manastirea oasa
TRANSCRIPT
-
8/17/2019 Manastirea Oasa
1/22
Manastirea Oasa!
Părintele Pantelimon de la Mânăstirea Oaşa: "Depresia apare atuncicând oamenii nu-şi mai înţeleg menirea pe acest pământ"
Interviurile OTMiercuri, 30 Aprilie 2014 14:21
- S-a retras din lume la poalele Munţilor ureanu, undetr!ie"te #n post "i ru$!ciune, cu %ucuria de a &i al!turi de &raţii s!i #ntru 'ristos( A%solvent de )elle Arte, pictor deicoane "i &oto$ra&, *!rintele *antelimon u"nea e "i un minunat vor%itor, ale c!rui cuvinte #nv!luite de +ar au salvatde la nau&ra$iu su&letesc mii de tineri( I-am c!utat preenţa mn$ietoare #n *ostul *a"telui, pentru a $!sir!spunsuri despre o su&erinţ! adesea su%estimat!, ce ameninţ! s! se trans&orme #ntr-o %oal! a secolului( .n
#ndreptar de vindecare "i de #nviere su&leteasc! -
/imeni nu se poate #mplini #n a&ara iu%irii/
- Ai, mai mult ca oricnd, pare c! am auns #ntr-o &und!tur!( Statisticile spun c! un romn din ece su&er! de
depresie( *!rinte, ce spune asta despre vremurile #n care tr!im
- O lume atins! de depresie e o lume lipsit! de %ucurie "i dra$oste( o lume alienat! "i #nsin$urat!, o lume urt!,care "i-a pierdut reperele, #n care s-a pierdut dimensiunea vertical! "i #n care omul se des&!"oar! numai peoriontala eistenţei, #ntr-o diversitate in&init! "i $oal!( o lume care nu mai are nimic de spus( O lume $oal! de5umneeu, #n care %ucuria e con&undat! adesea cu pl!cerea( Or, %ucuria adev!rat! ţine de resorturi mult maipro&unde, e #mplinirea deplin! a rostului t!u ca om "i e strns le$at! de #naintarea #n viaţa spiritual!( 5epresiaapare atunci cnd oamenii nu-"i #nţele$ destinul, menirea lor pe acest p!mnt(
- iciunul din oamenii atin"i de depresie nu pare s! &i sc!pat de $ndul o%sesiv c! viaţa e lipsit! de sens( 6! nuale$em noi s! ne na"tem, cum nu ale$em cnd s! murim(
http://www.ortodoxiatinerilor.ro/interviurile-ot/20240-depresia-parintele-pantelimon-oasahttp://www.ortodoxiatinerilor.ro/interviurile-ot/20240-depresia-parintele-pantelimon-oasahttp://www.ortodoxiatinerilor.ro/interviurile-othttp://www.ortodoxiatinerilor.ro/interviurile-othttp://www.ortodoxiatinerilor.ro/interviurile-ot/20240-depresia-parintele-pantelimon-oasahttp://www.ortodoxiatinerilor.ro/interviurile-ot/20240-depresia-parintele-pantelimon-oasa
-
8/17/2019 Manastirea Oasa
2/22
- Sin$urul sens al vieţii e mntuirea( 5oar c! oamenii cred adesea c! mntuirea e ceva ce ni se d! #n urma unuiverdict &inal, dac! am &!cut ni"te &apte %une( Mntuirea e &ericirea, e raiul( 7aiul nu e un loc( 7aiul e starea derelaţie cu 5umneeu, care se tr!ie"te #nc! de aici, de pe p!mnt( $reu s! iu%e"ti o idee( 5e aceea 5umneeu s-a&!cut om, ca s! ne #nveţe c! #l putem iu%i, iu%indu-i pe cei de ln$! noi( Mntuirea e dinamica acestei relaţii deiu%ire, cu toate sui"urile "i co%or"urile ei( imeni nu se poate #mplini #n a&ara iu%irii, #n a&ara unei relaţii( Oameniiuit! c! 5umneeu nu este sin$ur, 5umneeu este o relaţie 8o treime9, iar noi suntem &!cuţi dup! asem!narea lui(
)ucuria se cere #mp!rt!"it!, nu se tr!ie"te #n sin$ur!tate( 5e aceea se spune c! cea mai mare &ericire e s! iu%e"ti"i s! &ii iu%it(
- Sunteţi "i preot du+ovnic( Su&erinii de depresie caut! alinare la mn!stire
- Sunt mulţi cei care vin s!-"i $!seasc! lini"tea la mn!stire, dar asta nu #nseamn! c! #"i desc+id su&letul &oarteu"or( i recuno"ti dup! c+ip( .n om ne&ericit e un om &!r! str!lucire #n privire( ap!sat, $r%ovit, #ntunecat "ia$resiv, adesea( 6nd e nemulţumit de el #nsu"i, omul e a$resiv( ca o &iar! r!nit!, care su&er!, e periculoas! "i nute las! s-o auţi( 5ar de cele mai multe ori, #n spatele violenţei se ascunde nu r!utate, ci su&erinţ!(
/5umneeu nu tr!dea! niciodat!/
*!rintele *antelimon de la Mn!stirea Oa"a:
;a Oa"a, #n a"teptarea S&intelor *a"ti - iciodat! viaţa n-a &ost mai #nlesnit! ca acum( i totu"i, e tot mai mult! su&erinţ! #n lume( 5e unde vine
- 5epresia e o stare de c!dere( Apare dintr-o lips! de #mp!care a su&letului cu sine, cu 5umneeu sau cu oamenii( o stare de con&lict, de ruptur! interioar!, #ntre su&let "i intelect( O lips! de ec+ili%ru( 5epresia #nseamn!, #n primulrnd, o lips! de dra$oste( Oamenii su&er! cnd nu-"i mai pot $!si ad!post #n celelalte su&lete din urul lor( 6nd nupot $!si spriin $ratuit din partea semenilor lor, oamenii se descuraea! "i #n relaţia cu 5umneeu, le e $reu s!-"imai ima$inee un 5umneeu iu%itor( 5ar dac! oamenii mai tr!dea!, &iindc! sunt neputincio"i, 5umneeu esin$urul care nu tr!dea! niciodat!( Totu"i, e &oarte $reu s! aun$i la m!sura relaţiei cu 5umneeu, &!r! s!relaţionei cu oamenii( Avem nevoie de o con&irmare "i din partea semenilor, c! nu suntem inutili pe lume( 5eaceea, nu se poate sc!pa de depresie &!r! acea iu%ire necondiţionat!, care nu pretinde nimic #n sc+im%, care nu te
udec! "i nu te acu!, ci te prime"te "i te odi+ne"te(
- Iu%indu-i cu adev!rat pe cei den!d!duiţi, i-am putea auta s! se vindece
- Ar tre%ui s! &im noi #n"ine 5umneeu unii pentru ceilalţi, s!-i odi+nim "i s! le d!m #ncredere "i ad!post, ca unre&u$iu pe munte, #n timp de &urtun!( S!-i prote!m "i s! le &im cas!( 6nd #l +r!ne"ti pe cel!lalt, #l +r!ne"ti, de&apt, pe 5umneeu, cnd #l #m%r!ţi"ei, el se #m%rac! cu tine "i nu-i mai e &ri$( 6nd #i vor%e"ti, se #nc!le"te lavor%ele tale( Iu%irea e sin$ura sc!pare( Am #ntlnit oameni care "i-au dep!"it st!ri vecine cu patolo$ia( u erau
#mp!caţi, &iindc! nu puteau s! ierte, iar starea aceea de neiertare #i m!cina, #i deconstruia l!untric( 6nd au reu"its! ierte, s! se #mpace, s!-i primeasc! pe cei care le-au $re"it #n inima lor, "i-au revenit spectaculos( Tre%uie doars! ai r!%dare( umai intrarea #ntr-o relaţie de iu%ire cu ceilalţi poate s! astmpere setea omului( 6nd omul$!se"te odi+n! #ntr-o relaţie, #"i revine( 5ar pentru asta tre%uie s! scape de o%sesia sinelui(
- Adic! s! renunţe la e$oism
- $oismul, voia proprie, sunt cei mai mari du"mani ai no"tri( e tiraniea! "i pe noi, "i pe ceilalţi( u putem avearelaţii pro&unde cu ceilalţi &!r! lep!dare de sine( 5ac! nu m! lep!d de sine, #i cer celuilalt s! se aliniee la sinele
meu, adic! s! se aliniee la mine #n $ndire, #n simţire, s! vad! lumea eact ca mine( nseamn! s!-l #nro%esc, s!-lprive de li%ertate( i atunci #i anule &iinţa, el nu mai poate evolua( ncepe s! se apere "i se #ndep!rtea! de mine,&iindc! simte c! am tendinţa de a-l des&iinţa, c+iar dac! poate compense cu lucruri eterioare( l r!spl!tesc cudaruri, dar de &apt #l posed, #l #nro%esc, #l trans&orm #ntr-un accesoriu cu care s! m! #mpodo%esc( i, la &inal, m!simt la &el de sin$ur( 6nd e"ti li%er de o%sesiile tale "i de sluirea sinelui, #ncepi s! te $nde"ti la cel!lalt cuadev!rat, s! te $nde"ti ce $est ai putea s! &aci pentru el, &!r! ca el s!-ţi cear!( Ai putea s!-l a"tepţi cu ceva %unde mncare Ai putea s!-i duci un pa+ar cu ap! Ai putea &ace un drum #n locul lui 6e lucru mai &rumos dect s!mer$i s!-i potrive"ti p!tura la spate, s! nu-l tra$! curentul, cnd se culc! *aradoul e c! a%ia cnd te lepei detine, te c"ti$i pe tine "i-l c"ti$i "i pe cel!lalt( l cucere"ti, cnd renunţi s!-l mai cucere"ti( 6u ct vrei mai tare s!su%ordonei "i s! controlei, cu att e"ti mai sin$ur, cu ct te pui mai tare #n spriinul celorlalţi, cu att e"ti mai
#nconurat de oameni( Oamenii ar tre%ui s! &ie ca lumn!rile care, consumndu-se pe sine, luminea! #n urul lor "i
-
8/17/2019 Manastirea Oasa
3/22
-
8/17/2019 Manastirea Oasa
4/22
perspectiva ve"niciei, din lumea aceasta nu ie"im dect cu ceea ce am devenit(
- Intrat! pe mna psi+olo$ilor, depresia e tratat! precum o %oal!( Se dau c+iar metode de ie"ire din depresie, #nece pa"i((( *utem oare dep!"i su&erinţele su&lete"ti dup! reţet!
- u ai cum s! aun$i la starea de %ine &!r! o lucrare spiritual!( )ucuria nu vine dect de la ivorul %ucuriei, care e5umneeu, nu vine dect din tr!irea iu%irii( 5ar pentru asta, tre%uie s! ne cur!ţ!m oc+ii "i s! vedem #n cel!lalt
c+ipul lui 5umneeu( S! trecem de ne$ativele lui 8c!ci ne$ativele nu ţin de pro&unimea &iinţei, ci sunt un accident #n &iinţa lui9 "i s! privim mai adnc( 6nd iu%e"ti pe cineva, spunea *!rintele Iustin, stareţul Mn!stirii Oa"a, e"ti caun sca&andru care p!trunde #n adncul oceanelor "i scoate la supra&aţ! comorile( 6nd iu%e"ti pe cineva #l inspiri,activei #n el puteri de care +a%ar nu avea c! le are( >orţe care ac latent #n adncul oceanului( 5evenirea noastr!ca &iinţe umane este imposi%il! &!r! dra$ostea celorlalţi( >iecare om revelea! #n noi un alt mod al nostru de a &i #nlume( *utem &i #n &oarte multe &eluri, #n &uncţie de cte relaţii pro&unde activ!m #n noi( A%ia prin tr!irea relaţiei nerevel!m pe noi #n"ine "i #naint!m spre c+ipul nostru adev!rat, care e inepuia%il, care e 5umneeul din noi( 5ar dinp!cate, activ!m unul #n cel!lalt doar 1 @ din ct am putea( Tr!im o &orm! &oarte diminuat! a noastr!( Suntem&oarte $rciţi cu noi, nu ne d!m dreptul la viaţ!, la devenire( u ne iu%im #ndeauns(
- .nii oameni sunt d!rmaţi de #ncerc!ri minore, iar alţii, de"i li se dau $reut!ţi &!r! num!r, trec prin viaţ! cu&runtea sus( 5e ce unii au t!ria de a le #n&runta "i alţii nu oare aluatul din care am &ost &!cuţi att de di&erit
- 6e le &ace unora viaţa &oarte $rea nu e &aptul c! via ţa e &oarte $rea #n sine, ci &aptul c! ei nu sunt dispu"i s! vad!
