificarea capacităţii operative şi de intervenţie a personalului inspectoratului judeţean.

Termen: trimestru III Răspunde: inspectorul şef

17. Completarea Planului de pază al inspectoratului, cu măsurile specifice pentru paza întărită a sediului, actualizarea şi completarea Planului de apărare împotriva incendiilor, cu măsuri specifice de prevenire şi stingere, precum şi pregătirea personalului subunităţilor cu responsabilităţi în domeniu.

Termen: trimestrul III Răspunde: inspectorul şef

18. Organizarea, la nivelul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, a unei instruiri cu ofiţerii ce încadrează compartimentul „Management organizatoric, planificare misiuni şi resurse” în vederea aplicării unitare a normelor prevăzute în ordinele de linie privind activitatea de organizare.

Termen: trimestrul IV Răspunde: inspectorul general

V. Pe linia activităţii de ordine interioară şi disciplină

militară 19. Identificarea, în cadrul analizelor pe linia stării şi practicii

disciplinare a cauzelor care au condus la producerea abaterilor disciplinare şi stabilirea măsurilor ce se impun, în conformitate cu prevederile Regulamentului Disciplinei Militare (R.G.3).

Termen: cu ocazia analizelor trimestriale. Răspund: inspectorul şef

comandanţii de subunităţi

20. Prelucrarea cazurilor de abateri disciplinare sau evenimente deosebite, cu întregul personal din subordine, în vederea prevenirii producerii unor situaţii similare şi întăririi disciplinei militare.

Termen: lunar Răspund: inspectorul şef

comandanţii de subunităţi VI. Pe linia activităţii de management resurse umane 21. Completarea de către D.G.M.R.U. a O.M.A.I. nr. 300/21.06.2004

privind activitatea de resurse umane în unităţile M.A.I., cu prevederi referitoare la condiţiile de recrutare în vederea încadrării din sursă externă a

305

poliţiştilor/cadrelor militare, astfel încât să se evite situaţiile angajării în M.I.R.A. a unor persoane care au fost condamnate pentru săvârşirea de infracţiuni.

Termen:________ Răspunde: directorul general al D.G.M.R.U.

22. Anularea ordinelor de personal prin care plt.________, sg. maj._______ şi sg. maj.__________ au fost numiţi pe alte funcţii decât cele pentru care au promovat concursul.

Termen:________ Răspunde: inspectorul şef

23. Analizarea împreună cu factorii de conducere, în şedinţele de lucru ale inspectorului şef, a condiţiilor de diminuare a premiului anual, precum şi a celor de acordare a sporului de 50% pentru lucrări de excepţie şi misiuni speciale.

Termen: cu 15 zile înaintea efectuării propunerilor Răspunde: inspectorul şef

24. Menţinerea unei legături permanente cu Direcţia de Muncă, Familie şi Egalitate de Şanse a Judeţului_________, în vederea procurării de imprimate necesare completării carnetelor de muncă.

Termen: la epuizarea stocului existent Răspunde: ofiţerul de resurse umane

25. Întocmirea de către gradaţii voluntari a rapoartelor de prelungire a contractelor de muncă, pentru a fi analizate în şedinţa de lucru a comenzii unităţii.

Termen: cu cel puţin 60 zile înainte de expirare Răspunde: ofiţerul de resurse umane

26. Continuarea activităţilor de mediatizare a condiţiilor de selecţionare şi recrutare a candidaţilor pentru încadrarea posturilor de subofiţer ce vor fi scoase la concurs în etapa a II-a de profesionalizare.


27. Redistribuirea, prin noul stat de organizare al inspectoratului judeţean, a unui post de gradat voluntar la subunitatea_________, pentru numirea cap._______, încadrat în mod eronat pe un post de subofiţer.

Termen: la intrarea în vigoare a noului stat de organizare Răspunde: inspectorul şef

306

VII. Pe linia activităţii de management logistic 28. Întocmirea şi înaintarea spre aprobare a listelor cu propuneri de scoatere

din funcţiune a mijloacelor fixe şi a celor pentru casarea bunurilor materiale Termen: trimestrul III Răspunde: şeful serviciului logistic

29. Întocmirea evidenţei tehnico-operative pentru toate bunurile materiale din sectorul tehnic şi verificarea foilor de parcurs la sfârşitul fiecărei luni.

