mancaruri traditionale moldovenesti

14
Alimentaţia tradiţională - sistem de valori vitale şi etnoculturale Deşi regiunea de nord-est a României, Moldova, este cunoscută ca fiind cea mai săracă parte a ţării, aceasta mai este renumită şi pentru ospitalitatea şi căldura locuitorilor săi , bucurându-se în special în timpul sărbătorilor de iarnă,a sărbătorilor pascale să le fie casele pline de oaspeţi. Hrana și componentele ei, procedeele tehnice de preparare a bucatelor de fiece zi și anotimpurilor, de sărbatori și pentru respectarea ritualurilor, regimul alimentar și modul de consumare a hranei, eticheta la masă și simbolurile etnosociale – toate formează un sistem de valori strîns legate de istoria și cultura etnică a poporului român din această zonă a ţării-Moldova. În alimentaţia populară depistăm preferinţe gustative și vizuale, care posedă un anumit limbaj de comunicare a normelor tradiţionale, sociale și a urmelor de influenţă. Comparativ cu alte domenii ale culturii materiale în alimentaţia tradiţională se păstrează tradiţiile și întelepciunea populară, viziunea conceptuală privind originalitatea procedeelor de preparare, reţetele de îmbinare a produselor, modalitatea de utilizare și semnificaţia lor etnică. Toate acestea demonstrează că alimentaţia tradiţională a moldovenilor prezintă un sistem de valori etnoculturale autentice (tehnici de păstrare și prepare, reţete, categorii de bucate în dependenţă de semnificaţia mesei și locul ei, componenţa participanţilor la masă și de vîrstă ș.a.). Fenomenul creativ al gastronomiei populare a moldovenilor s-a exprimat prin potenţialul inovaţional al creativităţii multor meșteșugari populari specializaţi în diferite ramuri de obţinere și preparare a produselor, legate de domeniul alimentaţiei: morari, pescari, apicultori, legumicultori, storcători de ulei și de vin, rachieri, brutari, cofetari, cașcavagii, bucătărese, măcelari, pastramagii etc., a căror specializări trec peste 30. Alături de acestea o mare importanţă o au și cei, care pregătesc vasele, recipientele și pînzeturile de păstrare, prepare, deservire (olari, văsari, lingurari, dogari, ţesătoare, etc.). Respectiv pe parcursul timpului s-au format unele centre de specializare în anumite genuri meșteșugărești corelate cu alimentaţia populară. În aceste condiţii și obiectivele alimentaţiei alături de bogăţiile naturii și originalitatea valorilor cultural etnice joacă un rol prioritar. Acest argument servește drept motiv de a prezenta bucătăria moldovenească din diferite aspecte, cunoscîndu-i pe cei cointeresati de cultura alimentară a moldovenilor cît mai larg. De aici veţi putea afla despre cultul alimentar ca matrice a factorului social în cadrul sărbătorilor și ritualurilor de familie, tradiţii și simboluri etnice. În materialul propus spre prezentarea de bucate tradiţionale și contemporane ne-am oprit la câteva reţete originale și modalităţile de preparare, ilustraţii despre gustări reci, lichide, bucate calde, copturi, dulciuri, băuturi, conserve etc.

Upload: florin-ionescu

Post on 07-Sep-2015

381 views

Category:

Documents


21 download

DESCRIPTION

bucatarie

TRANSCRIPT

  • Alimentaia tradiional sistem de valori vitale i etnoculturale

    Dei regiunea de nord-est a Romniei, Moldova, este cunoscut ca fiind cea mai srac parte a rii, aceasta mai este renumit i pentru ospitalitatea i cldura locuitorilor si , bucurndu-se n special n timpul srbtorilor de iarn,a srbtorilor pascale s le fie casele pline de oaspei.