"i partea luminoas! a $reului din viaţ!( 5e aceea este &undamental s! $!se"ti sensul &iec!rei #ncerc!ri sau su&erinţede care te love"ti( 5ac! o umpli de sens, #ţi $!se"ti puterea "i senin!tatea de a mer$e mai departe cu &runtea sus(5ac! nu-i $!se"ti un sens, ea aun$e s! te d!rme( 5ac! n-ar &i #ntmpinat de su&erinţ!, omul ar &i etraordinar desuper&icial( A%ia #ncerc!rile vieţii #l &ac s! $ndeasc! mai pro&und( 6t timp #i mer$e %ine din toate punctele devedere, sta$nea!, tr!ie"te la supra&aţa sa, nu tr!ie"te cu toat! &iinţa( u tre%uie s! ne &ie &ric! de su&erinţ!('ristos ne-a #nv!ţat s! ne eli%er!m de ea( A eorciat-o #n viaţa lui p!mnteasc!, #n&runtnd &rica de &oamete, denesomn, de durere, c+iar "i &rica de moarte, care #i ţine pe toţi #n ro%ie( i, cnd a auns deasupra &ricii, a &ost li%er(>rica de #ncerc!rile $rele ale vieţii ne in+i%! "i ne #mpiedic! s! &im mai mult dect suntem( Tre%uie s! avem curauls! $ndim pentru noi o viaţ! m!reaţ!( Tre%uie s! avem curaul s! vis!m "i s! ne vis!m mai presus de &ricile "ineputinţele noastre(
/Oamenii cu adev!rat &ericiţi nu "tiu c! sunt &ericiţi/
*!rintele *antelimon de la Mn!stirea Oa"a:
)iserica, plin! de maici "i studente #n costum popular - *!rinte, tr!iţi #ntr-un loc care e raiul pe p!mnt( ;a ora", #ns!, depresia "i alienarea par mai acas! ca niciodat!(((
- ;umea adev!rat! e cea pe care a &!cut-o 5umneeu, nu cea arti&icial!, pe care a creat-o omul( 6!lu$!rii, sespune, sunt retra"i din lume( ou! ne place s! spunem c! suntem retra"i #n lume, #n timp ce or!"enii sunt retra"idin lume( 6e &ericire s! simţi ritmurile naturii, s! simţi prim!vara p!mntul reav!n, &!rmicios, s! vei cumplesnesc mu$urii< ;a ora", #n spatele attor inter&eţe de comunicare, s-a pierdut &rumuseţea vieţii, acea &rumuseţeritualic! din comportament, din $esturi "i din cuvinte, prin care #l cinsteai pe cel de ln$! tine( A &ost #nlocuit! demult tupeu "i de mult! #ndr!neal!( !ranul "tia s! #ncarce totul de &rumuseţe "i de sens, pn! "i +ainele pe care le
#m%r!ca( >iecare cus!tur! avea o semni&icaţie( i unealta #i era #n&rumuseţat!( Iar dac! se ducea pe cmp, cnta,s!-"i &ac! munca mai pl!cut!( Ai, omul nici de munca lui nu se mai %ucur!, &iindc! pentru el e doar miloc de astrn$e %ani( Munca nu-i mai aduce %ucurie, nu mai e miloc de devenire spiritual!( .tilitarismul acesta, att depre$nant la ora", a &!cut s! se piard! dimensiunea spiritual! a vieţii( S-a pierdut misterul din creaţie, din relaţie, nu
mai vedem taina celuilalt, #l privim doar din perspectiva e&icienţei "i a eploat!rii( e eploat!m unii pe alţii "isuntem $ata s!-l eploat!m "i pe 5umneeu(
- 6e am putea &ace s! dep!"im toate aceste neaunsuri, s! ne vindec!m su&lete"te
- >iecare din noi se poate ridica deasupra vieţii, dac! #ncarc! de sens tot ceea ce &ace, dac! prin tot ceea ce &ace seapropie de 5umneeu( u doar prin ru$!ciune sau prin mersul la %iseric! te s&inţe"ti, ci prin &iecare &apt! sau $est(5e la &elul #n care stai, pn! la &elul #n care munce"ti, de la &elul #n care &aci ceva de mncare, pn! la &elul #n careplantei o &loare, de la &elul #n care vor%e"ti cu un om pn! la &elul #n care te culci( Toate $esturile noastre cotidienetre%uie trans&i$urate printr-un &el aparte de a &i( *rin iu%irea pe care o purt!m( Tre%uie umplute de preenţ!, de
-
8/17/2019 Manastirea Oasa
5/22
sens, de mister, de &rumuseţe "i de %ucurie(
- Se spune c! %ucuria adev!rat! e pro&und! "i, cu toate astea, se dovede"te trec!toare( 5e ce n-o putem &ia, dece n-o putem opri #n loc
- u tre%uie s! privim %ucuria ca pe un dro$, care s! ne &ac! s! uit!m de su&erinţa lumii aces teia, nu tre%uie s! oc!ut!m ca pe o evadare( ici m!car nu tre%uie s! o c!ut!m< Oamenii cu
*!rintele *antelimon de la Mn!stirea Oa"a: adev!rat &ericiţi nu "tiu c! sunt &ericiţi, &iindc! #"i m!soar! &ericirea #n &ericirea celorlalţi( i sunt ie"iţi din sine "itr!iesc prin cel!lalt( >ericirea vine sin$ur!( i vine ca un dar pentru cei care "tiu s!-l caute pe cel!lalt "i pe 5um-neeu( Toate aceste piscuri #n!lţ!toare de &ericire, care apar &ul$urant #n timpul vieţii, sunt ni"te trepte interme-diare( Sunt o odi+n!, o r!splat! dup! &iecare treapt! urcat!, dup! care nu avem voie s! ne oprim( n um%ra lor,
#ns!, 'ristos ne d!ruie"te o pace /pe care nimeni nu o va lua de la noi/( e d!ruie"te lini"tea "i %ucuria aceeaconstant!, care ne desc!tu"ea! "i ne &ace li%eri(
Nascut in Statele Unite, parintele Sava recunoaste ca ii lipseste muzica clasica. In Carolina de Nord canta in cor iar in
manastire este seful stranei si se ocupa de curatenie in camerele in care dorm pelerinii.
Calugarul american care da autografe„Niciodata nu m-am gandit ca o sa ajung sa fac curat si sa fiu filmat in acelasi timp”, spune parintele, in vreme ce
curata baile. „Niciodata nu am crezut asa ceva. sta e visul american.” Cu timpul, parintele Sava a ajuns un fel de
vedeta a manastirii. !a autografe si multi cred ca e faimos. „Nu sunt deloc un Iustin "arvu sau un rsenie #oca. Nu
sunt in acelasi liga.”
Imediat dupa slujba, parintele isi face apritia in curte cu matura si mopul de curatat bai. Ii place sa vorbeasca si sa-i
faca pe oameni sa zambeasca. !ar recunoaste ca cel mai greu lucru este disciplina ascetica. „$%ista acest concept
de trezvie in viata calugareasca. &rezvie inseamna a pastra mintea intr-o stare de atentie si concentrare tot timpul.
!aca esti intr-o stare de trezvie, imediat cand apare gandul esti constient si te gandesti asta e o ispita, asta e un
gand rau si elimini acest gand, respingi acest gand. $ ceva e%trem de greu, trebuie cultivat”.
Militarie la manastire
'ra ( si jumatate dimineata. )a 'asa, slujele se fac dupa randuiala muntelui t*os. )a ora + incepe slujba care tine
pana aproape de ora dimineata. !upa care calugarii merg la munca. "arintele Silvan slujeste in altar in aceasta
dimineata. Ceva mai tarziu l-am reintalnit in staulul animalelor.
)a ora pranzului, baciul imbraca iarasi evenmintele si slujeste. a urma masa, si iarasi munca. Seara se intorc din
nou in biserica pentru alte cateva ore de rugaciune. sa e in fiecare zi. „$ putina militarie”, recunoaste staretul. m
ajuns sa incepem slujbele intodeauna la fi%, daca intarziem un minut avem un disconfort. Ne-a devenit firesc treaba
asta, iti vine dinauntru. Cand lucrezi cu !umnezeu te simti liber oricate rigori ai avea.”
Pustnicul care traieste singur, cu Dumnezeu
Calugarii nu se roaga doar pentru ei. Ci si pentru cei care trec pe aici. In fiecare noapte pomelnicele lasate de oameni
sunt impartite intre calugari si numele trecute pe *artie sunt pomenite. Noapte de noapte. "rintre calugari de aici l-am
intalnit si fratele Iona - Ion "atrulescu in viata civila, fost ateu, fost ofiter de armata si profesor de limbi clasice. !e /ani traieste ca un pustnic prin padurile din jurul manastirii. Cu greu, staretul l-a convins sa vorbeasca in fata camerei.
” fost doar o nevoie de a ma retrage, lumea asa cum este a m-a obosit la un moment dat”, spune pustnicul. „0-am
retras pur si simplu ca sa stau retras. Si acum eu am un regim privilegiat, nu sunt un calugar clasic ci sunt un calugar
cu viata de sine, un om care isi face singur programul”.
fost casatorit. divortat. venit aici, sa traiasca singur cu !umnezeu. !upa / ani, saptamana trecuta trebuie sa
fie tuns in mona*, sa fie facut calugar. amanat momentul de teama ca il vom filma. „iata calugarului cand se
-
8/17/2019 Manastirea Oasa
6/22
leapada de lume nu inseamna ca spatial se rupe de lume ci ca isi dec*ide mintea spre un alt univers”, e%plica fratele
Iona. „Noua, calugarilor, ni s-a dat un ajutor ca modalitate de a bloca gandurile care vin din lume si a intoarce mintea
spre !umnezeu1 !oamne Iisuse 2ristoase, miluieste-ma pe mine, pacatosul”.
cum, in baraca sa din padure pe care nu vrea sa o arate lumii, traduce te%te vec*i din greaca si latina. rea insa sa
renunte. Si sa ramana doar cu rugaciunea. &oata filosofia sa de viata se invarte in jurul mortii, o moarte insa cu
gandul la inviere. ni la rand, toata tineretea a fost ateu convins. Spune ca lua minciuna drept adevar, pana cand arealizat ca totul e minciuna. inceput sa caute adevarul si tot cautand )-a gasit pe !umnezeu.
