marinescu - stoina

8/16/2019 Marinescu - Stoina

1/15

Academia Forţelor Terestre “NICOLAE BĂLCESCU” SIBIU

201

Programul de Studii Universitare de Masterat “LEADERSHIP ORGANIZAIONAL!

RE"ERA#

$IZIUNEA LIDERULUI

CA!ACTE!ISTICILE FUN"A#ENTALE ALE UNUILI"E!

$%tocmit

#astera%d

Ali% Io%&ţ #A!INESCU


2/15

CA!ACTE!ISTICILE FUN"A#ENTALE ALE UNUILI"E!

O%a&ia de a %ondu%e a'are in (ie%are &i) ast(el in%at 'ana si %ei mai re%e'tivi indi&ivi se

a(la uneori in situatia de a* si asuma r+s'underea'entru %eva, -u %at a%e.tia sunt mai /ine 'regatiti 'entru a ras'unde a%estor 'rovo%+ri de a o%u'a 'o&itia de lider) %u atat maire'ede isi de&volt+ noi de'rinderi) in%rederea in sine si intuitia 'ersonala, Arta de a (i lider se do/0nde.te 'rin e1er%itiu si e(ort) %2iar da%a 'reg+tirea inade%vata)modestia) li'sa 3n%rederii sau li'sa de e1'erienta va (a% sa va indoiti de dumneavoastra,A%est 'ro%es in%e'e adesea in momentul in %are indivi&ii des%o'era %a au %alit+4i si 'un%tetari aso%iate de o/i%ei %u 'ostura de lider, Atun%i des%o'erirea 'ro'riilor resurse iisur'rinde, Du'a %e se de&v+luie a%easta (orta interioara) e1istenta ei nu este uitata usor,E1'loatarea noilor %alit+4i des%o'erite determina 'er(e%tionarea a%estora si %reea&a unsentiment de im'lenire) ast(el in%at %re.terea %ondu%e la %re.tere, "ie%are situa4ie este di(erita de %elelalte, Desi o%a&iile im'ortante sunt sedu%atoare si

atrag aten4ia) mai mult evenimentele de rutina (a%ilitea&a de&volt+rea %alit+4ilor de lider,"ie%are sansa de a %ondu%e asigura 'ra%ti%a ne%esara si adauga o e1'erienta valoroasa,Este 'reg+tirea 'entru evenimentele im'ortante %e urmea&a in viitor, Liderii 'otentiali tre/uie sa re%unoas%a) de asemenea) %a 'o&itia 'rivilegiata im'li%a sires'onsa/ilitate, Asumarea ras'underii de a (i lider nu este ni%iodata sim'la) iar arta de a%ondu%e e(i%ient ne%esita de'unerea unui e(ort %onsidera/il, A%est lu%ru 3nseamn+ 'resiune) stres si 'roo%are) dar si imense satis(a%4ii du'a 3nde'linirea %u su%%es a uneisar%ini, Deoare%e ma5oritatea oamenilor sunt in %ea mai mare 'arte a tim'ului su/ordona4i) o 'arte din e(ortul de a va de&volt+ %alit+4ile de lider ar tre/ui sa vi&e&e si de&volt+rea%alit+4ilor de su/altern, -ele doua seturi de de'rideri sunt %om'lementare, Un su/altern

3ndem0nati% stie %um sa %ontri/uie la su%%esul liderului) 'e %0nd un lider satis(a%ene%esitatile su/alternilor) in avanta5ul re%i'ro% al tuturor,

"i.a de 'ost a unui lider de su%%ess6* sta/ile.te 4eluri %lare7* o(er+ dire%4ii %lare7* o(er+ su'ort %elorlal4i atun%i %0nd a%e.tia au nevoie* de&volt+ a/ilit+4i su/ordona4ilor7* o(er+ (eed/a%8 asu'ra 'er(orman4ei7* are o vi&iune %are g2idea&+ toate a%tivitatile7* a(isea&a in%redere in sine7

* dore.te sa im'artaseas%a %u %eilalti re&ultatele si 'rogresul7* este 'reo%u'at de %eilalti7* este in%on5urat de multe 'ersoane mai 'ri%e'ute de%at el insusi7* este (erm in de%i&ii7* %reea&a 'rovo%+ri7* ins'ira o vi&iune %omuna7* ii im'uterni%este 'e %eilalti sa a%tione&e7* modelea&a drumul7


3/15

* in%ura5ea&a,

Pentru a (i un lider de su%%es sunt esentiale 9 as'e%te6:; %on.tienti&area 'ro'riei 'o&i4ii as'e%te legate de%on.tienti&area 'ro'riei valori6 * regulile de /a&a in arta de a %ondu%e* autoanali&a* urmarea liderului* de&volt+rea 'ersonala

Regulile de /a&a in arta de a %ondu%e* de o/i%ei e1ista = %onvingeri unanim a%%e'tate in%eea %e 'riveste arta de a %ondu%e6