    Hrana i componentele ei, procedeele tehnice de preparare a bucatelor de fiece zi i anotimpurilor, de srbatori i pentru respectarea ritualurilor, regimul alimentar i modul de consumare a hranei, eticheta la mas i simbolurile etnosociale toate formeaz un sistem de valori strns legate de istoria i cultura etnic a poporului romn din aceast zon a rii-Moldova.

    n alimentaia popular depistm preferine gustative i vizuale, care posed un anumit limbaj de comunicare a normelor tradiionale, sociale i a urmelor de influen. Comparativ cu alte domenii ale culturii materiale n alimentaia tradiional se pstreaz tradiiile i ntelepciunea popular, viziunea conceptual privind originalitatea procedeelor de preparare, reetele de mbinare a produselor, modalitatea de utilizare i semnificaia lor etnic. Toate acestea demonstreaz c alimentaia tradiional a moldovenilor prezint un sistem de valori etnoculturale autentice (tehnici de pstrare i prepare, reete, categorii de bucate n dependen de semnificaia mesei i locul ei, componena participanilor la mas i de vrst .a.).

    Fenomenul creativ al gastronomiei populare a moldovenilor s-a exprimat prin potenialul inovaional al creativitii multor meteugari populari specializai n diferite ramuri de obinere i preparare a produselor, legate de domeniul alimentaiei: morari, pescari, apicultori, legumicultori, storctori de ulei i de vin, rachieri, brutari, cofetari, cacavagii, buctrese, mcelari, pastramagii etc., a cror specializri trec peste 30. Alturi de acestea o mare importan o au i cei, care pregtesc vasele, recipientele i pnzeturile de pstrare, prepare, deservire (olari, vsari, lingurari, dogari, estoare, etc.). Respectiv pe parcursul timpului s-au format unele centre de specializare n anumite genuri meteugreti corelate cu alimentaia popular.

    n aceste condiii i obiectivele alimentaiei alturi de bogiile naturii i originalitatea valorilor cultural etnice joac un rol prioritar. Acest argument servete drept motiv de a prezenta buctria moldoveneasc din diferite aspecte, cunoscndu-i pe cei cointeresati de cultura alimentar a moldovenilor ct mai larg.

    De aici vei putea afla despre cultul alimentar ca matrice a factorului social n cadrul srbtorilor i ritualurilor de familie, tradiii i simboluri etnice.

    n materialul propus spre prezentarea de bucate tradiionale i contemporane ne-am oprit la cteva reete originale i modalitile de preparare, ilustraii despre gustri reci, lichide, bucate calde, copturi, dulciuri, buturi, conserve etc.

  • n funcie de aezarea geografic, de condiiile de clim i de ocupaiilor locuitorilor unei ri, putem vorbi de o buctrie tradiional specific. Astfel, ara noastr, cu o clim temperat continental, cu un relief diversificat (cmpii, dealuri, podiuri, munii) strbtut de ruri, cu ieire la Marea Neagr i cu o Delt a fluviului Dunrea, are o gastronomie bogat i variat.

    Din fin de porumb se pregtete mmligua tradiional a rii noastre, care se mnnc cu brnz, ou, unt, smntn i lapte sau cu srmlue n foi de vi sau de varz, care constituie o alt mncare tradiional romneasc.

    n Moldova, la loc de cinste stau ciorbele de bor, supe cu tiei de cas, puiul cu smntn i gina umplut. Borul din tre de gru este o zeam acrioar cu gust plcut, foarte sntoas i hrnitoare.

    Cu ocazia srbtorilor de Crciun, mai cu seam n ziua de Ignat, se taie porcul, din care se prepar mezeluri, crnai, caltaboi, tob i lebr. O parte din carne i unc se afum pe ndelete, iar n alt parte se prepar srmlue, friptur i rcituri. Mititeii sunt de asemenea specifici rii noastre.

  • La pomana porcului particip cu bucurie familia i rudele,vecinii.