„Predica mai buna nu exista”
3abud. Un loc aproape de 'cna 0ures, la aproape (// de 4m de 'asa. ici, manastirea si-a ridicat un metoc, o
baza administrativa. !e aici sunt *ranite miile de pelerini care trec prin 'asa. (/ de calugari, care apartin tot de 'asa
au fost detasati si vietuiesc si muncesc pe aceste dealuri. Si aici se fac tabere pentru tineri. &ot staretul Iustin este si
aici sufletul locului. Ii pare rau ca preotii nu se implica mai mult in viata comunitatii. r vrea ca acestia sa faca livezi,
biblioteci, sa se repare drumuri. „Sa te vada oamenii ca faci gestul asta, pai predica mai buna nu e%ista”
m urcat cu parintele "antelimon pe acest varf de rai. $ un locul binecuvantat de !umnezeu care degaja o liniste
aparte. "arintele spune ca pamantul are imprimat in el ritmul turmelor care trec pe aici de mii de ani. ici, deasupra
lumii, pe acesti busteni de lemn, tanarul calugar ne ultimele indemnuri inainte de a porni spre casa.”5icea un sfant
parinte1 impaca-te cu tine insuti si va fi cu tine in pace si cerul si pamantul. In momentul in care te accepti asa cum
esti, in momentul ala te poti sc*imba”.
„In momentul in care faci compromisuri ajungi sa te dispretuiesti pe tine insuti si ajungi sa iti devii insuportabil. !aca
nu faci compromisuri, mai ales la tinerete, si iti pastrezi curatia si inocenta dupa aia iti e foarte usor in viata pentru ca
nu iti pierzi increderea in tine. $u zic ca viata e foarte frumoasa daca stii sa te multumesti cu ce esti si cu ce ai. 'mul
care poate sa isi controleze dorintele si nu e depasit de propriile dorinte, omul acela poate sa fie fericit. sta e o
premisa a fericirii”.
Invatatura faina, muzica, liniste
)a 'asa ziua e pe sfarsite. Imbracati in costume populare tinerii ies de la masa si se intorc in biserica pentru o ultima
rugaciune. "e treptele bisericii tinerii din 0ures se pregatesc de plecare. Spun ca au gasit aici „invatatura faina,
muzica, liniste”. Unii vin si o data la doua saptamani.
utocarul cu tineri se pune miscare si lasa in urma acest loc peste care se aseaza linistea. Se vor intoarce in curand
pentru ca pe alea 6rumoasei, 'asa a devenit pentru ei un fel de familie, o altfel de casa in care isi descopera
radicinile, se descopera pe ei. ici au aflat frumusetea lucrului facut impreuna. Impreuna se roaga, impreuna
muncesc si bat muntii in lung si in lat, si tot impreuna dau de !umnezeu. Intr-o carte despre acest loc se spune ca
'asa este la granita dintre lumi, intre cer si pamant, un loc in care timpul se intalneste cu vesnicia, stramosii cu
urmasii, toti uniti prin rugaciune, suntem aici...pe palmele lui !umnezeu. 2ristos a inviat7
Staretul Manastirii Oasa a vorbit cu corespondentul Stirilor ProTV Alex Dima, intr-un interviu exclusiv despre vocatia
religioasa, legatura dintre credinta si ratiune, dar si despre rolul Bisericii in viata comunitatii. n dialog care ne arata
o alta vi!iune despre implicarea preotilor in societatea romaneasca.
Daca ne uitam trecutul, murim
Nu dorim sa creem o miscare e%terioara ci mai degraba una launtrica, o miscare catre valorile noastre, catre
identitatea noastra, catre trecutul nostru. 6iecare om este un rezumat al vietii sale, deci este un rezumat al trecutului.
Noi facem parte dintr-un popor, iar poporul este familia noastra mare. 0ostenim trasaturi de la familia si poporul
nostru.
&rebuie sa avem constiinta valorilor noastre ca sa ne realizam la modul cel mai profund si autentic personal. Nu
putem sa facem abstractie de trecutul nostru. !aca nu facem toate astea avem toate sansele sa murim. Cum ar fi o
celula care nu este interesta de corpul nostru8
-
8/17/2019 Manastirea Oasa
7/22
Ateul care a devenit calugar
m plecat la &imisoara si eram numarul la $lectronica la 9evolutie. In :;/, eu eram ateu si am ajuns singur la
constiinta ca e%ista !umnezeu. )ogic, rational, ca mie mi-a placut aritmetica de la gradinita. $u tot timpul aveam
lucrurile clare in cap si au inceput sa imi fie neclare. Care e rostul nostru8 Cum a aparut Universul, care e sensul
vietii, daca eu dispar dupa ce mor, pentru ce am mai aparut8 $ram ardelean incapatanat, trebuia sa ma lamuresc.
"ana la urma am studiat sa vad cum a aparut Universul. !in nimic8 m tras concluzia ca e%ista o fiinta care a creat
totul, ca altfel nu se poate.
"ana atunci ma deranjau cei care mergeau la biserica. Cand ii vedeam ca ies de la catedrala cu capetele plecate ma
deranja crunt. 0i se parea ca in capetele alea e toata prostia universului. Si am ajuns ca si eu sa plec capul inaintea
lui !umnezeu. $ vorba de o c*emare si o vocatie cu care te nasti. !aca nu ai samanta aia a calugariei in tine nu
rasare calugaria.
Tinerilor de azi le lipseste viata
0a gandeam daca am avea noi o manastire a nostra, noi tinerii, cati nu ne-am intoarce8 Si peste ani ajungand aici,
realizez ca asta este. ' manastire a tinerilor
m venit aici ca lumea sa aiba o noua viata si sa o aiba din belsug. Si pe tinerii care vin aici viata ii convinge. $i nu
vin intr-un sistem doctrinar, intr-un loc in care li se preda. !e asta si insistam pe relatii de viata, nu pe conferinte.
0ergem cu ei pe munte, mergem cu ei la munca, mergem sa vina in contact cu viata, cu realitatea. )or asta lelipseste, viata.
&inerii merg tot mai rau, tot mai distrusi. 'are nu trebuie sa facem ceva8 Ne-am pus problema comunismului, ca e
bun sau nu e bun, dar la democratie nu ne punem problema8 Nu ne punem problema, pentru ca acum se satisfac
patimile foarte mult
Iadul incepe de pe Pamant
'mul fara !umnezeu e un consumabil. Se consuma aici. Se va consuma si in Iad. Iadul e despartire de !umnezeu.
Iadul incepe de pe "amant, sa stiti.
Spun Sfintii "arinti ca numai calugarului !umnezeu ii ingaduie sa se cunoasca pe sine insusi. 0ireanului nu, pentru
ca pica in deznadejde. $u cand am venit aici, la manastire, am fost dezamagit de la inceput de mine insumi. Cand m-
am cunoscut nu imi venea sa cred cat stau de prost. "e masura ce se face mai multa lumina inauntru, se vede mai
bine mizeria. "e masura ce te adancesti dai de tot felul de lucuri acolo.
&reaba buna e impreuna, treaba rea e in izolare. Cresterea il implica si pe celalt, caderea nu mai implica pe nimeni.
tunci cand cazi esti singur si cand te ridici esti impreuna. Nu te poti ridica decat impreuna. Nu te ridici singur. !e
e%emplu stai in
-
8/17/2019 Manastirea Oasa
8/22
"n interviul acordat corespondentului ProTV Alex Dima, parintele ne vorbeste despre tinerete, inocenta, despre cum
viata in manastire te poate salva de mediocritate si despre cum calugaria este cel mai noncon#ormist mod de viata.
Tineri batrani la !" ani
9$"'9&$91 Ce fel de tineri vin aici8
"9IN&$)$ "N&$)I0'N1 ltfel de tineri vin aici. Spuneam odata ca noi la manastire ducem o viata ca in povesti.Cum e basmul tinerete fara batranete si viata fara de moarte. Si viata de manastire este asa o cale care te duce de la
batranete spre tinerete si de la moarte spre viata. Si atunci, tinerii vin aici pentru ca aici gasesc tineretea ca mod de a
fi, ca stare permanenta, ca promisune.
Cand eram elev eram ingrozit de gandul ca voi ajunge adult pentru ca mi se parea ca adultii nu mai au nicio sclipire
in oc*i, nu mai au nicun ideal de viata si traiesc un cotidian plat, ca se plafoneaza. $ram ingrozit de gandul ca si ei au
fost tineri ca mine si uite cum au ajuns si eu sunt tanar si voi ajunge la fel. Nu stiam cum sa evit ceea ce eu
consideram o condamnare la o imbatranire a sufletului, la o moarte a idealului.
Cat esti tanar crezi in ideal, dar cand inaintezi in varsta se consuma acel entuziasm si acea efervescenta specifica
tineretii, se consuma si oamenii intra intr-o rutina. "entru mine asta a fost un argument care m-a dus pe calea
manastirii. Un argument intrupat in persoana parintelui &eofil "araianu. Cand l-am intalnit pe parintele &eofil eu
aveam vreo = ani si parintele avea vreo => de ani si in momentul intalnirii eu m-am simtit mai batran, mai murdar si
mai uzat decat parintele &eofil.
#mul e facut pentru o tinerete vesnica
&inerii care vin aici vin pentru ca identifica tineretea ca stare si ca destin. !estinul vietii de manastire sau destinul
oricarui om este tineretea. 'mul este facut pentru o tinerete vesnica, daca el insa isi c*eltuie potentialul vietii atunci
el isi c*eltuie acel talant al tineretii si eu cu el dispare orice stralucire si din suflet si din privire.
9$"'9&$91 Ce simtiti cand vin asa de multi tineri8
"9IN&$)$ "N&$)I0'N1 Noi simtim ca suntem in stare de asediu. !ar este un sentiment pe care nu il percepem
negativ, ca pe o povara ci ca pe o provocare. dica e mult mai confortabil fara tineri. &inerii sunt cum sunt ei,
galagiosi, uneori dezordonati dar pentru noi sunt o provocare pentru ca trebuie sa ne depasim si noi conditia noastraca sa le facem fata. Si conditia intelectuala si nivelul de intelegere al vietii si al provocarilor.
Sunt o provocare benefica, ne indeamna sa ne depasim. Sa nu folosesti un limbaj de lemn si nu sa fi demodat ci
nerealist. $ o tinerete pe care o tot reinvestesti. Ce e specific tineretii e o dinamica. iata de manastire, cu toate ca
pare o miscare circulara, este de fapt o miscare in spirala. Cercul nu ajunge niciodata in acelasi punct din care a
plecat, este sau mai sus sau mai jos.
!e multe ori tinerii vor, dar nu au definit ceea ce vor. Si tu ii ajuti sa isi defineasca dorintele. dorintele autentice pentru
ca e%ista si alte dorinte induse. &oata industria comertului stie foarte bine sa genereze dorinte la care sa raspunda cu
produse. "e langa acestea sunt si dorinte reale, de multe ori nedefinite. Cand te adresezi unui tanar trebuie sa stii sa
te adresezi din interiorul lui, nu sa-i vorbesti din afara.
Manastirea, ca un sportiv
$ foarte important sa le vorbesti din interrior, ei sa se oglindesca in tine. )a manastire este si un model de
comunitate, un mod de a socializa. Intr-o manastire bine inc*egata este fundamentala solidaritatea, solidaritatea si
sincronizarea. dica manastirea ca si obste este ca un sportiv care escaladeaza un munte, un perete vertical. colo
fiecare membru, fiecare musc*i trebuie sa se concentreze la urcus si sa se sincronizeze perfect cu celelalte
componente ale trupului. sa este obstea manastirii1 un trup care escaladeaza un munte.
9$"'9&$91 )a adulti unde se pierde tineretea8
-
8/17/2019 Manastirea Oasa
9/22
"9IN&$)$ "N&$)I0'N1 Se pierde la tinerete, atunci se pierde tineretea. dica tineretea este o zestre cu care tu
te nasti in viata de adolescent. Nu te nasti de la inceput, ci mai este o nastere in adolescenta, o trezire, o
constientizare a propriei identitati si atunci tanarul se trezeste dintr-o data inzestrat cu multe puteri, si sanatate si
inteligenta si perspicacitate si entuziasm si cu foarte multe puteri? 6oarte multe calitati care crede el ca sunt un
capital infinit, care nu se va secatui. !ispunand de acest capital in interes personal, in interes egoist pentru propriiile
placeri, fara sa isi dea seama ele se consuma. Si dupa ce s-au consuma nu le mai poti decat cu multa osteneala
recupera. !eci atunci se c*eltuie tot acel capital. Iubirea trebuie inmultita, la fel si inocenta.