:; Liderii se nas% 'entru a (i lideri


4/15


5/15

De&volt+rea 'ersonala

Anali&a %om'ortamentului ade%vat si inade%vat in %alitate de lider asigura /a&aim/unatatirii 'er(ormantelor, -2iar si asa) ori%e s%2im/are de %om'ortament este %el mai /ine sa se /a&e&e 'e %alit+4ile 'e %are liderul le are de5a) im/unatatind ast(el

'ersonalitatea nativa, "ie%are 'oseda o%om/inatie uni%a de %alit+4i) %um ar (i %ura5ul)ra/darea) am/itia) onestitatea si altele) iar a%este %alit+4i (undamentale re're&intaadevarata sursa a su%%esului in 'ostura de lider, -0nd a%este %alit+4i sunt re%unos%ute) un lider le 'oate e1'loata %u mai multa in%redere,A%easta %ondu%e de asemenea la des%o'erirea %alit+4ilor %are* i li'ses% unui lider, -ua%este in(ormatii) un lider 'oate de%ide %e %alit+4i tre/uie sa* si de&volte si ast(el 'oatesta/ili %um 'oate (i im/unatatita 'restatia sa de viitor, De e1em'lu) in%a'a%itatea de a da indrumari %lare re're&inta un %om'ortamentinade%vat din 'artea unui lider) %are 'oate avea la /a&a di(erite %au&e, E1aminandu* sistru%tura 'ro'riei 'ersonalitati) indivi&ii 'ot des%o'eri sursa di(i%ultatilor %u %are se%on(runta, #re/uie oare sa se 'regateas%a mai /ine) tre/uie sa (ie mai %almi) sa ai/a o

gandire mai organi&ata sau o 5ude%ata mai /una A%eeasi 'ro/lema ar 'utea ne%esita oalta solutie) in (un%tie de %om/inatia de %alit+4i si de stru%tura 'ersonalitatii (ie%aruia, -om'ortamentul ade%vat* in 'rimul rand tre/uie sa identi(i%ati a%est gru' de %alit+4iindividuale 'e %are le detineti, -elr < liste de %om'ortamente ade%vate) into%mite 'e /a&a 'un%telor dumneavoastra de vedere si ale %olegilor) va vor a5uta in a%est 'ro%es, "ie%aree1em'lu de 'e lista va 'oate %ondu%e la adenti(i%area unei %alit+4i 'ersonale, -om'ortamentul inade%vat* %omentariile negatie o(er+ o o%a&ie in 'lus de a vade&volt+, Da%a se su'un in mod (re%vent autoanali&ei) liderii se 'ot de%ide sa* si s%2im/e%om'ortamentul, De e1em'lu) da%a un lider este %riti%at 'entru (a'tu %a (oloseste umorul%0nd 're&inta a(a%eri o(i%iale ale (irmei) a%esta ii 'ermite liderului sa (a%a o alegere,Printre o'tiuni se numara urmatoarele rea%tii6 simtul umorului nu este o %alitate 'otrivita

'entru un lider7 revolta im'otriva %riti%ilor si a%%entuarea trasaturii %riti%ate este %ea mai /una rea%tie7 se 'oate invata din %omentariile altora) des%o'erind semni(i%atia a1a%ta aa%estora, In lo% sa rea%tione&e or/este) a%easta 'ersoana 'oate alege anali&a si evolutia, Im/unatatirea %om'ortamentului* liderii %are* si %ontrolea&a %om'ortamentul e(i%ientisi im/unatates% %alit+4ile atun%i %0nd ii %ondu% 'e %eilalti, Atat rea%tiile 'o&itive) %at sirea%tiile negative o(er+ in(ormatii valoroase si 'ermit o mai /una intelegere a im'a%tului%om'ortamentului 'ro'riu asu'ra su/alternilor, Listele de %om'ortamente ade%vate siinade%vate a5uta la identi(i%area %alit+4ilor 'ersonale, E1em'lele 'rivind %om'ortamentulinade%vat o(er+ si alte avanta5e) 'entru %a atrag aten4ia asu'ra uni anumit %om'ortament%are tre/uie im/unatatit,

I%tele*erea celorlalţi oame%i Al doilea 'as 'entru devenirea unui lider de su%%es este intelegerea %elorlal4i oameni,#re/uie sa re%unoastem di(erentele dintre indivi&i) din 'un%tul de vedere al motivatiei) alvisurilor si al am/itiei (ie%aruia, Este 'eri%ulos sa %redem %a toti sunt la (el, Nu sunt si nueste demo%rati% sa insistati 'e ideea %a ar (i, Di(erentele) nu asemanarile (a% mun%agru'urilor sa (ie e(i%ienta si viata sa (ie interesanta, -0nd indivi&ii sunt evaluati lagramada %a (iind identi%i) ei sunt li'siti de inde'endenta si de individualitate,


6/15

-ele mai im'ortante as'e%te 'rivind intelegerea %elorlal4i oameni sunt6* motivatia* re%om'ensele si valorile* ins'iratia