    Carnea de porc / 1-2 kg se spala si se taie in bucati potrivite, se pune intr-un ceaun. Se pune untura, usturoiul -4-5 cei, tiat mai grosier(sau lasat intreg), foile de dafin si apa. Se acopera cu un capac si se lasa sa se patrunda. Cand carnea este pe jumatate facuta se pun carnatii fcui n cas i taiati in bucati potrivite. Se mai lasa cateva minute pe foc cu capacul pus pana se patrund si carnatii apoi capacul se da deoparte si se lasa sa se rumenesca. Intre timp se pune apa la fiert pentru mamaliga cu sare si putin malai . Cand apa fierbe se pune malaiul in ploaie si se lasa la fiert cam 15-20 minute. Dupa ce s-au rumenit carnea si carnatii se servesc fierbini cu muraturi si mamaliga aburinda. La nceputul postului Pastelui, pe 9 martie se sarbatoreste Ziua Sfintilor Mucenici.

    Faina alba calitate superioara 550 g, Drojdie instant 1 plic,Lapte cald 125 ml, - sau apa in post. Zahar 150 g ,Oua 1 buc ,plus 1 galbenus pt uns - in post nu puneti oul, Unt 80 g , in varianta de post se inlocuiete untul cu ulei, Sare 1 lingurite, Miere 2 linguri, Nuca taiata marunt 100 g sau macinata . Prima data ne ocupam de maia. Inmuiem drojdia cu putin lapte, adaugam o lingurita zahar si 1-2 linguri de faina si amestecam bine pana abtinem un amestec omogen. Lasam maiaua sa sa creasca 10-15 minute. Intr-un castron sau in bolul mixerului in cazul meu punem faina, oul,zaharul, maiaua crescuta. Incepem sa framantam adaugand laptele putin cate putin pana obtinem un aluat omogen. Adaugam apoi si uleiul si framantam bine cu mixerul sau cu mana. Lasam aluatul sa creasca intr-o incapere calda, cel putin 1 ora sau pana isi dubleaza volumul. Cand aluatul a crescut, il scoatem din bol si framantam putin cat sa scoatem aerul format inauntru. Luam apoi bile de marimea unui mar mic si le intindem intr-un snur de aprox 70 de cm pe care in impletim in 2 si formam o bratara lipind capetele. Incrucisam apoi aluatul pentru a forma un 8. Se pun mucenicii formati in tava in care am pus hartie de copt si sa lasa la crescut cam 15- 20 de minute. Se ung apoi cu ou si se dau la cuptor, la foc mediu pentru 20 de minute sau pana sunt aurii deasupra. Se lasa apoi sa rcoreasc apoi se ung cu miere si se presara cu nuca macinata.

  • Srbtoarea Patelui pune pe jar multe gospodine, care se n a pregti borul de miel, drobul,

    friptura i stufatul. Dac la srbtorile de iarn se pregtesc multe alte bucate din carne de porc, atunci la Pati se pregtete mielul de Pati, copt sau umplut, friptur de miel, ca proaspt de oaie i multe bucate din cele de srbtoare. Locul principal la srbtoarea de Pati o are pasca cu brnz, apoi mielul pascal, cozonacul, oule roii.

    Reet drob de miel cu ficat Ingrediente : Ficat de miel 1,000 kg, Mruntaie de miel 1,000 kg Prapore 0,250 kg Franzel 0,300 kg Ou 8 buc. Ulei 0,150 L 5 fire de usturoi verde i ceap verde 3 lingurie condimente de drob (sau piper, rozmarin, cimbru, sare) Mod de preparare drob de miel cu ficat Mruntaiele de miel dup ce se cur i spal, se fierb i apoi dup ce se rcesc, se trec prin maina de tocat cu o sit rar, mpreun cu franzela muiat i stoars bine. Se amestec cu oule i verdeaa tocat mrunt, de preferin mrar. Se unge o tav bine cu ulei, se aaz praporele pe tav, se pune compoziia n el, se mpturete bine ca s se acopere carnea i apoi se toarn restul de ulei pe deasupra. Se introduce la cuptor, inndu-se 30 de minute. Cartofii curai i tiai natur se fierb n ap i se servesc alturi de poriile de drob, cu unt pe deasupra.