$ foarte important sa stii sa imbatranesti frumos. Uitati-va, prin comparatie, ce frumos imbatraneste o casa
traditionala taraneasca, ce frumos imbatraneste si cu demnitate moare si se stinge si se integreaza in natura si cum
moare o cladire batrana de sticla, moderna, de metal si polistiren? cat de urat imbatraneste. )a fel e si cu omul.
'mul care se alimenteaza din traditie si credinta imbatraneste frumos, pe cand omul care se alimenteaza din
necredinta si se alimenteaza dintr-o viziune materialista imbatraneste ca si orasele de fier in care traim, adica
imbatraneste artificial, urat.
9$"'9&$91 ti spus ca inocenta trebuie inmultita. Cum sa o inmultim8
"9IN&$)$ "N&$)I0'N1 'rice virtute o dobandesti in relatie. Nu poti sa dobandesti o virtute sau valoare din carti.
Cartea contine o informatie dar nu are si puterea sa te duca la indeplinire.
Calugar inseaman @batran frumos”. @Aalos” in greaca inseamna si frumos si bine, de unde ne vinefilocalie care
inseamna iubire de bine, de frumos. @3eron” inseamna batran. irtutile batranului nu mai sunt aceleasi cu ale
copilului. Inocenta nu mai este aceeasi ci este lucrata.
Distractia e o fuga de sina
&u daca la un moment dat ii pictezi omului tot peisajul lui launtric in fata si ii arati ca intelegi e%act toate starile prin
care le trece, atunci se desc*ide. tunci cand se intalneste cu adevarul, il recunoaste. In momentul in care se
intalneste cu propriul sau adevar pe care poate nu si-l vedea sau de care nu era constient, adevar care de cele mai
multe ori este dureros. !e aceea oamenii si evita sa se intalneasca cu ei insisi pentru ca intalnirea cu ei insisi este
foarte incomodaa si atunci oamenii prefera sa fuga de ei insisi. sta inseamna si cuvantul distractie. @!istra ego”
inseamana fuga de sine, deci o fuga o inspre distractie isneamana o fuga de sine pentru ca intalnindu-te cu tine dintr-
o data iti vezi negativele si e poate spune ca intra in criza constiinta ta.
'mul dezvolta aceasta capacitate de autoamagire si autoinselare tocmai ca sa aiba un confort al constiintei, pentru
ca o constiinta nemultumita creaza o stare de numultumire in sine. &oti oamenii din ziua de azi nu mai sunt dispusi sa
faca efort, toti sunt oamenii sunt orientati spre confort, inclusiv unul al constiintei sau psi*ic si atunci e greu sa fii
sincer si iti trebuie curaj.
Cura$ul ne salveaza
'mul cand cand are curaj nu mai este atent la confort sau suferinta. Curajul te scoate din zona senzorialului. 'mul,
cand are o atitudine curajoasa, nu-l mai intereseaza aspectele astea - ca ai de suferit, ca o fi bine, ca n-o fi bine, esti
foarte determinat in ceea ce faci, esti foarte motivat si poti sa suporti foarte multe si puterea de suportare creste
e%ponential. sta face curajul.
"robabil ca este si alta receptivitate aici pentru ca nu se preda in baza unui curs sau a unei programe scolare. !efapt noi nu predam, noi marturisim care este e%perienta noastra si care sunt concluzii le la care noi am ajuns in urma
unei framantari de zeci de ani. m tot framantat la ele, dupa ce am venit in manastire, dupa ani de zile inca mai
descopeream tot felul de mecanisme si resorturi din adancul fiintei care erau strambe si care generau in continoare o
atitudine si gandire stramba in rapoart cu lumea, cu oamenii, cu !umnezeu.
Si ne-am tot uitat in adancul nostru pana am corectat si poate nu am reusit sa descoperim toate mecanismele
defecte din subteranele gandirii. !ar astea sunt concluzii care vin din viata, nu sunt lucruri care vin din manual. &inerii
care vin aici vin au alta desc*idere. !e multe ori c*iar daca nu o au, desc*iderea se produce aici pentru ca orice
-
8/17/2019 Manastirea Oasa
10/22
spatiu se impregneaza de gandurile, emotiile pe care le are omul. 'mul sfinteste locul la fel cum si demonizeaza
locul. Il si sfinteste, il si profaneaza in functie de starile lui interioare. tunci, manastirea fiind un spatiu al desc*iderii
sufletului catre !umnezeu, intrand in aceast spatiu, aceasta ambianta, aceasta energie a locului declanseaza si in
tine o desc*idere. Si de aceea si tu te desc*izi.
'mul face binele la masura lui, mica, dar vine !umnezeu si o amplifica. !e aceea se spune ca deznadejdea este cel
mai mare pacat, pentru ca omul deznadajduit inceteaza sa mai lucreze. In momentul in care el inceteaza sa mailucreze binele, il bloc*eaza pe !umnezeu. C*iar daca omul e pacatos el trebuie sa se straduiasca sa faca binele
Ce gasesc tinerii in manastire
&inerii care vin aici fac lucruri care depasesc cu mult masura pe care o au ei acasa si le fac impreuna. sta ii ajuta sa
le fie foarte usor, sa nu le simta ca pe o povara. In timpul muncii ai tot timpul cate un calugar pe langa tine, cate un
preot care in functie de situatia in care esti, te indeamna, iti spune despre viata lui, mie asta imi place
"rimul lucrur pe care il facem este sa le consumam energia. sa ii calmam. si atunc ii ducem fie la treburi, fie ii urcam
pe munti. 6acem ceva sa le umplem ziua de dimineata pana seara si ei se linistesc si au alta liniste, dispozitie
sufleteasca si capacitate de a discuta si a asimila.
Se zambeste mult si la oras, toate afisele iti zambesc, toate angajatele, vanzatoarele iti zambesc. !ar dincolo de
zambet nu este nimic. $ste un mare gol sau am putea sa spunem ca este o mare minciuna in multe cazuri in spateleacelor zambete.
9$"'9&$91 ti facut rte8
"9IN&$)$ "N&$)I0'N1 !a. > ani de zile si la cateva zile dupa licenta am venit la manastire. veam (+ de ani si
de atunci au trecut = ani. 9uperea de lume s-a produs cu ezitari si indoieli si incertitudini. pentru ca nu stiam daca
pot sa duc acest mod de viata care este destul de abrupt. m plecat la manastire sa ma *otarasc daca sunt sau nu
de manastire
Ca tanar aveam idealuri. si ma refer la idealuri nu la utopii. 0-am gandit la un principiu pe care l-a enuntat parintele
&eofil "araian1 zicea ca ce faci te face. )ucrurile pe care le faci intra in componenta ta si te modeleaza. 'rice faci
incepand de la gand de la fapta, de la cuvant intra in componenta ta si te modeleaza, toata informatia care intra in
tine pe toate caile si atunci am inceput sa gandesti acel principiu invers. !aca eu am un ideal de devenire ce fapte ar
trebui eu sa eu sa fac in sensul implinirii idealului pe care eu il aveam. 0i-am dat seama ca in lume nu aveam
resurse interioare suficiente si mi-am dat seama ca daca as fi ramas in lume m-as fi condamnat la o viata comuna
din punctul meu de vedere, adica as fi naufragiat in mediocritate. Si m-am gandit ca viata de manastire te poate
modela in sensul in care eu proiectam atunci un ideal de a fi.
veam ezitari pentru ca viata de manastire inseamna o viata de privatiuni. 9enunti la cariera, renunti la bucuria unei
iubiri, unei familii si asa mai departe. Nu stiam daca pot sa enunt la lucrurile acelea dar stand la manastire mi-am dat
seama nu imi lipseste nimic.
9$"'9&$91 Ce va lipseste din viata de lume8
"9IN&$)$ "N&$)I0'N1 Nimic. !aca imi lipsea ceva probabil ca nu mai eram aici. sta a fost o uimire de a mea,stand in manastire sa vad ca nu imi lipseste nimic. m regrete, dar nu pentru ceva din lume ci pentru nedesavarsirile
mele. Nu am ajuns sa lucrez la potentialul meu ma%im. Sunt la =/-B/, e putin.
m avut un prieten care a murit mergand pe munte, era de varsta mea. Si m-am gandit, eu daca as muri as avea
regrete8 Si mi-am dat seama ca da. ' succesiune de neimpliniri duc la neimplinire. Un om nu poate sa ajunga la
implinire daca nu este in fiecare moment al vietii implinit. 'r numai o succesiune de impliniri duce la implinire, pentru
ca omul in orice moment al vietii este un rezumat al vietii lui de pana atunci. Si atunci am inceput sa imi evaluez asa
-
8/17/2019 Manastirea Oasa
11/22
viata si sa imi dau seama ca trebuie sa trag mai mult de mine ca mai am inca potential inca nelucrat si ca potentialul
se reinoieste numai epuizandu-l.
9$"'9&$91 "otential in ce sens8 6aceti-ma sa vizualizez o neimplinire
"9IN&$)$ "N&$)I0'N1 'rice om este inzestrat cu niste resurse, f izice, intelectual, spirtuale si am putea sa
adaugam si resursele culturale. Si toate aceste resurse trebuie lucrate. 'mul in tot timpul trebuie sa se depasesca pesine, sa inainteze pe toate aceste patru cai de angajare in viata. 5ice parintele &eofil ca omul trebuie sa se
depaseasca prin credinta si sa se daruiasca prin iubire. Nu este suficient numai sa ai iubire daca nu ai ce sa
daruiesti, daca ceilalti nu se pot impartasi de ceea ce reprezinti tu. Si atunci parintele a impus acest binom1 sa te
depasesti prin credinta si cultura si sa te daruiesti prin iubire. Si atunci ar trebui sa fie o constanta a vieti. aceasta
dinamica a depasirii, pentru ca daca nu te depasesti oamenii se plictisesc de tine.
#amenii nu isi cunosc masura
&ot timpul sa aduci o noutate si cand zic noutate nu ma refer la diversitate care este cumva o noutate rasturnata pe
orizontala e%istentei, ci noutate ca innoire, ca aprofundare, ca esentializare a ta. &rebuie sa patrunzi tot mai profund
in tine, sa activezi tot mai mult potentialul din tine, potential care este latent.
Noi nici nu stim care este masura omului. &raim cu o constiinta a unei masuri foarte c*ircite a omului. Noi singuri ne
punem limite pentru ca nu avem curajul sa ne gandim mai mult. 'amenii nu mai stiu care este masura umanitatii.
Cand S-a intrupat 6iul lui !umnezeu prin viata sa si cuvintele Sale $l ne-a revelat ce este !umnezeu dar ce este si
omul, care este masura omului.
9$"'9&$91 "entru dumneavoastra ce este !umnezeu8
"9IN&$)$ "N&$)I0'N1 !umnezeu pentru mine este cea mai frumoasa prietenie posibila. asta este !umnezeu.
Cea mai frumoasa relatie din toate relatiile posibile, singura care nu tradeaza si singura care si-a manifestat prima
prietenia.
9$"'9&$91 ti avut tradari8
"9IN&$)$ "N&$)I0'N1 !a, orice om tradeaza. In momentul in care intr-o relatie eu sunt preocupat de propriile
interese eu te tradez pe tine.
