MARTIE2012anul XXNr. 403

RReevviissttaa ffuunncc]]iioonneeaazz`̀ \\nn bbaazzaa HHoott`̀rrâârriiiinnrr.. 225533//PPJJ//11999911 [[ii ffaaccee ppaarrttee ddiinnAAssoocciiaa]]iiaa ppoollii]]ii[[ttiilloorr bbuuccuurree[[tteennii

„„AASSPPOOLL““.. CChheellttuuiieelliillee ddee eeddiittaarree [[ii ttiipp`̀rriirree ssuunntt

aauuttooffiinnaann]]aattee,, ffiiiinndd aaccooppeerriittee pprriinn ppuubblliicciittaattee [[ii aaccttee ddee ssppoonnssoorriizzaarree,,

ccoonnffoorrmm lleeggiilloorr \\nn vviiggooaarree..

28 pagini - 2 LEISe distribuie gratuitla Sec]iile de Poli]ie

din Capital` [i prin intermediul persoanelor juridice asociate cu redac]ia.

REDACTOR {EF:REDACTOR {EF:

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IA:REDAC}IA:

Sorin ANGHEL - redactor

SECRETARIAT TEHNIC:SECRETARIAT TEHNIC:

Roxana MIH~ILESCU,

Indira GHEORGHE

[i Dan CÂRSTOIU

CORESPONDEN}I:CORESPONDEN}I:

Dana MIHALACHE, Adrian VLAD,

Thomas CSINTA (F), Titi BOR}EA,

Viorel BACIU [i Aurelian {U}~-{{AI

R`spunderea pentru materialele publicate

revine autorilor. Reproducerea integral`

sau par]ial` a materialelor, f`r` acordul

prealabil al redac]iei, este interzis`.

TTiippaarruull:: TTiippooggrraaffiiaa

DDrr.. TTrr.. SSeevveerriinn;;

IISSSSNN 11558844-99991100

Adresa po[tal`: str. Eforiei nr. 3-55,

sector 5, Bucure[ti.

Tel/fax: 021.250.98.89. E-mmail:

revistapolitiei@gmail.com

Sumar

4-5Despre poli]ie [i poli]i[ti

6Controale \n complexele comerciale [i pie]ele din Bucure[ti

1-3Poli]ia Capitalei este sistemulimunitar al ora[ului

10-11O femeie din trei este victim` a violen]ei \n familie

8-9Antiterorismul

18-19Ce s-a \ntâmplat cu Estelle Mouzin?

22-23Globalizarea - tendin]e [i certitudini

16-17Escrocii nu ucid niciodat`

DIRECTOR GENERAL:DIRECTOR GENERAL:

Lucian Florin GURAN

COLEGIUL EDITORIAL:COLEGIUL EDITORIAL:

Niculae MARINESCU

Dumitru GHEORGHE

Nelu LUPU

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I

Pentru a vedea cât s-aschimbat administra]ia Capi-talei, din care, într-o vremef`cea parte [i Agia, amintescdoar în treac`t c` denumireade plas` de acum dou` vea-curi s-a schimbat în boia,v`psea, culoare, komisie (depoli]ie), inspectorat (de poli-]ie), chestur` de poli]ie, pen-tru a avea în zilele de acumsectorul de poli]ie din cadrulDirec]iei Generale de Poli]iea Municipiului Bucure[ti sauPoli]ia Capitalei.

N`d`jduiesc c` îndelun-gata [i tumultuoasa istorie aacestei institu]iuni v` vaprilejui o c`l`torie plin` desurprize. Ve]i descoperi astfelmari evenimente, unele chiarcu rezonan]` istoric`, per-sonalit`]i ale poli]iei noastre,b`rba]i de o cople[itoare an-vergur`, care au marcat o în-treag` epoc`, care au pus in-stitu]ia [i ]ara deasupra inte-resului personal ori de grup,dar [i oameni mai micu]i înspirit, care nu s-au ar`tat laîn`l]imea func]iunii pe care oocupau [i nici la în`l]imeadatoriei pe care le-o cereaCetatea [i, mai ales, ]ara.

Atunci, ca [i acum, Poli]ia a

fost [i r`mâne institu]ia ceamai ancorat` în realit`]ilesociet`]ii române[ti [i care lecunoa[te [i le „simte“ maibine decât oricare alt` insti-tu]ie fundamental` a statului,[i aceasta o pot demonstraoricând. Prin personalul ei [inu numai, Poli]ia ia cel maibine pulsul societ`]ii româ-ne[ti. Între Poli]ie [i societa-tea româneasc` este o rela-]ie ambivalent`. Felul cum„arat`“ [i cum ac]ioneaz` Po-li]ia la un moment dat esterezultanta mai multor factori,iar prin îndeplinirea sau nu a

atribu]iilor pe care legea i leconfer`, Poli]ia î[i aduce a-portul la „modelarea“ socie-t`]ii, nu cu bastonul, ci cu le-gea [i ordinea. Aruncând oprivire înapoi, constat`m c`,oricum s-ar fi numit de-a lun-gul epocilor, Poli]ia Capitaleia fost [i ea cum au fost vre-murile, modelat` de cei cei-au stat în frunte [i, desigur,de aceia care au condus ]ara.Sp`t`ria, Agia, Poli]ia, Prefec-tura Poli]iei Capitalei, fiecareîn epoca sa a asigurat lini[teacet`]enilor, a avut oamenisacrifica]i în lupta cu bandi]ii,

ANIVERSARE

1POLI}IA CAPITALEI - Martie

,,Poli]ia d` m`sura gradului de civiliza]ie al unei ]`ri. Dup`felul cum func]ioneaz` poli]ia se poate vedea dac` soci-etatea este plin` de virtute, sau înc`rcat` de vicii, dac` în

mijlocul ei domne[te moralitatea, sau zace în mocirlaimoralit`]ii. Poli]ia este dar oglinda societ`]ii, în mijloculc`reia activeaz`, iar poli]istul, prin rolul lui, este sortit s`

treac` înaintea tuturor celorlal]i func]ionari de stat, pentruc` poart` pe umerii lui marea r`spundere a lini[tei publice,a prevenirii [i represiunii infrac]iunilor. Poli]istul este nervulcare d` via]` sau infecteaz` activitatea social`. F`r` o bun`

poli]ie toate celelalte legi r`mân liter` moart`“.

DUMITRU R. IOANI}ESCU, DUMITRU R. IOANI}ESCU, subsecretar de stat în Ministerul de Interne (1928-1930)

”

”Poli]ia Capitalei este sistemul imunitar al ora[ului

2 Martie- POLI}IA CAPITALEI

ANIVERSARE

a fost musai în mijlocul Cet`-]ii lui Bucur, a Cet`]ii Bucu-riei, a Bucure[tilor. A fost [ieste sistemul imunitar al ora-[ului. Mai puternic ori maisl`bit, dar întotdeauna înde-plinindu-[i menirea, uneoriîn condi]ii dintre cele mai vi-trege. V-a]i gândit ce-ar fi Ca-pitala o zi f`r` poli]i[ti, f`r`ace[ti anticorpi ai societ`]ii?M` socotesc [i eu printre cri-ticii sistemului, dar s` nu pu-nem totul în „cârca“ Poli]iei,s` nu hiperboliz`m am`nun-tul negativ [i s` trecem subt`cere esen]ialul pozitiv! Ar finedrept [i ar fi p`cat.

Poli]ia Capitalei a dat tonul

Aceasta este institu]iuneape alocuri ironizat`, adeseablamat`, nu întotdeaunaiubit`, dar care, în chip cât sepoate de firesc, a dat tonul înmaterie poli]ieneasc`. S` se[tie c`, acum o sut` de ani,când rosteai „Poli]ia“, ziceaide fapt „Poli]ia Capitalei“.Chiar [i dup` Legea VasileLasc`r (1903) [i dup` mo-mentul crucial 1908, când iafiin]` Direc]iunea Poli]iei [iSiguran]ei Generale (core-spunz`toare azi I.G.P.R.), to]iscriitorii epocii când spuneau„Poli]ia“, spuneau de faptPrefectura Poli]iei Capitalei.În Bucure[ti, Poli]ia avea înfrunte un prefect de poli]ie,în teritoriu un prefect de ju-de]. Era o diferen]`. Îndelun-gate perioade, Prefectura Po-li]iei Capitalei nu a f`cutparte din Direc]iunea Gene-ral` a Poli]iei, ci din Minis-terul de Interne.

Este trecutul poli]iei uneimari urbe europene. Este un

crâmpei din via]a unei Capi-tale pe care eu am îndr`git-odin prima clip`, pe care oiubesc, dar, de la o vreme, o[i o ur`sc în fiecare zi. Cutoate acele minusuri, cu toa-te aspectele dezonorante, eur`mân un nostalgic al acelortimpuri, un admirator al celorce-au f`cut cu adev`rat cari-er` în poli]ie, care au doveditonoare [i loialitate, cinste [iambi]ie, patriotism [i sacrifi-ciu de sine, [i fiecare zi num` face decât s` regret ceeace s-a numit îndeob[te „Labelle epoque“. Iat` cât de fru-mos descrie o p`rticic` deBucure[ti, poli]istul [i, apoi,mili]ianul Constantin }urai:„Bucure[tiul înc` celebra peaceast` [osea (Kiselev) splen-didele sale b`t`lii cu flori, ceaveau loc în fiecare an, c`tresfâr[itul prim`verii. Tr`surile,purtând protipendada ora[u-lui, înc`rcate cu buchete [i de-corate cu flori de toate culo-rile, p`trundeau din CaleaVictoriei în Pia]a Victoriei undeera rondul I al frumoasei[osele [i treceau în sus, prindreptul bisericii Mavroghenipân` spre actuala fântân` aMiori]ei. Marea b`t`lie avealoc de obicei între rondurile

doi [i trei ale [oselei care seaflau la Bufet [i locul undeeste situat Arcul de Triumf.

Pe sub teii înflori]i, îmb`-t`tor de parfuma]i, treceau,la pas sau în trapul cailor,ocupan]ii tr`surilor care î[iaruncau flori [i buchete uniialtora sau publicului aflat petot parcursul în num`r e-norm, pe largile alei dindreapta [i stânga [oselei,care, la rândul s`u, le r`spun-dea în acela[i fel. La acestfestival al florilor participaunu numai elegantele atelajeale marilor bog`ta[i, dar [iaproape toate birjele Bucu-re[tiului care erau închiriate[i preg`tite în acest scop cumulte zile înainte“.

Închei aceste sumare con-sidera]iuni amintind de cu-vintele r`scolitoare ale luiHenri Stahl: „Cu noile bule-varde, care r`scolesc f`r`mil` pitore[tile cartiere b`-trâne[ti, cu mania alinieriimilit`re[ti a str`zilor, cu d`-râmarea pe rând a hanurilor,a caselor vechi române[ti,spre a le înlocui cu pedantecl`diri imitate dup` cele mailipsite de gust arhitecturi a-pusene, dispar, zi de zi, ur-mele trecutului Bucure[ti.

,,În organizarea general` a poli]iei unui stat, o importan]`excep]ional` o prezint` întotdeauna organizarea Poli]iei

Capitalei, pentru bunul motiv c` ora[ul-capital` fiind sediul[efului statului, al guvernului [i parlamentului [i în acela[itimp [i ora[ul cel mai mare ca num`r de locuitori, este celmai expus atât în ceea ce prive[te siguran]a de stat, cât [i

în ce prive[te criminalitatea de drept comun“.

ION GR. PERIE}EANU, ION GR. PERIE}EANU, deputat, fost comisar-[ef în Prefectura Poli]iei Capitalei,

1929

”

”

3POLI}IA CAPITALEI - Martie

ANIVERSARE

În indiferen]a vinovat` agenera]iei noastre pentru totce nu e lux [i maimu]`rie aApusului, distrug`toare deoriginalitate local`, te lepezide tot ce a fost drag p`rin]ilort`i, cu o nep`sare ce ar meri-ta pedeaps`“.