Motivatia Inainte %a in se%olul tre%ut studiul 'si2ologiei sa (ie a%%e'tat de so%ietate) in generalliderii au 'astrat ta%erea in legatura %u sentimentele de indoiala asu'ra 'ro'riei 'ersoane,In s%2im/) a%e.tia 're&entau lumii o imagine de oameni 'uterni%i si 2otarati) lasandim'resia de totala in%redere in sine) indi(erent de starea lor interioara, Sar%ina liderului erasa* i motive&e 'e altii 'rin e1em'lul 'ersonal, Autoanali&a era 'er%e'uta %a (iind un o/i%eie1%lusiv al %elor sla/i, Da%a isi 'uneau intre/ari) a%est lu%ru era %onsiderat %2iar %a omani(estare a li'sei de loialitate si de anga5ament (ata de 'ostura lor de lider, Puterea) determinarea si in%rederea in sine %ontinua sa (ie %alit+4i a're%iate de lideri,#otusi) este general a%%e'tat (a'tul %a liderii tre% de asemenea 'rintr* o gama variata deemotii) unele dintre a%estea (iind 'o&itive) iar altele negative, In realitate) a%um se

%onsidera un semn de sla/i%iune sa 'o&ati in rolul de lider 'er(e%t si atot%unos%ator, Dee1em'lu) admiterea (a'tului %a) uneori) liderului ii este teama este 'rivita in 're&ent %a unmod de a re%unoaste si a de'asi teama, Pentru a %ontrola sentimentele negative) dar si 'e %ele 'o&itive) este ne%esar saintelegem motivatia umana, Oast(el de a/ordare a a%estui su/ie%t sugerea&a (a'tul %aindivi&ii sunt motivati sa* si satis(a%a ne%esitati di(erite in momente di(erite, Prima lor 'rioritate o %onstituie ne%esitatile legate de su'ravietuire, Doar du'a %e a%estea suntsatis(a%ute) 'ot in%er%a sa se de&volte si sa dea vietii lor un sens, Dorinta de a* si satis(a%ene%esitatile legate de su'ravietuire si de de&volt+re ii a5uta sa de'aseas%a sentimentele deteama si de limite,

Re%om'ensele si valorile In tim'ul %o'ilariei) indivi&ii isi de&volt+ modele %om'ortamentale %are le asigurasu'raietuirea, De e1em'lu) unii /e/elusi ti'a) 'lang 'entru a %ere 2rana si alte lu%ruriesentiale, Altii gangures%) uguies% si* si in%anta 'arintii 'entru a le da %eea %e tre/uie,Oalta %ategorie de /e/elusi 'ur si sim'lu invata %a sunt 'e %ont 'ro'riu si %a tre/uie sa seaste'te sa 'rimeas%a minimum din 'artea %elorlal4i, Desi %om'ortamentul se s%2im/a inurma maturi&arii) ti'arele %om'ortamentale de /a&a se 'astrea&a, A%este modele %om'ortamentale se im'art in = %ategorii6* am/itios si insistent* atent si s'ri5initor * analiti% si 'rudent

AMCI#IOS SI INSIS#EN##rasaturi 'o&iti%e #rasaturi negative

* in%re&ator * arogant

* dinami% * insistent

* isi asuma ris%uri * aventurier

* s'ontan * im'ulsiv

* %ondu%ator * di%tatorial


7/15

* intre'rin&ator * ne%oo'erant

* des%ur%aret * %al%ulat

A#EN# SI SPRIINI#OR

#rasaturi 'o&itive #rasaturi negative* sensi/il * (oarte in%ordat

* devotat * 'res de sters 'i%ioarele

* idealist * (rustrat

* 'rietenos * naiv

* tolerant * or/

* ra/dator * 'asiv

* intelegator * su'us

ANALI#I- SI PRUDEN##rasaturi 'o&itive #rasaturi negative

* 'ra%ti% * ingust in vederi

* inde'endent * egoist

* %ore%t * im'ersonal

* meti%ulos * %2iti/usar

* re&ervat * i&olat

* metodi% * greoi* %u %onvingeri * rigid

Ins'iratia Intelegerea 'entru %eilalti si sen&atia %a se lu%rea&a 'entru un s%o' %omun asigura o /a&a 'entru %onstruirea unor relatii 'uterni%e) liderii in%ura5and res'e%tul re%i'ro% intre eisi su/alterni, #otusi) e1ista in %ontinuare lideri %are %red %a este ne%esar sa se distante&ede su/alternii lor, Ei %red %a au nevoie de o aura %are se /a&ea&a 'e (a'tul %a sunt di(eriti)mai stralu%itori sau mai /uni de%at %olegii lor, Ei %onsidera a%easta o sursa de 'utere, -2iar si in urma %u ? de ani un asemenea %om'ortament ar (i (ost %onsiderat ne(ires%din 'artea unui lider) iar in 're&ent este %onsiderat in general inade%at, Progresul

te2nologi% %are vi&ea&a a%%esul la in(ormatie 'rin Internet) retele intranet sitele%omuni%atii modi(i%a intr* o maniera su/tila relatiile dintre indii&i, In 'lus) oameniisunt in medie mai /ine 'regatiti si mai so(isti%ati de%at ma5oritatea %elor %are (a% 'artedin generatiile 're%edente, Prin urmare) liderilor li se %ere in 're&ent sa %ondu%a si sagestione&e in(ormatii %u o (le1i/ilitate si o indemanare mai mari de%at 'ana a%um, -ondu%erea %u su%%es a de'ins intotdeauna de %a'a%itatea de %omuni%are) de a as%ultasi a vor/i, A%um este nevoie in 'lus de utili&area a%estor de'rinderi 'entru a %onstrui