Iubirea de sine ne-o da !umnezeu ca si masura. 5ice sa iubesti pe !omnul !umnezeul tau ca pe tine insuti, deci
iubirea de sine este masura iubirii aproapelui. Sfintii "arinti fac distinctie intre iubirea de sine si iubirea irationala de
sine si zic ca masura tuturor relele este iubirea irationala de sine sau am putea spune iubirea irationalului din sine.
Inseamna ca atunci cand te iubesti pe tine insuti in mod real urmaresti implinirea ta.
!aca oamenii n-ar avea iubire de sine, care este masura si iubirii aproapelui, nu l-ar cauta pe !umnezeu. Nu si-ar
dori propria implinire. 6alsul egoism sau iubirea irationala de sine este o devire a iubirii de sine care este de fapt
motorul care intretine acesta dinamica a devenirii umane.
Care este adevarata fericireNu trebuie sa iti doresti sa fi in fiecare moment fericit, cred ca este vorba de o neintelegere a omului in raport cu ce e
bine pentru el si cu ce nu este bine. 'mul considera ca, daca are o problema, este nefericit. !ar nu problema il face
nefericit, ci frica de ea. !omnul 2ristos nu ne invata, nu ne scapa de problemele e%terioare ci e%orcizeaza frica de
ele. si atunci cand nu iti mai este frica de ele esti deasupra lor. 'amenii isi gandesc fericirea ca o absenta a oricaror
probleme din viata lor si intodeauna cand apare o problema incearca sa o elimine nu sa o rezolve. $u traduc fericirea
in sentimentul de implinire.
9$"'9&$91 !umneavoastra ati avut momente de fericire8
-
8/17/2019 Manastirea Oasa
12/22
"9IN&$)$ "N&$)I0'N1 !a, cum sa nu. Sunt sentimente comple%e, nu poti sa spui ca e euforie sau implinire,
sunt sentimente suprapuse.
Credinta este o vedere si un model de a cunoaste. sa cum simturile nu sunt date pentru a patrunde in tainele
realitatii materiale, credinta este la celalalt capat al mintii. m putea spune ca pipaim nevazutul cu credinta. $ste un
mod de cunoastere la fel de veridic pentru cel care o are ca si vederea, ca si cunoasterea aceasta prin ratiune.
Credinta o ai. s putea spune ca nu e%ista om care sa nu aiba constiinta propriului suflet. Nicun om nu se poate
concepe pe sine ca nemaie%istand. Nu este doar o frica de moarte. nu este doar un instinct al supravietuirii ci orice
om are acel sentiment ca este mult mai mult decat aspectul sau vazut.. )umea care e in sufletul nostru e creata din
aceeasi materie ca si sufletul nostru. Si dincolo de lumea spirituala este !umnezeu care este dincolo de toate si care
le cuprinde pe toate.
!umnezeu ti se descopera daca esti sincer. Sa fii sincer inseamna sa nu fi interesat, pentru ca interesul altereaza
vederea realitatii. tunci cand eu sunt interesat intr-o relatie cu cineva interesul imi distorsioneaza imaginea celuilalt.
9$"'9&$91 Cum il gasim pe !umnezeu8
"9IN&$)$ "N&$)I0'N1 !umnezeu te gaseste. Cine se aseamana se aduna. !aca vrei sa te aduni cu
!umnezeu trebuie sa i te asemeni. !umnezeu e !umnezeu. !ar s-a facut si om si ne-a arat ce inseamna ceinseamna sa fi om. Nu trebuie sa ne asemanam cu !umnezeu in dumnezeuirea Sa ci in umanitatea asumata de
!umnezeu. Sa fim oameni de omenie, sa fim oameni buni.
Credinta este accesibila oricui,este foarte simplu. m putea reduce credinta la un dicton1 ceea vreti sa va faca voua
oamenii, faceti-le intai voi lor. tat. 0u este nimica complicat. Nu este nimic initiatic in credinta. Numai sa fii bun.
%elatia cu Dumnezeu
Sa nu avem cu !umnezeu o relatie interesata, in care eu numai ii cer ci sa avem pur si simplu o relatie, o relatie de
dragul relatiei. $ ca si cand eu nu m-as uita niciodata la tine ci m-as uita la ce as putea sa iau de pe tine. Ce ai tu si
ce as putea sa obtin de la tine, asta inseamna sa ai o relatie interesata cu !umnezeu. $ foarte dureros pentru
!umnezeu sa fie privit in acest fel de oameni. !ar oamenii nu mai stiu in ziua de azi sa gandeasca altruist si gandesc
in termenii eficientei, in termenii propriului interes. !umnezeu se ascunde in simplitate. Numai cineva care este slabvrea sa para tare.
Calugarul este o sfidare la adresa lumii. !in punctul meu de vedere viata de calugar este cel mai nonconformist mod
de viata. Un calugar se fereste de a cadea in rutina, in mediocritate. ceasta fuga de rutina te tine intr-o e%centricitate
continua.
$ste o viata frumoasa viata de manastire. 'amenii in ziua de astazi nu stiu sa mai recupereze frumosul. s putea
spune ca frumosul este o sursa a fericire, dar cand ma refer la frumos ma refer in sens mult mai amplu. Si un
comportament este frumos. 6rumusetea nu este altceva decat o constiinta ca e%ista dincolo de lumea asta ceva mai
frumos si ca lumea asta oglindeste o alta realitate
9$"'9&$91 !e ce depinde sc*imbarea in bine a unui om8
"9IN&$)$ "N&$)I0'N1 !e propria libertate. !aca vrei sa fi bun iti lucrezi binele. #ineinteles, cu ajutorul lui
!umnezeu. Sc*imbarea in bine inseamna sc*imbarea in a fi bun. 5icea parintele "araianu ca masura sfinteniei este
masura bunatatii. Un om cat e de bun atat e de sfant.
9$"'9&$91 !aca de sfatul dumeavoastra ar depinde fericirea unor oameni, ce le-ati spune8
"9IN&$)$ "N&$)I0'N1 Ce le spun e sa isi asume viata si sa se asume pe ei insisi. !in aceasta asumare incepi
sa traiesti. In momentul in care te impaci cu tine insuti, te accepti asa cum esti. Nu iti doresti sa fii altcineva.
-
8/17/2019 Manastirea Oasa
13/22
$u zic ca viata trebuie recuperata. Sa iti recuperezi propria gandire, propria identitate, sa gandesti in termenii tai, sa
te intrebi cine esti8 Sa ai o opinie care sa fie a ta, nu sa iti fie indusa din mediu. $u cand am mers la biserica, fiind
tanar nu am mers pentru ca imi placea la #iserica. veam aceeasi reactie de repulsie fata de ritualism si institutie.
m mers la biserica nu de voie ci de nevoie, pentru ca ma simteam murdar sufleteste si simteam ca in biserica e o
putere care e curata. 0ergeam la slujba si nu stiam ce slujba este dar simteam ca este un loc care ma curata.
Tineretea, un dar pentru DumnezeuSunt foarte bucuros ca am plecat de tanar la manastire pentru ca mi se pare ca la !umnezeu trebuie sa ii dai ce e
mai bun. Nu e un cersetor, sa ii arunci resturile, trebuie sa Ii dai ce e mai frumos. Ii dai cei mai frumosi ani ai vietii
tale, de asta este bine sa iti descoperi vocatia de tanar, pentru ca o incarci cu cele mai curate puteri care se
manifesta in special la tinerete.
9$"'9&$91 Ce le recomandati tinerilor8
"9IN&$)$ "N&$)I0'N1 Indemnul meu este sa te definesti tu pe tine insuti. sta presupune efort, e mult mai facil
pentru un copil sa se joace pe calculator decat sa deseneze. $u am ajuns sa pictez pentru ca nu am avut televizor,
jocuri pe calculator. !aca as fi avut n-as fi rezista fascinatiei. Ce le recomand tinerilor este sa isi recupereze timpul
pentru ca cine controleaza timpul controleaza formarea personalitatii.
'amenii cred ca pentru a deveni mai profunzi trebuie sa faca alte lucruri , sa duca un altfel de viata. Noi zicem ca nutrebuie sa duci un altfel de viata. ci trebuie sa duci altfel aceeasi viata. Sa faci altfel lucrurile pe care le faci. omul nu
se sfinteste nu numai prin rugaciune, se sfinteste prin tot ceea ce face. "rin felul in care merge, prin felul in care se
comporta in trafic, prin felul in care se comporta la serviciu, in relatia cu ceilalti oameni. &oate trebuie sa ajunga sa
devina o rugaciune. 6anditi va cum era viata omului de la tara1 casa era o prelungire a bisericii si un simbol al
lacasului din Imparatia Cerului. Si munca ii aducea aminte de !umnezeu, tot ce facea il duceau cu mintea la
!umnezeu. &aranii se sfinteau nu prin rugaciune ci prin tot ce faceau. 'mul, daca vrea sa se sc*imbe trebuie sa
sc*imbe raportarea la tot ce face. 5icea parintele rsenie #oca ca fundamental este ca omul sa aiba conceptie de
viata crestina. dica sa ma comport, sa ma adresez, sa imi increstinez comportamentul, tinuta, atitudinea, in relatia
cu aproapele.
$ra contabil in America si nu stia absolut nimic despre %omania. &artile l-au #acut sa se indragosteasca de tara
noastra iar inima l-a adus spre Dumne!eu. Parintele Sava, cum i se spune acum, a vorbit despre calea pe care a
ales-o cu corespondentul ProTV Alex Dima.
9$"'9&$91 !e ce ati ales calea asta8
"9IN&$)$ S1 Nu am ales calea asta. )ocuind in lume, am fost contabil, am avut un apartament dar am inceput
sa simt o c*emare launtrica la o viata mai concentrata du*ovniceste. m citit mult despre spiritualitate ortodo%a si
ceva in adancul sinelui meu mi-a zis ca asta e ceva pentru mine. )a un nivel foarte adanc am simtit o c*emare fata
de viata calugareasca si pana la urma am intrat la varsta de D/ de ani intr-o manastire in SU
N-a fost o sc*imbare, pentru ca c*iar din adolescenta am inceput sa am o viata du*ovniceasca. )a (/ de ani ma
gandeam ca ma voi calugari. m avut prietene dar niciodata nu am ajuns la casatorie. 9omanele lui !ostoievs4i au
starnit o curiozitate in mine sa invat mai multe despre #iserica 'rtodo%a.
In manastire am gasit o carte scrisa de inalt preasfintitul Serafim Eoanta care acum e episcop roman la #erlin, o
istorie du*ovniceasca a 9omaniei. ceasta carte vorbea despre faptul ca de-a lungul secolelor in 9omania totdeauna
a fost o legatura stransa inte biserica si societatea romaneasca. 0-am gandit ce frumos ar fi sa fiu calugar intr-un
mediu in care oamenii stiu ce este ortodo%ie. mericanii nu prea stiu ce este biserica ortodo%a si nu stiu ce este un
calugar. ceasta idee de fi calugar in 9omania m-a captivat atat de tare incat am inceput sa studiez limba romana
m fost la Sfantul 0unte si apoi am venit aici la 'asa. )a inceput n-am fost deloc impresionat. fost un loc primitiv,
baietii de aici au fost prea tineri, nu foarte maturi, mi s-a parut ca manastirea a fost cosntruita cam ieftin, primitiv,
-
8/17/2019 Manastirea Oasa
14/22
simplu. !upa + ani m-am intors la atoped si am zis1 parinte as prefera sa stau aici, sa nu ma intorc in 9omania. Si el
s-a uitat la mine cam aspru si a zis voia lui !umnezeu. Ce sa zic decat @ ani aici am vazut o crestere e%traordinara. 3asesc prietenie du*ovniceasca, slujbe frumoase, du*ovnici
intelepti si inimile lor se bucura de toate acestea. vem aici o famile e%tinsa, ceea ce arata ca !umnezeu lucreaza
ceva aici e%traordinar
9$"'9&$91 Cum este ruptura asta8
"9IN&$)$ S1 $ste greu, mai ales ca am ramas in lume pana la D/ de ani. m fost obisnuit cu viata lumeasca,
multa mancare, bautura, cel putin o bere in fiecare zi. $ o sc*imbare care vine dintr-o dorinta adanca sa ai o legatura
mai stransa cu !umezeu, o realizare ca o viata lumeasca pana la urma nu aduce un rezultat bun.
