masajul terapeutic.pdf

7/17/2019 masajul terapeutic.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/masajul-terapeuticpdf 1/55

Masajul terapeutic

GILDA MOLOGHIANU



Masajul terapeutic

Definitie Masajul= ansamblu de excitari mecanice realizate

manual sau cu ajutorul aparatelor, aplicate sistematic

asupra tegumentului si tesuturilor subiacente in scop

terapeutic si igienic. Masajul manual= o serie de manipulatii variate ce se

succed intr-o anumita ordine in functie de regiunea

asupra careia se actioneaza, de scopul urmarit si de

starea organismului.



Masajul terapeutic

efleuraj

vibratie

tehnici de masaj clasic cu efect

sedativ, calmant, miorelaxant,

analgetic( cu actiune superficiala)

frictiune, framantare- petrisaj,

tapotajul, presiunile

tehnici de masaj clasic cu efect

tonizant, excitant(cu actiune profunda)

masajul terapeutic

clasic

masaj transversal profund,

drenaj limfatic manual

masaj cu gheata

masaj reflex

tehnici particulare de masaj



Masajul terapeuticEfecte terapeutice

LocaleLocale

EfecteEfecte sedativesedative-- analgeticeanalgetice:: dureridureri de tipde tip nevralgicnevralgic,, muscularemusculare,,articularearticulare;;

ActiuneaActiunea hiperemiantahiperemianta localalocala-- imbunatatireaimbunatatirea circulatieicirculatiei locale,locale, urmataurmata

dede crestereacresterea eliminariieliminarii dede substantesubstante responsabileresponsabile dede perenizareaperenizarea

dureriidurerii (P)(P) sisi aa altor altor substantesubstante algogenealgogene blocateblocate lala nivelulnivelul unuiunui

dermatomdermatom;; RearmonizareRearmonizare functionalafunctionala (( deparazitareadeparazitarea dede aferenteleaferentele proprioceptiveproprioceptive

perturbateperturbate dede mesajemesaje nociceptivenociceptive): MTP;): MTP;

RefacereaRefacerea engramelor engramelor kinestezicekinestezice corectecorecte(( mobilizarilemobilizarile pasivepasive

redesteaptaredesteapta neuroniineuronii ““ adormitiadormiti”);”);

FacilitareFacilitare neuropropriceptivaneuropropriceptiva (( tehnicatehnica BugnetBugnet)) sausau exteroceptivaexteroceptiva;; EfectEfect miorelaxantmiorelaxant -- contracturicontracturi muscularemusculare;;

EfecteEfecte troficetrofice asupraasupra pieliipielii,, tesutuluitesutului subcutanatsubcutanat,, structurilor structurilor musculomusculo--

tendinotendino--ligamentareligamentare;;

EfecteEfecte asupraasupra circulatieicirculatiei venoveno--limfaticelimfatice prinprin actiuneaactiunea dede inlaturareinlaturare aa

lichidelor lichidelor interstitialeinterstitiale dede stazastaza, cu, cu accelerareaaccelerarea proceselor proceselor dede resorbtieresorbtieinin regiunearegiunea masatamasata..



Masajul terapeutic

EfecteEfecte terapeuticeterapeutice

GeneraleGenerale

StimulareaStimularea functiilor functiilor aparatuluiaparatului circulatorcirculator sisi respirator;respirator;

CrestereaCresterea metabolismuluimetabolismului bazalbazal;;

EfecteEfecte favorabilefavorabile asupraasupra stariistarii generalegenerale aa pacientuluipacientului::imbunatatireaimbunatatirea somnuluisomnului,, indepartareaindepartarea oboseliioboselii muscularemusculare;;

ReechilibrareReechilibrare neuroneuro--vegetativavegetativa;;

EfecteEfecte reflexogenereflexogene lala distantadistanta , la, la nivelulnivelul altor altor elementeelemente aleale

unuiunui anumitanumit metamer metamer (( dermatomdermatom,, miotommiotom,, sclerotomsclerotom,,viscerotomviscerotom,, neurotomneurotom,, angiotomangiotom) .) .