8/15

relatii interde'endente intre mem/rii gru'ului si intre lider si gru', Ast(el nu sediminuea&a rolul liderului7 a'ar in s%2im/ noi 'rovo%+ri, In realitate) a (ost intotdeauna o %erinta (undamentala %a liderii sa %oo'ere&e /ine %usu/alternii, -ei mai mari lideri ai lumii s* au dovedit a (i %onstienti de a%easta %erinta)re%unos%0nd (a'tul %a isi /a&au autoritatea si 'uterea 'e su/alternii lor,

Res'e%tl 'e %are l* au a%ordat %olegilor lor a %ondus dire%t la e1'rimarea loialitatii sidevotamentului din 'artea a%estora, O sursa im'ortanta a %a'a%itatii lor de a (i un model 'entru %eilalti se datora %onstruirii unor relatii /une si e1istentei res'e%tului re%i'ro%,

+&terea si a&toritatea Al treilea 'as %atre 'ostura de lider de su%%es 'riveste intelegerea 'ro/lemelor legate de 'utere si autoritate, -0nd indivi&ii a%%e'ta res'onsa/ilitatea 'osturii de lider) a%e.tia iauin %al%ul si 'rovo%area de a* si e1er%ita %u intele'%iune 'uterea in /ene(i%iul intreguluigru', Elementele %are %ontri/uie la e1er%itarea %ore%ta a 'uterii si autoritatii sunt6

* e1er%itarea 'uterii* stilurile de %ondu%ere

* ada'tarea la evenimente* delegarea atri/utiilor

E1er%itarea 'uterii #itulatura de B lider! nu %rea&a lideri, Este %unos%ut (a'tul %a inaintea 'rovo%+rii artre/ui sa e1iste de5a o relatie /una intre viitorul lider si %ei %ondusi, Dis%utiile) rea%tiile sida&/aterile sunt esentiale 'entru %a un lider sa 'oata invata de la alti mem/rii ai gru'ului,Re'rimarea) ignorarea sau des%ura5area di(eritelor 'un%te de vedere din %adrul unui gru'este un semn de sla/i%iune sau de teama din 'artea liderului %are se as%unde in s'ateleunui rol 'entru a %ontrola gru'ul,

Stilurile de %ondu%ere Puterea si autoritatea se mani(esta 'rin stilul de %ondu%ere) iar unii autori sunt de 'arere%a e1ista = stiluri (undamentale ale %ondu%erii6

a; demo%rati% /; auto%rati%%; 'ermisiv

Stilul demo%rati%* un stil de %ondu%ere demo%rati% se /a&ea&a 'e res'e%tul re%i'ro%intre %olegi) indi(erent de (un%tia detinuta de (ie%are, -0nd a%esti lideri des%o'era %aunora dintre %olegi le li'ses% diverse %om'etente si a'titudini) ei %reea&a o%a&ii %a a%e.tiasa evolue&e si sa invete, Puterea a%estui stil %onsta in atmos(era de dis%utii si de&/ateri 'e%are o in%ura5ea&a, Stilul auto%rati%* a%est stil de %ondu%ere se dovedeste adesea %el mai (olositor ori de%ate ori a'ar %ontroverse, Oamenii %on(un&i simt nevoia e1istentei unui B se( 'uterni%!) aunui lider %are le va s'une %e sa (a%a, -u siguranta) e1ista su(i%iente e1em'le in istorie dedi%tatori auto%rati %are au (ost invitati sa 'reia 'uterea aratand %a unii oameni a're%ia&a(oarte mult a%est stil de %ondu%ere, Stilul 'ermisiv* este adesea o in%er%are de demo%ratie gresit orientata, Individul %aree1er%ita a%est stil de %ondu%ere este adeseori /ine* intentionat si are reti%ente in a* si


9/15

im'une vointa in (ata altor oameni, Din 'a%ate) a%este virtuti ii 'ot in(uria 'e %ei a %arormun%a ne%esita %oordonare) sustinere a%tiva si indrumare,