)ucrul care imi lipseste cel mai mult este ca, in Carolina de Nord, unde am locuit ; ani de zile, am cantat intr-un cor
clasic. m cantat in multe concerte cu orc*estra cu >/ de de cantareti.
9$"'9&$91 Cum arata !umnezeu in mintea unui om care lucreaza cifrele8
"9IN&$)$ S1 Cifrele sunt la nivelul mintii. !umnezeu vorbeste la nivelul inimii. asta e ceva ce m-a preocupat.
Credinta nu este la nivelul mintii, e ceva mai adanc. Nu sunt dovezi deloc, nu sunt dovezi logice, rationale, ca
!umnezeu e%ista. 0intea stie ca ( cu ( fac D si #ucuresti e capitala 9omaniei dar inima are o e%perienta personala.
!umnezeu vorbeste prin inima. stim prin inima ca !umnezeu e%ista.
!umnezeu este e%act ce da sens vietilor noastre si e%istentei noastre. iata nu are inteles este o plangere foarte
comuna printre filosofii e%istentialisti sau atei. Nu este intamplator ca oamenii care sunt atei zic ca viata este absurda.
!aca nu crezi in ceea ce da vietii sens si inteles ti se pare ca viata nu are sens si inteles.
!upa vreo ( ani mi-am dat seama ca ma inteleg mai bine cu romanii decat cu americanii. 0a simt confortabil, comod.
acasa. 0a inteleg mai bine cu ei, comunic mai bine cu ei, am mai mult in comun in legatura cu ei. merica ete o
societate antiintelectuala
9omanii au o simplitate, o *arnicie. 6oarte multi romani pleaca de aici din motive economice. $ste o tragedienationala, pentru ca daca pleci dim mediu pierzi identitatea. m vazut insa si ca romanii sunt foarte dezorganizati.
9omanii traiesc mai mult astazi, nu planuiesc pentru viitor
9$"'9&$91 Ce e cel mai greu pentru un calugar8
"9IN&$)$ S1 !isciplina ascetica. "e planul mental este foarte greu. !isciplina fizica este mai usoara decat cea
mentala. $%ista acest concept de trezvie in viata calugareasca, inseamna a pastra mintea intr-o stare de atentie si
concentrare tot timpul asa incat daca vine o ispita, sa elimini acest gand. sta e trezvie, a pastra mintea intr-o stare
de veg*e tot timpul. sa incat orice ispita e respinsa imediat. sta e ceva e%trem de greu, trebuie cultivat.
Staretul Manastirii Oasa a vorbit cu corespondentul Stirilor ProTV Alex Dima, intr-un interviu exclusiv despre vocatia
religioasa, legatura dintre credinta si ratiune, dar si despre rolul Bisericii in viata comunitatii. n dialog care ne arata
o alta vi!iune despre implicarea preotilor in societatea romaneasca.
Daca ne uitam trecutul, murim
Nu dorim sa creem o miscare e%terioara ci mai degraba una launtrica, o miscare catre valorile noastre, catre
identitatea noastra, catre trecutul nostru. 6iecare om este un rezumat al vietii sale, deci este un rezumat al trecutului.
Noi facem parte dintr-un popor, iar poporul este familia noastra mare. 0ostenim trasaturi de la familia si poporul
nostru.
-
8/17/2019 Manastirea Oasa
15/22
&rebuie sa avem constiinta valorilor noastre ca sa ne realizam la modul cel mai profund si autentic personal. Nu
putem sa facem abstractie de trecutul nostru. !aca nu facem toate astea avem toate sansele sa murim. Cum ar fi o
celula care nu este interesta de corpul nostru8
Ateul care a devenit calugar
m plecat la &imisoara si eram numarul la $lectronica la 9evolutie. In :;/, eu eram ateu si am ajuns singur la
constiinta ca e%ista !umnezeu. )ogic, rational, ca mie mi-a placut aritmetica de la gradinita. $u tot timpul aveamlucrurile clare in cap si au inceput sa imi fie neclare. Care e rostul nostru8 Cum a aparut Universul, care e sensul
vietii, daca eu dispar dupa ce mor, pentru ce am mai aparut8 $ram ardelean incapatanat, trebuia sa ma lamuresc.
"ana la urma am studiat sa vad cum a aparut Universul. !in nimic8 m tras concluzia ca e%ista o fiinta care a creat
totul, ca altfel nu se poate.
"ana atunci ma deranjau cei care mergeau la biserica. Cand ii vedeam ca ies de la catedrala cu capetele plecate ma
deranja crunt. 0i se parea ca in capetele alea e toata prostia universului. Si am ajuns ca si eu sa plec capul inaintea
lui !umnezeu. $ vorba de o c*emare si o vocatie cu care te nasti. !aca nu ai samanta aia a calugariei in tine nu
rasare calugaria.
Tinerilor de azi le lipseste viata
0a gandeam daca am avea noi o manastire a nostra, noi tinerii, cati nu ne-am intoarce8 Si peste ani ajungand aici,
realizez ca asta este. ' manastire a tinerilor
m venit aici ca lumea sa aiba o noua viata si sa o aiba din belsug. Si pe tinerii care vin aici viata ii convinge. $i nu
vin intr-un sistem doctrinar, intr-un loc in care li se preda. !e asta si insistam pe relatii de viata, nu pe conferinte.
0ergem cu ei pe munte, mergem cu ei la munca, mergem sa vina in contact cu viata, cu realitatea. )or asta le
lipseste, viata.
&inerii merg tot mai rau, tot mai distrusi. 'are nu trebuie sa facem ceva8 Ne-am pus problema comunismului, ca e
bun sau nu e bun, dar la democratie nu ne punem problema8 Nu ne punem problema, pentru ca acum se satisfac
patimile foarte mult
Iadul incepe de pe Pamant
'mul fara !umnezeu e un consumabil. Se consuma aici. Se va consuma si in Iad. Iadul e despartire de !umnezeu.Iadul incepe de pe "amant, sa stiti.
Spun Sfintii "arinti ca numai calugarului !umnezeu ii ingaduie sa se cunoasca pe sine insusi. 0ireanului nu, pentru
ca pica in deznadejde. $u cand am venit aici, la manastire, am fost dezamagit de la inceput de mine insumi. Cand m-
am cunoscut nu imi venea sa cred cat stau de prost. "e masura ce se face mai multa lumina inauntru, se vede mai
bine mizeria. "e masura ce te adancesti dai de tot felul de lucuri acolo.
&reaba buna e impreuna, treaba rea e in izolare. Cresterea il implica si pe celalt, caderea nu mai implica pe nimeni.
tunci cand cazi esti singur si cand te ridici esti impreuna. Nu te poti ridica decat impreuna. Nu te ridici singur. !e
e%emplu stai in
-
8/17/2019 Manastirea Oasa
16/22
biserica si ajuta-i pe aia, ca aia la randul lor vor ajuta si ei. !ar trebuie sa aiba preotul initiativa. Suntem saraci pentru
ca suntem puturosi si necredinciosi, de asta suntem saraci.
&rebuie sa te integrezi, nu merge tu sa ii incolonezi pe ei. u o constiinta comunitara, cine esti tu ma sa faci randuiala
la ei in sat8
'ratele "ona a #ost "on Patrulescu in viata civila. A #ost ateu, #ost o#iter de armata si pro#esor de limbi clasice. De ()ani traieste ca un pusnic prin padurile din *urul manastirii. &u greu, staretul manastirii Oasa l-a convins sa vorbeasca
in #ata camerei cu corespondentul Stirilor ProTV, Alex Dima.
Calugarul are doar certitudinea mortii
6iind calugar esti acoperit de o taina pe care ca mireni n-o stiti. Calugarul este un singuratic care are in vedere
singurul lucru sigur din viata noastra1 totul e vis. Calugarul are in vedere singura certitudine, moartea. !aca esti
calugar, stai cu moartea in fata tot timpul, adica te gandesti la un lucru la care niciun om normal nu se gandeste.
Singura certitudine pe care o ai in fata este moartea, fiindca nu ai pentru ce sa mai traiesti. iata pentru noi este
umbra si vis. In momentul in care iesi din lume nu iti mai ramane nimic din ce oamenii socot prezentul. Iti ramane un
gol, un vid. Si moartea.
Noi in viata credem ca alegem, mai ales tinerii. r trebui sa folosim verbul la pasiv1 suntem alesi. $%ista o contributie
constienta la alegere, dar din adanc e%ista c*emarea care e mult mai adanca decat constiinta, rationalitatea noastra.
'ptiunea pentru calugarie este o c*emare la care raspunzi la un moment dat.
Intalnirea cu Dumnezeu
N-a fost o intalnire asa, ca un flas*, cu !umnezeu. fost o revelare progresiva a minciunii in care traiam. $u luam
mincina drept adevar si incet am inceput sa vad ca secvente din adevarul in care credeam eu erau minciuna. !upa
ce decojesti minciuna, ce a ramas8 9udimentele educatiei din satul meu. Si am ramas cu acest nucleu al satului
romanesc.
Nu cred ca a fost o decizie a calugariei, a fost doar o nevoie de a ma retrage. )umea, asa cum este ea, m-a obosit la
un moment dat si am zis trebuie sa mai respir un pic de aer curat. Si m-am retras pur si simplu ca sa stau retras. Nu
sunt un calugar clasic ci sunt un calugar cu viata de sine, un om care isi face singur programul. In general stau si
iarna si vara acolo, sus, pe munte. Calugaria e o vocatie, e ca talentul la vioara.
&asam crucea dupa soba
"ricina necazurilor noastre e pacatul. 'mul cauta placerea si fuge de durere. 2ristos ne spune cine vrea sa vina
dupa mine sa isi ia crucea in fiecare zi. $i, noi ce facem8 )asam crucea dupa soba si cautam sa facem bani, cautam
sa facem s*opping. !umnezeu ne plange de mila. Noi facem e%act ce este in contra fericiri noastre, noi suntem
dusmanii nostri. Ne-a dat liberate si S-a si rastignit si noi refuzam libertatea si mergem dupa diavol. !aca asculti de
diavol, de sugestiile Satanei cum poti sa fi fericit8
$ mare minune constiinta ca noi avem libertatea garantata de !umnezeu. Nu N&', nu Uniunea Sovietica ne
garanteaza libertatea. )ibertatea e garantata de !umnezeu de sus. !aca vrei sa spargi o banca sau sa strangi pe
cineva de gat nu ne opreste nimeni. )egea iti interzice dar nu te opreste. !aca vrei sa fi sfant te poate opri cineva8
"ractic, in mana noastra sta destinul nostru.
Noi nu stim momentul mortii, de aceea trebuie sa avem o buna dispozitie tot timpul vietii. Sa nu fi niciodata trist,
suparat, intunecat la minte si la suflet si sa fi intr-o buna dispozitie. Sa fii om de treaba, sa fii om cumsecade. !e asta
ne e frica de moarte. "entru ca nu suntem pregatiti.
Politica e o iluzie
$u zic ca sunt fericit, sunt preafericit. 0a pazesc sa fac ceea !umnezeu nu ingaduie sa faci. tata vreme cat umblam
dupa poruncile lui !umnezeu, n-ai cum sa nu fi fericit. Singura sansa pentru om este educatia. Un om educat este un
-
8/17/2019 Manastirea Oasa
17/22
om care deosebeste binele de rau. !aca vine cineva si iti sugereaza sau te indeamna sa faci un lucru rau, il respingi
de la sine. !ar in momentul in care educatia noastra e avariata, e foarte usor de inselat.