  • La loc de cinste este prepararea cozonacilor bine crescui, galbeni i stufoi umplui cu foarte mult nuc i stafide/ rahat. Iat o reet de cozonaci moldoveneti(se spune c cei ai moldovencelor sunt cei mai buni!). Ingrediente:

    aluat 1 kg fin, 12 ou, 220 gr unt, 320 ml lapte, 50 gr drojdie de calitate, 300 gr zahr, 1 fiol esen de vanilie de (10 ml) sau dou plicuri de zahr vanilat, 50 ml rom, 5 gr sare coaj de la o lamie (opional i una de la o portocal) , 40 gr ulei umplutura 50 gr stafide, 300 gr nuc mcinat, 250 gr zahr, 2 plicuri de zahr vanilat, 100 ml lapte , 2 linguri cacao.

    Preparare: o.Pentru a obine rezultate corecte pornii de la premise corecte. Fina i oule trebuie aduse ntr-o camer nclzit nainte de a ncepe frmntarea cu vreo ase ore. Fina trebuie s fie alb, de bun calitate, cernut. Temperatura camerei n care frmntai i dospii aluatul s fie de 22-24 de grade, fr cureni de aer rece. i acum purcedei.

    1. Preparai o maia din 2 linguri de fin care se pun ntr-un castron i se opresc cu cteva linguri de lapte fierbinte, btute pn obinei o past cremoas. inei maiaua la cald.

    2.Separat nmuiai drojdia n lapte cldu (nu fierbinte!) cu un vrf de cuit de zahr i o lingur de fin. Lsai-o s-i vad de rost i s se bice de ciud, la clduric.

    3. Dup ce drojdia a crescut, amestecai-o cu compoziia de maia pstrat la cald; se bate bine i se pune din nou totul la crescut la loc cald ferit de cureni de aer rece.

    4.Pn cele dou plmdeli se pun mpreun de acord n privina dospiturii, se bat 10 glbenuuri (2 rmn pentru dat luciu cozonacului) cu jumtate din cantitatea de zahr i sare, pn obinei o crem de ou cu granulele de sare i zahr topite ntr-nsa (dac e cozonac moldovenesc vorbii-i ca atare)

    5.Cnd maiaua (amestecul de drojdie i fin oprit) a crescut, punei n vas cu fin i compoziia de mai sus (glbenuurile btute), 6 albuuri, apoi untul topit (cldu, nu fierbinte), romul, coaja de lmie i portocal, restul de lapte cldu care a fost fiert cu vanilia i cealalt jumtate din cantitatea de zahr. Acest amestec trebuie frmntat zdravn, timp de 35-45 de minute nentrerupt; La frmntat se ung minile cu ulei sau unt i se continu framntarea pn cnd coca face bici. Aluatul rezultat nu trebuie s fie tare ci, mai degrab, mai mult moale. Dac e vrtos, se mai pun 2-3 albuuri btute spum i se frmnt bine.

    6.Punei vasul cu aluatul, la dospit la, loc cald, vreme de cel puin dou ceasuri. Timp suficient s lucrai umplutura.

    7. Pentru umplutur, punei la foc o crticioar cu lapte n care s topii zahrul i zahrul vanilat. Adugai nuca n lapte i oprii-o. La final adugai i cele dou linguri de cacao i stafidele. Batei restul de albuuri i amestecai spuma obinut cu restul ingredientelor de umplutur. Rcii umplutura nainte de a o folosi.

    8. Dup ce aluatul a dospit dou ore luai vasul de pe dulap unde l-ai ascuns de copii i mprii coca n dou. ntindei din fiecare jumtate cte o foaie pe care punei cte jumtate din amestecul de umplutur. Nu ntindei mplutura pn la marginea foii pentru a putea s o rulai mai apoi.

    9. Rulai cei doi cozonaci i punei-i n tvi unse bine cu ulei pe interior. Tvile trebuie s fie destul de nalte (n momentul n care punei cozonacii n tav acetia nu trebuie s depeasc

  • mai mult de o treime din nlimea ei). Ungei cozonacii la suprafa cu cele dou glbenuuri rmase btute cu zahr i puin sare (cozonacii vor fi lucioi i crocani la suprafa). Lsai cozonacii s dospeasc n tav, la loc cald, nc o or-dou pn cnd coca ajunge la marginea tvii.