Ada'tarea la evenimente Liderii a(i%ienti sunt (le1i/ili atun%i %0nd tre/uie sa de%ida %e stil de %ondu%ere este

o'tim 'entru gru'ul lor intr* un anumit moment, A%e.tia determina stilul de %ondu%ereavand in vedere eta'a de de&volt+re a gru'ului lor, Doua 'ersonalitati in domeniulmanagementului) Paul HerseF si en Clan%2ard) a(irma %a e1ista > eta'e distin%te inde&volt+rea (ie%arui gru',Prima eta'a in%e'e odata %u (ormarea gru'ului, Rolul lideruluiin a%easta (a&a ar tre/ui sa (ie a%ela de indrumator) 'entru %a 'roie%tul sa demare&e, Du'a%e mem/rii gru'ului invata (ie%are %e are de (a%ut si 'rimes% indrumari %lare) liderul iiin%ura5ea&a sa se %unoas%a mai /ine intre ei, A%easta determina sta/ilirea unor 'uterni%erelatii de gru' si re're&inta a doua eta'a a de&volt+rii gru'ului, In %ea de* a treia eta'a)liderul 'une a%%entul 'e im'ortanta /unei %ola/orari intre mem/ri) im'artindu* lea%estora res'onsa/ilit+4ile si dis%utand %erintele 'roie%tului, In a 'atra eta'a) liderul are in 'rin%i'al rolul de indrumator si de su'ervi&or al e%2i'ei %are in%e'e sa des(asoare singura

'roie%tul, Du'a %e au (ost 'ar%urse toate %ele > eta'e) se 'oate s'une %a gru'ul a a5uns la(a&a de maturitate,

Delegarea atri/utiilor Pro/lema legata de maturitatea gru'ului este re&olvata in 'arte da%a liderii invata sade&lege atri/utiile, Si a%est 'ro%es %u'rinde > eta'e) res'e%tiv6

* de(inirea sar%inii* e1'li%area motivului 'entru %are sar%ina e im'ortanta* e1'li%area aste'tarilor in urma delegarii* evaluarea si dis%utarea re&ultatelor De(inirea sar%inii* a%esta este un 'as %aruia i se a%orda de o/i%ei 'utina im'ortanta,, In

s%2im/) un %oleg este desemnat sa se o%u'e de %eva si i se %ere a%estuia sa se des%ur%e,Liderii %are dores% sa o/tina re&ultate mai sigure isi re&erva tim' 'entru a dis%utasar%ina detaliat) intre/andu* l mai intai 'e %olegul in %au&a da%a dore.te sa (a%a a%estlu%ru, E1'li%area motivului 'entru %are sar%ina este im'ortanta* adultii o/tin 'er(ormantema1ime %0nd sesi&ea&a im'ortanta a %eea %e (a%, Au nevoie de un %onte1t mai am'lu in%are sa in%adre&e o sar%ina sau un 'roie%t, A%easta 'otentea&a sentimentul %a li s* ain%redintat %eva, -0nd %unos% im'ortanta sar%inii 'e %are li s* a %erut sa o inde'lineas%a)ei 'ot lua de%i&ii mai /une in 'rivinta inde'linirii a%esteia si 'ot redu%e numarul degreseli, E1'li%area aste'tarilor in urma delegarii* in %a&ul in %are %olegii nu stiu %e se astea'tade la ei) se %on(runta %u o 'roo%are serioasa in%er%0nd sa %ores'unda aste'tarilorliderului, -0nd delegati atri/uie) este esential sa e1'li%ati %0nd si %um vor (i evaluatere&ultatele, Liderii %are s'un %a dau mana li/era in 3nde'linirea sar%inii nu tre/uie sa (iesur'rinsi da%a a%easta o(erta este a%%e'tata, Evaluarea si dis%utarea re&ultatelor* a%est 'as este urmarea %elui 're%edent, -0nd see1'li%a din start %are sunt aste'tarile) oamenii au o/ie%tiva %lare de atins si 'entru %aremun%es%, -0nd un lider de&v+luie %riteriile de 'er(ormanta doar du'a %e o sar%ina a (ost


10/15

inde'linita) a%est (a't 'rovoa%a su'arare si o de&amagire inutila, In 'lus) este 'ra%ti%im'osi/il sa atingi o/ie%tive invi&i/ile sau se%rete,

Com&%icarea

#oate intera%tiunile 'ro(esionale si so%iale se /a&ea&a 'e %omuni%are, A%esta estemi5lo%ul 'rin %are se transmit idei si sentimente si se im'art resurse, -0nd %omuni%arease intreru'e) a'ar imediat de&a%ordurile si neintelegerile, -2iar si asa se %onsidera %ama5oritatea oamenilor au a/ilit+4i de %omuni%are, Se 'resu'une %a toti %olegii %are vor/es% a%eeasi lim/a au nevoie doar de tim') e(ort sisin%eritate 'entru a %omuni%a %u su%%es, A%easta vi&iune o'timista ignora im'a%tulemotiilor) motivatiei) inteligentei) asumarii ris%ului si %om'etitiei* 'rintre multe alteas'e%te* asu'ra %omuni%arii, Din a%est motiv) %omuni%area este al 'atrulea 'as %atre(ormarea unui lider de su%%es si in%lude urmatoarele elemente de /a&a6* %a'a%itatea de a vor/i si de a as%ulta* a/ilit+4i so%iale