Masajul terapeutic

Indicatii I

afectiuni ale aparatului locomotor insotite de durere:

periarticulare, tendinoase si teno-periostale, muscualre, articulare,

discale;

sechele post-traumatice ale aparatului locomotor;

in afectiuni neurologice periferice si centrale insotite de durere,hipotonii si hipotrofii musculare;

in afectiuni dermatologice: escare, cicatrici, infiltrate celulitice,

hematoame;

in afectiuni ale aparatului cardio-vascular: cardiopatii diverse

(tehnici de masaj reflex), in afectiuni insotite de staza veno-

limfatica, arterite;



Masajul terapeutic

Indicatii II edeme posttraumatice sau postchirurgicale;

in afectiuni ale aparatului respirator: BPOC, astm bronsic(

in afara crizelor);

obezitate;

gravide ( lombalgii, tulburari circulatorii, vergeturi);

in geriatrie;

in medicina sportiva- refacere dupa efort si recuperarea

diferitelor afectiuni din patologia sportiva.



Masajul terapeutic A. Contraindicatii absolute

Toate bolile acute infectioase;

Afectiuni cutanate: furunculoze, piodermite, zona zoster,

herpes simplex, micoze, cancer cutanat;

Reumatismele inflamatorii in puseu acut;

TBC pulmonar si extrapulmonar;

Afectiuni vasculare: flebite, tromboflebite( risc de mobilizaretrombi);

Afectiuni hemoragipare, coagulopatii;

Inflamatii acute ale organelor abdominale ( ulcer gastric sau

duodenal in criza);

Litiaze- poate fi responsabil de migrarea calculului, masajulabdominal actioneaza atat in litiaza renala cat si in cea

veziculara;

Pe musculatura spastica- in spasticitatea neurologica.



Masajul terapeutic

B.B. ContraindicatiiContraindicatii relativerelative -- situatiisituatii in carein care manevrelemanevrele suntsunt fiefie

excesivexcesiv utilizateutilizate, fie ca, fie ca momentulmomentul patologicpatologic interziceinterzice utilizareautilizarea lor lor ::

InIn patologiapatologia dermatologicadermatologica:: psoriazispsoriazis, eczema,, eczema, pruritprurit;;

FragilitateaFragilitatea cutanatacutanata lala varstnicivarstnici;;

FragilitateaFragilitatea cutanatacutanata lala copiicopii;;

InIn traumatologietraumatologie:: uneleunele traumatismetraumatisme recenterecente aleale aparatuluiaparatuluilocomotor locomotor ( ex.( ex. entorseentorse,, fracturifracturi););

lala pacientiipacientii spasmofilicispasmofilici , cu, cu polientesopatiipolientesopatii sese utilizeazautilizeaza trehnicitrehnici

blandeblande, sedative de, sedative de masajmasaj asociateasociate cucu tehnicitehnici dede relaxarerelaxare;;

ZoneZone topograficetopografice pepe carecare esteeste relativrelativ contraindicatcontraindicat masajulmasajul::

-- fosafosa popliteepoplitee,,-- triunghiultriunghiul ScarpaScarpa,,

-- plicaplica cotuluicotului,,

-- regiunearegiunea anterioaraanterioara aa gatuluigatului..



Masajul transversal profundCyriax

Se adreseaza electiv manifestarilor posttraumatice aleaparatului musculo-tendinos si capsulo-ligamentar

Efecte: antialgice si de rearmonizare functionala, prindeparazitarea de aferentele proprioceptive perturbateprin mesaje nociceptive .

Cyriax explica efectul sedativ, antialgic al masajuluitransversal profund (MTP) printr-o actiune hiperemiantacu ameliorarea circulatiei locale, urmata de crestereaeliminarii de substanta P responsabila de perenizareadurerii, precum si a altor substante algogene. Cat

priveste impactul muscular, autorul atribuie masajuluitransversal profund rolul de a indeparta aderentele carenu se vor mai constitui daca acest tip de masaj esteurmat de exercitiu activ.