Historia magistravitae est

„Istoricul poli]iei estefoarte necesar, fiindc` numaiatunci când cuno[ti evolu]iu-nea unei institu]iuni po]i s`-]idai mai bine seama de lacu-nele [i imperfec]iunile orga-niz`rii ei, fa]` de nevoile ac-tuale. Trecutul e întotdeaunaplin de înv`]`minte, din elese desprind orient`rile s`n`-toase ce scutesc legiferareade noi [i grave erori“, iat` cefrumos spunea, în cadruldezbaterilor privind Legeapoli]iei din 1929, Ion Gr. Pe-rie]eanu, [i noi trebuie s`-id`m crezare, pentru c` a fostcomisar de poli]ie în Bucu-re[ti [i mai apoi a ajuns înforul legislativ al ]`rii. „Istoriaeste cea dintâi carte a uneina]ii. Într-însa ea î[i vede tre-cutul, prezentul [i viitorul“,scria patriotul revolu]ionarNicolae B`lcescu.

Din istoria acestei institu]iinu trebuie s` omitem niciperioadele în care reformas-a poticnit, nici aspectelepicante [i, desigur, nici celeîn care în frunte i-au statoameni de anvergura unuiConstantin A. Rosetti, „pa-triot convins, militant pentruo via]` mai bun` a întregiisociet`]i, consecvent cu sine,modest [i cinstit“. Întocmaicum nu concep o istorie aromânilor Decebal [i Neagoe

Basarab, Vlad }epe[ [i {tefancel Mare [i Sfânt, MihaiViteazul [i Matei Basarab,Sfântul Voievod Martir Con-stantin Brâncoveanu [i Tudordin Vladimiri, Alexandru IoanCuza [i Ferdinand cel Loial(iar exemplele ar putea con-tinua), a[a socotesc a fi dedatoria noastr` s` d`m cin-stea cuvenit` [i celor mâna]ide idei reformatoare în a-ceast` institu]ie, care aumuncit cinstit, au luptat neîn-trerupt, iar unii chiar s-aujertfit pentru ridicarea acesteiatât de importante institu]ii a]`rii la adev`rata ei menire [ipentru care Poli]ia Capitalei(azi Direc]ia General` dePoli]ie a Municipiului Bucu-re[ti) a fost nu un banal locde munc`, ci aproape mam`[i tat`, familie [i cas`.

F`r` temelie, mai devremesau mai târziu, o construc]iese va pr`bu[i. Historia magis-tra vitae est - „Istoria este în-v`]`toarea vie]ii“ este un dic-ton al filozofului antic Cicero

(106-43 î.Hr.), de care, dinp`cate, nu se mai ]ine seama.În spiritul a ceea ce am pre-cizat, într-o conferin]` sus]i-nut` la sala Cinema Roxy dinstrada Lipscani, la 11 ianuarie1935, chestorul Vasile Da[-chevici spunea: „Istoria tre-buie s` serveasc` drept tâl-cuire a vremii de fa]` [i po-va]` pentru vremea viitoare“.Cum ascult` copilul de bunici[i de p`rin]i, a[a trebuie s`plece urechea [i conduc`toriila înv`]`mintele istoriei. Nu-mai în ultimii ani, istorici deprestigiu, precum Dan Be-rindei, Dinu Giurescu [i FlorinConstantiniu au tras un sem-nal de alarm` cu privire la stu-diul istoriei. Se mai ]ineseam` ast`zi, în procesul or-ganiz`rii institu]iei [i al le-gifer`rii, de istoria institu]ieipoli]iene[ti, [tiindu-se c`[tiin]a istoric` este ,,menit` s`ne asigure un echilibru interi-or, m`sura lucrurilor“?

FF lloorr iinn FF lloorr iinn {{IINNCCAA{{IINNCCAA

4 Martie - POLI}IA CAPITALEI

ANIVERSARE

Mai \ntâi o \ntrebare total-mente naiv`: ar putea, oare,ca ni[te oameni de marc` aivie]ii publice, mai exact ai„corpului“ academic s` seaplece asupra „corpului poli-]ienesc“ [i s` scrie despreacesta?

R`spunsul este tot atât denevinovat, precum este [i\ntrebarea: da, exist` aseme-nea oameni.

Unul dintre ei, academi-cianul Victor Eftimiu a publi-cat \n ziarul „Adev`rul“ din29 mai 1947 un editorial inti-tulat „Poli]ism“ din care re-producem câteva fragmente:

„Am o deosebit` conside-ra]ie pentru p`zitorii ordiniipublice de la prefect pân` laultimul vardist, trecând prininspectori, comisari, subco-misari [i ipista]i. De asemeni,stimez [i poli]ia invizibil`, a-gen]ii secre]i ai siguran]ei,care urm`resc pe cei sus-

pec]i, sunt firele complotu-rilor, z`d`rnicesc atentatelela lini[tea colectivit`]ii.

To]i ace[ti oameni carefigureaz` \n bugetul statuluisunt necesari bunului mersal societ`]ii. Ei ap`r` via]a [iavutul cet`]enilor [i e regre-tabil c` \mprejur`rile greleprin care trecem nu permitangajarea a cât mai multeelemente de paz`. Ar maiconteni omorurile [i jafurile,ho]ii [i escrocii n-ar maiopera ca \n Codrul Vl`siei.(...) Detest, \ns`, spiritul poli-]ienesc, cuib`rit \n oamenicare n-au nevoie s` fie spionisau delatori ca s` tr`iasc`.Mi-e groaz` [i mi-e scârb` deomul c`ruia \i \ntind mâna [im-ar putea vinde. Nimic nu emai urât, nimic nu \njose[tefruntea omeneasc` mai multdecât aptitudinile unora de atrage cu urechea, de a sur-prinde un secret, de a provo-

ca o spovedanie, cu scopulfinal al unui denun].“

Frumoase, sincere [i \ncu-rajatoare sunt cuvintele aca-demicianului Victor Eftimiu.Ele ne amintesc de \n]elepci-unea romanilor care, cu dou`mii de ani \n urm` spuneauc` „Ordo est anima verum“(„Ordinea este sufletul tutur-or lucrurilor.“)

De asemenea [i mareleWill Shakespeare a conside-rat \ntotdeauna c` omul esteastfel construit \ncât nupoate tr`i decât \n ordine,adic` \n lege [i moral`. Oriceabatere de la acestea, chiar [idevian]a aparent lipsit` depericol, nu este altceva decâto stric`ciune care apas` su-fletul lucrurilor [i tulbur` su-p`r`tor [i p`gubos limpezi-unea existen]ei umane.„Acolo unde \nceteaz` ri-goarea legilor [i autoritateaap`r`torilor ei - spunea Sha-

Despre poli]ie [i poli]i[ti

5POLI}IA CAPITALEI - Martie

ANIVERSARE

kespeare - nu poate existanici libertate [i nici siguran]`pentru nimeni.“

S` mai „s`p`m“ câtevastraturi \n istorie [i s` neoprim la anul 1939, când laCluj, sub \ngrijirea lui GeorgeChendi ap`rea revista poli]ie-neasc` ilustrat` „Poli]ia“. |nnum`rul 2 al acestei publi-ca]ii, academicianul IonAgârbiceanu a publicat arti-colul „Imperativul moralit`]ii\n poli]ie“, un adev`rat \n-dreptar al conduitei corpuluipoli]ienesc. Atr`gând aten]iaasupra faptului c` \ns`[i ca-riera poli]istului impune otemeinic` preg`tire profe-sional`, o disciplin` exem-plar` care se sprijin` pe apti-tudini educate [i crescute \nspiritul interesului colectiv,autorul subliniaz`: „Impera-tivul moralit`]ii interne e te-meiul moralit`]ii \n exerci]iulfunc]iunii (...) Poli]istul cu\nalt fond etic nu se m`rgi-ne[te, de pild` la o urm`rirede form` a delicventului, la ocercetare superficial`. Odat`ce institu]ia i-a \ncredin]at omisiune anumit`, el [tie [isimte c` (acesta - n.n.) este(completat` - n.n.) nu numai

de destoinicia lui, ci [i deonoarea lui, de cinstea lui deom. (...) |n ]`rile \n carepoli]ia a ajuns o institu]ie demodel, a ajuns mul]umit`personalului, adic` materia-lului uman care intr` \n po-li]ie. {i \ntr-adev`r, la recru-

tarea personalului poli]ie-nesc e nevoie de o \ngrijit`selec]ie. Nu indivizi care nuse pot c`p`tui \n alte carieresunt cei potrivi]i \n poli]ie; nur`m`[i]ele unor pr`bu[irisociale, economice sau deexamene, ci elemente tari caspirit [i ca moralitate (...)Toate mizeriile ce se atribuie

unei p`r]i din personalulpoli]iei noastre rezult` dinaceast` lips` de moralitate,de caracter, de calitate sufle-teasc`.“

Iat` cum dou` mari per-sonalit`]i apar]inând „corpu-lui academic“, adic` celuimai \nalt for al culturii [i[tiin]ei române[ti din toatetimpurile, au onorat „corpulpoli]ienesc“ cu preocuparealor, al`turându-[i cuvintele\ncurajatoare lâng` alte a-precieri, fie de laud`, fie dedojan` p`rinteasc`, ale unoroameni de seam` ai neamu-lui românesc, dintre caremen]ion`m doar numelecâtorva, ca de exempluNicolae Iorga, Vasile Lasc`r,mare[al Alexandru Averescu,Armand C`linescu, GheorgheT`t`rescu [i \nc` multealtele.

|n loc de \ncheiere, l`s`mcititorul s` judece dac` nucumva cuvintele celor doiacademicieni au str`b`tutcâteva decenii pentru a rede-veni „de actualitate“ \n zilelenoastre ... Ce crede]i?

CCoonnssttaannttiinnCCOONNSSTTAANNTTIINNEESSCCUU

Iat` cum dou` mari personalit`]i apar]inând

„corpului academic“,adic` celui mai \nalt for

al culturii [i [tiin]eiromâne[ti din toate timpurile, au onorat „corpul poli]ienesc“cu preocuparea lor

”

”PPeennttrruu aa ffaaccee rreevviissttaa „„PPoollii]]iiaa CCaappiittaalleeii““ mmaaii aacccceessiibbiill`̀ oo ppuuttee]]ii ddeesscc`̀rrccaa ggrraattuuiitt ddee ppee ssiittee--uull www.politiacapitalei.ro.

TTrriimmiittee]]ii--nnee aaddrreessaa dduummnneeaavvooaassttrr`̀ ddee ee--mmaaiill llaarevistapolitiei@gmail.com

[[ii vvee]]ii pprriimmii oonnlliinnee \\nn ffiieeccaarree lluunn`̀ rreevviissttaa..

Primi]i revista „Poli]ia Capitalei“ pe e-mail

6 Martie - POLI}IA CAPITALEI

LA ZI

Controale \n complexele comerciale [i pie]ele din Bucure[ti

Pe 25 februarie, Direc]ia Ge-neral` de Poli]ie a Municipiu-lui Bucure[ti, în colaborare cuGarda Financiar` Bucure[ti [iComisariatul Regional pentruProtec]ia Consumatorilor Bucu-re[ti a desf`[urat o ac]iune încomplexele comerciale en gross[i în pie]ele agroalimentare dinBucure[ti, în vederea identific`-rii contribuabililor care efectuea-z` acte de comer] cu legume-fructe, alcool [i ]ig`ri, f`r` re-spectarea dispozi]iilor legale.

Au fost controlate 38 socie-t`]i comerciale, constatându-se12 infrac]iuni de evaziune fis-cal`, fiind aplicate amenzi în va-loare de aproximativ 260.000lei [i au fost confisca]i peste26.000 lei, bani proveni]i dinvânzarea ilegal` a produselor.De asemenea, uneia dintre so-ciet`]ile comerciale verificatei-a fost suspendat` activitateapentru trei luni.