* %rearea unui %limat de intelegere

-a'a%itatea de a vor/i si de a as%ulta -omuni%area se /a&ea&a 'e o(erirea si 'rimirea in(ormatiilor, In (orma sa %ea maisim'la) %omuni%area %onsta din < a%tiuni6 as%ultarea si vor/irea, De (a't) am/elene%esita un %om'ortament (oarte %om'le1 si se /a&ea&a 'e gradul de e1'erienta alindividului, Pana si la o s%urta intalnire la %are se rosteste doar un salut o(i%ial este%onse%inta anilor de e1er%itiu, Prin in%er%ari su%%esive oamenii isi de&volt+ un stil 'ersonal de salut si a5ung sa (ie atat de a/ili) in%at reuses% sa ada'te&e a%est salut ast(elin%at sa %ores'unda (ie%arei situatii, As%ultarea 'resu'une %a un lider sa (ie %onstient de = lu%ruri esntiale6 're5ude%ati)

semnale vi&uale si sunetul vo%ii, $or/irea* de la %ea mai le5era %onversatie intre < 'rieteni 'ana la %ea mai soli%itantanego%iere de a(a%eri) vor/irea ne%esita o 're&entare ordonata si logi%a a ideilor, Desivor/irea este %onsiderata adeseori dre't %eva natural) a%easta este 'er(e%tionata 'rin 'regatire, In multe %a&uri) 'reg+tirea este reali&ata atat de ra'id) in%at 'ersoanares'e%tiva vor/este in tim' %e isi 'lani(i%a tot %e are de s'us, A%est stil se numesteB 'reg+tirea din &/or!) B'reg+tirea 'e lo%! sau B im'rovi&atie! , "oarte multe as'e%teraman la voia intam'larii %0nd vor/itorii (oloses% e1%lusiv a%easta a/ordare, -ei maie(i%ienti vor/itori utili&ea&a te2ni%i %are (a% din as%ultarea lor o e1'erienta le5era si 'la%uta, Printre a%este te2ni%i se numara6 enuntarea ideilor 'rin%i'ale) im'rimarea unuianumit ritm si re&umarea,

A/ilit+4i so%iale As%ultarea si vor/irea re're&inta /a&a %omuni%arii, Am/ele %ontri/uie in egala masurala de&volt+rea s%2im/ului de in(ormatii intemeiat 'e a/ilit+4i so%iale, -er%etatoriievidentia&a %ini trasaturi esentiale ale %omuni%arii %lare si e(i%iente si le numes% inansam/lu a/ilit+4i so%iale, O asemenea %omuni%are este6* orientata s're un o/ie%tiv* %oerenta


11/15

* ade%vata unei anumite situatii* %ontrolata* usor de invatat

-rearea unui %limat de intelegere

Este res'onsa/ilitatea liderului sa des%2ida o dis%utie) sa in%ura5e&e 'arti%i'area%olegilor si sa indrume da&/aterea ast(el in%at in %adrul gru'ului sa se a5unga la un a%ord%omun, A%easta intelegere da gru'ului im'resia %a este util si %ontri/uie la sentimentulde unitate al mem/rilor a%estuia, Des%2idera unei dis%utii %onsa%rata 'ro/lemelor%om'li%ate 're&inta o enorma 'rovo%are, Unii lideri renunta la 'rimul semn de de&a%ordsau de %on(u&ie, Ei in%e' sa dea ordine si in%2eie dis%utia din teama de a 'ierde%ontrolul, #otusi) da%a si* ar 'utea de&volt+ %ura5ul de a 'ersevera) ar %ulege re%om'enseenorme, -0nd liderii sunt 'reo%u'ati sa asigure intelegerea) ei arata a%est lu%ru as%ultand atentsi sta/ilind un ton de dis%utie tolerant in %adrul gru'ului, A%esti lideri nu numai %a au de%astigat de 'e urma ideilor %olegilor lor) %i in%ura5ea&a loialitatea si dedi%area gru'ului,

Liderul are 'uterea de a in%e'e %onstruirea a%estei s'irale 'o&itive a a're%ierii re%i'ro%e, Sar%ina %ea mai im'ortanta este atingerea unui e%2ili/ru intre %ontri/utia %reatoare sie1'rimarea li/era a o'iniei tuturor atun%i %0nd vo%ile %ele mai 'uterni%e se aud %el maimult, Pentru a evita anar2ia) in%ura5and in a%elasi tim' dis%utiile) liderul tre/uie sasta/ileas%a si sa urme&e %ateva reguli de /a&a in %adrul dis%utiei, A%easta garantea&a %aideile tuturor sunt as%ultate in egala masura, Liderul isi asuma rolul de moderator aldis%utiei, A%easta este o sar%ina di(i%ila) desi 'ra%ti%ienii %u e1'erienta (a% sa 'aramedierea un lu%ru usor, S%o'ul este de a in%ura5a li/erul s%2im/ de idei intre toti mem/riiunui gru' si de a evita %a dis%utiile sa (ie dominate de numai %ativa 'arti%i'snti, Printre a/ilit+4ile de %oordonare a dis%utiilor se numara6