Indicatii patologia capsulo-ligamentara: entorse

benigne recente, sechele postentorse,

PSH- capsulita retractila; patologia tendinoasa: tendinite ,

tenosinovite, tendinoze;

patologia musculara- sechele dupatraumatisme musculare




Contraindicatii artrite septice, artritele din reumatismele

inflamatorii cronice in perioade acute,

artropatia gutoasa; calcifieri periarticulare, bursite.




Principii doctrinare dupa Cyriax

Cunoasterea precisa a sediului leziunii;

Degetul maseurului si pielea pacientului trebuie saformeze un “tot”, pulpa degetului terapeutului antreneazategumentul fara sa alunece pe el. Utilizarea cremelor sau

unguentelor nu este indicata. Frictiunea trebuie sa fie perpendiculara pe planul de

tratat. “O frictiune longitudinala nu deplaseaza decatsangele si limfa in timp ce una transversala mobilizeazatesuturile in ansamblu” ( Cyriax).Terapeutul trebuie sa

cunoasca foarte bine orientarea in spatiu a fibrelor tesutului de tratat.




Amplitudinea miscarii de “ du-te- vino” trebuie sa fiesuficienta pentru ca efectul de mobilizare transversala astructurii de tratat sa fie asigurat.

Profunzimea manevrei trebuie sa atinga elementul lezat. Aceasta se realizeaza mai bine in cazul in care structurile

lezate sunt superficiale ( ex. ligamentul lateral externtibiotarsian, tendonul rotulian, etc.) si mai dificil in cazulstructurilor profunde(ex. marele trohanter).

Instalarea pacientului intr-o pozitie convenabila, cumusculatura relaxata, in asa fel incat sa asiguram

eficienta maxima manevrei . In tenosinovite este necesara tensionrea prealabila a

tendonului de tratat .




Aspecte tehnice Suprafata de contact cu mana maseurului este

redusa pentru a obtine efect punctual: se

executa cu pulpa indexului intarita de medius,

sau cu pulpa mediusului intarita de index, saucu pulpa degetelor II si III, sau cu fata dorsala a

falangei a II-a indexului, sau cu fata dorsala a

articulatiei interfalangiene proximale (IFP) a

indexului. Se executa in ritm rapid de “du-te-

vino”, in functie de toleranta pacientului.




Durata de executie: pe leziunile ligamentare recente- 3min., precedata de efleuraj de 15 min, pe leziunileligamentare vechi - 10- 15 min. Se pot executa 2-3sedinte pe saptamana, sedintele zilnice putand fi preaagresive pentru structurile de tratat.

Dozaj - functie de reactia pacientului: se urmaresc:durerea locala ce poate creste in primele 2-3 min. sidispare progresiv,( o durere ce se intensifica in timpulsedintei necesita intreruperea tratamentului semnificando reactie periostala sau o leziune tendinoasa grava). In

cursul tratamentului pot apare evolutii fluctuante aletabloului clinic cu reaparitia progresiva a sindromuluidureros, ceea ce necesita oprirea acestuia 2-4 saptamani .




Conduita specifica de tratamentLeziuni ligamentare recente

Inceputul tratamentului- prima saptamana:poate fi imediat dupa leziune, dupa stabilirea

diagnosticului de catre medicul specialistrecuperator care indica manevra.( nu toateleziunile ligamentare pot beneficia de MTP, deex.- entorsele medii si grave nu beneficiaza).

Se executa efleuraj regional sedativ timp de10- 20 min.

Apoi 1-3 min. MTP pe ligamentul lezat.




Incepand din a doua saptamana:-prelungirea manevrei de MTP, la care se

poate adauga fizioterapie ( electroterapie

antialgica, ultrasunet) si exercitiiizometrice pentru muschii ale caror

tendoane ar putea intari actiunea

ligamentului lezat.




Din saptamana a treia: dupa caz- ex. dinamicerezistive cu modulare proprioceptiva si

reintegrarea articulatiei lezate in schemele

motorii globale. MTP se practica pana la

disparitia totala a durerii. Pentru leziunileligamentare ale membrului inferior este de

remarcat faptul ca aceste leziuni antreneaza

frecvent fabricarea unor scheme motorii

anormale, care tind sa evite solicitarileligamentului lezat (generatoare de durere) si

care se pot pereniza.