    10. Cozonacii se coc n cuptorul nclzit la 170 de grade n primele 15 minute, 210-220 dup, timp de 40-50 de minute, n funcie de cuptor. n mod normal cozonacii nu ar trebui s stea n cuptor mai mult de o or.

    Nu se scot imediat din tav, nu se taie fierbini dei mirosul este mbttor!

    La ncheierea slujbei de Pate, oamenii aduc la biseric couri cu bucate pregtite pentru Sfnta srbtoare pentru ca preotul s le binecuvinteze. Apoi toat familia se adun n jurul mesei . Fiecare membru al familiei se spal cu un ou rou i bnui de argint,ia anafur i se nfrupt din mncarea sfinit de preot. ,,-Hristos a nviat! Adevrat a nviat!,, sunt saluturile de la mas i cele de pe strad. Petele i vnatul constituie materia prim pentru diverse preparate, tiina preparrii crnii de cerb, de porc mistre ori de cprior,fazan ori prepeli,iepure sau rae slbatice a devenit o adevrat art, iar alimentele bazate pe vnat au ajuns s fie considerate adevrate delicatese.

    Ra slbatic

    Ingrediente

    1ra, 100 g slanina, 1 lingura unt, 1 lingurita patrunjel verde tocat, sare, 1 paharel cu vin. Pentru marinata: 1 pahar otet, 2 frunze de dafin, 1 ceapa mica, 10 boabe piper, sare.

    Mod de preparare

    Pentru friptura de rata salbatica cu vin se curata rata, se parleste si se sterge cu o carpa uscata. Se face o marinata din otet, foi de dafin, ceapa, piper si sare. Se fierbe si, cum clocoteste, se opareste rata. Se acopera si se lasa sa stea o ora. Se sterge din nou bine cu carpa, se pune inauntru ficatul, o bucatica de unt si cateva frunze de patrunjel. Se impaneaza cu slanina, fasii foarte mici, care se introduc numai la suprafata. Se asaza in tava cu putina untura, la foc iute, si se unge in timpul friptului. Dupa ce s-a

  • scos rata din tava, se adauga un paharel de vin si se lasa sosul sa mai dea cateva clocote. Se trece prin sita si se serveste in sosiera.

    Mod de servire

    Friptura de rata salbatica cu vin se serveste cu garnitura de legume si cu sosul din tava.

    Ingrediente - Mancare rece de iepure cu masline

    1 kg carne, 4-5 cepe mari, 3-4 linguri ulei, sare, 20 fire arpagic, 1 pahar vin, 20 masline, 2 foi dafin, 10 boabe piper, o lamaieMod de preparare:Bucatile care raman de la carnea aleasa pentru friptura se sterg de sosul marinatei (apa amestecata cu vin, 203 linguri otet, 2-3 linguri untdelemn, felii de ceapa, morcov, telina, foi de dafin, cimbru, sare, piper - se lasa doua zile). Se prajesc bucatile in untdelemn, cu 4 cepe taiate marunt. Se adauga cate putina apa calda si se acopera, lasand sa se fragezeasca carnea. De o parte, se trag de asemenea, in ulei, vreo 20 fire de arpagic care se pun in cratita, impreuna cu un paharel de vin, atunci cand carnea este bine fragezita. Se adauga si vreo 20 de masline crestate, o lingura bulion, 2 foi de dafin si cateva boabe de piper. Se asaza pe o farfurie rotunda, se lasa sa se raceasca. Pe marginea farfuriei se asaza felioare de lamaie curarate de coaja galbena. Tocan , friptur de mistre sau cprior sunt mncruri , savurate n special de vntori sau de oaspei n marile restaurante din zonele turistice ale rii. In Fratii Jderi Sadoveanu descrie: prepelita pe masa Domnului era in mare cinste. Prepelitele erau invelite in frunze de teiu si apoi in slanina afumata. Se frigeau in tigla la jaratec de fag. Un rob aducea colaci proaspeti si claponul in cratita lui.

    n apele rurilor ,n lacuri i iazuri cresc pesti de toate soiurile: crapul i carasul, linul i pltica, somnul i pstrvul,etc. Carnea gustoas i sntoas a acestora a fost dintotdeauna una din mncrurile de baz ale locuitorilor zonei din cele mai vechi timpuri.