Poli]i[tii au efectuat controa-le economice [i într-o pia]`din sectorul 5, unde se comer-cializeaz` legume achizi]iona-te din spa]iul intracomunitar.Cu aceast` ocazie, a fost depis-

tat N. Nicolae, 45 ani, din Bucu-re[ti, administrator al unei so-ciet`]i comerciale, care vindeacartofi [i ceap` f`r` documen-te. Întrucât acesta nu a pututprezenta documente justifica-tive cu privire la provenien]am`rfurilor, s-a procedat la in-disponibilizarea a 80 tone car-tofi [i 20 tone ceap`, în valoa-re total` de 120.000 lei. Cer-cet`rile sunt continuate subaspectul s`vâr[irii infrac]iuniide evaziune fiscal`.

De asemenea, a fost depis-tat S. Marius, 30 ani - adminis-trator la o firm`, care de]inea13.000 kg cartofi [i 17.000 kgceap`, în valoare total` de47.000 lei, pentru care nu de-]inea niciun document justi-ficativ de unde fuseser` achi-zi]ionate. Toat` marfa a fostconfiscat`.

B. Adriana, 35 de ani, dinBucure[ti, a fost depistat` depoli]i[ti în timp ce comerciali-za 35.000 kg cartofi [i 21.000kg ceap`, în valoare total` de77.000 lei. Întrucât nici aceas-ta nu a putut prezenta docu-mente justificative, marfa afost indisponibilizat`.

|n sectorul 2, oamenii legiiau depistat la punctul de lucrual unei societ`]i comerciale[ase bidoane în care se aflau30 de litri ]uic` pentru care C.Cristian, 35 de ani, nu a pututprezenta documente de pro-venien]`. Alcoolul a fost con-fiscat, urmând a se efectua [i oexpertiz` cu privire la calitateam`rfii.

La o flor`rie au fost desco-perite mai multe sute de firede garoafe, trandafiri, crini [i

crizanteme pentru care T. Pau-lina, 43 de ani, nu a putut daun r`spuns concret când a fost\ntrebat` de actele de prove-nien]`. Comisarii G`rzii Finan-ciare au confiscat întreaga can-titate de flori.

|ntr-o pia]` din sectorul 4,poli]i[tii au depistat-o pe S.Gabriela, 33 de ani, care de-]inea 460 kilograme de miezde nuc`, \n valoare de 9660lei, f`r` a de]ine documentecontabile justificative. Cu oca-zia verific`rii monetarului [i astocului de marf`, poli]i[tii audescoperit [i 22.000 lei, pro-veni]i din activitatea ilicit`. Seefectueaz` cercet`ri sub as-pectul s`vâr[irii infrac]iunii deevaziune fiscal`.

Poli]i[tii Serviciului de Inves-tigare a Fraudelor - Sector 5,cu ocazia verific`rii efectuatela o societate comercial` cupunct de lucru într-un com-plex comercial, reprezentat`de C. Carmen, 38 ani, în cali-tate de administrator, s-a con-statat faptul c` aceasta nu evi-den]iaz` în mod corect atâtintr`rile de marf` cât [i ie[irile.În urma controlului efectuat,au fost identificate un caiet ra-port de gestiune zilnic [i uncaiet de eviden]` extraconta-bil, iar din verific`rile încruci-[ate, atât dintre aceste docu-mente cât [i din rapoartele zil-nice ale casei de marcat, aufost constatate diferen]e de a-proximativ 20.000 lei, aferenteperioadei mai-august 2011.Cea în cauz` este cercetat` înstare de libertate, sub aspectuls`vâr[irii infrac]iunii de eva-ziune fiscal`. AA.. SSoorriinn

7POLI}IA CAPITALEI - Martie

LA ZI

În perioada ianuarie - februarie 2012, sub su-pravegherea unui procuror al Parchetului de pelâng` Tribunalul Bucure[ti, poli]i[tii ServiciuluiFurturi de Autovehicule au documentat activita-tea infrac]ional` desf`[urat` de membrii uneigrup`ri specializate în s`vâr[irea de infrac]iunicu autoturisme de lux, achizi]ionate în sistemleasing.

Miercuri, 29 februarie, în baza autoriza]iiloremise de Tribunalul Bucure[ti, au fost efectuate[apte perchezi]ii la adresele suspec]ilor din

jude]ele Mehedin]i, Gala]i, Vrancea [i Ilfov, pen-tru punerea în aplicare a patru mandate de a-ducere, emise de Parchetul de pe lâng` Tribu-nalul Bucure[ti, fiind depista]i [i condu[i laPoli]ie G. Cristi, 25 de ani, din jude]ul Mehe-din]i, cu antecedente penale pentru în[el`ciu-ne, B. Eugenia, 41 de ani, din jude]ul Vrancea,cu antecedente penale pentru în[el`ciune [i L.Florin, 26 de ani, din jude]ul Gala]i.

Ace[tia au achizi]ionat în sistem leasing, îndecembrie 2010, trei autoturisme de lux marcaMercedes de la o societate de leasing, apoi,folosindu-se de documente false, le-au vândutîn str`in`tate, prejudiciind societatea de leasingcu aproximativ 200.000 de euro.

Ma[inile sunt în prezent indisponibilizate deautorit`]ile din str`in`tate, urmând a se efectuaprocedurile legale pentru recuperarea acestora[i restituirea c`tre societatea de leasing. Cerce-t`rile sunt continuate de poli]i[ti, sub aspectuls`vâr[irii infrac]iunii de în[el`ciune, cu G. Cristi[i B. Eugenia în stare de re]inere.

SSoorriinn AANNGGHHEELL

Începând cu luna decem-brie a anului 2011, poli]i[tiiServiciului de Investigare aFraudelor - Poli]ia Sectorului 5au documentat activitatea luiF. Ion, 67 de ani, din Bucure[ti,care comercializa într-o pia]` dinsectorul 6, vin falsificat (vrac).

Din primele cercet`ri a rezul-tat c` F. Ion nu înregistra [i nudeclara aprovizion`rile [i vân-z`rile de produse slab alcoo-lice din categoria vinurilor [i nude]ine autoriza]ie de antrepo-zitar fiscal autorizat pentru aputea produce vinul pe care îlcomercializeaz` la pre]ul de 3lei/litru în cantit`]i zilnice decirca 100 litri.

Cel în cauz` se aprovizionazilnic cu unele cantit`]i de vinprecum [i alte b`uturi alcoo-

lice tip spirtoase de la un de-pozit situat în str. Cooperativei,sectorul 5.

Pe 3 februarie, poli]i[tii cusprijinul Serviciului Special deInterven]ie Rapid`, au efectuatperchezi]ii domiciliare la treiadrese din Bucure[ti, fiind ridi-cate în vederea confisc`rii1500 litri alcool pur vrac, 810litri vin alb [i ro[u vrac, 80 litride ]uic`, în valoare total` de153.000 lei, precum [i 50 debidoane a câte 20 de litri, goa-le, pâlnii, furtune, o pomp`, hi-drofor, densimetru, arome [icoloran]i.

De asemenea, au fost prele-vate 72 de probe [i contra-probe de alcool pur, vin [i ]ui-c` din recipientele în care seaflau aceste produse. Vinurile

vrac erau „fabricate“ într-o pro-por]ie de 89% ap`, 10% al-cool [i 1% coloran]i [i arome.

Urmeaz` s` se stabileasc`,în colaborare cu speciali[ti dincadrul Administra]iei Financia-re Sector 5, taxele [i impozite-le aferente bugetului de stat,iar probele [i contraprobele vorfi înaintate Institutului de Cri-minalistic` din cadrul I.G.P.R.în vederea expertiz`rii.

Cercet`rile sunt continuatede poli]i[tii Serviciului de Inves-tigare a Fraudelor - Poli]iaSectorului 5, sub aspectul s`-vâr[irii infrac]iunilor de evazi-une fiscal`, producerea de pro-duse accizabile ce intr` sub inci-den]a sistemului de antrepozi-tare fiscal` în afara unui antre-pozit fiscal autorizat de autori-tatea fiscal` competent`, cu F.Ion în stare de libertate. SS..AA..

Vin cu 90% ap`!

|n[el`ciuni cu autoturisme de lux

8 Martie - POLI}IA CAPITALEI

CONTRAATAC

Ca actul terorist s` fie câtmai perturbant, el trebuie s`se remarce printr-o ac]iunemasiv` de groaz`, care s` pro-duc` rapid o mare ruptur` psi-hologic` [i afectiv` între con-ducerea societ`]ii [i membriiei; s` genereze o explozie decomentarii în mass-media cuun impact social paralizant [idestabilizator.

Motivat politic, terorismulpresupune totdeauna un pro-nun]at sim] al frustr`rii, al uneinedrept`]i sau injusti]ii socialeori politice. El blameaz` defiecare dat` o instan]` sau oautoritate politic`, conside-rând c` injusti]ia nu poate fiînl`turat` decât printr-o me-tod` violent`. Din aceast`cauz`, fenomenul s-a [i auto-definit ca fiind „tactica ultimeisolu]ii“.

Analizând organizarea, ob-serv`m c` ea are o structur`piramidal`. în vârf se afl` lide-rul sau conduc`torul organiza-]iei. Acesta este un individ pu-ternic motivat politic, f`cândparte, în general, din clasa demijloc, posedat pân` la ob-sesie de ideea nedrept`]ii, cu oeduca]ie foarte bun` (de obi-cei, în cadrul unor universit`]ide elit` din statele foarte dez-voltate). Este un tip charis-matic [i comunicativ, bun spe-cialist în strategii militare, înanaliza [i prelucrarea infor-ma]iilor. El este cel care de-fine[te politica organiza]iei [i-istabile[te direc]iile de ac]iune.

Urm`torul strat este ocupatde cadrele active [i executan-]ii, b`rba]i [i femei, care par-ticip` la antrenarea celorlal]i,dar [i la executarea atacurilor.

Ace[tia sunt recruta]i la ovârst` fraged`, pentru a puteafi îndoctrina]i, sunt poseda]ide un fanatism extrem, devo-ta]i pân` la sacrificiul supremcauzei pentru care lupt`,foarte bine preg`ti]i în mânu-irea armelor, în culegerea,analiza [i utilizarea informa-]iilor, în criptarea, decriptarea[i interpretarea semnelor [icomunicatelor. |n acest stratse reg`sesc [i profesioni[ticare nu au ca „motor“ o moti-va]ie ideologic`.

Al treilea strat este ocupatde sus]in`torii activi. De[i nuse consider` membri ai orga-niza]iei, ei sprijin` material [ifinanciar ac]iunile celor dinstratul doi, asigur` asisten]atehnic`, logistica [i pot „inter-preta“ uneori [i roluri de mic`importan]` în desf`[urareaunor ac]iuni.

|n ultimul strat se afl`sus]in`torii pasivi sau com-plicii. Ei [tiu despre ce estevorba, dar se fac c` nu v`d, nuaud, nu cunosc [i nu-i intere-seaz` fenomenul, care apare[i se dezvolt`, dup` cum pu-tem constata, în state st`pâ-nite de credin]e ori ideologiiexclusiviste, în ]`ri care neag`libert`]ile fundamentale aleomului [i care propag` crima[i violen]a ca metode de con-vingere [i de impunere înlume a doctrinei politice saureligioase proprii.

Unii speciali[ti militari afir-m` c` terorismul presupuneurm`toarele etape (folosite deobicei în r`zboiul informa]io-nal):

selectarea combatan]ilordin categorii motivate social,

ideologic sau religios, dedicatetotal unei cauze;

preg`tirea special` încentre, tabere sau [coli organi-zate pe teritoriul unor statepermisive [i binevoitoare;

organizarea unor largi re-]ele informative pentru g`sirea[i studierea obiectivelor atacu-rilor, cu eficien]` maxim` înplanul propagandistic [i acce-sibile atentatelor;

infiltrarea executan]ilorîn ]`rile [i obiectivele de ata-cat;

executarea prin surprin-dere a atacurilor.