Leziuni ligamentare vechi Progresiunea tratamentului este identica cu

situatia precedenta cu deosebirea ca punctul de

plecare corespunde stadiului 2 ( durata MTP

este de 10-15 min.).

Experienta clinica arata ca exista sechele

dureroase postentorsa cu inhibarea unor

engrame motorii chiar si dupa ani de zile de latraumatism, situatii susceptibile de ameliorare

prin utilizarea MTP.



Masajul transversal profundCyriaxLeziuni musculare

Se poate incepe MTP abia dupa trei saptamani de repausmuscular. In aceste situatii contractia musculara este perturbatadatorita existentei unor aderente care impiedica alunecareafibrelor musculare . Cyriax insista asupra faptului ca niciintinderile pasive (stretchingul pasiv), nici tehnicile active deintindere musculara ( stretchingul activ, izometric si inhibitia

activa) nu sunt suficiente.

Mai intai se cerceteaza cu atentie segmentul lezat(consistenta,durere provocata ) ceea ce permite maseurului sa localizeze cuprecizie manevra . Se va executa MTP cu pulpa degetelor,transversal, pe muschiul relaxat,timp de 10 min. sub rezervaaparitiei durerii.

Dupa efectuarea MTP, inca de la inceputul tratamentului, vor fisolicitate pacientilor contractii musculare voluntare , initialanalitice apoi globale.



Drenajul limfatic manual( Leduc)

Scop: tratarea tuturor formelor de edem de

origine venoasa, cardiacasau limfatica




Aspecte tehnice

I. Drenajul ganglionilor limfatici - in scopul evacuariicontinutului lor prin presiuni repetate lent, de intensitatemedie.

Ganglionii limfatici sunt localizati in regiuni bine definiteale corpului, grupati in relee, talia lor variind intredimensiunile unui bob de orez si ale unui sambure demaslina.Forma lor este ovala.

Aspecte tehnice: mana se aplica pe grupul ganglionar,cu degetele perpendiculare pe vasele aferente, seexercita presiuni moderate cu un ritm de 2-3 miscari in10 sec. Miscarile mainii, lente si blande se repeta de10- 12 ori pe fiecare releu ganglionar.




II. Drenajul de apelse realizeaza asupra vaselor colectoare limfatice in

scopul evacuarii limfei din acestea, exercitand oaspiratie la nivelul regiunii drenate.

Colectoarele limfatice acompaniaza reteauavenoasa, sunt numeraose, rolul lor consta indrenajul limfei recoltate in prealabil decapilare catre releele ganglionare.

Aspecte tehnice: ritmul manevrei se executao suita de miscari lente- 3 pe sec. , repetatde 3-4 ori in acelasi loc




Stimularea colectoarelor incepe la radacinamembrelor( miscari de circumductie umar,sold asociate cu presiuni alternative pe zonarespectiva).

Dupa ce se face drenajul releelor

ganglionare mainile se deplaseaza progresivspre regiunea de tratat.

Manevrele incep din proximal inspre distal.

Degetele se aplica perpendicular pe vasele

limfatice cu presiune moderata. Ritmul manevrei- de aproximativ trei la 10

secunde. Sunt suficiente 2,3, 4 manevreexercitate pe acelasi loc.



Drenajul limfatic manual( Leduc)III. Drenajul de resorbtie: in edeme periferice care invadeaza

tesuturile intradermice si fasciile superficiale

Se realizeaza la nivelul zonelor infiltrate si are scopul de adirija lichidul interstitial spre capilarele limfatice si limfacatre canalele colectoare.

Aspecte tehnice: manevra de “resorbtie” se exercita dupa

manevrele de apel in zona distala edemului catre regiunileneinfiltrate, in succesiune de 3- la 10 sec.

Daca edemul este important, el trebuie “fragmentat” adicael va fi drenat progresiv din aproape in aproape : BA, apoiCB si asa mai departe pana ce toata zona va fi dezinfiltrata.