* instruirea

* 'ara(ra&area* interventia

L&area deci(iilor Al %in%ilea 'as in (ormarea unui lider de su%%es il re're&inta luarea de%i&iilor,Indi(erentda%a liderii (a% a%est lu%ru singuri sau in gru') este esntial sa a%tione&e %u in%redere, Maimult) du'a %e s* a in%2eiat dis%utarea unei de%i&ii) liderul da semnalul %a a sosit tim'ul sase trea%a la a%tiune, $a 'uteti im/unatati a/ilit+4ile legate de luarea de%i&iilor da%a va%on%entrati 'e urmatoarele 'ro/leme

* %are sunt 'rioritatile* Sta/ilirea unor s%o'uri %lare* A/ordarea sistemati%a

-are sunt 'rioritatile Adeseori) liderilor li se %ere sa ia mai multe de%i&ii in a%elasi tim', Deoare%e nu 'ota%orda atentie de'lina tuturor 'ro/lemelor in a%elasi tim') liderii tre/uie sa %oordone&e sisa gestione&e in(ormatiile %u o indemanare deose/ita, Pot interveni si %on(u&iisu'limentare) 'entru %a multe dintre de%i&iile lor au un im'a%t ne'reva&ut asu'ra altor


12/15

'ro/leme, -ei %are iau de%i&ii tre/uie sa determine gradul de interde'endenta dintre maimulte as'e%te %2iar atun%i %0nd estimea&a im'ortanta a%estora, Ast(el) este ne%esara identi(i%area 'rioritatilor si luarea de%i&iilor legate mai intai de%ele mai 'resante 'ro/leme, Este nevoie de multa dis%i'lina) deoare%e anumite de%i&ii 'ar sa ne%esite atentie imediata) ne(iind insa atat de urgente sau de im'ortante 'e termen

lung, In asemenea situatii) unele 'ro/leme %u adevarat im'ortante ar 'utea (i amanate sau%2iar negli5ate) deoare%e le li'seste stralu%irea sau un numar su(i%ient de sustinatori 'entru a atrage aten4ia asu'ra lor, Doua %riterii stau la /a&a sta/ilirii 'rioritatilor6 urgenta si im'ortanta, Sar%ina lideruluieste sa le identi(i%e si sa a%tione&e in (un%tie de a%estea,

Sta/ilirea unor o/ie%tive %lare Identi(i%area 'rioritatilor le 'ermite liderilor sa se %on%entre&e mai intai 'e de%i&iileurgente si im'ortante, Re&ultatul 'o&itiv al a%estor de%i&ii de'inde atun%i de sta/ilireaunor s%o'uri %lare, A%esta 'oate 'area un lu%ru evident) deoare%e 'rioritatea in sine vaasigura atingerea s%o'ului, #otusi) la in%e'utul 'ro%esului de luare a de%i&iilor o/ie%tivele

sunt adesea 'rea vagi si generale 'entru a o(eri su(i%iente indi%atii, Un o/ie%tiv este uns%o' general si realist %are se dore.te a (i atins, In luarea de%i&iilor) a%esta (a%e e1'li%ite%erintele si re&ultatul (inal dorit) 'entru de%i&ia %are va (i luata, De(inirea o/ie%tivelor* iata %ateva e1em'le de 'ro/leme 'ro(esionale %are ne%esitaluarea unor de%i&ii6

* im/unatatirea imaginii (irmei in %omunitate* redu%erea 'langerilor %lientilor %u : la suta* %um'ararea unui teren de doi a%ri langa sediul %entral al (irmei

A/ordarea sistemati%a Luarea de%i&iilor im'li%a intotdeauna ris%uri, -el mai vi&i/il este alegerea solutiei

gresite, "orte as%unse si %ir%umstante ne'reva&ute 'ot su/mina %ele mai /une de%i&ii,-2iar si asa) un studiu atent al tuturor in(ormatiilor dis'oni/ile %ondu%e la de%i&ii maie(i%iente,

Crearea &%ei ,i(i&%i $i&iunea este luminita de la %a'atul tunelului) %are indi%a dire%tia ori%arui e(ort de'us,-0nd a%easta este %lara si stralu%itoare) atrage aten4ia si stimulea&a %urio&itatea siinteresul, -2iar da%a detaliile sunt vagi sau nu (oarte distin%te) a%estea serves% dre'tindi%iu %a in viata e1ista mai mult de%at rutina si /analitatea, Liderii %are o(er+ o vi&iune%olegilor ins'ira %el 'utin la (el de multa dorinta de a%tiune %a si %ei %are 'romit /ani) unstatut so%ial si in(luenta, -0nd liderii isi 're&inta vi&iunea intr* un mod %are ii im'resionea&a 'e su/alterniia%estora) ei ins'ira un anga5ament serios, $i&iunea (urni&ea&a o/ie%tivul %omun %are%ondu%e la a%tiunea %on%ertata, -rearea unei vi&iuni este %el de* al saselea 'as %atre(ormarea unui lider de su%%es si re're&inta un 'as e1trem de im'ortant, Elementele %are%ontri/uie la intelegerea a%estei teme sunt6