Termen: trimestrul III Răspunde: şeful serviciului logistic

30. Executarea activităţii de control după aspectul exterior al muniţiilor în conformitate cu Precizările tehnice nr. S/273.390/1994, precum şi întocmirea inventarelor de complet pentru toate bunurile materiale ce necesită această operaţiune.


31. Repararea sau instalarea sistemelor de alarmă contra efracţiei la magaziile de armament şi muniţie, verificarea din punct de vedere metrologic a instrumentelor de măsurare din dotarea Detaşamentului _______.


32. Înregistrarea în evidenţa cantitativ-valorică a componentelor investiţiei „Modernizare sistem încălzire” pe grupe de clasificare.


33. Întreprinderea demersurilor necesare în vederea obţinerii autorizaţiei ISCIR de către personalul desemnat cu activitatea de supraveghere tehnică pentru verificarea instalaţiilor sub presiune.


34. Analizarea posibilităţilor tehnice şi identificarea resurselor financiare pentru iniţierea cursurilor de formare în specialitatea de ambulanţier (paramedic) din rândul personalului subunităţilor de intervenţie, în scopul acordării primului ajutor personalului propriu, pe baza unor cursuri teoretice şi practice efectuate la o structură acreditată.

Termen: trimestrul III Răspund: Direcţia Generală Medicală

I.G.S.U.

307

35. Luarea măsurilor ce se impun pentru asigurarea condiţiilor de păstrare în siguranţă a numerarului în cadrul unităţii, prin înzestrarea casieriei cu un mijloc de alarmare, în conformitate cu prevederile O.M.A.I. nr. 266/1992 pentru aprobarea „Normelor privind operaţiunilor de casă ale unităţilor M.A.I.

Termen: trimestrul III Răspunde: contabilul şef

36. Studierea împreună cu specialiştii din I.G.S.U. a posibilităţilor de achiziţionare şi instalare a unui repetor necesar creşterii gradului de acoperire la nivelul judeţului a reţelei radio semiduplex.

Termen: trimestrul III Răspund: inspectorul general

inspectorul şef

37. Întocmirea formelor legale, în vederea declasării şi casării aparaturii radio, depăşită din punct de vedere tehnic şi moral.


38. Actualizarea hărţilor topografice şi de cooperare cu celelalte structuri ale M.I.R.A. de pe teritoriul judeţului pentru zona de responsabilitate, în conformitate cu instrucţiunile de linie în vigoare.


VIII. Pe linia protecţiei informaţiilor clasificate,

secretariat şi arhivă 39. Reactualizarea Programului de prevenire a scurgerilor de informaţii

clasificate deţinute de către inspectoratul judeţean, având în vedere mutaţiile survenite în statul de organizare şi a noilor zone de securitate, precum şi urgentarea procedurii de eliberare a permiselor de acces în zonele de securitate.

Termen: trimestrul III Răspunde: funcţionarul de securitate

40. Înregistrarea documentelor de evidenţă (registrelor), precum şi a condicilor de predare-primire a lucrărilor clasificate şi nesecrete la nivelurile corespunzătoare conţinutului acestora.

Termen: trimestrul III Răspunde:funcţionarul de securitate

41. Finalizarea măsurilor necesare de protecţie fizică, a birourilor secretariat şi management organizatoric, prin instalarea unor dispozitive de

308

alarmă, având în vedere faptul că se păstrează/arhivează documente ce conţin informaţii clasificate.


42. Efectuarea unor teste de verificare a modului de respectare a normelor de protecţie a informaţiilor clasificate, în conformitate cu prevederile O.M.A.I. nr. S/177/2004.


43. Urgentarea procedurii de întocmire şi aprobare a normelor de lucru interne pe linia informaţiilor clasificate, conform art. 31 lit. I din O.M.A.I. nr.353/2002.


44. Clarificarea situaţiei circuitelor închiriate prin S.C. Romtelecom S.A. şi elaborarea unor proceduri de utilizare, precum şi etichetarea în totalitate a echipamentelor din componenţa SIC.


45. Prelucrarea prevederilor O.M.A.I. nr. 190/2004 nr. 1028/2005, privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de primire, evidenţă, examinare şi soluţionare a petiţiilor, precum şi a Instrucţiunilor nr. 1000/2005 privind gestionarea documentelor neclasificate şi activităţii de secretariat, cu personalul care are responsabilităţi pe această linie.