Mainile trebuie sa inglobeze zona edematiata in totalitate

sau pe fragmente, presiunea fiind orientata catrecolectoare.

Manevrele trebuie sa fie lente in succesiuni de presiuni sirelaxari. Presiunile propulseza limfa din capilare catrecolectoare iar relaxarile permit capilarelor sa se umple dinnou.




Indicatii:

edeme de origine venoasa , cardiaca saulimfatica( exceptie - edemul elefantiaziccongenital)

procese inflamatorii cu retentie de proteine;

perioadele pre- si postoperatorii aplicarii degrefe cutanate;

tulburari trofice ale membrelor consecutiveinsuficientei arteriale sau venoase;

efecte de relaxare si moderat antalgice.Contraindicatii: procese infectioase grave,

metastaze.



Masajul periostal ( Vogler)

Vogler - stimularea unor puncte periostale poatedeclansa efecte reflexe la distanta.

Excitatiile induse asupra SNVproduc efecte

analgetice asupra unor viscere (criza de ulcer,colica biliara sau nefretica), in boli inflamatorii

de natura reumatismala , in AND(

algoneurodistrofie) prin stimulareametabolismului local al periostului.




Aspecte tehnice

Se exercita presiuni punctuale ritmice pesuprafete osoase accesibile( plecand de la unpunct) , manevra se desfasoara in stea pe o

zona strict delimitata- “ loco dolenti”, fara cadegetul sa alunece pe piele.

Se alterneaza presiuni si decompresiuni deintensitate variabila, in functie de afectiune si

toleranta locala. Pot fi tratate mai multe puncte in alternanta.

Durata sedintei= 20-30 min.




Alegerea punctelor de tratat : ex. articulatia condro sternala in angina

pectorala, artculatiile interapofizare

posterioare vertebrale in colica renala saubiliara.

se vor evita punctele de emergenta nervoasa

si trunchiurile venoase si arteriale.Se evita aplicarea la nivelul apofizelor

spinoase, boltii craniene, rotulei, claviculei.



Tehnica de palpare rulareWettervald

actioneaza exclusiv asupra pielii in

caz de infiltrate si aderente




Aspecte tehnice

Manevra se executa in patru timpi:

1. constituirea pliului cutanat urmata de o tractiune axiala (daca reactiile pacientului o permit) vizand departareapielii de planurile subiacente( mai ales la nivelul regiunii

lombare);2. alunecarea laterala a celor doua parti ale pliului cutanat

una pe cealalta asociata cu o presiune de intensitatevariabila;

3. torsiunea pliului;

4. rularea progresiva: pulpa degetelor 2,3,4 aduce pliulcutanat catre police facandu-l sa inainteze 1-2 cm. ca unfel de “val cutanat”.




Regiunile de tratat sunt masate in acestmod pana se obtine o inrosire a pielii( 3-

5 min)

Intensitatea trebuie crescuta progresiv infunctie de reactia pacientului.

Efecte: reactia de inrosire locala,

histaminergica = eliberarea de substantealgogene blocate la nivelul dermatomului

respectiv.




Evolutia infiltratelor si aderentelor = in functie de: Localizare: cele situate la nivelul toracelui-

interscapulovertebral sau pe fata laterala a

peretelui toarcic dispar sau se amelioreaza in 4-

5 sedinte de masaj. Etiologie: infiltratele aparute in urma unor

conflicte mecanice au un progostic mai bun

decat cele care reflecta o tulburare metabolica

sistemica.



ReflexoterapiaReflexoterapia – –esteeste oo metodametoda dede

tratamenttratament constandconstand inin excitareaexcitarea,,

stimulareastimularea uneiunei regiuniregiuni,, altaalta decatdecat ceacea

afectataafectata, in, in scopulscopul obtineriiobtinerii unor unor actiuniactiuni reflexereflexe favorabilefavorabile lala distantadistanta..