"oliticul este o alta iluzie intre iluzii. Cine isi inc*ipuie ca politicul va rezolva ceva va vedea singur ca este o mare
inselare. "oliticienii reprezinta e%act ceea ce sunt aceia care ii aleg. !aca noi suntem needucati ne alegem oamenii
care ne reprezinta. !aca suntem corupti ne alegem oamenii care ne reprezinta. !aca suntem cinstiti, credinciosi, ne
alegem oameni care ne reprezinta.
In fiecare an, locul e luat cu asalt de mii de tineri care il gasesc acolo pe !umnezeu si se descopera pe ei insisi cu
ajutorul parintilor din manastire. !in locul acesta de pe alea 6rumoasei, in muntii Sureanu, privelistea iti taie
respiratia. Cat cuprinzi cu privire se intinde Fimparatia salbaticiunilorF asa cum numea Sadoveanu acesti munti care i-
au imblanzit sufletul cu frumusetea lor si l-au facut sa declare ca este cel mai frumos loc pe care l-a vazut.
Calugarii cu facultate din inima muntilor
Eos in vale, printre varfurile brazilor, se zareste manastirea 'asa. cum mai bine de B/ de ani, 0i*ail Sadoveanu si
scriitorul Ioan "op au ridicat pe fundul vaii o biserica de lemn. Cand comunistii au construit lacul de acumulare,
biserica a fost muta pe mal, pe locul pe care s-a ridicat mai tarziu manastirea 'asa.
"ovestea obstii de la 'asa incepe la mijlocul anilor ;/. In manastire sunt acum peste (/ de vietuitori. 'ameni care
au renuntat la tot ce inseamna lumesc pentru !umnezeu. !espre 'asa se spun multe. Ca aici toti calugarii au studii
superioare, ca vorbesc altfel despre divinitate, ca multi oameni s-au regasit aici pe ei si l-au aflat pe !umnezeu.
„Ma deran$au cei care plecau capul in iserica”
Sufletul acestui loc este staretul Iustin. "ovesteste ca in ;;/, cand era student la $lectronica, era ateu, dar a ajuns
singur la constiinta ca e%ista !umnezeu. Spune ca facut-o logic, rational. „!aca studiem o planta spre e%emplu, daca
vedem samanta ei cum se dezvolta, cum a aparut toata ordinea asta8 Sa nu mai vorbim de univers. Sa zicem, prin
absurd, ca a aparut. !ar cum se mentine8”
„tunci am tras eu concluzia clar ca e%ista o fiinta care a creat totul. Si am tras concluzia rational ca e%ista
!umnezeu. "ana atunci ma deranjau cei care mergeau la biserica crunt, cand ii vedeam ca ies de la catedrala cu
capele plecata. Si am ajuns ca si eu sa plec capul inaintea lui !umnezeu. $ra o sete care e%ista. Si a e%istat
dintodeauna. &oti oamenii se nasc cu setea de absolut, de adevar, de !umnezeu pana la urma.”
Si a inceput cautarea. Intr-o buna zi l-a intalnit pe parintele &eofil "araianu de la Sambata de Sus si toate intrebarile
pe care le avea si-au gasit raspuns. In acea vreme i-a venit gandul ca trebuie sa isi duca viata mai departe in
manastire. „0a gandeam, daca am avea noi o manastire a nostra, noi tinerii, cati nu ne-am intoarce8F
'ecretul regasirii lui Dumnezeu
m ajuns la 'asa in acelasi timp cu un autocar intesat cu tineri. in cu miile in fiecare an, atrasi de locul acesta ca de
un magnet, desi multi dintre ei n-au implinit ani. ici, vara, curtea si malul lacului sunt transformate in amfiteatre.
"rimul care a vorbit in acest loc a fost parintele &eofil. Si an la rand numarul celor care soseau sa-l asculte a tot
crescut. Intr-o poza, in fata parintelui &eofil apare si parintele "antelimon, pe acea vreme student la rte, pe care l-aconvins sa se calugareasca
3rupul de azi vine de la &argu 0ures. Sunt elevi de liceu. "arintele "antelimon ii ia in primire. "rintre ei, calugarul
care implineste in curand D/ de ani si = de calugarie pare un pusti cu barba. orbeste bland, cu talc, si trebuie sa iti
desc*izi mintea si sufletul pentru a-l intelege dar mai ales pentru a te redescoperi pe tine. „$ foarte important sa le
vorbesti din interior, ei sa se oglindesca in tine”
-
8/17/2019 Manastirea Oasa
18/22
Sute de tineri se aduna aici in tabarele de vara iar calugarii ii pun la treaba. Cot la cot muncesc alaturi de ei. Si totii
muntii din zona sunt luati la picior. "arintii le sunt g*izi atat pe creste, cat si in e%plorarea celor mai adanci cotloane
ale sufletului. Iar asta arunca asupra acestui loc un farmec aparte care creaza o atmosfera si o legatura intre tineri si
calugari pe care numai cei care au trecut pe aici au trait-o.„6acem ceva sa le umplem ziua de dimineata pana seara
si ei se linistesc si au alta liniste, alta dispozitie sufleteasca si capacitate de a discuta si a asimila”.
#mleta din !()) de oua na este in clasa a G-a. tunci cand ajunge la 'asa, e om de baza in manastire. Spune ca se regaseste aici pe ea,
dar il gaseste si pe !umnezeu. „!e fiecare data cand plec de aici incep sa am o stare de agitatie pentru ca asta
presupune societatea din zilele noastre, agitatie, lipsa de timp liber si cand vin aici ziua e mult mai lunga. Nu simti
oboseala aici. 0i-aduc aminte de o situatie din tabara de anul trecut. era o fata care ajuta la bucatarie si era
entuziasmata de faptul ca o sa mearga acasa si o sa spuna la toti cum a facut ea omleta din >// de oua.”
I-am lasat pe tineri sa isi aleaga dintre sute de costume pe care le are manastirea cumparate sau primite de prin
toata tara. na se ocupa de impartirea si evidenta lor. 0aine, la slujba le vor purta pentru ca asa e obiceiul aici la
'asa. Cei care vin sunt intorsi cu fata spre traditiile si valorile acestui neam. )i se aminteste cine sunt.
6otografia si pictura sunt doua pasiuni la care parintele "antelimon n-a putut renuntat cand a intrat in manastire.
Spune ca are aceasta pasiune din cauza ca nu a avut televizor in copilarie. „ fost o uimire de a mea, stand in
manastire sa vad ca nu imi lipseste nimic”. re insa si regrete1 neimplinire, potentialul inca nefolosit.
Calugarul rupt de lume care a scris un articol viral
Un articol scris de parinte acum ceva vreme despre depresie a devenit viral pe internet. Crede ca noi oamenii, sunt
prea ocupati cu lucrurile neinsemnate si nu mai avem ragaz sa intelegem sensul lucrurilor, sensul nostru pe "amant.
„Sa nu avem cu !umnezeu o relatie interesata, in care eu numai ii cer cev”, spune parintele "antelimon, „ci sa avem
pur si simplu o relatie, o relatie de dragul relatiei. $ ca si cand eu nu m-as uita niciodata la tine ci m-as uita la ce as
putea sa iau de pe tine. Ce ai tu si ce as putea sa obtin de la tine, asta inseamna sa ai o relatie interesata cu
!umnezeu. $ foarte dureros pentru !umnezeu sa fie privit in acest fel de oameni. !ar oamenii nu mai stiu in ziua de
azi sa gandeasca altruist si gandesc in termenii eficientei, in termenii propriului interes. !umnezeu se ascunde in
simplitate. Numai cineva care este slab vrea sa para tare.”
Cum descoperi simplitatea8 „#rancusi zicea ca simplitatea este o comple%itate rezolvata. !aca vrei sa descoperi
simplitatea vietii, trebuie sa te intorci catre lucrurile simple, sa nu doresti super-senzatii, sa nu iti doresti e%cesul ci sa
stii sa apreciezi momentele simple ale vietii”. Si mai spune parintele ca „Sc*imbarea in bine inseamna sc*imbarea in
a fi bun. 5icea parintele "araianu ca masura sfinteniei este masura bunatatii. Un om cat e de bun, atat e de sfant.”
%omania autentica, ascunsa in munti
$ tarziu. 6ocul s-a stins demult. Calugarii se roaga in biserica. ici, la doar cateva ore de la sosire pare ca esti de o
vesnicie. Cel mai apropiat sat e la D/ de 4ilometri iar semnal la telefon nu e%ista. 5gribuliti, cativa tineri il asteapta pe
parinte in fata bisericii. or sa se spovedeasca, sa isi spuna pacatele. „Nu stiu e%act de ce am venit, e ca un fel de
reincarcare. veam nevoie sa vad pacea asta a oamenilor care, desi sunt singuri parca stiu tot ce se petrece in
lume.”
doua zi, dimineata imbracati in costume populare, tinerii se indreapta spre biserica. ici in creierii muntilor, traieste
o bucata de 9omanie autentica. Intre aceste vai a fost tara dacilor si tot aici s-au ascuns calugarii de-a lungul
secolelor pentru a fi departe de lume si aproape de !umnezeu. Ce tip de civilizatie ne reprezinta pe noi romanii a fost
prima intrebare pe care mi-a pus-o in fata staretul Iustin cand ne-am intalnit. Si tot el a raspuns1 civilizatia satului,
acolo unde de mii de ani s-a sedimentat si cladit sufletul acestui neam. )a 'asa, sufletul acestui popor e viu, pastrat
cu sfintenie si transmis urmasilor. #iserica e plina. „Nu dorim sa creem o miscare e%terioara”, spune staretul, „ci mai
degraba una launtrica, o miscare catre valorile noastre, catre identitatea noastra, catre trecutul nostru. fiecare om
este un rezumat al vietii sale.”
-
8/17/2019 Manastirea Oasa
19/22
&ocul unde gasesti raspunsuri
&oata lumea, calugari si tineri canta si se roaga impreuna. sta ii atrage pe acesti oameni aici. ' rugaciune traita, vie
si felul in care sunt acceptati sa faca parte dintr-o mare familie. 6ac ore in sir pe drum pentru a sta cateva ceasuri la
rugaciune in acest loc. "rintre tineri veniti, intr-un colt stau actorul ureliu Surulescu si tenorul lad 0irita. !e ani buni
sunt legati de acest loc.
„i de invatat de aici”, spune ureliu Surulescu. „In primul rand nu te judeca. Cine esti, ce faci, de unde esti. in si itidau raspunsurile pentru care ai venit si iti garantez ca te intorci cu sufletul. In manastire am descoperit 9omania
profunda”. &enorul lad 0irita spune ca si el ca aici si-a gasit cu adevarat un du*ovnic.
„Am putea fi cel mai bogat popor din lume”
In biserica, staretul Iustin le vorbeste despre bogatia acestui neam. „Cred ca putem concura cu mari sanse la a fi cel
mai bogat popor din lume. Il avem pe !umnezeu aici si toate mustesc de dumnezeire? nu suntem constienti de cat
suntem de bogati, cat cer este in pamantul nostru.”
Usor, incepi sa intelegi spiritul acestui loc si sa te lamuresti ca povestile auzite despre 'asa sunt adevarate. Staretul
Iustin are acum mai bine de (/ de ani calugarie. learga prin toata tara, sustine conferinte la care vin mii de tineri si ii
scoate pe calugari sa faca miscare si sa se bucure frumusetea locului. $ un om *atru care crede ca daca noi romanii
eram oleaca mai destepti treceam peste orice criza si eram acum mult departe.