* vi&iunea si s%o'ul* imaginea de ansam/lu


13/15

* in%adrarea si rein%adrarea in %onte1t

$i&iunea si s%o'ul In general) vi&ionarii nu sunt %el mai %omod gen de 'ersoane 'e %are ati dori sa le avetiin a'ro'iere, In s'e%ial da%a vederile lor di(era %om'let din 'un%tul de vedere

%onventional) ei sunt %onsiderati %iudati) (anati%i sau e1%entri%i de %atre restul oamenilor,E1tremele 'ar adesea 'rea neo/isnuite 'entru a (i a%%e'tate de %atre 'u/li%ul larg,$i&ionarul 2otarat %ontri/uie uneori la a%easta rea%tie negativa) %om'ortandu* se intr* unmod e1%entri%, #otusi) vi&iunea) nu %om'ortamentul vi&ionarului trans(orma un manager sau unadministrator o/isnuit intr* un lider, $i&iunea sugerea&a %a este 'osi/il %a lu%rurile sa (ie(a%ute mai /ine) iar a%est lu%ru este in%ura5ator, A(i lider 3nseamn+ a 're&enta o vi&iuneast(el in%at %eilalti sa doreas%a sa o materiali&e&e, Enevoie de %alit+4i %e tin de %ultivarearelatiilor %u alti oameni si de organi&area e(i%ienta a resurselor, Ori%ine 'oate do/andia'titudinile ne%esare unui lider Liderii au vi&iuni) isi asuma ris%uri) 're&inta vise) e1'lorea&a 'osi/ilitati si in general ii

invita 'e %olegi sa li se alature intr* o %alatorie s're ne%unos%ut, Managerii al%atuies%ra'oarte) anali&ea&a date si le %er %olegilor sa se stranga in sala de sedinte du'a 'ran&,-2iar da%a liderii se in%adrea&a 'er(e%t in mediul organi&atiei) a%e.tia au intotdeauna %eva%e ii (a%e sa (ie 'utin di(eriti, La o e1aminare atenta) a%est B%eva! este adesea Bvi&iunea!,

Imaginea de ansam/lu -ura5ul in (ata adversitatii este una dintre %ele mai insu(letitoare %alit+4i ale unui lider,-a si eroul unui (ilm de a%tiune) in situatii de %ri&a un lider tre/uie sa %reada in 'osi/ilitatea de a a5unge la o re&olvare a %on(li%tului) a 'ro/lemei sau 'rovo%+rii, Maimult de%at ori%ine) liderii sunt ras'un&atori de ins'irarea %onvingerii %a se va a5unge la un(inal (eri%it) %2iar da%a a%esta 'are sa (ie (oarte inde'artat,

Anali&a imaginii de ansam/lu le 'ermite sa (ie %redi/ili, Este vor/a des're %a'a%itateade a a/ate aten4ia de la detaliile unei situatii imediate 'entru a vedea %um se im/inaa%estea in imaginea de ansam/lu, Ast(el) liderii 'rives% lu%rurile dintr* o noua 'ers'e%tivasi gases% adesea noi solutii la 'ro/lemele sa%aitoare, Gandirea in termeni de imagine deansam/lu 'une a%%entul 'e relatii) ast(el in%at a'are o noua imagine, A%easta le 'ermiteadesea liderilor sa inteleaga di(erit situatia si le o(er+ %a'a%itatea de a gasi noi solutii,

In%adrarea si rein%adrarea in %onte1t In%adrarea intr* un model de gandire se re(era la Bo ordine sau un sistem sta/ilit) sau lamodul in %are 'oate (i %onstruit) organi&at sau (ormat %ava!, A%esta este de asemenea untermen (olosit 'entru a des%rie ti'arele de gandire 'e %are si le (ormea&a oamenii 'entru avedea si inter'reta lumea,

"ie%are 'ersoana in%adrea&a lumea intr* un mod uni%) ast(el in%at < 'ersoane %are suntmartore la a%eleasi evenimente le 'ot inter'reta di(erit, #i'arele se /a&ea&a 'e valori 'ersonale) (ormatie %ulturala si mod de a intelege, La (el %a alte o/i%eiuri) modelele degandire se 'ot s%2im/a7 totusi) a%easta ne%esita e(ort si dedi%are, Imaginea de ansam/lueste un e1em'lu de 'rovo%are 'entru un model de gandire,


14/15

As&marea ras)&%derii Al sa'telea 'as %atre (ormarea unui lider de su%%%es se /a&ea&a 'e %om'etente)%unostintele si e1'erienta do/andite din %elelalte @ eta'e, "ie%are eta'a a 'ro%esului s* a%on%entrat 'e o 'arte esentiala din arta de a %ondu%e, Printre a%estea se numarade&volt+rea 'ersonala si autoanali&a) relatiile %u %olegii si su/stratul motivatiei) utili&area

%ore%ta a 'uterii) a/ilit+4ile de %omuni%are) luarea de%i&iilor si %rearea unei vi&iuni,

Ci/liogra(ie6


15/15

:, Sîntion, F. (1990), Cunoaşterea subordonaţilor , Ed. Militară,Bucureşti

, Adair, J. (1990), Great leaders, Broo64ood, +alot Adair re&&

marinescu - stoina

Documents