O clasificare riguroas` esteavansat` de fostul directorpentru Europa al InstitutuluiAmerican pentru StudiereaConflictelor într-o expunere, înfa]a Senatului SUA, din 14 mai1975. Potrivit acestuia, teroris-mul este:

diversionist, care urm`-re[te publicitate, dobândireade prestigiu, discreditarea [idemoralizarea unei autorit`]i,provocarea acesteia în a luam`suri de represiune excesiv`,care ar avea ca rezultat în-str`inarea popula]iei, accelera-rea cheltuielilor de înarmare [i

Anti teror ismul

Credit foto: Corbis.com

9POLI}IA CAPITALEI - Martie

CONTRAATAC

ar genera, în cele din urm`, unvolum mare de nemul]umireîn rândul opiniei publice;

coercitiv, care vizeaz`demoralizarea popula]iei civi-le, sl`birea încrederii acesteiaîn autorit`]i [i instaurarea unuisentiment de team`.

Dup` acela[i autor, organi-za]iile teroriste se împart în: grupuri etnice, religioase, na-]ionaliste; grupuri autointi-tulate revolu]ionare;

grupuri anarhiste, cu ide-ologii confuze, eterogene; grupuri patologice sau indivi-duale, care nu revendic` sco-puri definite, motiva]ia lor con-stând în lipsa de acomodareîntr-un anumit mediu social,organiza]ional sau familial;

grup`ri neofasciste, deextrem` dreapt` (ex. OrdineNero, Nucleele Armate Revo-lu]ionare), care în unele ]`riac]ioneaz` cu acordul tacit [isprijinul guvernelor (ex. Ojoper Ojo, în Guatemala, Esca-droanele Mor]ii, în Brazilia). |nultimul timp, organiza]iile deextrem` stânga s-au dovedit afi mult mai sângeroase decâtcele de extrem` dreapta (ex.

Brig`zile Ro[ii italiene, RAF-\Agerman, Armata Ro[ie japone-z`);

grup`rile de mercenariideologici, care se întâlnesc celmai frecvent în organiza]iile cucâmp de activitate transna]io-nal (ex. Rengo Segikun dinJaponia).

Departamentul de Stat alSUA aprecia, dup` anii '90, c`fenomenul poate fi reg`sit [isub urm`toarele forme demanifestare:

terorism organiza]ional,materializat prin grupuri mici,omogene politic, îns` incapa-bile s` dezvolte simpatia [isprijinul popular în favoareapozi]iilor lor radicale, fiindnevoite s` apeleze la acte vio-lente pentru a-[i câ[tiga influ-en]a (ex. 17 Noiembrie, dinGrecia, Grapo, IRA-ULTZA [iETA din Spania, RAF-ul, dinGermania, Celulele Comba-tante, din Belgia etc). Unelegrup`ri au devenit între timptransna]ionale (ex. Abu Nidal,din Palestina, Armata Ro[ie ja-ponez`);

terorism insurgent, prac-ticat de separati[tii etnici, de

rebelii politici etc. Ac]iunileacestora sunt de natur` para-militar` sau de gheril`. Dese-ori, prin actele lor, erodeaz`puternic credibilitatea grupu-lui, legitimitatea [i sprijinul a-cestuia (ex. Armata Popular` -aripa comunist`, din Filipine);

terorism sponsorizat,care implic` sprijinirea grup`-rilor [i a activit`]ilor acestorade c`tre state suverane.

|n opinia mea, terorismul arputea fi clasificat astfel:

terorism patopolitic, re-prezentat de grup`ri na]iona-liste (ex. ANE, în SUA) care„ap`r`“ interesele etniei sauculorii din care provin; ac]io-neaz` ira]ional, violen]a fiindcea mai uzitat` form` deexprimare;

terorism psihotic, repre-zentat de persoane care pro-vin de obicei din familii dezor-ganizate, de indivizi cu proble-me de adaptabilitate social`,de comportament, care s-auaflat mult timp în [omaj saun-au fost integra]i organiza]io-nal. Acestea, în general, atac`personalit`]i politice;

terorism „autorizat“, încare caracteristic este abatereade la reguli, cutume sau în]e-legeri interna]ionale (ex. folo-sirea armelor atomice, la sfâr-[itul celui de-al Doilea R`zboiMondial, asupra Japoniei, im-plicarea personalului CIA înasasinate politice în AmericaLatin` etc);

terorism criminal saupirateria, prin care se for]eaz`ob]inerea unei recompenseimportante, dup` care se re-trag sub „protec]ia“ ostaticilorlua]i.

Adrian VLADCamelia OPRESCU

- va urma -Credit foto: Corbis.com

10 Martie - POLI}IA CAPITALEI

PREVENIRE

12 ani de lupt` pentru o lege mai bun`

Sunt poate mai mult de 12 ani de când socie-tatea civil` s-a organizat sub forma Coali]iei ONGde lupt` împotriva violen]ei domestice [i tot 12ani de când violen]a în familie a fost declarat` oproblem` social` [i de s`n`tate public`. PrinLegea 197/2000, sanc]iunile cuprinse în CodulPenal pentru fapte din domeniul violen]ei în fami-lie au fost în`sprite. Legea a dat voie poli]istului s`se sesizeze din oficiu, dar nu a oferit toate pârghi-ile necesare unei interven]ii eficace. Legea217/2003 a reglementat înfiin]area serviciilorsociale [i a ad`posturilor pentru victime. Cu toateacestea, victimele au continuat s` fie h`r]uite,locurile în ad`posturi au continuat s` reprezintecirca 2% din necesar, iar agresorii au în]eles dintoate acestea c` legea îi ap`r` pe ei [i c` auacceptul societ`]ii pentru faptele lor. Înfiin]areacentrului de resocializare a agresorului, în cadrulDirec]iei Generale de Asisten]` Social` a Muni-cipiului Bucure[ti nu a adus mai mult` responsa-bilitate din partea acestora. Participarea la cursuriera oricum op]ional`, pentru ni[te indivizi care nuse considerau vinova]i cu nimic.

|n sfâr[it, legea exist` [i în România

Legea mult a[teptat` a fost promulgat` [i înRomânia, urmând a fi publicat` în Monitorul Ofi-cial. Noua lege stipuleaz` faptul c` cererea depus`de victim` se judec` în regim de urgen]`, instan-]ele trebuind s` se pronun]e în maxim 7 zile de laprimirea cererii. Organele de poli]ie au obliga]iade a asigura executarea m`surii în 24 de ore de lacomunicarea ei, putând în acest scop p`trunde înlocuin]` chiar [i f`r` învoirea persoanei fa]` decare s-a luat m`sura.

Victima beneficiaz` de asisten]` juridic` [i medi-cal` gratuite [i de protec]ie special` din parteainstitu]iilor statului. Învinuitul are interdic]ie de ar`mâne [i de a reveni în locuin]a victimei pe operioad` determinat`, de a se apropia de locuin]a,locul de munc`, [coala sau alte locuri unde victi-ma desf`[oar` activit`]i sociale, identificate lapropunerea victimei [i de a o contacta direct sauindirect. Mai mult, agresorul are obliga]ia de aurma programe speciale de siguran]`.

Institu]iile trebuie s` r`spund` \mpreun`

În 2011, la nivelul Capitalei a fost aprobat`Strategia de prevenire a criminalit`]ii, sub coor-donarea Prefecturii Municipiului Bucure[ti, avândca una dintre priorit`]i prevenirea violen]ei în fami-lie. Cu o strategie nebugetat` de nicio institu]ie,de[i prin Hot`rârea Consiliului General al Munici-piului Bucure[ti nr. 199/2011 se stipula acestlucru, s-au f`cut pa[i mici dar importan]i spre ceeace ar trebui s` fie.

Astfel, s-a realizat o fi[` interinstitu]ional` deînregistrare a cazurilor de violen]` în familie. Pen-tru ca aceste cazuri s` poat` fi rezolvate cu priori-tate, propunerea a fost ca fi[a s` fie una electroni-c`, pe care s` o vad` simultan toate institu]iile cuatribu]ii în combaterea violen]ei în familie. În acestfel, poli]istul se poate autosesiza chiar dac` victi-ma nu a f`cut plângere la Poli]ie. Pe de alt` parte,solu]ia nu poate fi luat` de o singur` institu]ie, eatrebuie furnizat` integrat de toate institu]iile curesponsabilitate în domeniu.

La nivelul fiec`rui sector, sub coordonarea Di-rec]iei Generale de Asisten]` Social` [i Protec]iaCopilului s-au constituit echipe interinstitu]ionalede prevenire a violen]ei în familie, formate dinasisten]i sociali, poli]i[ti, poli]i[ti locali, inspecto-rate [colare, ONG-uri, spitale, reprezentan]i ai Bise-ricii. Aceste echipe urmeaz` s` elaboreze o proce-

O femeie din trei este victim` a violen]ei în familie

În anul 2010, Centrul de Sociologie Urban` [i Regional` aprecia c` num`rul vic-timelor violen]ei în familie reprezint` 18% din totalul popula]iei adulte. {tiind faptulc` peste 95% din victime sunt femei [i c` acestea reprezint` circa 51% din popula]ie,rezult` un procent de peste 30% femei victime ale violen]ei în familie. Exact cât apre-cia ONU, în urm` cu peste 10 ani: o femeie din trei este victim` a violen]ei în familie,la nivel interna]ional. Iar România nu face excep]ie.

11POLI}IA CAPITALEI - Martie

PREVENIRE

dur` de interven]ie interinstitu]ional` [i s` fiepreg`tite profesional pentru interven]ia în echip`multidisciplinar`.

Poli]ia Capitalei continu` s` analizeze [i s` in-troduc` în baza de date fi[ele de înregistrare a vio-len]elor în familie, sosite de la sec]iile de poli]ie,completate cu acceptul scris al victimelor. Rolulacestor fi[e este de a cunoa[te fenomenul în pro-funzime [i de a putea dimensiona corect serviciilesociale în Bucure[ti [i nu în ultimul rând de a oferisolu]ii, prin echipele interinstitu]ionale create cuacest rol.

La ei a fost posibil mai repedeÎn ace[ti ani, celelalte ]`ri au f`cut progrese im-

portante în ap`rarea drepturilor [i vie]ii victimelorviolen]ei în familie, sprijinite fiind de legi coerente[i ferme.

Austria [i Anglia - Poli]iei i s-a dat dreptul de ap`trunde în domiciliul comun [i a-l evacua pe a-gresor, în cazurile grave de violen]`. Poli]ia îi poateinterzice acestuia s` mai revin` în domiciliul con-jugal sau s` se apropie de locul de munc` al vic-timei. O astfel de interven]ie poate avea loc inde-pendent de sesizarea instan]ei de c`tre victim`.

Belgia - Retragerea plângerii nu înl`tur` r`spun-derea penal` a agresorului, procesul penal conti-nuând independent de voin]a victimei. Dac` s-apornit procesul penal, instan]a poate trimite agreso-rul în deten]ie provizorie, îndep`rtându-l de victi-m`. Aici, în 2003, a fost adoptat` „Legea privind a-cordarea locuin]ei comune so]ului sau coabitantu-lui legal, victim` a actelor de violen]` domestic`“.Nerespectarea ordinului de restric]ie privind apro-pierea de victim` duce la arestarea agresorului.

Fran]a - retragerea plângerii nu înl`tur` r`pun-derea penal` a agresorului, procesul penal conti-nuând independent de voin]a victimei. Prezen]avictimei în instan]` nu este necesar`. Legea pri-vind procedura divor]ului (promulgat` în 2004)ofer` victimelor posibilitatea folosirii exclusive adomiciliului comun în cazul în care împotriva agre-sorului s-a pornit procesul penal. Pe lâng` acesteprevederi, victimele violen]ei domestice au drep-tul la anumite beneficii: aloca]ie de sprijin, aloca-]ie de p`rinte singur, dac` au în îngrijire copiiminori, au dreptul de a primi un ad`post în regimde urgen]` [i de a ocupa un loc prioritar pentruacordarea unei locuin]e sociale.