Calugarul american cu miros de varza acra
In strana, muscand fiecare cuvant, il remarci inca de cum pasesti in biserica pe parintele Sava. $ american, calugar
la 'asa de aproape > ani. S-a nascut intr-o familie de catolici dar in adolescenta l-a descoperit pe !ostoievs4i si asa
s-a apropiat de biserica. fost contabil la una dintre cele mai mari banci din SU, dar la D/ de ani s-a *otarat sa se
calugareasca.
intrat intr-o manastire ortodo%a in '*io. colo a inceput sa fie atras de ortodo%ismul romanesc. ajuns mai apoi la
0untele t*os, dar pentru ca in munte erau deja prea multi straini, staretul manastirii Aara4alo l-a fost trimis la 'asa,
un loc despre care stia cate ceva. sa ca in anul (/// a ajuns cu o valiza in mana la poarta manastirii.
„)a inceput n-am fost deloc impresionat. fost un loc primitiv, baietii de aici au fost prea tineri, nu foarte maturi, mi s-
a parut ca manastirea de aici a fost foarte urata pentru ca a fost cosntruita cu ieftin. m fost ascultator si am ramasaici si dupa + ani m-am intors la vatoped si am zis1 parinte, as prefera sa stau aici, la vatoped, sa nu ma intorc in
9omania. Si el s-a uitat la mine cam asprun si a zis voia lui !umnezeu. si ce sa zic decat
-
8/17/2019 Manastirea Oasa
20/22
!aca esti intr-o stare de trezvie, imediat cand apare gandul esti constient si te gandesti asta e o ispita, asta e un
gand rau si elimini acest gand, respingi acest gand. $ ceva e%trem de greu, trebuie cultivat”.
Militarie la manastire
'ra ( si jumatate dimineata. )a 'asa, slujele se fac dupa randuiala muntelui t*os. )a ora + incepe slujba care tine
pana aproape de ora dimineata. !upa care calugarii merg la munca. "arintele Silvan slujeste in altar in aceasta
dimineata. Ceva mai tarziu l-am reintalnit in staulul animalelor.
)a ora pranzului, baciul imbraca iarasi evenmintele si slujeste. a urma masa, si iarasi munca. Seara se intorc din
nou in biserica pentru alte cateva ore de rugaciune. sa e in fiecare zi. „$ putina militarie”, recunoaste staretul. m
ajuns sa incepem slujbele intodeauna la fi%, daca intarziem un minut avem un disconfort. Ne-a devenit firesc treaba
asta, iti vine dinauntru. Cand lucrezi cu !umnezeu te simti liber oricate rigori ai avea.”
Pustnicul care traieste singur, cu Dumnezeu
Calugarii nu se roaga doar pentru ei. Ci si pentru cei care trec pe aici. In fiecare noapte pomelnicele lasate de oameni
sunt impartite intre calugari si numele trecute pe *artie sunt pomenite. Noapte de noapte. "rintre calugari de aici l-am
intalnit si fratele Iona - Ion "atrulescu in viata civila, fost ateu, fost ofiter de armata si profesor de limbi clasice. !e /
ani traieste ca un pustnic prin padurile din jurul manastirii. Cu greu, staretul l-a convins sa vorbeasca in fata camerei.
” fost doar o nevoie de a ma retrage, lumea asa cum este a m-a obosit la un moment dat”, spune pustnicul. „0-am
retras pur si simplu ca sa stau retras. Si acum eu am un regim privilegiat, nu sunt un calugar clasic ci sunt un calugar
cu viata de sine, un om care isi face singur programul”.
fost casatorit. divortat. venit aici, sa traiasca singur cu !umnezeu. !upa / ani, saptamana trecuta trebuie sa
fie tuns in mona*, sa fie facut calugar. amanat momentul de teama ca il vom filma. „iata calugarului cand se
leapada de lume nu inseamna ca spatial se rupe de lume ci ca isi dec*ide mintea spre un alt univers”, e%plica fratele
Iona. „Noua, calugarilor, ni s-a dat un ajutor ca modalitate de a bloca gandurile care vin din lume si a intoarce mintea
spre !umnezeu1 !oamne Iisuse 2ristoase, miluieste-ma pe mine, pacatosul”.
cum, in baraca sa din padure pe care nu vrea sa o arate lumii, traduce te%te vec*i din greaca si latina. rea insa sa
renunte. Si sa ramana doar cu rugaciunea. &oata filosofia sa de viata se invarte in jurul mortii, o moarte insa cu
gandul la inviere. ni la rand, toata tineretea a fost ateu convins. Spune ca lua minciuna drept adevar, pana cand arealizat ca totul e minciuna. inceput sa caute adevarul si tot cautand )-a gasit pe !umnezeu.
„Predica mai buna nu exista”
3abud. Un loc aproape de 'cna 0ures, la aproape (// de 4m de 'asa. ici, manastirea si-a ridicat un metoc, o
baza administrativa. !e aici sunt *ranite miile de pelerini care trec prin 'asa. (/ de calugari, care apartin tot de 'asa
au fost detasati si vietuiesc si muncesc pe aceste dealuri. Si aici se fac tabere pentru tineri. &ot staretul Iustin este si
aici sufletul locului. Ii pare rau ca preotii nu se implica mai mult in viata comunitatii. r vrea ca acestia sa faca livezi,
biblioteci, sa se repare drumuri. „Sa te vada oamenii ca faci gestul asta, pai predica mai buna nu e%ista”
m urcat cu parintele "antelimon pe acest varf de rai. $ un locul binecuvantat de !umnezeu care degaja o liniste
aparte. "arintele spune ca pamantul are imprimat in el ritmul turmelor care trec pe aici de mii de ani. ici, deasupra
lumii, pe acesti busteni de lemn, tanarul calugar ne ultimele indemnuri inainte de a porni spre casa.”5icea un sfant
parinte1 impaca-te cu tine insuti si va fi cu tine in pace si cerul si pamantul. In momentul in care te accepti asa cum
esti, in momentul ala te poti sc*imba”.
„In momentul in care faci compromisuri a$ungi sa te dispretuiesti pe tine insuti si a$ungi sa iti devii
insuportabil* Daca nu faci compromisuri, mai ales la tinerete, si iti pastrezi curatia si inocenta dupa aia iti e
foarte usor in viata pentru ca nu iti pierzi increderea in tine* +u zic ca viata e foarte frumoasa daca stii sa te
multumesti cu ce esti si cu ce ai* #mul care poate sa isi controleze dorintele si nu e depasit de propriile
dorinte, omul acela poate sa fie fericit* Asta e o premisa a fericirii”*
-
8/17/2019 Manastirea Oasa
21/22
Invatatura faina, muzica, liniste
)a 'asa ziua e pe sfarsite. Imbracati in costume populare tinerii ies de la masa si se intorc in biserica pentru o ultima
rugaciune. "e treptele bisericii tinerii din 0ures se pregatesc de plecare. Spun ca au gasit aici „invatatura faina,
muzica, liniste”. Unii vin si o data la doua saptamani.
utocarul cu tineri se pune miscare si lasa in urma acest loc peste care se aseaza linistea. Se vor intoarce in curand
pentru ca pe alea 6rumoasei, 'asa a devenit pentru ei un fel de familie, o altfel de casa in care isi descoperaradicinile, se descopera pe ei. ici au aflat frumusetea lucrului facut impreuna. Impreuna se roaga, impreuna
muncesc si bat muntii in lung si in lat, si tot impreuna dau de !umnezeu. Intr-o carte despre acest loc se spune ca
'asa este la granita dintre lumi, intre cer si pamant, un loc in care timpul se intalneste cu vesnicia, stramosii cu
urmasii, toti uniti prin rugaciune, suntem aici...pe palmele lui !umnezeu. 2ristos a inviat7
Pr* Constantin -ecula. „-icio not/ nu reprezint/ cu adev/rat ce 0tie
un copil”
((1D, mar i, (= ianuarie, (/= H Cuvinte-c*eie1ț Constantin Necula, copil, elev, not, "rintele Constantin Necula,scoala
Termina i cu frica* -oi nu ne pierdem copiii niciodat/* Copiii ne sunt da i de Dumnezeu oricum cuț ț
1mprumut* +i sunt ai lui 2ristos* -u3l pute i 1nlocui pe 2ristos 1n convertirea lui*ț
Tot ce putem noi face este s/ asist/m cu demnitate, cu motoarele pornite, la 1ntoarcerea copilului
nostru, indiferent unde merge. S ti i c s-ar putea ca nu tot ceea ce crede i dumneavoastr, s fie credin .ș ț ț ț
Copiii nu pot fi sufoca i cu biserica i nici noi nu putem fi. i pe preo i ne sufoca i uneori, noi nu suntem pompț ș Ș ț ț
de benzin, suntem ni te oameni, putem da cJt avem.ș
%espira i ad4nc, 1mbr/ i a i3l seara 1nainte de culcare c5iar dac/ are 6 metriț ț ș ț . Iubi i3i, copiii trebuie iubi i,ț ț
trebuie s/ fie 1ncura$a i, trebuie s/ li se spun/.ț indiferent de ce i se întâmplă, eu sunt lângă tineț .
i nu mai desc5ide i carnetele de note* Arunca i3leȘ ț ț . &ermina i cu prostiile. Nicio not nu reprezint cuț
adevrat ce tie un copil. Nota reprezint ceea ce nu tie profesorul despre copilul nostru.ș ș
&e3am spus odat/ unor profesori. unui copil 1i moare, seara, c4inele din curte* Cum reac iona iț ț
diminea a la coal/7ț ș Copilului luia i-a murit cJinele care era prietenul lui de / ani. C*iar crede i c moarteaț
unui cJine nu conteaz pentru un copil8 ve i senza ia c o feti , la primul ciclu, Kn clas, are aceea i for caț ț ț ș ț
http://ortodox.md/tag/constantin-necula/http://ortodox.md/tag/constantin-necula/http://ortodox.md/tag/constantin-necula/http://ortodox.md/tag/copil/http://ortodox.md/tag/copil/http://ortodox.md/tag/elev/http://ortodox.md/tag/elev/http://ortodox.md/tag/nota/http://ortodox.md/tag/nota/http://ortodox.md/tag/nota/http://ortodox.md/tag/parintele-constantin-necula/http://ortodox.md/tag/parintele-constantin-necula/http://ortodox.md/tag/scoala/http://ortodox.md/tag/scoala/http://ortodox.md/tag/constantin-necula/http://ortodox.md/tag/copil/http://ortodox.md/tag/elev/http://ortodox.md/tag/nota/http://ortodox.md/tag/parintele-constantin-necula/http://ortodox.md/tag/scoala/
-
8/17/2019 Manastirea Oasa
22/22
o femeie care n-a dormit toat noaptea ca s tie cum s- i spJnzure elevii a doua zi8 !e aia e coal, pentruș ș ș
c e institu ie i e imperfect.ț ș
"e de alt parte, profesorilor i prin ilor, v recomand s v face i o list cu pomelnic cu to i elevii din clas, cuș ț ț ț
numele mic. i cJnd merge i seara la culcare, c*iar dac nu v ruga i, spune i1 !oamne, binecuvJnteaz pe1?Ș ț ț ț
%uga i3v/ pentru ei8 Copiii v/ vor sim i sinceritatea*ț ț ti i ce ne-au zis nou copiii de la Sibiu8 I-am KntrebatȘ ț
depre prima trstur de caracter a unui profesor sau preot. ti i ce au zis8 Sinceritatea. Copiii trebuie s simtȘ ț
c atunci cJnd vorbe ti de „Eoc Secund” a lui Ion #arbu, o faci din dragoste pentru ei i nu de #acalaureatul deș ș
la sfJr itul anului. S nu-i batjocore ti cu e%amenele care Ki a teapt. Sunt e%amene mai grele decJt admitereaș ș ș
Kn liceu i #acalaureatul L e%amenul comunitar.ș