REFLEXOTERAPIAREFLEXOTERAPIA



Metode reflexoterapice descrisedescrise incepandincepand

din sec. XIX, audin sec. XIX, au fostfost utilizateutilizate inin scopulscopul tratariitratarii dureriidurerii

• masajul reflex,

• metode electroterapice reflexe,

• termoterapia reflexa,

• metode reflexe mioarticulare,

• metode diverse: mesoterapia,

spondiloterapia, acupunctura.

durere



Wil l is ( 1621 Wil l is ( 1621 - - 1675) 1675) aa descrisdescris pentrupentru primaprima

data undata un mecanismmecanism reflex,reflex,Sherr ington Sherr ington (1857 (1857 - - 1952),1952), deschidedeschide epocaepoca

modernamoderna aa studieriistudierii mecanismelor mecanismelor reflexereflexe sisi

integrareaintegrarea lor lor inin functionalitateafunctionalitatea generalagenerala aa

sistemuluisistemului nervosnervos in particular lain particular la omom..

TermenulTermenul dede reflexoterapiereflexoterapie aa fostfost propuspropus

prima data deprima data de Jarowski Jarowski in 1910.in 1910.



MASAJUL REFLEXMASAJUL REFLEX



EfecteEfecte terapeuticeterapeutice

••locale locale :: destinderedestindere tisularatisulara,, hiperemiehiperemie,, rolrol trofictrofic tisular tisular ;;

••generale generale :: reechilibrarereechilibrare neuroneuro--vegetativavegetativa

IndicatiiIndicatii•• VariazaVariaza inin functiefunctie dede autoriautori,, dar dar inin esentaesenta sese

adreseazaadreseaza afectiunilor afectiunilor care secare se manifestamanifesta prinprin semnesemne

reflexe.Durerilereflexe.Durerile reprezintareprezinta indicatiaindicatia majoramajora cucu exceptiaexceptia

durerilor durerilor supraacutesupraacute, de, de cauzacauza infectioasainfectioasa sausauinflamatorieinflamatorie..

••TulburarileTulburarile functionalefunctionale

MASAJUL REFLEXMASAJUL REFLEX



TEHNICATEHNICA

MetodeMetode

•• superficialesuperficiale ((cutanatecutanate))

•• profunde(mioprofunde(mio--articularearticulare))

•• mixtemixte(( cutanatecutanate sisi miomio--articularearticulare))

MetodeMetode

•• localelocale

•• homolateralehomolaterale

•• homosegmentarehomosegmentare

•• homotopicehomotopice sisi heterotopiceheterotopice.



TEHNICATEHNICA

I. Metodele superficiale de masaj reflex

Aceste metode au in comun faptul ca actioneaza in acelasi

teritoriu: pielea in ansamblul sau. Conform acestor metode,

masajul se executa dupa liniile cutanate de clivaj (liniile

Langer, Simon sau Berminghoff) care indica directia

tensiunii elastice a pielii si ar fi datorate distributiei

fasciculelor conjunctive.



22.. MasajeleMasajele reflexereflexe mixtemixte

MetodeleMetodele grupategrupate inin aceastaaceasta categoriecategorie folosescfolosesc

maimai multemulte structuristructuri aleale aceluiasaceluias metamer metamer inin scopulscopul obtineriiobtinerii

unor unor efecteefecte reflexereflexe..

3.3. MetodeleMetodele profundeprofunde mioarticularemioarticulare

ScopulScopul acestor acestor metodemetode esteeste de ade a stimulastimula mecanoceptoriimecanoceptorii siside ade a inhibainhiba mesajelemesajele nociceptive.Densitateanociceptive.Densitatea receptorilor receptorilor

esteeste importantaimportanta lala nivelulnivelul articulatiilor articulatiilor . Au un. Au un efectefect locallocal

evidentevident dar dar potpot aveaavea sisi efecteefecte pepe diversediverse structuristructuri somaticesomatice

sausau visceraleviscerale aleale metameruluimetamerului asupraasupra caruiacaruia sese

actioneazaactioneaza..