Spania [i Suedia - actele de violen]` domestic`produse în mod repetat încadreaz` fapta într-o in-frac]iune specific` numit` „torturi [i violarea grav`a integrit`]ii“, pedepsele fiind mult mai aspre.

Cipru - Dac` violen]ele se repet` o singur` dat`,agresorul este scos din locuin]a comun`. El esteobligat s` participe la un curs de reeducare com-portamental`, care se finalizeaz` cu un examen. Încazul în care nu particip` la curs sau nu trece exa-menul, se reprogrameaz` cursul. Dac` nici atuncinu îndepline[te criteriile, pedeapsa este deten]ia.

Austria - Printr-un ordin de protec]ie i se poateimpune agresorului s` p`r`seasc` domiciliul co-mun [i s` nu mai revin` în aceasta pe o anumit`perioad` de timp, s` nu frecventeze anumite lo-curi, cum ar fi: locul de munc` al so]iei sau [coalaîn care înva]` copiii, s` nu intre în contact cu victi-ma, indiferent de mijlocul folosit. Acest ordin sepoate da atât împotriva agresorului so], cât [i îm-potriva concubinului sau a unei alte persoane cucare victima a stabilit rela]ii asem`n`toare celor defamilie. Acordarea dreptului de a locui în domici-liul comun poate fi dispus` în favoarea victimei,chiar dac` locuin]a este a agresorului. M`sura deprotec]ie poate fi luat` f`r` ca agresorul s` fieaudiat, dac` victima a fost supus`, în mod repetat,abuzurilor.

Bulgaria - Legea permite victimelor s` ob]in` unordin de restric]ie emis de instan]`, care s` le in-terzic` agresorilor s` se mai apropie de acestea,de locurile lor de munc` sau de locurile de re-creere [i resocializare ale victimei. Victima esteîndrumat` spre servicii de recuperare, iar agre-sorul este obligat s` participe la programe dereabilitare. Totodat`, legea asigur` o protec]ieimediat` a victimelor, f`r` a condi]iona acest lucrude introducerea prealabil` a unei plângeri sau aunei cereri de divor].

Germania - Potrivit legii, victimele au dreptul dea cere instan]ei îndep`rtarea agresorului [i folosin-]a exclusiv` a domiciliului comun. Printr-un ordin ise poate interzice agresorului: s` revin` la domici-liul comun, s` locuiasc` într-o zon` învecinat` cudomiciliul victimei, s` mearg` în locurile frecven-tate de victim`, s` provoace întâlniri cu victima [is` intre în contact cu ea, indiferent de mijloacelefolosite. Agresorul are obliga]ia ca la p`r`sirealocuin]ei s` predea Poli]iei cheile acesteia.

Turcia - prin ordinul de restric]ie, agresorului ise interzice s` stea în locuin]` [i s` se mai apropiede aceasta sau de locul de munc` al victimei. Nuare voie s` distrug` bunurile victimei sau s` h`r]u-iasc` victima prin mijloace de comunicare. În plus,trebuie s` predea Poli]iei arma de]inut`. Dac` nurespect` condi]iile, este arestat.

GGrraa]]iieellaa VV~~DDUUVVAA

14 Martie - POLI}IA CAPITALEI

PREVENIRE

Cum î[ilocalizeaz`pedofilii vic-timele pe re-

]elele de comunicare electro-nic`? Simplul program „Ame-rica Online“ permite utilizato-rilor, dac` doresc, s` difuzezepropriul profil în care ofer`am`nunte de ordin personalcum ar fi data na[terii, nume-le, adresa, pasiunile, preocu-p`rile. Aceste profiluri pot fiaccesate foarte u[or, c`utarealor f`cându-se pornind de lacuvinte cheie cum ar fi „elev“,„[coal`“, „1992“, (anul na[te-rii) etc. Dup` ce-[i descoper`viitoarea victim`, pedofilii intr`în dialog cu ea, dându-i deîn]eles c` împ`rt`[esc acelea[ipasiuni. La rândul lor, pedofiliifurnizeaz` informa]ii persona-le [i solicit` uneori imediatpartide de sex.

Poli]i[tii monitorizeaz` [i eiprogramul „America Online“ [iîi urm`resc pe pedofili, întin-zându-le capcane.

În SUA, poli]ia desf`[oar`curent astfel de opera]iuniacoperite - sub coordonareaFBI-ului [i cu acordul procuro-rului - date fiind generalizareaacestui tip de comunicare pecomputer [i, implicit, frecven]a[i gradul înalt de periculozitateal infrac]iunii de abuz sexualpracticat asupra minorilor carenavigheaz` pe internet.

În Anglia a început r`z-boiul cu pornografia infantil`.

Întrucât pedofilia pe internetia amploare, începând din lunaiulie 2004, cu ajutorul unuisoftware, „British Telecom“reu[e[te s` opreasc` accesul

spre site-uri cu pornografieinfantil`. În medie, 10.000 depedofili sunt stopa]i zilnic.

Unul dintre principalii furni-zori de internet din Marea Bri-tanie, „British Telecom“, a dez-voltat o tehnologie surpriz`pentru liberii pedofili. Estevorba de un program-filtrucare blocheaz` accesul c`tresite-urile care con]in materialecu pornografie infantil`. Soft-ul

în cauz` se nume[te CleanFeed. Dup` cum arat` cifrele,noul program face o treab`bun`, dar tocmai acest lucru adezv`luit amploarea pe care aluat-o pedofilia pe net. Sepoate vorbi de un adev`rat fla-gel, în condi]iile în care s-auînregistrat nu mai pu]in de250.000 de încerc`ri de a intrape aceste site-uri, încerc`riratate gra]ie tehnologiei BT,dup` cum se arat` într-unmaterial BBC on-line.

Dup` cum spun oficialii BT,în clipa în care cineva vrea s`intre pe un asemenea site [ifolose[te serviciile acestui pro-vider de internet, pe monitorulcalculatorului îi apare urm`-torul mesaj: „Website notfound“.

Acest demers a fost realizatîn colaborare cu Internet Watch

Foundation care monitorizaseexisten]a unor site-uri de acestgen. Deocamdat`, acest softblocheaz` accesul c`tre site-urile cu pornografie infantil`pentru clien]ii British Telecom,clien]i care sunt în num`r de2,5 milioane. În aceste condi]ii,r`mâne de v`zut dac` nucumva o s` scad` num`rul uti-lizatorilor BT. Pe de alt` parte,compania se arat` dispus` s`ofere aceast` tehnologie gratis[i altor furnizori de internet.Dup` cum era de a[teptat, au[i ap`rut critici la adresa aces-tui software. „Avoca]i ai diavo-lului“, juri[ti britanici [i ap`-r`tori ai libert`]ilor individului,spun c` introducerea acestuisoft nu trebuie s` încalce legis-la]ia în vigoare cu privire lanavigarea pe internet.

În România nu s-a auzit înc`de vreun soft care s` restric-]ioneze accesul c`tre site-uri„destinate“ pedofililor. Dup`cum am fost informa]i, ANRC aprimit o singur` sesizare deacest fel, care semnala faptulc` o anumit` pagin` de inter-net are con]inut cu caracterpedofil.

În urma acestei sesiz`ri,ANRC a efectuat o verificare acon]inutului respectivei paginide internet, precum [i o verifi-care la furnizorul care g`zduiapagina. S-a constatat c` acestag`zduia numai o pagin` inter-mediar` (o colec]ie de link-uri) [i c` partea de con]inutera g`zduit` pe un server aflatîn Coreea de Sud.

A fost informat` [i Direc]iaGeneral` de Combatere aCrimei Organizate [i Antidrogdin cadrul MAI. Aceasta a efec-tuat la rândul s`u verific`ri [i aconstatat c` „nu au rezultataspecte care s` intre sub inci-den]a art. 51 din Legea nr.161/2003 care incrimineaz`

- urmare din num`rul trecut -

Cum s` ne ferimde infractori?

În România nu s-a auzitînc` de vreun soft care s`

restric]ioneze accesulc`tre site-uri „destinate“

pedofililor.

” ”

15POLI}IA CAPITALEI - Martie

PREVENIRE

pornografia infantil` prin sis-teme informatice“. Pân` la onou` sesizare, pedofilii din Ro-mânia acceseaz` nestingheri]isite-urile cu copiii abuza]i.

Conform legii, în cazul primi-rii unei sesiz`ri legate de pedo-filia pe net [i dup` verificareacon]inutului site-ului respectiv,ANRC solicit` furnizorilor deservicii pentru internet blo-carea accesului la site-ul încauz`. Nerespectarea de c`trefurnizorii de servicii pentruinternet a obliga]iei de a blocaaccesul la site-urile care nurespect` prevederile în vigoareconstituie contraven]ie [i sesanc]ioneaz` cu amend` de la10.000 lei la 50.000 lei. A-plicarea sanc]iunilor se face dec`tre organele de poli]ie.

Spicuiri din Legea nr.196/2003 privind prevenirea[i combaterea pornografiei:

Art. 8 (4): „Se interzic rea-lizarea [i administrarea site-urilor având caracter pedofil,zoofil sau necrofil“

Art. 10: „Racolarea, obliga-rea, determinarea sau folosi-rea minorilor ori a persoanelorcu deficien]e psihofizice înacte cu caracter obscen sepedepse[te cu închisoare de la3 la 12 ani“.

Pornografia bate cocaina.Cercet`torii americani cer

Congresului s` finan]eze studiiaprofundate asupra efectelor ca-uzate de frecventarea site-uluipornografic [i s` lanseze ocampanie public` de infor-mare a cet`]enilor, se arat`într-un material NBC din 21septembrie 2004. Pornografiape internet corupe copiii [i îiatrage pe adul]i într-o depen-den]` care le afecteaz` servi-ciul [i rela]ia cu familia, con-siderându-se a fi mai nociv`decât consumarea cocaineisau a heroinei.

China „aresteaz`“ porno-grafia.

Oficialit`]ile chineze „s-auenervat“ r`u de tot pe cei carese ocup` cu pornografia peInternet. Astfel, cei care reali-zeaz` site-uri pornograficerisc` închisoarea pe via]`, „încazurile cele mai serioase“.Autorit`]ile de la Beijing spunc` „u[urin]a cu care pot fi ac-cesate site-urile pentru adul]iva avea un efect nociv asupratineretului [i a societ`]ii întregi“.Din luna iulie 2004, de când aînceput campania de cur`]aremoral` a internetului, autori-t`]ile din China au închis sutede site-uri [i au arestat 300 depersoane. Ultimul caz a fostdezb`tut la începutul luniiseptembrie 2004, fiind vorbade un site „care a fost accesatde 250.000 de ori [i ai c`ruiproduc`tori risc` închisoareape via]`“.

Australia cu ochii pe pe-dofili.

Începând din luna august2004, re]eaua mondial` „cyber-poli]i[ti“ [i-a extins bra]ul îm-potriva pedofiliei pe internetpân` în Australia. Noua legis-la]ie australian` în acest do-meniu prevede 15 ani depu[c`rie pentru acea persoan`

care este prins` c` folose[teinternetul pentru a c`uta„parteneri“ sub vârsta de 16ani, în timp ce accesarea site-urilor sau distribuirea de mate-rial pornografic cu minori peinternet se va pedepsi cu 10ani de închisoare. Re]eauamondial` „cyber-poli]ie“ cu-prinde în prezent Anglia, SUA,Canada [i Australia, un punctimportant de supravegherereprezentându-l s`lile de chat.

„Un monstru tr`ie[telâng` voi“.