    Crap la cuptor

  • Din timpuri strvechi pinea la srbtori a stat ntotdeauna n capul mesei, avnd un rol foarte important n cadrul ceremonialului de familie dar i la srbtorile calendaristice. Pinea de ritual colacii au forme i mrimi diferite.

    Colacii de nunt a mirilor, a nunilor, cuscrilor snt mari, mpletii n 4, 6, 8 i mplinesc funcii diferite. Se deosebesc i colacii srbtorilor de iarn, cei de Pati.

    Colaci de botez druii nailor

    Colaci de nunt

    Colacii pentru colindtori /Crciun

  • Colacii de Pate

    Colacii de nmormntare

    La srbtorile prilejuite de Hramul satului se pregtesc alturi de variatele forme de colaci multe bucate din carne, legume asortate stropite cu diverse soiuri de vin etc.

  • Alimentaia tradiional la moldoveni impune o clasificare a mncrurilor n funcie de anumite srbtori, posturi sau ocazii, cnd acestea se prepar n mod special i n cantiti mai mari. La evenimentele importante din viaa omului, cum sunt botezul, nunta, nmormntarea i srbtorile calendaristice se pregtesc mncruri speciale, gustoase, apetisante i variate, care corespund tradiiilor poporului. Multe din bucatele din cadrul ceremonialului de familie se deosebesc de cele pregtite n fiece zi prin numrul, calitatea, tehnica pregtirii, dar i funcia bucatelor. Unele bucate i produse alimentare sunt folosite ca atribute la realizarea unor ritualuri.

    Se pregtesc:

    mncruri reci: rcituri, pastram, jambon, rulade, mititei, salate, ardei copi, diferite coulee cu brnz i usturoi, pete umplut etc.;

    mncruri calde: sarmale, prjoale, fripturi, cighiri, gini umplute, plcinte, etc.; un numr mare i variat de prjituri de cas i torturi, julfa- scutecele Domnului Iisus-

    prjituri umplute cu nuci, mere coapte etc.

    Cighiri

    Ingrediente:

    -ficat de porc sau vita -300gr, -plamani- 200gr.-inima- 200gr

    -carnita de porc-200gr,-prapor- 500-700 gr,-2 oua-2 cepe

    -o capatina de usturoi-sare, piper negru, frunza de dafin

    -ulei

    Cum pregatim:

    1.Praporul se pune in apa rece pe vre-o 15 minute. Toate maruntaiele e necesar sa le spalam bine

    sub apa curgatoare si le lasam sa se scurga bine .Carnea se taie in bucatele mai mici.

    2.Ceaunul se incinge bine cu ulei, se adauga toate maruntaiele taiate bucati mari 3-5 cm ,si se

    pragesc la foc mare , undeva 5-7 minute pina se rumenesc putin, in acest timp se curata ceapa , se

    taie marunt si se pune la prajit in ceaun. Totul se amesteca cu o lingura de lemn .

    3.Dupa 15 minute ( in total) de prajire adaug apa ferbinte, atit, cit sa acopere maruntaiele in ceaun ,

    adaug usturoiul curatit in catei intregi, frunza de dafin, piperul in boabe, putina sare. Acoper cu un

    capac si le las sa se inabuse 15 minute.

    4.Totul se raceste, si dupa aceia se taie in bucatele(sau prin masina de tocat).

    5.In vasul cu subproducte se adauga ouale, piperul negru macinat, sare dupa gust. Se amesteca

    foarte bine tocatura pentru cigiri.

    6.Se formeaza parjoale de forma mari si rotunde si se invelesc in bucatele de prapor de porc, fiecare

    in parte. Dupa ce ati invelit toate cigirile la dati la rece pe o ora sa se prinda bine.

    7.Se incalzeste tigaia bine cu ulei, si se pragesc atit timp cit se rumenesc bine pe o parte si alta.