I. Metodele superficiale de masaj reflex

Masajul tesutului conjun ct iv ( Bind egewebsmassage) dupa

Dicke

Masajul tesutu lui conju ct iv (Bin degewebsmassage) dupa

Teir ich - Leube Masajul zon al dupa Von Puttk amer

2. Metode mixte

Masajul zonelor ref lexe dupa Kohlrausch Masajul plexu ri lor

Masaju l ch inezesc

3. Metode profunde

Metode ref lexe mioart iculare

Reflexo logia articu lara cu efect antialg ic

Spondi loterapia Adams



44.. MasajeMasaje regionaleregionale sisi localelocale

••MasajulMasajul periostalperiostal Vogler Vogler

••MasajulMasajul punctelor punctelor nervoasenervoase CorneliusCornelius

••MasajulMasajul reflexreflex WetterwaldWetterwald

••MasajulMasajul reflex plantar reflex plantar



•• PentruPentru aa obtineobtine unun efectefect calmantcalmant,, sedativsedativ,,dispersant, sedispersant, se utilizeazautilizeaza pulpapulpa degetuluidegetului paralelparalel cucu

pieleapielea ,, presiuneapresiunea fiindfiind blandablanda ,, deplasareadeplasarea lentalenta..

•• InversInvers,, pentrupentru aa obtineobtine unun efectefect stimulant,stimulant,excitant,excitant, tonifianttonifiant,, degetuldegetul esteeste perpendicularperpendicular pepe

pielepiele ; se; se utilizeazautilizeaza maimai alesales margineamarginea ulnaraulnara aa

mainiimainii sausau unghiaunghia;; punctulpunctul esteeste precisprecis,, manevrelemanevrele

vor vor fifi scurtescurte sisi rapiderapide cucu presiunepresiune mare.mare.

TEHNICATEHNICA



AlegereaAlegerea metodeimetodei••SeSe vava faceface tinandtinand cont decont de bolnavbolnav, de, de boalaboala acestuiaacestuia sisi dede

terapeutterapeut..

••VarstaVarsta subiectuluisubiectului,, sensibilitateasensibilitatea,, preferintelepreferintele salesale trebuietrebuie luateluateinin seamaseama..

••TerapeutulTerapeutul trebuietrebuie sasa--sisi cunoascacunoasca posibilitatileposibilitatile sisi preferintelepreferintele..

••NuNu existaexista oo metodametoda tipicatipica pentrupentru unun anumeanume tip detip de boalaboala sausau dedebolnavbolnav iar iar terapeutulterapeutul trebuietrebuie sasa aleagaaleaga metodametoda ceacea maimai bunabuna,,

adaptataadaptata pacientuluipacientului..

TEHNICATEHNICA



TEHNICATEHNICA

IntensitateaIntensitatea manevreimanevrei: in: in uneleunele metodemetode nunu

trebuietrebuie sasa declansezedeclanseze dureredurere, in, in altelealteletrebuietrebuie sasa producaproduca dureredurere intensaintensa

SuccesiuneaSuccesiunea manevrelor manevrelor : in: in uneleunele metodemetodesese trateazatrateaza segmentulsegmentul lezatlezat, in, in altelealtele sese

excludeexclude segmentulsegmentul lezatlezat,, celcel putinputin inin timpultimpulprimelor primelor sedintesedinte..

TratareaTratarea punctelor punctelor maximalemaximale esteeste abordataabordatadiferitdiferit : in: in uneleunele tehnicitehnici suntsunt excluseexcluse::masajulmasajul DickeDicke, in, in timptimp cece inin metodelemetodeleCorneliusCornelius sisi WeterwaldWeterwald suntsunt elementulelementul dedebazabaza..



MASAJUL REFLEX

ConcluziiConcluzii

GrupeazaGrupeaza oo serieserie dede tehnicitehnici

neconventionaleneconventionale cece potpot aveaavea efecteefecte

favorabilefavorabile localelocale sausau generalegenerale

PotPot fifi aplicateaplicate subsub formeforme adaptateadaptatesisi integrateintegrate celorlaltecelorlalte metodemetode

terapeuticeterapeutice

SuntSunt necesarenecesare dovezidovezi stiintificestiintifice

clareclare aleale mecanismelor mecanismelor dede actiuneactiune

sisi aleale efectelor efectelor acestor acestor metodemetode..

masajul terapeutic.pdf

Documents