Tabloidul britanic „News ofthe World“ a luat controversa-ta decizie de a publica, în-cepând din 23 iulie 2000, lis-tele cu pedofilii condamna]i înMarea Britanie, împreun` cufotografiile. Aceast` ini]iativ` aintervenit la câteva zile de ladescoperirea în Sudul Anglieia cadavrului unei feti]e de optani, care a fost asasinat`. Pelistele poli]iei britanice se afl`în prezent înscrise numele a110.000 de pedofili. Ziarul apublicat în primul num`rnumele [i fotografiile a 49 depedofili condamna]i pentruviolen]` împotriva copiilor.

- va urma -

Traian TANDIN

Credit foto: Corbis.com

16 Martie - POLI}IA CAPITALEI

ISTORIA LA ROTATIV~

De asemenea, ziarul „Uni-versul“ din aceea[i zi con-semna urm`toarele: „Stras-ser a m`rturisit, \n fine, c` eleste criminalul de multc`utat. A ar`tat poli]i[tilorcum a ucis-o pe victim`: pecând aceasta se suise pecanapeaua compartimentu-lui ca s`-[i caute diverse o-biecte pe care le avea \ntr-ovaliz` din plasa de deasupracanapelei, s-a repezit la ea [ii-a dat brânci, aruncând-o pefereastra deschis`.

A r`mas apoi \n comparti-ment [i a c`l`torit pân` laZürich, unde s-a dat jos. Dinvaliz` a luat bijuterii [i 4500de franci.

Strasser se afla de maimult timp \n Elve]ia, undefusese pe vremuri student,dar a fost exmatriculat \n ulti-mul timp. El are 23 de ani [ieste originar din Budapesta.

Arestarea lui Karl Strasser[i extr`darea lui \n Austria apus cap`t urm`ririi pe carepoli]iile din Germania, Ce-hoslovacia, Ungaria, Polonia,România, Elve]ia, Fran]a [iAustria o declan[aser` [i oefectuau cu \ndârjire pentruprinderea lui Traian Teodo-rescu. Ea ar fi putut \ncetamai de mult, dac` referentuldr. Brichta [i al]ii ca el, ar fi]inut seama de faptul c`escrocii nu comit niciodat`asasinate. Sau dac` ar fi datcrezare unui c`l`tor din trencare, dup` ce i s-a ar`tat fo-

tografia urm`ritului Teodo-rescu, a declarat foarte sigurpe sine: „Nu l-am v`zut peacest om \n rapidul Bucu-re[ti-Paris“.

Culmea este c` tot poli]iaaustriac` a fost aceea care,prin telegrama nr. 61/36 din25 septembrie 1936, a l`-murit situa]ia \n care se aflaurm`ritul Traian Teodorescula data când s-a comis asasi-natul. Iat` textul: „Dup` cumeste cunoscut, Traian Teodo-rescu, la acea dat` [i anumela 28 august 1935 (deci cu olun` \nainte de s`vâr[ireafaptei de c`tre Strasser -n.n.), dup` isp`[irea unei

condamna]iuni de doi ani [ijum`tate, a fost eliberat din\nchisoarea Stein [i \n ace-ea[i zi a fost \naintat punctu-lui de frontier` Marchegg, \nvederea extr`d`rii c`tre Tri-bunalul Regal Român dinPrahova. |n timpul excort`riinumitul a reu[it s` fug` peteritoriul român“.

Pentru un escroc, oricesubterfugiu este bun. Cucondi]ia s`-i aduc` un folos.La un subterfugiu „util“ arecurs [i Traian Teodorescu\n septembrie 1940 când,fiind prins de doi controloridin Direc]ia General` C.F.R.\n timp ce vindea bilete dec`l`torie falsificate, a declarat

nici mai mult, nici mai pu]in,c` este ... legionar!

{i pentru a-l intimida pecomisarul Teodorescu {tefan(ce coinciden]`!) de la Cor-pul Detectivilor, care fusesedesemnat s`-l ancheteze, atrimis o telegram` ministru-lui Vasile Ia[inski, cerând s`se fac` investiga]ii pentrueliberarea sa.

Trucul nu i-a folosit, dup`cum rezult` din raportul deverificare \ntocmit de anche-tator, \n care se concluzio-neaz`, \n final: „Sus-numituleste un infractor ordinar dedrept comun, care nu a avut[i nici nu are nici o leg`tur`cu mi[carea legionar`, iarcele invocate sunt pureinven]ii“. Cum era [i firesc,noua isprav` cu biletele fal-sificate l-a adus pe escroc \nfa]a justi]iei, care l-a con-damnat la doi ani \nchisoare.

Eliberat din penitenciar \n1942, este trimis pe frontulde Est, unde „lupt`torul“ Tra-ian Teodorescu este hot`râts` fac` orice sacrificiu pentrua-[i servi ]ara!

Dar s`-l l`s`m pe el \nsu[is` relateze despre sacrificiilepe care le-a f`cut:

„Deoarece aceast` unitatedin care f`ceam [i eu partetrebuia s` fie pus` \n linia\ntâi de lupt` [i pentru a nufi amenin]at, am dezertat [im-am ascuns la ni[te cet`-]eni sovietici din Rostov.

Dup` plecarea unit`]iimele pe front, am plecat [ieu din ora[ul Rostov [i m-amdus la Simferopol, \n Crime-ea, la generalul Avramescu,pe care \l cuno[team dinRegimentul 3 Vân`tori deMunte [i care m` scutise dea fi pedepsit \n urma dezer-t`rii mele din [coala militar`

Escrociinu ucidniciodat`

5

Dan PADI{

Eliberat din penitenciar\n 1942, este trimis pe

frontul de Est, unde„lupt`torul“ Traian

Teodorescu este hot`râts` fac` orice sacrificiupentru a-[i servi ]ara!

” ”

17POLI}IA CAPITALEI - Martie

din Bucure[ti.I-am raportat acestuia c`

nu vreau s` merg pe front,deoarece \mi este fric` demoarte, iar el m-a \n]eles [im-a trimis pe baza unuiordin la Serviciul Aprovizio-n`rii al Corpului de munte.

Prin luna decembrie 1942,colonelul Mardare, de lacartierul General din Rostova raportat Corpului de muntec` au nevoie de oameni cares` cunoasc` limba german`.Generalul Avramescu, cu-noscându-m` pe mine c`[tiu limba german`, mi-a datordin s` plec la Rostov.

|n acest timp a fost ruptfrontul de c`tre sovietici [i,astfel, s-a dat ordin de re-tragere a armatei române.V`zând acest lucru din nouam dezertat din unitatea dela Rostov [i, prin ianuarie1943 am ajuns la Bucure[ti,folosindu-m` pe drum de unordin pe care l-am falsificat.

Cartierul General din Ros-tov, prin plecarea mea, m-adat dezertor [i a comunicatacest lucru Statului Major, \n]ar`, pentru a fi identificat [iarestat. |n timp cât m` g`-seam prin Bucure[ti, prinluna septembrie 1943 amfost arestat de biroul secret

pentru dezertare, birou careera condus de colonelulAlm`[anu.

Fiind judecat pentru dezer-tare am fost condamnat lamunc` silnic` pe via]` [i\ncarcerat la Jilava unde amstat pân` \n august 1944când au venit armatele so-vietice [i s-a dat amnistie ge-neral` pentru dezertori“.

Dup` cum recunoa[te el\nsu[i, la una din numeroase-le anchete la care a fostsupus, pân` \n anul 1948 s-aocupat cu specula „M` de-plasam prin Ardeal - declar`Traian Teodorescu - [i procu-ram alimente, pe care, apoi,le vindeam cu pre] de spe-cul` la diferi]i cet`]eni. Cuaceast` ocazie l-am cunoscut[i pe fostul colonel medic dr.Teodoru, de la Spitalul MilitarBucure[ti, c`ruia \i procuramalimente.

Acesta mi-a spus c` dac`am cunoscu]i militari, elpoate s`-i interneze \n spital[i apoi s` le dea drumul \na[a zisul concediu medicalde boal`, dar bine\n]eles, \nschimbul acestui serviciu s`fie pl`tit sau s` i se dea ali-mente. Mergând \n vizit` pela acesta, la spital, am v`zutaceast` [mecherie [i am sus-

tras mai multe imprimate pecare le-am [tampilat cu ante-tul Spitalului Militar [i apoil-am semnat \n fals pe co-lonel, dup` ce completamdatele pentru diferi]i militaripe care i-am cunoscut fie \nBucure[ti, fie \n provincie.

Astfel, am dat drumul \nconcediu medical la trei mili-tari din comuna Cop`ceni,jude]ul Vla[ca [i [apte mili-tari din Ilieni [i Bucium -F`g`ra[, primind \n schimbde la ace[tia câte 20 kg f`in`[i 10 kg carne, pe care le-amvândut la pre] de specul`.

Despre modul cum s`vâr-[ea escrocul asemenea fapteafl`m dintr-o adres` a Sec]ieia II a Ministerului AfacerilorInterne, \n care se arat`:„Dup` recrutarea victimei, \nspecial din rândul familiilorcare aveau pe cineva subarme, (Teodorescu) expediao telegram` la unitatea mili-tar` unde se afla osta[ul, curug`mintea de a se acordaacestuia o permisie pentru aparticipa la \nmormântareatat`lui s`u.

Unitatea militar` respecti-v`, sesizat` prin aceast` tele-gram`, acorda permisia solici-tat`. Odat` osta[ul plecat \ndrum spre cas` se simula unaccident [i internarea lui \nSpitalul Militar pe timp dezece zile, dup` care acestaprimea biletul de concediumedical pentru 120 de zile,cu [tampila spitalului [i sem-n`tura fictiv` a unui medic.

De exemplu, locuitorulChelu[ Dumitru, din comunaBeiu, jude]ul Vla[ca a pl`tit8000 de lei pentru concediulde 120 zile al fiului s`u,Chelu[ Marin din Regimentul9 Gr`niceri“.

ISTORIA LA ROTATIV~

Cre

dit

foto

: Ber

gboo

k.co

m

- va urma -KKrrooppffffssbbeerrgg \\nn TTyyrrooll

18 Martie - POLI}IA CAPITALEI

MONDO POLICE

Merit` s` atragem aten]ia c` cei care aulucrat la renovarea restaurantului, imediat dup`ce au g`sit cadavrul, aveau obliga]ia s` anun]eautorit`]ile [i nu s` disimuleze corpul ne\nsu-fle]it \ntr-un sac de plastic pe care s`-l pun` lagunoi.

Din acest motiv, inculparea lor \ntr-un dosarpenal pentru disimularea involuntar` de probemateriale legate de o crim` a fost, pe bun`dreptate, justificat`.

Acest lucru nu s-ar fi \ntâmplat dac` ceiimplica]i \n renovare ar fi fost cu acte \n regul`.Pe de o parte, dac` muncitorii angaja]i ar fi fost\n posesia unui permis legal de [edere \n Fran]a[i ar fi avut un permis de munc` valid, sau dac`proprietarul terenului nu ar fi recurs la o activi-tate lucrativ` ilicit`, cu siguran]` nu s-ar fi ajunsla aceste evenimente.

|n \ncheiere, men]ion`m c` pe 21 noiembrie2011, cu ocazia celei de-a 22-a anivers`ri aConven]iei Interna]ionale privind DrepturileCopilului, a avut loc la Curtea de Casa]ie uncolocviu cu tema: „Copii rebeli: c`tre un nougen de responsabilitate a p`rin]ilor“, ocazie cucare am f`cut [i un bilan] al dispari]iilor \nFran]a din ultimul timp.

Prin defini]ie, o dispari]ie este presupus`\ngrijor`toare dac` este vorba de un minor saude un major (institu]ionalizat sau nu) aflat fiesub tutela unei persoane desemnate respon-sabil` de o autoritate tutelar`, fie a unui orga-nism abilitat al statului.

|n Fran]a, anual, Ministerul de Interne \nre-gistreaz` peste 40.000 de dispari]ii (din carecirca trei p`trimi sunt solu]ionate), dintre care

peste 10.000 sunt dispari]ii \ngrijor`toare, cupeste 800 de minori (600-700 g`si]i \n medie).