    8.Deasemenea, se poate prepara o portiune de cigiri mai mare si o parte se poate ingheta la frigider,

    pe urma le deszhetati si prajiti. Alt mod de pastrare- se pot praji toate cighirele, si se pun la pastrare

    in untura de porc. Dupa aceia se incalzesc , si se servesc la masa cu cartofi feti in coaja si muraturi.

    9.Este o mancare foarte gustoasa si sanatoasa , si se prepara in fiecare casa , atunci cind se taie

    porcul.

    Pofta buna!

  • Julfa- scutecele Domnului Iisus

    Ingrediente

    500 gr faina,drojdie (cit o nuca),un praf de sareun praf de zahar crema:o cana de zahar ,150 de grame de apa ,vanilie, 2 cani de nuca macinata

    Mod de preparare

    Aceasta julfa se face de obicei in postul Sfantului Craciun...crema se face din samanta de canepa dar

    se poate inlocui si cu nuca...

    O prezentare n stil tradiional ar suna aa, dar gustul prjiturii e la fel ca demult!

    De cte ori predau Amintiri din copilrie, mi amintesc de un dulce extraordinar de bun din copilria mea, un dulce pe care nu l-am mai gustat n forma lui tradiional, de vreo 30 de ani. Este vorba de turtele cu julf.

    Turtele se fac foarte simplu din ap cldu, cu puin sare i cu fin, din care se omogenizeaz un aluat. Aluatul obinut se las la odihnit vreo or, apoi se ntind foi rotunde, foarte, foarte subiri, care se coc pe plita ncins i pe o parte i pe alta. Pentru a arta bine straturile, se fac multe turte!!! Acestea se las la uscat o zi sau dou, apoi se pregtete un sirop de zahr, se nsiropeaz alternativ turtele, ntre care se presoar nuc mcinat amestecat cu mirodenii.

    Aa se fac acum, dar n copilria mea, ca i pe vremea lui Creang, crema care umplea turtele se prepara din semine de cnep. n zilele noastre, cnepa e interziz, ns n vremuri ndeprtate, cnepa era prezent n gospodriile rneti, fiindc din firele ei esute se confecionau diverse textile, iar din semine se pregtea o crem pe care eu mi-o amintesc ca fiind delicioas. Cred c toi v amini episodul n care Nic d toat cnepa palanc la pmnt, alergat fiind de zgrcita lui mtu Mrioara! Cred i eu c l alerga! Mi-o i imaginez pe mtu recoltnd seminele pe care le punea la uscat, apoi, n postul Crciunului, le zdrobea cu piua, le ddea drumul n apa clocotit i ceea ce se ridica deasupra era bunciunea numit julf, despre care nu mai tiu cum se pregtea!

    Dar putei s v facei turte cu nuc! S nu v puturoii i s facei multe! Punei o turt n farfurie, o nsiropai, apoi presrai nuc, punei alt turt deasupra, o insiropai i tot aa, nct la final, turtele suprapuse, s aib nlimea unui tort de 25 de centimetri. Deasupra lor aezai o farfurie i peste farfurie fixai o greutate. Lsai-le aa o zi i o noapte ntr-o camer rece! Poft bun!

    Alivenci

    Cunoscute si sub denumirea de placinta ciobanului , alivencile sunt de fapt nite plcinte cu brnz de oi i malai , o delicatesa din bucataria tradiional moldoveneasc. Se servesc calde, necate intr-o baie de smntn gras, o adevrat desftare pentru papilele gustative ! Ingrediente 400 gr brnz oi 100 gr smntn 100 gr mlai 300 ml lapte prins/ chileac( lapte btut) sau lapte dulce fiert 5 ou 50 gr unt 50 gr fin

  • un praf sare Mod de preparare Sfrmim brnza cu furculia sau dac e mai tare o dm pe rztoarea mic . Adaugam ouale apoi untul topit (dar nu fierbinte ) si amestecam bine pana se incorporeaza . Adaugam malaiul oprit cu laptele fierbinte,apoi faina , un praf de sare si omogenizam . Primvara se pun codie de ceap i mrar tocat . Turnam compozitia in tava unsa cu unt . Se poate face i n varianta dulce adugndu-se zahr/ 200 gr., odat cu mlaiul i fina. Dam la cuptor la foc mediu, pana se rumeneste putin. Portionam si le servim calde cu smantana cu continut ridicat de grasime .