309

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Andreescu, A.; Gegea, N.; Nedelcu, Gh.; Prună, Şt. – Noţiuni ale managementului din Ministerul de Interne, Editura Ministerului de Interne, 1998;

2. Andreescu, A.; Prună, Şt. – Psihopedagogie militară, Editura Timpolis, Timişoara, 1999;

3. Andreescu, A. (coord.) – Managementul stresului, vol. 1 şi 2, Editura MAI, Bucureşti, 2006;

4. Alexandru M.; Stoica, V. – Teoria conducerii militare, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti, 1998;

5. Alexandru, M. – Evaluare şi eficienţă în fundamentarea şi conducerea ştiinţifică a acţiunilor militare, Editura Militară, Bucureşti, 1996;

6. Arădăvoaice, Gh. – Ghid practic al comandantului eficient, Editura Sylvy, Bucureşti, 1991;

7. Arădăvoaice, Gh. – Managementul organizaţiei şi acţiunii militare, Editura Sylvy, Bucureşti, 1998;

8. Androniceanu, A. – Management public, Editura Economică, Bucureşti, 1999; 9. Burduş, E.; Căprescu, G. – Fundamentele managementului organizaţional, Editura

Economică, Bucureşti, 1999 10. Boaru, G. (coord.) – Aspecte ale conducerii sistemelor militare, Editura Militară,

Bucureşti, 1999; 11. Boldur Lăţescu, Gh. – Logica decizională şi conducerea sistemelor, Editura

Academiei Române, Bucureşti, 1992; 12. Bulz, N. – Decizia în rezolvarea problemelor operative, Editura Militară, Bucureşti,

1992; 13. Băşanu, Gh.; Pricop, M. – Managementul aprovizionării şi desfacerii, Editura

Economică, Bucureşti, 1996; 14. Carl von Clausewitz – Despre război, Editura Militară, Bucureşti, 1982; 15. David Rees, W. – Arta Managementului, Editura Tehnică, Bucureşti, 1996; 16. Gâdiuţă, I., Sava, D. – Decizia militară, raţionalitate şi legitimitate, Biblioteca

Statului Major General, Bucureşti, 1998; 17.Gerald A. Cole – Management, teorie şi practică, Editura Ştiinţa, Bucureşti, 2004; 18. Grad, V. (coord) – Hotărârea comandantului în viziune sistemică, Editura

Academiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti, 1994; 19. Grad, V. (coord) – Metode de fundamentare a hotărârilor, Editura Militară,

Bucureşti, 1982; 20. Gustave Le Bon – Psihologia mulţimilor, Editura Anina, Bucureşti, 1980;

310

21. Lefter, V.; Manolescu, A. – Managementul resurselor umane, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999;

22. Mureşan, M. – Riscul şi decizia militară, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti, 1996;

23. Manolescu, A. – Managementul resurselor umane, Editura Coresi, Bucureşti, 1999; 24. Mathis, R. (coord) – Managementul resurselor umane, Editura Economică,

Bucureşti, 1999; 25. Marinescu, G. – Timpul şi deciziile manageriale, Editura Junimea, Iaşi, 1998; 26. Nicolescu, O. – Perfecţionarea organizării conducerii întreprinderii, Editura

Academiei Române, Bucureşti, 1973; 27. Nicolescu, O. (coord) – Strategii manageriale de firmă, Editura Economică,

Bucureşti, 1996; 28. Nicolescu, O. – Management comparat, Editura Economică, Bucureşti, 1997; 29. Nicolescu, O.; Verboncu., I. – Management, Editura Economică, Bucureşti, 1999; 30. Nicolescu, O.; Verboncu., I – Profitul şi decizia managerială, Editura Tribuna

Economică, Bucureşti, 1999; 31. Nicolescu, O.; Verboncu., I – Sistemul decizional al firmei, Editura Economică,

Bucureşti, 1998; 32. Nicolescu, O.; Verboncu., I – Managementul pe baza centrelor de profit, Editura

Tribuna Economică, Bucureşti, 1998; 33. Nicolescu, O. (coord.) – Sisteme, metode şi tehnici manageriale ale organizaţiei,

Editura Economică, Bucureşti, 2000; 34. Pătraşcu, I. – Managementul modern al structurilor de ordine publică, Editura

Tribuna Economică, Bucureşti, 2004; 35. Pătraşcu, I. – Reeingineeringul sistemului logistic al structurilor de ordine publică,

Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 2004; 36. Pătraşcu, I.; Rotaru C. – Managementul resurselor comunităţii şi siguranţa

cetăţeanului, Editura Bren, Bucureşti, 2005; 37. Pătraşcu, I. – Managementul organizaţiilor poliţieneşti, Vol. I, Abordări moderne,

Editura TipoRadicu, 2007; 38. Pătraşcu, I.; Ionescu, V.; Panea, V., – Managementul resurselor organizaţiilor de

poliţie, Editura Printech, Bucureşti, 2007; 39. Petrescu, I. – Management, Editura Tipoart Braşovia, Braşov, 1993; 40. Petrescu, I.; Dragomir C.; Gherasim S. – Succesul managerial, Editura Lux Libris,

Braşov, 2000; 41. Petrescu, I. – Fundamentele managementului organizaţiei – Abordări moderne,

Editura Alma Mater, Sibiu, 2005; 42. Petrescu I. – Management general, Sinteze teoretice, aplicaţii practice, Editura

Alma Mater, Sibiu, 2005; 43. Petrescu I. – Managementul crizelor, Editura Expert, Bucureşti, 2006; 44. Popescu, D. – Logistica, secretul succesului managerial, Editura Luceafărul,

Bucureşti, 2000; 45. Popescu, I. – Introducere în fundamentarea deciziei, Editura ştiinţifică şi

enciclopedică, Bucureşti, 1993;

311

46. Profiroiu, M. – Managementul strategic al colectivităţii locale, Editura Economică, Bucureşti, 1999;

47. Plumb, I. (coord.) – Managementul serviciilor publice, Editura A.S.E., Bucureşti, 2000;

48. Simionescu, A. (coord) – Control managerial, Editura Economică, Bucureşti, 2006; 49. Simulescu, C., – Noi abordări privind poliţia comunitară, Editura MAI, Bucureşti,

2002; 50. Udrescu, M. – Conducerea logisticii armatei, Editura Sylvy, Bucureşti, 1996; 51. Verboncu, I. – Management. Întrebări şi răspunsuri, Editura Holding Reporter,

Bucureşti 1996; 52. Verboncu, I. – Cum conducem? Ghid metodologic pentru manageri, Editura

Tehnică, Bucureşti, 1996; 53. Verboncu, I. – Manageri & Management, Editura Economică, Bucureşti, 2000; 54. Voicu, C.; Sandu, F. (coord.) – Management organizaţional în domeniul ordinii

publice, Vol. 1 şi 2, Editura Ministerului de Interne, Bucureşti, 2001; 55. Voicu C.; Prună, Ş. – Managementul poliţiei, Editura Mediauno, Bucureşti, 2004; 56. W. David Rees, Christine Proter – Arta managementului, ediţia a V-a, Editura

Tehnică, Bucureşti, 2005. 57. Zorlenţean, T.; Burduş, E.; Căprărescu, G. – Managementul organizaţiei, Editura

Economică, Bucureşti, 1999; 58. Zegrean, C. – Timpul şi implicaţiile sale în activitatea de conducere, Editura

Ministerului de Interne, Bucureşti, 1998; 59.*** A descentraliza luarea deciziilor, Traducere din limba franceză, Biblioteca

Academiei de Înalte Studii Militare, cota T. III, 639; 60.*** Doctrina conducerii şi pregătirea pentru conducere, Traducere din limba

engleză, Biblioteca Academiei de Înalte Studii Militare, cota T. III, 2731; 61.*** Drepturile omului şi activitatea forţelor de ordine publică, Culegere de

comunicări, Editura Ministerului de Interne, Bucureşti, 1995; p. 46. 62.*** Ordinea publică componentă a securităţii naţionale, Editura Ministerului de

Interne, Bucureşti 1996; 63.*** Ordinea publică în unele state ale lumii, Editura Ministerului de Interne,

Bucureşti, 1998; 64.*** Probleme ale ştiinţei conducerii cu aplicabilitate în domeniul militar, Editura

Militară, Bucureşti, 1973; 65.*** Legea nr. 360 din 06 iunie 2002, privind Statutul poliţistului, Monitorul Oficial

al României, nr. 440, 2002,Bucureşti; 66.*** Legea nr. 80 din 11 iunie 1995 privind Statutul cadrelor militare, Monitorul

Oficial al României, nr. 155, 1995, Bucureşti.

312

managementul organizaŢiilor poliŢieneŞti · „uneori legarea teoriei de practică se...

Documents