Dac` \n 2005 au fost \nregistrate 9787 dedispari]ii (printre care 847 minori), \n 2006asist`m la o cre[tere semnificativ` a lor: 10.182de dispari]ii printre care 895 minori, iar \n 2007[i 2008 constat`m o u[oar` sc`dere: 871,respectiv, 855 de dispari]ii \ngrijor`toare deminori, pentru ca num`rul lor s` scad` sub 800\ntre 2009-2011.

Printre cele mai recente dispari]ii (la investi-garea c`rora particip direct sau indirect, \ntr-om`sur` mai mare sau mai mic`), \n care corpulvictimei a fost g`sit (identificat) men]ion`m:

Katoucha Niane, fost manechin la „YvesSaint Laurent“, fata profesorului Djibril TamsirNiane de la Universitatea Bordeaux, n`scut` pe23 octombrie 1960 la Conakry \n Guineea [idisp`rut` la Paris pe 1 februarie 2008 (Bou-logne Billancourt, regiunea urban` parizian`),corpul ei fiind g`sit \n Sena, pe 28 februarie2008.

Stéphane Kameugne, \n vârst` de 24 de ani,disp`rut pe 7 decembrie 2008, \n ziua \n careob]inuse diploma de absolvent al celebrei {coliSuperioare de |nalte Studii Inginere[ti „ENSAM“(Arts et Métiers ParisTech). Corpul s`u a fostg`sit \n pragul s`rb`torilor de Cr`ciun \n CanalulNau la Châlone en Champagne (DepartamentulMarne), iar dup` repetate autopsii, autorit`]ilejudiciare au (re)calificat decesul lui Kameugne\n crim`.

Myriam Caseiro, \n vârst` de 18 ani, a dis-p`rut pe 8 noiembrie 2009 din apartamentul eidin Strasbourg. Corpul a fost descoperit treis`pt`mâni mai târziu \n Rhin.

Jérôme Cano, originar din Calais (Departa-mentul Nord-Pas de Calais), a disp`rut dup`ie[irea dintr-o discotec` pe 11 decembrie 2010,fiind g`sit mort \n ma[in` pe 20 decembrie.

Conform declara]iilor procurorului de laCalais, nu ar exista nicio leg`tur` \ntre dispari]ialui, precum [i a unui alt tân`r, Rémy Calme-janem, de 19 ani, student la STAPS ({tiinte [iTehnici ale Activit`]ilor Fizice [i Sportive),disp`rut pe 3 decembrie 2010 la Nantes(Departamentul Loire Atlantique) dup` ce a

Ce s-a \ntâmplat cu Estelle Mouzin?

Credit foto: Corbis.com

p`r`sit discoteca „Le Calysto“. El a fost g`sit\necat, pe 11 februarie 2011. Un alt student dis-pare, pe 4 decembrie 2010, dup` ce a ie[it dinaceea[i discotec`.

Grégoire Rigault, de 24 ani, fost student laINTEC (Institutul Na]ional de Tehnici Economice[i Contabile - [coal` de \nalte studii economice[i comerciale), este descoperit \necat pe 2 mai2011.

Anthony Carteron, 21 de ani, student la IUT(Institutul Universitar de Tehnologie) din Belforta disp`rut \n noaptea de 9 spre 10 decembrie2010, dup` ce p`r`sise dicoteca „Le Palace“ dinBavons. A fost descoperit \necat pe 30 ianuarie2011.

Antoine Brahy, 31 de ani, a disp`rut \ndiminea]a zilei de 1 ianuarie 2011, dup` ce ap`r`sit discoteca „Villa Rouge“ din Montigny(regiunea urban` Metz, Estul Fran]ei). A fostg`sit \necat pe 7 februarie 2011.

Samy Haikel, 18 ani, student la Institutul deStilisme din Londra, a disp`rut la ie[irea dintr-odiscotec` pe 7 ianuarie 2011, la Strasburg.Corpul ne\nsufle]it a fost descoperit dekayaci[tii de pe Rhin \n ziua de 12 februarie2011.

Charles Quemin, 19 ani, fost student laIESEG (Institutul European de {tiin]e Econo-mice [i Gestiune - [coal` superioar` de \naltestudii economice [i comerciale, apar]inândInstitutului Catolic din Paris), a disp`rut pe 2septembrie 2009, iar corpul a fost descoperit \nDeûle (o rivier` din Nordul Fran]ei, \n Departa-mentul Nord-Pas de Calais, \ntre Lens [i Deûlé-mont) pe 21 februarie 2010.

John Ani, \n vârst` de 33 ani, dispare \nnoaptea de 6 spre 7 octombrie 2011, dup` opetrecere \ntre prieteni \n cartierul Wazemmesdin Lille. Corpul lui este g`sit patru zile mai târ-ziu tot \n Deûle, \ntr-unul dintre canalele sale.

Thomas Ducroo, de 26 ani, angajat al uneifirme de vânz`ri motociclete, a disp`rut pe 5 fe-bruarie 2011 dup` ce a p`r`sit barul „Privilège“(tot \n Lille, Departamentul Nord), unde apetrecut o noapte tot \ntre prieteni. Corpul s`ueste descoperit tot \n Deûle, pe 23 februarie2011.

Jean-Mériadec Le Tarnec, 22 ani, student laDrept, a disp`rut pe 20 februarie 2011 dup` ce[i el petrecuse o noapte, tot \ntre prieteni, cor-

pul s`u fiind descoperit, evident tot \n Deûle, pe25 februarie 2011, ca o simpl` „coinciden]`“.

Iat` [i câteva dispari]ii \n care corpul victimeinu a fost g`sit:

Teddy Vrignault, 56 de ani, actor [i umoristfrancez, membru al trupei „Les Frères ennemis“,\n vog` \ntre 1960-1970 a disp`rut \n \mpre-jur`ri misterioase la volanul Cadillac-ului s`u,pe 1 noiembrie 1984. El a fost declarat decedat,numai dup` zece ani de absen]`, conform leg-isla]iei \n vigoare, pe 1 noiembrie 1994.

Marion Wagon, 9 ani - disp`rut` pe 14 no-iembrie 1996 la Agen (o regiune urban` cu155.000 de locuitori, din Departamentul Lot etGaronne). O serie de anchete au fost desf`[u-rate de Poli]ia Na]ional` [i JandarmeriaNa]ional`, atât \n Fran]a cât [i \n str`in`tate, de-a lungul timpului, \ns` f`r` niciun rezultat.

Mathieu Broutin, 17 ani - disp`rut pe 31martie \n 2004 la Embrun (DepartamentulHautes Alpes, Sudul Fran]ei).

Sophie Potier - disp`rut` pe 6 decembrie2006 la Brest (Departamentul Finistère, Bre-tania, Vestul Fran]ei, regiunea urban` de circca320.000 de locuitori).

Antoine Brugerolle de Fraissinette, 6 ani -disp`rut pe 11 septembrie 2008 la Issoire (De-partamentul Puy de Dôme, Auvergne, centrulFran]ei).

François Thillman, un luxemburgez de 28 deani, aflat \n concediu la Paris, a disp`rut la Ivrysur Seine (Departamentul Val de Marne), dup`o petrecere privat` pe 11 decembrie 2010.

Thomas CSINTA

19POLI}IA CAPITALEI - Martie

MONDO POLICE

Credit foto: Corbis.com

- sfâr[it -

20 Martie - POLI}IA CAPITALEI

RUTIER

În cadrul analizei activit`]ilordesf`[urate în anul 2011, la ni-velul Direc]iei Generale de Po-li]ie a Municipiului Bucure[ti, afost prezentat [i bilan]ul Bri-g`zii Rutiere a Capitalei pe anultrecut.

Urmare a activit`]ilor desf`-[urate de poli]i[tii rutieri în anul2011, num`rul accidentelor ru-tiere grave produse în Bucu-re[ti, comparativ cu anul 2010,a sc`zut.

Astfel, în perioada analizat`,num`rul accidentelor rutieregrave produse în Capital`, asc`zut cu 2,12% (de la 940 la920), num`rul persoanelor de-cedate cu 24,1% (de la 112 la

85), iar al persoanelor v`t`ma-te în urma accidentelor rutiere,cu 1,31% (de la 1064 la 1050).

Principalele trei cauze deproducere a acestor accidenterutiere au fost: traversarea ne-regulamentar`, neacordareapriorit`]ii de trecere a pietonilor[i neadaptarea vitezei.

De asemenea, a fost efec-tuat` [i analiza accidentelorproduse din culpa minorilor-elevi cu vârsta între 7 [i 18 ani,în anul 2011.

Anul trecut, în Capital` aufost înregistrate 232 de acci-dente rutiere în care au fostimplica]i, cu vinov`]ie princi-pal`, elevi cu vârste între 7 [i18 ani. Acestea au fost soldatecu 45 de r`ni]i grav [i 198 der`ni]i u[or.

În anul 2010, în Capital` aufost înregistrate 224 de acci-dente rutiere în care au fostimplica]i, cu vinov`]ie princi-pal`, elevi, soldate cu 3 mor]i,43 de r`ni]i grav [i 201 de r`ni]iu[or.

Cu toate c` în anul 2011 amînregistrat cu 8 accidente rutie-re de acest gen mai multedecât \n 2010, se poate sub-

linia faptul c` anul trecut nu afost înregistrat niciun accidentrutier soldat cu deces, fiindînregistra]i [i mai pu]ini elevir`ni]i u[or.

În perioada analizat`, poli-]i[tii Biroului Educa]ie Rutier` [iai Serviciilor de SupraveghereRutier` [i-au atins scopul decre[tere a num`rului de activi-t`]i educative în unit`]ile de în-v`]`mânt din Capital`; au fostdesf`[urate 537 de activit`]i.Situa]ia statistic` pe perioadaanalizat` relev` faptul c`, fa]`de anul 2010, s-au desf`[uratcu 3,46 % mai multe activit`]ide educa]ie rutier`.

Principalele concluzii ce sedesprind în urma analizei date-lor statistice [i a notelor de cazsunt urm`toarele:

- minorii cei mai predispu[iriscului de a fi implica]i înevenimente rutiere sunt cei cuvârste cuprinse între 7 [i 14 ani;

- cele mai multe accidentes-au produs în luna iunie (39),urmat` de luna mai (26);

- cele mei pu]ine accidentes-au produs în luna martie (9).

IIooaannaa SSTTAANNCCUU

Flori [i m`r]i[oarePentru c` este început de prim`var`,

poli]i[tii Brig`zii Rutiere a Capitalei au p`strattradi]ia [i, ca în fiecare an, pe 1 [i 8 martie, le-auoferit conduc`toarelor auto m`r]i[oare, flori [icadouri.

De Ziua M`r]i[orului, agen]ii de circula]ie autras pe dreapta autoturismele conduse dedoamne. În loc de solicitarea documentelor,femeile de la volan au primit flori, cadouri [i pli-ante cu recomand`ri preventive.

Pe 8 martie, poli]i[tii Brig`zii Rutiere Bucu-re[ti, în colaborare cu reprezentan]i ai Editurii

„Litera“, au oferit flori [i c`r]i tuturor condu-c`toarelor de autovehicule, în principalele inter-sec]ii din Bucure[ti.

Elevii neaten]i provoac` accidente

22 Martie - POLI}IA CAPITALEI

REPERE

Globalizarea - tendin]e [i certitudini

Victoria deplin` a statului autonom fa]` deDumnezeu, se realizeaz` odat` cu c`dereaConstantinopolului în 1453, când, cu acordultacit al papalit`]ii, capitala ortodoxiei cade defi-nitiv sub loviturile unui stat imperial organizat,culmea, pe principii foarte clare [i riguros însu-[ite, monoteiste, imperiul otoman. F`r` a faceradiografia islamului este de amintit c`, cu toatelipsurile sale evidente în plan doctrinar [i cutoate neputin]ele mistice, aceast` religie [i-a afir-mat întotdeauna caracteristicile adânc teonome.Ideea unui djihad - r`zboi sfânt - împotriva celorcare nu le respect` credin]a s-a p`strat pân` aziîn islam, iar morala ferm`, dur` [i uneori absurd`bazat` pe fundamentalismul religios este în anu-mite puncte preferabil` laxismului occidental.