    Pentru desert, gospodinele noastre pregtesc plcinte cu brnz sau cu carne, plcinte poale n bru sau renumitele brnzoaice, compoturi sau erbeturi, precum i alte variate dulciuri .

    Plcinte ,,poale n bru,,

    Ingrediente

    Pentru 16 portii: Pentru aluat, aveti nevoie de: 500 g faina,2 oua, 200 ml zer (lapte),50 g drojdie, 2 linguri de ulei, 1 lingura de zahar 1 zahar vanilat, 1 praf de sare Pentru umplutura, aveti nevoie de: 250 g branza de vaci, 2 oua, 4 linguri de zahar, 50 g stafide, 1 lingura de gri,1 lingura de esenta de rom, coaja de la o lamaie, 1 zahar vanilat Pentru uns placintele, aveti nevoie de: 1 ou, 1 lingura de zahar

  • Mod de preparare

    Aluatul: Faina se cerne si se pune intr-un lighean mai mare. Intr-un castronel se freaca drojdia impreuna cu 2 linguri de zahar pana cand se lichefiaza. Se face o gaura in mijlocul fainii si se toarna drojdia lichefiata, peste care adaugam 100 ml zer sau lapte caldut. Se amesteca cu o lingura si se inglobeaza treptat faina pana cand are consistenta unei smantani. Se lasa la crescut 15 minute la loc caldut. Cele doua oua se bat cu o jumatate de lingurita de sare si se adauga in lighean. Punem restul de zer caldut si un plic de zahar vanilat. Se framanta bine iar cand aluatul este aproape gata, se adauga si uleiul. Acoperim aluatul cu un prosop si il lasam la dospit la loc caldut aproximativ o ora. Umplutura: Separam albusurile de galbenusuri. Galbenusurile se freaca cu un praf de sare. Albusurile se bat spuma cu 4 linguri de zahar. Branza de vaci se freaca cu furculita, apoi se adauga stafidele, galbenusurile, zaharul vanilat, esenta de rom, coaja de lamaie, o lingura de gris si se amesteca pana la omogenizare. La final, adaugam albusurile, avand grija sa omogenizam incet pentru a nu pierde aerul din albusurile batute spuma. Aluatul crescut se imparte in doua. Fiecare jumatate se imparte la randul ei in opt parti egale. Cu ajutorul unui sucitor, intindem bucatile de aluat, avand grija ca la mijloc sa ramana putin mai gros. In mijloc se pune cate o lingura de umplutura si se unesc marginile opuse doua cate doua, pana cand se acopera toate umplutura. Se pun intr-o tava unsa cu unt si se lasa la crescut inca 30 de minute la loc cald. Se ung cu ou batut cu zahar si se dau la cuptor la foc potrivit aproximativ 40 de minute. Primele 10 minute dam cuptorul la o temperatura mai mare (200 grade C). Se scot de la cuptor, se ung cu apa cu zahar si se acopera cu un prosop gros. Se lasa aproximativ 15 minute dupa care se pudreaza cu zahar si se servesc calde.

    Compoturi,gemuri,dulceuri,serbeturi,peltele i tot felul de prjituri,torturi completeaz bogata

    buctrie romneasc.

  • Copiii notri sunt implicai n activitile casnice ,de pregtire a meselor,de formare a unui stil de

    via sntos dar i prin activiti colare i extracurriculare.

    Buctria romneasc a fost remarcat de muli cltori strini care au cutreierat de-a lungul secolelor meleagurile romneti. Preparatele buctriei satelor noastre, dei simple i nediversificate, au gust deosebit i pentru fiecare mas se poate spune cu satisfacie: am mncat ca la mama acas.

    Octombrie 2013

    nv.Hulub Anioara

    Elevii Ababei Claudia i Ciutacu Iustin