De la Rena[tere pân` în prezent

Întreaga istorie apusean`, de la Marea Schism`[i pân` la Revolu]ia francez`, se bazeaz` pemutarea definitiv` a accentului de la Dumnezeula om, lucru care s-a definitivat în secolele XIX [iXX. Încercarea de raportare la cultura antic` sepoate în]elege ca m`rturisire ascuns` a occiden-tului c` resimte inferioritatea sa cultural`, [i caambi]ie de a o schimba în superioritate asuprar`s`ritului de care s-a desprins. Pe toate planurile,articularea cre[tinismului apusean pe structuracultural` a antichit`]ii grece[ti a avut meritul de aîncerca s` realizeze umanismul cre[tin, ceea ce a[i reu[it în perioada timpurie a Rena[terii.

De la schism` la revolu]ia francez` omul a tre-cut de la teonomie la autonomie, lucru favorizatde religia [i morala catolic`. În planul culturii [i[tiin]ei omul a autonomizat cunoa[terea princeea ce s-a produs în Rena[tere, propunând unmodel universal de umanism. În plan religios,protestantismul a fost r`spunsul umanist la rigo-rismul catolic. Faptul c` papismul a impus cufor]a, prin Inchizi]ie, un mod de via]` fals teonom,concretizat în via]a religios-moral` de tip contrac-tual prin ra]ionalismul, naturalismul, legalismul [ijurisdismul moralei catolice, a dus la apari]iaReformei [i a multitudinii de secte desprinse dinaceasta, toate caracterizate printr-o via]` religios-

moral`, de asemenea falsificat`, pe coordonateleindividualismului, subiectivismului, liberalismului[i centrifugalismului. Iar dac` protestantismul ger-man avea înc` o anumit` rigoare moral`, chiardac` centrat` pe autoafirmarea umanist` (accen-tuat social`) „replierea“ catolic` în fa]a acestuia,din dorin]a de a recâ[tiga „teritoriile pierdute“, s-adesf`[urat pe dou` fronturi. În Apus a fost„lansat“ modelul iezuit având dou` caracteristicilipsite de orice moral` cre[tin`: cazuismul [i proba-bilismul, ajungându-se astfel la justificarea celormai abominabile crime [i celor mai abjecte mani-fest`ri ale instinctualit`]ii umane, morala iezuit`proclamând în acest fel cre[tinismul f`r` principiicre[tine (chiar anticre[tine). În R`s`rit, fenomenulunia]iei a condus la diferen]ieri culturale [i socialebazate tot pe un sistem lax de privilegii acordateca recompens` a unirii cu Roma. Urm`rile acestu-ia se pot vedea ast`zi [i în România, în diver-gen]ele nerezolvate dintre greco-catolici [i or-todoc[i privitoare la l`ca[urile de cult.

Într-un anumit sens, se poate afirma c` iezui-]ii au pus bazele amoralit`]ii societ`]ii europenede azi [i care constituie baza pentru viitoareasocietate mondial`, care va avea (dup` viziunileprofetice ale monahismului oriental) ca o carac-teristic` esen]ial` imoralitatea, devenit` firesc [iobligativitate. Astfel, pe coordonata religios-moral` s-a ajuns de la universalitatea primelorsinoade, la f`râmi]area sectarist` a secolelor XIX- XX, iar schisma a fost cea care a condus umani-tatea spre afirmarea umanismului în [tiin]` [iart` prin Rena[tere, în religie prin Reform`, însfera ra]iunii prin Iluminism, culminând cu sferasocial-politic` prin revolu]ia francez`. Idealurile

Credit foto: Corbis.com

REPERE

23POLI}IA CAPITALEI - Martie

mult aclamate ale acesteia: libertate, egalitate,fraternitate, nu sunt altceva decât denatur`ri alecondi]iei umane. Libertatea înseamn` o integra-re în voia divin` [i nu exercitarea f`r` limite atuturor drepturilor omului. Egalitatea se reali-zeaz` numai în sensul c` fiecare existen]`uman` posed` chipul lui Dumnezeu [i e che-mat` s` parcurg` drumul spre asem`nare,indiferent de pozi]ia sa social`, deci egalitateasocial` este o utopie pentru c` lumea e creat`ierarhic. Iar fraternitatea este denaturarea ideiicre[tine de fr`]ie în Hristos. Ca atare, denatu-rând sensurile no]iunilor, revolu]ia francez` avrut s` centreze definitiv [i irevocabil pe om,eliminând din acesta natura spiritual`. Promi-siunile revolu]iei nu s-au realizat, îns` tocmaipoten]ialitatea introdus` de ele a f`cut posibil`dezvoltarea, în secolul XIX, [i materializarea însecolul XX a doctrinelor socialiste [i comuniste,ca [i a celor liberale, capitaliste.De[i na]iunile erau formate înc` la sfâr[itulEvului Mediu, existen]a lor ca atare [i apari]iana]ionalismului ca ideologie s-a produs dup`independen]a american` (1776) [i revolu]iafrancez` (1789). Adev`ratul na]ionalism, ca [iîn]elegerea [i interpretarea autentic` a na]iuniieste ca ipostaziere a etnicului într-o form` con-cret`, care s` poat` fi reprezentativ` pentru unneam. În acest sens, „na]iunile sunt dup`cuprinsul lor eterne în Dumnezeu, Dumnezeupe toate le vrea“ (preot Dumitru St`niloae).

Na]ionalismul de tip cre[tin, eshatologic, parea fi singurul legitimat, firesc, [i el reprezint` con-[tientizarea, asumarea, ap`rarea [i valorificareacreatoare a unei identit`]i supraindividualeobiective. Denatur`rile acestui tip de na]iona-lism s-au produs în secolul al XIX-lea (al na]ion-alit`]ilor) [i în secolul XX, în dou` sensuri,ambele politice [i anticre[tine, primul în sensulatentatului ateu ce a dus la disolu]ia imperiilortradi]ionale [i la formarea statelor na]ionaleindependente sau autonome. Acest tip de na-]ionalism ocult a fost abandonat odat` cu dis-pari]ia de pe scena istoric` a imperiilor tradi-]ionale, [i înlocuit cu o vast` campanie anti-na]ional` [i mondialist`, declan[at` în perspec-tiva globaliz`rii ce avea s` fie pus` pe tapetmult mai târziu, la începutul mileniului III deexisten]` cre[tin`. 32 Cel de-al doilea estena]ionalismul de tip comunist, n`scut în urmarevolu]iei sovietice [i între]inut în statele socia-

liste. Secolul al XIX-lea s-a folosit de na]iuni [i desensurile denaturate ale na]ionalismului pentrua preg`ti [i instaura interna]ionalismele secolu-lui XX, ca ultime etape în preg`tirea globaliz`rii.Secolul XIX înseamn` pentru orice analist istoricsfâr[itul Rena[terii umaniste, criza umanismu-lui, procesul trecerii acestuia în opusul s`u.

Dup` anul 1800, tot mai multe firme suntangrenate în derularea la scar` interna]ional` aafacerilor lor. Prima firm` de succes american`pe pia]a extern` a fost Singer Sewing Machine,care a construit o fabric` în Sco]ia în 1868.

În mai pu]in de dou`zeci de ani, Singer adevenit o firm` binecunoscut` în lume, cu fa-brici în mai multe ]`ri. Alte firme americane auurmat exemplul interna]ionaliz`rii, iar în 1914,cel pu]in 37 de companii americane deschise-ser` unit`]i de produc]ie în dou` sau mai multe]`ri. Pân` la Primul R`zboi Mondial, multe com-panii, mai ales americane, î[i deschiseser`por]ile c`tre pia]a interna]ional`. CompaniaFord avea unit`]i de asamblare în 14 ]`ri,General Motors [i Chrysler au urmat-o. În anii'20, toate trei companiile de]ineau dimensiuniimpresionante ale activit`]ii lor dincolo degrani]`. Tot atunci, toate ma[inile vândute înJaponia erau fabricate în Statele Unite [i asam-blate în Japonia. |n aceea[i perioad`, un altmare investitor american, General Electric, aveaunit`]i productive în Europa, America Latin` [iAsia. Firmele americane erau în aceea perioad`de departe cei mai mari investitori ai lumii. Dar[i firmele europene î[i îndreptau aten]ia tot maimult c`tre pia]a mondial`.

DDaannaa MMIIHHAALLAACCHHEE

Credit foto: Corbis.com

- va urma -

24 Martie - POLI}IA CAPITALEI

E T

OT

AM

ES

TE

-C

AT

DE

SP

OT

PO

M

CO

{ G

OL

!

STR

IVIT

~

||NN CC

IIUURR

!!

AACC

AARR

!!

A I

ND

ICA

VIA

}~

DO

GO

RI-

TO

R

AIC

I(p

op.)

DIM

IE

CU

LT !

|N S

AL~

!

AU

4LA

TUR

IE

GA

LE

L~C

OM

IE

CU

T~

!

CE

TE

!

VIN

DE

-C

AR

E

A S

UI

|N P

LAN

!

|N A

CID

!

||NN ZZ

IIAARR

!!

PPIIEE

PPTTAA

RR

OM

OG

EN

INS

ULA

LUI

NA

PO

-LE

ON

A H

~M

~I

CA

PS

E !

AC

UT

!

DE

TE

RIO

-R

AT

DA

T~

PR

IN F

OC

RO

AS

~ |

NM

IJLO

C !

VVEE

{{MM

ÅÅNN

TT

2244 FF

EETT

EE !!

CU

TA

T

CU

C~

!

CA

DR

U

|N}

ELE

-G

ER

E

Cal

e de

com

unic

a]ie

E[u

at`

Fl`c

`u

|N S

UT

~

ST

RO

PIT

CU

LIC

HID

CU

TE

R !

|N P

AC

E !

CO

ST

EL

RA

{C

A-CC

OS

CO

ST

EL

RA

{C

A-CC

OS

GEO

METR

IE

22225555

6666

TIMPUL LIBER

Afl

a]i

nu

m`

rul

de

tri

un

gh

iuri

din

de

sen

- r`

spun

sul

pe li

nia

7 -

Dic

]io

na

r:D

ic]i

on

ar:

OT

T,

OT

T,

EL

BA

EL

BA

{os. de Centur` nr . 37 Pope[t i Leordeni , jud. I l fov , RomâniaT e l e f o n : + 4 0 2 1 3 5 1 9 3 7 6 ; + 4 0 2 1 3 5 1 8 3 7 8

F a x : + 4 0 2 1 3 5 2 8 3 7 5M o b i l : + 4 0 7 4 5 1 1 9 4 1 1E - m a i l : o f f i c e @ w a v i n . r o

Reclama ta aici!

Pentru rela]ii, contacta]i-ne la 021.250.98.89sau pe adresa de e-mail revistapolitiei@gmail.com

SCRIE}I-NE!SCRIE}I-NE!Ave]i ceva deAve]i ceva despus care s`spus care s`

\mbun`t`]easc` \mbun`t`]easc` activitateaactivitateapoli]i[tilor?poli]i[tilor?Vre]i s` leVre]i s` lemul]umi]imul]umi]i

oamenilor legii oamenilor legii pentru modulpentru modul

cum au cum au rezolvat orezolvat oproblem`, problem`,

atunci când a]iatunci când a]iapelat la ei?apelat la ei?

Trimite]i-nep`rerile

dumneavoastr`pe adresa

politiacapitalei@b.politiaromana.ro

www.p

olitia

capita

lei.ro

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: politiacapitalei@b.politiaromana.roTelefon: 021.311.20.21